8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 1/25

Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iași - d. 1 iulie 1891, Paris) a fost un om politic de orientare

liberală,avocat, istoric și publicist romn ori!inar din "oldova, care a devenit Prim-ministru al #omniei la 11

octombrie186$, după %nirea din 18&9 a Principatelor 'unărene n timpul domniei lui  le*andru Ioan +ua, și mai

triu a servit ca ministru al facerilor *terne sub domnia lui +arol I.  fost de mai multe ori ministru de interne  n

timpul domniilor lui +ua și +arol. fost unul dintre cei mai influenți intelectuali romni ai !enerației sale (situndu-sepe curentul moderat al liberalismului). iind un liberal moderat,și-a nceput cariera politică n calitate de colaborator

alprințului "i/ail 0turda, n același timp ocupnd funcția de director al eatrului 2ațional din Iași și a publicat multe

opere mpreună cu poetul 3asile lecsandri și activistul Ion 4/ica.

  fost redactor șef al revistei Dacia Literară și profesor al  Academiei Mihăileane. 5o!ălniceanu a intrat n conflict cu

autoritățile din caua discursului inau!ural cu tentă romantic-naționalistă susținut n anul 18$. fost unul dintre

ideolo!ii #evoluției de la 188 n "oldova, fiind autorul petiției Dorinț ele partidei naț ionale din Moldova.

'upă #ăboiul +rimeii, prințul 4ri!ore le*andru 4/ica l-a nsărcinat cu elaborarea unui pac/et de le!i pentru

abolirea robiei romilor . mpreună cu lecsandri, a editat revista unionistă Steaua Dunării , a ucat un rol important n

timpul ale!erilor pentru 'ivanurile ad-/oc, și l-a promovat cu succes pe +ua, prietenul său pe tot parcursul vieții, latron.

5o!ălniceanu a susținut prin propuneri le!islative eliminarea ran!urilor boierești și seculariarea averilor

mănăstirești. forturile sale pentru reforma a!rară au dus la omoțiune de cenură, care a declanșat o criă politică

care a culminat cu lovitura de stat din mai 186, provocată de le*andru Ioan +ua pentru implementarea reformei.

+u toate acestea, 5o!ălniceanu a demisionat n 186&, n urma conflictelor cu domnitorul. 'upă un deceniu, a pus

baele Partidului 2ațional iberal, dar mai nainte de a ucat un rol important n deciia #omniei de a participa

la#ăboiul #uso-urc din 1877-1878, răboi care a dus la recunoașterea independenței țării. n ultimii ani de viață a

fost o fi!ură politică proeminentă, președinte al  cademiei #omne și repreentant al #omniei n relațiile curanța.

Tinerețea:modificare ; modificare sursă<0-a născut la Iași, n familia de boierilor moldoveni 5o!ălniceanu, fiind fiul Vornicului  Ilie 5o!ălniceanu și strănepotul

lui +onstantin 5o!ălniceanu (cunoscut pentru că a semnat n anul 179 documentul prin care a fost desființată

iobă!ia n "oldova, emis de Prințul +onstantin "avrocordat).:1< "ama lui "i/ail, +atinca (născută 0tavilla = sau

0tavillă), a fost, conform spuselor lui 5o!ălniceanu, >dintr-o familie romnească din?asarabia@.:A< 'eși 5o!ălniceanu

a scris, la un moment dat, cu mndrie că >familia mea nuși-a avut ori!inile n oameni sau țări străine@.:A<, ntr-un

discurs susținut cu ceva timp nainte de moartea sa, 5o!ălniceanu a afirmat că mama sa +atinca 0tavilla a fost

descendentă >a unei familii !enovee, stabilită de secole n colonia 4enoveă a+etă ții lbe( Berman), care s-a

răspndit n toată ?asarabia@.:$<

 n timpul vieții lui "il/ail 5o!ălniceanu au e*istat confuii n privința datei nașterii sale, unele surse indicnd anul

18C6, drept an al nașterii, dar n discursul susținut n fața cademiei #omne, a indicat data e*actă a nașterii saleașa cum a fost notată de tatăl său n re!istrul familiei.:$< "enționnd, de asemenea, că nașa sa a fost "ar!/ioala

+alimac/, o boieroaică provenită din familia +allimac/i, care s-a măritat cu un membru al familiei 0turda, și era

mama lui "i/ail 0turda (care avea să-i fie lui 5o!ălniceanu protector, darși adversar).:$<

5o!ălniceanu a fost educat la "ănăstirea rei Ierar/i din Iași, nainte de a fi de instruit de către4/erman 3ida, un

călu!ăr care apar ținea Școalii rdelene și care era asociat cu 4/eor!/e Șincai.:<  terminat școala primară

din "iroslava, unde a nvățat la pensionul lui +uDnim.:&< n acea perioadă i-a ntlnit pentru prima dată pe

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 2/25

poetul 3asile lecsandri (ambii au studiat la 3ida și +uDnim), pe +ostac/e 2e!ri și pe +ua.:6<  n acea perioadă,

5o!ălniceanu și-a devoltat o pasiune pentru istorie, cercetnd vec/ile cronici moldave.:7<

 utat și de prințul 0turda, 5o!ălniceanu și-a continuat studiile n străinătate, inițial n orașul france unDville (unde

a fost n!riit de fostul tutore al lui 0turda, abatele /ommD)și mai triu la %niversitatea Eumboldt din ?erlin.:8< %nul

dintre cole!ii săi a fost și viitorul filoof  4ri!ore 0turda, fiul domnitorului.:9< Șederea sa n unDville a fost ntreruptă

de intervenția oficităților  ruse, care implementaseră n "oldova Regulamentul Organic  și care considerau că, deși seafla sub influența lui /ommD (participant la #evoluția ranceă), studenții erau influențați de idei rebele. stfel toți

studenții moldoveni, inclusiv fiii lui 0turda și ai altor nobili, au fost retrași din școlile francee la sfr șitul anului 18$&

și au fost nscriși la instituțiile de nvățămt din Prusia.:1C<

 n ?erlin:modificare ; modificare sursă<

%niversitatea Eumboldt din ?erlin  n 18&&

 n timpul perioadei petrecute la ?erlin, i-a cunoscut și a fost influențat de uristul /u!/enot riedric/ +arl von 0avi!nF,

de  le*ander von Eumboldt, duard 4ans și n special de profesorul eopold von #anBe,:11< ale cărui idei asupranecesității politicienilor de a fi la curent cu știința istoriei au fost rapid adoptate de 5o!ălniceanu.:7<

 n pa!inile pe care le-a dedicat influenței e*ercitate de 4eor! Gil/elm riedric/ Ee!el asupra !ndirii

romnești,udor 3ianu a afirmat că mai multe principii le!ate de /e!elianism au fost un atribut comun al mai multor

profesori din ?erlin n timpul șederii lui 5o!ălniceanu.:1A< Politicianul a adoptat punctul de vedere care se afla n

reonanță cu cel al lui Ee!el, mai ales principiul conform căruia le!ile trebuia să se adaptee spiritului individual al

națiunilor .:1$<

5o!ălniceanu avea să scrie mai triu cu mndrie că a fost primul dintre studenții romni ai lui #anBe și a susținut

că, n conversațiile cu Eumboldt, a fost prima persoană care a folosit ec/ivalentele moderne din limba franceă a

cuvintelor >romn@ și >#omnia@ (>roumain@ și >#oumanie@) nlocuind referirile la >moldovean@ și >vala/@, precum și

variantele vec/i folosite naintea sa de intelectualul 4/eor!/e sac/iH:$< istoricul 2icolae Ior!a a afirmat că

5o!ălniceanu a ucat un rol n populariarea acestor denumiri ca fiind cele standard.:1<

5o!ălniceanu a făcut cunoștință cu rederica, 'ucesă de +umberland, și a devenit prieten apropiat al fiului

ei 4eor!e al 3-lea de Eanovra, viitorul conducător alEanovrei.:$< Inițial !ăduit de o comunitate

a /u!/enoților  din diaspora, a fost mai triu invitatul unui pastor  calvin pe nume onas, n a cărui locuință a fost

martor la adunările activiștilor care erau n favoarea %nificării 4ermaniei.:$<

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 3/25

 n conformitate cu propriile sale amintiri, !rupul său de moldoveni a fostținut sub suprave!/erea atentă a

lui  le*andru 0turda, care l-a autat să scrie Études historiques, chrétiennes et morales (J0tudii istorice, creștine și

moraleJ).:$< n timpul călătoriilor din vară n Pomerania, n orașul Eerin!sdorf , l-a ntlnit pe romancierul Gillibald

 le*is, cu care a devenit prieten, și care i-a ținut o prele!ere despre reforma a!rară a re!elui prusac rederic

Gil/elm al III-lea,:$< "ai triu, 5o!ălniceanu a observat efectele reformei n viita lui la lt 0c/Kerin, și a avut

posibilitatea de a reproduce reultatele sale n țara sa natală.:$<

Primapa!ine din istoire de la Valachie, de la Moldavie, et des Vlaques transdanu!iens, semnată de Michel de "ogalnitchan (18$7)

amiliarindu-se treptat cu subiectele sociale și istorice, 5o!ălniceanu și-a nceput munca la primele sale două

volumeL un studiu de pionierat despre romi și lucrarea n limba franceă istoire de la Valachie, de la Moldavie, et

des Vlaques transdanu!iens (>Istoria 3ala/iei, "oldavei, și a vala/ilor transdunăreni@, primul volum ntr-o sinteă

a Istoriei romne). mbele au fost publicate pentru prima dată n 18$7 n +onfederația 4ermană.:1&< n plus, el a scris

o serie de studii despre literatura romnă.:7<  semnat cele trei opere cu versiunea franțuificată a numelui, Michel de

"ogalnitchan,:16< care era ușor !reșită (folosea caul partitiv de două oriL odată n particula franceă JdeJ,și a doua

oară n sufi*ul romnesc J-anJ).:17<

'upă ce a treit suspiciunile prințului 0turda prin susținerea fățișă a tineretului intelectual reformist din acele ileși

prin opoiția față de re!imul Regulamentului Organic , 5o!ălniceanu a fost mpiedicat să-și finaliee doctoratul și arevenit la Iași n 18$8, unde a primit funcția de adutant al prințului.:18<

Împotriva Prințului Sturdza:modificare ; modificare sursă<

 Articol principal# Dacia Literară$

 n următoarele decenii, el a publicat un număr mare de lucrări, inclusiv eseuriși articole, prima sa ediție a +ronicilor

"oldovei, precum și alte căr ți și articole, nființnd mai multe periodiceL Alăuta Rom%nească (18$8), &oaea Sătească

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 4/25

a 'rinț ipatului Moldovei  (18$9), Dacia Literară (18C), Arhiva Rom%nească (18C), (alendar pentru 'oporul

Rom%nesc  (18A), 'ropă șirea(redenumit &oaie Științ i)ică și Literară, 18), și multe almana/uri.:19< Dacia

Literară și &oaie Științ i)ică, care erau redactate mpreună cu lecsandri, Ion 4/ica, și Petre ?al ș, au fost suprimate

de autoritățile moldovene, care le-au considerat suspecte.:AC<  mpreună cu +ostac/e 2e!rui, a publicat toate

lucrările lui 'imitrie +antemir  care e*istau n acele timpuri, iar mai triu și-a cumpărat propria tiparniță, cu care

dorea să tipărească edițiile complete ale cronicilor moldave, inclusiv pe cele ale lui "iron +ostin și 4ri!ore%rec/e (după mai multe ntreruperi asociate cu opțiunile sale politice, proiectul a fost realiat n 18&A).:A1< n acest

conte*t, 5o!ălniceanu și 2e!rui au ncercat >occidentaliarea@ publicului moldav, fiind interesați de domenii din

cele mai variate, inclusiv de bucătăria romneascăL almana/urile publicate de ei au avut n prim-plan aforisme baate

pe obiceiuri culinare menite să educe populația rurală despre rafinamentul și bo!ățiile bucătăriei europene.:AA< 5o!ălniceanu a susținut mai triu că, mpreună cu prietenul său, a fost >pionierul artei culinare n "oldova@.:A$<

+u 'acia iterară, 5o!ălniceanu a nceput să-și promovee idealul romatic al >specificului național@, care va avea o

mare influență asupra lui  le*andru Mdobescu și a altor fi!uri literare.:A< %nul dintre principalele obiective ale

publicațiilor sale a fost e*tinderea !amei de acoperire a culturii moderne romnești dincolo de limitele ei timpurii n

care fusese baată mai mult pe traduceri din literatura occidentalăH4arabet Ibrăileanu a arătat că aceasta a fost

 nsoțită de un atac voalat ndreptat către4/eor!/e sac/i și publicația sa Al!ina Rom%nească.:A&<

"i/ail 5o!ălniceanu a criticat mai triu fățiș varianta de limbă romnă literară propusă de sac/i, baată

pe ar/aisme și foneme franțuite,:A&< și pe care o considera inconsistentă. l l-a criticat pe sac/iși pentru ceea ce

considera a fi o influență e*cesivă a poeiei străine n opera lui.:A6<  u apărut tensiuni și ntre 5o!ălniceanu și

 lecsandri, după ce primul a nceput să-l suspectee pe colaboratorul său, pentru reducerea contribuțiilor sale

la &oaie Științ i)ică.:A7<

 n această perioadă, 5o!ălniceanu a păstrat le!ături strnse cu fostul său cole! +ostac/e 2e!riși cu sora sa lena,

devenind una din principalele fi!uri din cercul intelectual !ăduit de familia 2e!ri n"nina.:A8< l s-a apropiat și de

profesorul de limba franceă și eseistul ean le*andre 3aillant, care era implicat și el n proiecte liberale fiind n

același timp interesat și de lucrările cronicarilor moldoveni.:A9< Intelectualii din acele ile au speculat că 5o!ălniceanuar fi contribuit cu mai multe secțiuni la eseul lui 3aillant despre "oldova și 3ala/ia (La Roumanie).:A9<

 n mai 18C, n timp ce era secretarul personal al Prințului 0turda, a devenit director (mpreună cu lecsandri and

2e!rui) al eatrului 2ațional din Iași,:$C< după ce domnitorul a decis unirea celor două teatre din oraș, din care unul

!ăduia repreentații n franceă.:$1< n anii care au urmat, la acest teatru, devenit cel mai popular de acest !en din

țară, s-au ucat comedii cunoscute din repertoriul france:1< și a debutat și lecsandri ca dramatur!.:A7< reptat, teatrul

a nceput să fie supus cenurii lui 0turda.:$A<

 n 18$, 5o!ălniceanu a ținut o cunoscută prele!ere inau!urală despre istoria națională la nou-nființata Academie

Mihăileană din Iași, discurs ce i-a influențat puternic pe studenții romni de la %niversitatea din Paris, precum și

!enerația pașoptistă.:$$< Printre profesorii cademiei "i/ăilene se numărau Ion 4/ica, ftimie "ur!u și Ion Ionescude la ?rad.:18< +onținutul discursului a fost n parte determinat de refuul lui 0turda de a-i da aprobarea de a publica,

și a constituit un proiect revoluționar .:$< Printre altele, el făcea referire e*plicit la caua comună a tuturor romnilor

care trăiau n "oldova și Țara #omnească, precum și a onele aflate nImperiul ustro-%n!ar  și n Imperiul #usL

J...țara mea este orice loc de pe Pămnt unde se vorbeste romnește, și istoria națională este istoria ntre!ii

"oldove și Țării #omnești, și cea a fraților din rdeal.@:$&<

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 5/25

#evoluția:modificare ; modificare sursă<

 Articol principal# Revoluț ia de la *++ din Moldova$

+operta actului Dorin-ele partidei na-ionale din Moldova

 n urul anului 18$, 5o!ălniceanu era suspectat de autoritățile din "oldova din caua entuiasmului său pentru

reformă. n 18 i s-a revocat dreptul de a ține prele!eri de istorie.:$6<  n timp ce călătorea n 3iena ca repreentant

secret al opoiției politice moldovene (ncercnd să se apropie de "etternic/ și să discute despre detronarea lui

0turda):18< i-a fost suspendat pașaportul.

 ntemnițat pentru scurt timp după revenirea la Iași, s-a implicat la scurt timp n politica din Țara #omnească,

autndu-l pe prietenul său, Ion 4/icaL n februarie, n timpul unei sărbători naționaliste, a călătorit la ?ucurești, unde

s-a ntlnit cu membrii or!aniației secrete &răț ia și cu cei ai aripii sale politice le!ale, Soț ietatea Literară (printre

care se numărau 4/ica, 2icolae ?ălcescu, u!ust reboniu aurian, le*andru 4. 4olescu și +. . #osetti).:18<

'upă ce și-a vndut biblioteca personală Academiei Mihăilene,:$7< 5o!ălniceanu a stat la Paris și n alte orașe

din uropa de 3est ntre 18& și 187, adernd la Societatea Studenț ilor Rom%ni  mpreună cu 4/ica, ?ălcescu și

#osetti, preidată de poetul france  lp/onse de amartine.:$8< l a frecventat și La .i!lioth/que Roumaine,:1< adernd la rancmasonerie, mai precis laloa denumită L0Athénée des Étrangers (>teneul 0trăinilor@), mpreună

cu maoritatea romnilor reformiști din Paris.:$9< n 186, a viitat 0pania, ncercnd să fie martor la nunta

re!inei Isabella a II-a cu ducele de +Ndi, fiind nsă curios și n ce privește devoltarea culturii spaniole.:$7< a sfr șitul

călătoriei, a scris 1otes sur l02spagne (>2ote despre 0pania@), un volum n franceă n care combină !enulmemorialistic, literatura de călătorie și istorio!rafia.:$7<

M vreme, el și-a concentrat activitatea pe cercetarea ivoarelor istorice, e*tinndu-și seria de cronici moldave pe

care le edita și le tipărea.:7< a acea vreme, a reluat le!ăturile cu 3aillant, care l-a autat să-și publice articolele

 n Revue de l0Orient .:A9< "ai triu avea să spunăL >2u am venit la Paris doar ca să nvățăm cum să vorbim

franțuește ca franceii, ci și să mprumutăm ideile și lucrurile de trebuință ale unei națiuni att de luminate și de

libere@.:1<

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 6/25

'upă declanșarea revoluțiilor europene din 188, 5o!ălniceanu a fost preent n prima linie a politicii naționaliste.

'eși, din mai multe motive, el nu a semnat >Petițiunea-proclamațiune@ din martie 188, care a dus la

declanșarea revoluției n "oldova, el a fost considerat a fi unul din insti!atori, iar domnitorul 0turda a ordonat să fie

arestat.:18< 5o!ălniceanu a scăpat de arestare, a lansat mai unele dintre cele mai dure atacuri mpotriva lui 0turdași,

astfel, n iulie, se oferise o recompensă pentru prinderea sa >viu sau mort@.:18< 0pre sfr șitul verii, a trecut !ranița cu

 ustria n ?ucovina, unde s-a refu!iat pe proprietatea fra ților Eurmuac/i( n paralel, revoluția munteană reușise săpreia puterea la ?ucurești).:$6<

a GiBisursă e*istă te*te ori!inale le!ate de Dorințele partidei naționale în Moldova

5o!ălniceanu a devenit membru și principal ideolo! al +omitetului #evoluținar "oldovenesc +entral din e*il.:$6< "anifestul său, Dorin ț ele partidei naț ionale din Moldova (au!ust 188), era, practic, un proiect constituțional ce

enumera țelurile revoluționarilor romni.:C< l contrasta cu cererile anterioare preentate de revoluționari lui 0turda,

 n care se cerea respectarea strictă a Regulamentului Organic  și oprirea abuurilor .:1< n cele 1C secțiuni și 1AC de

articole,:7< manifestul cerea, printre altele, autonomie internă, drepturi civileși politice, separația puterilor n stat, abolirea privile!iilor boierești, desființarea clăcii și unirea cu Țara #omnească.:$6< #eferindu-se la acest din urmă

ideal, 5o!ălniceanu a scris că el repreintăL

>c/eia bolții, fără care s-ar prăbuși tot edificiul național@.:7<

 n același timp, el a publicat un proiect e*plicit de constituție, care devolta felul n care Dorinț ele se pot traduce n

realitate.:18< 5o!ălniceanu a trimis articole și revistei .ucovina, publicație a revoluționarilor romni din ustria.:18< n

ianuarie 189, o epidemie de /oleră l-a obli!at să plece n ran ța republicană, unde și-a continuat activitățile de

susținere a revoluției romne.:18<

#eformele Prințului 4/ica:modificare ; modificare sursă<

 Articol principal# Sclavia 3n Rom%nia$

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 7/25

Ion 4/ica (pe scaun) și 3asile lecsandri, foto!rafiați n Istanbul(18&&)

 n aprilie 189, o parte din cerințele #evoluției de la 188 au fost ndeplinite de ratatul de la ?altalimani, prin care

cele două puteri suerane ale Regulamentului organic  Imperiul Mtoman și Imperiul Țarist l-au numit pe 4ri!ore

 le*andru 4/ica, un susținător al cauei liberale și unioniste, ca Prin ț al "oldovei (pe de altă parte, se confirmă

 nfrn!erea puterii revoluționare din Țarea #omnească).:18< 4/ica a permis ntoarcerea inițiatorilor evenimentelordin 188 din e*il, și i-a numit pe 5o!ălniceanu,+ostac/e 2e!ri și le*andru Ioan +ua n funcții administrative.:A< "ăsurile luate de prinț, mpreună cu nfrn!erea #usiei n#ăboiul +rimeii, au dus la introducerea ideilor și

dorințelor liberale comprimate n Dorinț ele partidei naț ionale din Moldova din 186C.:$<

5o!ălniceanu a fost numit n diverse poiții !uvernamentale la nivel nalt, n același timp continundu-și contribuțiile

sale culturale și a devenit fi!ura principală a !rupului 'artida 1aț ională, care a solicitat fuiunea celor

două Principate 'unărene sub o sin!ură administrație.:$6< n 1867, reflectnd implicarea sa, el a declaratL

>2u este o nici o reformă, nici un act național unic, din care numele meu ar fi absent. oate le!ile importante au fost

făcute și contrasemnate de mine...@,:7<

Și-a inau!urat cariera le!islativă sub conducerea Prințului 4/ica. Pe AA decembrie 18&& a lucrat cu Petre

"avro!/eni la le!islația privind abolirea robiei romilor care a fost acceptată de 0fatul boieresc.:< Prințul 0turda i-a

eliberarat din robie pe romii din proprietatea boierilorși a celor deținuti de stat n ianuarie 18.:&<:6< 4/ica a fost

determinat să finaliee procesul derobirii de soarta lui 'incă, un bucătar rrom cușcoală care și-a ucis nevasta

franțuoaică și apoi s-a sinucis, după ce i s-a atras atenția că nu va fi eliberat de stăpni, familia +antacuino.:7<

Prințul 4/ica a ncercat și să mbunătățească situația țăranilor stabilind prin le!e sfr șitul mprumuturilor rapide și a

re!lementat faptul că țăranii nu puteau fi nlăturați de pe pămnturile la care lucrau.:$<  ceastă măsură a dus la efecte

puțin durabileH conform lui 5o!ălniceanu, >caua :acesteia< ar trebui să fie căutată n măreția proprietarilor de

pămnt, n slăbiciunea !uvernului, care, prin nsăși natura sa, a fost provioriu, și, astfel, lipsit de putere@.:$<

'ivanul ad-/oc:modificare ; modificare sursă<

Proclamarea %nirii "oldovei cu Țara #omnească, pictură de /eodor man

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 8/25

 ntreruptă de intervențiile #usiei și ustriei n timpul răboiului +rimeii, activitatea sa ca repreentant alPartidei

Națională a fost reușită după ratatul de la Paris din 18&6, atunci cnd "oldova și Țara #omnească au intrat sub

directa suprave!/ere a puterilor europene (care cuprindeau, alături de #usiași ustria, #e!atul %nit al "arii ?ritanii

și al Irlandei,  l 'oilea Imperiu rance, #e!atul 0ardiniei, și Prusia). +onform lui, membrii 'ivanul a nceput să ia n

considerare acordurile de la Paris, și n special +onvenția din 18&8 n ceea ce privește cele două țări, și

o +onstituție a #omniei, pe loc pnă n 186.:$<

 n plus, 5o!ălniceanu a nceput tipărirea revistei Steaua Dunării  n IașiL un purtător de cuvnt unionist, acestă

publicare a primit spriin din partea lui lecsandriși a sa publicație Rom%nia Literară.:8< 5o!ălniceanu l-a ncuraat

pe 2icolae Ionescu să publice revista L0Étoile de Danu!e n ?russels, ca o variantă n limba franceă a

publciației Steaua Dunării  care va servi la răspndirea viiunilor 'artidei 1aț ionale0 .:9<  n acest timp, el a

corespondentat cu ean Eenri bdolonFme %bicini, un eseist france și călător care a ucat un rol minor n răscoala

din Țara #omnească, și care a susținut caua #omniei n țara sa natală.:1<

 les de către cole!iul electoral al proprietarilor de terenuri din  udețul 'oro/oi n 'ivanul ad-/oc, un ansamblu nou-

 nființat, prin prin care moldovenii au cști!at dreptul de a decide propriul viitor, a rămas n discuții cu cu

repreentanții 'ivanului din Țăra #omnească din 'ivanul lor, și și-a reluat campania n favoarea unirii și aautonomiei sporite, precum și principiile de neutralitate, !uvern repreentativ, și, după cum a spus mai triu,

aducerea la conducerea țării a unui >prinț străin@.:$< +u toate acestea, att 5o!ălniceanu ctși lecsandri, s-au

preentat inițial n calitate de candidați pentru titlul re!ent de +aimacam -lecsandri, care era mai popular, a

renunțat primul, pentru a-l susține pe +ostac/e 2e!ri.:A7< +andidatura lui 2e!ri a fost respinsă de către otomani, care

a preferat să-l numească pe eodor ?al ș (iunie 18&6).:&C<

 n urma ale!erilor din septembrie 18&7, ntrea!aPartidă Națională a ales să-l spriine pe +ua la tronul "oldovei.:A7< cest lucru a venit dupa ce 2icolae 3o!oride, noul Caimaicam, a realiat o fraudă electorală anti-unionistă -

scrutin anulat de către verdictul comun al lui 2apoleon al III-lea și #e!ina 3ictoria (9 au!ust 18&7, pentru prima dată

lumii pe A6 au!ust).:&1<

  ucat un rol decisiv n deciia 'ivanului de a elimina privile!iileși ran!urile boierești, anulnd astfel de acte

le!islative impuse pentru prima dată de prințul+onstantin "avrocordat.:&A< Propunerea finală, impunerea efectivă a

unei le!i pentru toți, serviciul militar obli!atoriu și eliminarea scutirilor de ta*e după ran!, a fost făcută de o comisie

care n care se aflau 5o!ălniceanu și 3asile "ălinescu, și a fost adoptată de către 'ivan pe data de A9

octombrie 18&7, cu 7$ din 77 de voturi (restul de au fost abțineri).:$<, 5o!ălniceanu a remarcat cu mndrie că

>ntrea!a națiune a acceptat această mare reformă, și toată lumea, foști prinți, marii boieri, boierii de ran! inferior,

familiile privile!iate, au primit acest reformă e!alitaristă, renunțnd, c/iar și fără le!i speciale, la tot ceea ce deriva

din vec/iul re!im, și c/iar tot ce semăna cu vec/iul re!im@.:$< l a reținut că doar doi membri ai clasei boierești au

refuat să respecte noile principii Vornicii  Iordac/e ?eldiman (n "oldova) și Ioan "anu (n Țara #omnească).:$< n

noiembrie, Partida 2ațională a adoptat o le!e care consemna sfr șitul discriminării reli!ioase mpotriva tuturor ne-

ortodocșilor creștini din "oldova (n special, față de romano-catolici și armeni !re!orieni).:&$< e!ea a fost propusă de2e!ri.:&$<

"ulte dintre eforturile lui 5o!ălniceanu au fost a*ate pe reolvarea c/estiuniițărănești, dar, cum a admis, electoratul

boieresc l-a amenințat cu concedierea dacă ndrănea să insiste.:$< Prin urmare, el a semnat propunerea mai

moderată a lui 'imitrie #allet, care prevenea instituirea unor noi corvées de către boieri, lăsnd alte probleme pentru

a fi discutate ntr-un plen viitor și permanent.:$< Proiectul a fost din prima respins de o mare maoritate a dunării,

ceea ce a dus, după părerea lui 5o!ălniceanu, la creearea a doi poli, unul liberalși unul conservativ, nlocuind

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 9/25

unionismul și caund conflicte n fosta maoritate unionistă (care a dus la formarea partidelor2ațional

iberal și +onservativ).:$<

Mutmaneuverin! opoiția de 3o!oride și !rupul său de discipoli conservator n timpul noilor ale!eri pentru 'ivan,

5o!ălniceanu a fost capabil să-l promovee +ua n "oldova pe 17 ianuarie 18&9, ceea ce a dus la ale!erea lui

+ua n aceeași postură n Țara #omnească (& februarie)- unirea de facto a celor două țări caPrincipatele %nite.:&< n octombrie 18&8, el a făcut o propunere clară n ceea privind unificarea, pe care, după cum a menționat, a trecut

de vot cu numai cu numai două voturi mpotrivă ( lecu ?al ș și 2ectarie Eermeiu, locțiitorul de episcop de la

#oman), fiind anunțat public de Ion #oata, repreentantul țăranilor pentru  udețul Putna.:$<  n timpul anului 18&9,

5o!ălniceanu a stat din nou n 'ivanul ad-/ocși a adunat spriin pentru +ua de la toate facțiunile din tabăra

unionistă, promovnd n același timp lui candidatura n ?ucurești - prin urmare, profitnd de ambi!uitățile din ratatul

de la Paris.:7<

+apitala Principatelor %nite:modificare ; modificare sursă<

 Articol principal  'rincipatele 4nite

a A ianuarie 18&9, n urma dublei ale!eri ca domnitor a lui  le*andru Ioan +ua se realieaă de fapt unirea

Principatelor.

2oul domnitor este ntmpinat cu entuiasm la A9 ianuarie 18&9 de bucureșteni. n iua n care +ua a

auns domnitor , "i/ail 5o!ălniceanu l-a primit cu un discurs emoționant.:&&< a sfr șitulul anului 18&9, "i/ail

5o!ălniceanu susține ideea ca ?ucurești să devină capitală a Principatelor motivnd prin faptul cățările

europene și urcia considerau ?ucureștiul drept capitală, aici erau reședințele consulatelor străine, ncepuse

dea transportarea ar/ivelor cancelariilor de la Iași către ?ucurești, spunnd printre alteleL

Mrașul ?ucuresci este de seculi făcut pentru ca să fie +apitala #omniei. proape dearterul principal al comerciului, al bo!ățiilor Principatelor %nite, 'unărea, pe drumul cel

mare al Mccidentului către Mrient, cu o populațiune numeroasă, compactă și

eminament romnească, ?ucurescii este apoi sin!urul oraș care are elementul cel mai

puternic al unei țării, clasa sau starea de miloc. 2icăierea, n nici un oraș al #omniei

nu e*istă un centru de lumini mai mari, un popul cu aspirațiuni mai naționale și mai

liberale, un spirit public mai neatrnat. 2icăieri opiniunea publică n-a putut a se

devolta și domni mai mult dect n ?ucuresci.

 O Mihail

Kogălniceanu

0eculariarea averilor mănăstirești:modificare ; modificare sursă<

 Articol principal# Seculari5area averilor mănăstirești $

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 10/25

'esc/iderea primului parlament al #omniei, 186A

'in 18&9 pnă n 186&, 5o!ălniceanu a fost numit de mai multe ori liderul cabinetului Principatelor %nite, fiind

responsabil pentru multe din reformele asociate cu domnia lui +ua.:&6< +ele mai importante sunt seculariarea

averilor mănăstirești din 186$, un pas spre reforma a!rară din 186 (care a venit n același timp cuabolirea corve5ilor ).:&6<

'eși opoiția politică a mpiedicat la nceput implementarea reformei a!rare propuse de el, "i/ail 5o!ălniceanu

este văut ca persoana responsabilă pentru modul n care a fost n cele din urmă realiată de +ua.:&7<

'upă multe reforme, sc/imbările le!islației au venit la finalul unui proces nceput n 186C, atunci cnd instituția

de re!lementare a proiectelor le!islative pentru cele două principate, +omisia +omună din ocșani, dominată de

conservatori, a refuat să pună baele reformei a!rare.:&8< n sc/imb, a pus capăt corve5ilor , permițnd și

țăranilor să aibe control asupra propriilor case de pe pămnturile boierești și o parcelă de pășune.:&9< +unoscută

ca Legea Rurală, proiectul a avut parte de spriinul premierului de atunci,?arbu +atar!iu, lider al conservatorilor,

ținta pnă atunci a unor critici vocale din partea lui 5o!ălniceanu.:&8<

 Pe 6 iunie 186A, proiectul a fost debătut n Parlament, ceea ce a dus la răcirea relațiilor dintre +ua și +onservatori.:6C< +onform istoricului . 0.

0tavrianos, aceștia din urmă au considerat proiectul avantaos pentru că, pe ln!ă conservarea moșiilor s-a

creat un !rup considerabil de țărani fără pămnt și dependenți, care puteau constitui for ță de muncă ieftină.:61<

 n aceeași lună, +atar!iu a fost asasinat misterios pe'ealul "itropoliei, n timp ce se ntorcea de la ilaret, unde

a participat la o festivitate de comemorare a revoluției muntenești (i-a urmat n funcție 2icolae 5retulescu, 

după prim-ministrul interimar postol rsac/i).:6A< Pe A$ iunie, Legea Rurală a fost adoptată de către Parlament,

dar +ua nu a promul!at-o.:6$< Potrivit lui 5o!ălniceanu, conservatorii rsac/i și 5retulescu erau reticenți cu

privire la propunerea de le!e care urma să fie reviuită de către +ua,știind-o era sortită respin!erii de către

domnitor .:$< 'iscuțiile s-au ndreptat apoi către c/estiunea confiscării pămnturilor mănăstirilor ortodo*e

!rece ști din #omnia (proprietățile lor mari și scutirile de impoite de care se bucurau atră!eau controverse ncădin perioada fanariotă).:6< 0pre sfr șitul lui 186A, veniturile acestora au fost preluate de statși, n vara anului

următor, călu!ărilor !reci li s-a oferit suma de 8C de milioane de pia ștri, n sc/imbul pămnturilor tuturor

mănăstirilor.:6&<

'eoarece Imperiul Mtoman a propus o mediere internațională, +ua a luat inițiativa și, la A$ octombrie 186$, a

demis cabinetul 5retulescu, nominalind n loc propriii oameni de ncredereL 5o!ălniceanu ca premierși

ministru de interne, 'imitrie ?olintineanu n calitate de ministru al cultelor .:6&< n scopul de a preveni alte tensiuni

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 11/25

internaționale, ei au decis să !eneraliee confiscarea tuturor moșiilor ?isericilor Mrtodo*e, att cele !recești,

ct și cele ale mănăstirilor ortodo*e romne.:6&< #eoluția a fost adoptată cu 97 de voturi parlamentare din 1CC.:6&< "ai triu, ?isericii 4recești i s-a preentat o ofertă de 1&C de milioane de piaștri drept compensație,:6&< ofertă

care a fost considerată prea mică de către clerici, inclusiv de către Patriar/ul 0ofronie al III-lea.:66<  n consecință,

statul romn a considerat c/estiunea nc/isă.:66< +a o consecință directă, o treime din terenul arabil din "oldova

și un sfert din cel din Țara #omnească au devenit dispoibile pentru o viitoare mproprietărire:67<

 (ntre o cincimeși un sfert din totalul terenurilor arabile).:68<

Regimul personal al lui Cuza:modificare ; modificare sursă<

?ustul lui "i/ail 5o!ălniceanu, amplasat n  Parcul randafirilor  din0uceava

 n primăvara lui 186, cabinetul a promovat un proiect de le!e de reformă a!rară radicală, prin care se propunea

alocarea pămntului pe baa statutului țăranilorL:69< )runtașii , adică cei ce dețineau sau mai mulți boi, urmau să

primească & )ălci  de pămnt (circa 7,& /ectare)H mi6locașii , cei cu cel puțin doi boiOapro*imativ 6

/ectareH pălmașii , cei fără boiOcirca. $ /ectare.:6&<  Țăranii urmau să devină proprietari pe loturile lor după 1 ani

de plată n rate a contravalorii pămntului efectuate către fostul boier .:7C< Propunerea a produs mari frămntări n

Parlament, unde erau repreentați .CCC de electori, n principal boieri,:6< iar vocile din tabăra conservatoare au

etic/etat proiectul drept >o nebunie@.:6&< celași partid a pre!ătit o moțiune de cenură, pe baa faptului că

5o!ălniceanu dăduse publicității proiectul le!islativ prin Monitorul O)icial , n contradicție cu cel susținut de

+omisia de la ocșani, ncălcnd astfel litera le!iiOel s-a ustificat mai triu spunndL >publicarea a fost

necesară pentru a liniști populația rurală, a!itată de :proiectul alternativ<@.:$< +abinetul a demisionat, dar +ua a

refuat să-i accepte demisia.:$<

ensiunile au escaladat și, la 1 mai 186, +ua a dat o lovitură de stat , simultan cu votul moțiunii de cenură

de către conservatori.:71< 5o!ălniceanu a citit n Parlament decretul domnesc de diolvare a le!islativului,:6&< după

care +ua a introdus o noua constituție, intitulată Statutul de5voltător al (onvenț iei de la 'aris.:7A< a a fost

supusă unui referendum, mpreună cu o le!e care instituia vot universal masculin, amndouă fiind adoptate cu

68A.6A1 de voturi dintr-un total de 7&.18.:7$< 2oul re!im a adoptat Legea Rurală n forma !uvernului

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 12/25

5o!ălniceanu, impunnd reforma a!rară și desființnd corveile.:7< ceasta s-a realiat n luna au!ust 186,

discuțiile fiind ținute n cadrul nou-nființatului +onsiliu de 0tat, n care le!ea a fost susținută, printre alții, de

5o!ălniceanu, ?olintineanu, 4eor!e '. 3ernescu, 4/eor!/e postoleanu și le*andru Papadopol-+alima/.:$<

 lți membri ai +onsiliului, mai reervați, au cerut un moratoriu asupra aplicării le!ii pe o durată de trei ani, n

locul termenului-limită din aprilie 186&, iar +ua a acceptat.:$<

 rătnd că, după părerea sa, deciia a repreentat>nsăși condamnarea și drobirea le!ii@, 5o!ălniceanu era n!riorat că țăranii, informați despre viitorul lor, nu

vor mai putea fi convinși să-și ndeplinească corveile.:$< l l-a amenințat pe +ua cu demisia, și a reușit n cele

din urmă să convin!ă toate păr țile, inclusiv pe 5retulescu, liderul opoiției, să accepte aplicarea le!ii ncepnd

cu primăvara lui 186&H reoluția a fost nsoțită de proclamarea lui +ua, (ătre locuitorii sătești , și a fost descrisă

de 5o!ălniceanu ca >testamentul politic al lui +ua@.:$< n pofida acestori măsuri, unii factori, cum ar fi creșterea

demo!rafică, fărmițarea loturilor prin moștenire, ndatorarea țăranilor și dependența lor de veniturile provenite

din munca pe moșii, mpreună cu specula practicată arendași și cu caurile n care corupția funcționarilor a

 ntriat alocarea pămnturilor, au făcut ca reforma să fie ineficientă pe termen lun!,și a contribuit la

e*acerbarea unor frămntări care au culminat cu răscoala din 19C7.:7&<

+u concursul lui 5o!ălniceanu, re!imul autoritar impus de +ua a reușit să promovee o serie de reforme,introducnd codul napoleonian, educa ție publică și monopoluri de stat asupra alcoolului și tutunului.:76< n paralel,

re!imul a devenit instabil și contestat din toate păr țile, mai ales după scandalul relației adultere a lui +ua

cu "aria Mbrenovi.:77< a nceputul lui 186&, domnitorul a intrat n conflict cu principalul său aliat, 5o!ălniceanu,

pe care l-a demis la scurt timp.:78<  n lunile care au urmat, administrația a intrat n colaps financiar, aun!nd să

nu mai poată plăti salariile an!aaților aparatului de stat,:79< iar +ua a auns să se baee doar pe camarilla sa.:8C<

'upă 186$, relațiile dintre "i/ail 5o!ălniceanu și prietenul său 3asile lecsandri s-au nrăutățit, ultimul

declarndu-se de!ustat de politică.:81< lecsandri s-a retras la mosia sa de la "ircești, n care a scris piese de

teatru n care ironia actorii și evenimentele vieții politice.:8A<

 Anii 1870:modificare ; modificare sursă<

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 13/25

Portretul lui 5o!ălniceanu la o vrstă mai naintată

 n cele din urmă, domnitorul +ua a fost detronat de o coaliție de conservatori și liberali n luna februarie 1866H

după o perioadă de traniție n care s-au făcut numeroase manevre pentru a evita separarea din nou a "oldovei

și Țării #omnești, un Principat unit al #omniei a obținut recunoaștere internațională, avndu-l ca monar/

pe +arol de Eo/enollern, și fiind !uvernat după o nouă constituție.:8$<  n perioada noienbrie 1868-ianuarie 187C,5o!ălniceanu a fost din nou ministru de interne n !uvernul lui'imitrie 4/icaH mandatul acestuia a fost confirmat

de ale!erile din 1869, după care a reușit să-l convin!ă pe lecsandri să accepte o candidatură pentru un

mandat de deputat de #oman.:8A< Poetul, care fusese nominaliat fără consimțămntul său, a lăsat ostilitățile la o

parte și a devenit unul dintre principalii susținători ai lui 5o!ălniceanu n +amera 'eputaților .:8A<

+/iar și după ce +ua a plecat din țară și s-a stabilit la ?aden, relațiile lui cu 5o!ălniceanu au rămas la un

respect distantL n vara lui 1868, cnd ambii viitau 3iena, s-au ntlnit ntmplător și, fără a sc/imba vreo vorbă,

s-au salutat ridicndu-și pălăriile.:8<  n iua de A7 mai 187$, 5o!ălniceanu, mpreună cu lecsandri, +ostac/e

2e!ri, Petru Poni și alte personalități, au participat la nmormntarea ui +ua la #u!inoasa.:8&< %lterior,

5o!ălniceanu a scrisL >+ua a făcut mari !reșeli, dar :proclamația (ătre locuitorii sătești  din 186< nu va

dispărea niciodată din inimile țăranilor și nici din istoria #omniei@.:$<

l a continuat să fie liderul !rupării politice a liberalilor reformiști moderați din #omniaH ntr-o ușoară opoiție

față de !uvernul Partidului +onservator  condus de ascăr +atar!iu (187&), a inițiat convorbiri cu facțiunea

liberală radicală (din care făceau parte, printre alții, Ion ?rătianu, 'imitrie 0turda, Ion 4/ica, +. .

#osetti, 'imitrie ?rătianu și  le*andru 4. 4olescu), convorbiri purtate n ?ucurești, la locuința lui PaQa 0tep/en

?artlett aBeman.:86< a A mai 187&, ne!ocierile au avut ca reultat nființarea Partidului 2ațional iberalOașa-

numita (oali ț ie a lui Ma5ar 'a7a.:86< 5o!ălniceanu a devenit adversar politic al fostului său colaborator  2icolae

Ionescu, care, ca lider al !rupării liberale &rac ț iunea li!eră și independentă, respin!ea politicile P2. ntr-un

discurs ținut n 1876 n fața Parlamentului, 5o!ălniceanu i-a atacat pe Ionescuși pe susținătorii săi pentru

poițiile lor politice și academice, fiind aprobat n demersul său de societatea literară conservatoare8unimea și

de publicația antiliberală a acesteia, 9impul .:87< +a și alți membri ai P2, și-a e*primat opoiția față deconvenția comercială semnată de +atar!iu cu  ustro-%n!aria, care era avantaoasă pentru cea din urmă,

susținndu-i e*porturile și care, susțineau ei, ducea industria romnească la ruină.:88< %n !uvern național-liberal

a denunțat ulterior acest acord n 1886.:88<

 n calitate de ministru de e*terne n !uvernul Ion ?rătianu (primăvara-vara 1876,și apoi din nou din aprilie 1877

pnă n noiembrie 1878), 5o!ălniceanu a fost responsabil pentru intrarea #omniei n răboiul ruso-turc din

1877-1878 de partea #usiei, ocaie cu care țara și-a declarat independența.:&6<  mpreună cu #osetti și ?rătianu,

a susținut trecerea trupelor rusești prin țară și, n aprilie 1877, l-a convins pe +arol să accepte alianța cu #usia,

contrar sfatului inițial al +onsiliului de +oroană.:89< n această c/estiune, el a cerut sfatul ran ței care, deși

aflată ntr-o perioadă de frămntări politice, era ncă una din puterile ce superviau #omniaHouis, duce

'ecaes, ministrul de e*terne france, a refuat să-i dea un răspuns fermși a arătat că, dacă #omnia se

alătură taberei rusești, puterile nu-i vor mai oferi protecție.:9< 5o!ălniceanu a luat la cunoștință și și-a e*primat

speranța că ranța i va susține țara n momentul decisiv.:9<

'iscursul său din 9 mai 1877 din fața Parlamentului a arătat că !uvernul romn consideră că țara a renunțat la

sueranitatea otomană.:9C<  doua i, Parlamentul a votat declarația de independență, pe care principele +arol a

acceptat-o. n anul care a urmat, 5o!ălniceanu a depus eforturi pentru a obține recunoașterea independenței de

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 14/25

către toate statele europene și a afirmat că politicile !uvernului său se centreaă pe >transformarea ct mai

rapidă a a!ențiilor diplomatice și consulatelor străine din ?ucurești n le!ații@.:91<

Congresul de la Berlin și ultimii ani:modificare ; modificare sursă<

"ormntul lui "i/ail 5o!ălniceanu de la +imitirul ternitatea din IaQi.

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 15/25

0tatuia lui "i/ail 5o!ălniceanu din ?ucureQti, n piaRa care-i poartă numele

a sfr șitul răboiului, el și ?rătianu s-au aflat n fruntea dele!ației #omniei la con!resul de la ?erlin.:9A< n

această calitate, ei au protestat mpotriva ofertei #usiei de a sc/imba'obro!ea de 2ord (anterior parte a

Imperiului Mtoman) cu por țiunea din sudul ?asarabiei primită de #omnia prin tratatul de la Paris din 18&6.:9$< 'eciia finală a conferinței a fost n favoarea propunerii #usiei, susținută de 4Fula ndrNssF, ministrul de

e*terne al ustro-%n!ariei și de Gilliam EenrF Gaddin!ton, ministrul de e*terne al ranței.:9< Presiuni

suplimentare au venit și din partea lui Mtto von ?ismarcB, cancelarul Imperiului 4erman.:9&<#eultatul a strnit

controverse n #omnia, unde sc/imbul a fost considerat nedrept, unele voci cernd c/iar acceptarea

sueranității otomane pentru a răsturna situația.:96< n paralel, #usia a cerut ca #omnia să-i acorde drept

nelimitat de trecere a armatelor prin 'obro!ea de 2ord, dar #omniași alte state europene s-au opus.:97<

a acel moment, n urma intervenției lui Gaddin!ton,:98< #omnia a acceptat să reolve și problema emancipării

evreilor, și să acorde cetățenie tuturor locuitorilor țării, indiferent de reli!ie.:99< #eoluția a fost și ea debătută n

țară n anul următor, dar o astfel de măsură n ce privește evreii a fost introdusă abia n 19AA-19A$.:1CC<  n același

timp, intervențiile lui 5o!ălniceanu au ucat un rol și n politicile etnice privind 'obro!ea de 2ordL el ar fi cerut,

mocanilor romni să renunțe la stilul lor de viață tradițional și la așeările lor din ?u!eacul devenit acum rusesc,

oferindu-le opțiunea de a ac/iiționa terenuri n 'obro!ea de 2ord.:1C1<

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 16/25

5o!ălniceanu și-a repreentat apoi țara n ranța (188C),:1CA< devenind primul trimis oficial romn la Paris,

avndu-l n ec/ipa sa și pe le*andru a/ovarF.:91<  n ianuarie 188C-1881, a superviat primele contacte

diplomatice dintre #omnia și +/ina dinastiei Sin!, sub forma unui sc/imb de corespondență ntre ambasada

romnă din ranța și Ten! ie, ambasadorul +/inei n #e!atul %nit.:1C$<

'upă ce s-a retras din viața politică, 5o!ălniceanu, care fusese ales ca membru al 0ecțiunii Istoricea cademiei #omne  n 1868,:&6< a fost președinte al cademiei ntre 1887 și 1889.:1C< mbolnăvindu-se !rav n

1886,:1C&< el și-a petrecut ultimii ani publicnd documente istorice din fondul udo*iu Eurmuac/i, mediatind

descoperirile ar/eolo!ice din perioada 4reciei și#omei antice n 'obro!ea de 2ord, și colecționnd documente

străine le!ate de istoria #omniei.:1C< %nul din ultimele sale discursuri, ținut n fața cademiei n preența

re!elui +arol I și a soției sale lisabeta de Gied, a fost un sumar al ntre!ii sale cariere de om politic, intelectual

și funcționar public.:1C6< n au!ust 189C, n timp ce călătorea prin re!iunea austriacă 3orarlber!, a aflat cu tristețe

vestea mor ții n "ircești a lui lecsandri.:1C7< l i-a scris Paulinei, soția acestuia, ru!nd-oL >2u am putut fi

preent la nmormntare, :de aceea< mi permiteți, doamnă, ntruct nu am apucat să-l mai sărut nici viu nici

mort, cel puțin să-i sărut mormntulU@:1C8<

"i/ail 5o!ălniceanu a murit la Paris  n timpul unei operații, iar locul său de la cademie a fost luat de  le*andru'imitrie Venopol.:1C<   fost nmormntat la +imitirul ternitatea din Iași.:1C<

#ecunoaștere post-mortem:modificare ; modificare sursă<

2umeroase localități din #omnia, maoritatea din re!iunea "oldova, au fost numite n cinstea lui 5o!ălniceanu.

'e asemenea, numele politicianului l poartă un aeroport n  udețul +onstanța, o sta ție de metrou n ?ucurești,

ct și o stradă din centrul +/i șinăului.

 Altele:modificare ; modificare sursă<

+onținutul acestei secțiuni trebuie repartiat n cadrul celorlalte secțiuni ale articolului.

J2-aș sc/imba săraca "oldovă nici pentru ntiul tron din lumeJ, afirma la uneville, n ran ța, "i/ail

5o!ălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, >un adevărat fiu al secolului al VIV lea@. fost istoric,

scriitor, iarist, om politic, prim-ministruși, mai tariu, ministru de e*terne. ucat un rol important n #evoluția

de la 188 și n lupta pentru %nirea Principatelor #omne. Personalitate fascinantă a epocii moderne, spirit

pasionat și compre/ensiv, "i/ail 5o!ălniceanu se situeaă n fruntea celor mai talentați repreentanți ai

!enerației pașoptiste. ra urmaș al răe șilor  de pe 5o!ălnic. sta nu l-a mpiedicat n niciun fel să facă studii

strălucite n ranța și 4ermania. n 18$9, redacteaă Joaea sătească a prințipatului "oldoveiJ, publicație

nevinovată cu efecte modeste, dar si!ure. n mai 18C a anunțat apariția a 6 tomuri din etopisețele 3ala/iei și"oldaviei și, n același an a pre!ătit apariția unei publicații de documentație istorică, intitulată >r/iva

romnească@. Publicația a apărut n 181. a nouă ani de la #evoluția din 188, 5o!ălniceanu participă ca

deputat de 'oro/oi la adunarea ad-/oc de la Iași unde este c/emat să se pronunțe n privința %nirii. 0fetnic al

domnitorului l.I.+ua, ministru, apoi prim-ministru al #omniei, n perioada 186$ = 186&, 5o!ălniceanu a avut

un rol /otărtor n adoptarea unor reforme cruciale. +a ministru de e*terne alțării n 1867 și n perioada 1877=

1878, "i/ai 5o!ălniceanu și-a le!at numele de actul proclamării independenței de stat a #omniei. fost

căsătorit cu caterina ora (18A7-19C7), văduva colonelului Ior!u 0cor țescu.

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 17/25

Note:modificare ; modificare sursă<

1. ^ 4orovei, p.6, 7, 8, 1C

A. Wa

 b

 4orovei, p.6

$. W a b c  d  e f  g  h i   j  k  l  m n o  p q  r  s t  u  v  w   x  y  z  aaab De5ro!irea ț iganilor,$$$

. ^  nineanu, p.6AH 4orovei, p.9

&. ^  nineanu, p.6AH 4orovei, p.9H "aciu, p.66

6. ^ 2nciclopedia Revoluț iilor H nineanu, p.6AH 4orovei, p.9H "aciu, p.66

7. W a b c  d  e f  g  h 4orovei, p.9

8. ^ De5ro!irea ț iganilor,$$$H 2nc:clopedia o) RevolutionsH 4orovei, p.9H Ior!a, La Monarchie de 6uillet et les

Roumains

9. ^ De5ro!irea ț iganilor,$$$H 3ianu, 3ol.II, p.A81

1C. ^ De5ro!irea ț iganilor,$$$H Ior!a, La Monarchie de 6uillet et les Roumains

11. ^ De5ro!irea ț iganilor,$$$H 2nc:clopedia o) RevolutionsH 3ianu, 3ol.II, p.A7$-A77

1A. ^ 3ianu, 3ol.II, p.A7$-A77

1$. ^ 3ianu, 3ol.II, p.A76-A77, $11

1. W a b c  d  Ior!a, La Monarchie de 6uillet et les Roumains

1&. ^ 2nc:clopedia o) RevolutionsH 4orovei, p.9H Ior!a,La Monarchie de 6uillet et les Roumains

16. ^ 'uvara, p.1A8-1A9H Ior!a, La Monarchie de 6uillet et les Roumains

17. ^ 'uvara, p.1A9

18. W a b c  d  e f  g  h i   j  2nc:clopedia o) Revolutions

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 18/25

19. ^ 2nc:clopedia o) RevolutionsH +ălinescu, p.77H 4orovei, p.9H Ior!a, La Monarchie de 6uillet et les RoumainsH

3ianu, p.A&C

AC. ^  nineanu, p.6$-6H +ălinescu, p.77

A1. ^ +ălinescu, p.77H 3ianu, 3ol.I, p.8A

AA. ^ 4ri!orescu, p.AC-A1

A$. ^ 4ri!orescu, p.A1

A. ^ 3ianu, 3ol.I, p.71, 1C, 1$

A&. W a b Ibrăileanu, Amestec de curente$$$

A6. ^ Paul Tarifopol, 'oe5ia rom%nească 3n epoca lui Asachi și 2liade ;<i=isource>

A7. W a b c  d   nineanu, p.6

A8. ^ "aciu, p.66

A9. W a b c  %rsu, p.1&

$C. ^ 2nc:clopedia o) RevolutionsH nineanu, p.6H +ălinescu, p.77H Ior!a, La Monarchie de 6uillet et les Roumains H0enelicB, p.$11-$1$

$1. ^ 0enelicB, p.$1$

$A. ^ 0enelicB, p.$1-$1&

$$. ^ 2nc:clopedia o) RevolutionsH +ălinescu, p.77H 4orovei, p.9

$. ^ +ălinescu, p.77

$&. ^ 2nc:clopedia o) RevolutionsH ?oia, istor: and M:th, p.1$1

$6. W a b c  d  e 2nc:clopedia o) RevolutionsH 4orovei, p.9

$7. W a b c  u!en 'enie, J+ălători romni n 0pania secolului al VIV-leaJ, n 9ri!una, 2r. A8, noiembrie ACC$

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 19/25

$8. ^ 2nc:clopedia o) RevolutionsH %rsu, p.1&

$9. ^ 3asile 0urcel, >Istoria #omniei și loile masonice@, n 8urnalul 1aț ional , 11 octombrie ACC

C. ^ 2nc:clopedia o) RevolutionsH 4orovei, p.9H "aciu, p.66

1. W a b Ior!a, La Révolution de *++$$$

A. ^ 2nc:clopedia o) RevolutionsH "aciu, p.67

$. ^ 2nc:clopedia o) RevolutionsH 'uvara, p.$$A-$$$

. ^ De5ro!irea ț iganilor,...H c/im, p.111-11AH 'uvara, p.A78

&. ^ De5ro!irea ț iganilor,...H c/im, p.111-11A

6. ^ De5ro!irea ț iganilor,...

7. ^ 'uvara, p.A7&-A78

8. ^  nineanu, p.6H "aciu, p.67

9. W a b c  Ior!a, La guerre de (rimée$$$

&C. ^ "aciu, p.67-68

&1. ^ 'uvara, p.$&&-$&6H Ior!a, La guerre de (rimée$$$

&A. ^ De5ro!irea ț iganilor,$$$H "aciu, p.68

&$. W a b "aciu, p.68

&. ^ 2nc:clopedia o) RevolutionsH 'uvara, p.$$A, $&6H 4orovei, p.9-1C

&&. ^ 4orovei, p.9-1C

&6. W a b c  d  2nc:clopedia o) RevolutionsH 4orovei, p.1C

&7. ^ ?oia, Romania# .orderland o) 2urope, p.81H 'Dnes, p.8-9H 4orovei, p.1C

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 20/25

&8. W a b De5ro!irea ț iganilor,$$$H 4iurescu, p.17

&9. ^ De5ro!irea ț iganilor,$$$H 0tavrianos, p.$&$

6C. ^ De5ro!irea ț iganilor,$$$H 4iurescu, p.17-18

61. ^ 0tavrianos, p.$&$

6A. ^ De5ro!irea ț iganilor,$$$H 4iurescu, p.18

6$. ^ 4iurescu, p.18H 0tavrianos, p.$&$

6. W a b +larB, p.&$H 4iurescu, p.18H 0tavrianos, p.$&A

6&. W a b c  d  e f  g  h 4iurescu, p.18

66. W a b 4iurescu, p.18H 0tavrianos, p.$&A

67. ^ 0tavrianos, p.$&A

68. ^ De5ro!irea ț iganilor,$$$H +larB, p.&$

69. ^ De5ro!irea ț iganilor,$$$H +larB, p.&$H 4iurescu, p.18

7C. ^ +larB, p.&$

71. ^ ?oia, Romania# .orderland o) 2urope, p.81H +larB, p.&$H 4iurescu, p.18H 0tavrianos, p.$&A

7A. ^ +larB, p.&$H 4iurescu, p.18H Ior!a, La guerre de (rimée$$$

7$. ^ +larB, p.&$H 4iurescu, p.18H 0tavrianos, p.$&$

7. ^ De5ro!irea ț iganilor,$$$H +larB, p.&$H 4iurescu, p.18-19H 0tavrianos, p.$&$

7&. ^ 0tavrianos, p.$&$-$&&

76. ^ +larB, p.&H 0tavrianos, p.$&&-$&6

77. ^ ?oia, Romania# .orderland o) 2urope, p.81H 0tavrianos, p.$&&-$&6

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 21/25

78. ^ De5ro!irea ț iganilor,$$$H 0tavrianos, p.$&6

79. ^ 0tavrianos, p.$&6

8C. ^ ?oia, Romania# .orderland o) 2urope, p.81

81. ^  nineanu, p.6-6&

8A. W a b c   nineanu, p.6&

8$. ^ 0tavrianos, p.$&6-$&7

8. ^ 3itcu, p.AC

8&. ^ 3itcu, p.AA

86. W a b +ernovodeanu, p.C-1

87. ^ Mrnea, 8unimea$$$, p.A9$-A9&

88. W a b 4iurescu, p.A91

89. ^ +larB, p.6C

9C. ^ 4iurescu, p.1&$H 4orovei, p.1C

91. W a b 'avier, p.6C

9A. ^ +iorănescuH +larB, p.61-6AH 2orton "edlicott, p.9CH Mrnea, Anii trei5eci$$$, p.$9C

9$. ^ +iorănescuH +larB, p.61-6AH 2orton "edlicott, p.89-9$

9. ^ +iorănescuH Ior!a, La guerre de (rimée$$$

9&. ^ +larB, p.6A

96. ^ +iorănescu

97. ^ 2orton "edlicott, p.189-19C

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 22/25

98. ^ +larB, p.6AH Ior!a, La guerre de (rimée$$$

99. ^ +larB, p.6AH Ior!a, La guerre de (rimée$$$H Mrnea, Anii trei5eci$$$, p.$9C

1CC. ^ +larB, p.6A, $&AH Mrnea, Anii trei5eci$$$, p.$9C

1C1. ^ Ion I. 4/elase, J"ocanii din 'obro!eaJ, n Via ț a Rom%nească, 2r. 1-AX19$$, p.1A7

1CA. ^ 'avier, p.6CH 4orovei, p.1C

1C$. ^  nna va ?udura, JPrimii diplomați c/inei n MccidentJ, n Maga5in ?storic , noiembrie ACC7, p.C

1C. W a b c  d  4orovei, p.1C

1C&. ^  nineanu, p.66

1C6. ^ De5ro!irea ț iganilor,$$$H 4orovei, p.1C

1C7. ^  nineanu, p.66-67

1C8. ^  nineanu, p.67

Bibliografie:modificare ; modificare sursă<

• Mihail Kogălniceanu, Dezrobirea ț iganilor, ștergerea privilegiilor

boierești, emanciparea ț ăranilor  (wikisource)

• "Mihail Kogălniceanu" la Encyclopedia of Revolutions of 1848,

site alUniversită ții Ohio; accesat la 11 iunie !!

• Raport nal al #o$isiei internaționale privind Studierea Holocaustului

din România; accesat la 11 iulie 200

• %iorel &chi$, Roma în istoria Romn!, #entral 'uroean

Universit *ress, +uaesta, !!-. /0+ 23452-156-52

• Marta &nineanu, 7*rietenia &lecsanri8Kogălniceanu. *ășind

alături spre visul înstelat”, în "a#azin $storic, octo$9rie 121, . 353

•

• Evolu ț ia spiritului crit

moldovenească și "Junimea" 

• Recunoa șterea necesi

critic apare în "oldova

•   fr icolae /orga, %istoire d

Roumains(wikisource)

• 'a "onarc(ie de )u

• 'a R*volution de 18

• 'a #uerre de +rim*

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 23/25

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 24/25

• Ște$an .orovei, #/oălnicenii#, în "a#azin $storic, iulie 12, . 351!,

3!

•

:aura <uțanu, "%alori e atri$oniu. :ucia Kogălniceanu",in .iblos, 1151, la +i9lioteca Universită ții le3andru 'oan +u4a” din

'ași, . 652

• <ara9et /9răileanu, piritul critic în cultura

romneasc! (wikisource)

• Ceacul al $lea/ &actorii culturii romne ști din acest veac

•  2mestec de curente contradictorii- / 2sac(i

• Maria *laton, @acia literară

"ucurești, 5ditura 6inerva, 19-

•

&le?anru Du9, Mihail Kogă+io9i9liograNe, '. 'ncicloei

19-1

• &le?anru Du9, Mihail Kogă

19--

• &le?anru Du9, Mihail Kogă

$oerne, '. /nstitutul 'uroe

• <eorge #ristea icolescu, M

e!tur" suplimentar":modificare ; modificare sursă<

• 2icolescu, 2icolae +. (ACC6), 2nciclopedia șe)ilor de guvern ai Rom%niei ;*+@BCC@>, ?ucureștiL ditura

"eronia, pp. AC7-A1$

• Mihail "ogălniceanu, 2icolae +iac/ir, +onstantin ?ușe, ditura "eridiane Publis/in! Eouse, 1967

eg"turi e#terne:modificare ; modificare sursă<

a GiBisursă e*istă te*te ori!inale le!ate de Mihail Kogălniceanu

GiBimedia +ommons conține materiale multimedia le!ate deMihail Kogălniceanu

•   en "i/ail 5o!ălniceanu - ?io!rafia

• Intaia datorie a unei natii este recunostinta..., 1A ianuarie ACC6, drian Parvu, 8urnalul 1aț ional 

• +IM#I I #M"Y2II X 1&C de ani de la %nirea Principatelor #omne, 7 ianuarie ACC9, 8urnalul 1aț ional 

• Inedit - J'ra!ul meu prieten 3asileJ, 8 octombrie ACC6, +ostin n!/el, "i/ai 0tirbu,8urnalul 1aț ional 

8/9/2019 Mihail Kogălniceanu oficicial

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-kogalniceanu-oficicial 25/25

• +IM#I I #M"Y2II X 1&C de ani de la %nirea Principatelor #omne, 7 ianuarie ACC9, 8urnalul 1aț ional 

• +IM#I I #M"Y2IIX1&C de ani de la %nirea Principatelor #omne, 8 ianuarie ACC9, 8urnalul 1aț ional 

•

"asonul "i/ail 5o!ălniceanu, omul din spatele #omniei moderne, considerat cel mai mare politician dinistoria țării, 7 noiembrie AC1$, +ear Pădurariu, Adevărul 

• ustratia la romani - 5o!alniceanu, epurat in cascada, 9 mai ACC6, +ristian Ionescu, 8urnalul 1aț ional 

• Inedit - J'ra!ul meu prieten 3asileJ (prietenia "i/ail 5o!alniceanu - 3asile lecsandri), 8 octombrie ACC6,

+ostin n!/el, "i/ai 0tirbu, 8urnalul 1aț ional 

• M scrisoare a lui "i/ail 5o!alniceanu, 11 septembrie ACC9, drian ?ucurescu, Rom%nia li!eră

PredecesorLNicolae Crețulesc

PredecesorLDimitrie Cornea

PredecesorLNicolae Ionescu

PredecesorLIon Ghica