Mihaela Gondor Finante Publice

93
Finate Publice Mihaela Gondor Această carte se doreşte a fi un îndrumar pentru activitatea de seminar de finanţe publice, fiind elaborată după structura cursului de finanţe publice. A fost gândită pentru acomodarea studenţilor care au doar cunoştinţe de principii ale economiei, fiind de asemenea utilă pentru absolvenţii care nu au fost familiarizaţi cu problematica finanţelor publice. 3

description

Teste grila

Transcript of Mihaela Gondor Finante Publice

Page 1: Mihaela Gondor Finante Publice

Finate Publice

Mihaela Gondor

Această carte se doreşte a fi un îndrumar pentru

activitatea de seminar de finanţe publice, fiind elaborată după

structura cursului de finanţe publice. A fost gândită pentru

acomodarea studenţilor care au doar cunoştinţe de principii ale

economiei, fiind de asemenea utilă pentru absolvenţii care nu

au fost familiarizaţi cu problematica finanţelor publice.

3

Page 2: Mihaela Gondor Finante Publice

Cuprins: Tema 1. FINANŢE PUBLICE – CONCEPT, CONŢINUT, FUNCŢII Teste de evaluare Propuneri de referate Tema 2. OBIECTUL, METODA FINANŢELOR PUBLICE. RAPORTURILE FINANŢELOR PUBLICE CU ALTE DISCIPLINE Teste de evaluare Propuneri de referate

Tema 3. MECANISMUL FINANCIAR Teste de evaluare Propuneri de referate Tema 4. POLITICA FINANCIARĂ Teste de evaluare Propuneri de referate

Tema 5. SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Teste de evaluare Probleme Propuneri de referate

Tema 6. SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

4

Page 3: Mihaela Gondor Finante Publice

Teste de evaluare Probleme Propuneri de referate Tema 7: CONŢINUTUL ŞI ROLUL IMPOZITELOR

Teste de evaluare Probleme Propuneri de referate

Tema 8: DUBLA IMPUNERE JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Probleme Tema 9. EVAZIUNEA FISCALĂ ŞI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR

Teste de evaluare Probleme Propuneri de referate Tema 10. IMPRUMUTURILE PUBLICE. DATORIA PUBLICĂ.

Teste de evaluare Probleme Propuneri de referate Răspunsuri Bibliografie

5

Page 4: Mihaela Gondor Finante Publice

Tema 1. FINANŢE PUBLICE – CONCEPT, CONŢINUT, FUNCŢII Teste de evaluare:

1. Finanţele publice sunt asociate cu:

a) resursele statului, unităţilor administrativ-teritoriale şi altor

instituţii de drept public;

b) cheltuielile statului, unităţilor administrativ-teritoriale şi altor

instituţii de drept public;

c) împrumuturile statului, unităţilor administrativ-teritoriale şi

altor instituţii de drept public;

d) datoria statului, unităţilor administrativ-teritoriale şi altor

instituţii de drept public;

e) obligaţiile de plată ale agenţilor economici, băncilor, societăţilor

de asigurare private.

2. Finanţele private cuprind:

a) resursele agenţilor economici, băncilor, societăţilor de asigurare

private,

b) cheltuielile agenţilor economici, băncilor, societăţilor de

asigurare private,

c) împrumuturile agenţilor economici, băncilor, societăţilor de

asigurare private,

d) creanţele de încasat ale agenţilor economici, băncilor,

societăţilor de asigurare private,

e) obligaţiile de plată ale agenţilor economici, băncilor, societăţilor

de asigurare private.

3. Apariţia finanţelor publice a fost generată de:

a) apariţia comunei primitive,

6

Page 5: Mihaela Gondor Finante Publice

b) apariţia societăţii,

c) apariţia economiei de schimb,

d) apariţia banilor,

e) scindarea societăţii în clase antagoniste.

4. Finanţele publice reprezintă:

a) relaţiile apărute în procesul de asigurare şi repartizare a

fondurilor necesare statului, exprimate în formă bănească

(valorică);

b) cheltuielile agenţilor economici, băncilor, societăţilor de

asigurare private,

c) împrumuturile statului, unităţilor administrativ-teritoriale şi

altor instituţii de drept public;

d) relaţii sociale, de natură economică, care apar în procesul

constituirii şi repartizării fondurilor publice;

e) finanţele statului şi ale unităţilor sale şi finanţele organizaţiilor

cooperatiste;

f) relaţiile economice exprimate valoric (prin intermediul banilor)

care apar în procesul repartiţiei PIB în legătură cu satisfacerea

nevoilor colective ale societăţii.

5. Concepţia clasică este specifică:

a) doctrinei liberale predominante în perioada capitalismului

ascendent, potrivit căreia activitatea economică trebuie să se

desfăşoare în conformitate cu principiul laissez-faire, laissez-

passer;

b) intervenţionismului, potrivit căruia autoritatea publică este

chemată să joace un rol activ în viaţa economică.

7

Page 6: Mihaela Gondor Finante Publice

6. Sarcinile statului în concepţia clasică sunt:

a) menţinerea ordinii interne,

b) apărarea ţării,

c) întreţinerea de relaţii diplomatice cu alte state,

d) să influenţeze procesele economice.

7. Pentru statul modern, finanţele publice sunt:

a) un simplu mijloc de asigurare a acoperirii cheltuielilor sale,

b) un mijloc de intervenţie în economie.

8. Conceptul de finanţe publice în statul modern are un pronunţat

caracter:

a) juridic,

b) economic,

c) sociologic,

d) politic.

9. Conceptul clasic de finanţe publice are un pronunţat caracter:

a) juridic,

b) economic,

c) sociologic,

d) politic.

10. Funcţiile finanţelor publice sunt:

a) funcţia de repartiţie,

b) funcţia de distribuire a PIB,

c) funcţia de apărare a ţării,

d) funcţia economică,

e) funcţia de control.

8

Page 7: Mihaela Gondor Finante Publice

11. Constituirea fondurilor publice se realizează:

a) în procesul distribuirii şi redistribuirii PIB, între diverse

persoane juridice şi fizice, pe de o parte, şi stat, pe de alta;

b) în procesul distribuirii şi redistribuirii PIB între diverse

persoane juridice;

c) în procesul distribuirii şi redistribuirii PIB între diverse

persoane fizice;

d) în procesul distribuirii şi redistribuirii PIB între diverse

persoane juridice şi stat.

12. Distribuirea fondurilor publice de resurse financiare

constă în:

a) repartizarea acestora pe beneficiari, persoane fizice;

b) repartizarea acestora pe beneficiari, persoane juridice;

c) repartizarea acestora pe beneficiari, persoane fizice şi

juridice.

13. Destinaţiile fondurilor publice sunt:

a) învăţământ, cultură, sănătate;

b) asigurări sociale şi protecţie socială;

c) investiţii ale agenţilor economici privaţi;

d) gospodărie comunală şi construcţii de locuinţe;

e) satisfacerea necesităţilor de consum ale persoanelor fizice,

f) apărare naţională;

g) ordine publică;

h) acţiuni economice de interes public;

i) alte acţiuni de interes public;

j) datorie publică.

9

Page 8: Mihaela Gondor Finante Publice

14. În cadrul fiecărei destinaţii, resursele se defalcă:

a) pe beneficiari,

b) pe obiective,

c) pe ordonatori de credite,

d) pe acţiuni.

15. Dirijarea resurselor financiare de la fondurile publice către

diverşi beneficiari se realizează:

a) în procesul distribuirii şi redistribuirii P.I.B.;

b) între stat şi diverse persoane fizice şi juridice.

16. Necesitatea constituirii unor fonduri de resurse financiare

la dispoziţia statului, în vederea îndeplinirii funcţiilor şi

sarcinilor sale:

a) se resimte în toate ţările, indiferent de gradul lor de

dezvoltare economică, ceea ce conferă funcţiei de repartiţie

un caracter obiectiv;

b) se resimte numai în ţările în curs de dezvoltare, ceea ce

conferă funcţiei de repartiţie un caracter obiectiv;

c) se resimte numai în ţările dezvoltate, ceea ce conferă

funcţiei de repartiţie un caracter obiectiv.

17. Distribuirea resurselor publice are un caracter subiectiv,

deoarece depinde de:

a) capacitatea organelor decizionale de a percepe şi răspunde

corect nevoii sociale la un moment dat;

b) de opţiunea forţelor politice aflate la putere;

c) de mărimea şi structura nevoii sociale.

10

Page 9: Mihaela Gondor Finante Publice

18. Funcţia de control a finanţelor publice vizează:

a) constituirea şi repartizarea fondurilor financiare publice,

b) modul de utilizare a resurselor.

19. Controlul financiar nu se efectuează:

a) în faza repartiţiei,

b) în faza producţiei,

c) în faza schimbului,

d) în faza consumului,

e) se efectuează în toate fazele de mai sus.

20. Funcţia de control reflectă:

a) modul de constituire a fondurilor în economie,

b) modul de formare a profilului în sectorul privat,

c) repartizarea fondurilor pe beneficiari,

d) preocuparea statului pentru asigurarea unei vieţi prospere

populaţiei,

e) eficienţa cu care unităţile economice cu capital de stat şi

instituţiile publice utilizează resursele de care dispun.

Propuneri de referate1:

1. Evoluţia finanţelor publice de la apariţie şi până în prezent.

Perspective în viitor.

2. Interpretarea finanţelor publice în teoriile clasice şi moderne.

3. Interdependenţa dintre funcţia de repartiţie şi funcţia de control

a finanţelor publice.

1 Moşteanu T, Finanţe publice, note de curs şi seminar, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2002, pag. 31

11

Page 10: Mihaela Gondor Finante Publice

4. Rolul statului modern în relaţia optimului finanţelor publice cu

echilibrul general al economiei.

5. Abordarea clasică a teoriei finanţelor publice.

6. Abordarea modernă a teoriei finanţelor publice.

7. Aspecte internaţionale ale finanţelor publice.

Tema 2. OBIECTUL, METODA FINANŢELOR PUBLICE.

RAPORTURILE FINANŢELOR PUBLICE CU ALTE DISCIPLINE

Teste de evaluare:

1. Finanţele publice constituie o ramură a ştiinţelor economice şi

au ca obiect de studiu:

a) relaţiile economice care apar în procesul constituirii şi

repartizării fondurilor bugetare şi extrabugetare ale autorităţilor

publice centrale, unităţilor administrativ teritoriale şi ale altor

instituţii de drept public;

b) metodele de gestionare a fondurilor financiare publice;

12

Page 11: Mihaela Gondor Finante Publice

c) modalităţile de stabilire, percepere şi urmărire a impozitelor,

taxelor şi a veniturilor nefiscale;

d) metodele de dimensionare şi repartizare a cheltuielilor publice

pe obiective, acţiuni şi beneficiari;

e) procedura de angajare şi efectuare a cheltuielilor publice din

fonduri bugetare şi extrabugetare;

f) întocmirea, aprobarea, executarea şi încheierea bugetelor de

venituri şi cheltuieli publice la diferite eşaloane ale autorităţilor

publice;

g) modalităţile de echilibrare a diferitelor categorii de bugete, de

acoperire a eventualelor goluri temporare de casă şi de finanţare

a deficitelor bugetare;

h) organizarea şi efectuarea controlului financiar de natură

politică, administrativă şi jurisdicţională de către organele de

stat competente;

i) gestionarea datoriei publice;

j) metodele de raţionalizare a opţiunilor bugetare;

k) metodele de planificare, proiectare şi prognozare financiară;

l) politica financiară promovată de stat;

m) criteriile pe baza cărora se aprobă şi se finalizează cheltuielile

publice;

n) metodele de determinare a eficienţei cu care sunt utilizate

fondurile publice.

2. Obiectul de studiu al finanţelor publice nu îl reprezintă:

a) metodele de gestionare folosite în cadrul sectorului public;

b) metodele de stabilire, percepere şi urmărire a impozitelor,

taxelor şi veniturilor nefiscale;

13

Page 12: Mihaela Gondor Finante Publice

c) metodele de dimensionare şi repartizare a cheltuielilor publice

pe obiective, pe acţiuni şi beneficiari;

d) metodele şi tehnicile de analiză a echilibrului financiar al

firmelor private;

e) politica financiară promovată de stat.

Propuneri de referate:

1. Raporturile finanţelor publice cu ştiinţele juridice.

2. Raporturile finanţelor publice cu ştiinţele politice.

3. Raporturile finanţelor publice cu sociologia.

14

Page 13: Mihaela Gondor Finante Publice

Tema 3. MECANISMUL FINANCIAR

Teste de evaluare:

1. În structura sa, mecanismul financiar cuprinde

următoarele componente:

a) sistemul financiar;

b) pârghiile financiare utilizate de stat pentru influenţarea

activităţii economice;

c) metodele administrative, de conducere folosite în domeniul

finanţelor;

d) cadrul instituţional, alcătuit din instituţii şi organe cu

atribuţii în domeniul finanţelor;

e) reglementările bancare emise de BNR;

f) cadrul juridic, format din legi, ordonanţe, hotărâri de

guvern şi alte reglementari cu caracter normativ în

domeniul finanţelor.

2. Sistemul financiar public cuprinde:

a) relaţiile care se evidenţiază în bugetul de stat şi în bugetele

sociale;

b) relaţiile care se evidenţiază în bugetul asigurărilor de sănătate şi

în bugetele altor acţiuni care ţin de asigurările sociale;

c) relaţiile evidenţiate la nivelul întreprinderilor private;

15

Page 14: Mihaela Gondor Finante Publice

d) relaţiile generate de constituirea şi repartizarea fondurilor

speciale extrabugetare;

3. Sistemul financiar privat cuprinde:

a) relaţiile de credit bancar;

b) relaţiile care se evidenţiază în bugetul de stat şi în bugetele

sociale;

c) relaţiile de asigurări şi reasigurări de bunuri, persoane şi

răspundere civilă;

d) relaţiile generate de constituirea fondurilor la dispoziţia

întreprinderilor.

4. Componentele sistemului financiar sunt:

a) bugetul de stat şi bugetele locale;

b) impozitele şi taxele locale;

c) asigurările sociale de stat;

d) fondurile speciale extrabugetare;

e) creditul public şi bancar;

f) asigurările de bunuri, persoane şi răspundere civilă;

g) finanţele întreprinderilor.

5. Constituie proprietate publică:

a) fondul bugetar central de stat,

b) fondurile bugetare ale unităţilor administrativ-teritoriale,

c) fondul asigurărilor sociale de stat,

d) fondurile speciale extrabugetare,

e) fondurile proprii ale întreprinderilor cu capital integral sau

majoritar de stat şi ale instituţiilor publice,

f) fondurile proprii ale băncilor şi societăţilor de asigurare cu

capital privat,

16

Page 15: Mihaela Gondor Finante Publice

g) fondurile proprii ale băncilor şi societăţilor de asigurare cu

capital majoritar sau integral de stat.

6. Sunt prelevări cu titlu definitiv şi caracter obligatoriu:

a) impozite, taxe, contribuţii;

b) depuneri la bănci şi alte instituţii de credit ale statului,

subscrieri la împrumuturi de stat;

c) împrumuturi din străinătate;

d) granturi, donaţii, ajutoare.

7. Indicatorii economici cuprinşi în programul de dezvoltare a

economiei naţionale:

a) nu se mai defalcă pe agenţi economici;

b) nu mai au caracter imperativ;

c) caracter imperativ au doar indicatorii de venituri şi

cheltuieli aprobaţi prin bugetul naţional public.

8. Realizarea obiectivelor prevăzute în programul Guvernului

presupune, pe lângă existenţa resurselor financiare şi:

a) intervenţia statului în economie cu ajutorul pârghiilor;

b) acordul organismelor internaţionale;

c) sprijinul populaţiei;

d) este suficient să existe resurse financiare pentru realizarea

programului de guvernare.

9. Organele puterii centrale şi locale de stat cu atribuţii în finanţele

publice sunt:

a) Parlamentul;

b) consiliile judeţene;

17

Page 16: Mihaela Gondor Finante Publice

c) consiliile municipale;

d) consiliile orăşeneşti şi comunale;

e) primăriile şi prefecturile.

10. Organele administraţiei de stat centrale şi locale cu

atribuţii în domeniul finanţelor publice:

a) Guvernul;

b) ministerele;

c) consiliile judeţene;

d) alte organe centrale ale administraţiei publice de stat;

e) prefecturile şi primăriile.

11. Organe financiare specializate ale puterii executive:

a) Ministerul Finanţelor Publice,

b) Parlamentul,

c) băncile;

d) vămile;

e) societăţile de asigurări şi reasigurări;

f) compartimente financiare din ministere şi alte organe

centrale ale administraţiei de stat, din prefecturi şi

primării, din întreprinderi şi instituţii.

12. Prin Trezoreria statului se asigură:

a) execuţia de casă a bugetului de stat, a bugetului

asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale, prin

încasarea veniturilor bugetare, efectuarea plăţilor dispuse

de persoanele autorizate, în limita creditelor bugetare şi

destinaţiilor aprobate potrivit dispoziţiilor legale;

18

Page 17: Mihaela Gondor Finante Publice

b) gestionarea mijloacelor băneşti extrabugetare şi a celor

aferente fondurilor speciale;

c) gestionarea datoriei publice interne şi externe (respectiv:

primirea împrumuturilor guvernamentale interne şi

externe, alocarea sumelor aferente pe destinaţiile stabilite,

rambursarea ratelor scadente şi plata dobânzilor aferente

împrumuturilor publice);

d) păstrarea disponibilităţilor reprezentând fonduri externe

nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora,

primite pe bază de acorduri şi înţelegeri guvernamentale de

la organisme internaţionale şi utilizarea acestora potrivit

destinaţiilor hotărâte de donatori;

e) efectuarea de plasamente pe diferite termene a

disponibilităţilor mobilizate în conturile sale şi alte

operaţiuni financiare în contul administraţiei publice

centrale şi locale.

13. Disponibilităţile băneşti din contul general al trezoreriei

statului se pot utiliza în următoarea ordine obligatorie:

a) acoperirea temporară a golurilor de casă, înregistrate de

bugetele locale;

b) acordarea de împrumuturi pe termen mediu şi lung pentru

finanţarea şi refinanţarea deficitelor anuale ale bugetului

de stat, pe seama disponibilităţilor pe termen mediu şi lung

din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe.

c) acoperirea temporară a deficitului curent al bugetului

asigurărilor sociale de stat şi a deficitelor temporare ale

bugetelor fondurilor speciale;

19

Page 18: Mihaela Gondor Finante Publice

d) efectuarea de plasamente financiare, pe termen scurt, prin

Banca Naţională a României;

14. Fac obiectul controlului exercitat de Curtea de Conturi:

a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale

bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale bugetelor

unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea

fondurilor între aceste bugete;

b) constituirea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale şi

a fondurilor de tezaur;

c) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia

garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi

externe;

d) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a

subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin

financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-

teritoriale;

e) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice

de către instituţiile publice autonome cu caracter comercial

şi financiar şi de către organismele autonome de asigurări

sociale;

f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului

public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-

teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome,

societăţile comerciale sau de către alte persoane juridice în

baza unui contract de concesiune sau închiriere.

15. Sunt supuse controlului Curţii de Conturi:

20

Page 19: Mihaela Gondor Finante Publice

a) statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de

persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituţiile

lor publice, autonome sau nu;

b) Banca Naţională a României;

c) regiile autonome;

d) întreprinderile private;

e) societăţile comerciale la care statul, unităţile administrativ-

teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin,

singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate

din capitalul social;

f) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă

natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un

regim legal obligatoriu;

g) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă

natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un

regim legal obligatoriu;

h) persoane juridice care beneficiază de garanţii

guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte

forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor

administrativ-teritoriale sau a instituţiilor publice;

i) persoane juridice care administrează, în baza unui contract

de concesiune sau închiriere, bunuri aparţinând

domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor

administrativ-teritoriale;

j) persoane juridice care nu-şi îndeplinesc obligaţiile

financiare către stat, către unităţile administrativ-teritoriale

şi instituţiile publice.

21

Page 20: Mihaela Gondor Finante Publice

16. Administraţia publică locală funcţionează în unităţile

administrativ-teritoriale (comune, oraşe, judeţe) în temeiul

principiilor:

a) autonomiei locale;

b) centralismului birocratic;

c) eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale;

d) descentralizării serviciilor publice;

e) consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de

interes deosebit.

17. Comunele, oraşele şi judeţele sunt persoane juridice:

a) de drept public,

b) de drept comun,

c) de drept comercial.

18. Atribuţiile principale ale consiliilor locale în problemele

legate de finanţele publice locale sunt:

a) aprobă bugetul local, formarea, administrarea şi

executarea acestuia;

b) stabileşte impozitele şi taxele locale, precum şi taxele

speciale, pe termen limitat, în condiţiile legii;

c) administrează domeniul public şi privat al localităţii şi

exercită drepturile legale cu privire la societăţile comerciale

pe care le-a înfiinţat;

d) înfiinţează instituţii şi unităţi economice de interes local;

e) înfiinţează instituţii şi unităţi economice de interes privat;

f) hotărăşte asupra concesionării sau închirierii de bunuri

sau de servicii publice de interes local, precum şi asupra

participării, cu capital sau cu bunuri, la societăţi

22

Page 21: Mihaela Gondor Finante Publice

comerciale pentru realizarea de lucrări şi servicii de interes

public local, în condiţiile legii;

g) asigură condiţiile materiale şi financiare necesare pentru

buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de

educaţie, de sănătate, cultură, tineret şi sport, apărarea

ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia

civilă.

19. Atribuţiile principale ale primarului, care ţin de domeniul

finanţelor publice sunt:

a) întocmeşte proiectul bugetului local, contul de încheiere a

exerciţiului bugetar şi le supune aprobării consiliului local;

b) supraveghează inventarierea şi administrarea bunurilor

care aparţin întreprinderilor private de pe raza localităţii

respective (comună, oraş).

c) exercită funcţia de ordonator principal de credite;

d) verifică încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi

comunică consiliului cele constatate;

e) supraveghează inventarierea şi administrarea bunurilor

care aparţin localităţii respective (comună, oraş).

20. Regiile autonome şi societăţile comerciale, prin

compartimentele lor specializate, au următoarele atribuţii

principale în domeniul finanţelor publice:

a) gestionează activele, întreţin relaţii financiare cu salariaţii,

furnizorii şi beneficiarii lor, cu băncile, cu organele

financiare;

23

Page 22: Mihaela Gondor Finante Publice

b) elaborează proiectul anual al bugetului de venituri şi

cheltuieli şi adoptă măsuri pentru buna executare a

indicatorilor lor;

c) stabilesc cota parte din profit cu care contribuie la

satisfacerea nevoii sociale;

d) organizează şi conduc contabilitatea, întocmesc bilanţul

contabil, contul de profit şi pierderi şi situaţia principalilor

indicatori economico-financiari;

e) întocmesc, la timp şi corect, documentele de încasare şi

plată în numerar şi prin virament, le introduc în bancă,

verificând înregistrarea lor în extrasele de cont şi în

registrul de casă;

f) organizează şi exercită controlul financiar preventiv şi

controlul gestionar de fond asupra modului de gestionare a

resurselor materiale şi băneşti;

g) calculează, declară şi achită la timp obligaţiile faţă de

bugetele centrale şi locale (impozite, taxe, contribuţii,

vărsăminte sau alte obligaţii financiare);

h) examinează, periodic, activitatea economico-financiară a

unităţii şi efectuează inventarierea bunurilor patrimoniale

adoptând măsurile necesare pentru asigurarea integrităţii

avutului public şi privat.

Propuneri de referate:

1. Pârghiile economico-financiare, un mijloc de intervenţie a

statului în domeniul economic.

2. Instituţiile fundamentale ale statului şi rolul lor în

domeniul finanţelor publice.

24

Page 23: Mihaela Gondor Finante Publice

Tema 4. POLITICA FINANCIARĂ

Teste de evaluare:

1. Politica financiară, în raport cu politica generală a statului:

a) nu se întrepătrund;

b) este total dependentă;

c) are o independenţă relativă.

2. Politica financiară acţionează nemijlocit:

a) în sfera producţiei,

b) în sfera repartiţiei,

c) în sfera consumului,

d) în sfera schimbului.

3. Politica financiară diferă de la o ţară la alta în funcţie de:

a) potenţialul economic al ţării şi nivelul de dezvoltare

economică;

b) interesele pe care le exprimă partidul (coaliţia) de la putere;

c) metodele de conducere a economiei naţionale;

d) condiţiile interne şi internaţionale;

e) nu diferă de la o ţară la alta.

25

Page 24: Mihaela Gondor Finante Publice

4. Strategia în politica financiară cuprinde:

a) reglementările cu caracter financiar care stabilesc

coordonatele politicii financiare pentru o anumită etapă a

dezvoltării economico-sociale,

b) prognozele financiare pe termen mai îndelungat;

c) programele pe termen scurt vizând instituţiile publice.

5. Tactica în politica financiară cuprinde:

a) actele administrative de programare in domeniul financiar

pe perioade scurte de timp,

b) măsurile concrete care se iau pentru realizarea obiectivelor

stabilite pe termen scurt,

c) măsurile pe termen mediu în domeniul financiar care

vizează instituţiile publice.

6. Principalele domenii de manifestare a politicii financiare a

statului sunt:

a) domeniul cheltuielilor publice;

b) domeniul resurselor financiare publice;

c) domeniul investiţiilor agenţilor privaţi;

d) domeniul creditului bancar;

e) domeniul asigurărilor de bunuri, persoane şi răspundere

civilă.

26

Page 25: Mihaela Gondor Finante Publice

7. În domeniul resurselor financiare publice, politica financiară

promovată trebuie să stabilească:

a) volumul resurselor financiare publice;

b) provenienţa resurselor financiare publice;

c) numărul şi tipul canalelor (modalităţilor) de prelevare a

contribuţiei la fondurile publice;

d) instrumentele (pârghiile financiare) de influenţare a

proceselor economice;

e) veniturile care provin de la sectorul public;

f) modalităţile de realizare a echilibrului financiar;

g) modul de utilizare a resurselor financiare publice.

8. Obiectivele politicii financiare în domeniul cheltuielilor publice

sunt:

a) să stabilească mărimea, destinaţia şi structura optimă ale

cheltuielilor publice;

b) să definească obiectivele care trebuie atinse prin efectuarea

diferitelor categorii de cheltuieli;

c) să precizeze căile, metodele şi instrumentele care trebuie

folosite pentru ca obiectivele respective să fie realizate cu

minim de efort financiar (cu resurse financiare cât mai

puţine).

d) să stabilească modul de colectare a resurselor publice

destinate cheltuielilor publice.

Propuneri de referate:

1. Strategia financiară a României privind trecerea la economia de

piaţă.

27

Page 26: Mihaela Gondor Finante Publice

2. Analiza politicii financiare şi a mecanismului financiar în ţările

dezvoltate.

3. Analiza politicii financiare şi a mecanismului financiar în ţările

în curs de dezvoltare.

4. Comparaţii între politicile financiare şi mecanismele financiare

practicate în diferite state.

Tema 5. SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Teste de evaluare:

1. Cheltuielile publice exprimă:

a) relaţii economico-sociale în formă bănească;

28

Page 27: Mihaela Gondor Finante Publice

b) cheltuielile făcute de stat pentru refacerea imaginii sale în

străinătate;

c) în toate cazurile un consum definitiv de PIB;

d) în toate cazurile o avansare de PIB;

e) totalitatea cheltuielilor efectuate la nivelul statului.

2. Cheltuielile publice înglobează:

a) cheltuielile efectuate din fondurile constituite la nivelul

bugetelor administraţiilor publice centrale (bugetul de stat,

bugetul asigurărilor de sănătate, bugetul asigurărilor sociale de

stat, bugetul fondului pentru ajutorul de şomaj, bugetele

instituţiilor publice autonome centrale şi altele);

b) la statele cu structură federală se cuprind şi cheltuielile

autorităţilor publice ale statelor, cantoanelor, landurilor,

comitatelor şi districtelor;

c) cheltuielile efectuate din fondurile constituite la nivelul

bugetelor administraţiilor publice locale, pe trepte ale acestora;

d) cheltuielile efectuate din intrările anuale de credite externe;

e) cheltuielile agenţilor economici privaţi reprezentând plata

impozitelor şi taxelor;

f) cheltuielile efectuate din fonduri externe nerambursabile

constituite la nivelul organismelor internaţionale şi distribuite pe

programe statelor beneficiare.

3. O avansare de PIB înseamnă:

a) împrumuturi de la organisme internaţionale;

b) cheltuielile pentru sănătate şi învăţământ;

c) rambursarea împrumuturilor;

d) cheltuieli cu investiţiile;

29

Page 28: Mihaela Gondor Finante Publice

e) cheltuieli cu apărarea.

4. Diferenţa dintre cheltuielile publice şi cheltuielile bugetare

constă în:

a) Cheltuielile bugetare au o sferă mai restrânsă decât cheltuielile

publice;

b) Cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli care se

acoperă de la bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de

stat, din bugetele instituţiilor publice autonome, din bugetele

fondurilor speciale, din bugetele locale;

c) Cheltuielile publice includ pe lângă cheltuielile bugetare şi

cheltuieli din venituri proprii, cheltuieli finanţate din credite

externe, cheltuieli finanţate din fonduri externe nerambursabile,

cheltuieli din fonduri cu destinaţie specială;

d) Cheltuielile publice includ pe lângă cheltuielile bugetare şi

cheltuielile populaţiei;

e) Cei doi termeni sunt sinonimi, deci nu există nici o diferenţă.

5. În literatura şi practica financiară şi statistică a statelor şi a

organismelor internaţionale se folosesc mai multe tipuri de clasificaţii.

Care din clasificaţiile de mai jos nu este folosită:

a) administrativă,

b) economică,

c) funcţională,

d) în funcţie de rolul cheltuielilor în procesul reproducţiei sociale,

e) gruparea folosită de organismele ONU,

f) gruparea folosită de FMI,

g) clasificaţii mixte sau combinate.

30

Page 29: Mihaela Gondor Finante Publice

6. Cheltuielile curente reprezintă:

a) un consum definitiv de PIB;

b) o avansare de PIB.

7. Cheltuielile curente asigură:

a) întreţinerea şi buna funcţionare a instituţiilor publice,

b) finanţarea satisfacerii acţiunilor publice,

c) transferarea unor sume de bani anumitor categorii de

persoane,

d) rambursarea împrumuturilor publice.

8. Care din cheltuielile de mai jos reprezintă cheltuieli de

transfer cu caracter economic:

a) subvenţii acordate agenţilor economici pentru acoperirea

unor cheltuieli de producţie,

b) ajutoare sociale.

c) burse,

d) subvenţii acordate agenţilor economici pentru stimularea

exportului,

e) pensii.

9. Care din cheltuielile de mai jos reprezintă cheltuieli de

transfer cu caracter social:

a) subvenţii acordate agenţilor economici pentru acoperirea

unor cheltuieli de producţie,

b) ajutoare sociale.

c) burse,

d) subvenţii acordate agenţilor economici pentru stimularea

exportului,

31

Page 30: Mihaela Gondor Finante Publice

e) pensii.

10. Transferurile consolidabile sunt:

a) transferurile efectuate între diferite bugete;

b) transferurile efectuate de la diferite bugete către persoane

fizice sau juridice.

11. În categoria cheltuielilor reale (negative) intră:

a) cheltuielile cu întreţinerea aparatului de stat,

b) plata dobânzilor şi comisioanelor aferente împrumutului de

stat,

c) întreţinerea armatei,

d) investiţii de interes public,

e) investiţii de interes privat.

12. În categoria cheltuielilor economice (pozitive) se

cuprind:

a) cheltuielile cu investiţiile efectuate de stat pentru

înfiinţarea de unităţi economice, dezvoltarea şi

modernizarea celor existente;

b) construirea de drumuri, poduri;

c) cheltuielile privind sănătatea;

d) cheltuielile privind învăţământul.

32

Page 31: Mihaela Gondor Finante Publice

Probleme:

1. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. anul n anul n+1

Cheltuielile bugetului central mld. lei 1.345 1.695

Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale

mld. lei 567 890

Cheltuielile bugetelor locale mld. lei 870 988

Transferuri mld. lei 120 215

PIB mld. lei 5.678 7.856

Să se determine:

a) modificarea absolută a cheltuielilor publice totale

consolidate;

b) ponderea cheltuielilor publice totale consolidate în PIB

pentru anul n;

c) ponderea cheltuielilor publice totale neconsolidate în PIB

pentru anul n+1.

Rezolvare:

a) CPTCn = 1.345 + 567 + 870 – 120 = 2.662 mld. lei

CPTCn+1 = 1.695 + 890 + 988 – 215 = 3.358 mld. lei

leimldCPTCCPTCCPTC nnnn .696662.2358.31/1 =−=−=Δ ++

Cheltuielile publice totale consolidate au crescut în anul n+1 faţă

de anul n cu 696 mld. lei.

b) %9,46100678.5662.2100/ ===

PIBCPTC

gs nPIBCPTCn

c) CPTn+1= 1.695 + 890 + 988 = 3.573 mld. lei

33

Page 32: Mihaela Gondor Finante Publice

%48,45100856.7573.31001

/1=== +

+ PIBCPT

gs nPIBCPTn

2. Se dau următoarele date (în unităţi monetare):

- u.m. -

Indicatori anul n

anul

n+1

Cheltuielile

bugetului federal

199,93 331,93

Cheltuielile fondului securităţii sociale

317,87 478,66

Cheltuielile

bugetelor

landurilor

221,54 320,08

Cheltuielile

bugetelor locale

148,81 224,02

Transferuri între

bugete

60 76

PIB 1.668,5 2.612,6

Să se determine elasticitatea cheltuielilor publice totale consolidate.

Rezolvare:

34

Page 33: Mihaela Gondor Finante Publice

n

nCPTC

PIBPIB

CPTCCPTC

Δ

=

CPTCn = 199,93 +317,87 + 221,54 + 148,81 – 60 = 828,15 u.m.

CPTCn+1 = 331,93 + 478,66 + 320,08 + 224,02 – 76 = 1278,69 u. m.

..54,45015,82869,1278 muCPTC =−=Δ

..10,9445,668.16,612.2 muPIB =−=Δ

196,0

5,668.110,94415,82854,450

<==e

Creşterea cu o unitate a PIB în anul n+1 faţă de anul n a determinat

creşterea cu 0,96 unităţi a cheltuielilor publice în aceeaşi perioadă.

3. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. anul n

Cheltuieli pentru finanţarea acţiunilor economice

mld.

lei

1.850

Cheltuieli pentru acţiuni

social-culturale

mld.

lei

709

Cheltuieli privind

administraţia de stat

mld.

lei

24

Cheltuieli privind apărarea

ţării

mld.

lei

104

Alte cheltuieli mld.

lei

269

Să se calculeze ponderea cheltuielilor economice în total cheltuieli.

Rezolvare:

%58,62100956.2850.1100.

. ===TC

eccheltgs ecchelt

35

Page 34: Mihaela Gondor Finante Publice

4. Se dau următoarele date (în unităţi monetare):

Indicatori 1998 2000

Cheltuielile bugetului de stat (preţuri curente)

769,2 1.380,5

Cheltuielile fondului securităţii sociale (pc)

880,8 1.565,2

Cheltuielile bugetelor locale (pc) 341,5 662,5

Transferuri între bugete (pc) 148,4 271,8

Indicele preţurilor constante (1999 = 100%)

88 123

PIB (pc) 4.006,5 6.888,9

Să se determine:

a) Modificarea nominală absolută a cheltuielilor publice totale

consolidate în preţuri curente şi preţuri constante;

b) Modificarea reală absolută a cheltuielilor bugetelor locale;

c) Ponderea cheltuielilor bugetului de stat în PIB în anul

2000.

Rezolvare:

a) preţuri curente:

CPTC1998 = 769,2 + 880,8 + 341,5 – 148,4 = 1843,10 u.m.

CPTC2000 = 1380,5 + 1565,2 + 662,5 – 271,8 = 3336,4 u.m.

..3,149310,18434,33361998/2000 muCPTC =−=Δ

Cheltuielile publice totale consolidate exprimate în preţuri curente

au crescut în anul 2000 faţă de anul 1998 cu 1493,3 u.m.

36

Page 35: Mihaela Gondor Finante Publice

preţuri constante (reale):

..1,6184,20945,2712

..5,2712100123

4,3336

..4,209488,0

1,1843

1998/2000

1999/2000

20002000

1999/1998

19981998

muCPTC

muIpCPTC

CPTC

muIpCPTC

CPTC

r

r

r

=−=Δ

===

===

Cheltuielile publice totale consolidate exprimate în preţurile anului

1999 au crescut în anul 2000 faţă de anul 1998 cu 618,1 u.m.

b)

..55,15007,38862,538

..62,53823,1

5,662

..07,38888,0

5,341

1998/2000

2000/1999

20002000

1999/1998

19981998

muCP

muIpCPl

CPl

muIpCPl

CPl

r

r

r

=−=Δ

===

===

Cheltuielile bugetelor locale exprimate în preţurile anului 1999 au

crescut în anul 2000 faţă de anul 1998 cu 150,55 u.m.

c) %04,201009,68885,1380100/

2000

20002000 ===

PIBCBS

PIBCBS

În anul 2000, cheltuielile bugetului de stat au reprezentat 20,04% din

PIB.

5. Se dau următoarele date referitoare la cheltuielile publice ale unei

ţări, pentru anii n-1 şi n în milioane unităţi monetare:

Indicatori Valori n-1 Valori n

Cheltuielile bugetului de stat 1.123 1.344

Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat

550 690

Cheltuielile bugetelor locale 405 640

Transferuri între bugete 180 280

37

Page 36: Mihaela Gondor Finante Publice

PIB 5.600 7.100

Curs de schimb 1,5 1,6

Populaţie 10 11

Indicele preţurilor constante (%) 90,5 161,1

Determinaţi:

a) Valoarea cheltuielilor publice totale consolidate (CPTC), în n-1 şi

în n;

b) Mărimea CPTC, exprimată în USD/locuitor, în n-1 şi în n;

c) Ponderea CPTC în PIB, în n-1 şi în n;

d) Valoarea CPTC recalculate în preţuri constante pentru anii n-1

şi n.

Rezolvare:

a) CPTCn-1 = 1.123 + 550 + 405 – 180 = 1.898 mil. u.m.

CPTCn = 1.344 + 690 + 640 – 280 = 2.394 mil. u.m.

b) locusdCPTC

locusdNloccs

CPTCCPTC

locUSDn

nlocUSDn

/02,136116,1

2394

/53,126105,1

1898

/

1/1

=⋅

=

=⋅

=⋅

= −−

c) %7,33100

71002394100/

%9,3310056001898100/

1

11

===

===−

−−

n

nn

n

nn

PIBCPTC

PIBCPTC

PIBCPTC

PIBCPTC

d) ...03,1486

611,12394

...24,2097905,0

1898

/

/1

11

mumilIp

CPTCCPTC

mumilIp

CPTCCPTC

ctn

nrn

ctn

nrn

===

===−

−−

38

Page 37: Mihaela Gondor Finante Publice

6. Se cunosc cheltuielile publice pentru anii n-1 şi n, în milioane

u.m.:

Indicatori Valori n-1 Valori n

Cheltuielile bugetului de stat 160 173

Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale

de stat

98 121

Cheltuielile fondului special 4 6

Cheltuielile bugetelor locale 80 100

Transferuri între bugete 64 80

PIB 513 565

Curs de schimb 1,66 1,7585

Populaţie 14,5 15

Să se determine:

a) Cheltuielile publice totale consolidate în n-1 şi în n.

b) Nivelul CPTC în PIB, în n-1 şi în n.

c) Mărimea CPTC, în USD/locuitor, în n-1 şi în n.

d) Modificarea nominală absolută a CPTC.

e) Modificarea nominală relativă a CPTC.

f) Coeficientul de elasticitate a CPTC în raport cu PIB.

g) Coeficientul de concordanţă dintre creşterea CPTC şi creşterea

PIB

Rezolvare:

a) CPTCn-1 = 160 + 98 + 4 +80 – 64 = 278 mil. u.m.

CPTCn = 173 + 121 + 6 + 100 – 80 = 320 mil. u.m.

39

Page 38: Mihaela Gondor Finante Publice

b) %64,56100

565320100/

%19,54100513278100/

1

11

===

===−

−−

n

nn

n

nn

PIBCPTC

PIBCPTC

PIBCPTC

PIBCPTC

c) locUSDCPTC

locUSDNloccs

CPTCCPTC

locUSDn

nlocUSDn

/12,12157585,1

320

/55,115,1466,1

278

/

1/1

=⋅

=

=⋅

=⋅

= −−

d) ..422783201/ ummilCPTC nn =−=Δ −

e) %11,1510011,115100%:.

%11,115100278320100

1/

11/

=−=−=

===

−−

ICPTCrelativacrestereaCPTCCPTC

ICPTC

nn

n

nnn

În anul n CPTC au reprezentat faţă de anul n-1 115,11%, creşterea

fiind de 15,11%.

sau:

%11,1510027842100%

1

1/1/ ==

Δ=

−−

n

nnnn CPTC

CPTCCPTC

f) 15,110,011,15

1

1/

1

1/

>==Δ

Δ

=

n

nn

n

nn

PIBPIB

CPTCCPTC

e

La creşterea cu o unitate a PIB în perioada n/n-1, CPTC au crescut

cu 1,5 unităţi.

Cheltuielile publice consolidate sunt elastice faţă de PIB în perioada

n/n-1.

g) %14,110100

513565:

05,1045,114,11011,115

1/

1/

1/

==

≈===

nn

nn

nn

IPIBunde

IPIBICPTC

k

40

Page 39: Mihaela Gondor Finante Publice

Indicele CPTCn/n-1 a crescut mai mult decât indicele PIB cu

115,1079%-110,1365%, respectiv cu 5% în perioada n/n-1. Deci

CPTC au crescut într-un ritm mai rapid decât PIB cu 5% în perioada

n/n-1.

7. Se cunosc următoarele date referitoare la situaţia cheltuielilor

publice ale statului X:

Indicatori u.m. anul

n+1

anul

n+2

Cheltuielile bugetului de stat

mld. u.m. preţuri curente

700 900

Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale

mld. u.m. preţuri curente

400 450

Cheltuielile bugetelor landurilor

mld. u.m. preţuri curente

250 500

Cheltuielile bugetelor locale mld. u.m. preţuri curente

400 500

Transferuri între bugete mld. u.m. preţuri curente

288 387

PIB mld. u.m. preţuri curente

4.000 4.900

Indicele preţurilor constante %, an de referinţă anul n

101 104

Curs de schimb u.m. naţionale/USD 13.000 13.500 Populaţie mil. loc. 75 78

Să se determine:

a) cheltuielile publice neconsolidate;

b) cheltuielile publice consolidate;

c) indicatorii de nivel ai cheltuielilor publice consolidate;

d) indicatorii de dinamică ai cheltuielilor publice consolidate;

e) interpretaţi rezultatul obţinut în cazul elasticităţii cheltuielilor

publice consolidate.

41

Page 40: Mihaela Gondor Finante Publice

8. Se cunosc următoarele date referitoare la situaţia cheltuielilor

publice ale statului X:

Indicatori u.m. anul

n+1

anul

n+2

Cheltuielile publice totale mld. u.m. preţuri curente

77.000 106.000

Cheltuieli pentru învăţământ

mld. u.m. preţuri curente

22.260 26.740

Cheltuieli pentru sănătate mld. u.m. preţuri curente

3.184 3.517,5

Cheltuieli pentru apărare naţională

mld. u.m. preţuri curente

6.710 8.400

Cheltuieli pentru ordine publică

mld. u.m. preţuri curente

5.205 7.535

PIB mld. u.m. preţuri curente

368.300 520.000

Indicele preţurilor constante

%, an de referinţă anul n

106 109

Curs de schimb u.m. naţionale/USD 10.900 18.200 Populaţie mil. loc. 25,3 26

Să se determine:

a) indicatorii de nivel pentru cheltuielile publice totale;

b) ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate, învăţământ,

apărare naţională şi ordine publică în PIB şi în cheltuielile

publice totale;

c) indicatorii de dinamică ai cheltuielilor publice totale;

d) elasticitatea cheltuielilor publice pentru sănătate,

învăţământ apărare naţională şi ordine publică;

e) să se interpreteze rezultatele obţinute pentru cheltuielile

publice pentru sănătate, învăţământ, apărare naţională şi

ordine publică.

42

Page 41: Mihaela Gondor Finante Publice

Propuneri de referate:

1. Analiza evoluţiei cheltuielilor publice în România în anii

1990-2003 şi factorii care au influenţat evoluţia acestora.

2. Analiza evoluţiei cheltuielilor publice în ţările dezvoltate.

3. Analiza evoluţiei cheltuielilor publice în ţările în curs de

dezvoltare.

4. Eficienţa utilizării resurselor la nivelul autorităţilor locale.

Tema 6. SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

43

Page 42: Mihaela Gondor Finante Publice

Teste de evaluare:

1. Resursele financiare publice, din punct de vedere al conţinutului

lor economic, se concretizează în:

a. prelevările cu caracter obligatoriu (impozite, taxe,

contribuţii);

b. resursele de trezorerie;

c. profitul agentilor economici;

d. economiile populaţiei;

e. resursele provenind din împrumuturi publice;

f. resursele provenind din emisiune monetară fără acoperire.

2. Resursele financiare publice nu includ:

a) resursele administraţiei de stat centrale;

b) resursele administraţiei de stat locale;

c) resursele populaţiei;

d) resursele întreprinderilor publice;

e) resursele asigurărilor sociale de stat.

3. Care dintre următoarele modalităţi de constituire a resurselor

financiare publice au ca efect imediat apariţia inflaţiei:

a) prelevările fiscale,

b) împrumuturile pe termen scurt;

c) împrumuturile pe termen lung;

d) finanţarea prin emisiune monetară fără acoperire.

4. În funcţie de ritmicitatea încasării lor la buget, resursele

financiare publice se grupează în:

a) resurse ordinare şi resurse extraordinare;

44

Page 43: Mihaela Gondor Finante Publice

b) resurse curente şi resurse întâmplătoare sau incidentale;

c) resurse fiscale şi rtesurse nefiscale;

d) resurse ordnare şi resurse curente;

e) resurse exrtraordinare şi resurse incidentale.

5. Resursele ordinare cuprind:

a) venituri fiscale;

b) venituri nefiscale;

c) împrumuturi de stat pe termen lung;

d) finanţări externe nerambursabile;

e) împrumuturi de trezorerie.

6. Resursele extraordinare sunt resursele:

a) pe care statul le obţine în mod curent;

b) care apar datorită falimentării unor întreprinderi private;

c) la care statul recurge în mod excepţional;

d) resursele care pot fi folosite numai cu aprobarea preşedinţiei;

e) pe care statul le transferă la bugetele fondurilor speciale.

7. Elementele tehnice ale impozitului sunt:

a) subiectul (plătitorul) impozitului;

b) suportatorul (destinatarul) impozitului;

c) obiectul impunerii;

d) sursa impozitului;

e) unitatea de impunere;

f) cota impozitului;

g) asieta fiscală;

h) termenul de plată.

45

Page 44: Mihaela Gondor Finante Publice

8. Facilităţile fiscale aferente impozitului se pot concretiza, după

caz, în:

a) exonerări pentru anumite categorii de subiecţi;

b) perioade de scutire;

c) reduceri de impozite;

d) reduceri sau scutiri de dobânzi şi penalităţi;

e) eşalonarea plăţii impozitelor şi/sau dobânzilor şi penalităţilor pe

anumite perioade de timp;

f) plata de despăgubiri de la bugetul de stat;

g) restituiri de impozite.

9. Principiile fiscalităţii în România sunt expres prevăzute în Legea

571/2003 privind Codul fiscal, astfel:

a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de

investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând

condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin;

b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare,

care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele,

modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru

fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege

sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina

influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii

lor fiscale;

c) echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea

diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestora;

d) eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a

prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu

conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice

46

Page 45: Mihaela Gondor Finante Publice

şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării

de către acestea a unor decizii investiţionale majore.

Probleme:

1) Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. 1998 2000

Veniturile bugetului de stat mld. lei 1.258 3.569

Veniturile bugetelor locale mld. lei 896 2.574

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat

mld. lei 987 1.596

Indicele preţurilor constante 1999 =

100%

85% 120%

Să se determine:

a) creşterea nominală absolută a veniturilor bugetului de stat;

b) modificarea reală absolută a veniturilor bugetelor locale;

c) modificarea nominală relativă a veniturilor bugetului

asigurărilor sociale de stat.

Rezolvare:

a) leimldVbstat ..2311125835691998/2000 =−=Δ

47

Page 46: Mihaela Gondor Finante Publice

b)

leimldVblocal

leimldVblocal

leimldIp

VblocalVblocal

r

r

r

.88,109012,10542145

..12,105485,0

896

..21452,1

2574

1998/2000

1999/1998

1999/2000

20001999/2000

=−=Δ

==

===

c) %7,61100987

9871596100%1998

199820001998/2000 =

−=

−=

VCASVCASVCAS

VCAS

2. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. Valoare

Veniturile bugetului de stat mld. u.m. 257

Veniturile bugetelor locale mld. u.m. 189

Veniturile bugetului asigurărilor

sociale

mld. u.m. 215

Veniturile populaţiei mld. u.m. 111

Cursul de schimb 1USD = 25

u.m.

Populaţie mil.loc 15

Să se determine:

a) totalul veniturilor publice,

b) veniturile bugetului de stat în USD,

c) veniturile publice/loc

Rezolvare:

a) TVP = 257 + 189 + 215 = 661 mld. u.m.

b) usdmldcs

VbstatVbstat USD .28,1025

257===

48

Page 47: Mihaela Gondor Finante Publice

c) TVP/loc = locmulocmil

mumldN

TVP /.67,44066.15

...661==

3. Se dau următoarele date referitoare la cheltuielile publice ale

unei ţări, pentru anii n-1 şi n:

milioane u.m.

Indicatori Valori n-1 Valori n

Veniturile bugetului de stat 160 173

Veniturile bugetului asigurărilor sociale

de stat

98 121

Veniturile fondurilor speciale 4 6

Veniturile bugetelor locale 80 100

PIB 513 565

Curs de schimb 1,66 1,7585

Populaţie 14,5 15

Să se determine:

a) veniturile bugetului general consolidat VBGC, în n-1 şi n;

b) Nivelul VBGC în PIB, în n-1 şi n;

c) Mărimea VBGC, exprimată în usd/loc, în n-1 şi n;

d) creşterea nominală absolută a VBGC;

e) creşterea nominală relativă a VBGC;

f) coeficientul de elasticitate a VBGC în raport cu PIB;

g) coeficientul de concordanţă dintre creşterea VBGC faţă de

creşterea PIB.

Rezolvare:

a) VBGCn-1 = 160 + 98 + 4 + 80 = 342 mil. u.m.

VBGCn = 173 + 121 + 6 +100 = 400 mil. u.m.

49

Page 48: Mihaela Gondor Finante Publice

b) VBGC/PIBn-1 = %67,66100513342

=

VBGC/PIBn = %80,70100565400

=

c) locusd

NcsVBGC

locVBGC

locusdNcs

VBGClocVBGC

nusdn

nusdn

/16,15157585,1

400/

/21,145,1466,1

342/ 11

=⋅

=⋅

=

=⋅

=⋅

= −−

d) ...583424001/ mumilVBGC nn =−=Δ −

e) %96,16100342

342400% 1/ =−

=−n

nnVBGC

f) 167,1

513513565

342342400

>=−

=e

g) 06,1

513565342400

==k

4. Se dau următoarele date referitoare la veniturile unui stat,

pentru anii n-1 şi n:

miliarde u.m.

Indicatori Valori n-1 Valori n

Venituri fiscale 11 15

Venituri nefiscale 15 30

Venituri din capital 4 7

Subvenţii 140 232

50

Page 49: Mihaela Gondor Finante Publice

Cheltuieli totale 160 302

PIB 510 990,9

Determinaţi:

a) Mărimea veniturilor totale, în n-1 şi n;

b) Mărimea soldului bugetului, în n-1 şi n;

c) Ponderea soldului bugetului în cheltuielile totale, în n-1 şi în n;

d) Creşterea nominală absolută a veniturilor totale;

e) Creşterea nominală relativă a veniturilor totale;

f) Ponderea veniturilor totale în PIB, în n-1 şi în n.

5. Se dau următoarele date referitoare la veniturile şi cheltuielile

bugetului de stat al României pentru anul 2001, conform Legii

nr. 216/2001:

mld. lei

Cheltuieli bugetare 194.401,2 Venituri bugetare 153.948,6

Cheltuieli de personal 28.494,8 Impozit pe profit 25.367

Chelt. materiale şi

servicii

17.707,5 Impozit pe salarii 600

Subvenţii 8.930,1 Impozit pe venit 32.130

Prime acordate prod.

agricoli

701 TVA 49.856,2

Transferuri 58.473,3 Accize 31.562

Dobânzi aferente datoriei publice şi alte cheltuieli

50.617,1 Taxe vamale 10.409

Rezerve 1.908,3 Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome

650

Cheltuieli de capital 11.430,5 Vărsăminte ale instituţiilor publice

2.022,4

51

Page 50: Mihaela Gondor Finante Publice

Împrumuturi acordate 262,5 Venituri din rambursarea unor bunuri ale statului

146

Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite

15.873,1 Donaţii şi

sponsorizări

20

Încasări din rambursarea împrumuturilor

1.186

a) În condiţiile în care deficitul bugetar al anului 2001 a

reprezentat 3,6% din PIB determinaţi ponderea veniturilor

nefiscale în PIB;

b) Considerând deficitul bugetar în anul 2001 3,6% din PIB,

determinaţi rata fiscalităţii în anul respectiv.

Rezolvare:

a) deficit = Venituri bugetare - Cheltuieli bugetare = 153.948,6 -

194.401,2 = - 40.452,6 mld lei

40.452,6 mld lei = 3,6% PIB

PIB = 1.123.683,33 mld. lei

Vnefiscale = 650 + 2022,4 + 146 + 20 +1186 = 4024,4 mld. lei

Vnefiscale/PIB = %36,010033,1123683

4,4024=

b) fiscala.presiunea

%34,13100PIB

TvAcTVAIzvIzsIzp100PIB

Vfiscrf ==+++++

==

Propuneri de referate:

1. Sursele de venituri ale administraţiilor locale.

2. Analiza evoluţiei veniturilor publice în ţările

dezvoltate.

52

Page 51: Mihaela Gondor Finante Publice

3. Analiza evoluţiei veniturilor publice în ţările în curs de

dezvoltare.

4. Analiza evoluţiei veniturilor publice în România în

perioada 1993-2003 şi factorii care au influenţat

evoluţia acestora.

Tema 7: CONŢINUTUL ŞI ROLUL IMPOZITELOR

Teste de evaluare:

1. Impozitele:

a) au caracter obligatoriu,

b) prelevarea acestora se efectuează cu titlu

nerambursabil;

c) prelevarea acestora se efectuează fără contraprestaţie

din partea statului şi autorităţilor locale;

d) prelevarea acestora se efectuează cu titlu

rambursabil;

53

Page 52: Mihaela Gondor Finante Publice

e) prelevarea acestora se efectuează în baza unei

contraprestaţii din partea statului şi autorităţilor

locale.

2. Subiectul impozitului este:

a) plătitorul impozitului,

b) contribuabilul,

c) persoana fizică sau juridică obligată prin lege să

plătească impozitul,

d) destinatarul impozitului.

3. Suportatorul impozitului este:

a) destinatarul impozitului;

b) persoana care suportă efectiv impozitul;

c) în cazul impozitelor directe, suportatorul coincide cu

subiectul impozitului;

d) în cazul impozitelor indirecte, subiectului

impozitului îi revine o obligaţie formală de a plăti

impozitul, suportarea efectivă realizându-se de către

persoana care cumpără mărfurile sau serviciile a

căror vânzare este supusă impozitelor;

e) beneficiarul impozitelor.

4. Obiectul impunerii îl reprezintă:

a) materia supusă impunerii,

b) în cazul impozitelor directe, obiect al impunerii poate

fi, după caz, profitul, venitul realizat de o persoană,

54

Page 53: Mihaela Gondor Finante Publice

bunurile mobile şi imobile, anumite acte şi fapte

juridice etc;

c) în cazul impozitelor indirecte, obiectul impunerii îl

constituie încasările din vânzarea mărfurilor produse

în ţară sau provenite din import, din prestarea

anumitor servicii, etc.

d) declaraţia de impunere.

5. Unitatea de impunere reprezintă:

a) întreprinderea care datorează impozitul,

b) baza impozabilă,

c) unitatea de măsură prin care se exprimă mărimea

obiectului impozabil.

6.Asieta fiscală:

a) exprimă modul de aşezare a impozitelor;

b) include totalitatea măsurilor luate de organele fiscale pentru

identificarea subiecţilor impozabili, stabilirea mărimii materiei

impozabile şi a cuantumului impozitelor datorate statului;

c) constată existenţa unei creanţe fiscale a statului;

d) creează obligaţia de plată a impozitelor în sarcina contribuabililor;

e) creează obligaţia statului de a efectua o contraprestaţie

contribuabililor;

f) reprezintă organul fiscal.

7. În categoria impozitelor directe se cuprind:

a) impozitul pe profit, impozitul pe salarii,

b) impozitul pe veniturilor liber-profesioniştilor,

c) taxa asupra mijloacelor de transport,

d) impozitul pe spectacole,

55

Page 54: Mihaela Gondor Finante Publice

e) impozitul pe venitul agricol,

f) taxele vamale,

g) taxa pe valoarea adăugată,

h) impozitul pe clădiri.

8. Modul în care se realizează impunerea profiturilor persoanelor

juridice este determinat de:

a) volumul cifrei de afaceri,

b) natura cheltuielilor deductibile,

c) modul de organizare a persoanelor juridice,

d) mărimea profitului.

9. În categoria impozitelor indirecte se includ:

a) impozitul pe profit, impozitul pe salarii,

b) impozitul pe veniturilor liber-profesioniştilor,

c) taxa asupra mijloacelor de transport,

d) impozitul pe spectacole,

e) impozitul pe venitul agricol,

f) taxele vamale,

g) taxa pe valoarea adăugată,

h) impozitul pe clădiri.

10. Suportatorul efectiv al taxei pe valoarea adăugată este:

a) consumatorul intermediar,

b) consumatorul final,

c) statul,

d) importatorul,

e) plătitorul.

56

Page 55: Mihaela Gondor Finante Publice

11. Accizele sunt:

a) impozite directe,

b) venituri nefiscale ale statului,

c) taxe speciale de consumaţie.

Probleme:

1.Se dau următoarele date:

mld. lei

Indicatori Sume

Impozit pe profit 11.113

Taxa pe valoarea adăugată 20.596

Accize 8.663

Impozit pe salarii 10.015,7

Taxe vamale 5.485

Vărsăminte de la instituţiile publice 421,9

Să se determine:

a) veniturile din impozite directe;

b) veniturile fiscale;

c) veniturile din capital.

12. Se dau trei venituri de 120.000, 50.000 şi 80.000 u.m. Primul

venit se impune prin aplicarea unor cote de 30%.

Al doilea venit se impozitează pe baza următoarelor cote progresive

simple:

până la 15.000 u.m. 12%

57

Page 56: Mihaela Gondor Finante Publice

15.001 – 35.000 u.m. 18%

35.001 – 45.000 u.m. 22%

45.001 – 60.000 u.m. 30%

peste 60.000 u.m. 38%

Al treilea venit se impozitează prin aplicarea următoarelor cote

progresive compuse:

până la 30.000 u.m. 20%

30.001 – 45.000 u.m. 6.000 u.m. + 25% din ce depăşeşte

30.000 u.m.

45.001 – 65.000 u.m. 9.750 u.m. + 30% din ce depăşeşte

45.000 u.m.

peste 65.000 u.m. 15.750 u.m. + 35% din ce depăşeşte

65.000 u.m.

a) Să se calculeze impozitul total prin sistemul impunerii separate;

b) Să se calculeze impozitul total prin sistemul impunerii globale pe

bază de cote progresive compuse;

c) Să se calculeze venitul net în cazurile a şi b.

Rezolvare:

a) I1 = 120.000. 30% = 36.000 u.m.

I2 = 50.000. 30% = 15.000 u.m

I3 = ( ) ..000.21750.15%35000.65000.80 mu=+−

Itot = I1 + I2 + I3 = 72.000 u.m.

b) Vglobal = V1 + V2 + V3 = 250.000 u.m.

Itot = ( ) ..500.80750.15%35000.65000.250 mu=+−

c) Vnet = Vglobal – Impozit

58

Page 57: Mihaela Gondor Finante Publice

Vneta = 250.000 – 72.000 = 178.000 u.m.

Vnetb = 250.000 – 80.500 = 169.500 u.m.

6. Un agent economic realizează un venit de 15.000 u.m.

Totodată, el plăteşte către stat impozit pe profit în sumă de

2.500 u.m., TVA în sumă de 3.000 u.m., taxe vamale în sumă

de 500 u.m., impozit pe salarii în sumă de 1.200 u.m. Care este

presiunea fiscală suportată de agentul economic datorată

impozitelor indirecte?

Rezolvare:

%33,23100000.15

500000.3100 =+

==V

IindirectePf izind

7. Se dau următoarele date privind impozitele la nivelul unei ţări:

mil. u.m.

Indicatori Valoare

Impozit pe salarii 17.500

TVA 75.562

Taxe vamale 15.275

Accize 23.456

Impozit pe profit 45.236

Taxe asupra mijloacelor de

transport

5.213

PIB 287.236

Să se calculeze presiunea fiscală exercitată de impozitele indirecte.

59

Page 58: Mihaela Gondor Finante Publice

8. Un contribuabil care are şi o societate comercială, realizează

într-un an un venit de 175.000 u.m. El plăteşte în anul

respectiv impozit pe salariu în sumă de 23.000 u.m., TVA

aferentă consumului casnic în sumă de 56.238 u.m., accize

aferente consumului propriu în sumă de 5.455 u.m., impozit

pentru dividendele cuvenite de la firmă în sumă de 4.500 u.m.,

taxe pentru un autoturism proprietatea firmei, în sumă de

1.520 u.m. Care este presiunea fiscală suportată de

contribuabil, luat ca persoană fizică?

9. Un agent economic realizează venituri de 50.000.000 lei.

Cheltuielile efectuate de agentul economic sunt de 45.000.000

lei, din care cheltuieli nedeductibile de 10.000.000 lei. Să se

determine impozitul pe profit pe care îl datorează agentul

economic, cota de impozit fiind 25%.

10. O societate comercială plătitoare de TVA a efectuat

următoarele operaţii:

- achiziţionare de materii prime în valoare de 5.000.000 lei,

inclusiv TVA,

- ambalajele în valoare de 100.000 lei, inclusiv TVA au fost luate

la schimb;

- achitarea salariilor angajaţilor 500.000 lei;

- achitarea serviciilor prestate la terţi 700.000 lei, inclusiv TVA.

Ştiind că societatea a realizat livrări de bunuri în valoare de

8.700.000 lei, inclusiv TVA şi cota de TVA este 19%, să se

determine TVA de plătit statului.

60

Page 59: Mihaela Gondor Finante Publice

11. O societate achiziţionează materii prime în valoare de

5.000.000 lei, exclusiv TVA. Valoarea serviciilor prestate către

ea este de 3.000.000 lei, exclusiv TVA. În luna respectivă,

societatea achită integral valoarea serviciilor şi 50% din

valoarea materiilor prime. Tot în luna respectivă, societatea

livrează marfă în valoare de 10.000.000 lei, inclusiv TVA,

fiindu-i achitată suma de 8.000.000 lei. Să se calculeze TVA de

plată la bugetul statului, cota fiind de 19%.

12. Un importator primeşte din străinătate marfă în valoare de

1.000.000 lei. Taxele vamale sunt de 20%, comisionul vamal de

0,5%, accizele 500.000 lei. Să se calculeze TVA aferentă mărfii,

cota fiind 19%.

Rezolvare:

Taxa vamală: 1.000.000. 20% = 200.000 lei

Comisionul vamal: 1.000.000. 0,5% = 5.000 lei

Valoarea în vamă: 1.000.000 + 200.000 + 5.000 + 500.000 =

1.705.000 lei

TVA = 1.705.000 . 19% = 323.950 lei

13. Un agent economic importă o cantitate de 100 kg dintr-un

produs. Care este taxa vamală pe care trebuie să o achite

statului dacă preţul unui kg este de 10.000 lei, cheltuielile de

transport pe parcurs extern sunt 5.000.000 lei, iar taxa vamală

este 30%?

61

Page 60: Mihaela Gondor Finante Publice

14. Un agent economic importă marfă în valoare de 6.000.000

lei. Taxa vamală este 20%, iar comisionul vamal este 0,5%.

Acciza reprezintă 30%. Să se calculeze acciza.

15. O societate comercială prezintă următoarea situaţie

financiară:

- veniturile totale: 750.000.000 lei;

- cheltuielile totale: 550.000.000 lei, din care nedeductibile 25%.

La formarea capitalului participă cinci acţionari, proporţiile de

participare fiind următoarele:

Acţionari Proporţii de

participare (%)

A 10

B 13

C 14

D 35

E 28

Total 100

În adunarea generală a acţionarilor se stabileşte ca profitul

societăţii să se repartizeze astfel:

- 80% pentru societate

- 20% pentru acţionari.

Cota de impunere pentru societate este de 25%, iar pentru

acţionari 5%.

Să se determine:

a) obligaţia fiscală a societăţii la sfârşitul anului;

b) impozitele datorate de acţionari la sfârşitul anului în cazul

în care întâi se plăteşte impozitul pe profit şi ceea ce

62

Page 61: Mihaela Gondor Finante Publice

rămâne după onorarea obligaţiei se repartizează

acţionarilor.

16. În baza cotelor de impozitare prevăzute în codul fiscal să

se calculeze următoarele impozite şi taxe locale:

a) Impozitul pe clădirea unei persoane fizice situate în zona A a

unui municipiu de rang 2, pentru anul 2004, în următoarele

condiţii:

- clădirea are pereţii din lemn;

- este dotată cu instalaţii electrice, de apă, canalizare, încălzire;

- suprafaţa construită desfăşurată a clădirii este de 1000 mp;

- clădirea a fost construită în 1970;

- clădirea dispune de o anexă din lemn, fără instalaţii, având

suprafaţa construită desfăşurată de 10 mp.

b) Clădirea şi anexa se vând în cursul lunii aprilie 2004. Să se

calculeze impozitul datorat de cumpărător şi impozitul datorat

de vânzător pentru anul 2004.

c) Care este impozitul datorat de cumpărător pentru această

clădire dacă aceasta este a treia clădire deţinută în afară de cea

de la adresa de domiciliu?

d) Care este impozitul datorat de cumpărător pentru această

clădire dacă aceasta este a treia clădire deţinută în afară de cea

de la adresa de domiciliu şi este dată în chirie în baza unui

contract de închiriere legal întocmit, în baza căruia

cumpărătorul plăteşte impozit pe venitul din închiriere?

Rezolvare:

a) Iz/cld = Vic . ci

unde:

63

Page 62: Mihaela Gondor Finante Publice

Iz/cld – impozitul pe clădire

Vic – valoarea impozabilă a clădirii corectată

ci – cota de impozitare care, conform codului fiscal, pentru clădirile

din localităţile urbane este de 0,2%

Vic kiScd ⋅⋅=

unde:

Scd – suprafaţa construită desfăşurată a clădirii

i – valoarea impozabilă în lei/mp din codul fiscal, aferentă tipului

de clădire

k – coeficientul de corecţie funcţie de rangul municipiului

Vic leimpleimp 000.000.680.120,1/000.400.11000 =⋅⋅=

Codul fiscal prevede o reducere a valorii impozabile pentru clădirile

construite în perioada 1.01.1951 – 1.01.1978 de 5%, deci:

Vic leilei 000.000.596.195,0000.000.680.1 =⋅=

Iz/cld anleilei /000.192.3%2,0000.000.596.1 =⋅=

Rata trimestrială: 3.192.000 lei/an: 4 = 798.000 lei/trimestru,

având scadenţele:

15.03, 15.06, 15.09, 15.11. 2004.

Anexa:

Vic = 10 mp . 300.000 lei/mp . 1,20 = 3.600.000 lei

Iz/anexă = 3.600.000 lei . 0,2% = 7.200 lei/an

Rata = 1.800 lei/trim

Iz total = Iz/cld + Iz/anexă = 3.199.200 lei/an

Rata = 799.800 lei/trim

64

Page 63: Mihaela Gondor Finante Publice

b) Iz lunar = 3.199.200 : 12 = 266.600 lei/lună

Iz vânzător (ian-aprilie) = 266.600 lei/lună . 4 = 1.066.400 lei/an

Rata I = 266.600 . 3 = 799.800 lei; Rata II = 266.600 lei.

Iz cumpărător (mai-dec) = 266.600 . 8 = 2.132.800 lei

Rata I = 0; Rata II = 266.600 . 2 = 533.200 lei; Rata III = 799.800

lei; Rata IV = 799.800 lei

c) Pentru cea de a treia clădire deţinută în afară de cea de la

domiciliu, impozitul se majorează cu 75%.

Iz cld fără anexă = 3.192.000 lei : 12 . 8 = 2.128.000 lei pentru

mai-decembrie

Iz majorat = 2.128.000 . 1,75 = 3.724.000 lei/an

d) Nu se majorează, deci:

Iz cumpărător (mai-dec) = 266.600 . 8 = 2.132.800 lei

15. Proprietarul clădirii de la pb. 14 mai deţine o suprafaţă de

teren de 2000 mp, din care 300 mp se află sub clădirea principală,

10 mp sub anexă, 20 mp este parcare betonată, restul curte.

a) Să se calculeze impozitul pe teren.

b) Să se calculeze impozitul pe teren dacă proprietarul

achiziţionează în luna mai 2004, 200 mp livadă situată în

intravilan, zona D.

Rezolvare:

a) Suprafaţa de teren impozabilă Siz este suprafaţa neacoperită,

respectiv:

Siz = 2000 mp – 300 mp – 10 mp – 20 mp = 1670 mp

Iz/teren = Siz . iz

65

Page 64: Mihaela Gondor Finante Publice

unde iz – impozitul în lei/mp din codul fiscal

Iz/teren = 1670 mp . 4300 lei/mp = 7.181.000 lei/an

Rata = 1.795.250 lei/trim

b) Iz/teren livadă = S teren livadă . impozitul în lei/mp din codul

fiscal . coeficient de corecţie funcţie de zonă

Iz/teren livadă = 200 mp . 15 lei/mp . 4 = 12.000 lei/an

Iz/teren livadă (iunie-dec) = 12.000 lei/an : 12 . 7 luni = 7000 lei

Rata I = 0 lei; Rata II = 1000 lei; Rata III = 3000 lei; Rata IV = 3000

lei

Iz teren total = 7.188. 000 lei

Rata I = 1.795.250 lei;

Rata II = 1.796.250 lei;

Rata III = 1.798.250 lei;

Rata IV = 1.798.250 lei.

16. În cursul lunii iulie, la 20.07. 2004, clădirea cu anexă din pb.

14 se vinde unei societăţi comerciale la preţul de 2.000.000.000

lei. Să se calculeze impozitul pe clădire datorat de persoana

juridică, ştiind că prin hotărâre a consiliului local s-a stabilit o

cotă de impozitare pentru clădirile aflate în proprietatea

persoanelor juridice, de 1%.

Rezolvare:

Iz/cld pj = Vi . ci

unde,

Vi – valoarea de intrare a clădirii în patrimoniul persoanei juridice

ci – cota de impozitare

66

Page 65: Mihaela Gondor Finante Publice

Iz/cld pj (aug-dec)= 2.000.000 lei . 1% : 12 . 5 luni = 8.334.000 lei

17. Dacă persoana juridică achiziţionează şi terenul, să se calculeze

impozitul pe teren datorat de persoana juridică, ştiind că

procedura de calcul nu diferă faţă de persoane fizice; Să se

calculeze impozitul total datorat de persoana juridică respectivă

şi împărţirea pe rate trimestriale (impozit pe clădiri şi impozit pe

teren).

18. Care este data până la care se depune declaraţia de impunere

pentru clădirea şi terenul dobândite în cursul anului; dar

pentru anul următor?

19. Să se calculeze taxa asupra mijlocului de transport (TMT) pentru

un autoturism având capacitatea cilindrică de 1599 cmc, în

condiţiile cotelor prevăzute în codul fiscal.

Rezolvare:

trimleirata

anleiTMT

/000.58

/000.232000.584000.58500

1599

=

=⋅=⋅=

Atenţie: Rezultatul împărţirii 1599:500 se rotunjeşte la întreg,

deoarece unitatea de măsură a cotei de impozitare este lei/500 cmc

sau fracţiune.

20. Să se calculeze taxa asupra mijlocului de transport (TMT) pentru

un autoturism având capacitatea cilindrică de 2100 cmc, în

condiţiile cotelor prevăzute în codul fiscal.

Rezolvare:

67

Page 66: Mihaela Gondor Finante Publice

trimleirata

anleiTMT

/000.90

/000.360720005720005002100

=

=⋅=⋅=

21. Să se calculeze taxa asupra mijlocului de transport (TMT) pentru

un autovehicul având masa de 14 tone, 2 axe, suspensie

mecanică, conform impozitarului din codul fiscal.

22. Să se calculeze TMT pentru autovehiculul de mai sus dacă circulă

în combinaţie cu o semiremorcă, formând astfel un autotren

înmatriculat pe aceeaşi carte de identitate, semiremorca având o

axă, iar masa maximă admisă în combinaţie fiind 18 tone.

23. Să se calculeze TMT dacă vehiculele de mai sus sunt

înmatriculate separat.

Rezolvare:

TMT cap = 1.200.000 lei/an

TMT srem = 292.000 lei/an

TMT total = 1.492.000 lei/an

24. Să se calculeze TMT pentru anul 2004 pentru vehiculele de mai

sus în condiţiile în care capul a fost cumpărat în 2003, iar

semiremorca în 6.06.2004.

25. Până la ce dată se pot depune declaraţiile de impunere pentru

cele două vehicule în anul 2004?

68

Page 67: Mihaela Gondor Finante Publice

26. O societate comercială deţine pe teritoriul municipiului un hotel.

La adresa hotelului SC deţine trei afişe în scop de reclamă şi

publicitate, având următoarele dimensiuni:

1.10 mp lungime şi 3,5 mp lăţime;

2. un afiş luminos cu două feţe de 2,10mx1,75 m

3. un afiş luminos cu două feţe de 4mx4m.

De asemenea, tot pe teritoriul municipiului respectiv, firma mai are

amplasate 4 panouri de informare cu privire la adresa hotelului,

având dimensiunile de 5,5mx3m.

Să se calculeze taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate,

datorată de societatea menţionată bugetului local, ştiind că la nivelul

primăriei respective s-au aprobat nivelurile maxime din codul fiscal.

Rezolvare:

Taxa/afiş la locul desfăşurării activit. = Suprafaţa afiş x 200.000

lei/mp sau fracţiune

Taxa/panou = Suprafaţa panou x 150.000 lei/mp sau fracţiune

S1afiş = 10 x 3,5 = 35 mp

S2afiş = 2,1 x 1,75 = 3,675 mp şi deoarece unitatea de măsură pentru

cota de impozitare este lei/mp sau fracţiune, suprafaţa se rotunjeşte

la întreg: S2afiş = 4 mp x 2 feţe = 8 mp

S3 afiş = 32 mp

Iz afiş = 75 mp x 200.000 lei/an = 15.000.000 lei/an

Iz panouri = 5,5 m x 3 m x 4 panouri x 150.000 lei = 10.200.000

lei/an (suprafaţa se rotunjeşte la întreg deoarece unitatea de măsură

pentru cota de impozitare este lei/mp sau fracţiune)

Total taxă afişaj = 25.200.000 lei/an;

69

Page 68: Mihaela Gondor Finante Publice

Rata = 6.300.000 lei/trim

27. Societatea din problema precedentă a încheiat în luna februarie

2004 un contract cu o firmă de turism, contract în baza căruia

firma de turism prestează firmei hoteliere servicii de reclamă şi

publicitate pe parcursul lunii martie. Valoarea contractului este de

30.000.000 lei.

a) Să se calculeze taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate.

b) Cine suportă taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate?

c) Cine plăteşte taxa la bugetul local?

Rezolvare:

a) Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate = Valoare

contract x cota de impozitare (din cod fiscal)

Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate = 30.000.000 lei x

3% = 900.000 lei/lună

b) Taxa este suportată de firma hotelieră.

c) Taxa este plătită de firma prestatoare bugetului local pe raza

căruia prestează serviciul, respectiv la bugetul local pe raza

căruia se găseşte firma hotelieră.

28. Hotelul de mai sus are 24 locuri de cazare şi în cursul

lunii aprilie s-au obţinut încasări din cazare de 180.000.000 lei.

Având în vedere că 30.000.000 lei sunt încasări din cazarea

copiilor şi pensionarilor şi că taxa hotelieră este inclusă în

tariful de cazare, să se determine taxa hotelieră în baza cotei

din codul fiscal.

Rezolvare:

70

Page 69: Mihaela Gondor Finante Publice

Taxa hotelieră = Venituri impozabile din cazare x cota de

impozitare

unde

Venituri impozabile din cazare = Venituri din cazare – Venituri din

cazare aferente persoanelor scutite

Taxa hotelieră

( ) lunalei /000.500.7%5000.000.30000.000.180 =⋅−=

29. Să se calculeze taxa hotelieră în condiţiile de mai sus, ştiind că

hotelul este situat într-o staţine turistică, tariful de cazare este

de 500.000 lei/zi, iar venitul de 180.000.000 lei s-a obţinut în

urma cazării a 12 persoane, timp de 30 zile.

Rezolvare:

Taxa hotelieră datorată de hotelurile din staţiunile turistice se

calculează prin aplicarea cotei de impozitare la venitul obţinut din

cazarea pentru o zi a persoanelor nescutite, indiferent de durata

sejurului.

Taxa hotelieră = 10 persoane nescutite x 500.000 lei/zi x 5% =

250.000 lei/lună

30. Încasările din vânzarea biletelor de spectacol se ridică la valoarea

de 250.000.000 lei. Să se calculeze impozitul pe spectacole

datorat de organizator în condiţiile aplicării cotei din codul fiscal.

Rezolvare:

Iz spectacole = Venituri din încasări x ci = 250.000.000 lei x 2% =

5.000.000 lei

71

Page 70: Mihaela Gondor Finante Publice

31. Care este impozitul pe spectacole datorat în condiţiile de mai sus

dacă organizatorul donează în scopuri caritabile unei case de

copii, din încasări, suma de 50.000.000 lei, conform contractului

încheiat înaintea vânzării biletelor?

Rezolvare:

Iz spectacole = (Venituri din încasări – Venituri donate) x ci =

200.000.000 lei x 2% = 4.000.000 lei.

32. Care este impozitul datorat de organizatorul unei discoteci, dacă

discoteca se desfăşoară pe o suprafaţă de 200 mp, timp de 2 zile,

într-o localitate de rang II?

Rezolvare:

Iz spectacole = 200 mp x 2.000 lei/mp x 2 zile x 4 = 3.200.000 lei.

unde

2.000 lei/mp reprezintă cota de impozitare din codul fiscal

4 – coeficient de corecţie funcţie de rangul localităţii

33. Care este impozitul datorat de organizatorul unei videoteci, dacă

videoteca se desfăşoară pe o suprafaţă de 100 mp, timp de 3 zile, într-

o localitate de rang II?

34.Care este impozitul datorat de organizatorul videotecii de mai sus

dacă aceasta se desfăşoară în scopuri umanitare?

Propuneri de referate:

1. Incidenţa impozitelor asupra bunăstării sociale.

2. Cerinţe şi probleme actuale privind ameliorarea fiscalităţii.

72

Page 71: Mihaela Gondor Finante Publice

3. Impozitul pe profit.

4. Impozitul pe venitul persoanelor fizice.

5. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor.

6. Taxele de consumaţie.

7. Impozitele şi taxele locale.

Tema 8: DUBLA IMPUNERE JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Probleme:

1. Un rezident al Portugaliei realizează în Spania un venit de 7.500

u.m.. El mai realizează în Portugalia un venit de 10.000 u.m.

Cotele de impunere în cele două state sunt:

Spania:

până la 3.000 u.m. 15%

3.001 – 5.500 u.m. 20%

5.501 – 8.000 u.m. 25%

Portugalia:

până la 5.000 u.m. 10%

5.001 – 8.500 u.m. 17%

8.501 – 12.500 u.m. 22%

peste 12.500 u.m. 25%

a) Să se calculeze impozitul plătit de contribuabil în următoarele

condiţii:

- între cele două state nu există convenţie fiscală pentru evitarea

dublei impuneri internaţionale;

- în Portugalia se practică impozitarea după criteriul naţionalităţii;

- în Spania se practică impozitarea după criteriul teritorialităţii;

73

Page 72: Mihaela Gondor Finante Publice

- în Portugalia se practică impozitarea separată a veniturilor.

Rezolvare:

Pentru venitul realizat în Spania contribuabilul plăteşte un impozit în

sumă de:

I1 = 7.500 x 25% = 1.875 u.m.

În Portugalia contribuabilul plăteşte impozit atât pentru venitul

realizat în Spania, cât şi pentru cel realizat în Portugalia.

I2 = 10.000 x 22% + 7.500 x 17% = 3.475 u.m.

I = I1 + I2 = 5.350 u.m.

b) Între cele două state nu există convenţie fiscală pentru evitarea

dublei impuneri internaţionale, dar în Portugalia se practică

impunerea cumulată a veniturilor.

Rezolvare:

I1 = 7.500 x 25% = 1.875 u.m.

I2 = 17.500 x 25% = 4.375 u.m.

I = I1 + I2 = 6.250 u.m.

c) În condiţiile existenţei convenţiei fiscale pentru evitarea dublei

impuneri internaţionale, se practică metoda scutirii totale. Să se afle

venitul care rămâne la dispoziţia contribuabilului şi degrevarea

fiscală. În Portugalia se practică impozitarea separată a veniturilor şi

impozitarea după criteriul rezidenţei.

Rezolvare:

Pentru venitul obţinut în Spania I1 = 7.500 x 25% = 1.875 u.m.

În Portugalia plăteşte doar venitul realizat în acest stat:

74

Page 73: Mihaela Gondor Finante Publice

I2 = 10.000 x 22% = 2.200 u.m.

I = I1 + I2 = 4.075 u.m.

Venit net = 17.500 - 4.075 = 13.425 u.m.

Degrevarea fiscală = I fără convenţie – I cu convenţie

Degrevarea fiscală = 5.350 – 4.075 = 1.275 u.m.

d) În condiţiile existenţei convenţiei fiscale pentru evitarea dublei

impuneri internaţionale, se practică metoda scutirii progresive. În

Portugalia se practică impozitarea cumulată a veniturilor după

criteriul rezidenţei.

Să se afle venitul care rămâne la dispoziţia contribuabilului şi

degrevarea fiscală.

Rezolvare:

Pentru venitul obţinut în Spania I1 = 7.500 x 25% = 1.875 u.m.

Pentru stabilirea cotei de impozitare în Portugalia se ţine cont de

venitul obţinut în ambele state:

Vt = 17.500 u.m. Corespunzătoare acestui venit cota de impozitare

este 25%, dar se aplică numai venitului obţinut în Portugalia.

I2 = 10.000 x 25% = 2.500 u.m.

I = I1 + I2 = 1.875 + 2.500 = 4.375 u.m.

Venit net = 17.500 - 4.375 = 13.125 u.m.

Degrevarea fiscală = I fără convenţie – I cu convenţie

Degrevarea fiscală = 6.250 – 4.375 = 1.875 u.m.

e) În condiţiile existenţei convenţiei fiscale pentru evitarea dublei

impuneri internaţionale, se practică metoda creditării totale. În

Portugalia se practică impozitarea separată a veniturilor.

Să se afle impozitul total datorat de contribuabil.

75

Page 74: Mihaela Gondor Finante Publice

Rezolvare:

I1 = 7.500 x 25% = 1.875 u.m.

I2 = 3.475 – 1.875 = 1.600 u.m

I = 1875 + 1600 = 3.475 u.m.

f) În condiţiile existenţei convenţiei fiscale pentru evitarea dublei

impuneri internaţionale, se practică metoda creditării ordinare. În

Portugalia se practică impozitarea separată a veniturilor. Să se afle

impozitul total datorat de contribuabil.

Rezolvare:

În Portugalia, contribuabilul plăteşte impozit pentru toate veniturile

obţinute, indiferent de ţara de provenienţă, dar deduce impozitul

plătit în Spania, în măsura în care acesta este mai mic, cel mult egal

cu cel plătit în Portugalia pentru acelaşi venit.

I1 = 7.500 x 25% = 1.875 u.m.

I2 = 3.475 u.m.

I1 calculat după legislaţia Portugaliei = 7.500 x 17% = 1.275. Deci se

acordă reducere la plata impozitului numai pentru 1.275 u.m.

Rezultă:

I2 = 3.475 - 1.275 = 2.200 u.m.

I =1.875 + 2.200 = 4.075 u.m.

În România se aplică metoda creditării ordinare (de exemplu art.

31/L. 571/2003, la capitolul “Impozit pe profit”)

76

Page 75: Mihaela Gondor Finante Publice

Tema 9. EVAZIUNEA FISCALĂ ŞI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR

Teste de evaluare:

1. Evaziunea tradiţională include următoarele procedee principale:

a) întocmirea unor declaraţii fiscale false sau neîntocmirea acestora;

b) desfăşurarea de activităţi fără autorizaţie legală;

c) înscrierea unor valori nereale în registrele contabile;

d) distrugerea voită a unor documente care pot ajuta la aflarea

adevărului privind livrările de mărfuri, preţurile practicate,

comisioanele încasate sau plătite;

e) amortismente nelegale;

f) întocmirea de documente pentru plăţi fictive;

77

Page 76: Mihaela Gondor Finante Publice

g) reducerea intenţionată a încasărilor, în scopul reducerii T.V.A. şi

a profitului impozabil, prin încasări în numerar fără chitanţe şi

vânzări fără factură;

h) trecerea în conturi personale a unei părţi din profit;

i) creşterea voită a cheltuielilor pentru a diminua profitul

impozabil sau înregistrarea în contabilitatea firmei a unor cheltuieli

cu caracter personal sau neefectuate în realitate;

j) producerea şi comercializarea de bunuri şi servicii economice în

mod ilegal;

k) desfăşurarea unor activităţi profesionale recompensate în mod

clandestin (la negru);

l) diminuarea valorii moştenirilor primite şi a tranzacţiilor cu

bunuri imobiliare ş.a.

2. Economia subterană cuprinde:

a) producţia legală nedeclarată,

b) producţia de bunuri şi servicii ilegale,

c) tranzacţiile cu bunuri imobiliare,

d) importurile,

e) licitaţiile pentru achiziţii guvernamentale,

f) veniturile în natură disimulate.

3. Subiectul evaziunii fiscale este:

a) statul,

b) contribuabilul, persoana fizică şi juridică, română sau străină,

care desfăşoară activităţi generatoare de impozite,

c) Subiectul mai poate fi administratorul sau contabilul, caz în

care se poate vorbi de un subiect calificat al evaziunii;

78

Page 77: Mihaela Gondor Finante Publice

4. Vorbim despre incidenţă indirectă sau repercusiune a

impozitelor:

a) atunci când persoana care plăteşte impozitul îl şi suportă

efectiv;

b) dacă persoana care plăteşte impozitul nu este aceeaşi cu cea

care îl suportă efectiv.

5. Impozitele care se pot repercuta mai uşor sunt:

a) cele indirecte,

b) cele directe,

c) în anumite limite, pot fi repercutate şi unele impozite directe.

Propuneri de referate:

1. Evaziunea fiscală şi piaţa neagră.

79

Page 78: Mihaela Gondor Finante Publice

Tema 10. IMPRUMUTURILE PUBLICE. DATORIA PUBLICĂ.

Teste de evaluare:

1. Statul apelează la împrumuturi:

a) pentru a respecta convenţiile semnate cu organismele

internaţionale;

b) pentru a acoperi nevoile de resurse generate de cheltuielile publice

care sunt mai mari decât sursele proprii de venituri;

c) pentru a contrabalansa excedentul bugetar.

2. Caracteristicile împrumutului de stat sunt:

a) caracterul contractual;

b) caracterul rambursabil;

c) caracterul nerambursabil;

d) caracterul obligatoriu;

e) caracter parţial rambursabil;

f) caracterul remunerator.

3. Statul apelează la împrumuturi pe termen scurt:

a) când nu este sigur dacă va folosi suma împrumutată;

b) pentru acoperirea deficitelor bugetare cronice;

c) din necesităţi de trezorerie;

d) când urmează să se schimbe guvernarea.

80

Page 79: Mihaela Gondor Finante Publice

4. Pentru acoperirea deficitelor bugetare, guvernul ţării are de ales

între:

a) creşterea veniturilor fiscale prin majorarea impozitelor existente;

b) introducerea altora noi;

c) contractarea de împrumuturi;

d) export;

e) obţinerea de profit;

5. Care din afirmaţiile de mai jos nu corespunde realităţii:

a) majorarea impozitelor afectează standardul de viaţă al

populaţiei, măsură considerată nepopulară, care duce la scăderea

electoratului;

b) împrumuturile de stat, pe piaţa internă, oferă celor care au

disponibilităţi băneşti un plasament sigur şi remunerabil;

c) împrumuturile de stat constituie o modalitate mai rapidă de

procurare a resurselor financiare decât impozitele directe,

deoarece perioada necesară identificării şi evaluării materiei

impozabile este mai îndelungată decât cea de subscriere la

împrumut şi efectuarea vărsămintelor în contul acestuia;

d) împrumuturile de stat, pe piaţa internă, oferă celor care au

disponibilităţi băneşti garanţia că vor dispune de pârghiile

statului pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de trai;

e) împrumutul solicitat băncii centrale, de regulă, se obţine într-un

termen mai scurt decât în cazul în care acesta se plasează în

rândul altor persoane juridice şi populaţiei.

6. Guvernul este autorizat să contracteze împrumuturi de stat interne

şi externe sau să garanteze împrumuturile interne şi externe numai

prin Ministerul Finanţelor, în următoarele scopuri:

81

Page 80: Mihaela Gondor Finante Publice

a) finanţarea deficitului bugetului de stat;

b) refinanţarea datoriei publice;

c) susţinerea balanţei de plăţi şi consolidarea rezervei valutare a

statului;

d) finanţarea proiectelor de investiţii pentru dezvoltarea sectoarelor

prioritare ale economiei;

e) finanţarea acţiunilor electorale;

f) finanţarea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii cu capital

majoritar românesc;

g) finanţarea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii cu capital

majoritar străin;

h) creşterea salariilor funcţionarilor publici;

i) finanţarea achiziţionării de bunuri şi servicii, inclusiv importul de

materii prime şi resurse energetice;

j) îndeplinirea obligaţiilor legate de garanţiile de stat pentru

împrumuturi;

k) amortizarea şi achitarea împrumuturilor guvernamentaleşi

răscumpărarea datoriei neachitate, incluzând capitalul, dobânda şi

alte costuri;

l) finanţarea necesităţilor pe termen scurt ale bugetului de stat;

m) finanţarea cheltuielilor legate de lichidarea consecinţelor

dezastrelor naturale şi ale altor calamităţi;

n) menţinerea în permanenţă a unui sold corespunzător în contul

general al trezoreriei statului;

o) alte necesităţi aprobate prin legi speciale.

7.Împrumuturile contractate de autorităţile administraţiei publice

locale:

a) fac parte din datoria publică a României;

82

Page 81: Mihaela Gondor Finante Publice

b) reprezintă datorii sau răspunderi ale Guvernului;

c) plata serviciului aferent acestor împrumuturi se va

efectua exclusiv din veniturile din care s-au garantat

împrumuturile respective.

8.Obiectivele gestiunii datoriei publice sunt:

a) Elaborarea unor politici de îndatorare;

b) Plata regulată a sumelor scadente;

c) Utilizarea judicioasă a fondurilor împrumutate;

d) Informarea corectă asupra situaţiei debitorului.

9.Consolidarea împrumuturilor publice reprezintă:

a) operaţiunea de preschimbare a înscrisurilor împrumuturilor

exigibile imediat sau pe termen scurt cu înscrisuri ale unor

împrumuturi pe termen mediu sau lung sau fără termen;

b)rambursarea efectivă a capitalului împrumutat;

c) operaţiunea de preschimbare a înscrisurilor împrumuturilor vechi

cu înscrisuri ale unor împrumuturi noi cu dobândă mai mică;

d) răscumpărarea titlurilor publice scadente, de la posesorii lor.

10. Amortizarea împrumuturilor constă în:

a) rambursarea efectivă a capitalului împrumutat;

b) răscumpărarea titlurilor publice scadente, de la posesorii

lor;

c) achitarea împrumutului ajuns la scadenţă cu banii

obţinuţi din împrumuturi nou contractate.

11. Repudierea datoriei publice:

a) are motivaţii de ordin politic;

83

Page 82: Mihaela Gondor Finante Publice

b) constă în refuzul expres şi explicit al unui stat de a-şi mai

onora obligaţiile de rambursare a capitalului împrumutat şi

de a plăti dobânzile aferente acestuia;

c) este determinată de insolvabilitatea statului debitor;

d) este determinată de voinţa politică a celor aflaţi la putere,

care nu mai recunosc angajamentele financiare asumate

anterior, de către alte autorităţi publice, pe care le

consideră nelegitime.

Probleme:

1. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. 2000 2003

Rate scadente în contul datoriei publice

externe

mld. u.m. 456 697

Dobânzi aferente datoriei publice

externe

mld. u.m. 162 293

Indicele preţurilor 2001=100% 83% 129%

Populaţie mil.loc. 82 89

Să se determine creşterea reală a serviciului datoriei publice externe

pe locuitor în 2003 faţă de 2000.

Rezolvare:

SDPE = R + D

unde,

SDPE - serviciul datoriei publice externe

84

Page 83: Mihaela Gondor Finante Publice

R – rata

D – dobânda

SDPE2000 = 456 + 162 = 618 mld. u.m.

locmulocmil

mumilSDPE

mumldSDPE

rN

r

/.24,9080.82

..100058,744

...58,74483,0

618

/2001/2000

2001/2000

=⋅

=

==

SDPE2003 = 697 + 293 = 990 mld. u.m.

locmulocmil

mumilSDPE

mumldSDPE

rN

r

/..92,8622.89

...100044,767

...44,76729,1

990

/2001/2003

2001/2003

=⋅

=

==

./..32,45724,908092,8622/2000/2003 locmuSDPE rN −=−=Δ

Serviciul datoriei publice externe în expresie reală pe locuitor,

exprimată în preţurile anului 2001, a scăzut în 2003 faţă de 2000 cu

457,32 u.m./locuitor.

2. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. Valoare

Datorie publică,

din care:

mld. u.m. 680,81

- internă

- externă

mld. u.m. 437,6

243,21

PIB mld. u.m. 1.612,6

Export mld. u.m. 666,17

Să se calculeze:

85

Page 84: Mihaela Gondor Finante Publice

a) ponderea datoriei publice interne în total datorie publică;

b) ponderea datoriei publice în PIB;

c) ponderea datoriei publice externe în export.

Rezolvare:

a) %28,6410081,6806,437/ ==DPDPI

b) %22,421006,1612

81,680/ ==PIBDP

c) %5,3610017,66621,243/ ==ExportDPE

3. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. Valoare Rate scadente în contul datoriei publice externe

mld. u.m.

548,9

Dobânzi aferente datoriei publice externe mld. u.m.

236,7

PIB mld. u.m.

1.256,8

Export mld. u.m.

456,5

Populaţie mil. loc. 248,5

Să se determine:

a) serviciul datoriei externe;

b) ponderea SDE în PIB;

86

Page 85: Mihaela Gondor Finante Publice

c) SDE pe locuitor.

4) Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. 2000 2003

Rate scadente în contul datoriei publice

externe

mld.

u.m.

80,20 243,21

Plăţi în cadrul datoriei publice interne mld.

u.m.

207,07 437,60

Cheltuieli cu plata dobânzilor aferente datoriei externe

mld.

u.m.

21,32 45,7

Cheltuieli cu plata dobânzilor aferente datoriei interne

mld.

u.m.

98,7 156,7

a) Să se determine creşterea nominală absolută a serviciului

datoriei externe.

b) Să se determine creşterea nominală absolută a serviciului

datoriei publice totale.

c) Să se determine creşterea nominală absolută a serviciului

datoriei interne.

5. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. 2000 2003

Rate scadente în contul datoriei publice

externe

mld. u.m. 532 703

Dobânzi aferente datoriei publice

externe

mld. u.m. 159 311

Indicele preţurilor 2001=100% 83% 129%

87

Page 86: Mihaela Gondor Finante Publice

Populaţie mil. loc 82 89

Să se determine creşterea reală a serviciului datoriei publice externe

pe locuitor în 2003 faţă de 2000.

Propuneri de referate:

1. Analiza datoriei publice în ţările dezvoltate, în perioada 1993-

2003.

2. Analiza datoriei publice în România, în perioada 1993-2003.

3. Relaţia dintre sectorul public şi deficitul extern.

88

Page 87: Mihaela Gondor Finante Publice

Partea II a

Răspunsuri:

Tema 1. FINANŢE PUBLICE – CONCEPT, CONŢINUT, FUNCŢII Teste de evaluare

1. a, b, c, d. 2. a, b, c, d, e. 3. e. 4. a, f. 5. a. 6. a, b, c. 7. b. 8. b, c. 9. a. 10. a, e. 11. a. 12. c. 13. a, b, d, f, g, h, i, j. 14. a, b, d. 15. a, b. 16. a. 17. a, b. 18. a, b. 19. e. 20. a, c, e.

89

Page 88: Mihaela Gondor Finante Publice

Tema 2. OBIECTUL, METODA FINANŢELOR PUBLICE.

RAPORTURILE FINANŢELOR PUBLICE CU ALTE DISCIPLINE

Teste de evaluare

1. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n. 2. d.

Tema 3. MECANISMUL FINANCIAR

Teste de evaluare

1. a, b, c, d, f. 2. a, b, d. 3. a, c. 4. a, c, d, e, f, g. 5. a, b, c, d, g. 6. a. 7. a, b, c. 8. a. 9. a, b, c, d. 10. a, b, d. 11. a, c, e, f. 12. a, b, c, d, e, f. 13. ordinea este: a, c, d, b. 14. a, b, c, d, e, f. 15. a, b, c, e, f, g, h, i, j. 16. a, c, d, e. 17. a. 18. a, b, c, d, f, g, h. 19. a, c, d, e. 20. a, b, d, e, f, g, h.

Tema 4. POLITICA FINANCIARĂ

Teste de evaluare

90

Page 89: Mihaela Gondor Finante Publice

1. c. 2. b. 3. a, b, c, d. 4. a, b. 5. a, b. 6. a, b, d, e. 7. a, b, c, d, e, f. 8. a, b, c.

Tema 5. SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Teste de evaluare

1. a. 2. a, b, c, d, f. 3. d. 4. a, b, c. 5. f. 6. a. 7. a, b, c, d. 8. a, d. 9. b, c, e. 10. a. 11. a, b, c. 12. a, b.

Tema 6. SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

Teste de evaluare:

1. a, b, e, f. 2. c. 3. d. 4. a, b. 5. a, b. 6. c.

91

Page 90: Mihaela Gondor Finante Publice

7. a, b, c, d, e, f, g, h. 8. a, b, c, d, e, g. 9. a, b, c, d.

Tema 7: CONŢINUTUL ŞI ROLUL IMPOZITELOR

Teste de evaluare:

1. a, b, c.

2. a, b, c.

3. b, c, d.

4. a, b, c.

5. c.

6. a, b, c, d.

7. a, b, c, h.

8. c.

9. d, e, f, g.

10. b.

11. c.

Probleme:

1. a) 21.128,7 mld. lei;

b) 55.872,7 mld. lei;

c) 0 mld lei.

5. 39,79%

6. 26,97%

7. 3.450.000 lei

8. 478.991 lei

9. 76.639 lei

11. 1.800.000 lei

12. 2.169.000 lei

92

Page 91: Mihaela Gondor Finante Publice

13. a) 84.375.000 lei;

b) 1.156.250 lei

18. Pentru anul 2004, declaraţia se depune în termen de 30 zile de

la dobândirea bunurilor, respectiv 20.08.02004; pentru anul 2005,

declaraţia se depune până la 30.01. 2005.

21. 1.200.000 lei/an; rata 300.000 lei/trim.

22. 1.300.000 lei/an.

24. 1.346.000 lei/an; rata I = rata II = 300.000 lei; rata III = rata IV

= 373.000 lei.

25. pentru cap – 31.01.2004; pentru semiremorcă – 6.07.2004.

33. 1.200.000 lei

34. 0 lei

Tema 9. EVAZIUNEA FISCALĂ ŞI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR

Teste de evaluare:

1. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l. 2. a, b, f. 3. b, c. 4. b. 5. a, c.

Tema 10. IMPRUMUTURILE PUBLICE. DATORIA PUBLICĂ.

Teste de evaluare:

1. b. 2. a, b, f. 3. c. 4. a, b, c.

93

Page 92: Mihaela Gondor Finante Publice

5. d. 6. a, b, c, d, f, i, j, k, l, m, n, o. 7. a, c. 8. a, b, c, d. 9. a. 10. a, b. 11. a, b, d.

Probleme:

3. a) 785,6 mld. u.m.; b) 62,5%; c) 3.161,36 u.m./loc. 4. a) 187,39 mld. u.m.; b) 475,92 mld. u.m.; c) 288,53 mld. u.m.

BIBLIOGRAFIE:

1. Göndör M, Finanţe publice, Ed. Petru Maior, Tg. Mureş, 2004,

îndrumar pentru studenţii de la învăţământul la distanţă şi cu

frecvenţă redusă

2. Göndör M, Finanţe publice, Ed. Petru Maior, Tg. Mureş, 2004

3. Moşteanu T, Finanţe publice, note de curs şi seminar, Ed.

Tribuna Economică, Bucureşti, 2002

4. Văcărel I, Finanţe publice, Ed. a IV a, E.D.P., Bucureşti, 2003

5. Lege privind finanţele publice, nr.500/2002, M.O. nr.

597/2002

6. Legea bugetului de stat pe anul 2003, nr.946/2002, M.O.

nr.863/2002

7. Legea bugetului de stat pe anul 2004, nr.507/2003, M.O.

nr.853/2003

8. Lege privind Codul fiscal, nr. 571/2003, M.O. nr.927/2003

9. H.G. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, nr. 44/2004, M.O.

nr. 112/2004

10. O. G. privind Codul de procedură fiscală, nr.92/2003, M.

O. nr. 941/2003

94

Page 93: Mihaela Gondor Finante Publice

11. OUG privind finanţele publice locale, nr. 45/2003, M.O.

nr. 431/2003

12. OUG privind organizarea şi funcţionarea sistemului de

asigurări sociale de sănătate, nr. 150/2002

13. Legea administraţiei publice locale, nr. 215/2001, M.O.

nr. 204/2001

14. Legea privind Codul vamal al României, nr. 141/1997,

M.O. nr. 180/1997

15. Legea pentru combaterea evaziunii fiscale, nr. 87/1994,

M.O. nr. 299/1994

16. Lege privind unele măsuri pentru asigurarea

transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a

funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi

sancţionarea corupţiei, nr.161/2003, M.O. nr.279/2003

17. Legea datoriei publice, nr.81/1999, M.O. nr. 215/1999

18. H.G. pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a

Codului vamal al României, nr. 1114/2001, M.O. nr.

735/2001

19. www.bnr.ro, site al B.N.R

20. www.mfinante.ro, site al Ministerului Finanţelor Publice

95