MIHA - Pedagogie (1)

109
UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA: Contabilitatea, auditul şi gestiunea afacerilor Departamentul pentru Pregatirea si Perfectionarea Personalului Didactic PORTOFOLIU DIDACTIC Masterand: Gombos (Birnaz) Mihaela Maria CAGA, An II

description

portofoliu

Transcript of MIHA - Pedagogie (1)

UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: Contabilitatea, auditul şi gestiunea afacerilorDepartamentul pentru Pregatirea si Perfectionarea Personalului Didactic

PORTOFOLIUDIDACTIC

Masterand: Gombos (Birnaz) Mihaela Maria CAGA, An II

Oradea 2014

OPIS

1. CV candidat (model europass) 2. Plan de învăţământ - Proiectarea şi managementul programelor educaţionale, Lector.univ.dr. Florian Hava3. Programa şcolară la disciplina - Contabilitatea evenimentelor şi tranzacţiilor - Proiectarea şi managementul programelor educaţionale, Lector.univ.dr. Florian Hava

4. Proiecte didactice - Proiectarea şi managementul programelor educaţionale, Lector.univ.dr. Florian Hava5. Planuri de activitate realizate cu elevii - Practica pedagogica în învaţamântul liceal 6. Alte

6.1 Fişă pishopedagocică - Psihopedagogia adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor, Conf.univ.dr. Cristina Zdrehuş

6.2 Curs de formare profesionala - Psihopedagogia adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor, Conf.univ.dr. Cristina Zdrehuş

6.3 Managementul organizaţiei şcolare - Lector univ.dr. Verghelia Tiurbe6.4 Statutul personalului didactic - Didactica domeniului și dezvoltării în didactica

specialității, Prof.univ.dr. Florica Stefanescu

7. Bibliografie finală

2

1. CV candidat (model europass)

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume Bîrnaz, Mihaela, Maria

Adresă(e) Nr. 89 A, Rontău, Sânmartin, Bihor, România, cod poştal 417502

Telefon +40 742 940 037

E-mail(uri) [email protected]

Naţionalitate(-tăţi) Română

Data naşterii 29.06.1990

Experienţa profesională

Perioada Octombrie 2012-Martie 2013

Funcţia sau postul ocupat Economist

Activităţi şi responsabilităţi

principale

Inregistrarea documentelor primareIntocmirea si contabilizarea facturilor fiscale emiseIntocmirea situatiei soldului bancar si a disponibilului propriu al firmeiMentinerea relatiei cu bancile si institutiile statuluiIntocmirea rapoartelor cerute de client si de banci

Numele şi adresa angajatorului

SC PENCRIS SRL, BĂILE 1 MAI, HAIEU, SÎNMARTIN, BIHOR

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Servicii de cazare

Perioada Martie 2012-Octombrie 2012

Funcţia sau postul ocupat Contabil

Activităţi şi responsabilităţi

principale

Inregistrarea documentelor primareIntocmirea si contabilizarea facturilor fiscale emiseIntocmirea situatiei soldului bancar si a disponibilului propriu al firmeiMentinerea relatiei cu bancile si institutiile statuluiIntocmirea rapoartelor cerute de client si de banci

Numele şi adresa angajatorului

SC CAPA INSTAL SRL, BĂILE 1 MAI, NR 130, SÎNMARTIN, BIHOR

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Lucrări speciale de construcții

Educaţie şi formare

3

PerioadaCalificarea/ diploma

obținută

Competențe profesionale dobândite

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ

PerioadaCalificarea/diploma

obtinutaCompetente profesionale

dobandite

2012-prezent (Studii economice – Contabilitatea, auditul și gestiunea afacerilor)Diplomă Master - Contabilitatea, auditul și gestiunea afacerilor

1. Cunoaşterea aprofundată, înţelegerea şi aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, a reglementărilor din domeniul fiscal şi a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară în organizarea şi conducerea contabilităţii la nivelul entităţilor economice; 2. Analiza, sinteza și utilizarea informațiilor financiar-contabile în vederea fundamentării actului decizional în entităţile economice; 3. Elaborarea, analiza şi dezvoltarea de strategii şi politici contabile la nivelul întreprinderilor individuale, societăţilor de grup şi a entităţilor publice; 4. Cunoaşterea, înţelegerea şi aplicarea normelor minimale de audit şi a Standardelor Internaţionale de Audit; 5.Planificarea, organizarea, coordonarea şi controlul activităţii contabile în cadrul entităţilor economice6.Coordonarea de echipe profesionale, asumarea, atribuirea şi urmărirea îndeplinirii responsabilităților specifice în domeniul economic; 7. Autoevaluarea nevoii de continuare a formării profesionale, diagnoza şi autocontrolul învăţării; 8. Fundamentarea şi asumarea de strategii economice, în condiţii de responsabilitate şi autonomie.

Universitatea din Oradea – Facultatea de Ştiinţe Economice

2009-2012 Economist (Studii economice – Contabilitate şi Informatică de Gestiune)1. Cunoaşterea şi înţelegerea legislaţiei afacerilor, a economiei întreprinderii şi a fenomenelor la nivel microeconomic; 2. Aplicarea tehnicilor şi procedurilor specifice contabilităţii financiare; 3. Îndeplinirea sarcinilor specifice domeniului financiar-contabil în diverse entităţi private şi publice; 4. Participarea la organizarea gestiunii de bunuri si valori materiale şi a întregii activităţi contabile la nivelul unei entităţi; 5. Participarea la analiza şi interpretarea informaţiilor financiar- contabile în vederea fundamentării actului decizional în cadrul entităţilor economice.

Numele si tipul institutiei de invatamant

Universitatea din Oradea – Facultatea de Ştiinţe Economice

Perioada 2005-2009

Calificarea/diploma obtinuta

Tehnician în activităţi economice

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ

Colegiul Economic „Partenie Cosma”, Oradea

4

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) Română

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

AutoevaluareÎnţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Limba EnglezăC1

Utilizator experimentat

C1Utilizator

experimentatC1

Utilizator experimentat

C1Utilizator

experimentatB2

Utilizator independent

Limba SpaniolăB2

Utilizator independent

B1Utilizator

independentB2

Utilizator independent

B1Utilizator

independentA2

Utilizator elementar

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale

Spirit de echipă: am experienţa muncii în echipă încă din liceu, când am participat la activităţilepresupuse de proiectele practice în cadrul liceului

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Leadership: Am fost responsabila unei echipe compuse din 5 oameni în cadrul organizaţiei AIESEC pentru desfasurarea unui proiect

Experienţă bună a managementului de proiect sau al echipei dobandita cu ocazia proiectului mai sus mentionat si a proiectelor din cadrul liceului

Competenţe şi aptitudini tehnice

Utilizarea calculatorului - O bună stăpânire a instrumentelor Microsoft Office (Word, Excel şi Power Point) şi a Internetului – competente dobandite in cadrul licelui si prin studiu individualUtilizare program evidenta contabilă Conquest – studiat in cadrul facultatiiUtilizare program evidenta contabilă SAGA – competenta dobandita la locul de munca

Competenţe şi aptitudini artistice

Muzica (pian şi chitară)

Alte competenţe şi aptitudini

Hobby: Echitaţia, Atletismul, Snow-boarding

Permis(e) de conducere Categoria B - 2008

5

Plan de învăţământ 1

pentru clasele a XI-a – a XII-a ciclul superior al liceului, filiera tehnologica, cursuri de zi

Proiectarea şi managementul programelor educaţionaleLector.univ.dr. Florian Hava

1. Calificări profesionale: - Tehnician în turism - Coafor stilist - Tehnician în activităţi de poştă - Tehnician în hotelărie - Tehnician în activităţi economice - Tehnician în activităţi de comerţ - Tehnician în administraţie - Tehnician în gastronomie - Tehnician în achiziţii şi contarctări - Organizator banqueting

Aria curriculară/Disciplina

Alocarea orelor de studiuClasa a XI-a Clasa a XII-a

Nr. de ore/săptămână Nr.tota

lde ore/săptăm

ână

Nr.desăptămâniTC

Nr.total de ore/an

şcolar

Nr. de ore/săptămână Nr.tot

alde ore/săptămână

Nr.desăptămâni

Nr.total de ore/an

şcolar

TC

CD

CDL

Arii curriculare

TC

CD

CDL

Arii curricu

lare

Limbă şi comunicare

7 - -

30 33

231 6 1 -

29 31

217

Limba şi literatura română

3 - - 3 - -

Limba modernă 1

2 - - 2 - -

Limba modernă 2

2 - - 1 1 -

Matematică şi ştiinţe ale

naturii

3 - - 99 3 - - 93

Matematică 3 - - 3 - -Fizică - - - - - -Chimie - - - - - -Biologie - - - - - -

Om şi societate

6 - - 198 6 - - 186

Istorie 2 - - 1 - -Geografie 1 - - 2 - -Discipline

socio-umane (Economie)

2 - - - - -

Discipline - - - 2 - -

1 www.edu.ro

6

socio-umane (Economie aplicată)Religie 1 - - 1 - -

Arte - - - - - - - -Educaţie fizică şi

sport

1 - - 33 1 - - 31

Educaţie fizică

1 - - 1 - -

Consiliere şi orientare

- - - - - - - -

Tehnologii - - - 549 - - - 522Tehnologia informaţiei

şi a comunicaţiil

or

- 1 - - 1 -

Cultură de specialitate

- 4 2 - 4 2

Pregătire practică

- 6 - - 5 -

Stagii de pregătire practică

- 30

- 4 - 30

-

Total an şcolar

561

483

66 37 1110 496

491

62 36 1049

7

3. Programa şcolară la disciplina - Contabilitatea evenimentelor şi tranzacţiilor

Proiectarea şi managementul programelor educaţionale,Lector.univ.dr. Florian Hava

3.1. Planificare semestrială – semestrul I, clasa a XII-a 3.2. Planificare semestrială – semestrul II, clasa a XII-a

7

Unitatea de învăţământ: COLEGIUL ECONOMIC “PARTENIE COSMA”,ORADEA

Disciplina: CONTABILITATEA EVENIMENTELOR ŞI TRANZACŢIILOR Clasa: a XII-a A, B; profil: “SERVICII”; calificarea: “Tehnician în activităţi

economice” Profesor: Ec. CAMELIA PASCA

3.1. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ – SEMESTRUL I

Anul şcolar 2010- 2011

Nr.crt.

Conţinutul tematic alunităţilor de învăţare

Competenţe specifice vizate Număr deore

alocate

Săptămâna Obser-vaţii

(0) (1) (2) (3) (4) (5)1. Utilizarea planului general de conturi pentru

înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor. Înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate:I. CONTABILITATEA CAPITALURILOR1. NOŢIUNI PRIVIND CAPITALUL2. GRUPA 10. CAPITAL ŞI REZERVE 2.1. Contabilitatea capitalului social 2.2. Contabilitatea primelor legate de capital 2.3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare 2.4. Contabilitatea rezervelor 2.5. Acţiuni proprii3. GRUPA 11. REZULTATUL REPORTAT4. GRUPA 12. REZULTATUL EXERCIŢIULUI 4.1. Contabilitatea rezultatului exerciţiului 4.2. Repartizarea profitului5. GRUPA 13. SUBVENŢII6. GRUPA 15. PROVIZIOANE 6.1. Conţinutul şi regimul provizioanelor 6.2. Provizioane7. GRUPA 16. ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII

C1 Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor: identificare, pe bază de simbol, din planul general a

conturilor specifice pentru fiecare eveniment sau tranzacţie; folosirea conturilor corespunzătoare evenimentelor şi

tranzacţiilor -conturi - de capitaluri, sintetice de gradul 1 şi 2, funcţionarea conturilor de activ şi pasiv, în corelaţie cu evenimentele şi tranzacţiile desfăşurate.

C2 Înregistrează evenimentele şi tranzacţiile în contabilitate: identificarea evenimentelor şi tranzacţiilor - constituirea, majorarea şi diminuarea capitalului, alte operaţii de capitaluri (prime de capital, rezerve, rezultatul exerciţiului, rezultatul reportat, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, subvenţii pentru investiţii); împrumuturi pe termen lung, cheltuieli şi venituri; utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în

contabilitate - parcurgerea etapelor analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacţie;

stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente şi tranzacţii - articole contabile simple, compuse corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor.

1

9121

1

11

1

2

1

S1: 14 - 18 IX

S2: 21 - 25 IX

S3: 28 IX - 2 X

S4: 5 - 9 X

S5: 12 - 16 XS6: 19 - 23 X

S7: 26 - 30 X

Notareaelevilor, care răs-pund.

- II -

- II -- II -

- II -

- II -

- II -

8

ASIMILATE 7.1. Contabilitatea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni 7.2. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung 7.3. Contabilitatea împrumuturilor şi datorii asimilate Probleme privind contabilitatea capitalurilor Întrebări grilă

1

1

S8: 2 - 6 XI

S9: 9 - 13 XI

S10: 16 - 20 XI

EVALUARE -Verificarea şi evaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite de elevi prin test de evaluare;-Aprecierea şi autoevaluarea elevilor.

1 S11: 23 - 27 XI

Notarea elevilor.

II. CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE 1. Noţiuni privind imobilizările2. GRUPA 20. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 2.1. Contabilitatea cheltuielilor de constituire 2.2. Contabilitatea cheltuielilor de dezvoltare 2.3. Contabilitatea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, know-how-urilor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi şi valori similare 2.4. Contabilitatea fondului comercial 2.5. Contabilitatea altor imobilizări necorporale3. GRUPA 21. IMOBILIZĂRI CORPORALE 3.1. Contabilitatea terenurilor 3.2. Contabilitatea amenajărilor de terenuri 3.3. Contabilitatea construcţiilor 3.4. Contabilitatea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 3.5. Contabilitatea mobilierului, a aparaturii birotice şi a altor active corporale4. GRUPA 23. IMOBILIZĂRI ÎN CURS5. GRUPA 26. IMOBILIZĂRI FINANCIARE

C1 Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor: identificare, pe bază de simbol, din planul general a

conturilor specifice pentru fiecare eveniment sau tranzacţie; folosirea conturilor corespunzătoare evenimentelor şi

tranzacţiilor -conturi - de imobilizări sintetice de gradul 1 şi 2, funcţionarea conturilor de activ şi pasiv, în corelaţie cu evenimentele şi tranzacţiile desfăşurate.

C2 Înregistrează evenimentele şi tranzacţiile în contabilitate: identificarea evenimentelor şi tranzacţiilor - achiziţia de imobilizări, cheltuieli şi venituri; utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în

contabilitate - parcurgerea etapelor analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacţie;

stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente şi tranzacţii - articole contabile simple, compuse corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor.

411

1

1

A: S13: 7 - 11 XII

E: S12: 30 XI- 4XII

A: S14: 14 - 18 XII

E: S13: 7 - 11 XII

A: S15: 4 - 8 I

E: S14: 14 - 18 XII

Notareaelevilor, care răs-pund.

- II -

- II -

9

6. GRUPA 28. AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE7. GRUPA 29. PROVIZIOANE DE DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR Probleme privind imobilizările. Întrebări

A: S16: 11 - 15 I

E: S15: 4 - 8 I

EVALUARE -Verificarea şi evaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite de elevi prin test de evaluare;-Aprecierea şi autoevaluarea elevilor.

1 S17: 18 - 22 I Notarea elevilor.

RECAPITULĂRI ŞI EVALUĂRI -Recapitularea cunoştinţelor elevilor din materia predată prin discuţii pe baza unei scheme de recapitulare, chestionare orală şi frontală, răspunsuri individuale, întocmirea de fişe de evaluare;-Corectarea elevilor cu rezultate nesatisfăcătoare şi consolidarea pregătirii elevilor cu rezultate foarte bune.

1 S18: 25 - 29 I

Notarea elevilor.

Vizat şef de catedră,

10

Unitatea de învăţământ: COLEGIUL ECONOMIC “PARTENIE COSMA”,ORADEA D isciplina: CONTABILITATEA EVENIMENTELOR ŞI TRANZACŢIILOR – laborator tehnologic Clasa: a XII-a A, B; profil: “SERVICII”; calificarea: “Tehnician în activităţi economice” Profesor: Ec. CAMELIA PASCA

3.1. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ – SEMESTRUL I

Anul şcolar 2010- 2011

Nr. crt.

Conţinutul tematic al unităţilor de învăţare Competenţe specifice vizate

Număr

de ore alocat

e

Săptă-mâna

Obs.

(0) (1) (2) (3) (4) (5)1. Utilizarea planului general de conturi pentru

înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor. Înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate:I. CONTABILITATEA CAPITALURILOR - APLICAŢII PRACTICE1.1. Aplicaţii practice privind constituirea, majorarea şi micşorarea capitalului social1.2. Aplicaţii practice privind primele legate de capital, rezervele de reevaluare, rezervele şi acţiunile proprii1.3. Aplicaţii practice privind rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului, subvenţiile şiprovizioanele1.4. Aplicaţii practice privind împrumuturile şi datoriile asimilate (împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, credite bancare pe termen lung, alte împrumuturi şi datorii asimilate, dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate)

C1 Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor: identificare, pe bază de simbol, din planul general a conturilor specifice pentru fiecare eveniment sau tranzacţie; folosirea conturilor corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor -conturi - de capitaluri, sintetice de gradul 1 şi 2, funcţionarea conturilor de activ şi pasiv, în corelaţie cu evenimentele şi tranzacţiile desfăşurate.C2 Înregistrează evenimentele şi tranzacţiile în contabilitate: identificarea evenimentelor şi tranzacţiilor - constituirea, majorarea şi diminuarea capitalului, alte operaţii de capitaluri (prime de capital, rezerve, rezultatul exerciţiului, rezultatul reportat, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, subvenţii pentru investiţii); împrumuturi pe termen lung, cheltuieli şi venituri; utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în contabilitate - parcurgerea etapelor analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacţie; stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente şi tranzacţii - articole contabile simple, compuse corespunzătoare

6

2

1

2

1

S1: 14 - 18 IXS2: 21 - 25 IX

S3: 28 IX - 2 X

S4: 5 - 9 XS5: 12 - 16 XS6: 19 - 23 X

Notareaelevilor, care răs-pund.

- II -

- II -

- II -

11

evenimentelor şi tranzacţiilor; înregistrarea articolelor contabile în documente contabile -note contabile, fişe de cont, manual sau pe bază de soft specific.

2. Completarea registrelor contabile şi balanţei de verificare:- Minimonografie contabilă privind capitalurile

C3 Completează registrele contabile şi balanţa de verificare: înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor - manual sau informatizat pe bază de soft specific în Registrul jurnal, Registrul Cartea Mare; întocmirea Balanţei de verificare - cu una, două, trei sau patru serii de egalităţi; analizarea corelaţiei dintre Registrul jurnal şi Balanţa de verificare - egalitatea dintre totalul rulajelor din Registrul jurnal şi totalul rulajelor din Balanţa de verificare.

2

2 S7: 26 - 30 XS8: 2 - 6 XI

Notareaelevilor, care răs-pund.

3. Test - contabilitatea capitalurilor -Verificarea şi evaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite de elevi prin test scris;-Aprecierea şi autoevaluarea elevilor.

1 S9: 9 - 13 XI Notarea elevilor.

5. Utilizarea planului general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor. Înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate:II. CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE - APLICAŢII PRACTICE2.1. Aplicaţii practice privind imobilizările necorporale şi corporale2.2. Aplicaţii practice privind imobilizările în curs şi financiare2.3. Aplicaţii practice privind amortizările privind imobilizările şi provizioanele de deprecierea imobilizărilor

C1 Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor: identificare, pe bază de simbol, din planul general a conturilor specifice pentru fiecare eveniment sau tranzacţie; folosirea conturilor corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor -conturi - de imobilizări sintetice de gradul 1 şi 2, funcţionarea conturilor de activ şi pasiv, în corelaţie cu evenimentele şi tranzacţiile desfăşurate.C2 Înregistrează evenimentele şi tranzacţiile în contabilitate: identificarea evenimentelor şi tranzacţiilor - achiziţia de imobilizări, cheltuieli şi venituri; utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în contabilitate - parcurgerea etapelor analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacţie; stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente şi tranzacţii - articole contabile simple, compuse corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor; înregistrarea articolelor contabile în documente contabile -note contabile, fişe de cont, manual sau pe bază de soft specific.

4

2

1

1

S10: 16 - 20 XIS11: 23 - 27 XI

A: S13: 7 - 11 XII

E: S12: 30 XI - 4XII

A: S14: 14 - 18 XII

E: S13: 7 - 11 XII

Notareaelevilor, care răs-pund.

- II -

- II -

6. Completarea registrelor contabile şi balanţei de verificare:- Minimonografie contabilă privind imobilizările

C3 Completează registrele contabile şi balanţa de verificare: înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor - manual sau informatizat pe bază de soft specific în Registrul jurnal,

2

2 A: S15: 4 - 8 I

Notareaelevilor, care răs-

12

Registrul Cartea Mare; întocmirea Balanţei de verificare - cu una, două, trei sau patru serii de egalităţi; analizarea corelaţiei dintre Registrul jurnal şi Balanţa de verificare - egalitatea dintre totalul rulajelor din Registrul jurnal şi totalul rulajelor din Balanţa de verificare.

E: S14: 14 - 18 XII

A: S16: 11 - 15 I

E: S15: 4 - 8 I

pund.

7.Test - contabilitatea imobilizărilor

-Verificarea şi evaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite de elevi prin test scris ;-Aprecierea şi autoevaluarea elevilor .

1 S17: 18 - 22 I Notarea elevilor.

8.Recapitulări şi evaluări

-Realizarea unei monografii contabile de către fiecare elev şi întocmirea balanţei de verificare cu patru serii de egalităţi.

1 S18: 25 - 29 I Notarea elevilor.

Vizat şef de catedră,

13

Unitatea de învăţământ: COLEGIUL ECONOMIC “PARTENIE COSMA”,ORADEA

Disciplina: CONTABILITATEA EVENIMENTELOR ŞI TRANZACŢIILOR Clasa: a XII-a A, B; profil: “SERVICII”; calificarea: “Tehnician în activităţi

economice” Profesor: Ec. CAMELIA PASCA

3.2. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ – SEMESTRUL II

Anul şcolar 2010- 2011

Nr.crt.

Conţinutul tematic alunităţilor de învăţare

Competenţe specifice vizate Număr de ore

alocate

Săptămân

a

Obser-vaţii

(0) (1) (2) (3) (4) (5)1. Utilizarea planului general de conturi pentru înregistrarea

evenimentelor şi tranzacţiilor. Înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate:III. CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE1. Noţiuni privind contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie2. GRUPA 30. STOCURI DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE 2.1. Contabilitatea materiilor prime 2.2. Contabilitatea materialelor consumabile 2.3. Materiale de natura obiectelor de inventar3. GRUPA 33. PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE4. GRUPA 34. PRODUSE 4.1. Contabilitatea semifabricatelor 4.2. Contabilitatea produselor finite 4.3. Contabilitatea produselor reziduale5.GRUPA 35. STOCURI AFLATE LA TERTI6.GRUPA 36. ANIMALE 7.GRUPA 37. MĂRFURI8.GRUPA 38. AMBALAJE9.GRUPA 39. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE

C1 Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor: identificare, pe bază de simbol, din planul general, a

conturilor specifice pentru fiecare eveniment sau tranzacţie;

folosirea conturilor corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor - conturi de stocuri (materii prime, materiale, mărfuri, ambalaje, produse), sintetice de gradul 1 şi 2, funcţionarea conturilor de activ şi pasiv, în corelaţie cu evenimentele şi tranzacţiile desfăşurate.

C2 Înregistrează evenimentele şi tranzacţiile în contabilitate: identificarea evenimentelor şi tranzacţiilor -achiziţia şi vânzarea de stocuri, cheltuieli şi venituri; utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în

contabilitate - parcurgerea etapelor analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacţie;

stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente şi tranzacţii - articole contabile simple, compuse corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor.

6

1

1

1

1

1

1

S1: 8 - 12 II

S2: 15 - 19 II

S3: 22 - 26 II

S4: 1 - 5 III

A:S5: 8 -12 III

E: S6:15-19 III

Notareaelevilor, care răspund

- II -

- II -

- II -

- II -

14

10. CONTABILITATEA BUNURILOR CARE NU SE STOCHEAZĂ Probleme privind stocurile. Întrebări grilă

S7: 22-26 III

- II -

EVALUARE -Verificarea şi evaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite de elevi prin test de evaluare;-Aprecierea şi autoevaluarea elevilor.

1 S8: 29 III - 2 IV

Notarea elevilor.

2. Utilizarea planului general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor. Înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate:IV. CONTABILITATEA TERŢILOR1. Noţiuni introductive2. GRUPA 40. FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE3. GRUPA 41. CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE4. GRUPA 42. PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE 4.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul 4.2. Contabilitatea ajutoarelor materiale 4.3. Contabilitatea altor datorii şi creanţe în legătură cu personalul5. GRUPA 43. ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE6. GRUPA 44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE 6.1. Contabilitatea impozitelor 6.2. Contabilitatea TVA -ului 6.3. Contabilitatea fondurilor speciale - taxe şi vărsăminte asimilate7. GRUPA 45. GRUP ŞI ASOCIAŢI 7.1. Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului şi cu asociaţii 7.2. Contabilitatea decontărilor cu asociaţii privind capitalul 7.3. Contabilitatea dividendelor8. GRUPA 46. DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI9. GRUPA 47. CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE10. GRUPA 48. DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII

C1 Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor: identificare, pe bază de simbol, din planul general a

conturilor specifice pentru fiecare eveniment sau tranzacţie;

folosirea conturilor corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor - conturi de terţi, sintetice de gradul 1 şi 2, funcţionarea conturilor de activ şi pasiv, în corelaţie cu evenimentele şi tranzacţiile desfăşurate.

C2 Înregistrează evenimentele şi tranzacţiile în contabilitate: identificarea evenimentelor şi tranzacţiilor - decontări cu terţii, cheltuieli şi venituri; utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în

contabilitate - parcurgerea etapelor analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacţie;

stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente şi tranzacţii - articole contabile simple, compuse corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor.

4

1

1

1

1

S9: 12 - 16 IV

S10: 19 - 23 IV

S11: 26 -30 IV

S12: 3 - 7 V

Notareaelevilor, care răs-pund.

- II -

- II -

- II -

15

11. GRUPA 49. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR Probleme privind conturile de terţi. ÎntrebăriEVALUARE -Verificarea şi evaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi

deprinderilor dobândite de elevi prin test de evaluare;-Aprecierea şi autoevaluarea elevilor.

1 S13: 10 - 14 V

Notarea elevilor.

3. V. CONTURI DE TREZORERIE1. GRUPA 50. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT2. GRUPA 51. CONTURI LA BĂNCI3. GRUPA 53. CASA4. GRUPA 54. ACREDITIVE5. GRUPA 58. VIRAMENTE INTERNE6. GRUPA 59. AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE7. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PRIN EFECTE COMERCIALE Probleme. Întrebări grilă

C1 Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor: identificare, pe bază de simbol, din planul general a

conturilor specifice pentru fiecare eveniment sau tranzacţie;

folosirea conturilor corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor - conturi de trezorerie, sintetice de gradul 1 şi 2, funcţionarea conturilor de activ şi pasiv, în corelaţie cu evenimentele şi tranzacţiile desfăşurate.

C2 Înregistrează evenimentele şi tranzacţiile în contabilitate: identificarea evenimentelor şi tranzacţiilor - operaţii de trezorerie; utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în

contabilitate - parcurgerea etapelor analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacţie;

stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente şi tranzacţii - articole contabile simple, compuse corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor.

21

1

S14: 17 - 21 V

S15: 24 - 28 V

Notareaelevilor, care răs-pund.

4. VI. CONTURI DE CHELTUIELIVII. CONTURI DE VENITURI

C1 Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor: identificare, pe bază de simbol, din planul general a

conturilor specifice pentru fiecare eveniment sau tranzacţie;

folosirea conturilor corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor - conturi de cheltuieli şi venituri, sintetice de gradul 1 şi 2, funcţionarea conturilor de activ şi pasiv, în corelaţie cu evenimentele şi tranzacţiile desfăşurate.

C2 Înregistrează evenimentele şi tranzacţiile în contabilitate: identificarea evenimentelor şi tranzacţiilor - cheltuieli

1 S16:31 V- 4 VI

Notareaelevilor, care răs-pund.

16

şi venituri; utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în

contabilitate - parcurgerea etapelor analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacţie;

stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente şi tranzacţii - articole contabile simple, compuse corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor.

RECAPITULĂRI ŞI EVALUĂRI -Recapitularea cunoştinţelor elevilor din materia predată prin discuţii pe baza unei scheme de recapitulare, chestionare orală şi frontală, răspunsuri individuale, întocmirea de fişe de evaluare;-Corectarea elevilor cu rezultate nesatisfăcătoare şi consolidarea pregătirii elevilor cu rezultate foarte bune;-Aprecierea individuală şi colectivă a elevilor prin încheierea situaţiei şcolare.

1 S18: 14 - 18 VI

Notarea elevilor.

Încheie-rea situaţiei şcolare.

17

Vizat şef de catedră,

Unitatea de învăţământ: COLEGIUL ECONOMIC “PARTENIE COSMA”,ORADEA D isciplina: CONTABILITATEA EVENIMENTELOR ŞI TRANZACŢIILOR – laborator tehnologic Clasa: a XII-a A, B; profil: “SERVICII”; calificarea: “Tehnician în activităţi economice” Profesor: Ec. CAMELIA PASCA

3.2. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ – SEMESTRUL II

Anul şcolar 2010- 2011

Nr. crt.

Conţinutul tematic al unităţilor de învăţare Competenţe specifice vizate

Număr de ore alocate

Săptămâna

Observaţii

(0) (1) (2) (3) (4) (5)1. Utilizarea planului general de conturi pentru

înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor. Înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate:III. CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE - APLICAŢII PRACTICE3.1. Aplicaţii practice privind materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar3.2. Aplicaţii practice privind producţia în curs de execuţie

C1 Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor: identificare, pe bază de simbol, din planul general a conturilor specifice pentru fiecare eveniment sau tranzacţie; folosirea conturilor corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor - conturi de stocuri (materii prime, materiale, mărfuri, ambalaje, produse), sintetice de gradul 1 şi 2, funcţionarea conturilor de activ şi pasiv, în corelaţie cu evenimentele şi tranzacţiile desfăşurate.

5

1 S1: 8 - 12 II

Notareaelevilor, care răspund.

- II -

18

şi produsele (semifabricate, produse finite, produse reziduale)3.3. Aplicaţii practice privind stocurile aflate la terţi, animalele şi păsările3.4. Aplicaţii practice privind mărfurile şi ambalajele3.5. Aplicaţii practice privind ajustările pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie şi bunurile care nu se stochează

C2 Înregistrează evenimentele şi tranzacţiile în contabilitate: identificarea evenimentelor şi tranzacţiilor - achiziţia şi vânzarea de stocuri, cheltuieli şi venituri; utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în contabilitate - parcurgerea etapelor analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacţie; stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente şi tranzacţii - articole contabile simple, compuse corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor; înregistrarea articolelor contabile în documente contabile - note contabile, fişe de cont, manual sau pe bază de soft specific.

1

1

11

S2: 15 - 19 II

S3: 22 - 26 II

S4: 1 - 5 III

A:S5: 8 -12 III

E: S6:15 -19 III

- II -

- II -

- II -

- II -

2. Completarea registrelor contabile şi balanţei de verificare:- Minimonografie contabilă privind stocurile

C3 Completează registrele contabile şi balanţa de verificare: înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor - manual sau informatizat pe bază de soft specific în Registrul jurnal, Registrul Cartea Mare; întocmirea Balanţei de verificare - cu una, două, trei sau patru serii de egalităţi; analizarea corelaţiei dintre Registrul jurnal şi Balanţa de verificare - egalitatea dintre totalul rulajelor din Registrul jurnal şi totalul rulajelor din Balanţa de verificare;-Verificarea şi evaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite de elevi prin întocmirea unei minimonografii contabile;-Aprecierea şi autoevaluarea elevilor.

2

2 S7: 22-26 III

S8: 29 III - 2 IV

Verificarea minimono-grafiei contabile şi notareaelevilor.

3. Utilizarea planului general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor. Înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate:IV. CONTABILITATEA TERŢILOR - APLICAŢII PRACTICE4.1. Aplicaţii practice privind furnizorii, clienţii şi conturile assimilate4.2. Aplicaţii practice privind personalul, asigurările sociale şi conturile asimilate4.3. Aplicaţii practice privind bugetul statului, fondurile

C1 Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor: identificare, pe bază de simbol, din planul general a conturilor specifice pentru fiecare eveniment sau tranzacţie; folosirea conturilor corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor - conturi de terţi, sintetice de gradul 1 şi 2, funcţionarea conturilor de activ şi pasiv, în corelaţie cu evenimentele şi tranzacţiile desfăşurate.C2 Înregistrează evenimentele şi tranzacţiile în contabilitate: identificarea evenimentelor şi tranzacţiilor - decontări cu

5

1

1

S9: 12 - 16 IV

S10: 19 -

Notareaelevilor, care răs-pund.

- II -

- II -

19

speciale şi conturi asimilate (impozite, TVA, fonduri speciale)4.4. Aplicaţii practice privind decontările în cadrul grupului şi cu asociaţii, dividendele, debitorii şi creditorii diverşi4.5. Aplicaţii practice privind conturile de regularizare, decontările în cadrul unităţii şi ajustările pentru deprecierea creanţelor

terţii, cheltuieli şi venituri; utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în contabilitate - parcurgerea etapelor analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacţie; stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente şi tranzacţii - articole contabile simple, compuse corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor; înregistrarea articolelor contabile în documente contabile -note contabile, fişe de cont, manual sau pe bază de soft specific.

1

1

1

23 IV

S11: 26 -30 IV

S12: 3 - 7 V

S13: 10 - 14 V

- II -

- II -

- II -

4. Completarea registrelor contabile şi balanţei de verificare:- Minimonografie contabilă privind terţii

C3 Completează registrele contabile şi balanţa de verificare: înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor - manual sau informatizat pe bază de soft specific în Registrul jurnal, Registrul Cartea Mare; întocmirea Balanţei de verificare - cu una, două, trei sau patru serii de egalităţi; analizarea corelaţiei dintre Registrul jurnal şi Balanţa de verificare - egalitatea dintre totalul rulajelor din Registrul jurnal şi totalul rulajelor din Balanţa de verificare;-Verificarea şi evaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite de elevi prin întocmirea unei minimonografii contabile;-Aprecierea şi autoevaluarea elevilor.

1

1 S14: 17 - 21 V

Verificarea minimono-grafiei contabile şi notareaelevilor.

5. Utilizarea planului general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor. Înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate.Completarea registrelor contabile şi balanţei de verificare:

v. conturi de trezorerie - APLICAŢII PRACTICE

5.1. Aplicaţii practice privind conturile de trezorerie5.2. Minimonografie contabilă privind conturile de trezorerie

C1 Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor: identificare, pe bază de simbol, din planul general a conturilor specifice pentru fiecare eveniment sau tranzacţie; folosirea conturilor corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor - conturi de trezorerie, sintetice de gradul 1 şi 2, funcţionarea conturilor de activ şi pasiv, în corelaţie cu evenimentele şi tranzacţiile desfăşurate.C2 Înregistrează evenimentele şi tranzacţiile în contabilitate: identificarea evenimentelor şi tranzacţiilor - operaţii de trezorerie, cheltuieli şi venituri; utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în

2

11

S15: 24 - 28 V

S16:31 V- 4 VI

Notareaelevilor, care răs-pund.Verificarea minimono-grafiei contabile şi notareaelevilor.

20

contabilitate - parcurgerea etapelor analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacţie; stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente şi tranzacţii - articole contabile simple, compuse corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor; înregistrarea articolelor contabile în documente contabile -note contabile, fişe de cont, manual sau pe bază de soft specific.C3 Completează registrele contabile şi balanţa de verificare: înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor - manual sau informatizat pe bază de soft specific în Registrul jurnal, Registrul Cartea Mare; întocmirea Balanţei de verificare - cu una, două, trei sau patru serii de egalităţi; analizarea corelaţiei dintre Registrul jurnal şi Balanţa de verificare - egalitatea dintre totalul rulajelor din Registrul jurnal şi totalul rulajelor din Balanţa de verificare;-Verificarea şi evaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite de elevi prin întocmirea unei minimonografii contabile;-Aprecierea şi autoevaluarea elevilor.

6. Utilizarea planului general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor. Înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate:

VI. CONTURI DE CHELTUIELI ŞI VENITURI -APLICAŢII PRACTICE

C1 Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor: identificare, pe bază de simbol, din planul general a conturilor specifice pentru fiecare eveniment sau tranzacţie; folosirea conturilor corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor - conturi de cheltuieli şi venituri, sintetice de gradul 1 şi 2, funcţionarea conturilor de activ şi pasiv, în corelaţie cu evenimentele şi tranzacţiile desfăşurate.C2 Înregistrează evenimentele şi tranzacţiile în contabilitate: identificarea evenimentelor şi tranzacţiilor - cheltuieli şi venituri, cheltuieli şi venituri; utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în contabilitate - parcurgerea etapelor analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacţie; stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente şi tranzacţii - articole contabile simple, compuse corespunzătoare evenimentelor şi tranzacţiilor;

1 S18: 14 - 18 VI

Notareaelevilor, care răs-pund.

21

înregistrarea articolelor contabile în documente contabile - note contabile, fişe de cont, manual sau pe bază de soft specific.C3 Completează registrele contabile şi balanţa de verificare: înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor - manual sau informatizat pe bază de soft specific în Registrul jurnal, Registrul Cartea Mare; întocmirea Balanţei de verificare - cu una, două, trei sau patru serii de egalităţi; analizarea corelaţiei dintre Registrul jurnal şi Balanţa de verificare - egalitatea dintre totalul rulajelor din Registrul jurnal şi totalul rulajelor din Balanţa de verificare;-Verificarea şi evaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite de elevi prin întocmirea unei minimonografii contabile;-Aprecierea şi autoevaluarea elevilor.

22

Vizat şef de catedră,

23

4. Proiecte didactice

Proiectarea şi managementul programelor educaţionale,Lector.univ.dr. Florian Hava

4.1. Plan de lecţie nr. 1 la Contabilitatea evenimentelor şi tranzacţiilor4.2. Plan de lecţie nr. 2 la Contabilitatea evenimentelor şi tranzacţiilor4.3. Plan de lecţie nr. 3 la Diriginţie

24

4.1. Plan de lecţie nr. 1

Disciplina: CONTABILITATEA EVENIMENTELOR SI TRANZACTIILORŞcoala: COLEGIUL ECONOMIC „PARTENIE COSMA” ORADEAClasa: a X-a C Profil: SERVICII Data: 04.12.2010Capitolul: CONTUL - PROCEDEU DE LUCRU AL CONTABILITĂŢIISubiectul lecţiei: SISTEMUL DE CONTURITipul lecţiei: LECŢIE MIXTĂPropunător: GOMBOS MIHAELAProfesor coordonator: RAZVAN VONEA Competenţe generale:

- asimilarea cunoştinţelor privind principalele tipuri de conturi şi criteriile de clasificare a acestora

Competenţe specifice:- reactualizarea definiţiei conturilor şi a modului lor de funcţionare;- delimitarea conceptelor: cont, formulă contabilă, articol contabil;- identificarea şi caracterizarea corectă a conturilor folosite pentru înregistrarea

operaţiilor economico-financiare în contabilitate;- formarea priceperilor şi deprinderilor, de încadrare corectă a unui cont într-o

anumită categorie, în funcţie de criteriile de clasificare prezentate;- manifestarea curiozităţii de a transpune în practică cunoştinţele teoretice şi

participarea activă la lecţie; - rezolvarea unor aplicaţii de tip grilă sau a unor itemi cu alegere duală, privind

clasificarea conturilor.Metode şi procedee utilizate:

- prelegerea;- explicaţia;- conversaţia; - exerciţiul comentat;- observaţia;- munca independentă;- chestionarea orală şi frontală

Mijloace didactice:- Planul General de Conturi;- Manualul;- Minicalculatorul.- Fişele de lucru;- Tabla

Surse informaţionale:- VIOLETA ISAI – “Contabilitate. Manual pentru clasa aX-a”, Editura BIC ALL, Bucureşti

2005;- VONEA OCTAVIAN, VONEA RĂZVAN – “Contabilitatea pentru bacalaureat”, Editura

Didactica Militans- Casa Corpului Didactic, Oradea, 2006;- Vonea, O., Vonea, R.,Vaşadi – Santău, M.A. - „Culegere de probleme la contabilitate –

Ediţie revizuită şi adăugită”, Ed. Didactica Militans, Casa Corpului Didactic Oradea, 2007.

25

Desfăşurarea lecţiei:

Momente ale activităţii didactice

Activitatea propunătorului Metode şi mijloace de învăţământ

folosite

Activităţi specifice elevilor

1. Momentul organizatoric

(3 min.)

- Face prezenţa elevilor, notează elevii absenţi în catalogulclasei; - Pregătirea materialului didactic (tabla, manuale, caiete)- Se asigură un climat optim pentru desfăşurarea lecţiei.

Conversaţia Elevii pregătesc pe bancă materialele necesare pentru oră.

2. Recapitula-re şi pregăti-rea psihologi-că a

elevilor(10 min.)

-Scurtă verificare orală prin sondaj, pentru a vedea dacă elevii şi-au însuşit cunoştinţele predate anterior.

-Întrebări: Ce reprezintă formula contabilă şi articolul contabil?

-Rezolvarea la tablă a unor exerciţii privind întocmirea articolului contabil.(manual, pag.38, Ex.III)

-Întrebări ce pregătesc noua lecţie: Ce este contul?La ce se referă înregistrarea sistematică?

ConversaţiaChestionarea

orală şi frontalăAlgoritmizarea

Elevii solicitaţi răspund oral la întrebări.Ceilalţi ascultă răspunsurile şi eventual aduc completări.Elevii citesc enunţul problemei din manual.Elevii ies pe rând la tablă, pentru a rezolva problemele, iar restul elevilor lucrează individual, corectându-se cu exerciţiul rezolvat la tablă.

3. Anunţarea lecţiei noi(2 min.)

Notează data şi titlul lecţiei pe tablă:„Sistemul de conturi”

Conversaţia Elevii notează în caiete data şi titlul lecţiei.

4. Dezbatere – transmiterea

noilor cunoştinţe(25 min.)

Criterii de clasificare a conturilor:1. După conţinutul lor economic:- conturi de mijloace economice;- conturi de surse economice (inclusiv rezultate financiare);- conturide procese economice (cheltuieli şi venituri)2. După funcţia lor contabilă:- conturi de activ;- conturi de pasiv;3. După sfera lor de cuprindere:- conturi sintetice;

PrelegereaConversaţiaExplicaţia

Elevii notează în caiet noile cunoştinţe predate şi ascultă explicaţiile suplimentare ale profesorului.

26

- conturi analitice (care vin să detalieze conturile sintetice).4. După finalitatea informaţiilor pe care le furnizează:- conturi de gestiune externă, ce furnizează informaţii pentru întocmirea bilanţului, destinate terţilor (organe de control, bănci, furnizori, clienţi etc.)- conturi de gestiune internă, ce furnizează informaţii cu caracter intern, conducerii întreprinderii. Cele mai importante criterii de clasificare sunt primele două, fapt pentru care le vom detalia:1. Conturile de mijloace economice sunt clasificate astfel:1) conturi de active imobilizate- reprezentate prin clasa de conturi nr.2.- conturi de imobilizări necorporale (activ)- conturi de imobilizări corporale (activ)- conturi de imobilizări financiare (activ)- conturi rectificative privind imobilizările- ce reflectă amortizărişi provizioane de depreciere (pasiv).2) conturi de active circulante:- conturi de stocuri(mijloace circulante, materiale) –reprezentate prin clasa de conturi nr. 3 (activ);- conturi de creanţe (mijloace economice în decontare- reprezentate prin clasa de conturi nr. 4 (activ);- conturi de trezorerie (mijloace circulante băneşti) - reprezentate prin clasa de conturi nr. 5 (activ);- conturi rectificative privind activele circulante - ce reflectă diferenţe de preţ şi provizioane de depreciere - reprezentate prin conturi din clasele 3, 4, 5 (pasiv).2. Conturile de surse economice:- conturi de surse proprii- reflectate prin clasa de conturi nr. 1 (pasiv);- conturi de surse străine (împrumuturi pe termen mediu şi lung)- reflectate prin clasa de conturi nr. 1 (pasiv);- conturi de surse temporare (datorii pe termen scurt)-

27

reflectate prin clasa de conturi nr. 4 (pasiv).3. Conturile de procese economice:- conturi de cheltuieli- reflectate prin clasa de conturi nr. 6 (activ)- conturi de venituri- reflectate prin clasa de conturi nr. 7 (pasiv).

Toate categoriile de conturi enumerate se reunesc într-un tabel general - utilizat obligatoriu de către agenţii economici – numit Planul General de Conturi.

5. Activitatea independentă a

elevilor(5 min.)

Propunătorul distribuie elevilor o fişă de lucru pregătită în prealabil, pe care aceştia o vor rezolva în mod individual, după care se vor verifica răspunsurile frontal şi se vor corecta greşelile la tablă.

Munca independentă

Exerciţiul comentat

6. Evaluarea performanţelor

şi notare(3 min.)

Evaluarea se realizează prin întrebări de genul:- După ce criteriu conturile se impart în conturi de activ şi de pasiv?-Cum se împart conturile după sfera lor de cuprindere?-Ce fel de conturi sunt conturile de mijloace economice, de activ sau de pasiv? Dar cele de surse economice? Daţi-mi exemple de categorii de mijloace economice.-În ce clase se înregistrează conturile de cheltuieli şi cele de venituri şi ce funcţie contabilă au?

Se fac aprecieri colective în legătură cu modul în care s-a desfăşurat lecţia şi sunt notaţi elevii care au fost activi la oră.

Conversaţia frontală

Explicaţia

Are loc o discuţie pe baza noilor noţiuni asimilate de către elevi. Elevii pot adresa întrebări în legătură cu cu noţiunile pe care nu au reuşit să le înţeleagă.

7. Tema pentru Propunătorul le cere elevilor: - Aveţi de citit lecţia din Conversaţia Elevii notează în caiete tema pentru acasă.

28

acasă(2 min.)

manual de la pag. 38.- De rezolvat din culegere exerciţiile 12, 13, 14, 15, de la pag. 37.

29

FIŞĂ DE LUCRU Sistemul de conturi

1. Formula contabilă se întocmeşte cu ajutorul:a) bilanţului contabil.b) conturilor.c) rezervelor.d) activului şi al pasivului.2. Conturile ce reflectă datorii pe termen scurt (surse temporare) sunt conturi de:a) Pasivb) Activc) Imobilizări3. Conturile de cheltuieli sunt conturi de .......... după funcţia lor contabilă, iar conturile de venituri

sunt conturi de .......... .4. Contul 1012 „Capital social subscris vărsat” este un cont de surse proprii / surse străine.5. Contul 401 „Furnizori” este un cont de surse economice/mijloace economice/creanţe, şi de activ/

pasiv.6. Creanţele (clienţi) sunt conturi de activ / pasiv.7. Contul 301 „Materii prime” face parte din categoria:a) Conturi de mijloace economiceb) Conturi de datoriic) Conturi de veniturid) Conturi de activ.

FIŞĂ DE LUCRUSistemul de conturi

1. Formula contabilă se întocmeşte cu ajutorul:a) bilanţului contabil.b) conturilor.c) rezervelor.d) activului şi al pasivului.2. Conturile ce reflectă datorii pe termen scurt (surse temporare) sunt conturi de:a) Pasivb) Activc) Imobilizări3. Conturile de cheltuieli sunt conturi de .......... după funcţia lor contabilă, iar conturile de venituri sunt conturi de .......... .4. Contul 1012 „Capital social subscris vărsat” este un cont de surse proprii / surse străine.5. Contul 401 „Furnizori” este un cont de surse economice/mijloace economice/ creanţe, şi de activ / pasiv.6. Creanţele (clienţi) sunt conturi de activ / pasiv.7. Contul 301 „Materii prime” face parte din categoria:

a) Conturi de mijloace economiceb) Conturi de datoriic) Conturi de veniturid) Conturi de activ.

28

4.2. Plan de lecţie nr. 2

Disciplina: CONTABILITATEA EVENIMENTELOR ŞI TRANZACŢIILOR – laborator tehnologicŞcoala: COLEGIUL ECONOMIC „PARTENIE COSMA” ORADEAClasa: a XI-a C Profil: SERVICII Data: 08.01.2011Capitolul: CONTABILITATEA CAPITALURILOR - APLICAŢII PRACTICESubiectul lecţiei: APLICAŢII PRACTICE PRIVIND REZULTATUL REPORTAT, REZULTATUL EXERCIŢIULUI, SUBVENŢIILE ŞI PROVIZIOANELETipul lecţiei: Formarea priceperilor şi deprinderilor – varianta de lecţie de lucrări curente Propunător: GOMBOS MIHAELAProfesor coordonator: VONEA RAZVAN Competenţe generale:

- formarea priceperilor şi deprinderilor de a rezolva corect aplicaţii privind rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului, subvenţiile şi provizioanele

Competenţe specifice:- reactualizarea definiţiei rezultatului reportat, rezultatului exerciţiului, subvenţiilor

şi provizioanelor;- identificarea şi caracterizarea corectă a conturilor folosite pentru înregistrarea în

contabilitate a operaţiilor economico-financiare ce privesc rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului, subvenţiile şi provizioanele;

- rezolvarea corectă a înregistrărilor contabile pentru setul de probleme dat;- formarea priceperilor şi deprinderilor, de execuţie corectă şi în timp optim a

lucrărilor contabile aplicative;- manifestarea curiozităţii de a transpune în practică cunoştinţele teoretice şi

participarea activă la lecţie. Metode şi procedee utilizate:

- explicaţia;- conversaţia; - exerciţiul comentat;- observaţia;- munca independentă;- chestionarea orală şi frontală

Mijloace didactice:- Planul General de Conturi;- Manualul;- Minicalculatorul.- Fişele de lucru;- Tabla

Surse informaţionale:- VIOLETA ISAI – “Contabilitate. Manual pentru clasa aXI-a”, Editura BIC ALL, Bucureşti

2005;- Vonea, O., Vonea, R.,Vaşadi – Santău, M.A. - „Culegere de probleme la contabilitate –

Ediţie revizuită şi adăugită”, Ed. Didactica Militans, Casa Corpului Didactic Oradea, 2007.

29

Desfăşurarea lecţiei:

Momente ale activităţii didactice

Activitatea propunătorului Metode şi mijloace de învăţământ

folosite

Activităţi specifice elevilor

1. Momentul organizatoric ( 3 min.)

- Face prezenţa elevilor, notează elevii absenţi în catalogulclasei; - Pregătirea materialului didactic (tabla, manuale, caiete)- Se asigură un climat optim pentru desfăşurarea lecţiei.

Conversaţia Elevii pregătesc materialele necesare pentru oră (caiete, manual, Plan de conturi, minicalculator)

2. Realizarea suportului

teoretic(5 min.)

- Scurtă verificare prin sondaj, privind însuşirea cunoştinţele predate anterior.

- Se pun întrebări de tipul: Ce reprezintă rezultatul reportat şi în ce cont se

înregistrează?Ce este rezultatul exerciţiului şi care sunt cele două

forme ale sale? În ce cont se evidenţiază?La ce se referă subvenţiile pentru investiţii? Dar

provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli?

ConversaţiaChestionarea

orală şi frontală

Elevii solicitaţi răspund oral la întrebări.Ceilalţi ascultă răspunsurile şi eventual aduc completări.

3. Anunţarea lecţiei noi

(2 min.)

Notează titlul lecţiei pe tablă:„Aplicaţii privind rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului, subvenţiile şi provizioanele ”

Conversaţia Elevii notează în caiete data şi titlul lecţiei.

4. Intensificarea

reţinerii şi asigurarea

transferului, precum şi

demonstrarea modului de

execuţie

Profesorul propune spre rezolvare o fişă de lucru pregătită în prealabil.

Efectuaţi pe scurt analiza contabilă şi întocmiţi formula contabilă pentru următoarele operaţiuni economico – financiare:

I. Rezultatul reportat1. a) La sfârşitul exerciţiului financiar se reportează (se

transmite) un profit nerepartizat pentru anul următor, de 2500 lei.

ConversaţiaExerciţiul comentatExplicaţia

Elevii ies pe rând la tablă, pentru a rezolva problemele, iar restul elevilor scriu în caiete exerciţiul rezolvat la tablă.

30

(30 min.) Reportarea pierderii din anul precedent: 129 A + D / 2500 lei1171 B P + C / 2500 leiArticol contabil: 129 = 1171 2500 Cf. NC

b) În anul următor se repartizează profitul nerepartizat pe următoarele destinaţii: majorarea capitalului social-1000 lei, constituirea de rezerve-1500 lei.

Repartizarea profitului din anul anterior:1171 B P – D / 2500 lei1012 P + C / 1000 lei1068 P + C / 1500 lei

1171 = % 2500 1012 1000 1068 1500 Cf. NC II. Rezultatul curent

2. La sfârşitul perioadei se înregistrează decontarea veniturilor în sumă de 9.800 lei şi a cheltuielilor în sumă de 11.800 lei.

121 B A + D / 9.800 leicl. 7 P – D / 9.800 lei

cl. 7 = 121 9800 Cf. NC

121 B A + D / 11.800 leicl. 6 A - C / 11.800 lei

121 = cl. 6 11800 Cf. NC- contul 121 are sold debitor = 2000 lei, reprezentând pierdere curentă.

b) După aprobarea bilanţului contabil anual, pierderea

ConversaţiaExerciţiul comentatExplicaţia

Elevii ies pe rând la tablă, pentru a rezolva problemele, iar restul elevilor scriu în caiete exerciţiul rezolvat la tablă.

31

se reportează în exerciţiul următor cu ajutorul contului 1171 bifuncţional - activ.

1171 B A + D / 2000 lei121 B A – C / 2000 lei

1171 = 121 2000 lei Cf. NC

III. Subvenţiile pentru investiţii3. a) Se înregistrează o subvenţie pentru investiţii de

primit, în valoare de 10.000 lei.445 A + D / 10.000 lei131 P + C / 10.000 lei

445 = 131 10.000 Cf. NC

b) Se încasează subvenţia de la bugetul statului prin contul de la bancă, conform extrasului de cont (EC).

5121 A + D / 10.000 lei 445 A - C / 10.000 lei

5121 = 445 10.000 Cf. EC

c) Subvenţia se înregistrează la venituri pe o durată de 10 ani, pe măsura amortizării investiţiei:

Cota anuală= 10.000 lei/10 ani = 1.000 lei/an131 P - D / 1.000 lei7584 P + C / 1.000 lei

131 = 7584 1.000Cf. NC

Observaţie 1: După 10 ani, subvenţia s-a înregistrat integral al venituri, iar contul 131 s-a soldat (închis).

Obs. 2: Înregistrările se fac şi lunar prin împărţirea sumei anuale la 12 luni (în cazul nostru 1.000: 12).

32

d) Închiderea contului de venituri:7584 P – D / 1000 lei121 B P + C / 1000 lei

7584 = 121 1000 Cf. NC

IV. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli4. a) La sfârşitul exerciţiului financiar N, se constituie

un provizion pentru reparaţii capitale la utilaje (cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii), în valoare de 3.000 lei.

Constituirea provizionului:6812 A + D / 3000 lei1513 P + C / 3000 lei

6812 = 1513 3.000 Cf. NC

b) În exerciţiul N+1, se efectuează reparaţia, consumându-se piese de schimb în valoare 2.700 lei.

Consumul de piese de schimb:6024 A + D / 2700 lei3024 A – C / 2700 lei

6024 = 3024 2700 Cf. Bon de consumc) Provizionul rămas fără obiect - după efectuarea

reparaţiei- se anulează, prin înregistrarea sa ca venit.Anularea provizionului:1513 P – D / 3000 lei7812 P + C / 3000 lei

1513 = 7812 3000

33

Cf. NC

5. Activitatea independentă a

elevilor(6 min.)

Propunătorul distribuie elevilor o fişă de lucru pregătită în prealabil (vezi anexă), pe care aceştia o vor rezolva în mod individual, după care se vor verifica răspunsurile frontal şi se vor corecta greşelile la tablă.

Fişa conţine două probleme privind rezultatul reportat şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.

Munca independentă

Exerciţiul comentat

6. Evaluarea performanţelor

şi notare(3 min.)

Evaluarea se realizează prin întrebări de genul:- Cum funcţionează contul bifuncţional 121?-În ce cont se înregistrează subvenţiile?-Ce forme poate lua rezultatul exerciţiului şi rezultatul reportat? În ce cont se înregistrează fiecare dintre acestea?

Se fac aprecieri colective în legătură cu modul în care s-a desfăşurat lecţia şi sunt notaţi elevii care au fost activi la oră.

Conversaţia frontală

Explicaţia

Are loc o discuţie pe baza noilor noţiuni asimilate de către elevi. Elevii pot adresa întrebări în legătură cu cu noţiunile pe care nu au reuşit să le înţeleagă.

7.Tema pentru acasă

( 1 min.)

Elevii vor avea de citit lecţia din manual de la pag. 25.De rezolvat din culegere 5 exerciţii, de la pag. 88.

Conversaţia Elevii notează în caiete tema pentru acasă.

34

FIŞĂ DE LUCRU

1. La sfârşitul unui exerciţiu financiar se înregistrează un profit nerepartizat de 3.000 lei, care se reportează pentru exerciţiul următor. În anul următor se decide repartizarea lui astfel: 1/5 pentru rezerve statutare, 1/3 pentru dividende, restul se încorporează în capital.

2. O societate comercială cu obiect de activitate producerea de aparate electrocasnice, constituie provizioane pentu garanţii pe un an, în sumă de 900 lei. În anul următor se efectuează cheltuieli pentru remedierea deficienţelor la aceste aparate: - înlocuirea pieselor de schimb 400 lei. - cheltuieli salariale 500 lei.- se anulează provizionul constituit şi se închid conturile de cheltuieli şi de venituri.

35

4.3. Plan de lecţie nr. 3

Propunator: GOMBOS MIHAELAMODULUL : CONTABILITATEA EVENIMENTELOR ŞI TRANZACŢIILORClasa: a XI –a D Domeniul/Calificarea:Economic/Tehnician în activităţi economiceMediul de desfăşurare: Sala de clasă;Data:19.05.2014Tipul lecţiei: fixare a cunoştinţelorScopul întregii sesiuni/Unitatea de învăţare: ÎNREGISTRAREA EVENIMENTELOR ŞI TRANZACŢIILOR ÎN CONTABILITATE

TEMA LECŢIEI :Aplicaţii privind înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor privind salariile.

UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ ŞI COMPETENŢE SPECIFICE VIZATETIPUL LECŢIEI:FIXARE A CUNOŞTINŢELOR

UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ ŞI COMPETENŢE SPECIFICE VIZATEUC16 : CONTABILITATEA EVENIMENTELOR ŞI TRANZACŢIILOR

C1 Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor

C2 Înregistrează evenimentele şi tranzacţiile în contabilitate

U6: Lucrul în echipă

Obiective operaţionale :

La sfârşitul acestei activităţi de învăţare elevii vor fi capabili: - să identifice căile de intrare şi ieşire a imobilizărilor

- să se aplice modalitatile de înregistrare în contabilitate

- să se dezvolte capacitatea de analiză şi de rezolvare de probleme utilizând competenţele

cognitive dobândite

- să se dezvolte modul de lucru practic

Obiective formativ-educative:

-să se dezvolte atenţia concentrată şi spiritul şi spiritul de observaţie

-să se formeze deprinderile de lucru, de calcul a amortizării şi de înregistrare în

contabilitate a intrărilor şi ieşirilor de imobilizări.

Metode şi procedee : conversaţia ,observaţia, dezbaterea , problematizarea.

Mijloace de învăţământ: manualul, planul general de conturi, fişe de documentare

Resurse materiale:

Contabilitatea financiară românească conformă cu Directivele europene – Iacob Petru Pântea

Contabilitatea financiară a întreprinderii – Mihai Ristea

36

* Noile reglementări contabile conforme cu Directivele europene, Editura Best Publishing,

Bucureşti,2011

*Ordinul 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele

europene actualizat octombrie 2013

*mfinante.ro

*Codul fiscal actualizat 2014

Forme de organizare a activităţii elevilor :frontal, pe grupe ;

Strategia de evaluare : formativă, sumativă

Desfăşurarea lecţiei

Etapele

lecţiei

Dozare

CONŢINUT - Sarcini de recapitulare

Sistematizare / învăţare - evaluare

Din activitatea cadrului didactic Activitatea elevului

Captarea atenţiei

Anunţarea subiectului

lecţiei şi a obiectivelor

Reactualizarea

cunoştinţelor anterioare

necesare învăţării care

urmează

Comunicarea

aplicaţiilor cu ajutorul

fişelor de lucru

Verificarea

înregistrărilor în

conturi.

Tema pentru

acasă

-Se stabileşte ordinea, se notează absenţii.

Materialele didactice sunt aranjate în ordinea

utilizării lor

-Se comunică tema lecţei şi se notează titlul pe tablă

-Se notează pe tablă principalele teme de discuţie

- Aduce în atenţiea elevilor informaţii din lecţiile

anterioare

- Ce reprezintă salariul?

- Prezentaţi obligaţiile salariaţilor.

- Prezentati obligaţiile angajatorului

-prezentarea evenimentelor şi tranzacţiilor de

înregistrat în contabilitate

-prezentarea conturilor specifice înregistrării

obligaţiilor salariale

-prezentarea etapelor de calcul a salariului net

- rezolvarea cerinţelor din fişa de lucru.

Să se efectueze calculul salariului net şi a totalului de

plată şi sa se efecteze înregistrările în conturi, precum

şi în Statul de salarii.

Înregistrarea în contabilitate a obligaţiilor

angajatorului.

Completează aduc elemente noi

Elevii notează titlul lecţiei.

Elevii notează în caiet temele de discuţie.

Elevii răspund la

întrebările puse

Notează cunoştinţele si participa activ la

lecţie

Completează fişele de lucru

37

FIŞĂ DE DOCUMENTARE

Contabilitatea salariilor

Clasa XI economic

1. Definitie : Salariul reprezintă suma de bani pe care o primeşte un salariat pentru munca

depusă. Salariatul este persoana încadrată cu contract individual de muncă, pe o

perioadă determinată sau nedeterminată.

2. Salariul brut realizat = Salariul realizat + Adaosurile la salariu.

3. Salariul net de plată ( rest de plată) =Salariul brut - obligaţiile salariale ale angajaţilor

4. Categorii de obligaţii ale angajatorului şi ale angajatului:

a) CAS – este contribuţia la asigurările sociale şi este o datorie faţă de bugetul asigurărilor

sociale. Contribuţia este suportată de către salariaţi şi de către angajator.

- 31,3% pentru conditii normale de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si

20,8% pentru contributia datorata de angajator;

- 36,3% pentru conditii deosebite de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si

25,8% pentru contributia datorata de angajator;

- 41,3% pentru conditii speciale de munca si pentru alte conditii de munca, din care 10,5%

pentru contributia individuala si 30,8% pentru contributia datorata de angajator;

b)CASS- este contribuţia la asigurările sociale de sanătate şi se constituie în obligaţie faţă de

Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate. Se suportă de către salariaţi şi de către angajator.

- 5,5% pentru contributia individuala;

- 5,2% pentru contributia datorata de angajator;

c) 0,85% pentru contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate.

d)CONTRIBUŢIA LA ASIGURĂRILE SOCIALE DE ŞOMAJ este o obligaţie faţă de bugetul

asigurărilor pentru şomaj. Se suportă de către salariaţi şi de către angajator.

- 0,5% pentru contributia individuala;

- 0,5% pentru contributia datorata de angajator;

e) 0,15% - 0,85% pentru contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli

profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, conform legii, datorata de angajator;

f) 0,25% pentru contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata

de angajator.

g) Impozitul pe salarii se calculează prin aplicarea cotei unice de 16 % la baza de impozitare.

Este o datorie faţă de bugetul statului si se suporta de catre salariati.

38

Baza de impozitare = Venit net – deducerea personală. Deducerea personală se stabileşte

diferenţiat în funcţie de nivelul salariului şi numărul persoanelor aflate în întreţinere.

6. Salariile personalului se plătesc astfel:

-chenzina I reprezentând avansul de plată,se face pe baza listei de avans chenzinal

-chenzina II reprezentând restul de plată,se face pe baza statului de plată al salariilor

I. STATUL DE SALARII Statul de salarii serveşte ca:

•Document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum şi al

contribuţiei privind protecţia socială şi a altor datorii;

•Document justificativ de înregistrare în contabilitate;

Circulă:

La persoanele autorizate să exercite controlul financiar şi să aprobe plata

(exemplarul 1);

La casieria unităţii, pentru plata sumelor cuvenite (exemplarul 1);

La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 a registrului de

casă, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1 împreună cu exemplarul 1 al

borderoului de salarii neridicate);

La compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Se arhivează:

La compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative

(exemplarul 1);

La compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).

II LISTA DE AVANS CHENZINAL

Se întocmeşte lunar în 2 exemplare, de către compartimentul care are această atribuţie, pe

baza documentelor de evidenţă a muncii, a timpului efectiv lucrat, a certificatelor medicale etc.

Lista de avans chenzinal serveşte ca:

•Document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor ca avansuri chenzinale;

•Document pentru reţinerea în statul de salarii a avansurilor plătite;

•Document justificativ de înregistrare în contabilitate;

Documentul circulă:

La persoanele autorizate să exercite controlul financiar şi să aprobe plata (exemplarul

1);

La casieria unităţii, pentru plata avansurilor cuvenite (exemplarul 1);

La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 a registrului de casă,

pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);

39

La compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de

salarii la sfârşitul lunii (exemplarul 2).

Se arhivează:

•La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă

(exemplarul 1);

•La compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).

III LISTA PENTRU PLĂŢI PARŢIALE

Se întocmeşte în două exemplare ori de câte ori se face o plată parţială în cursul lunii.

Serveşte ca:

Document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor pentru plăţile parţiale

efectuate;

Document care stă la baza întocmirii statelor de salarii;

Document justificativ de înregistrare în contabilitate;

Se arhivează:

•La compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă

(exemplarul 1);

•La compartimentul care a întocmit lista pentru plăţi parţiale (exemplarul 2);

7. Conturi specifice:

421 Personal- salarii datorate (P)

425 Avansuri acordate personalului (A)

426 Drepturi de personal neridicate (P)

427 Reţineri din salarii datorate terţilor (P)

428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul (A/ P)

4281 Alte datorii în legătură cu personalul (P)

4282 Alte creanţe în legătură cu personalul (A)

431 Asigurări sociale

4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale (P)

4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale (P)

4313 Contribuţia angajatorului pentru asig sociale de sănătate (P)

4314 Contribuţia angajaţilor pentru asig. sociale de sănătate (P)

437 Ajutor de şomaj

4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj (P)

4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj (P)

438 Alte datorii şi creanţe sociale ( A/P)

4381 Alte datorii sociale (P)

40

4382 Alte creanţe sociale (A)

641 Cheltuieli cu personalul (A)

645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială

6451 Contribuţia unităţii la asigurările sociale (A)

6452 Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj (A)

6453 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (A)

8. Tratamente contabile

- evidentierea obligatiei fata de salariati

641 = 421

„Cheltuieli cu salariile „Personal – salarii datorate”

personalului”

- retinerile din salarii:

421 = %

„Personal – salarii datorate” 444 „Impozitul pe salarii”

4312 „Contributia personalului la asigurarile sociale”

4372 „Contributia personalului la fondul de somaj”

4314 „Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de

Sănătate”

425 „Avansuri acordate personalului”

- contributia entitatii la bugetul asigurarilor sociale de stat B.A.S.S. (contributia la asigurarile

sociale si contributie la fondul pentru accidente de munca si boli profesionale):

645 = %

„Cheltuieli privind 4311 „Contributia unitatii la asigurarile sociale”

asigurarile si protectia 4311.1 „Contributia unitatii la asigurarile sociale”

sociala” 4311.2 „Contributia unitatii la fondul pentru accidente de

munca si boli profesionale”

- contributia entitatii la bugetul asigurarilor pentru somaj (contributia la fondul de somaj si

contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale):

645 = %

„Cheltuieli privind 4371 „Contributia unitatii la fondul de somaj”

asigurarile si protectia 4371.1 Contributia unitatii la fondul de somaj”

sociala” 4371.2 Contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor

Salariale”

41

-contributia entitatii la bugetul asigurarilor sociale de sanatate (contributia la asigurarile

sociale de sanatate si contributia pentru concedii si indemnizatii):

645 = %

„Cheltuieli privind 4313 „Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale

de sanatate”

asigurarile si protectia 4313.1 Contributia angajatorului pentru asigurarile

sociale de sanatate”

sociala” 4313.2 Contributia la fondul pentru concedii si

indemnizatii

- lichidarea datoriilor fata de salariat

421 = 5311

„Personal – salarii datorate” „Casa în lei”

- plata obligatiilor aferente salariilor:

% = 5121

„Conturi la banci în lei”

444 „Impozitul pe salarii”

4312 „Contributia personalului la asigurarile sociale”

4372 „Contributia personalului la fondul de somaj”

4314 „Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate”

4311 „Contributia unitatii la asigurarile sociale”

4313 „Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate”

4371 „Contributia unitatii la fondul de somaj”

9. Aplicaţie practică

Presupunem ca la sfârsitul lunii statele de plata ale unei entitati se prezinta astfel:

- salarii brute 28.000 lei;

-impozit pe salarii 3.100 lei;

-avansuri acordate anterior 5.000 lei.

Se vor înregistra atât toate obligatiile legate de salarii, cât si stingerea acestora prin plata din

contul de disponibil de la banca, cu exceptia salariilor nete care se vor achita în numerar.

42

5. Planuri de activitate realizate cu elevii

Practica pedagogica în învaţamântul liceal

5.1 Fişă de observaţie a activităţii didactice 1

Unitatea de învăţământ: Colegiul Economic „Partenie Cosma” Oradea Clasa: a IX-a AOra: 13-14Data: 24.11.2010Numele şi prenumele studentului: Capus OanaNumele şi prenumele cadrului didactic asistat: Razvan VoneaStudii: Masterat, Fac.de Ştiinţe EconomiceSpecializarea: - principală - Finanţe şi Asigurări

- secundară - Managementul instituţiilor financiar-bancareVechimea în învăţământ: 16 aniGradul didactic: IVechimea în unitatea de învăţământ: 11 aniData ultimei inspecţii de specialitate: anul şcolar 2009-2010Cine a realizat-o: prof. Cadar Otilia (interasistenţă)Aprecierea (rezultat, calificativ): Foarte bineObiectul: Patrimoniul UnităţiiSubiectul lecţiei (activităţii didactice): ECUAŢIILE DE ECHILIBRU ALE

PATRIMONIULUITipul lecţiei: Lecţie mixtăCapitolul: OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢIIElevi prezenţi: 25Elevi absenţi: 0Caracterizarea generală a gradului de participare al elevilor la desfăşurarea activităţii

didactice: participare integrală la oră.

2. Observaţii în timpul desfăşurării activităţii didactice:

Desfăşurarea scenariului didactic

Elemente pozitive / Elemente negative

1. Momentul organizatoric(2 min.)

1. Se asigură un climat prielnic pentru desfăşurarea lecţiei, se verifică dacă este ştearsă tabla şi dacă există cretă suficientă.

2. Se verifică frecvenţa.

2. Reactualizarea noţiunilor necesare pentru asimilarea

noilor cunoştinţe(8 min.)

a) Profesoara verifică cunoştinţele dobândite anterior şi notează elevii activi. Întrebări recapitulative adresate elevilor:

Ce am discutat ora trecută la Patrimoniul unităţii? Ce este patrimoniul? Care este ecuaţia echilibrului global al

patrimoniului? Care sunt trăsăturile patrimoniului? Elevii răspund la întrebările adresate: Am discutat despre patrimoniu. Patrimoniul reprezintă totalitatea bunurilor

aparţinând unei persoane fizice sau juridice,

43

dobândite în cadrul relaţiilor de drepturi şi obligaţii. BUNURI ECONOMICE = DREPTURI +

(patrimoniu brut) (patrimoniu net, propriu) OBLIGAŢII

(patrimoniu străin) 4. Patrimoniul este: unic şi indivizibil; personal şi netransmisibil; o universalitate economico-juridico-financiară; distinct faţă de persoana căreia îi aparţine.

3. Anunţarea lecţiei noi şi a obiectivelor

(3 min.)

“După ce am văzut ce este patrimoniul şi că el este compus din bunuri economice, drepturi sau patrimoniu net şi din obligaţii sau patrimoniu străin, astăzi vom discuta despre ecuaţiile de echilibru ale patrimoniului.”

Profesoara notează titlul pe tablă, iar elevii în caiete.

4. Comunicarea şi asimilarea noilor cunoştinţe

(15 min.)

Forma de prezentare simplificată a patrimoniului în contabilitate este aceea a unei balanţe cu două părţi egale, între care se pot stabili următoarele ecuaţii:1. Egalitatea generalizatoare:

PATRIMONIUL ECONOMIC = PATRIMONIUL JURIDIC

2. Ecuaţia generală a patrimoniului: ACTIVUL PATRIMONIAL = PASIVUL PATRIMONIAL

3. Ecuaţia situaţiei financiare:RESURSE PERMANENTE - UTILIZĂRI PERMANENTE

= UTILIZĂRI TEMPORARE - RESURSE TEMPORARE

4. Patrimoniul net (capitalul propriu):

PATRIMONIUL NET (CAPITAL PROPRIU) = ACTIV – DATORII

5. Patrimoniul brut:PATRIMONIUL BRUT = PATRIMONIUL NET +

DATORIIProprietarul este independent din punct de vedere

economic şi financiar numai în situaţia în care drepturile > obligaţiile.

e) Profesoara scrie pe tablă ecuaţiile şi oferă anumite explicaţii aferente acestora, precum şi exemple concrete de elemente ale patrimoniului.

5. Fixarea cunoştinţelor asimilate şi asigurarea feed-

back-ului ; Muncă independentă

(20 min.)

f)Fixarea cunoştinţelor prin aplicaţii practice privind patrimoniul; Se propune spre rezolvare o problemă din culegere, privind calculul patrimoniului net (al capitalului propriu). Un elev citeşte enunţul, apoi un altul scrie rezolvarea problemei la tablă, ajutat de profesoară, care oferă unele explicaţii suplimentare.

g) Elevii au de făcut apoi o muncă independentă, ce

44

presupune ca ei să rezolve singuri o problemă privind lecţia de zi. O elevă scrie ulterior rezolvarea la tablă.

h) Rezolvarea unor întrebări de tip grilă în echipe de câte doi elevi, privind identificarea elementelor de activ patrimonial.

i)Profesoara se asigură de conexiunea inversă a relaţiei cu elevii şi răspunde eventualelor nelămuriri. Se apelează foarte mult la conversaţia frontală, la explicaţie. Fixarea noţiunilor cheie prin întrebări frontale:

Care este ecuaţia generală a patrimoniului? Cum se mai numeşte patrimoniul brut? Cum se determină patrimoniul net? Şi cum se

mai numeşte el? Care este ecuaţia patrimoniului brut?

6. Tema pentru acasă(2 min.)

j)Elevii vor avea de rezolvat acasă 2 probleme din culegere, prin care să aplice noile cunoştinţe însuşite.

45

5.2. Fişă de observaţie a activităţii didactice 2

Unitatea de învăţământ: Colegiul Economic „Partenie Cosma” Oradea Clasa: a XI-a EOra: 10-11Data: 26.11.2009Numele şi prenumele studentului: Heredea MadalinaNumele şi prenumele cadrului didactic asistat: Razvan VoneaStudii: Masterat, Fac. de Ştiinţe EconomiceSpecializarea: - principală - Finanţe şi Asigurări - secundară - Managementul instituţiilor financiar-bancareVechimea în învăţământ: 16 aniGradul didactic: IVechimea în unitatea de învăţământ: 11 aniData ultimei inspecţii de specialitate: anul şcolar 2009-2010Cine a realizat-o: prof. Cadar Otilia (interasistenţă)Aprecierea (rezultat, calificativ): Foarte bineObiectul: ContabilitateSubiectul lecţiei (activităţii didactice): APLICAŢII PRIVIND REZERVELETipul lecţiei: De formare a priceperilor şi deprinderilor - lecţie de lucrări curenteCapitolul: CONTABILITATEA CAPITALURILORElevi prezenţi: 29Elevi absenţi: 1Caracterizarea generală a gradului de participare al elevilor la desfăşurarea activităţii

didactice: participare foarte bună la oră.

2. Observaţii în timpul desfăşurării activităţii didactice:

Desfăşurarea scenariului didactic

Elemente pozitive / Elemente negative

1. Momentul organizatoric(3 min.)

3. Se asigură un climat prielnic pentru desfăşurarea lecţiei, se verifică dacă este ştearsă tabla şi dacă există cretă suficientă.

4. Sunt notaţi în catalog elevii absenţi.

2. Realizarea suportului teoretic(7 min.)

b) Profesoara face o reactualizare a cunoştinţelor din lecţia precedentă. Întrebări recapitulative adresate elevilor:

Ce sunt rezervele? Câte feluri de rezerve cunoaşteţi? Pe lângă rezerve, ce mai cuprinde capitalul propriu

al unei firme? Din ce se constituie rezerva legală? Dar rezerva

statutară şi alte rezerve? În ce scop sunt constituite rezervele? Elevii răspund la întrebările adresate.

Metode didactice: Chestionarea frontală, conversaţia3. Anunţarea lecţiei noi şi a

obiectivelor(2 min.)

Profesoara notează titlul lecţiei pe tablă, iar elevii în caiete: Aplicaţii privind rezervele

4. Intensificarea reţinerii şi asigurarea transferului

(20 min.)

Se propun spre rezolvare câteva probleme din manual, privind operaţiunile cu rezerve. Pe rând, la fiecare problemă, un elev citeşte enunţul, apoi un altul scrie rezolvarea problemei la tablă, ajutat de profesoară, care

46

oferă unele explicaţii suplimentare. Metode didactice folosite: conversaţia, exerciţiul

comentat, explicaţia.1. Constituirea rezervei legale: 129 A + D / 50 lei1061 P + C / 50 leiArticol contabil: 129 = 1061 50 Cf. Hotărârii AGA

2. Utilizarea rezervei legale:1061 P – D / 40 lei1171 B A – C / 40 lei

1061 = 1171 40 Cf. NC3. Constituirea rezervei statutare:129 A + D / 200 lei1063 P + C / 200 lei

129 = 1063 200 Cf. NC4. Utilizarea rezervei statutare pentru majorarea capitalului social:1012 P + C / 200 lei1063 P – D / 200 lei

1063 = 1012 200 Cf. NC5. a) Constituirea altor rezerve:129 A + D / 60 lei1068 P + C / 60 lei

129 = 1068 300 Cf. NCb) Utilizarea altor rezerve pentru acoperirea pierderilor precedente şi creşterea capitalului social:117 B A – C / 150 lei1068 P- D / 300 lei1012 P + C / 150 lei

1068 = % 300 117 150 1012 150

Cf. NC6. a) Constituirea rezervei din reevaluare:105 P + C / 350 lei21333 A + D / 350 lei 2133 = 105 350 Cf. NCb) Utilizarea rezervei din reevaluare pentru constituirea altor rezerve:1068 P + C / 350 lei105 P – D / 350 lei 105 = 1068 350 Cf. NC

5. Activitatea independentă a elevilor

Elevii sunt rugaţi să rezolve în mod individual încă o problemă cu înregistrări privind rezervele.

47

( 10 min.)

6. Evaluarea performanţelor şi notare (5 min.)

Se citeşte rezolvarea problemei de către o elevă, în timp ce clasa îşi confruntă rezolvarea proprie.

Au fost notaţi elevii care au fost mai activi la oră.Metode folosite: explicaţia, demonstraţia, conversaţia,

analiza.7. Tema pentru acasă (3

min.)k) Elevii vor avea de rezolvat acasă 3 probleme din

culegere.

6. Alte lucrări

48

6.1 Fişă pishopedagocică ....................................................................................... 466.2 Curs de formare profesionala .......................................................................... 476.3. Managementul organizaţiei şcolare ................................................................ 506.4. Statutul personalului didactic ......................................................................... 61

6.1. Fişă pishopedagocică

49

Psihopedagogia adolescenţilor, tinerilor şi adulţilorConf.univ.dr. Cristina Zdrehuş

Caracterizare: Mateas Simona Varsta: 24 ani Perioada vieţii: adulta Stadiul (etapa vietii): tineretea Repere ale educaţiei permanente: Pregătire superioară, Ciclul I: Licenţă

Particularităţi ale dezvoltării personalităţii adolescentului Caracteristici biologice Chis Daniela se încadrează în această etapă de dezvoltare. Este foarte preocupata de imaginea personala. Tocmai din aceasta cauza incearca sa faca miscare cat mai mult posibil si bineinteles urmeaza o dieta riguroasa. De asemenea aceasta are inca probleme dermatologice specifice: ten usor acneic, păr gras, etc., fiind necesar sa acorde o atentie sporita igienei personale. Este foarte preocupata de imaginea pe care o afiseaza fiind atenta la imbracamintea pe care si-o achizitioneaza, la accesorii, machiaj si limbajul folosit. Datorita perioadei in care se afla manifesta uneori semnalmente de epuizare deoarece este atat studenta, cat si angajata unui salon de coafura.

Caracteristici psihologice Sub aspect afectiv este o perioada de exploatare. Daniela se afla de doi ani intr-o relatie cu prietenul ei. Totusi apare dorinta de a experimenta lucururi noi, deoarece este o persoana activa. Este o persoana ambitioasa, si are ca si idealuri finalizarea studiilor de licenta, iar pe urma acelora de masterat. Isi doreste sa isi gaseasca un loc de munca in domeniul financiar-contabil. Isi planuieste ca in urmatorii 3 ani sa se casatoreasca. Este o persoana sociabila, care se integreaza foarte repede intr-un grup si tocmai de aceea i place sa fie inconjurata de prieteni.Aceasta nu consuma alcool, dar fumeaza si bea cafea. Are o relatie buna cu parintii.

Caracteristici socio-culturale Adolescentei ii place sa mearga la piese de teatru, la filme. Ii place foarte mult saciteasca si sa calatoreasca.

6.2. Curs de formare profesionala

50

Psihopedagogia adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor,Conf.univ.dr. Cristina Zdrehuş

Organizator: Romactiv Business Consulting

Definire:5. Este un curs interactiv, în care cunoştinţele teoretice sunt aprofundate prin exemple de

calcul, completarea de declaraţii, exerciţii şi studii de caz;6. Este un program de formare profesională în meseria de „Inspector resurse umane”;7. Cursul are la bază cerinţele Standardului Ocupaţional al meseriei, realizat după

Normele Uniunii Europene;8. Organizaţia noastră este autorizată de Consiliul Naţional de Formare Profesională a

Adulţilor (CNFPA) să organizeze acest curs.9. În cadrul cursurilor, temele sunt prezentate de lectori cu o vastă experienţă în domeniu şi

au loc discuţii libere pe baza suportului de curs oferit gratuit cursanţilor şi a legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Metodele moderne de prezentare şi prelucrare ale temelor de curs şi materialelor informative utilizate in predarea acestor cursuri fac ca acestea să fie extrem de accesibile.

Durata:  15 zile (80 ore) - 50 ore teorie

- 30 ore activităţi practice

Locaţie: c) Oradea

Condiţii de acces la acest curs:Persoanele care îşi doresc să se înscrie la acest curs trebuie să fie absolvente de studii superioare ale unei Facultăţi de Ştiinţe Economice sau ale unui curs de formare profesională în meseria de contabil.

Grup ţintă:  Persoane care doresc să dobândească calitatea de Inspector de resurse umane sau să se

perfecţioneze în această meserie. Altfel spus:• Persoane fizice care îşi doresc să profeseze în acest domeniu;• Persoane juridice reprezentate prin grup de participanţi angajaţi care doresc să-şi

organizeze şi să îşi conducă prin forţe proprii activitatea de resurse umane a întreprinderii fără să fie nevoiţi să mai apele la sfaturile unor specialişti din exteriorul unităţii.

Domeniile de studiu şi activitate10. Întocmirea şi gestionarea documentelor de evidenţă a personalului; 11. Organizarea recrutării şi selecţiei personalului; 12. Modalitatea de  completare a  REVISAL cu ajutorul programelor electronice proprii

angajatorilor privind contribuţiile la Bugetul de Stat.  13. Întocmirea dosarului de pensionare; 14. Întocmirea statului de plata pentru personalul încadrat;  15. Întocmirea şi depunerea declaraţiilor.

Beneficii pentru participant

51

Obţinerea unui certificat de pregătire profesională: Cursul este autorizat ANC (cod COR 333304) si se finalizeaza cu certificat de absolvire recunoscut de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (vedeti autorizatie si model certificat de absolvire)

Creşterea şanselor de dezvoltare a carierei Consolidarea credibilităţii pregătirii profesionale Reducerea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi în cazul societăţilor;

Forme de evaluare Examen scris din noţiunile teoretice predate la curs; Examen practic.

Documente necesare inscrierii:8. Fişă tip de înscriere;9. Copie carte de identitate;10. Copie legalizată după diploma de absolvire a studiilor superioare economice sau a cursului

de formare profesională în domeniul contabilităţii;11. Copie legalizată după certificatul de naştere;12. Dosar plic.

Preţul cursului şi data limită de înscriere:e) Este de 600 de lei şi acoperă în întregime materialele utilizate ca suport de curs şi

examinarea. Se acceptă şi plata în rate: 200 lei la înscriere, iar 400 lei în prima zi a cursului.

Data limită de înscriere este 14.06.2013.

Persoana de contact:l) Pentru relaţii suplimentare şi înscrieri vă rugăm să vă adresaţi doamnei:

Gombos Mihaela, e-mail: [email protected]

52

3. Bibliografie:

http://www.cimp.org.ro/fr_noutati.htm Cristina Zdrehuş, Suport de curs Psihopedagogia şi educaţi adolescentilor, tinerilor si

adultilor, Oradea, 2012

53

6.3. Managementul organizaţiei şcolare

Lector univ.dr. Verghelia Tiurbe

CUPRINS

I. Funcţiile managementului

1. Caracteristici generale ale managementului educaţional 2. Principiile activităţii manageriale 3. Funcţiile managementului educaţional

II. Analiza SWOT şi PEST1. Prezentarea Colegiului Economic „Partenie Cosma” – Oradea 2. Analiza SWOT 3. Analiza PESTE

BIBLIOGRAFIE

54

I. Funcţiile managementului

1. Caracteristici generale ale managementului educaţional

Managementul desemnează ştiinţa, arta şi tehnica de a planifica, a conduce, a organiza, a controla elementele unui sistem, ale unui domeniu de activitate specific. Termenul a fost utilizat la început în economie, iar apoi s-a extins în toate domeniile de activitate şi s-a dovedit a fi eficient prin dezvoltarea caracteristicilor specifice (ex. Managementul resurselor umane, al priorităţilor, al stresului etc.). Dar acestea îşi au la rândul lor manifestări particulare în fiecare domeniu (militar, medical, educaţional etc.).

Managementul educaţional este ştiinţa şi arta de a pregăti resursele umane, de a forma personalităţi potrivit unor finalităţti solicitate de societate şi acceptate de individ. Acesta poate fi analizat îin sens acţional, operaţional, practic, tactic, procesual, teoretic, global, general, strategic, ştiinţific. 2

Managementul educaţional presupune o abordare interdisciplinară, care studiază evenimentele ce intervin în decizia organizării unei activităţi pedagogice determinate şi în gestiunea programelor educative. Coducerea managerială implică şi accente pe idei, pe abordare sistematică, pe schimbare, pe strategie pe inovare.

Managementul educaţional este o disciplină, necesară pentru a fi eficienţi şi productivi în relaţiile educaţionale, în stimularea transformării la nivelul personalităţilor, atât a elevilor, cât şi a cadrelor didactice.

Managementul sistemului şi al instituţiilor de învăţământ cuprinde: formularea clară a finalităţilor, proiectarea reţelei instituţionale, elaborarea conţinuturilor învăţării, asigurarea cadrului legislativ-normativ, formarea iniţiala şi pe parcurs a personalului de conducere şi intruire, stabilirea unor tehnici de evaluare care să permită reglarea pe parcurs a sistemului şi procesului de învăţământ şi omptimizarea rezultatelor.

2. Principiile activităţii manageriale

Activitatea managerială este orientată de mai multe principii:3

a. Principiul eficienţei activităţii manageriale, realizat pe baza aplicării metodelor de informare şi elaborare a deciziilor, de activizare a personalului in stabilirea deciziilor, de stimulare a iniţiativei şi a muncii operative de conducere, prin obiecţiile precise de îndrumare şi control, administrativ bugetare;b. Principiul conducerii participative şi al unităţii de acţiune a tuturor factorilor care cooperează la realizarea obiectivelor manageriale, pe baza cunoaşterii temeinice a unităţii şcolare;c. Principiul organizării şi programării raţionale a tuturor activităţilor manageriale, în funcţie de obiective;d. Principiul conducerii dinamice, pe baza unui stil eficient şi al respectării unor norme de conduită: responsabilitate, prestigiu, autoritate, ordine, disciplina, motivatie, stimulente morale şi financiare, satisfacţii profesionale, etc.e. Principiul inovării permanente a metodelor şi tehnicilor manageriale, a metodelor de predare-învăţare-evaluare, de cercetare ştiinţifico-metodică şi de inovare a învăţământului.

3. Funcţiile managementului educaţional

2 http://www.ueb.ro/dppd/introducere_in_manag_ed.pdf3 http://revista-romania-azi.wgz.ro/menu/scoala-vs-educatie/pricipiile-func-iile-si

55

Funcţiile managementului educaţional, ca şi a celui general se concretizează în activităţile de planificare, organizare, coordonare, antrenare, control şi evaluare.

Aceste funcţii sunt îndeplinite având în vedere particularităţile nivelului de învăţământ (preşcolar, liceal etc), nivelului ierarhic (inspectorat, minister), tipului de instituţie etc. Managerul educaţional atât la nivelul instituţiei şcolare, cât şi la nivelul clasei de elevi desfaşoară o activitate de clarificare, de argumentare şi convingere, de motivare, formulează aprecieri, aprobă sau critica, stabileşte moduri de acţiună practică.

O funcţie ce se realizează specific în managementul educaţional este cea de planificare şi organizare a sistemului de învăţământ. Această funcţie implică valorificarea tuturor resurselor pedagogice: - umane (cadre didactice, personal administrativ, elevi, părinţi etc.) - materiale (spaţiul, timpul, baza didactico-materială) - financiare (buget central, local, contribuţiile comunităţii educative) - informaţionale (planuri, programe de învăţământ, îndrumări metodice, materiale curriculare).

Etapele în realizarea acestei funcţii sunt: definirea obiectivelor generale, stabilirea strategiei de acţiune principală, implementarea acţiunilor concrete, evaluarea rezultatelor, definitivarea deciziei. Planificarea educaţională se realizează şi la nivelul unităţii de învăţământ şi la nivelul realizării concrete a procesului intructiv-educativ. Astfel realizarea acestei funcţii implica o reflecţie asupra acţiunii educaţionale, o schemă generală de proiectare, o metodologie generală etc.

Planificarea are scop prospectiv care vizează planificarea strategică, inovatoare şi scop ameliorativ care vizează planificarea tactică şi operatională.

O a doua funcţie specifică a managementului educaţional este aceea de orientare metodologică a procesului de învăţământ care presupune atât acţiuni de informare, de evaluare, cât şi de comunicare. Această orientare metodologică a procesului de învăţământ trebuie să ţină seama de caracterul planificat, analitic, activ, permanent, global-integrator, adaptabil, simultan, deschis, în sistem de conexiune inversă.

Funcţia de reglare şi autoreglare a sistemului de învăţământ şi a procesului de învăţământ implică activităţi de perfecţionare a cadrelor didactice: - cu caracter periodic: cursuri de specialitate (metodică, pedagogie, sociologia educaţiei, psihologia educaţiei), de management pedagogic (pentru inspectori, directori, profesori metodişti, consilieri, cercetători), instruiri, consfătuiri anuale cu responsabilii de comisii metodice, catedre, profesori, bibliotecari etc., consilii ale cadrelor didactice, simpozioane, consfătuiri tematice, stagii de pregătire specială - cu caracter permanent: studiu individual, activităţi educative deschise, inter-asistente, dezbateri tematice, îndrumări metodice.

Managementul educaţional este o concepţie integrativ explicită, o atitudine, o metodologie de acţiune orientată spre obţinerea succesului în educaţie, cuprinzând un ansamblu de principii şi funcţii, de norme şi metode de conducere prin intermediul cărora se asigură realizarea obiectivelor sistemului educativ. Indiferent de domeniul în care activează, managerul trebuie să stabilească obiective, să selecteze şi să pregătească personalul, să formeze echipe de lucru cu anumite competenţe, să elaboreze mecanisme pentru monitorizarea şi coordonarea activităţilor, să evalueze rezultatele şi să procedeze la coordonarea activităţilor, să evalueze rezultatele şi să procedeze la schimbările necesare în anumite momente.4

1. Proiectarea si planificarea5

4 http://pshihopedagogie.blogspot.ro/2007/08/15-managementul-sistemului-de.html

56

În orice activitate managerială, proiectarea se referă la anticiparea, identificarea sau stabilirea unui cadru ori a unui model ipotetic de acţiune ce urmează a fi aplicat în scopul dezvoltării unei instituţii, iar planificarea reprezintă procesul de elaborare şi selectare a finalităţilor ce vor fi urmărite de-a lungul unei perioade de timp, precum şi a modalităţilor prin care acestea pot fi atinse, astfel încât modelul ipotetic proiectat să poată fi realizat în mod practic la un nivel cât mai înalt de eficienţă. În general, planificarea este percepută ca fiind un exerciţiu care constă în definirea obiectivelor specifice şi stabilirea mijloacelor necesare pentru atingerea obiectivelor respective, într-un anumit cadru temporal.

Planificarea implică diverse responsabilităţi, unele dintre acestea referindu-se la conţinutul strategic (definirea obiectivelor, a priorităţilor şi a acţiunii), iar altele la aspectele organizatorice ale proiectului (organizarea resurselor disponibile şi a resurselor care trebuie căutate pentru îndeplinirea activităţilor planificate). Nu în ultimul rând, planificarea implică evaluare, negociere şi procesul de selecţie şi luare a deciziilor. Stabilirea precisă a finalităţilor sau obiectivelor constituie un prim pas în procesul managerial şi implică fiecare nivel al organizaţiei, iar rezultatele planificării sunt reflectate în planurile de activitate. Pentru aceasta, a fost propusă o „tehnică în cascadă” care porneşte de la nivelurile superioare ale managementului şi ajunge până la cele mai mici structuri organizatorice, inclusiv până la nivelul indivizilor care compun aceste structuri.

Într-o organizaţie unde obiectivele nu sunt întotdeauna clar definite sau sunt definite doar la nivelul ansamblului organizaţiei, nu şi la nivelul fiecărei structuri componente, este de dorit ca obiectivele să fie explicite într-o manieră operaţională sau să fie clarificate pentru fiecare unitate structurală în parte. Misiunea organizaţiei concentrează cele mai înalte scopuri ale organizaţiei şi exprimă în special valorile promovate, intenţiile fundamentale privind prezentul şi viitorul organizaţiei, tipurile de rezultate şi nivelurile de performanţă considerate ca dezirabile ,toate acestea fiind cuprinse în aşa-numitele enunţuri de misiune. Altfel spus, misiunea organizaţiei reprezintă raţiunea sa de a fi, motivul fundamental pentru care organizaţia există.

Viziunea organizaţiei reprezintă condiţia de baza pentru elaborarea clară a misiunii. Orice conducător poate formula misiunea organizaţiei pe care o conduce în condiţiile în care are o viziune clară asupra a ceea ce înseamnă sistemul resurselor pe care le deţine, contextul în care funcţionează, aşteptările generale faţă de organizaţie, credinţele şi valorile fundamentale ale membrilor organizaţiei şi ale societăţii în care fiinţeaza aceasta. Cultura organizaţiei se referă la tot ceea ce înseamnă standarde colective de gândire, atitudini, valori, convingeri, norme şi obiceiuri care există într-o organizaţie şi care constituie etosul acesteia.

Unul dintre factorii cei mai importanşi în construirea culturii organizaţionale se datorează particularităţilor interacţiunilor dintre angajaţi, leadership-ului şi calităţii comunicării organizaţionale. Strategiile reprezintă cadre generale de acţiune, de dimensionare şi alocare a resurselor necesare atingerii obiectivelor, ele contureazăa direcţiile şi modalităţile în care managementul organizaţiei intenţionează să realizeze scopul şi obiectivele planificate. Obiectivele reprezintă ţinte, finalităţi clare, stabilite pentru activitatile organizatiei, spre care se focalizează şi alte funcţii manageriale.

Planificarea este procesul în urma căruia sunt stabilite obiective operaţionale, procedurile şi regulile. De asemenea, trebuie să existe o congruenţă internă între diferitele tipuri de obiective propuse şi acţiunile planificate pentru îndeplinirea lor. Acest lucru determină verificarea continuităţii între etape, a eventualităţii omiterii unor paşi, precum şi a posibilităţii realizării precipitate a obiectivelor.

Planurile formale sunt documente scrise pe baza cărora sunt identificate diferitele etape de atingere a obiectivelor. Planurile pot viza perioade de timp scurte, medii sau lungi, se pot referi la elementele funcţionale, operaţionale sau la strategia organizaţiei. Planurile formale frecvent utilizate în managementul educaţional sunt: proiectul de dezvoltare instituţionala sau

5 Daniela Ion Barbu, Climatul educaţional si managementul şcolii, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2009, p. 74.

57

planul strategic de dezvoltare şi planul operaţional. Cheia succesului planificării este reprezentată de perspectiva şi dinamica în care se realizează procesul, o ambianţă de încredere şi dialog între cei implicaţi în etapa de planificare constituie garanţia calităţii rezultatelor.

2. Organizarea6 Organizarea este procesul complex, dinamic şi flexibil de selectare şi grupare a

activităţilor pentru atingerea unor obiective comune, repartizarea responsabilităţilor de conducere pe compartimenete, departamente sau niveluri ierarhice subordonate, investirea cu autoritatea necesară a persoanelor care au primit funcţii de conducere şi stabilirea unor linii de autoritate în cadrul organizaţiei, precum şi a unor canale oficiale de comunicare prin care să se asigure coerenţa şi eficienţa intervenţiei şi activităţilor. În funcţionarea organizaţiilor, ca principiu de bază, autoritatea poate fi delegată,cu cât gradul de delegare a autorităţii este mai mare,cu atât organizaţia este mai descentralizată.

În sens practic, funcţia de organizare implică decizie managerială, rezultată dintr-un sistem specializat de posturi coordonate, şi constă în acţiuni destinate creării unui set stabil de funcţii şi a relaţiilor dintre ele. Funcţia de organizare urmăreşte să creeze o structură care să permită îndeplinirea sarcinilor planificate şi să cuprindă relaţiile ierarhice necesare. Structura unei organizaţii este considerată cadrul organizaţiei şi prezintă câteva caracteristici: stabileşte departamentele şi sarcinile posturilor individuale, precum şi responsabilii de realizarea sarcinilor, clarifică ierarhia organizaţională, stabileşte canalele de comunicare, permite managerilor să aloce resurse pentru obiectivele definite prin activitatea de planificare. Scopul structurii organizaţionale este să permită obţinerea de către personalul organizaţiei a cât mai multe performanţe. Felul în care subordonaţii îşi îndeplinesc sarcinile, precum şi cerinţele pe care trebuie să le satisfacă sunt consecinţe ale deciziilor şi acţiunilor manageriale.

3. Coordonarea Funcţia de coordonare urmareşte armonizarea intereselor individuale sau de grup cu

misiunea şi obiectivele organizaţiei. Resursele umane reprezintă principalul potenţial de creştere şi dezvoltare al unei organizaţii, în noua societate informaţională capitalul uman înlocuind capitalul financiar ca resursă strategică. Succesul unei organizaţii, gradul de competivitate a acesteia pornesc de la premisa că oamenii sunt bunul cel mai de preţ al organizaţiei.

4. Conducerea Funcţia de conducere se referă la promovarea comportamentelor favorabile atingerii

obiectivelor organizaţiei, motivând personalul prin: folosirea diferitelor stiluri de conducere, calitatea relaţiilor interpersonale, modul în care sunt favorizate comunicarea şi cooperarea în cadrul organizaţiei şi modul de antrenare a personalului în procesul decizional. Practica din domeniul serviciilor educaţionale evidenţiază, că şi în alte domenii, cel puţin trei mari categorii de tipuri de conducere, devenite deja tradiţionale: tipul autoritar-aparţine concepţiei tradiţionale, se bazează pe o structură ierarhică fixă în care căile de comunicare sunt unidirecţionale, de sus in jos, tipul democratic şi participativ se bazează pe un set de principii fundamentale:aderarea personalului la scopul şi obiectivele organizaţiei, subordonaţtii îşi pot asuma răspunderi sporite în cazul unui management participativ, valorificarea imaginaţiei, a creativităţii şi spiritului inovator al intregului personal, tipul laisser-faire (permisiv, indiferent) se caracterizează prin atitudini de ezitare, expectativă, neutralitate faţă de problemele manageriale şi situaţiile conflictuale din cadrul organizaţiei.

6 Daniela Ion Barbu, Climatul educaţional si managementul şcolii, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2009, p. 75.

58

5. Adoptarea deciziilor7

Procesul decizional se referă în sens strict la alegerea unui mod operaţional de rezolvare a unei situatii sau probleme din mai multe alternative existente. Din perspectiva unei abordări participative, deciziile de grup sunt foarte importante în managementul serviciilor educaţionale, stilurile autoritare de luare a deciziilor pot fi utilizate doar în probleme pur administrative şi la niveluri inferioare ale managementului. În literatura de specialitate pot fi întâlnite mai multe tipuri de decizii: deciziile programate, neprogramate, decizii în condiţii de certitudine, în condiţii de risc, în condiţii de incertitudine.

Managerii eficienţi sunt aceia care nu încearcă să rezolve toate problemele cu care se confruntă, ci sunt capabili să delege altora responsabilitatea luării unor decizii, rezolvând doar problemele care au o influenţă puternică asupra atingerii obiectivelor operaţionale. În literartura de specialitate pot fi întâlnite trei strategii principale de luare a unei decizii în cadrul unei organizaţii:strategii de optimizare,de satisfacere, strategia comparaţiilor succesive limitate.

Managerii cu experienţă ştiu că eficacitatea unei decizii este determinată de doua criterii: calitatea deciziei şi ataşamentul celor care trebuie să o implementeze. Calitatea deciziei este determinată de modul în care este desfaşurat procesul de luare a deciziilor, o decizie de calitate care nu e implementată potrivit este însa ineficace. Implementarea este determinată de ataşament, motiv pentru care gradul de implicare a celor care vor implementa decizia este vital pentru succesul procesului decizional.

O orientare relativ nouă în domeniul managementului serviciilor educaţionale se referă la procesul creativ în luarea deciziilor de grup. Pentru rezolvarea creativă a unor probleme în cadrul unei organizaţii este necesară parcurgerea unei succesiuni de etape: - recunoaşterea unei probleme suficient de presante care să-i motiveze pe membrii organizaţiei pentru soluţionarea ei. - concentrarea informaţiilor, competentelor şi resurselor necesare pentru soluţionarea problemei. - parcurgerea unei perioade de incubaţie în timpul căreia se caută soluţiile. - apariţia ideilor în urma abordării problemei din perspective multiple sau în urma discutării diferitelor puncte de vedere, această etapă are la bază intuiţia sau inspiratia în rândul membrilor organizaţiei, care concură la rezolvarea problemei. - analiza soluţiilor propuse şi eventual, testarea lor în situaţii reale. - acceptarea soluţiei finale şi alocarea resurselor pentru aplicarea sa.

6. EvaluareaControlul poate fi considerat o fază finală în procesul managerial, constând în

compararea stadiului la care s-a ajuns la un moment dat cu obiectivele planificate anterior. Controlul este necesar pentru a preveni eventuale situaţii de criză şi disfunctionalităţi, protejând organizaţia şi favorizând performanţa în cadrul activităţilor desfăşurate de membrii acesteia.

Evaluarea poate fi definită ca procesul prin care se obţin informaţii asupra calităţii, eficienţei şi dinamicii activităţilor manageriale sau asupra rezultatelor unui proiect ori plan de dezvoltare instituţională, prin raportare la obiectivele stabilite prin funcţia de planificare.

Monitorizarea reprezintă procesul continuu prin care se oferă informaţii şi se asigură suport şi consultanţă subordonaţilor sau subsistemelor unei organizaţii pe parcursul derulării activităţilor stabilite prin funcţia de planificare.

Un element important în procesul de control şi evaluare se referă la tipul de evaluare şi la ecuaţia personală a evaluatorului. Evaluările interne sunt realizate de persoane din cadrul instituţiei sau structurii care solicită evaluarea. O altă formă este autoevaluarea, caz în care cei ce alcătuiesc structura de coordonare evaluează proiectul ca un întreg sau numai anumite aspecte ale acestuia. Nu se recurge la un gest extern decât în cazul în care se cere moderarea sau facilitarea evaluării. Evaluarea este realizată de o persoană aleasă pentru abilităţile sale

7 Ioan Ţoca, Management educaţional, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2008, p. 29.

59

metodologice şi, de regulă, pentru cunoştinţele pe care le deţine cu privire la obiectivul evaluării.

Există moduri diferite de a defini evaluarea: • determinare a gradului de realizare a obiectivelor; • culegere de informaţii pentru adoptarea unor decizii; • apreciere a meritului, valorii unui proiect sau program; Obiectul evaluării îl constituie: • componentele programului (obiective, resurse umane, materiale, procedurale (strategii

de acţiune) si de conţinut, populaţia-ţintă, timpul, sistemul managerial si propriul sistem de evaluare);

• proiectul programului; • implementarea programului; • rezultatele, efectele (impactul programului).Evaluarea serveşte unor scopuri diferite, care presupun criterii de evaluare diferite sau

cel puţin ierarhizări diferite ale criteriilor. Evaluatorii ar trebui să menţioneze şi să explice clar scopurile evaluării, iar metaevaluarea să analizeze consensul, claritatea şi implicaţiile acestora. Rolul evaluării se manifesta in trei direcţii, după cum susţine Chelimsky: controlul calităţii programului, ameliorarea sa si, din punct de vedere epistemic, acumularea de noi unoştinţe teoretice in acest domeniu.

Ce întrebări va adresa evaluarea? În mod tradiţional, evaluarea va adresa întrebări privind rezultatele unui program sau

proiect educaţional, dar nu trebuie să se rezume la acestea, ci să se intereseze şi de scopurile programului, de proiectul/ strategia de implementare, de activităţile propriu-zise. Metaevaluarea poate analiza întrebările care au fost adresate, dacă sunt cele adecvate, dacă sunt complete etc. Este important să culegem date cantitative şi calitative, de la diferite categorii de beneficiari. Este, de asemenea, foarte important echilibrul dintre descrieri, observaţii, judecăţi şi recomandări.

Cui serveşte evaluarea? • Care este audienţa, care sunt categoriile de beneficiari ai rezultatelor evaluative? • Care sunt aşteptările şi nevoile de informare ale publicului? Prin urmare, proiectul unei evaluări trebuie să reflecte diferitele categorii de public,

nevoile, interesele şi aşteptările lor şi modalităţile prin care se încearcă răspunsul la aceste nevoi. Dacă aceste aspecte sunt lăsate la voia întâmplării, este foarte probabil ca evaluarea să eşueze în a răspunde nevoilor diferitelor categorii de beneficiari. Un raport de evaluare proiectat să răspundă nevoilor unor beneficiari nu va fi la fel de util şi altei categorii de public ţintă.

II. Analiza SWOT şi PEST

1. Prezentarea Colegiului Economic „Partenie Cosma” - Oradea8

Colegiul Economic „Partenie Cosma” are o viziune modernă care îşi propune:1. Asigurarea unui învăţământ economic de calitate în context european;2. Formarea celor mai buni specialişti în domeniul economic;3. Menţinerea poziţiei de lider în topul liceelor cu profil economic din judeţ;4. Formarea de personalităţi puternice;5. Construirea unui set de valori individuale de natură profesională, socială şi culturală în funcţie de care să-şi orienteze comportamentul şi întreaga carieră.

Această viziune poate să devină realitate în funcţie de sincronizarea obiectivelor cu posibilităţile de realizare a acestora. Anul şcolar 2012-2013, s-a aflat sub semnul schimbării:

8 http://www.colegiuleconomicoradea.ro/prez_scolii.php

60

printr-un management instituţional şi administrativ modern, competitiv, adaptabilitate la nou, la schimbare, formare şi dezvoltare continuă a cadrelor didactice concretizată în rezultate foarte bune în plan profesional sau la olimpiade şi concursuri şcolare.

Misiunea tuturor este:1. Să formăm şi să consolidăm priceperi, deprinderi, şi competenţe ce permit încadrarea absolvenţilor pe piaţa europeană a muncii;2. Să realizăm formarea profesională iniţială a absolvenţilor noştri;3. Să creăm un cadru în care profesorii să se simtă împliniţi profesional;4. Să oferim elevilor posibilitatea de a-şi satisface setea de cunoaştere, de a folosi tehnicile informaţionale, de a dobândi abilităţi de comunicare în limbile moderne;5. Să asigure elevilor un nivel intelectual, moral şi civic universal.

Istoric:15.10.1927 - Încep cursurile ,,Şcolii Superioare de comerţ'' în localul şcolii "Notre Dame de Sion";

• 1936 - "Şcoala Superioară de Comerţ" pentru băieţi se transformă în "Liceul Comercial de Băieţi" şi îşi are sediul pe strada Ep. R. Ciorogariu, nr.20;

• 1937 - M. I. Publice acordă dreptul ca "Liceul Comercial de Băieţi" să poarte numele de Liceul Comercial "Partenie Cosma",care va funcţiona până în 1940;

• 1945 - Sub conducerea profesorului Iosif Silaghi Sălăgeanu se reînfiinţează "Liceul Comercial" şi odată cu acesta "Şcoala Profesională Comercială";

• 1948 - Liceul funcţionează sub denumirea de "Şcoala Medie Tehnică de Administraţie Economică" până în 1954, când e desfiinţată ;

• 1966 - Se înfiinţează sub numele ,,Liceul Economic" sub conducerea prof. Ţent Gheorghe, pe str. Clujului, nr. 66;

• 1972-1975 - Şcoala funcţionează sub denumirea de "Grup Şcolar Comercial" când se reînfiinţează "Şcoala Profesională Comercială";

• 09.1983 - Liceul se mută în sediul actual de pe str. Orşovei nr.5, funcţionând sub denumirea de Grupul Şcolar Economic "Partenie Cosma", Oradea;

• 13.11.2001 - Prin OMEC nr. 5024 s-a aprobat ca începând cu anul şcolar 2001- 2002 Grupul Şcolar să poarte denumirea de Colegiul Economic "Partenie Cosma";

• Intre 1983 - 2010, liceul functionează în locaţia de pe str. Orsovei (Partenie Cosma) şi datorită faptului că clădirea a fost retrocedată de fapt Episcopiei Romano-Catolice, liceul a fost mutat provizoriu pe str. Clujului nr. 66;

• În anul şcolar 2010/2011, liceul functionează provizoriu în locaţia iniţială de pe str. Clujului nr. 66, acolo unde s-a si reinfiinţat;

• Începand cu 1 septembrie 2011, liceul se mută în actuala locaţie, de pe str. Armatei Romane nr. 1 A, în primul corp de clădire din viitorul campus şcolar.

2. Analiza SWOT

PUNCTE TARI:- şcoala dispune de întregul material curricular: planuri de învăţământ, programe şcolare, auxiliare curriculare;- activităţile extracurriculare sunt multiple: concursuri, olimpiade, serbări, cercuri, activităţi sportive deosebite;- ponderea cadrelor didactice titulare 95 %;- existenţa unui real interes pentru formarea continuă a cadrelor didactice;- există o bună delimitare a responsabilităţii cadrelor didactice, precum şi o bună coordonare a acestora;- existenţa unui psiholog şi a unei asistente;- starea fizică a spaţiilor şcolare este foarte bună, clădirea nou construită este dată în folosinţă abia în anul 2011;

61

- 3 reţele a câte 20 de computere, acces la internet, televizoare, video, retroproictoare, videoproiectoare, - există o bună colaborare cu părinţii, care participă la întâlniri cu diriginţii şi conducerea şcolii;- colaborarea cu Poliţia, Poliţia comunitară, Biserica şi Primăria, cu grădiniţele din zonă şi cu liceele din oraş;- colaborarea cu firmele din oraş care ajută şcoala la diverse lucrări.

PUNCTE SLABE:- slaba motivare a unor cadre didactice, datorită salariilor mici;- existenţa elevilor dezinteresaţi de şcoală, datorită lipsurilor, anturajului, nesupravegherii de către părinţi, absenţei părinţilor plecaţi în străinătate; - lipsa unei săli de sport adecvate, orele de educaţie fizică desfăşurându-se în aer liber.

OPORTUNITĂŢI: - creşterea ponderii cadrelor didactice cu rezultate deosebite;- accesul imediat după absolvire pe piaţa muncii;- statutul de liceu reprezentativ;- situarea liceului în zona Complexului Universitar;- implicarea în programe de parteneriat;- implicarea profesorilor în elaborarea de manuale, programe, sisteme de evaluare.

AMENINŢĂRI:- educaţia nu mai e privită ca un mijloc de promovare socială; - scăderea numărului de copii datorită scăderii natalităţii şi al nivelului de trai al părinţilor;- criza de timp a unor părinţi, nivelul scăzut de educaţie sau conservatorismul unor părinţi, destrămarea unor familii sau indiferenţa părinţilor, determină o slabă pregătire şi supraveghere a elevilor; - concurenţa cu celelalte şcoli;

3. Analiza PESTE

POLITICUL: - Constituirea unei echipe de profesori-nucleu al schimbării;- Transparenţa deciziilor Consiliului de Administraţie;- Strategia de descentralizare a învăţământului;- Instabilitatea politicilor educaţionale.

ECONOMICUL:- informatizarea învăţământului din finaaţarea locală;- venituri extrabugetare din proievte extraşcolare.

SOCIALUL:- existenţa consilierului şcolar ca factor integrator al elevilor în societate;- percepţia comunităţii faţă de liceu;- în context legal, elevii cu situaţie materială precară vor beneficia de rechizite şcolare gratuite, burse sociale, bani de liceu, burse de merit, burse de studii.

TEHNOLOGICUL:- trei laboratoare de informatică dotate cu calculatoare performente;- actualizarea permanentă a cunoştinţelor de către elevi şi profesori.

ECOLOGICUL:

62

- activităţile iniţiate şi derulate de unitatea şcolară, nu afectează mediul prin deşeurile produse în utma procesului educaţional;- implicarea elevilor în amenajarea spaţiilor verzi din incinta şcolii;- colaborarea cu ONG-uri pentru elaborarea de proiecte de mediu.

BIBLIOGRAFIE

63

Daniela Ion Barbu, Climatul educaţional si managementul şcolii, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2009.

Ioan Ţoca, Management educaţional, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2008.

http://www.ueb.ro/dppd/introducere_in_manag_ed.pdf .

http://revista-romania-azi.wgz.ro/menu/scoala-vs-educatie/pricipiile-func-iile-si .

http://pshihopedagogie.blogspot.ro/2007/08/15-managementul-sistemului-de.html .

http://www.colegiuleconomicoradea.ro/prez_scolii.php .

6.4. Statutul personalului didactic

Didactica domeniului şi dezvoltării în didactica specialitățiiProf.univ.dr. Florica Stefanescu

CAPITOLUL I

Statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar

64

Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învăţământ responsabile cu instruirea şi educaţia. 

Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute de lege, care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, o conduită morală conformă deontologiei profesionale şi sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei. 

Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi de control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Sănătăţii. Incompatibilităţile de ordin medical cu funcţia didactică sunt stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii. Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare şi de control care se consideră nedreptăţit poate solicita o expertiză a capacităţii de muncă. 

În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, conducerea unităţii sau a instituţiei de învăţământ poate solicita, cu acordul consiliului de administraţie, un nou examen medical complet. Aceeaşi prevedere se aplică, în mod similar, funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalului din unităţile conexe învăţământului. 

Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de îndrumare şi de control în învăţământ persoanele care desfăşoară activităţi incompatibile cu demnitatea funcţiei didactice, cum sunt:                 a) prestarea de către cadrul didactic a oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona limitrofă;            b) comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale;                 c) practicarea, în public, a unor activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului. 

Formarea iniţială şi continuă. Cariera didactică

Formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar cuprinde:                 a) formarea iniţială, teoretică, în specialitate, realizată prin universităţi, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii; 

b) master didactic cu durata de 2 ani;                 c) stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, sub coordonarea unui profesor mentor. 

Pentru a obţine altă specializare, absolvenţii studiilor de licenţă pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licenţă. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizarea acestuia. 

În calitatea sa de principal finanţator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte reperele curriculare şi calificările de formare iniţială teoretică în specialitate a personalului didactic. 

Programele de formare iniţială teoretică în specialitate şi psihopedagogică sunt acreditate şi evaluate periodic de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin intermediul ARACIS sau al altor organisme abilitate, potrivit legii. 

Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru profesiunea didactică au obligaţia să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani. 

65

Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru funcţiile didactice, se aprobă de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se acreditează conform legii. Absolvenţilor masterului didactic li se eliberează diplomă de master didactic în domeniul programului de licenţă. 

Planurile de învăţământ ale studiilor de licenţă în specialitatea pedagogia învăţământului primar şi preşcolar sunt elaborate pe baza standardelor profesionale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.  Înscrierea pentru efectuarea stagiului practic este condiţionată de obţinerea diplomei de licenţă şi a diplomei de master didactic. 

În vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o reţea permanentă de unităţi de învăţământ, în baza unor acorduri-cadru încheiate între unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială şi inspectoratele şcolare, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. 

Ocuparea unei funcţii didactice pentru perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar se realizează prin: 

a) concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate;  b) repartizare de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti pe posturile rămase neocupate în urma concursului. 

Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar li se aplică, în mod corespunzător funcţiei didactice ocupate temporar, toate prevederile prezentei legi, precum şi toate celelalte prevederi corespunzătoare din legislaţia în vigoare. 

Examenul naţional de definitivare în învăţământ este organizat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, şi cuprinde:                   a) etapa I, eliminatorie – realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând în evaluarea activităţii profesionale la nivelul unităţii de învăţământ, evaluarea portofoliului profesional personal şi în susţinerea a cel puţin două inspecţii la clasă;                   b) etapa a II-a, finală – realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând într-o examinare scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare specialitate în parte. 

Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar. 

Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care au promovat examenul de definitivare în învăţământ, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă), prin hotărârea consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ respectivă, în condiţiile legii. 

Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ pot participa la cel mult două alte sesiuni ale acestui examen, în condiţiile reluării de fiecare dată, anterior susţinerii examenului, a stagiului de practică cu durata de un an şcolar. 

Stagiul de practică cu durata de un an şcolar şi examenul de definitivare în învăţământ pot fi reluate, în condiţiile legii, într-un interval de timp care nu depăşeşte 5 ani de la începerea primului stagiu de practică. Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ, în condiţiile prezentului articol, pot fi angajate în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor debutant. 

Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională şi evoluţia în carieră. Evoluţia în carieră se realizează prin gradul didactic II şi gradul didactic I, examene de certificare a diferitelor niveluri de competenţă. 

66

Probele de examen, tematica, bibliografia, precum şi procedura de organizare şi desfăşurare a examenelor pentru obţinerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 

Gradul didactic II se obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la obţinerea definitivării în învăţământ, prin promovarea următoarelor probe:                  a) o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente eşalonate pe parcursul celor 4 ani;  b) un test din metodica specialităţii, cu abordări interdisciplinare şi de creativitate, elaborat pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare specialitate în parte;  c) o probă orală de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, care cuprinde şi elemente de psihologie şi de sociologie educaţională. 

Gradul didactic I se poate obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la acordarea gradului didactic II, prin promovarea următoarelor probe:                  a) un colocviu de admitere, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare specialitate în parte;  b) o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente, eşalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim;  c) elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice, sub îndrumarea unui conducător ştiinţific stabilit de instituţia cu competenţe în domeniu;  d) susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice, în faţa comisiei instituite, conform metodologiei Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

În caz de nepromovare, examenele pentru obţinerea gradelor didactice II, respectiv I, pot fi repetate la un interval de cel puţin 2 ani şcolari. 

Personalului didactic încadrat în învăţământul preuniversitar, care îndeplineşte condiţiile de formare iniţială şi care a obţinut titlul ştiinţific de doctor, i se acordă gradul didactic I, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 

Personalul didactic care a obţinut definitivarea în învăţământ sau gradul didactic II cu media 10 se poate prezenta, după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu un an mai devreme faţă de perioada prevăzută de prezenta lege. 

În cazul în care profesorii au dobândit două sau mai multe specialităţi, definitivarea în învăţământ şi gradele didactice II şi I obţinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialităţile dobândite prin studii. 

Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte obiectivele şi coordonează formarea continuă a personalului didactic la nivel de sistem de învăţământ preuniversitar, în conformitate cu strategiile şi politicile naţionale. 

Unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar, pe baza analizei de nevoi, stabilesc obiectivele şi formarea continuă, inclusiv prin conversie profesională, pentru angajaţii proprii. 

Acreditarea şi evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare oferite de aceştia, metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a formării continue sunt realizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin direcţiile de specialitate. 

Pentru personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi de control, formarea continuă este un drept şi o obligaţie. 

67

Organizarea, desfăşurarea, evaluarea şi finanţarea activităţilor de formare continuă se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. 

Formarea c ontinuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control se realizează în funcţie de evoluţiile din domeniul educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în ceea ce priveşte curriculumul naţional, precum şi în funcţie de interesele şi nevoile personale de dezvoltare. 

Obţinerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă. 

Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competenţe didactice, pentru disciplinele din acelaşi domeniu fundamentat cu domeniul licenţei, prin programe de formare stabilite prin hotărâre a Guvernului. 

Personalul didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de definitivare în învăţământ, minimum 90 de credite profesionale transferabile. 

Programele de conversie profesională intră în atribuţiile instituţiilor de învăţământ superior şi se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice. 

Evaluarea şi validarea achiziţiilor dobândite de personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi de control prin diferite programe şi forme de organizare a formării continue se realizează pe baza sistemului de acumulare, recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile, elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. 

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului înfiinţează corpul naţional de experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs specific, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional, cu minimum 60 de credite transferabile. 

Procedura şi criteriile de selecţie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. 

Pot ocupa funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.

Funcţiile didactice şi didactice auxiliare. Condiţii de ocupare

Funcţiile didactice sunt:                   a) în educaţia antepreşcolară: educator-puericultor – se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii; în instituţiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se normează pe ture;                   b) în învăţământul preşcolar: profesor pentru învăţământ preşcolar – se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii; în instituţiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se normează pe ture;                   c) în învăţământul primar: profesor pentru învăţământ primar – se normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi; 

d) în învăţământul gimnazial şi liceal: profesor;                   e) în învăţământul preşcolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grupă sau clasă se normează cadre didactice conform specificului fiecărei alternative educaţionale;                  f) în învăţământul special şi în comisiile de expertiză complexă: profesor itinerant şi de sprijin, profesor psihopedagog, profesor-psiholog şcolar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnoză şi kinetoterapeut – se normează câte un post la fiecare grupă/clasă; profesor, profesor de educaţie specială; 

68

                g) în centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică: profesor-psihopedagog, profesor-psiholog, profesor-sociolog, profesor-logoped, consilier şcolar;                 h) în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare: profesor-logoped, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;                   i) în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor asociat, formator, mentor de dezvoltare profesională;   j) în cluburile sportive şcolare: profesor, antrenor, profesor antrenor;                   k) pentru realizarea de activităţi extraşcolare: profesor;                   l) în unităţile de învăţământ, pentru asigurarea formării iniţiale şi a inserţiei profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor;                   m) în centrele de documentare şi informare: profesor documentarist; 

                 n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la altă şcoală, personalul didactic pensionat plătit în regim de plată cu ora sau specialişti consacraţi în domeniul de specialitate al curriculei şcolare. Personalul didactic asociat este luat în considerare la îndeplinirea standardelor privind autorizarea sau acreditarea unităţii şcolare. 

Pentru ocuparea funcţiilor didactice este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor şi trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii minime de studii:  a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă în profilul postului;  b) absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani. 

În vederea efectuării stagiilor de practică pentru ocuparea unei funcţii didactice la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti se constituie corpul profesorilor mentori în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 

Cadrele didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor şi care au dobândit formal, nonformal sau informal competenţe profesionale până la intrarea în vigoare a prezentei legi îndeplinesc condiţia pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, respectiv, profesor antrenor, în baza unei metodologii de recunoaştere şi echivalare elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 

Absolvenţilor liceelor pedagogice, ai şcolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor şcoli echivalente, încadraţi în învăţământul preşcolar şi primar, care, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au absolvit ciclul de licenţă, li se consideră îndeplinită condiţia pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul primar. 

Forme de angajare a personalului didacticÎn unităţile de învăţământ sau în consorţiile şcolare poate fi angajat personal didactic cu

contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată de cel mult un an şcolar, cu posibilitatea prelungirii contractului, respectiv în plata cu ora, în condiţiile legii. 

Constituirea posturilor didactice la nivelul unităţii de învăţământ sau al consorţiilor şcolare se face pe baza normativelor în vigoare privind formaţiunile de studiu. 

În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 

Deciziile privind vacantarea posturilor didactice, organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, la propunerea directorului, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 

69

Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare, statutul acestora: vacante, rezervate, precum şi condiţiile şi modalităţile de ocupare a acestora. Inspectoratul şcolar analizează, corectează în colaborare cu unităţile de învăţământ şi avizează oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate. 

Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afişare la inspectoratele şcolare şi la unităţile de învăţământ respective şi pe site-ul acestor instituţii cu cel puţin 30 de zile înaintea declanşării procedurilor de selecţie şi angajare pe aceste posturi didactice/catedre. 

Comisiile de concurs se aprobă de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ. Din comisia de concurs compusă din cadre didactice face parte în mod obligatoriu şi un reprezentant al inspectoratului şcolar judeţean. În situaţia în care concursul se organizează în consorţii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local ori judeţean, comisiile sunt validate de consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ. În învăţământul preuniversitar de stat, validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ care organizează concursul. În învăţământul particular, validarea concursurilor şi angajarea pe post se fac de către conducerea unităţii de învăţământ particular şi se comunică, în scris, inspectoratului şcolar. 

Candidaţii care au dobândit definitivarea în învăţământ, profesori cu drept de practică, şi au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat. Directorul unităţii de învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată. 

Pentru candidaţii care nu au dobândit definitivarea în învăţământ, profesori debutanţi, şi au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ un post didactic vacant, directorul unităţii de învăţământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar. În situaţia în care aceşti candidaţi promovează examenul pentru definitivarea în învăţământ, consiliul de administraţie poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată. 

Pentru candidaţii care au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ un post didactic rezervat, directorul unităţii de învăţământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar, respectiv până la revenirea titularului pe post. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ poate decide prelungirea contractului individual de muncă şi în anul şcolar următor, în situaţia în care postul rămâne rezervat. 

Directorii unităţilor de învăţământ comunică în scris inspectoratului şcolar situaţia angajării pe posturi didactice a candidaţilor validaţi după concurs, a candidaţilor participanţi la concurs şi nerepartizaţi, precum şi situaţia posturilor didactice şi a orelor rămase neocupate după concursul organizat la nivelul unităţii sau al consorţiilor şcolare. 

Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului participă cu statut de observator la toate etapele de organizare şi desfăşurare a concursurilor organizate la nivelul unităţii sau al consorţiilor şcolare. 

Posturile didactice rămase neocupate prin concurs sau eliberate în timpul anului şcolar se ocupă prin plata cu ora până la sfârşitul anului şcolar ori până la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei. 

Eliberarea din funcţie a personalului didactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraţie, iar la unităţile de învăţământ particulare de către persoana juridică fondatoare.

Norma didactică

70

Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde:                  a) activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învăţământ;          b) activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică;  c) activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: mentorat, şcoală după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii. 

Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă se reduce cu două ore pe săptămână în cazul cadrelor didactice care au calitatea de mentor.  Norma didactică în învăţământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licenţă ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă. 

Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii pentru învăţământul primar de la grupa sau clasa respectivă, în cadrul activităţilor postului, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competenţă. Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora, în cazul în care profesorii pentru învăţământul primar de la grupa ori clasa respectivă nu fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă. 

Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă şi sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, postului. Aceasta se aprobă în consiliul de administraţie, se sau prin plata cu ora. 

Profesorii pentru învăţământul primar de la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale sunt remuneraţi, prin plata cu ora, pentru orele care depăşesc numărul de ore prevăzut în planurile de învăţământ de la clasele cu predare în limba română. 

În învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. 

DistincţiiPersonalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de gradaţie de merit,

acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar şi reprezintă 25% din salariul de bază. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani. 

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit, cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură de învăţământ.  Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă şi ştiinţifică poate primi decoraţii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii. 

Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învăţământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în învăţământ. 

Alte distinctii :a) adresă de mulţumire publică; b) diplomă „Gheorghe Lazăr” clasele I, a II-a şi a III-a; 

71

c) diplomă de excelenţă, care se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebită în învăţământ. 

Diploma „Gheorghe Lazăr” clasele I, a II-a şi a III-a este însoţită de un premiu de 20%, 15% şi, respectiv, 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Diploma de excelenţă este însoţită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Fondurile pentru acordarea distincţiilor sunt asigurate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 

Drepturi şi obligaţii

Personalul din învăţământul preuniversitar are drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia în vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice şi din prevederile contractului individual de muncă. 

Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată, în perioada vacanţelor şcolare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea unităţii de învăţământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă. 

Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administraţie, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză, dar cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfăşurarea examenelor naţionale. 

Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacanţele anului şcolar următor. 

Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învăţământului pe bază de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. 

În situaţia desfiinţării unei unităţi de învăţământ de stat, salariaţii disponibilizaţi primesc salarii compensatorii, conform legii.

  Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic beneficiază de concediu de odihnă, conform Codului muncii. 

Dreptul la iniţiativă profesională constă în:  a) conceperea activităţii profesionale şi realizarea obiectivelor educaţionale ale disciplinelor de învăţământ, prin metodologii care respectă principiile psihopedagogice;  b) utilizarea bazei materiale şi a resurselor învăţământului, în scopul realizării obligaţiilor profesionale; c) punerea în practică a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de învăţământ. 

Răspunderea disciplinară şi patrimonială

Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea cu vinovăţie a îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei, conform legii. 

Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului în raport cu gravitatea abaterilor, sunt: 

                 a) observaţie scrisă;                  b) avertisment;               c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1–6 luni; 

72

                  d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control;                   e) destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ;                   f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. 

Orice persoană poate sesiza unitatea de învăţământ/instituţia de învăţământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unităţii/instituţiei de învăţământ. 

În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare. 

Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia, consemnată în condica de inspecţii sau la registratura generală a unităţii de învăţământ preuniversitar/instituţiei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenţa faptelor pentru care a fost cercetată. Persoanele sancţionate încadrate în unităţile de învăţământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, care a fost sancţionat, are dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la Colegiul central de disciplină al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 

Normele privind componenţa, organizarea şi funcţionarea, precum şi atribuţiile colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar şi ale Colegiului central de disciplină al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. 

Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.  Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar, propunerea de

sancţionare se face de către director sau de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administraţie. Sancţiunile aprobate de consiliul de administraţie sunt puse în aplicare şi comunicate prin decizie a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar. 

Pentru personalul de conducere al unităţii de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se face de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar şi se comunică prin decizie a inspectorului şcolar general. 

Pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, propunerea de sancţionare se face de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi se comunică prin ordin. 

Pentru personalul de îndrumare şi control din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, propunerea de sancţionare se face, după caz, de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, respectiv de secretarul de stat sau de şeful ierarhic al persoanei în cauză şi se comunică prin ordin. 

Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unităţii de învăţământ, inspectorul şcolar general sau ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. 

Răspunderea patrimonială a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum şi a celui de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar se stabileşte potrivit legislaţiei muncii. Decizia de imputare, precum şi celelalte acte pentru

73

recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de conducerea unităţii sau a instituţiei al cărei salariat este cel în cauză, în afară de cazurile când, prin lege, se dispune altfel. 

Pensionarea

Personalul didactic beneficiază de pensie în condiţiile prevăzute de legislaţia de asigurări sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii. 

Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul de stat se pensionează la data împlinirii vârstei legale de pensionare. După data împlinirii vârstei legale de pensionare, se interzice îndeplinirea oricărei funcţii de conducere, de îndrumare sau de control. 

Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de conducere, de îndrumare şi de control se poate face şi în timpul anului şcolar, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, respectiv al inspectoratului şcolar.

 Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activităţi didactice, salarizate prin plata cu ora, după împlinirea vârstei standard de pensionare.

Personalul didactic pensionat din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală şi de acces la casele de odihnă şi la bazele de tratament ale cadrelor didactice.

74

CAPITOLUL II 

Statutul personalului didactic şi de cercetare din învăţământul superior

Norma universitară

În instituţiile de învăţământ superior funcţiile  didactice sunt:                   a) asistent universitar;                   b) lector universitar/şef de lucrări;                   c) conferenţiar universitar;                   d) profesor universitar. 

În instituţiile de învăţământ superior funcţiile de cercetare sunt: a) asistent cercetare; 

                b) cercetător ştiinţific;                   c) cercetător ştiinţific gradul III;                   d) cercetător ştiinţific gradul II;                   e) cercetător ştiinţific gradul I.  Echivalenţa funcţiilor din cercetare cu funcţiile didactice este următoarea:                   a) cercetător ştiinţific se echivalează cu asistent universitar, pentru persoanele care deţin o diplomă de doctor;       b) cercetător ştiinţific gradul III se echivalează cu lector universitar/şef de lucrări;              c) cercetător ştiinţific gradul II se echivalează cu conferenţiar universitar;                   d) cercetător ştiinţific gradul I se echivalează cu profesor universitar.  În învăţământul superior poate funcţiona personal didactic asociat pentru următoarele funcţii: lector universitar/şef de lucrări, conferenţiar universitar şi profesor universitar. 

În raport cu necesităţile academice proprii, senatul universitar poate aproba, pe o durată determinată, invitarea în cadrul instituţiei de învăţământ superior a unor cadre didactice universitare şi a altor specialişti cu valoare recunoscută în domeniu, din ţară sau din străinătate, în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. În cazul specialiştilor fără grad didactic universitar recunoscut în ţară, senatul universitar aprobă, prin evaluare, gradul didactic corespunzător performanţei, în conformitate cu standardele naţionale. 

Acolo unde este cazul, obţinerea permisului de muncă este sarcina instituţiei de învăţământ superior angajatoare. În departamente, în şcoli doctorale, în institute de cercetare, în centre de cercetare şi microproducţie sau în alte unităţi pot funcţiona pe posturi distincte şi personal de cercetare, personal de cercetare asociat, inclusiv studenţi din toate cele 3 cicluri, precum şi alte categorii de personal, potrivit legii. Angajarea acestora se face conform legii. 

Statele de funcţii ale personalului didactic şi de cercetare se întocmesc anual, prin stabilirea de norme universitare, cu cel puţin 15 zile înainte de începerea fiecărui an universitar şi nu se pot modifica în timpul anului universitar. 

Funcţiile didactice şi numărul posturilor se stabilesc ţinând seama de:                   a) planurile de învăţământ;                   b) formaţiunile de studiu;                   c) normele universitare. 

În statul de funcţii sunt înscrise, în ordine ierarhică, posturile didactice şi de cercetare ocupate sau vacante, specificându-se funcţiile didactice şi de cercetare corespunzătoare şi numărul săptămânal de ore convenţionale repartizate pe activităţi de predare, seminare, lucrări practice sau de laborator, îndrumare de proiecte, îndrumare a studenţilor şi a studenţilor-doctoranzi, practică de specialitate, de cercetare şi activităţi echivalente acestora, la disciplinele din planul de învăţământ. 

Statele de funcţii se întocmesc la nivelul departamentelor sau al şcolilor doctorale, prin consultarea membrilor acestora, ca urmare a precizării sarcinilor didactice şi de cercetare de către consiliul facultăţii. La departamentele cu discipline la mai multe facultăţi, statele de funcţii

75

se completează pe baza notelor de comandă, avizate de conducerea instituţiei de învăţământ superior. 

Statul de funcţii al personalului didactic şi de cercetare se avizează de consiliul facultăţii sau, după caz, de consiliul şcolii doctorale şi se aprobă de senatul universitar. 

Numărul posturilor pentru personalul didactic şi de cercetare auxiliar se stabileşte de senatul universitar, în funcţie de bugetul şi specificul instituţiei, al facultăţii, al programului de studii, al departamentului sau al şcolii doctorale. 

Nomenclatorul general de funcţii didactice şi de cercetare auxiliare din învăţământul superior, precum şi nivelul studiilor necesare pentru ocuparea acestor funcţii se elaborează de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. 

Norma didactică săptămânală în învăţământul superior se cuantifică în ore convenţionale. În învăţământul universitar de licenţă, ora de activităţi de predare reprezintă două ore convenţionale. 

În învăţământul universitar de master şi în învăţământul universitar de doctorat, ora de activităţi de predare reprezintă 2,5 ore convenţionale.

Norma didactică săptămânală minimă se stabileşte după cum urmează:                 a) profesor universitar: 7 ore convenţionale, dintre care cel puţin 4 ore convenţionale de activităţi de predare;                   b) conferenţiar universitar: 8 ore convenţionale, dintre care cel puţin 4 ore convenţionale de activităţi de predare;                   c) lector universitar/şef de lucrări: 10 ore convenţionale, dintre care cel puţin două ore convenţionale de activităţi de predare;                   d) asistent universitar: 11 ore convenţionale.

 Norma didactică nu poate depăşi 16 ore convenţionale pe săptămână. 

Ocuparea funcţiilor didactice şi a posturilor didactice

Ocuparea posturilor didactice, evaluarea, motivarea, formarea continuă şi concedierea personalului didactic şi de cercetare sunt de competenţa universităţilor, în baza legislaţiei în vigoare, a metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi a Cartei universitare. 

Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face, după intrarea în vigoare a prezentei legi, pe perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată. Angajarea pe perioadă nedeterminată pe orice funcţie didactică sau de cercetare este posibilă numai prin concurs public, organizat de instituţia de învăţământ superior, după obţinerea titlului de doctor. 

La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa cetăţeni români ori străini, fără nicio discriminare, în condiţiile legii.

 Prin excepţie de la prevederile legislaţiei muncii, durata unei perioade determinate este de maximum 3 ani. 

Prin excepţie, studenţii-doctoranzi pot fi angajaţi pe o perioadă determinată de maximum 5 ani. 

Contractul de angajare pe perioadă determinată încheiat între universitate şi membri ai personalului didactic şi de cercetare în urma unui concurs poate fi reînnoit, în funcţie de rezultatele profesionale personale, evaluate pe baza criteriilor  adoptate de senatul universitar, precum şi în funcţie de nevoile de angajare şi de resursele financiare ale instituţiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul didactic titular al instituţiei ori de personalul didactic asociat, prin plata cu ora, conform prezentei legi. Angajarea specialiştilor cu valoare ştiinţifică recunoscută în domeniu, prin invenţii, inovaţii,

76

premii, publicaţii ştiinţifice, din ţară sau din străinătate, în calitate de profesori ori conferenţiari asociaţi invitaţi, se avizează de consiliul departamentului şi se aprobă de consiliul facultăţii. 

Funcţiile şi gradele de cercetător ştiinţific în reţeaua învăţământului superior se obţin potrivit reglementărilor legale în vigoare. 

Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar, iar încadrarea pe post se face începând cu prima zi a semestrului următor concursului. 

Directorii departamentelor, decanii facultăţilor şi rectorul răspund în faţa senatului universitar pentru buna desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor, în condiţiile respectării normelor de calitate, de etică universitară şi a legislaţiei în vigoare. 

În condiţiile constatării unor nereguli, senatul universitar poate aplica sancţiuni specificate în metodologia proprie, mergând până la demiterea decanilor sau a rectorului.   Universităţile răspund public de modul de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare.  În cazul constatării nerespectării prevederilor legale în procedura de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aplica sancţiuni prevăzute de prezenta lege, pe baza unui raport întocmit de Consiliul de Etică şi Management Universitar.În cazul în care instanţele de judecată constată încălcarea procedurilor de desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităţi, concursul se anulează şi se reia. 

Abilitarea constă în:                   a) redactarea unei teze de abilitare;                  b) susţinerea publică a tezei de abilitare în faţa unei comisii de specialitate numite de CNATDCU şi formată din cel puţin 3 persoane, care au calitatea de conducător de doctorat, în ţară sau în străinătate;                   c) admiterea tezei de abilitare în urma susţinerii publice;                   d) obţinerea atestatului de abilitare. 

Teza de abilitare relevă capacităţile şi performanţele didactice şi de cercetare. Teza prezintă în mod documentat realizările profesionale obţinute ulterior conferirii titlului de doctor în ştiinţă, care probează originalitatea şi relevanţa contribuţiilor academice, ştiinţifice şi profesionale şi care anticipează o dezvoltare independentă a viitoarei cariere de cercetare şi/sau universitare. 

Cererea pentru susţinerea examenului de abilitare este adresată CNATDCU. Acordarea atestatului de abilitare este propusă de CNATDCU şi este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. 

Pentru ocuparea funcţiei didactice de asistent universitar sunt necesare obţinerea statutului de student doctorand sau deţinerea diplomei de doctor, precum şi îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime, conform legii. 

O persoană care nu a obţinut o diplomă de doctor nu poate ocupa funcţia de asistent universitar într-o anumită instituţie de învăţământ superior pentru o perioadă cumulată mai mare de 5 ani. La împlinirea acestui termen, contractul de muncă al persoanei în cauză încetează de drept. 

Condiţiile minimale pentru ocuparea funcţiei didactice de lector universitar/şef de lucrări sunt următoarele:                   a) deţinerea diplomei de doctor;                 b) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime, conform legii. 

Condiţiile pentru ocuparea funcţiei didactice de conferenţiar universitar sunt următoarele:                   a) deţinerea diplomei de doctor;                 b) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea funcţiei de conferenţiar universitar, standarde aprobate conform art. 219 alin. (1) lit. a); 

77

               c) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime, conform legii. 

Condiţiile pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor universitar sunt următoarele:               a) deţinerea diplomei de doctor;                   b) deţinerea atestatului de abilitare;                   c) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea funcţiei de profesor universitar, standarde aprobate conform art.219 alin. (1) lit. a);                 d) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime, conform legii. 

În instituţiile de învăţământ superior, suplimentar faţă de alte condiţii stabilite de lege, funcţia de asistent de cercetare poate fi ocupată numai de persoane care sunt studenţi doctoranzi sau care deţin diploma de doctor. În instituţiile de învăţământ superior, suplimentar faţă de alte condiţii stabilite de lege, funcţiile de cercetare de cercetător ştiinţific sau superioare pot fi ocupate numai de persoane care deţin diploma de doctor. În învăţământul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie să aibă cel puţin titlul de medic rezident. Fac excepţie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi cele de la disciplinele preclinice. 

În învăţământul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de şef de lucrări şi de conferenţiar trebuie să aibă şi titlul de medic specialist, iar candidaţii la concursul pentru ocuparea postului de profesor universitar trebuie să aibă şi titlul de medic primar. Fac excepţie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi cele de la disciplinele preclinice. 

         Evaluarea calităţii cadrelor didactice

Datele şi informaţiile privind situaţia profesională a personalului didactic şi de cercetare şi a celui tehnic-administrativ se consemnează într-o fişă personală de serviciu. Accesul la fişa personală de serviciu este permis numai persoanei în cauză, titularului serviciului de resurse umane şi conducătorului instituţiei de învăţământ superior. 

Fişele de post individualizate se încadrează la nivel de departament sau şcoală doctorală, în statul de funcţii. Statul de funcţii constituie documentul legal în baza căruia se face salarizarea lunară a fiecărui membru al personalului didactic şi de cercetare. 

Rezultatele şi performanţele activităţilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate periodic, la intervale de maximum 5 ani. Această evaluare se face în conformitate cu o metodologie aprobată şi aplicată de către senatul universitar. 

Evaluarea de către studenţi a prestaţiei cadrelor didactice este obligatorie. Rezultatele evaluărilor sunt informaţii publice. 

Salarizarea personalului didactic şi de cercetare se face şi în funcţie de rezultatele şi performanţele acestuia, conform legii. 

Contractele de muncă ale personalului didactic şi de cercetare includ asumarea unor standarde minime ale rezultatelor activităţilor didactice şi de cercetare şi clauze privind încetarea contractelor în condiţiile neîndeplinirii acestor standarde minime. 

   Drepturi şi obligaţii ale personalului didactic

Personalul din învăţământul superior are drepturi şi îndatoriri care decurg din Carta universitară, din Codul de etică universitară, din contractul individual de muncă, precum şi din legislaţia în vigoare. 

78

Protecţia drepturilor salariaţilor, precum şi a drepturilor de proprietate intelectuală asupra creaţiei ştiinţifice, culturale sau artistice este garantată şi se asigură în conformitate cu prevederile Cartei universitare şi cu legislaţia specifică în vigoare. 

Membrilor comunităţii universitare le este garantată libertatea academică. În baza acesteia, ei pot exprima liber opinii academice în spaţiul universitar şi au libertatea de predare, de cercetare şi de creaţie, în conformitate cu criteriile de calitate academică. 

Personalul didactic şi de cercetare are dreptul de a publica studii, articole, volume sau opere de artă, de a candida la obţinerea de granturi naţionale şi internaţionale, fără restricţii ale libertăţii academice. Personalul didactic şi de cercetare are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale, profesionale şi culturale, naţionale şi internaţionale, precum şi din organizaţii politice legal constituite, în conformitate cu prevederile legii. 

Cadrele didactice titulare pe un post didactic din învăţământ, alese în Parlament, numite în Guvern sau îndeplinind funcţii de specialitate specifice din aparatul Parlamentului, al Consiliului Legislativ, al Curţii Constituţionale, al Avocatului Poporului, al Administraţiei Prezidenţiale, al Guvernului sau în Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, au drept de rezervare a postului didactic pe perioada în care îndeplinesc aceste funcţii. Pe toată durata mandatului sau a numirii, cadrele didactice pot cumula aceste funcţii cu activitatea didactică şi de cercetare. 

Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu astfel:               a) concediul anual cu plată, în perioada vacanţelor universitare, cu o durată de cel puţin 40 de zile lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea instituţiei de învăţământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă; normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului;              b) perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către senatul universitar, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză.  Instituţiile de învăţământ superior pot asigura, integral sau parţial, din surse proprii, transportul şi cazarea cadrelor didactice care domiciliază în alte localităţi. 

Personalul din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală în cabinete medicale şi psihologice, în policlinici şi unităţi spitaliceşti stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii. 

Personalul didactic are dreptul la întreruperea activităţii didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, conform prevederilor legale. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinţi sau susţinătorii legali. 

Cadrele didactice şi studenţii sunt protejaţi în spaţiul universitar de autorităţile responsabile cu ordinea publică. Protecţia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnităţii umane şi profesionale a cadrelor didactice ori care împiedică exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor lor. Protecţia este solicitată de persoana autorizată conform Cartei universitare. 

Distincţii

Personalul didactic din învăţământul superior beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul instituţiei de învăţământ superior şi reprezintă 25% din salariul de bază. Gradaţia de merit se acordă pe o perioadă de 5 ani. 

Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt: 

79

                 a) Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer; ordinul se acordă personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar;                  b) Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer; ordinul se acordă personalului didactic, de conducere şi de cercetare din învăţământul superior;                  c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic;medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în educaţie şi formare profesională. 

Sancţiuni disciplinare

Personalul didactic şi de cercetare, personalul didactic şi de cercetare auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul superior răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei. Normele de comportare sunt stabilite în Carta universitară, fără a aduce atingere dreptului la opinie, libertăţii exprimării şi libertăţii academice. 

Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare sunt următoarele:                   a) avertisment scris;                   b) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control;                   c) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control, ca membru în comisii de doctorat, de master sau de licenţă;                   d) destituirea din funcţia de conducere din învăţământ;                   e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă. 

În instituţiile de învăţământ superior, propunerea de sancţionare disciplinară se face de către şeful de departament sau de unitate de cercetare, proiectare, microproducţie, de către decan ori rector sau de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor departamentului, consiliului facultăţii sau senatului universitar, după caz. Aceştia acţionează în urma unei sesizări primite sau se autosesizează în cazul unei abateri constatate direct. 

În învăţământul superior, sancţiunile se comunică, în scris, personalului didactic şi de cercetare, precum şi personalului didactic şi de cercetare auxiliar din subordine de către serviciul de resurse umane al instituţiei.  Sancţiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate, audierea celui în cauză şi verificarea susţinerilor făcute de acesta în apărare. 

Pentru investigarea abaterilor disciplinare săvârşite de personalul didactic, personalul din cercetare sau personalul administrativ, se constituie comisii de analiză formate din 3–5 membri, cadre didactice care au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea şi un reprezentant al organizaţiei sindicale. 

Comisiile de analiză sunt numite, după caz, de:                   a) rector, cu aprobarea senatului universitar;                   b) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru personalul de conducere al instituţiilor de învăţământ superior şi pentru rezolvarea contestaţiilor privind deciziile senatelor universitare. 

Răspunderea patrimonială a personalului didactic, de cercetare şi didactic auxiliar se stabileşte potrivit legislaţiei muncii. Măsurile pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se iau potrivit legislaţiei muncii. 

În cazul în care cel sancţionat disciplinar nu a mai săvârşit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sancţiunii, îmbunătăţindu-şi activitatea şi comportamentul, autoritatea care a aplicat sancţiunea disciplinară poate dispune ridicarea şi radierea sancţiunii, făcându-se menţiunea corespunzătoare în statul personal de serviciu al celui în cauză. 

80

Orice persoană poate sesiza unitatea/instituţia de învăţământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unităţii/instituţiei de învăţământ. 

Dreptul persoanei sancţionate disciplinar de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat. 

Salarizarea personalului didactic şi de cercetare

Salarizarea personalului didactic şi de cercetare se face conform legislaţiei în vigoare şi hotărârilor senatului universitar.

81

Bibliografie finală

1. Cristina Zdrehuş, Suport de curs Psihopedagogia şi educaţi adolescentilor, tinerilor si adultilor, Oradea, 2012;

2. Daniela Ion Barbu, Climatul educaţional si managementul şcolii, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2009;

3. Ioan Ţoca, Management educaţional, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2008;

4. Violeta Isai – “Contabilitate. Manual pentru clasa aX-a”, Editura BIC ALL, Bucureşti 2005;

5. Vonea Octavian, Vonea Răzvan – “Contabilitatea pentru bacalaureat”, Editura Didactica Militans- Casa Corpului Didactic, Oradea, 2006;

6. Vonea, O., Vonea, R.,Vaşadi – Santău, M.A. - „Culegere de probleme la contabilitate – Ediţie revizuită şi adăugită”, Ed. Didactica Militans, Casa Corpului Didactic Oradea, 2007;

7. www.edu.ro ;

8. http://www.cimp.org.ro/fr_noutati.htm

9. http://www.ueb.ro/dppd/introducere_in_manag_ed.pdf .

10. http://revista-romania-azi.wgz.ro/menu/scoala-vs-educatie/pricipiile-func-iile-si .

11. http://pshihopedagogie.blogspot.ro/2007/08/15-managementul-sistemului-de.html .

12. http://www.colegiuleconomicoradea.ro/prez_scolii.php.

82