Migrant in romania nr 19 web nov 2013

17
Inspectoratul General pentru Imigrări Direcţia Schengen Proiect finanţat de Uniunea Europeană Ministerul Afacerilor Interne UnIUnea eUroPeană Migrant România în www. migrant.ro nr. 19 / 2013 Prietenie fără frontiere pagina 28 O bună guvernare incluzivă din perspectiva migranților pagina 12 Interviu cu Mehmet Emin Korkut – președintele fundației Tuna pagina 6

description

Revista Migrant in Romania nr. 19

Transcript of Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Page 1: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 2013 1

Inspectoratul General pentru Imigrări

Direcţia Schengen

Proiect finanţatde Uniunea Europeană

Ministerul Afacerilor Interne UnIUnea eUroPeană

MigrantRomâniaînwww. migrant.ro

nr. 19 / 2013

Prietenie fără frontierepagina 28

O bună guvernare incluzivă din perspectiva migranților

pagina 12

Interviu cu Mehmet Emin Korkut – președintele fundației Tuna

pagina 6

Page 2: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 2013 Migrant în România - nr. 19, 20132 3

Într-un discurs publicat recent online pe www.ted.com, cunoscuta platformă non-profit dedicată promovării ideilor valoroase, politologul american Benjamin Barber propune o nouă paradigmă a democraţiei ca răspuns la globalizare şi la societăţile aflate în continuă schimbare în secolul al XXI-lea. Acesta consideră că primarii sunt cei care ar trebui să aibă mai mult control asupra politicilor globale.

Instituţiile care ar trebui să se ocupe de problemele globale au fost concepute în urmă cu sute de ani în cadrul unor state autonome şi suverane. Tot mai multe dintre problemele societății actuale, problemele de mediu, bolile şi medicina, tehnologia şi educaţia, terorismul şi războaiele,trec însă dincolo de graniţe, instituțiile statelor naționale aflându-se deseori în dificultate când caută soluții acestor probleme.

Benjamin Barber ne propune să schimbăm focus-ul de pe naţiuni, de pe state, să îl îndreptâm către oraşe, leagăne ale democraţiei, spaţii publice în care cetăţenii construiesc democraţia împreună şi îşi scriu propriile vieţi. Multe oraşe există dinainte ca statele cărora le aparţin acum să se formeze, Roma a existat mult înaintea Italiei, Alexandria

mult înaintea Egiptului. Oraşele trec aşadar testul timpului, iar în prezent mai mult de jumătate din populaţia lumii trăieşte în oraşe, acest procent depăşind 70% în zonele dezvoltate.

În acest context, consideră Barber, primarii ar trebui să aibă un mandat mai important în conducerea lumii. Ei au atât expertiză locală, cât şi deschidere globală. Spre deosebire de prim-miniştri, de exemplu, care sunt preocupaţi de ideologie, de partid, de orientări politice, primarii sunt pragmatici, orientaţi spre rezolvarea problemelor. În plus, de cele mai multe ori,primarii provin din locurile pe care le administrează şi se bucură de un nivel mai ridicat de încredere din partea cetăţenilor.

Oraşele sunt locuri ale întâlnirii între diferite grupuri culturale, sunt spații deschise, democratice, capabile de a încuraja participarea cetățenilor şi de a colabora între ele împărtăşind bune practici. În acest număr al revistei puteţi afla informaţii despre două reţele internaţionale ale oraşelor, reţele preocupate de integrarea migranţilor şi promovarea unor societăţi interculturale. Prezentăm de asemenea un set de principii ale bunei guvernări ce ar trebui aplicate la nivel local, inclusiv cu

privire la integrarea migranților.Problematica integrării

migranților,deşi are o dimensiune transnațională şi se regăseşte la scară globală, esteabordată cu cea mai mare eficacitate la nivel local. Primarii şi autoritățile locale au cele mai mari şanse să găsească răspunsurile cele mai potrivite. Este necesar ca primarii să fie susținuți atât de guvernele naționale cât şi de societatea civilă, şi să fie încurajați să-şi asume fără rețineri responsabilitățile ce le revin în acest domeniu, pe baza unor principii comune.

În acest fel putem contribui la globalizarea democraţiei şi la democratizarea globalizării, cerințe complementare esențiale pentru a putea răspunde provocărilor societății actuale.

Primarii ar trebui să conducă lumea?

editorial

Revista este disponibilă şi online la www.migrant.ro.

Exemplare tipărite pot fi comandate la Institutul Intercultural Timişoara

Revista Migrant în România este editată de

Institutul Intercultural Timișoara (coordonator) în colaborare cu LADO filiala Cluj, Centrul pentru Resurse Civice – Constanţa şi Asociaţia ADIS – Bucureşti

Bd. 16 Decembrie 1989, nr. 8, 300173 TimişoaraTel. 0256 498 457, Fax. 0256 203 942E-mail: [email protected] Site: www.intercultural.ro

Acest număr este realizat în cadrul proiectului „Migrant în

România interculturală“. Contract nr. ref.: IF 11.01/04.01 /2012,

finanţat de Uniunea Europeană prin Programul General

„Solidaritatea şi gestiunea fluxurilor migratorii“,

gestionat în România de Inspectoratul General pentru

Imigrări.

Comitetul de redacţie:Oana Neştian Sandu, Călin Rus, Mbela Nzuzi, Oana Bajka, Romina Matei, Daniela Cervinschi. Grafica: Codruţ Radu Contact: [email protected]

Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor revine în exclusivitate autorilor. Aceştia păstrează drepturile de autor pentru articolele publicate. Comitetul de redacţie primeşte propuneri de contribuţii la Revista „Migrant în România“. Detalii pe coperta 3 sau la www.migrant.ro

Oana Neștian Sandu

și Călin Rus

Page 3: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 2013 Migrant în România - nr. 19, 20134 5

eveniment

schimba informaţii despre proiectele şi iniţiativele de interes comun.

Lansarea oficială în România a Aliantei Civilizațiilor a avut loc la 18 mai 2010, sub auspiciile Parlamentului României, iar cu acel prilej a fost semnată „Carta Alianţei Civilizaţiilor în România” şi a fost lansat website-ul din România: www.allianceofcivilizations.ro. În România, obiectivele Alianţei Civilizaţiilor sunt promovate printr-un Plan Naţional de Acţiune, pus în practică prin conlucrarea strânsă dintre autorităţile publice şi diverse organizaţii ce reprezintă societatea civilă.

Fundaţia Scheherazade, în calitate de reprezentant al societatii civile şi partener al Alianţei Civilizaţiilor, a sprijinit şi va sprijini în continuare toate acţiunile desfăşurate pe plan local şi internaţional pentru promovarea acestei cauze. „Am încercat an de an prin evenimentele organizate cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaţionale a Diversităţii Culturale să conştientizăm opinia publică cu privire la importanţa promovării dialogului intercultural, a susţinerii valorilor de bază pentru dezvoltarea unei societăţi nediscriminatoare. Sprijinind promovarea Alianţei Civilizaţiilor, Fundaţia Scheherazade promovează diversitatea culturală, etnică şi religioasă. Viziunea progresivă oferă României posibilitatea de a dobândi competenţele interculturale care ne permit tuturor să convietuim laolaltă „cu” şi nu împotriva diferenţelor culturale. Astfel

aş dori să-mi exprim gratitudinea faţă de societatea românească pentru că este atât de binevoitoare şi tolerantă faţă de minorităţi şi imigranţi. Nu este greşit a se afirma că România conduce în prim-plan când e vorba despre a convieţui printre societăţi multi-etnice într-o manieră paşnică. Acestea aduc o valoare inestimabilă moştenirii culturale şi umane a Europei”, a declarat Wajiha Haris, Preşedinta Fundaţiei Scheherazade.

Misiunea Fundaţiei Scheherazade este aceea de a ajuta copiii din toate mediile, indiferent de rasă, religie sau sex, prin construirea de parteneriate stabile şi durabile cu Guvernul, sectorul privat şi societatea civilă.

Scheherazade se dedică îmbunătăţirii serviciilor medicale, promovarea dreptului la viaţă şi susţinerea protecţiei copilului şi crede cu tărie că succesul vine dintr-o comunicare constructivă a ideilor, aspiraţiilor, convingerilor şi problemelor. Fundaţia Scheherazade, prin forţa pasiunii sale şi a angajamentului său ferm, visează la mii de copii sănătoşi, puternici şi fără suferinţă.

La eveniment a fost reprezentant şi proiectul Migrant în România interculturală, prin echipa Institutului Intercultural Timişoara şi a fost distribuită revista Migrant în România.

Fundaţia Scheherazade sărbătoreşte Festivalul

sub egida Alianţei Civilizaţiilor

identificau drept domenii de cooperare: a) promovarea drepturilor omului şi a reformei politice, b) media şi accesul la informaţie, c) dialogul intercultural şi diversitatea culturală, inclusiv schimburi interculturale şi promovarea contactelor interumane, d) imigraţia şi integrarea, e) prevenirea polarizărilor şi radicalismului. S-a convenit ca anual să se realizeze întâlniri pentru a

Această iniţiativă îşi propune să faciliteze o mai bună înţelegere şi cooperare între naţiuni, prin toleranţă, dialog şi cooperare interculturală şi inter-religioasă.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană şi Alianţa Civilizaţiilor a fost conturată într-un prim Plan de acţiune (2008-2010), ale cărui prevederi

la promovarea obiectivelor Alianţei Civilizaţiilor. Alianţa Civilizaţiilor este o iniţiativă lansată în cadrul ONU, la 14 iulie 2005, în scopul mobilizării unei acţiuni politice la nivel global pentru facilitarea dialogului şi promovarea înţelegerii şi reconcilierii între culturi şi religii (cu referire specială la cele islamice şi occidentale).

Bucureşti, 15 octombrie 2013 - Pe data de 15 octombrie, Fundaţia Scheherazade în parteneriat cu Ministrul Cristian David, Ministru delegat pentru românii de pretutindeni - Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a organizat la Bucureşti o recepţie consacrată celebrării Festivalului Eid al-Adha. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenta E.S. Nassir Abdulaziz Al-Nasser, Înaltul Reprezentant ONU pentru Alianţa Civilizaţiilor. Eid Al Adha, numită şi Sărbătoarea Sacrificiului, comemorează marea încercare la care a fost supusă credinţa profetului Abraham (Avraam), atunci când Dumnezeu i-a cerut să-şi jertfească propriul fiu. Această sărbătoare este celebrată de către toţi musulmanii din lume inclusiv de cei din România. De altfel, credincioşii din toate religiile monoteiste recunosc şi sărbătoresc într-un fel sau altul acest sacrificiu.

La eveniment au participat ambasadori şi reprezentanţi ai ambasadelor din Polonia, Spania, Israel, Italia, Irak, Arabia Saudită, Irlanda, Mexic, Bulgaria, Algeria, Iran, Chile, Palestina, Argentina, India, Qatar, Thailanda, Austria, Grecia, Maroc, miniştii, secretari de stat şi reprezentanţi de la diferite instituţii de cultură şi ONG-uri.

Manifestarea s-a înscris în contextul contribuţiei societăţii civile

Eid al-Adha(Sărbătoarea Sacrificiului)

Page 4: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 2013 Migrant în România - nr. 19, 20136 7

interviu

structura Fundatiei Tuna se află şi Centrul de Cultură şi Educație care contribuie mai mult la oficializarea relațiilor. Principalele activităţi ale Centrului sunt legate de oferirea de cursuri de limba română pentru străini, limba turcă şi limba engleză. Putem defini Fundația ca o organizație cu activități partenere între comunităţile româno-turce.

Cum a apărut ideea organizării Festivalului Turcesc – un eveniment intercultural inedit?

De ani de zile, în vederea colectării de fonduri pentru burse de studiu, am organizat chermeze la Palatul Copiilor. Aceste activități le-am unit sub o „umbrelă”, atât cu gândul de a face cunoscută organizația noastră unui public cât mai larg, cât şi cu intenţia ca gustul bucătăriei tradiţionale turceşti să ajungă la un număr cât mai mare de persoane. Ideile au deschis uşi noi şi astfel proiectul nostru a devenit un Festival Cultural.

Privind la reactiile pozitive, putem

spune că Festivalul a reprezentat o contribuție semnificativă la relațiile prieteneşti dintre cele două comunități.

Dacă ar fi să descrieţi publicului acest festival, ce aţi putea spune despre el?

Preparate din bucătăria turcească, artizanat, spectacol de dans şi muzică este tot ce vă putem spune. Tot ce vă trece prin minte când vă gândiți la Festival am avut inclus în activitățile noastre.

Bucatele tradiționale turceşti au fost cele mai atractive pentru oaspeții români. Femeile turcoaice au gătit acasă plăcinte şi prăjituri cum au ştiut ele mai bine şi s-au străduit să-i încânte pe musafirii români.

Festivalul a atras şi atenția iubitorilor de arte vizuale, prin atelierele de creație. Desigur, muzica tradițională turcească şi spectacolele folclorice au fost principalul factor de susținere al activității timp de 3 zile.

În perioada 17-19 mai 2013 a fost organizată în Bucureşti, în parcul Herăstrău, cea de-a doua ediție a Festivalului Turcesc. Cele trei zile de festival au oferit vizitatorilor posibilitatea de a lua contact cu meşteşugurile, dansurile şi cântecele specifice Anatoliei, continuând cu binecunoscuta bucătărie turcească.

Fundația Tuna, sprijinită de autoritățile locale, a fost organizatorul acestui eveniment. Pentru a afla mai multe detalii despre acest festival, manifestare a interculturalității în spațiul bucureştean, vă invităm să citiți interviul realizat cu directorul organizației, dl. Mehmet Emin Korkut.

Ce ne puteți spune despre Fundația Tuna, ca organizator al Festivalului Turcesc?

Fundația Tuna a fost fondată în 1995. Până în prezent, fundația este activă prin mai multe evenimente cu caracter social şi cultural. Unele dintre acestea pot fi enumerate după cum urmează: în 2005, în timpul inundațiilor din mai multe regiuni ale țării, voluntarii fundației au intervenit, cu propriile vehicule, în ajutorarea victimelor. O situație similară am trăit şi anul trecut, în comuna Pardoşi, județul Buzău, unde cu sprijinul logistic al armatei, voluntarii noştri au distribuit provizii din casă în casă.

De asemenea, a devenit o tradiție să sărbătorim împreună cu comunitatea românească anumite zile culturale. În fiecare an, cu ocazia Sărbătorii Sacrificiului oferim în jur de 13 tone de carne. Anul trecut, în Parcul Lumea Copiilor, împreună cu Primăria Sectorului 4 am organizat Festivalul Sacrificiului, în cadrul căruia am oferit kavurma kebab la 7.000 de participanți.

Pe lângă activitățile sociale, în

Pe scurt, atât vizitatorii care s-au aflat în trecere, cât şi cei care ştiau de Festival putem spune că au petrecut un sfârşit de săptămână animat şi distractiv.

Ați avut și alți parteneri care v-au susținut în realizarea acestui eveniment?

Fundaţia Tuna este o instituţie non-profit. Suntem activi de 18 ani datorită sprijinului sponsorilor. În ceea ce priveşte contribuţia la acțiunile noastre, în mod special, dorim să mulţumim Primăriei Generale a Capitalei şi tuturor Primăriilor de sector.

Festivalul Turcesc s-a aflat în anul 2013 la cea de-a doua ediție. Ce s-a schimbat de la o ediție la alta?

La festivalul de anul trecut a plouat torenţial vreme de două zile. Cu toate acestea, interesul manifestat de vizitatori

ne-a încurajat să organizăm unul şi mai fastuos. Anul acesta a avut loc într-o locație mai accesibilă tuturor. Vreme de trei zile, indiferent de oră, era aceeaşi aglomerație. Festivalul Turcesc este rodul efortului pasional şi al colaborării voluntarilor.

Cine au fost participanții?

Marea majoritate a participanților la Festival a fost formată din publicul român. Adevărul este că a fost un punct de întâlnire şi pentru comunitatea turcă, atât pentru cei care trăiesc în celelalte oraşe cât şi pentru cei din Bucureşti.

Ce rezultate ați obținut în urma organizării celor două ediții ale Festivalului Turcesc?

Conform impresiilor personale lăsate de participanții la festival, culese în urma dialogului dintre oaspeți şi

persoanele care serveau la standuri, am observat că între cele două culturi există foarte multe asemănări, şi fiecare are frumusețea proprie. Acest aspect nu a fost remarcat doar de către organizatori, ci aproape toată lumea implicată a simțit asta. Acesta este un punct important.

Am primit mulțumiri atât din partea românilor cât şi a turcilor. Motivele de mulțumire, pe lângă faptul că a fost o organizare frumoasă, au fost exprimate si prin posibilitatea de dialog între cele două popoare. Am înțeles că festivalul a fost o punte a simțămintelor.

Intenționați să continuați organizarea festivalului și în anii următori?

Prietenia publicului român şi sprijinul acordat de oficialități ne determină să credem că avem datoria de a organiza anual festivalul, într-un cadru şi mai frumos.

În încheiere, vă rugăm să transmiteți un mesaj cititorilor revistei „Migrant în România”.

În legătură cu Festivalul, în mod special dorim să atragem atenția asupra a trei aspecte importante: vreme de 3 zile au fost în jur de 120.000 de vizitatori. Nu am avut niciun moment neplăcut, care să strice armonia. Credem că este rezultatul apropierii, al toleranței şi al mulțumirii publicului. Comunitatea turcă din România avut parte numai de respect din partea comunității române, ceea ce reflectă rădăcinile din cultura română bazată pe dragoste şi toleranță. Aceste caracteristici sunt de admirat.

Interviu cu domnuldirector al Fundației Tuna

al Festivalului Turcesc

Mehmet Emin Korkut,- organizator în Bucureşti

„Festivalul a fost o punte a simțămintelor”

„Festivalul Turcesc este cel mai mare câștig, este rodul efortului pasional și al colaborării voluntarilor”

Realizat de Georgiana Rentea,

Asociaţia ADIS-București

Page 5: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 2013 Migrant în România - nr. 19, 20138 9

Pe măsură ce comunitățile de pe tot cuprinsul Europei devin din ce în ce mai diverse, modul de gestionare a acestei diversități se transformă într-o provocare cheie pentru viitor. Oraşele şi societățile viitorului vor fi interculturale: vor fi capabile să gestioneze şi să exploreze potențialul diversității lor culturale pentru a stimula creativitatea şi inovația şi pentru a genera astfel prosperitate economică şi o mai bună calitate a vieții. Diversitatea poate fi o resursă pentru dezvoltarea unui oraş atâta vreme cât discursul public, instituțiile şi procesele oraşului, comportamentul oamenilor, toate acestea se raportează la diversitate într-o manieră pozitivă.

Pentru a încuraja elaborarea de politici publice, pentru a aborda provocarea diversității într-o manieră pozitivă, Consiliul Europei a elaborat în colaborare cu Comisia Europeană conceptul de integrare interculturală. Acest concept a fost implementat în 21 de oraşe din Europa în cadrul programului Oraşe interculturale.

Conceptul de Oraşe interculturale are la bază premisa că excluziunea socială are, cel puțin parțial, cauze culturale. Excluderea începe cu refuzul acceptării celuilalt – a persoanei diferite prin background social, limbă, religie, etnicitate – ca purtător în egală măsură a demnității umane. Pasul următor al

Bine gestionate şi animate, spațiile publice pot deveni cadre importante de manifestare a intențiilor interculturale ale oraşului. Pe de altă parte, spațiile prost gestionate pot deveni locuri ale suspiciunii şi fricii de străini. Persoanele implicate în planificarea urbană au (sau ar trebui să aibă) o conştiință culturală puternică, pentru a înțelege mai bine modul în care sunt folosite spațiile de către diferite grupuri şi pentru a încorpora această înțelegere în ghidurile de planificare şi design.

Alte elemente importante pentru un oraş intercultural sunt: modalitățile de raportare la mediere

şi rezolvarea conflictelor – prin procese active de anticipare, identificare, abordare şi rezolvare a conflictelor din comunitate; limbă – încurajarea adoptării de

către majoritate a limbilor minorităților; relațiile cu mass-media

locală – realizarea de parteneriate cu media locală pentru a contura un climat al opiniei publice care să permită cu mai multă uşurință construirea de relații interculturale; conexiunile externe – căutarea

activă a modalităților de conectare cu alte oraşe, de exemplu pentru comerț, schimb de experiență, turism etc.; inteligența şi competențele

interculturale – formarea de experți cu competențe interculturale care

să devină la fel de importantă ca pregătirea tehnică specifică pentru un post obişnuit de funcționar public; întâmpinarea noilor-veniți –

atenție pentru nevoile de susținere a persoanelor care sosesc în comunitate pentru o şedere prelungită, inclusiv prin pregătirea comunității gazdă; guvernanța, leadership-ul şi

calitatea de cetățean al oraşului – procesele de reprezentare şi luare a deciziilor în mod democratic.

„Oraşe interculturale” nu este numai o rețea ci şi o comunitate de învățare cu procese atent structurate şi un set de instrumente care să ajute o gamă largă de actori urbani să înțeleagă complexitatea chestiunilor legate de diversitate, să opereze schimbările în designul şi implementarea politicilor şi să evalueze progresul. Este, de asemenea, o comunitate politică de oraşe care cred că diversitatea este viitorul şi refuză politicile bazate pe frică.

www.coe.int/interculturalcities

excluderii se referă la refuzul de a-i acorda celuilalt acces egal la instituții economice, sociale şi politice. Excluziunea culturală se transformă în discriminare pe piața muncii şi la locul de muncă, în educație, în cartiere, în spațiul public, în instituțiile de putere. Pentru a aborda excluziunea în mod eficient, nu este suficientă proclamarea unei forme de egalitate ci este crucial să se lucreze şi la modul de gândire conform căruia „celălalt” este perceput ca inferior sau nedemn de încredere.

Un oraş intercultural autentic nu se compune din inițiative deconectate sau din schimbări de politici la scară redusă, ci este rezultatul unei viziuni împărtăşite şi al eforturilor concertate ale mai multor actori din sfera instituțională şi a societății civile. Astfel, Strategia oraşului intercultural include o gamă largă de actori urbani: autorități locale, profesionişti, servicii sociale, organizații ale societății civile, mass-media. Strategia oraşului intercultural se axează pe sustenabilitatea şi eficacitatea rezultatelor, astfel că propune stabilirea de parteneriate şi alianțe în interiorul fiecărui oraş, dar şi la nivel național şi internațional. Parteneriatele internaționale asigură o strânsă legătură a oraşelor participante cu actori-cheie la nivel internațional care au activități în domeniul integrării şi diversității la nivel local.

Oraşele interculturale adoptă modele de guvernanță centrate pe oameni, flexibile şi trans-departamentale, care pun accent pe deschidere, negociere şi dezbatere. În relație cu societatea civilă, centrul de gravitație nu îl formează „reprezentanții” comunităților etnice care adesea sunt avocații „purității” etnice, ci o pluralitate de voci din fiecare comunitate. Finanțările publice se acordă cu prioritate activităților interculturale ale organizațiilor neguvernamentale care pun accent pe principii şi obiective comune, nu pe interese excluzioniste. O astfel de guvernanță interculturală duce adesea la crearea unor instituții

specializate în mediere pentru a gestiona conflictul cultural prin intermediul unor mediatori specializați.

O strategie urbană interculturală eficientă necesită angajament din partea instituţiilor, dar şi o înțelegere profundă a caracterului complex al diversității. Condiții fundamentale pentru o abordare interculturală autentică sunt şi deschiderea sistemului politic şi a serviciilor publice pentru minorități, precum şi potențarea actorilor care aduc inovații interculturale sau creează punți de legătură.

Orașul văzut prin lentila interculturală

În Oraşul intercultural, funcțiile urbane importante sunt re-concepute şi re-configurate într-un mod intercultural, în aşa fel încât să ofere servicii adecvate locuitorilor, indiferent de background-ul cultural al acestora. Iată care sunt aceste funcții esențiale.

Sistemul educațional – Atitudinile legate de cultură şi rasă se formează la vârste foarte fragede. Școala are o puternică influență în acest context, are un potențial important de a provoca prejudecățile în multiple modalități: prin mediul social pe care îl creează, prin îndrumarea pe care o oferă, prin valorile şi cunoştințele pe care le transmite.

Cartierele de locuințe – Oraşul intercultural nu vizează un „amestec perfect” de oameni cu diferite background-uri culturale, ci recunoaşte valoarea enclavelor etnice, atâta timp cât acestea nu reprezintă bariere pentru libera mişcare a oamenilor, ideilor şi oportunităților, înspre şi dinspre enclavă.

Serviciile publice – În oraşul intercultural autentic ar trebui ca grupurile etnice/culturale să se regăsească în mod proporțional în rândurile angajaților din sistemul de servicii publice. Mai mult, însăşi natura serviciilor publice trebuie revizuită şi reformată în pas cu dinamica

populației. Ele trebuie să permită acceptarea de idei noi venite din partea grupurilor minoritare, şi nu să impună o abordare de tipul „măsură unică” pentru serviciile şi acțiunile publice.

Afacerile şi piața muncii – Din pricina restricțiilor de la nivel național asupra accesului pe piața muncii în sectorul public, sectorul privat poate oferi o rută mai facilă pentru accesul migranţiolor la activitatea economică. La rândul lor, activitățile economice de genul magazinelor, cluburilor, restaurantelor, dar şi industriilor cu înaltă calificare, pot furniza o interfață valoroasă între diferitele culturi ale oraşului. Cercetările au demonstrat că inovația şi creativitatea sunt rezultate mai degrabă ale amestecurilor culturale decât ale omogenității.

Viața culturală şi civică – Dacă modelele de petrecere a timpului liber sunt structurate pe criterii etnice (de exemplu, o competiție sportivă doar cu echipe aparținând unei singure culturi), acest lucru poate consolida abordările separatiste. Oraşul poate influența această stare de fapt prin propriile activități directe şi prin modul în care distribuie resurse către alte organizații.

Spațiile publice – Acestea sunt deosebit de importante din prisma oportunităților de interacțiune cu ceilalți.

Oana BajkaInstitutul Intercultural

Timișoara

Intercultural Cities – Orașe interculturaleUn program comun al Consiliului Europei și al Comisiei Europene

europa

Page 6: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 2013 Migrant în România - nr. 19, 201310 11

interviu

Rima Tayara este consultant financiar şi mediator intercultural. A venit în România la studii în anii ’80 unde

l-a cunoscut pe viitorul ei soţ, tot un student de

origine siriană. După studii ambii s-au întors în

Siria şi după patru anii, la începutul anilor ’90 au revenit în România

cu gândul de a sta câţiva ani. Cei câţiva ani s-au

transformat în două decenii iar pe fondul situaţiei actuale din

Siria au concluzionat că vor rămâne probabil

aici tot restul zilelor.

A fost greu să vă adaptaţi în România atunci când aţi sosit?

Nu a fost aşa de greu, deoarece cunoşteam multe lucruri din timpul studenţiei, însă situaţia era destul de schimbată. La început am avut un magazin, împreună cu soţul meu, dar am renunţat la el şi soţul meu este traducător. A început să facă traduceri mai mult ca un hobby, pentru a face un ban în plus. Dar acum are atât de mult de tradus că aceasta a devenit munca lui principală. Eu sunt consultant financiar de 13 ani la aceeaşi firmă, fiind una dintre puţinele femei arabe angajate la români.

Care este din punctul tău de vedere situaţia femeilor arabe în Timișoara?

Sincer, nu-mi vine să cred ce se întâmplă cu femeile arabe în Timişoara.

Nu am crezut până n-am vazut. Noi, familia noastră, nu am avut niciodata probleme, nici cu vecinii, nici cu taximetriştii. Eu nu port batic, dar femeile care poarte batic sunt luate în vizor. Taximetristii daca văd o femeie cu batic nici măcar nu opresc sau se poartă urât cu ele. Dacă vorbesc la telefon când sunt în taxi, şoferul le spune să închidă telefonul că ei nu se pot concentra. Să fim serioşi, ce taximetrist nu se poate concentra când cineva vorbeşte la telefon?La fel, dacă vine de la piaţă nu o lasă să pună plasele în maşină sau în portbagaj pentru că spun să sunt murdare. Cât de murdare pot să fie nişte plase pe care le-ai cumpărat de la piaţă sau de la supermarket?

Dacă merg cu familia mea să bem o cafea, chelnerii se poartă frumos. Dacă sunt cu arăboaicele, situaţia se schimbă, cu toate că ele nu fac nimic rău, nu spun nimic rău, stăm şi cerem cafea şi lăsăm bacşiş. S-a întâmplat odată ca una dintre noi să greşească un cuvânt când a comandat şi chelnăriţa s-a uitat foarte urât la noi, cu scârbă. Eu de felul meu sunt paşnică dar când am văzut asta am întrebat-o care este problema. A zis că are problemele ei personale, dar cu problemele tale nu vii la lucru. Femeile arabe nu sunt rele, nu au probleme, nu se ceartă, nu fac gălăgie, nu au copii mici.

Unele au probleme şi cu vecinii. Copiii mei tot timpul s-au jucat în curtea blocului şi nimeni nu le-a spus nimic. O prietenă mi-a povestit că vecinii nu îi lasă pe copiii ei să se joace în curte, că îi trimit acasă. Nu poţi să crezi aşa ceva până nu ajungi să vezi pe pielea ta. Oamenii consideră că străinii vin aici să mănânce mâncarea lor dar ei nu ştiu că şi arabii produc aici. Fiecare arab care are firmă are şi câte 2-3 români angajaţi.

Ce crezi că s-ar putea face pentru a îmbunătăţi situaţia?

Într-un fel e vina noastră. Noi arabii, noi străinii, migranţii ar trebui să facem diferite evenimente prin care lumea să ne cunoască aşa cum suntem, să afle despre cultura noastră, să treacă dincolo

de stereotipurile pe care le au despre noi. De exemplu, mulţi oameni nu ştiau nimic despre Siria până nu au intervenit americanii deşi în martie sunt 3 ani de când sunt probleme. Foarte puţin oameni m-au întrebat înainte, iar acum toată lumea mă întreabă despre asta.

S-a mobilizat comunitatea de aici în legătură cu problemele din Siria?

Am făcut manifestaţii în stradă pentru Siria, şi aici în Timişoara, însă a fost foarte slab. Eu am fost singura femeie. Nu am putut să conving alte femei să participe pentru că nu credeau

că mass-media poate avea efect. Am fost lângă Bega de trei ori şi o dată în centru, am pornit de la Catedrală şi am ajuns până în Piaţa Unirii. Mesajele noastre au texte de tipul „Assad jos, vrem libertate!”. Am avut jandarmi şi poliţie cu noi însă prea puţin sprijin din partea românilor. Ba mai mult, am întâlnit chiar o persoană care a spus „Ce căutaţi aici la noi, mergeţi la voi acasă!”. Fiica mea este în Viena şi acolo în fiecare duminică ei sunt pe stradă.

Tu ești mediator intercultural în cadrul proiectului Migrant în România interculturală. Ce înseamnă pentru tine acest rol?

Eu am devenit mediator după ce fiica mea a plecat din ţară. Mie îmi place să lucrezşi să se vadă că lucrez, nu îmi place să stau. Am văzut că ea făcea multe lucruri şi am vrut să mă implic şi eu. Însă nu e chiar aşa cum credeam, mă aşteptam să fie mult mai mult. Nimic nu se mişcă. De exemplu, am adus în discuţie problema permisului de conducere. Sunt multe femei arabe care au permis de conducere dar nu l-au adus din Siria şi aici nu pot da examen, deoarece este necesar un nivel prea avansat de limba română. Am propus astfel să existe posibilitatea de a da examenul în limba arabă sau măcar în engleză.Pentru că atfel stau cu maşina în faţa blocului şi nu pot să

o conducă, chiar dacă în Siria au obţinut permis şi ştiu să conducă. O femeie când conduce şi face ceea ce este nevoie pentru casă se simte altfel decât dacă este tot legată de soţul ei. Trebuie să se găsească o soluţie. Sunt multi oameni care au plecat din Siria fără nici un fel de acte şi au slabe şanse să le mai recupereze vreodată.

Problema este că eu chiar dacă nu eram mediator tot asta făceam. Eu credeam că voi avea un statut mai special, când voi merge la o instituţie, însă nu am văzut până acum deschidere pentru a ne ajuta în soluţionarea probelemelor pe care le identificăm.

Întâmpină femeile arabe dificultăţi și pe piaţa muncii?

Femeile arabe nu lucrează la români, lucrează la arabi. Acesta e un lucru foarte bun, pentru că astfel au loc de muncă. Deşi asta poate că le izolează oarecum de societate, şansele să se angajeze în afara comunităţii sunt destul de mici. Asta nu e o problemă doar aici în România. Și în Austria unde e fiica mea este dificil pentru femei care poartă batic sau chinezi sau negri, în general pentru persoane care sunt vizibil diferite. Din pacate aşa sunt oamenii.

Consideri că faptul că aţi obţinut cetăţenia română a contribut la integrarea voastră pe piaţa muncii și în societate, în general?

Da, a contat foarte mult pentru noi. Când soţul meu a obţinut cetăţenia copiii au primi automat. Doar eu a trebuit să mai dau testul. Multe lucruri se rezolvă mai uşor.

Ești responsabilă de rubrica Bucătăria lumii din revista Migrant în România – ce reprezintă această sarcină pentru tine?

Îmi place să transmit mai departe din bogăţia culinară a lumii. Și încerc să scriu reţete care pot fi făcute de toată lumea şi cu ingrediente care se găsesc aici.

Femeile arabe în TimișoaraOana

Neștian SanduInstitutul

Intercultural Timișoara

Page 7: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 2013 Migrant în România - nr. 19, 201312 13

analiza

În contextul promovării pe plan european a unei Strategii pentru inovaţie şi bună guvernare la nivel local, Consiliul Europei a identificat 12 principii ale unei Bune Guvernări.

Dacă lăsăm deoparte problematica alegerilor şi ne concentrăm mai ales asupra participării şi interacţiunilor cu cetăţenii dincolo de procesul electoral,putem analiza aceste principii din perspectiva participării migranților la viața publică locală. Într-o societate democratică bazată pe principiile bunei guvernări, toți cetățenii unei localități, indiferent de paşaportul pe care îl dețin, atât timp cât locuiesc legal, au dreptul şi responsabilitatea de a participa activ la viața publică locală. De asemenea, autoritățile locale au responsabilitatea de a asigura un cadru adecvat şi de a lua măsuri specifice acolo unde este cazul pentru ca posibilitățile teoretice de participare să devină realitate şi pentru ca nevoile diferitelor categorii de cetățeni să fie luate în considerare în elaborarea şi implementarea politicilor publice.

Pentru fiecare dintre cele 12 principii ale bunei guvernări Consiliul Europei propune un set de indicatori care să permită evaluarea modului în care principiul respectiv este pus în practică. Unii dintre aceşti indicatori sunt de interes general şi au în vedere îndeplinirea corectă de către autorități a atribuțiilor ce le revin. În cazul altor indicatori este însă oportună analiza modului în care aceştia se aplică membrilor grupurilor defavorizate, minorităților, sau migranților.

Propunem în continuare evidențierea acelor indicatori care au relevanță directă pentru problematica integrării migranților la nivel local şi invităm cititorii, în special membrii grupurilor locale pentru promovarea integrării migranților, să analizeze în ce măsură autoritățile locale din oraşele lor țin cont de aceste cerințe.

12 principii ale unei bune guvernări incluzive din perspectiva migranților

Participarea incluzivă la procesul decizional

Migranții sunt implicaţi în toate etapele ciclului politicilor publice (dezvoltare, implementare şi evaluare); Structurile create la nivelul comunităţii locale (de exemplu grupurile de lucru pentru integrare ce funcționează în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanța, Iaşi şi Timişoara) sunt recunoscute şi susţinute de către autorități ca parteneri de dialog; Toate vocile, inclusiv cele ale celor mai puţin privilegiaţi şi mai vulnerabili, sunt ascultate şi luate în considerare în procesul decizional, inclusiv în ceea ce priveşte alocarea resurselor; Se fac încercări sincere şi sistematice de a media între diferitele interese legitime şi de a ajunge la un consens general cu privire la interesul întregii comunităţi şi la felul în care acesta poate fi îndeplinit; Deciziile sunt luate în funcţie de ceea ce doresc cei mai mulţi, în vreme ce drepturile şi interesele legitime ale celor mai puţini sunt respectate.

O bună guvernare incluzivă din perspectiva migranților

Răspunsuri prompte

Obiectivele, regulile, structurile şi procedurile sunt adaptate şi în raport cu aşteptările şi nevoile legitime ale rezidenților străini; Rezidențiistrăini au acces la servicii publice, iar cererile şi plângerile acestora primesc un răspuns într-o perioadă de timp rezonabilă, similară cu cele înaintate de restul populației.

Eficienţă şi eficacitate

Activităţile instituţiilor satisfac în mod real şi nevoile rezidenților străini, pe baza unei distribuţii rezonabile şi corecte a resurselor disponibile.

Deschidere şi transparenţă

Deciziile sunt luate şi implementate în conformitate cu regulile şi regulamentele care sunt publice; Informaţiile cu privire la decizii, implementarea politicilor şi rezultate pot

fi accesate cu uşurință şi de către membrii comunităţilor de migranți, astfel încât aceştia să poată urmări şi contribui în mod eficient la activităţile autorităţilor locale (de ex. cu ajutorul mediatorilor, prin participarea autorităților la seminariile locale organizate cu regularitate, prin proceduri de comunicare adaptate);

Respectarea statului de drept

Regulile şi regulamentele sunt adoptate în conformitate cu procedurile legale şi sunt aplicate în mod imparţial şi echitabil, acordând o atenţie deosebită evitării discriminării directe şi indirecte; La nevoie, procedurile şi regulamentele sunt adaptate pentru a lua în considerare accesul real al rezidenților străini la drepturile lor.

Comportament etic

Angajamentele, mecanismele şi practicile referitoare la abordarea corupţiei şi conflictelor de interese există şi sunt cunoscute şi de către rezidenții străini.

Competenţă şi capacitate

Personalul instituțiilor publice are cunoştinţele şi abilităţile de a înţelege şi aborda problematica integrării migranților şi are posibilitatea de a integra aceste cunoştințe şi abilități în practica profesională curentă; Personalul este susţinut, încurajat şi motivat să participe la activităţi care le sporesc abilităţile şi cunoştinţele cu privire la problemele legate de migrație şi competenţele profesionale în general.

Inovaţie şi deschidere la schimbare

Sunt căutate soluţii noi şi eficiente pentru facilitarea integrării migranților

Călin RusDirector

Institutul Intercultural Timișoara

Responsabilitate

Toţi factorii decizionali, colectivi şi individuali, îşi asumă răspunderea pentru deciziile luate; Deciziile sunt raportate, explicate în aşa fel încât să fie înţelese cât mai bine de membrii comunităţii locale şi pot fi sancţionate; Mecanismele de responsabilizare sunt cunoscute şi de către rezidenții străini, iar aceştia sunt încurajaţi să le folosească.

Cu siguranță, dacă evaluarea siuației dintr-un oraş este făcută de persoane din administrația locală se vor obține rezultate diferite față de cele ale unei evaluări realizate de reprezentanți ai migranților sau de către reprezentanți ai societății civile. Mai mult, este probabil ca unii reprezentanți ai societății civile să semnaleze faptul că în legătură cu unii indicatori autoritățile locale nu îşi fac datoria nici față de cetățenii români, nu doar față de rezidenții străini. De asemenea, este probabil că rezultatele unei asemenea evaluări vor arăta că oraşele analizate stau foarte bine în legătură cu anumiți indicatori şi sunt foarte departe de a îndeplini cerințele specificate de alți indicatori. Rezultă aşadar că o asemenea analiză ne poate indica ariile prioritare de acțiune la nivel local pentru a apropia situația de standardele bunei guvernări incluzive, iar orice acțiune care asigură îmbunătățirea participării migranților la viața publică locală nu face decât să contribuie la îmbunătățirea modului în care instituțiile publice îşi îndeplinesc atribuțiile în general şi la promovarea principiilor democrației participative la nivel local.

şi sunt valorificate diferitele metode şi instrumente disponibile; Există disponibilitatea de a pilota şi experimenta noi abordări şi de a învăţa din experienţa altor oraşe. Este creat un climat propice schimbării în scopul obţinerii de rezultate mai bune.

Sustenabilitate şi orientare pe termen lung

Există o înţelegere a cauzelor istorice, culturale şi sociale care stau la baza situaţiei actuale a comunităţilor de migranți şi se ia în considerare o abordare pe termen lung bazată pe sustenabilitate; Se insistă asupra susţinerii proceselor care duc la egalitate, cetăţenie activă şi autonomie şi nu asupra rezolvărilor rapide care reproduc inegalităţile şi generează sau mențin situații de dependenţă.

Un management financiar eficient

Rezidenții străini participă alături de ceilalți cetățeni la elaborarea bugetului şi la monitorizarea implementării acestuia.

Drepturile omului, diversitate culturală şi coeziune socială

În sfera de influenţă a autorităţilor locale drepturile omului sunt respectate, protejate şi implementate, iar discriminarea de orice fel este combătută; Diversitatea culturală este tratată ca element pozitiv şi se fac eforturi continue pentru a se asigura că fiecare persoană se simte membru al comunităţii locale, se identifică cu aceasta şi nu se simte exclus; Se iau măsuri pentru managementul diversităţii; Se promovează coeziunea socială şi integrarea zonelor dezavantajate; Se asigură accesul la serviciile esenţiale, mai ales în ceea ce priveşte secţiunile cele mai dezavantajate ale populaţiei.

Page 8: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 2013 Migrant în România - nr. 19, 201314 15

analiza

Website-ul European pentru Integrare (EWSI - www.integration.eu),o platfomă online care susține eforturile pentru integrarea migranților din țările terțe în statele membre ale Uniunii Europene, a publicat un articol special dedicat participării politice a migranților. Descrierea, în revista Migrant în România, a acestui articol are mai multe obiective. În primul rând, prin prezentarea cadrului legal şi evoluția acestuia pe parcursul ultimilor 20 de ani la nivelul U.E. se oferă o înțelegere de ansamblu a întregului proces, încă în derulare. În al doilea rând, un subiect de interes major îlreprezintă prezentarea comparativăa situației participării migranților la viața politică din perspectivele: drept de vot, cetățenie şi dreptul la candidatură, precum şi situația privind participareaca şi candidați din partea unor partide politice şi reprezentarea în funcții publice, respectiv în consilii consultative şi alte platforme de dialog. Nu în ultimul rând, articolul vorbeşte despre tinerii migranți din statele terțe şi diverse forme de participare ale acestora în statele membre U.E., de asemenea un subiect de interes pentru revista Migrant în România.

Dezvoltarea cadruluilegal şi a politicilor privind migrația în Uniunea Europeană se rezumă la câteva etape semnificative, după cum urmează: Anul 1992 a fost precedat de două

documente relevante, primul document fiind„Tratatul de la Maastricht” care conferă dreptul cetățenilor U.E. să voteze la alegerile locale şi europene într-un alt stat membru decât al lor. Cel de-al doilea document semnificativ îl reprezintă„Convenția Consiliului Europei privind participarea străinilor la viața publică la nivel local”. Acesta din urmă garantează rezidenților străini dreptul egal la asociere, crearea unei structuri alese de către comunitățile de străini care să dețină un rol consultativ şi dreptul de vot pasiv după 5 ani de rezidență. Deşi reprezintă un progres semnificativ, ratificarea convenției a fost limitată de-a lungul timpului la doar opt semnături din partea statelor (trei provenind din state care nu sunt

Participarea politică a migranților

membre U.E. şi alte cinci semnături care nu au fost urmate de ratificări). Parlamentul European sprijină

constant dreptul la vot şi participarea civică a străinilor din statele terțe, iar una dintre cele mai semnificative rezoluții este cea privind „Integrarea migranților, efectele pe piața muncii şi dimensiunea externă a coordonării privind securitatea socială” adoptată la Strasbourg în 14 martie 2013. În noiembrie 2004 a fost

adoptat la nivelul statelor membre U.E.documentul „Principiile de bază comune privind politicile integrării imigranților în U.E.” prin care se încurajează participarea străinilor la procesele democratice şi creşterea interacțiunii dintre aceştia

şi cetățenii statelor membre. În iunie 2008, Adunarea

Parlamentară a Consiliului Europei face o propunere pentru garantarea dreptului de vot al migranților cel puțin la nivel local şi sprijinirea unor mecanisme consultative prin care migranții îşi pot exprima părerea şi sunt consultați cu privire la subiecte care îi afectează. În iulie 2011, Comisia Europeană

a propus „Agenda europeană pentru integrarea resortisanţilor ţărilor terțe” prin care se încurajează acțiuni de creştere a participării migranților din punct de vedere economic, social, cultural şi politic. Prin acest document se propun şi o serie de măsuri concrete pentru

susținerea participării democratice a migranților, cum ar fi: cursuri destinate migranților şi programe de mentorat, sprijinirea dreptului la vot al migranților la alegerile locale, crearea unor mecanisme consultative la nivel local, regional şi național, precum şi încurajarea antreprenoriatului, creativității şi inovației.

Conform EWSI, încă existăcâteva obstacole majore de depăşit până când migranții din statele terțe să poată participa la alegerile locale, regionale şi naționale în statele membre U.E. Doar 16 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene oferă dreptul la vot rezidenților străini, în timp ce doar două țări oferă dreptul la vot la nivel național. În mai multe state

membre U.E., dreptul la vot este legat de durata şederii sau este accesibil doar unei categorii specifice de migranți. În alte cazuri, dreptul la vot este oferit cetățenilor din state care au semnat un acord bilateral specific în acest sens.

Dincolo de dreptul de vot, care este baza participării politice şi civice, există o serie de alte drepturi pentru a încuraja participarea democratică a migranților. Cetăţenii din state terțe au dreptul să candideze pentru alegeri la nivel local în zece țări membre U.E. (Danemarca, Finlanda, Suedia, Irlanda, Grecia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovacia, Marea Britanie), pentru alegeri regionale în doar patru țări (Marea Britanie, Portugalia, Danemarca şi Suedia) şi în doar două țări pentru alegeri naționale (Marea Britanie şi Portugalia). Obținerea cetățeniei poate fi văzută drept o finalitate a integrării sau/şi un stimulent. Participarea politică poate fi promovată pe de o parte prin extinderea drepturilor politice ale migranţilor din statele terțe sau/şi prin facilitarea accesului la obținerea cetățeniei. Se consideră că facilitarea obținerii cetățeniei diminuează decalajul dintre drepturile cetățenilor şi cele ale rezidenților pe termen lung şi deschide oportunități spre mai multe forme de participare.

Un rol important în facilitarea reprezentării îl au mecanismele consultative deoarece oferă migranților oportunitatea de a-şi apăra drepturile şi de a-şi exprima opiniile în fața autorităților locale şi/sau naționale. Totuşi, această formă de reprezentare nu poate fi considerată o alternativă la drepturile electorale, însă poate stimula participarea politică a migranților din statele terțe şi poate îmbunătăți politicile de integrare deoarece reprezentanții migranților îşi pot comunica direct opiniile către guverne şi alți actori publici.

Dacă la nivelul Uniunii Europene există o apatie generalizată a tinerilor față de participarea politică formală, tinerii migranți nu sunt o excepție. Dimpotrivă, aceştia necesită o atenție deosebită în orice sistem politic şi trebuie încurajați să participe politic

acolo unde este posibil. Tinerii migranți reprezintă o categorie asupra căreia criza economică şi financiară şi-a pus amprentele puternic, în special în ceea ce priveşte accesul la un loc de muncă. Există diverse forme de participare care pot fi luate în considerare şi pot să fie susținute prin intermediul noilor tehnologii de comunicare şi o finanțare dedicată.

În ceea ce priveşte competențele naționale versus instituțiile europene, acestea din urmă pot face recomandări, pot sprijini dezbateri şi schimbul de informații şi bune practici. Un document care atestă acest lucru este Agenda europeană pentru integrarea resortisanţilor ţărilor terţe prin care Comisia Europeană recomandă statelor membre să înlăture obstacolele pentru participarea politică a migranților.

Concluzia la care ajung autorii articolului se rezumă, printre altele, la faptul că în ultimele două decenii s-au făcut progrese la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene pentru a încuraja accesul migranților din statele terțe la dreptul de participare politică. Totuşi, datorită numărului mic de semnături ale Convenției privind participarea străinilor la viața publică la nivel local lansată de către Consiliul Europei, mai rămân o serie de etape de parcurs până când migranții din statele terțe să poată avea acces egal la manifestarea dreptului de participare politică la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Întregul articol este disponibil pe Site-ul European pentru Integrare: www.integration.eu.

Daniela Crăciun Institutul Intercultural Timișoara

Page 9: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 2013 Migrant în România - nr. 19, 201316 17

Flavius Ilioni - Loga

Resortisanţii ţărilor terțe din Timişoara beneficiazădin septembrie 2012 de asistenţă în vederea facilitării integrării acestora în comunitate, în cadrul Centrului de Consiliere a persoanelor aflate în situaţie de risc AIDRom Timisoara, Str. Gheorghe Șincai, Nr. 9.

Beneficiarii proiectului care este derulat de către ARCA – Forumul

Român pentru Refugiaţi şi Migranţi în parteneriat cu Asociaţia Ecumenicăa Bisericilor din România AIDRom sunt cetăţenii străini cu drept de şedere în România, marea majoritate fiind studenţi, membri de familie sau persoane cu viză de muncă.

Grupul ţintă beneficiază de servicii de facilitare a integrării în societatea românească prin consiliere socială

şi juridică, cursuri gratuite de limba română şi acomodare culturală, asistenţă materială pentru categoriile vulnerabile, asistenţă în vederea identificării unui loc de muncă sau orice tip de acompaniere şi mediere în relaţia dintre beneficiar şi autorităţi locale. Tot în cadrul proiectului a fost lansată campania „Primeşte-i alături de tine! România are doar de câştigat”,

campanie de sensibilizare a opiniei publice şi de creştere a nivelului de cunoaştere a societăţii româneşti cu privire la fenomenul migraţiei.

Toate aceste servicii şi activităţi sunt oferite în cadrul proiectului finanţat de Uniunea Europeană şi Inspectoratul General pentru Imigrări, Promovarea imaginii RTT în România şi soluţii eficiente în vederea integrării acestora în societatea românească” în cadrul Programului General Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii, Fondul European de Integrare a resortisanţilor ţărilor terţe, Programul anual 2012/ Nr. Ref. IF/11.01-02.01/2012.

Centrul de Consiliere pentru persoane aflate în situaţia de risc AIDRom Timişoara a organizat, în cadrul activităţilor de acomodare

culturală, evenimente artistice intitulate Seri Multiculturale. Acestea sunt întâlniri interactive, unde participanţii au ocazia de a afla despre cultura, tradiţiile şi obiceiurile româneşti. Participanţii sunt provocaţi la discuţii interactive legate de paralele culturale pe temele abordate. De asemenea, întâlnirile culturale au avut şi o latură culinară. La evenimente a fost gătită mâncare tradiţională românească, dar şi mâncare internaţională pregătită de participanţi.

În cadrul Centrului de Consiliere a persoanelor aflate în situaţie de risc AIDRom Timişoara, asistenţa este oferită de doi asistenţi sociali şi un lector de limba română.

Proiectul oferă acelaşi pachet de servicii şi în Iaşi şi Bucureşti pentru toţi resortisanţii ţărilor terţe.

Intergrare și asistenţă pentru străinii din Timișoara

proiecte

Page 10: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 2013 Migrant în România - nr. 19, 201318 19

europa

Iniţiativa Oraşe ale integrării (Integrating Cities) a fost lansată la Rotterdam în 2006 în cadrul unui parteneriat între EUROCITIES şi Comisia Europeană pentru a promova implementarea la nivel local a Principiilor de Bază Comune ale Integrării. Angajamentul în acest proces a fost reconfirmat prin Declaraţia de la Milano din 2007 şi o serie de proiecte europene.

În 2010 a fost lansată Carta Eurocities pentru Oraşe ale Integrării care afirmă angajamentul oraşelor cu privire la integrarea migranţilor şi oferă un cadru important, prezentând obligaţiile şi responsabilităţile oraşelor europene de a promova diversitatea şi a de a oferi oportunităţi egale din rolul de decidenţi politici, ofertanţi de servicii, angajaţi şi cumpărători ai bunurilor şi serviciilor. Carta a fost semnată de 25 de oraşe care fac parte din grupul de lucru privind migraţia şi integrarea în cadrul Eurocities.

Acest grup de lucru, din care fac parte practicieni din peste 30 de oraşe, oferă, pe deo parte, un cadru pentru învăţare reciprocă cu privire la guvernarea integraţionistă, iar pe de altă parte încearcă să influenţeze politicile UE privind migraţia şi integrarea din perspectiva oraşelor.

Având în vedere faptul că majoritatea migranţilor locuiesc la oraş, grupul de lucru doreşte să sublinieze importanţa implicării oraşelor în

formularea şi implementarea politicilor publice privind migraţia şi integrarea. De asemenea, grupul îşi propune să pună în practică unul dintre obiectivele Agendei europene pentru integrare, şi anume dezvoltarea politicilor de integrare printr-o abordare cu adevărat „de jos în sus”, pentru ca experienţa la nivel local să aibă un impact mai mare asupra politicilor UE.

Unul dintre proiectele aflate în derulare în prezent este proiectul ImpleMentoring – Sprijin de la oraş la oraş pentru integrarea migranţilor, carea început în noiembrie 2012 şi se va încheia în mai 2014. Bazat pe experienţe anterioare ale reţelei Eurocities, proiectul abordează probleme referitoare la politicile şi practicile de integrare.

ImpleMentoring îşi propune să ofere sprijin între oraşe prin sisteme de monitorizare, adaptate pentru patru arii specifice: Sensiblizarea percepţiei publice

cu privire la migraţie şi diversitate Reflectarea şi managementul

diversităţii în administraţia publică şi oferirea de servicii Stimularea participării

în diverse cartiere Promovarea participării

politice a migranţilor prin grupuri consultative locale.

Activitatea principală a acestui proiect se referă la realizarea a patru seturi de instrumente în care se

identifică factorii cheie de succes cu privire la cele patru tematici descrise mai sus. Sunt realizate, de asemenea, materiale video şi planuri de monitorizare care includ patru sau cinci oraşe, unele în rolul de mentori (cele care au experienţă pe tematica respectivă), iar altele în rolul de oraşe care doresc să implementeze schimbări cu privire la anumite politici publice.

Pentru a deveni semnatari ai Cartei oraşelor integrării, membrii Eurocities trebuie să parcurgă un proces care presupune: prezentarea iniţiativei în Consiliul Local pentru a fi adoptată oficial, informarea Eurocities cu privire la decizia de participare, organizarea unei ceremonii oficiale de semnare a Cartei la nivel local. O ceremonie oficială este organizată şi în cadrul unei conferinţe anuale în care oraşele îşi exprimă angajamentul în faţa instituţiilor UE şi a celorlalte oraşe semnatare.

Încurajăm pe această cale oraşele din România să se alăture initiativei Oraşelor integrării şi recomandăm grupurilor de lucru locale pentru integrare să informeze autorităţile publice cu privire la această oportunitate.

Mai multe informaţii puteţi afla la: www.integratingcities.eu.

Concordia Discors este un proiect de cercetare despre integrarea diferitelor grupuri de migranţi în cartiere europene. Proiectul este finanţat prin Fondul European pentru Integrare şi are ca scop investigarea dinamicii integrării prin analiza relaţiilor între grupuri la nivel de cartier în cinci oraşe europene: Torino, Barcelona, Nürnberg, Londra şi Budapesta.

Expresia „Concordia discors” provine din limba latină şi a devenit o paradigmă pentru starea dinamică a „armoniei discordante”. Proiectul porneşte de la ideea că integrarea este un proces dinamic, nu este o situaţie rigidă şi nici nu se opune conceptual conflictului. Analiza tensiunilor inter-grup asociate cu procesele de integrare devine astfel o precondiţie pentru abordarea lor proactivă şi constructivă.

O altă perspectivă importantă a proiectului se referă la viziunea asupra relaţiilor intergrup, care trece dincolo de simpla diferenţiere în funcţie de naţionalitate sau cultură. Astfel, grupurile analizate în cadrul cercetării se bazează şi pe diferenţierile în funcţie de statut socio-economic, generaţie sau durata locuirii în cartierul respectiv. De aceea, terminologia folosită este de „relaţii intergrup” şi nu de relaţii „interetnice”.

Acest proiect porneşte de la ideea că spaţiul fizic are un impact important asupra relaţiilor dintre grupuri. Având în vedere că oraşele contemporane sunt (din ce în ce mai) fragmentate şi prea eterogene pentru a fi investigate ca un tot unitar, studiul se centrează pe cartiere, cu scopul de a genera o înţelegere profundă, bazată pe date empirice şi relevantă pentru realizarea de poltiici publice referitoare la integrarea şi transformarea conflictelor.

Proiectul urmăreşte să înţeleagă atât rolul imigraţiei asupra schimbărilor

urbane, aşa cum este el perceput de populaţia locală, cât şi influenţa diferitelor contexte urbane asupra relaţiilor între grupuri şi integrării, precum: Cartierele ca şi context

social şi urban; Experienţele zilnice; Informarea de către şi

reprezentarea în mass-media locală a respectivelor cartiere; Politicile locale care au efecte asupra

cartierelor respective, inclusiv strategiile de comunicare politice/electorale.

Aceste aspecte sunt analizate prin metode calitative şi cantitative, specifice unor discipline de studiu diferite. Principalele etape metodologice ale proiectului Concordia Discors sunt: Analiza contextului social şi

urban şi identificarea indicatorilor comuni care descriu contextele urbane, sociale şi de migraţie Analiza percepţiei asupra

politicilor locale şi măsurii în care acestea influenţează relaţiile intergrup Analiza mass-mediei locale,

a conţinuturilor ziarelor locale sau a secţiunilor locale din ziarele naţionale, în funcţie de specificităţile fiecărei ţări pentru a identifica cât de des sunt menţionate cartierele respective referitor la migraţie şi pentru a analiza conţinuturile ştirilor cu privire la reprezentările dominante ale relaţiilor intergrup şi ale politicilor referitoare la migraţie şi integrare

Muncă de teren etnografică pentru identificarea, prin observaţie directă şi interviuri, a relaţiilor intergrup, a modalităţilor în care locuitorii cartierelor respective îşi reprezintă diversitea şi pentru investigarea practicilor zilnice de interacţiune.

Proiectul Concordia Discors a adoptat o perspectivă comparativă realizată la două niveluri: comparaţia între diferite cartiere ale aceluiaşi oraş şi comparaţia între cartiere din diferite oraşe şi ţări. Există câte un raport pentru fiecare oraş şi o sinteză a analizei comparative a tuturor celor 11 cartiere din cele cinci oraşe care au participat la proiect. Aceste documente sunt disponibile la: www.concordiadiscors.eu.

Integrarea migranţilor în oraşele europeneConcordia Discors. Înţelegerea conflictului și integrăriiîn cartiere europene

Eurocities – Orașe ale integrării

Oana Neștian SanduInstitutul Intercultural

Timișoara

Page 11: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 2013 Migrant în România - nr. 19, 201320 21

analiza

Europa este formată dintr-o foarte mare diversitate de oameni, fie ei migranţi sau nativi. Fiecare persoană este unică în sine, având abilităţi diferite, personalităţi diferite, atribute diferite, provenind din medii diferite iar fiecare din aceste diferenţe este ceea ce îi conferă Europei strălucirea aparte, competitivitate şi creativitate. Totuşi, mult prea des diversitatea Europei nu este percepută în mod pozitiv, ci mai degrabă ca o condamnare, iar diferenţele culturale, sociale, politice şi economice din Europa dau naştere unor sentimente de ameninţare şi/sau nesiguranţă. Pe măsură ce dialogul şi eforturile interculturale pentru promovarea şi valoarea diversităţii încearcă să combată retorica anti-imigraţionistă şi teama publicului, criticii fenomenului migraţiei sunt prizonierii propriei gândiri xenofobe. Acest lucru rezultă în marginalizarea străinilor şi a cetăţenilor UE care provin din familii de migranţi, sau a celor cu „o caracteristică vizibilă a diferenţei.”

Deoarece până în prezent s-au adunat puţine dovezi cu privire la acest lucru, iar datele statistice care confirmă beneficiile sociale şi culturale, precum şi impactul economic al contribuţiilor migranţilor sunt puţine, ENAR a realizat această publicaţie cu scopul de a oferi o primă relatare şi de a încuraja cercetări academice mai amănunţite în acest domeniu şi îi invită pe migranţi, precum şi pe cei care au cunoştinţe despre contribuţiile migranţilor la tot ceea ce înseamnă Europa, să-şi împărtăşească

poveştile, mărturiile personale şi cifrele care dovedesc „talentele ascunse” ale migranţilor din Europa.

Talente ascunse, talente irosite?scoate în evidenţă câteva dintre multele talente ale migranţilor şi ale minorităţilor etnice şi religioase; talente care sunt mai puţin vizibile în tendinţele generale ale mass-mediei sau ale discursului public. În timp ce, în ultima vreme, aspectul economic al migraţiei a atras atenţia publică, dimensiunea socială nu a fost recunoscută sau apreciată în aceeaşi măsură. Astfel, această publicaţie spune povestea talentelor migranţilor şi încearcă să documenteze şi să aducă într-o nouă lumină modalităţile prin care aceştia contribuie la societatea şi economia europeană, atât din punct de vedere material cât şi într-un mod mai simbolic şi calitativ.

În mod surprinzător, cercetările întreprinse pentru această publicaţie s-au confruntat cu provocarea unei

insuficienţe de informaţii disponibile şi studii aprofundate cu privire la diferitele aspecte în care migranţii şi minorităţile religioase şi etnice contribuie la societăţile europene. În consecinţă, unul din obiectivele acestei publicaţii este atragerea atenţiei celor care elaborează politici şi a oamenilor de ştiinţă asupra nevoii de a investi în cercetări aprofundate pentru a descoperi şi a prezenta publicului într-un mod cât mai documentat impactul pozitiv al migranţilor şi al minorităţilor etnice în toate sectoarele societăţilor europene.

Câteva din mesajele cheie care se regăsesc în această publicaţie includ:

Contribuţii economice:1. Migranţii contribuie la societatea şi economia europeană.2. Contribuţiile lor la aspectele sociale, culturale şi politice au valoare economică.

construcţii, măcelărie sau eliminarea deşeurilor sau pur şi simplu îi ajută pe europeni să-şi concentreze atenţia şi energia în alte sectoare.7. Migranţii contribuie enorm la bunăstarea ţărilor lor de origine trimiţând bani familiei.8. Migranţii oferă Europei o legătură directă cu reţelele şi pieţele din toată lumea.Abilităţi şi contribuţii variate9. Migranţii au diferite abilităţi şi aptitudini. Participă la munci esenţiale, atât plătite cât şi neplătite. Aceştia umplu goluri esenţiale pe piaţa forţei de muncă; acceptă locuri de muncă pe care nativii deseori le refuză; fac

Sinteză și traducere deAlexandra ConearicInstitutul Intercultural

Timisoara

muncă de voluntariat în diferite sectoare; sunt cunoscuţi pentru spiritul lor antreprenorial şi inovativ în ceea ce priveşte demararea unei afaceri.10. Migranţii sunt creativi şi curajoşi în asumarea riscurilor, au o deschidere mai mare datorită mediului transnaţional din care provin. Aduc cu ei încântări culinare, stiluri vestimentare şi muzicale,cunoştinţe culturale şi lingvistice.11. Migranţii nu sunt doar inovativi, ci mai mult, prezenţa lor le permite şi celorlalţi să creeze şi să inoveze.Agenţi ai schimbării12. Migranţii, şi mai ales femeile migrante, sunt agenţi ai schimbării. Acestea schimbă stereotipurile cu privire la femei şi tineri şi formează o imagine elocventă a unor femei curajoase şi puternice.Lecţii de învăţat13. Dacă vrem să dezvoltăm o societate interculturală şi coezivă din punct de vedere social, este esenţial ca Europa să valideze contribuţiile diverse şi substanţiale pe care le aduc migranţii în ceea ce priveşte societatea şi economia.14. Politicile restrictive referitoare la migraţie, educaţie şi ocuparea forţei de muncă au efecte economice şi sociale directe asupra individului, comunităţii şi societăţii mai largi. Acestea dăunează în mod considerabil perspectivelor unei reveniri rapide din criza economică actuală. Acest lucru trebuie recunoscut şi abordat astfel încât migranţii să poată participa pe deplin în societate.15. Recunoaşterea, aprecierea şi promovarea exprimării şi utilizării diverselor talente ale migranţilor sunt paşi esenţiali pentru măsurarea egalităţii şi alocarea de investiţii în cercetări cu privire la dimensiunea acestor contribuţii. Datorită unei lipse uriaşe de date în acest domeniu, economiştii şi alţi cercetători ar trebui să adopte o abordare mai largă a colectării de date şi analizei cu privire la contribuţiile migranţilor la construcţia socială europeană din punct de vedere social, cultural şi politic. Într-adevăr, nu putem măsura ceea ce nu apreciem şi ceea ce nu luăm în considerare.16. Deoarece, de cele mai multe ori, talentele femeilor sunt ascunse sau nu sunt puse în aplicare, cercetările şi alte iniţiative ar trebui să cuprindă şi o dimensiune de gen pentru a promova şi încuraja participarea femeilor migrante.

3. Migranţii constituie aproape 10% din populaţia Uniunii Europene şi fac parte din construcţia socială a Uniunii Europene.4. Migranţii sunt angajatori care oferă locuri de muncă unor milioane de nativi europeni, atât în mod direct, cât şi în mod indirect.5. Migranţii contribuie în mod semnificativ, direct şi indirect, la PIB-ul şi comerţul ţărilor europene.6. Datorită migranţilor, europenii pot consuma bunuri şi servicii la preţuri mult mai mici, în domenii precum aprovizionare, îngrijirea copiilor şi îngrijire la domiciliu, croitorie, curăţenie, grădinărit,

ENAR:Talente

ascunse,talente irosite?

Page 12: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 2013 Migrant în România - nr. 19, 201322 23

organizatii

Centrul de Informare pentru Străini (CIS Cluj) face parte dintr-un proiect naţional al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie OIM Misiunea în România, finanţat prin Fondul European de Integrare a RTT. OIM România a creat aceste centre de informare în alte 14 oraşe din România în anul 2010. CIS Cluj are deja aproximativ 4 ani de activitate, timp în care a dezvoltat o serie de parteneriate şi relaţii cu instituţiile locale şi în principal cu Serviciul Român pentru Imigrări al judeţului Cluj şi cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală din cadrul Primăriei Muncipiului Cluj-Napoca. În anul 2010, deşi CIS Cluj a reuşit performanţa de a investiga nevoile sociale şi culturale ale unui număr de aproximativ 500 de străini, şi de a organiza mai multe sesiuni de informare pentru studenţii străini, dar şi pentru membrii de familie în vederea obţinerii unui loc de muncă, nu a reuşit să ajungă cu adevărat la comunităţile care aveau nevoie reală de ajutor, consiliere şi informare.

De asemenea, principalele instituţii locale cu care CIS Cluj ar fi trebuit să colaboreze considerau Centrul un proiect care nu are sustenabilitate în comunitate şi drept urmare nu era tratat cu seriozitate. Mai mult, comunităţile de străini percepeau CIS Cluj ca o entitate care doreşte să îi ia în vizor şi să le verifice şederea în România.

Într-un cuvânt, în primele luni de existenţă CIS Cluj nu a avut succes, dacă este să măsurăm succesul în indicatorii stabiliţi în proiectul prin care au fost finanţate aceste CIS-uri. Echipa tânără din cadrul Centrului a venit cu o nouă abordare a întregului proces de promovare şi de câştigare a încrederii comunităţilor şi anume a selectat tineri voluntari

care reprezentau comunităţile de străini la Cluj. Acestei echipe se datorează cei patru ani de activitate aproape neîntreruptă a Centrului. Cu ajutorul voluntarilor multiculturali au fost organizate sesiuni de informare, conferinţe, workshop-uri importante pe diverse tematici de interes preum: muncă, studii, educaţie şi permis de şedere la care au participat peste 200 de străini.

CIS Cluj a dezvoltat şi un program anual de internship la care sunt invitaţi să se înscrie tinerii străini care

doresc să se implice în promovarea centrului în cadrul comunităţilor lor.

Începutul a fost dificil şi plin de provocări. Anul 2010 a fost unul crucial în care CIS Cluj a încercat să se facă cunoscut şi să inspire încrederea comunităţilor de străini. Ce s-a întâmplat în următorii ani a fost un proces continuu de formare a relaţiilor şi parteneriatelor cu entităţile strategice locale şi, ce este şi mai important, CIS a încercat să îşi asigure sustenabilitate, accesând fonduri locale, identificând sponsori pentru evenimentele locale.

Începând cu anul 2011 au fost întroduse serviciile de asistenţă materială, despre care de fapt doresc să vorbesc pe larg în acest articol. Consider că acest serviciu este unul extrem de util pentru străini, a avut şi are rezultate notabile. CIS Cluj a asistat material aproximativ 35 de cazuri pe parcursul a trei ani de activitate, este un număr destul de mare dacă ne raportăm la numărul total al străinilor RTT la Cluj aprox. 2399 (date oferite de Serviciul Român pentru Imigrări al Judeţului Cluj).

Ţările din care provin persoanele asistate material sunt următoarele: Egipt, Turcia, Ecuador, Burundi, Ghana, Camerun, Pakistan, Cuba, Columbia, Ecuador, Mexic, Republica Moldova.

În majoritatea cazurilor sprijinul a constat în achiziţionare de produse electrocasnice, de uz casnic, alimente, articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Cum funcţionează acest serviciu de asistenţă materială? A fost gândit să funcţioneze ca un serviciu tipic de asistenţă socială, condiţii în care CIS Cluj colaborează cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală din cadrul Primăriei Municipiului.

În primul rând, consilierii CIS analizează situaţia economică a străinului şi dacă îndeplineşte toate criteriile de eligibilitate, apoi îi este realizată o anchetă socială care urmăreşte investigarea situaţiei financiare, familiale şi istoricul social al străinului. Dosarul de anchetă este transmis către OIM România, care acordă sau nu finanţarea cazului în baza unor evaluări. Procesul nu este deloc greoi, o anchetă se poate finanţa în minim o săptămână de la trimiterea dosarului. Partea mai dificilă este achiziţionarea produselor. Este dificilă, pentru că finanţarea nu este virată în contul CIS-ului sau în contul beneficiarului, ci ca o măsură de precauţie OIM România decontează plata facturilor deja realizate. Acest lucru înseamnă de fapt că benficiarul trebuie sa avanseze sumele necesare pentru achiziţionarea produselor, iar apoi să îi fie virate în contul personal. CIS Cluj a ales să lucreze cu facturi proforme, pentru că beneficiarii nu au banii necesari pentru achiziţionarea în avans a produselor. Din cauza că centrul lucrează cu proforme, multe

magazine nu acceptă colaborarea cu acesta. Astfel, CIS şi-a dezvoltat o reţea de magazine care au fost deschise spre colaborare. Au fost semnalate câteva neajunsuri ale acestui serviciu de către beneficiari precum: produsele nu pot fi achiziţionate din orice magazin, ajutorul material este acordat doar o singură dată per caz, justificarea excesivă a produselor achiziţionate, regulile stricte de eligibilitate a produselor.

Majoritatea beneficiarilor s-au declarat mulţumiţi de produsele achiziţionate şi de atitudinea consilierilor de informare, relaţia acestora cu consilierii a fost una de colaborare. Pe lângă asistenţa materială, CIS Cluj a încercat să îi facă promotorii şi colaboratorii Centrului. Mulţi dintre ei s-au implicat în activităţile Centrului, au scris articole, au participat la întâlniri şi au căpătat mai multă încredere. Serviciul de asistenţă materială este unul dintre cele mai dificile, care implică mult timp şi multe resurse dar care a adus CIS-ului cele mai multe satisfacţii. În acest an lansăm un apel către voi, comunităţile de străini, nu fiţi indiferenţi, spuneţi-le prietenilor voştri în nevoie că noi existăm pentru ei.

Pentru a contacta Centrele de Informare din ţară, vă rog să accesaţi acest link: http://www.romaniaeacasa.ro/.

Centrul de Informare pentru străinide la Cluj pregătit pentru

provocările anului 2014Daniela CervinschiLADO Cluj

Page 13: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 2013 Migrant în România - nr. 19, 201324 25

proiect

Asociația pentru Apărarea Drepturilor şi Integrare Socială (ADIS) derulează proiectul „Cursuri de limba română și activități educative pentru străinii din afara Uniunii Europene” (nr. ref. IF/12.02-02.01), în parteneriat cu Asociația Serviciul APEL.

Proiectul se desfăşoară în perioada octombrie 2013 – iunie 2014, în următoarele regiuni: București-Ilfov, Cluj, Brașov. El este finanţat prin Programul general „Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii” al Uniunii Europene, Fondul European de Integrare a Resortisanţilor Țărilor Terţe - Programul anual 2012.

Scopul proiectului îl reprezintă facilitarea integrării resortisanţilor ţărilor terţe (RTT) în societatea românească prin oferirea de cursuri de limba română şi sesiuni lingvistice, interculturale şi educative, adaptate la nevoile beneficiarilor (adulți şi copii).

Grupul ţintă al proiectului este reprezentat în principal de către resortisanţii ţărilor terţe cu drept de şedere în România (cetățeni străini din afara Uniunii Europene), adulți și copii, iar în secundar instituții publice responsabile de integrarea RTT în România, organizații non-guvernamentale care sprijină la nivel național sau local procesul de integrare a RTT, comunitățile locale în care locuiesc RTT, mass-media.

Activităţile principale destinate

cetățenilor străini, din afara Uniunii Europene, cu drept de şedere în România, se vor concretiza în oferirea în mod gratuit a unor:

cursuri formale și sesiuni practice de învățare a limbii române, în cadrul cărora puteți beneficia de:l manual de limba română (gratuit)l predarea cursului de către un profesor de limba română cu experiență în lucrul cu străiniil accesul la resurse şi materiale didactice de învățare a limbii române, inclusiv mijloace multimedial practicarea limbii române în contexte reale de viațăl flexibilitate în stabilirea programului de desfăşurare a cursului de limba românăl eliberarea unei diplome de participare, după finalizarea cursului

sesiuni lingvistice, interculturale și educative destinate copiilor RTT, inclusiv prin metode de educaţie non-formală, care vor presupune:l un spațiu atractiv pentru desfăşurarea de activități lingvistice, interculturale şi educativel organizarea de activități tematice şi adaptate vârstei şi intereselorl activități în aer liber, excursii tematicel oferirea de instrumente şi materiale specifice, jocuri, ghiduri etc.l organizarea unui curs de fotografie

l organizarea unor expoziții cu includerea fotografiilor realizate de copii

Pentru mai multe informații despre proiect şi participarea la activitățile acestuia, vă rugăm să accesați pagina web a Asociației ADIS: www.asociatia-adis.ro sau să solicitați informații la e-mail [email protected] sau telefon 0766448746.

Asociația pentru Apărarea Drepturilor și Integrare Socială (ADIS) este o organizație non-guvernamentală şi non-profit, care are ca scop promovarea, apărarea şi susținerea valorilor democrației, drepturilor şi libertăților omului, îmbunătățirea calității vieții persoanelor din punct de vedere social, economic şi cultural. Misiunea ADIS este de a susţine integrarea în viaţa socio-economică şi culturală a individului - în special a diferitelor categorii de migranţi, a tinerilor, dar şi a altor persoane aparţinând unor grupuri sociale marginalizate, defavorizate sau vulnerabile.

Conţinutul acestui document se află în totalitate în responsabilitatea Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor şi Integrare Socială (ADIS) şi nu poate fi considerat în nici un caz ca reflectând poziţia Uniunii Europene.

Ascultând melodia deschiderii Campionatului European de fotbal din Ucraina din 2012 m-a mirat faptul că aceasta melodie (Oceana – Endless Summer) a fost compusă de mulatri şi negri, pentru o ţară declarată rasistă şi cu îngrijorări făcute de organizatorii europeni faţă de rasismul din această ţară.

Reflectând mai atent, mi-am dat seama că acest lucru nu este chiar atât de neobişnuit, ştiind că industria muzicală, de filme şi nu numai, este bazată în mare parte pe economia celor mai puternice state (SUA, Franța, Anglia, Germania) pe umerii străinilor asiatici, arabi, africani şi ai minorităţilor etnice ale mai multor state. Asta ca să nu mai vorbim de chinezi, japonezi, coreeni, etc., care au dovedit putere în toate domeniile.

În acest context, nu înteleg de ce românii nu încearcă să continue un drum făcut de alţii cu adevaratşi să lupte contra discriminarilor rasiale. Este fabulos cum ne minţim singuri, s-a distrus orice sistem de valori şi suntem atât de confuzi încât am ajuns să transformăm hoţii în eroi şi prostituatele în dive, oameni care nu sunt în stare să lege trei cuvinte în limba româna în VIP-uri.

În toate ţările menţionate mai sus străinii îşi găsesc totuşi dreptatea, prin recunoştinţe de la cetăţenii şi guvernele ţărilor respective (reamintim că SUA este condusă de un negru, iar un stat ca Germania a fost reconstruit cu ajutorul emigranţilor turci, Franţa a fost ajutată şi reconstruită prin cetăţeni africani şi magrebini).

Ca să nu ne învârtim în jurul unor probleme, pierzând timpul şi

Cursuri de limba românăși activități educative

pentru străiniidin afara Uniunii Europene

UNIUNEA

EUROPEANĂ

Proiect finanţat de Uniunea Europeană

Ministerul Afacerilor Interne

Direcţia Schengen

Ministerul Afacerilor Interne

Inspectoratul General

pentru Imigrări

Asociaţia pentru Apărarea

Drepturilor şi Integrare Socială

Asociația Serviciul Social APEL

PROIECT

„Cursuri de limba română și activități educative pentru străinii din afara Uniunii Europene”

Asociația pentru Apărarea Drepturilor și Integrare Socială (ADIS) derulează proiectul „Cursuri de limba română și activități educative pentru străinii din afara Uniunii Europene” (nr. ref. IF/12.02-02.01), în parteneriat cu Asociația Serviciul APEL.

Proiectul se desfăşoară în perioada octombrie 2013 – iunie 2014, în următoarele regiuni: București-Ilfov, Cluj, Brașov. El este finanţat prin Programul general „Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii” al Uniunii Europene, Fondul European de Integrare a Resortisanţilor Țărilor Terţe - Programul anual 2012.

Scopul proiectului îl reprezintă facilitarea integrării resortisanţilor ţărilor terţe (RTT) în societatea românească prin oferirea de cursuri de limba română și sesiuni lingvistice, interculturale și educative, adaptate la nevoile beneficiarilor (adulți și copii).

Grupul ţintă al proiectului este reprezentat în principal de către resortisanţii ţărilor terţe cu drept de ședere în România (cetățeni străini din afara Uniunii Europene), adulți și copii, iar în secundar instituții publice responsabile de integrarea RTT în România, organizații non-guvernamentale care sprijină la nivel național sau local procesul de integrare a RTT, comunitățile locale în care locuiesc RTT, mass-media.

Activităţile principale destinate cetățenilor străini, din afara Uniunii Europene, cu drept de ședere în România, se vor concretiza în oferirea în mod gratuit a unor:

cursuri formale și sesiuni practice de învățare a limbii române, în cadrul cărora puteți beneficia de: manual de limba română (gratuit) predarea cursului de către un profesor de limba română cu experiență în lucrul cu străinii accesul la resurse și materiale didactice de învățare a limbii române, inclusiv mijloace

multimedia practicarea limbii române în contexte reale de viață flexibilitate în stabilirea programului de desfășurare a cursului de limba română eliberarea unei diplome de participare, după finalizarea cursului

sesiuni lingvistice, interculturale și educative destinate copiilor RTT, inclusiv prin metode de educaţie non-formală, care vor presupune: un spațiu atractiv pentru desfășurarea de activități lingvistice, interculturale și educative organizarea de activități tematice și adaptate vârstei și intereselor activități în aer liber, excursii tematice

Dr. Mohamed M. DaoudDoctor in științe Medicale

Medic Specialist Obstetrica - GinecologiePreședinteal Asociației

Centrul Cultural Orientalwww.ccoro.org

Umbrele Trecutului

Dincolo de Aparențe

posibilităţile rezolvării, să nu facem precum un struţ care îşi bagă capul în nisip în momentul în care este în pericol sau atacat (expresie veche, care înseamnă a-ţi închipui că poţi evita un pericol, dacă refuzi să-l vezi, aşa cum struţul crede că se ascunde în întregime, daca îşi bagă capul în nisip), problemele trebuie rezolvate din rădăcini şi prin legislaţii clare şi corecte.

În noiembrie 2012, în procesul în care un interlop –vicecampion ieşean de box (care se impune numai prin forţă) împreuna cu şase ieşeni au rupt în bătaie doi studenţi la medicină, străini de origine arabă, viitori medici, judecătoarea procesului initiat de bătăuşi pentru a fi judecaţi în libertate a fost „de treabă” sau „bună” după cum relatează alţii. Deci cu asta trebuie să ne mulţumim...că nu a vrut să consemneze predica rasistăa avocatei unor bătăuşi care a făcut o serie de comentarii rasiste despre arabii din România.Nu am nimicpersonal cu aceste persoane, însă consider că atât atitudinea avocatei, cât şi cea a judecătoarei sunt greşite. Chiar dacă pot să înţeleg că aceste persoane şi-au

dezvoltat mentalitatea sub îndrumările şi ideile făcute greşit despre alte rase, faptul că nu consemnăm oficial anumite idei, indiferent că sunt greşite, aduce un prejudiciu dezvoltării societăţii. Dacă aceste atitudini nu sunt consemnate oficial, ele sunt considerate, astfel, inexistente. Statul nu recunoaşte aşadar, o problemă atitudinală pe scară largă.

În acest caz specific, vorbim despre nişte tineri care s-au bătut şi nu contează că sunt români, arabi sau orice altă rasă. O astfel de generalizare la adresa unei comunităţi poate avea efecte foarte grave pe viitor. Poate crea ură reciprocă. O mare parte din comentariile la articolele care au relatat cazul reprezintă o sfidare şi o jignire la adresa arabilor.

Să nu uitămcă un fost dinamovist acuză România de rasism, dă cărţile pe faţă şi vorbeşte deschis despre problemele pe care le-a avut de înfruntat „A fost dificil la început. Chiar dacă nu eram singurul ivorian de la Dinamo, nu mă simţeam ca acasă. Credeam că o să fiu primit cu braţele deschise, dar jucătorii se temeau să nu îşi piardă locul în echipă. Am avut probleme şi cu rasismul. Auzeam sunete de maimuţă din tribună la fiecare meci. Nimeni nu iubeşte jucătorii de culoare în România”, a spus Zie Diabate.

Jurnalul.ro, într-o ediție din 16 mai 2013, arată că un studiu de lungă durată al unor oameni de ştiinţă suedezi plasează România printre cele mai rasiste ţări din Europa.

Cum sunt văzuţi arabii de mulţi români

Page 14: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 201326 Migrant în România - nr. 16, 2013 27

opinii

Institutul Român de Educatie a Adultilor (IREA) din Timişoara a organizat în perioada 8-9 octombrie 2013, la Timişoara, cursul intitulat „Forward– o abordare bazată pe competenţe pentru îmbunătăţirea procesului de includere socială a femeilor migrante”, curs care a adus în atenţia noastrăacest concept de femeie migrant.

Pentru a întelege dintr-o anume perspectivă acest concept, s-au organizat discuţii pe grupuri, workshopuri. La aceste activităţi de punere în practică a modelului Forwards-au prezentat diverse puncte de vedere din partea diferitelor ONG-uri şi instituţii cu privire la prerogativele culturale ale acestor femei. Pentru a pune în valoare aceste trăsături şi abilităţi, Maria

Toia, director IREA, a înmănunchiat elemente şi tehnici noi în elaborarea modelului, încurajând participanţii la curs să aibă o participare activă în efectuarea sarcinilor, să aibă iniţiativă, să dezvolte relaţii interpersonale bazate pe comunicare deschisă.

Participanţii la această întrunire au fost familiarizaţi cu noţiuni de evaluare pe parcursul activitătilor de către Romina Matei, reprezentantă a Institutului Intercultural Timişoara, care, cu profesionalism şi competenţă, a reusit să ne convingăde utilitatea acestor tehnici.

O parte dintre invitaţi au fost cadre didactice care au găsit o cale de a implementa anumite tehnici chiar în domeniul învătământului de stat, cum ar fi, de exemplu, realizarea unui portofoliu de competenţe care

cuprinde, într-un cadru organizat, un total al celor mai semnificative experienţe şi competențe dobândite, împreună cu dovezi pentru acestea. Portofoliul ar putea reflecta activitatea unei femei, fie ea cetăţean al ţării respective sau migrant; ar putea fi în sine un instrument de reflecţie pentru oricare persoană în ceea ce priveste identificarea experienţelor şi competenţelor sale.

Aceste aspecte reflectă faptul că prin intermediul educaţiei femeia poate să devină servită în ceea ce numim spaţiul public. Educaţia devine o punte de trecere dinspre spaţiul privat al casei unde femeia migrant şi-a desfăşurat activităţile în mare parte, spre spaţiul public unde ea poate să-şi pună în valoare calităţile şi abilităţile exercitând acţiuni în slujba şi folosul societăţii în care trăieşte.

Astfel, femeia conştientizează potenţialul pe care îl deţine şi rupe barierele ce altădată o îngrădeau, limitându-i acţiunile şi capacităţile intelectuale.

Implicarea femeii în societate nu-i derogă şi nici nu-i minimalizează rolul ei primordial, acela de soţie, mamă şi bunică. Femeia reprezintă pulsul casei şi perpetuează valorile din stadiul lor incipient în cadrul familiei până la nivelul instituţional - în şcoli. Indiferent de naţionalitate, religie, vârstă, educaţie, statut social, femeia are acelaşi criteriu de evaluare şi aceleaşi valori pe care le poate pune în folosul societăţii. Măsura în care aceste valori şi capacităţi pot fi puse în evidenţă, depinde de deschiderea pe care o arată cei ce relaţionează cu ele.

Profesori, reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai Serviciului pentru Imigrări al judeţului Timiş au avut prilejul să cunoască o altă perspectivă de abordare a evaluării „femeii migrant” prin familiarizarea cu tehnici şi modalităţi de analiză.

Ne exprimăm consideraţia şi multumim celor care au sprijinit această activitate cât şi celor care prin practică, cu multă discreţie, au pus aceste lucruri în aplicare. Amintim rolul deosebit al reprezentanţilor

organizaţiei „Generaţie Tânără”, cu precădere doamna Mariana Petersel, cea care în mod concret se ocupă cu acţiuni de acest gen şi, de asemenea, al reprezentanţilor Centrului pentru Solicitanţii Azil, în special domnul FilimonPitea, care are permanent răspunderea acestor probleme cu care se confruntă lumea contemporană.

Nu în ultimul rând, subliniem interesul manifestat faţă de aceste

acţiuni de către reprezentanţi ai instituţiilor de învățământ, ai instituţiilor cu rol în legislația legată de domeniul migraţiei, azilului, al integrării străinilor – Inspectoratul General pentru Imigrări, reprezentanţi ai ONG-urilor care sprijină acțiuni din spaţiul educaţional şi cultural, precum Serviciul APEL şiAsociaţia Generaţiei Europene din România (AGER).

Includerea socială a femeii migranteProf. Mohamed

Maria Luiza

Președinte Centrul Cultural Româno-Arab din Timișoara,

Maher Al Mahjadani

Membru Centrul Cultural Româno-Arab din Timișoara

Page 15: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 2013 Migrant în România - nr. 19, 201328 29

eveniment

În cadrul conferinţei naţionale Migrant în România interculturală, în luna iunie 2013 a fost lansat volumul „Prietenie fără frontiere” de Coca Popescu şi Ahmed Jaber. Invitata specială a acestui eveniment a fost doamna Prof. Univ. Dr. Mioara Roman - Specialist în Cultura şi Civilizaţia Arabă, a cărei înduioşătoare reflecţie este prezentată şi în introducerea cărţii.

„L-am cunoscut bine pe Ahmed Jaber, un patriot cum rar întâlneşti; a citit mult iar din lecturile sale nu a lipsit nici cartea mea despre cauza palestiniană, aşa ne-am împrietenit. El este şi va rămâne o laudă de putere, nobleţe cu tărie de caracter în egală măsură; aceasta justifică oarecum dragostea pentru România. Este Ahmed Jaber Palestinian sau Român? O întrebare la careveţi răspunde singuri, doar citind versurile atât de mişcătoare pentru care îl felicit.

Cu aceeaşi admiraţie scriu şi despre poeta Coca Popescu; m-a cucerit din prima clipă, extrem de sensibilă şi modestă, cu o feminitate care îmbracă romantismul, fără efort reuşeşte să-şi facă prieteni în toate segmentele sociale. Scrie cu inima, iar această simplitate emană caldură, emoţie chiar şi atunci când vorbeşte. Citindu-i versurile, rămâi puţin confuz, nu au termen de comparaţie, pare o adolescentă îndragostită dar şi o femeie matură pe care te poţi baza.

Nu mă miră prietenia pe care a legat-o cu Ahmed Jaber; ambii au câte ceva de spus, de dăruit, cu valori morale, sunt nativi luptători cu sentimente nealterate de timpurile în care trăim.

Sunt încântată să-i numesc prietenii mei.”

Mioara Roman

Coca Popescu și Ahmed JaberP r i e t e n i e f ă r ă f r o n t i e r e

Crezul meu

Vreau să cred în viaţă,Vreau să cred în tine.Vreau pacea universalăPentru ziua ce vine.Vreau zâmbetul pruncilor Născuţi printre ziduri În timp de război.Scrâncetul armelor vreau să tacăDin fierul rece, Să facem leagăne pentru copii. Vreau o lume mai bună,Fără războaie.Fără bocetul mamelor după soţi şi ai lor fiiVreau steaguri fluturând pentru pace.Indiferent de limbă şi de ţară.Pacea, să ne fie biblie de căpătâi.Ochii noştri înlăcrimaţi privesc la fel Albastrul cerului şi soarele ce răsare pe el.

Incertitudine

Trăim în zile tulburi Suntem pe zi ce trece mai neputincioşi.Strigăm ca nişte vulturiCu ghearele goale,Agăţaţi de munţii stâncoşi.Avem două mâini dar, Suntem orbi.Amândouă sunt stângi.Cum să rupi pâinea în bucăţi?Când foamea dreptăţii ne ucide râzând.Suntem mieii pe care păstorulÎi dă în schimbulUnui viitor tremurând.

Suflet curat

Un diamant de o sută de karateȘlefuit cu lacrimi, dorinţe şi şoapteStrălucirea lui se dobândeşte în timpÎncercările vieţii au un scop definit.Rămâi pe loc precum un dig,Puterea apei nu-l va spargeÎnnobilează cu un zâmbetSuspinul şi tristeţea.Ce pune stăpânire pe al tău chip.Fii prieten adevărat, recunoaşte valoareaȘi niciodată nu vei fi trădat,De sufletul care ţi-a fost aproapeȘi cu credinţă te-a urmat.

Vă prezentăm în continuare câteva poezii de suflet extrase din acest volum.

Page 16: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 2013 Migrant în România - nr. 19, 201330 31

Institutul Intercultural Timişoara solicită contribuţii la revista Migrant în România.

Articolele trebuie să fie relevante

pentru problematica integrării cetăţenilor din ţări ne-membre UE care locuiesc în România, să aibă între 3000 şi 10000 de caractere şi să fie redactate în limbile română, franceză, engleză sau spaniolă. Sunt acceptate texte ce descriu cazuri individuale, comunităţi, organizaţii, activităţi,

interviuri sau mărturii personale, precum şi alte tipuri de texte.

Textele trebuie transmise de către

autori, aceştia asumându-şi întreaga responsabilitate pentru conţinutul transmis. Autorii păstrează în totalitate drepturile asupra textului transmis, prin transmiterea lui permiţând însă Institutului Intercultural Timişoara să îl publice în revista Migrant în România şi pe site-ul www.migrant.ro. Autorii trebuie să aibă vârsta de peste 18 ani şi să aibă o formă de şedere

legală în România, indiferent de cetăţenie. Transmiterea articolelor se va face exclusiv în format electronic (.rtf, .txt, .doc, .docx, .odt) pe adresa [email protected] sau prin postare la secţiunea Contribuiţi la revistă de pe Forumul www.migrant.ro.

Comitetul de Redacţie al revistei

va informa autorii ale căror texte vor fi publicate. Aceştia vor putea fi invitaţi să participe la acţiuni locale, naţionale sau internaţionale privind problematica migraţiei.

Articole pentru revista Migrant în România

Primarii ar trebui să conducă lumea? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Eid Al-Adha (Sărbătoarea sacrificiului) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Interviu cu directorul Fundației Tuna - organizator al Festivalului Turcesc în București . . 6

Intercultural Cities – Orașe interculturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Femeile arabe în Timișoara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

O bună guvernare incluzivă din perspectiva migranţilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

Participarea politică a migranţilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Integrare și asistenţă pentru străinii din Timișoara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Integrarea migranţilor în orașele europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

ENAR: Talente ascunse, talente irosite? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Centrul de informare pentru străini de la Cluj pregătit pentru provocările anului 2014 22

Cursuri de limba română și activităţi educative pentru străinii din afara UE . . . . . . . 24

Dincolo de aparenţe . Umbrele trecutului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Includerea socială a femeii migrante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

Prietenie fără frontiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Reţete din bucătăria lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

culinar cuprins

Reţete din bucătăria lumii

În prima etapă se spală vinetele şi se decojesc precum în imagine. Apoi se taie vinetele în jumătate longitudinal şi se prăjesc puțin în ulei încins. Precum se vede în imaginea numărul 3, se aşează vinetele în tava de cuptor şi se trece la etapa numărul 4. Se taie roşiile proaspete cubulețe. Se pregăteşte umplutura astfel: carne măcinată, ceapă, ardei roşii, sare, piper, ulei. Toate aceste ingrediente se prăjesc puțin la foc mediu, până când carnea şi-a schimbat culoarea. După ce este gata umplutura se pune peste fiecare vânătă. La sfârşit se pun peste vânătăşi peste umplutură roşiile tăiate cubulețe şi se introduce tava în cuptor, până când roşiile îşi schimbă textura.

Această mâncare se poate servi lângă orez.

Acest fel de mâncare se consumă în general în Turcia şi zonele limitrofe.

Poftă bună!

CARNIERA

Rima Tayaramediator intercultural

Page 17: Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Migrant în România - nr. 19, 201332

migrant.ro

Nr. 10 - 2011

Publicaţie finanţată de Uniunea Europeană prin «Fondul european de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe» în cadrul proiectului „Migrant în România

interculturală“ coordonat de Institutul Intercultural Timișoara

Publicaţie realizată în cadrul proiectului „Migrant în România interculturală“, finanţat prin Programul general „Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii“, Fondul european de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe - Programul anual 2011

Editor: Institutul Intercultural Timişoara Data publicării: octombrie 2013 Adresa de sesizări: Institutul Intercultural

Timisoara, str. 16 Decembrie 1989, nr. 8. Tel/Fax: 0040.256.498.457; E-mail: [email protected]; Web: www.migrant.ro

„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene“

ISSN 2067 – 6565

migrant.ro