FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GALATI

SISTEMUL NERVOS (II)

PROF.DR. NECHITA AUREL

Emisferele cerebrale 1. Corpii striaŃi Corpii striaŃi(ganglionii bazali) sau nucleii bazali sunt situaŃi la baza emisferelor cerebrale, lateral şi superior de talamus. ConŃin nucleul caudat şi nucleul lenticular care sunt străbătuŃi de fibre mielinice. Nucleul caudat are cap, corp şi coadă. Nucleul lenticular(lentiform) conŃine putamenul şi globusul pallidus. TradiŃional se mai descrie şi amigdala care anatomic este în legătură cu nucleii bazali dar funcŃional aparŃine sistemului limbic.

2. Emisferele cerebrale Reprezintă partea cea mai voluminoasă a SNC. Sunt în număr de două, fiind separate de un şanŃ numit fisura interemisferică şi unite prin comisura albă anterioară, comisura alba posterioară, corpul calos şi trigonul cerebral. Emisferele cerebrale sunt acoperite de meningele cerebral care este alcătuit din pia mater, arahnoidă şi dura mater.

SuprafaŃa externă are 3 feŃe : superolaterală ( convexă, externă), medială(internă) şi inferioară(bazală). A. FaŃa superolaterală este împărŃită de 3 şanŃuri în 4 lobi cerebrali. SanŃurile sunt:

1. fisura(şanŃul) laterală Sylvius. 2. şanŃul central Rolando - desparte lobul frontal de cel parietal.

3. şanŃul parietooccipital - desparte lobii parietal şi occipital.

Există şi şanŃuri superficiale, care delimitează girusuri sau circumvoluŃii cerebrale (precentral, postcentral şi hipocampic). Fisura transversă delimitează emisferele cerebrale de cerebel Lobii cerebrali sunt:

1. frontal 2. parietal 3. temporal 4. occipital

B. FaŃa medială conŃine corpul calos, girusul cingular şi girusul frontal medial. C. FaŃa bazală conŃine anterior şanŃul olfactiv(cu bulbul olfactiv) iar posterior trigonul olfactiv cu striile olfactive. ŞanŃurile de pe această faŃă delimitează în special girul hipocampic.

Structura internă relevă conŃinutul în substanŃă cenuşie şi substanŃă albă. a. SubstanŃa cenusie la exterior formează scoarŃa cerebrală. ScoarŃa cerebrală reprezinta etajul superior de integrare a activităŃii nervoase. ConŃine în special neuroni piramidali, stelati(granulari), fuziformi.

Din punct de vedere structural, scoarŃa cerebrală are 2 zone:

1. alocortex - conŃine: o arhicortex(hipocampul) o paleocortex(cortexul olfactiv)

2. izocortex(neocortex) - conŃine 6 straturi celulare, ocupă cea mai mare suprafaŃă şi conŃine:

o ariile de asociaŃie o ariile motorii o ariile senzitive

Paleocortexul aparŃine sistemului limbic şi conŃine două straturi celulare: receptoare şi efectoare.

Este localizat în jurul hilului emisferelor cerebrale şi are în constituŃie structuri nervoase care sunt în legătură cu olfacŃia (de aceea este numit şi rinencefal). Sistemul limbic include părŃi din paleocortex(girusul cingulat, girusul parahipocampic, hipocampul), regiuni din hipotalamus, corpii mamilari, amigdala, fornix şi nişte nuclei talamici anteriori.

Neocortexul este porŃiunea cea mai recentă filogenetic a emisferelor cerebrale şi este format din restul Ńesutului cortical (cu excepŃia sistemului limbic). Are zone responsabile de recepŃionarea informaŃiilor senzitivo-senzoriale aferente(neocortex receptor), de controlul mişcărilor voluntare(neocortex efector) sau de asocierea celor două (neocortex de asociaŃie).

b. SubstanŃa albă este alcătuită din fibre de proiecŃie, comisurale şi de asociaŃie. Fibrele de proiecŃie sunt ascendente şi decendente, legând scoarŃa în ambele sensuri cu centrii nervoşi subcorticali. Fibrele comisurale leagă cele două emisfere şi sunt reprezentate de corpul calos, fornixul şi comisura albă anterioară Fibrele de asociaŃie leagă zone din aceeaşi emisferă.

Localizările corticale reprezintă ariile(câmpurile)corticale în care sunt proiectate fibre pentru funcŃii specifice. Din punct de vedere fiziologic, neocortexul cuprinde zone senzitivo-senzoriale(neocortexul receptor), motorii(neocortex efector) şi de asociaŃie(neocortex de asociaŃie). Neocortexul receptor cuprinde ariile senzitive(somestezice) şi senzoriale(vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă, vestibulară,Wernicke). Ariile somestezice sunt localizate în lobul parietal.

Aria somestezică I (primară) este localizat în girusul postcentral din lobul parietal unde se proiectează fibrele sensibilităŃii exteroceptivă şi proprioceptivă conştientă. În această arie segmentele corpului sunt proiectate răsturnat şi deformat, în funcŃie de densitatea receptorilor de la diferite nivele, formând homunculus senzitiv. Cea mai mare reprezentare o au buzele, limba, mâna(policele). Aria somestezică I este conectată funcŃional cu aria motorie invecinată şi formează aria senzitivo-motorie. Aria somestezică II situată în partea superiomedială a lobului parietal, răspunde în special de integrarea şi analizarea impulsurilor sensibilităŃii dureroase, termică, presională şi de atingere. Ea permite percepŃia mărimii şi formei obiectelor.

HOMUNCULUS SENZITIV

Aria vizuală localizată în lobul occipital în jurul şanŃului calcarin pe faŃa medială. Prezintă 3 zone:

1. aria vizuală primară 17 2. aria vizuală secundară 18 3. aria vizuală secundară 19

Aria vizuală primară recepŃionează informaŃiile cu originea în retină. Ariile vizuale secundare interpretează informaŃiile anterioare în concordanŃă cu experienŃele vizuale anterioare, ceea ce ne permite să diferentiem un animal de companie de un om.

Aria auditivă cuprinde:

1. aria auditivă primară - în lobul temporal(girusul temporal superior) câmpurile 41,42.

2. aria auditiva secundară - lobul parietal - câmpurile 42,22.

Aici există neuroni care asociază informaŃiile de la aria auditivă primară cu altele de la diferite arii senzoriale. Lezarea ariilor secundare dar menŃinera celei primare, determină auzirea sunetelor dar nu şi interpretarea semnificaŃiei complexe a cuvintelor.

Aria gustativă - superior de şanŃul lateral, în lobul parietal inferior, spre lobul temporal(girusul postcentral inferior câmpul 43). Ea este inclusă în homunculus somato-senzitiv. Aria vestibulară - în lobul temporal(partea posterioară a girusului temporal superior). Aria olfactivă - în partea medială a lobului temporal câmpul 28(uncus). Aria Wernicke - în partea posterioară a lobului temporal stâng. Primeşte impulsuri de la ariile secundare vizuale şi auditive. Răspunde de înŃelegerea limbii scrise şi vorbite.

Are legătură cu aria Broca, ceea ce permite realizarea legăturii dintre aria înŃelegerii vorbirii si aria realizării vorbirii. Sensibilitatea viscerală se proiectează în toată zona somestezică. Neocortexul motor cuprinde ariile motorii primare(girusul precentral lobul frontal câmpul 4 şi câmpurile 6,8(aria premotorie - anterior de girusul precentral din lobul frontal)), secundare(corespunde ariei somestezice secundare) şi suplimentare(girul frontal superior partea mediană). Aria motorie principală coordonează voluntar muşchii scheletici.

Aria premotorie coordonează mişcările calificate cum ar fi cântatul la un instrument muzical. Ea trimite impulsuri concomitent la aria motorie principală şi la nucleii bazali. Centrii limbajului se află în aria premotorie în lobul frontal inferior(aria Broca) în special în emisfera stângă. Neuronii de aici coordonează musculatura implicată în actul vorbirii. Lipsa unei emisfere dominante duce la bâlbâiala(balbism). Centrii scrisului se află în girul frontal mijlociu anterior de aria motorie principală. Din aria motorie principală pleacă un sfert din fibrele piramidale(corticospinale).

Acestea controlează mişcările voluntare rapide, precise şi coordonează muşchii scheletici din partea opusă a organismului. Căile piramidale mai pornesc şi din aria premotorie şi ariile somestezice primare. Ariile extrapiramidale, din care pleacă fibrele extrapiramidale, ocupă aproape în întregime cortexul şi sunt reprezentate in special de aria secundara si suplimentara. De asemenea, caile extrapiramidale mai pornesc şi din aria motorie principală şi din aria somestezică. În aria motorie primară proiecŃia segmentelor corpului se face răsturnat şi deformat, formănd homunculus motor. Componentele cele mai bine reprezentate fiind mâna şi capul.

Homunculus motor

EferenŃele vegetative pleacă din zona de asociaŃie prefrontală. Neocortexul de asociaŃie face legatură între centrii motori şi senzoriali de pe toată suprafaŃa scoarŃei cerebrale,dar primeşte şi fibre de la nucleii nespecifici ai talamusului

Fiziologie FuncŃiile corpilor striaŃi Corpii striaŃi primesc aferenŃe de la emisferele cerebrale, talamus, hipotalamus şi nucleii mezencefalici(substanŃa reticulată, nucleul roşu, substanŃa neagră). Ei modulează mişcările active comandate de scoarŃa cerebrală(mişcări involuntare ca postura, tonusul, echilibrul sau mişcări automate(stereotipe) ca mersul. Impulsurile inhibitorii de la nucleii bazali asigură repartiŃia stimulilor motori în repaus şi în mişcare.

În repaus este asigurată repartiŃia egală a impulsurilor motorii corticale care sunt necesare menŃinerii posturii(poziŃiei de repaus). În mişcare, prin căile extrapiramidale, impulsurile motorii se repartizează adecvat la muşchii agonişti şi antagonişti care sunt activi în mişcările automate stereotipe. FuncŃiile scoarŃei cerebrale FuncŃiile neocortexului sunt:

1. senzitive - realizate de segmentele corticale ale analizatorilor(ariile senzitive şi senzoriale, primare şi secundare), constau în formarea senzaŃiilor specifice elementare.

2. asociative - realizate de ariile de asociaŃie, au rolul de a determina perceptia complexa a lumii înconjurătoare. Aceste arii sunt: a. parieto-temporo-occipitală-analizează:

� coordonatele spaŃiale ale obiectelor şi corpului � semnificaŃia limbajului

b. prefrontală-controlează funcŃiile vegetative(circulatorii, gastrointestinale, renale) datorită legăturii cu sistemul limbic şi a aferenŃelor de la hipotalamus via talamus - este sediul personalităŃii, gândirii şi formării cuvintelor(datorită funcŃiilor de sinteză).

c. asociativa limbică - controlează comportamentul, emoŃiile şi motivaŃia, primind informaŃii de la ariile Broca şi Wernicke.

d. temporală - are legături cu memoria vizuală, emoŃiile şi activitatea sexuală. Extirparea bilaterala a lobilor temporali produce hiperexcitare sexuală şi incapacitatea de a recunoaşte obiectele.

3. motorii - controlează toată activitatea motorie voluntară sau involuntară prin neocortexul motor şi nucleii bazali.

FuncŃiile sistemului limbic

1. zona olfactivă primară(zona de proiecŃie primară şi de integrare a aferenŃelor olfactive)

2. controlează funcŃiile vegetative(în special reacŃiile emoŃionale şi comportamentale) datorită legăturii cu hipotalamusul

3. reglează activitatea comportamentală şi emoŃională(frică, furie). Stările afective se nasc în sistemul limbic pe baza relaŃiilor acestuia cu hipotalamusul, talamusul nespecific şi substanŃa reticulată din trunchiul cerebral.

4. reglează activitatea sexuală(pentru a asigura adaptarea speciei).

5. menŃine atenŃia

6. reglează aportul alimentar şi hidric(datorită legăturii cu hipotalamusul)

7. este centrul unor efecte somatice: masticaŃia, deglutiŃia, suptul şi a modificărilor grosiere ale poziŃiei capului, corpului sau membrelor (coordonate prin sistemul extrapiramidal)

8. este centru unor reflexe condiŃionate simple(apărarea faŃă de un stimul dureros).