Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

362
1 MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B, Constanţa TEL/FAX.: 0241-605050 E-mail: [email protected] Web: http://www.pharmaovidius.ro Catedra numărul I Discipline Farmaceutice Teste grilă pentru examenul de MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE SEMESTRUL II Specializarea Farmacie anul II Şef Catedra I Discipline Farmaceutice Prof.Univ. Dr Rodica Sîrbu Şef Disciplină MICROBIOLOGIE,VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE Şef lucrări Dr. Ramona Stoicescu 2010-2011

description

Grile Microbiologie an 2

Transcript of Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

Page 1: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII,

TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA

FACULTATEA DE FARMACIE

Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B, Constanţa

TEL/FAX.: 0241-605050

E-mail: [email protected]

Web: http://www.pharmaovidius.ro

Catedra numărul I Discipline Farmaceutice

Teste grilă pentru examenul de MICROBIOLOGIE,

VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE

SEMESTRUL II

Specializarea Farmacie anul II

Şef Catedra I Discipline Farmaceutice

Prof.Univ. Dr Rodica Sîrbu

Şef Disciplină

MICROBIOLOGIE,VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE

Şef lucrări Dr. Ramona Stoicescu

2010-2011

Carmen
Text Box
Nr. inregistrare 63/6.06.2011
Page 2: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

2

Tematica 1

Virusuri. Dimensiuni. Structura. Morfologie.Clasificarea virusurilor cu importanţă

clinică medicală. Patogeneza bolilor virale. Acţiunea factorilor fizici, chimici şi

biologici asupra virusurilor; elemente de terapie antivirală. Enterovirusuri. Virusul

poliomielitei.

Complement simplu

1. Următoarele afirmaţii despre virusuri sunt adevărate cu excepţia:

A. Nu prezintă ribozomi

B. Prezintă nucleu

C. Au dimensiuni reduse: 20-300 nm

D. Nu sunt capabile să se reproducă independent

E. Nu prezintă mitocondrii

2. Despre virusuri se pot afirma următoarele cu excepţia:

A. Unele virusuri pot prezenta ARN-polimeraza

B. Sunt total independente de celula vie pentru replicare şi existenţă

C. Pot prezenta formă sferică, paralelipipedică, de cartuş

D. Genomul poate prezenta un singur tip de acid nucleic

E. Pot prezenta forma de bastonaş

3. Afirmaţiile următoare sunt false cu excepţia:

A. Sunt sensibile la antibiotice

B. Pot fi cultivate pe medii de cultură artificiale

CC.. VViirruussuurriillee ssuunntt ““ppaarraazziiţţii iinnttrraacceelluullaarrii oobblliiggaattoorriiii””

D. Posedă aparat propriu de sinteză a proteinelor

E. Se pot vizualiza la microscopul optic

4. Virusurile prezintă următoarea caracteristică:

A. Învelişul proteic este, de fapt, genomul viral

B. Miezul reprezintă capsida

C. Virusurile neanvelopate prezintă un înveliş extern lipoproteic

D. Structura de baza obligatorie este nucleocapsida

E. Virusurile anvelopate sunt formate doar din nucleocapsida

5. Despre genomul viral se pot spune următoarele cu o excepţie:

A. Reprezintă miezul sau core

B. Poate fi alcătuit dintr-un singur tip de acid nucleic

C. Molecula acidului nucleic poate fi simplu spiralată sau dublu spiralată

D. Cu excepţia retrovirusurilor care sunt haploide, virusurile sunt diploide

E. Este constituit fie din ARN, fie din ADN

6. Una din afirmaţiile referitoare la virusuri este falsă:

A. Capsida virală este alcătuită din capsomere

B. Simetria capsidei poate fi helicoidală

Page 3: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

3

C. Capsomerele sunt lipide de dimensiuni mici

D. Simetria poate fi icosaiedrică

E. Capsida protejează materialul genetic

7. Printre proprietăţile virusurilor se află:

A. Prezenţa anvelopei conferă stabilitate virusului

B. Proteinele de suprafaţă sunt determinanţi specifici de tip

C. Proteinele de suprafaţă nu sunt principalele antigene

D. Peplosul este o membrană lipoproteică diferită de anvelopă

E. Vaccinurile nu depind de numărul de serotipuri ale unui virus

8. Despre virusuri nu se poate spune că:

A. Familia este desemnata cu sufixul VIRIDAE

B. Multiplicarea virală cuprinde penetrarea virusului în celula gazdă

C. Replicarea nu cuprinde recunoaşterea celulei gazdă

D. Subfamilia este desemnată cu sufixul VIRINAE

E. Sinteza macromoleculară are loc dupa decapsidarea virusului

9. Despre virusuri se poate spune că:

A. Virusurile defective sunt virusuri care nu se pot replica autonom

B. Toate afirmaţiile sunt corecte

C. Niciuna din afirmaţii nu este corectă

D. Viroizii afectează celulele vegetale

E. Prionii nu conţin acizi nucleici

10. În legătura cu agenţii atipici asemănători virusurilor nu este adevărat:

A. Virusurile defective necesită prezenţa unui virus helper

B. Viroizii sunt particule proteice infecţioase

C. Prionii sunt implicaţi in maladia Creutzfeldt-Jacob

D. Viroizii sunt compuşi dintr-o moleculă neînvelită de ARN circular

E. Prionii sunt mai rezistenţi la inactivarea prin UV decât virusurile

11. Următoarele caracteristici ale virusurilor sunt adevărate cu excepţia:

A. Prin tractul respirator pătrund virusurile gripale

B. Virusul hepatitic A pătrunde prin tractul genito-urinar

C. Virusurile învelite îşi pierd rapid infectivitatea în afara organismului

D. Temperaturile foarte scăzute sunt folosite ca mijloc de conservare a tulpinilor virale

E. Virusul hepatitei B poate pătrunde pe cale iatrogenă

12. Referitor la proprietăţile virusurilor este adevărat că:

A. Sărurile MgCl2, MgSO4 sunt utilizate în producerea de vaccinuri

B. Virusurile sunt stabile în mediu puternic bazic(>9)

C. Eterul inactivează virusurile neanvelopate

D. Compuşii cu iod sunt în general eficienţi asupra virusurilor

E. Sărurile de MgCl2, MgSO4 nu stabilizează virusurile

Page 4: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

4

13. Care din afirmaţiile de mai jos este greşită:

A. Chimioterapicele antivirale acţionează asupra multiplicării virale

B. Inhibitor al polimerazelor este Acyclovir

C. Interferonii sunt substanţe proteice cu acţiune proliferativă

D. Amantadina este un antigripal

E. Valacyclovir este un antiherpetic

14. Una din afirmaţiile de mai jos este corectă:

A. Familia Picornaviridae cuprinde virusuri ADN

B. Virusul Epstein Barr este un virus ARN

C. Virusul rujeolei este un virus ADN

D. Virusul papiloma face parte din familia Herpes viridae

E. Virusul hepatitei A face parte din familia Picornaviridae

15. Genul Enterovirus cuprinde următoarele virusuri cu excepţia:

A. Virusul poliomielitic

B. Virusul Coxsackie

C. ECHO virusuri

D. Virusul hepatitei C

E. Virusul hepatitei A

16. În legatură cu genul Enterovirus este falsă următoarea afirmaţie:

A. Face parte din familia Picornaviridae

B. Conţine virusuri de tip ARN

C. Virusul hepatitei A nu aparţine genului Enterovirus

D. În familia Picornaviridae se găsesc şi Rhinovirusurile

E. Virusul hepatitei D nu aparţine genului Enterovirus

17. Despre virusul poliomielitic se poate spune că:

A. Nu face parte din genul Enterovirus

B. Face parte din familia Retroviridae

C. Produce rubeola

D. Gazdele sunt oamenii şi primatele

E. Este un virus ADN

18. Virusul poliomielitic nu prezintă următoarea proprietate:

A. Este un virus mic ARN

B. Prezinta 3 tipuri antigenice

C. Se multiplică la nivelul tractului intestinal

D. Se transmite parenteral

E. Se multiplică la nivelul orofaringelui

19. Una din afirmaţiile de mai jos despre virusul poliomielitic nu este adevarată:

A. Jonas Salk dezvoltă vaccinul inactivat(omorât)

B. Albert Sabin introduce vaccinul viu atenuat

C. Vaccinul Sabin este injectabil

Page 5: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

5

D. Vaccinul Salk se administrează intramuscular

E. Vaccinul Sabin este ieftin şi permite imunizarea în masă

20. Alegeţi din afirmaţiile de mai jos pe cea greşită:

A. După replicarea în orofaringe şi în intestinul subţire, virusul ajunge în sânge

B. Din sânge ajunge la nivelul SNC unde se replică preferenţial în neuronii senzitivi

localizaţi în coarnele posterioare ale măduvei

C. Prin moartea acestor celule rezultă paralizia muşchilor inervaţi de aceşti neuroni

D. Virusul poate afecta şi celule ale cortexului ducând la apariţia poliomielitei bulbare cu

paralizie respiratorie

E. Virusul are o perioadă de incubaţie de 10-14 zile

21. Virusul poliomielitei prezintă următoarele caracteristici cu excepţia:

A. Imunitatea este specifică de tip şi durează toată viaţa

B. Pot exista infecţii inaparente, asimptomatice

C. Poliomielita poate fi abortivă, paralitică şi neparalitică

D. Majoritatea pacienţilor care suferă de forma abortivă îşi revin spontan

E. Poliomielita abortivă este forma cea mai gravă

22. Următoarea afirmaţie despre poliomielită este adevărată:

A. Poliomielita paralitică se manifestă ca o meningită aseptică cu febră, cefalee, redoarea

cefei

B. În poliomielita neparalitică apare paralizia flască

C. Sindromul postparalitic poate apărea la câţiva ani de la boala acută prin deteriorarea

funcţiei reziduale

D. Tratamentul antiviral de elecţie este Acyclovir

E. De obicei poliomielita paralitică se rezolvă spontan

23. Una din afirmaţiile referitoare la virusul poliomielitei este falsă:

A. Vaccinul inactivat Salk este injectabil şi se administrează subcutanat

B. Vaccinul viu atenuat Sabin induce IgA secretorii la nivelul tractului gastrointestinal

C. Vaccinul polio oral induce imunitate durabilă, asemănătoare celei ce urmează infecţiei

naturale

D. Vaccinul Salk este alcătuit din doza injectabilă a celor 3 tipuri de poliovirus omorât

E. Vaccinul Sabin este ieftin şi permite imunizarea în masă fără necesarul unui

echipament scump steril

24. Despre genul Enterovirusuri nu se poate spune că:

A. Sunt virusurile gripale

B. Fac parte din familia Picornaviridae

C. Nu cuprind virusul hepatitic A

D. Sunt virusuri ARN

E. Au dimensiuni mici de 20-30 nm

25. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. Virusurile nu sunt capabile să se reproducă independent

Page 6: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

6

B. În 1954, Salk a organizat cel mai mare experiment medical pe oameni, imunizând

peste 2 milioane de copii

C. Virusurile sunt total independente de celula vie, fie eucariota, fie procariota, pentru

replicare şi existenţă

D. Atât Salk cât şi Sabin au cultivat virusul poliomielitic pentru vaccin în culturi celulare

de rinichi de maimuţă

E. Cele mai mari virusuri sunt cele din familia Poxviridae (300 nm)

26. În legătură cu patogeneza poliomielitei este falsă afirmaţia:

A. Se transmite pe cale fecal-orală

B. Virusul poliomielitic se replică în orofaringe şi în intestinul gros, în special în ţesutul

limfoid

C. Virusul trece în sânge, apoi ajunge la nivelul SNC

D. În SNC virusul se replică preferenţial în neuronii motori situaţi în coarnele anterioare

ale măduvei

E. Virusul poate afecta şi celule ale cortexului ducând la poliomielita bulbară

27. Virusurile cuprind următoarele proprietăţi cu excepţia:

A. Miezul de acid nucleic reprezintă genomul viral

B. Genomul viral este alcătuit dintr-un singur tip de acid nucleic

C. Învelişul proteic care protejează genomul viral se numeşte peplos

D. Cu excepţia retrovirusurilor care sunt diploide, virusurile sunt haploide

E. Genomul viral conţine întreaga informaţie genetică necesară replicării virusului

28. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate cu o excepţie:

A. Unele proteine interne sunt asociate cu acidul nucleic, de exemplu polimerazele

acidului nucleic care sunt esenţiale pentru replicare

B. Pe suprafaţa anvelopei se găsesc formaţiuni nespecifice virale, codificate de virus

C. Prezenţa anvelopei conferă instabilitate virusului

D. Virusurile cu genom monocatenar sunt inactivate mai rapid decat cele dublu catenare

E. Formaldehida are efect minim asupra proteinelor antigenice şi este folosită frecvent la

producerea vaccinurilor cu virus inactivat

29. Care din afirmatţiile de mai jos este greşită?

A. Amantadina, rimantadina, oseltamivir nu sunt antigripale

B. Vaccinurile antipoliomielitice sunt de 2 feluri: Sabin şi Salk

C. Interferonii sunt substanţe proteice cu acţiune antivirală, antiproliferativă,

imunomodulatoare

D. În urma vaccinării antipoliomielitice imunitatea este de lungă durată

E. Amantadina si Rimantadina sunt inhibitori ai iniţierii infecţiei virale care previn

ataşarea de celula gazdă şi decapsidarea virusurilor

30. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?

A. Virusurile paragripale sunt virusuri ADN

B. Virusul poliomielitic aparţine genului Rhinovirusuri

Page 7: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

7

C. La nivelul tractului intestinal virusul poliomielitic se multiplică mai ales în ţesutul

limfoid intestinal

D. Virusul hepatitei A este un virus ADN

E. Virusul poliomielitei se poate transmite pe cale genito-urinară

31. Următoarele afirmaţii cu privire la caracterele generale ale virusurilor sunt adevărate

cu excepţia:

A. Nu au nucleu

B. Nu sunt celule

C. Sunt capabile să se reproducă independent

D. Nu au organite celulare

E. Au dimensiune redusă (20-300 nm)

32. Genomul viral posedă:

A. Acid ARN

B. Acid ADN

C. Acid ARN şi acid ADN

D. Un singur tip de acid fie ADN/fie ARN

E. Nici o afirmaţie nu e adevărată

33. Caracteristicile majore care diferenţiază virusurile de alte microorganisme sunt

următoarele cu excepţia :

A. Nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor , mitocondrii sau sursă

de energie

B. Virusurile trebuie să se multiplice în celule vii

C. Sunt total dependente de celula vie, fie eucariotă , fie procariotă pentru replicare şi

existenţă

D. Pot fi cultivate pe medii de cultură artificiale

E. Au dimensiune redusă care le permite să traverseze filtre bacteriologice

34. Prin examinare la ME virionii prezintă o diversitate de forme :

A. De cartuş (poxvirusurile)

B. Sferică (v. rabic)

C. De spermatozoid (bacteriofagul)

D. De bastonaş (adenovirusurile)

E. Cubică

35. Următoarele afirmaţii cu privire la structura obligatorie a virionului sunt adevărate cu

excepţia :

A. Nucleocapsida este constituită din miez (core) de acid nucleic

B. Genomul viral este protejat de un înveliş proteic numit capsida

C. Virusurile formate numai din nucleocapsidă se numesc virusuri anvelopate

D. Genomul viral este constituit dintr-un singur tip de acid nucleic

E. Acizii nucleici conţin întreaga informaţie genetică necesară replicării virusului

36. Următoarele afirmaţii referitoare la virusuri sunt adevărate cu excepţia:

Page 8: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

8

A. Moleculă acidului nuceleic poate fi simplu spiralată sau dublu spiralată

B. ADN-ul există ca o moleculă

C. ARN-ul există ca o moleculă sau mai multe componente

D. ADN şi ARN-ul sunt monocatenare sau dublu catenare

E. Toate virusurile sunt diploide

37. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la capsida virală :

A. Este un înveliş format din unităţi proteice(capsomere)

B. Simetria icosaedrică este caracteristică ARN virusurilor

C. Simetria helicoidală este caracteristică ADN virusurilor

D. Capsida icosaedrică conţine capsomere aranjate în treizeci de triunghiuri

E. Helixul este întotdeauna rigid

38. Proteinele virale au următoarele funcţii cu excepţia:

A. Capsida protejează materialul genetic

B. Capsida mediază ataşarea virusului de receptorii specifici de suprafaţa ai celulei gazdă

C. Proteinele virale externe determină activarea celulelor T citotoxice

D. Unele proteine interne sunt asociate cu acidul nucleic

E. Proteinele virale externe nu pot induce răspunsuri imune

39. Anvelopa virală nu are în compoziţia sa:

A. Lipide

B. Factori de creştere virala

C. Proteine

D. Glicoproteine

E. Proteină M

40. Următoarele afirmaţii referitoare la virusuri sunt adevărate cu excepţia:

A. Proteinele de suprafaţă ale virusului sunt determinanţi specifici de tip

B. Prezenţa anvelopei conferă stabilitate virusului

C. Virusurile cu anvelopă sunt mai sensibile la căldură, detergenţi, solvenţi lipidici decât

cele fără anvelopă

D. Este important să ştim numărul de serotipuri ale unui virus

E. Pe suprafaţa anvelopei se găsesc formaţiuni specifie virale codificate de virus

41. Replicarea virusurilor parcurge un număr de :

A. 6 etape

B. 5 etape

C. 3 etape

D. 7 etape

E. 2 etape

42. Multiplicarea virală parcurge următoarele etape cu excepţia:

A. Recunoaşterea celulei gazdă

B. Adsorbţia virusului de celulă gazdă

C. Penetrarea virusului de celulă gazdă

Page 9: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

9

D. Fagocitarea celulei gazdă

E. Sinteza macromoleculară

43. Prionii au următoarele particularităţi cu excepţia:

A. Nu conţin acid nucleic

B. Sunt virusuri defective care se pot replica autonom

C. Sunt particule proteice infecţioase

D. Sunt implicaţi în boli că maladia Creutzfeld-Jacobs

E. Sunt foarte rezistenţi la formaledhidă

44. Următoarele afirmaţii referitoare la virusuri sunt false cu excepţia :

A. Temperaturile foarte scăzute sunt folosite ca mijloc de conservare a tulpinilor virale

B. Virusurile învelite îşi pierd infectivitatea după stocare prelungită la temperaturi ridicate

C. Virusurile învelite nu pot fi distruse de congelerea/decongelerea repetată

D. Virusul herpetic B este distrus la temperaturi mai mici de 100°C

E. Virsurile învelite nu îşi pierd infectivitatea la 37° C în afara organsimului

45. Virusurile sunt stabile la un pH de:

A. 10-12

B. 5-9

C. 1-3

D. 3-5

E. 9-11

46. Următoarele afirmaţii referitoare la virusuri sunt adevărate cu excepţia:

A. Eterul inactivează virusurile anvelopate

B. Detergenţii cationici solubilizează constituenţii lipidici ai membranei virale

C. Virusurile cu genom monocatenar sunt inactivate mai rapid decât cele dublu catenare

D. Formaledehida este dezinfectantul cel mai indicat în cazul virusurilor rezistente

E. Compuşii cuaternari de amoniu nu sunt eficienţi asupra virusurilor

47. Următoarele afirmaţii referitoare la virusuri sunt adevărate cu excepţia:

A. Vaccinurile nestabilizate, trebuie congelate pentru a-şi păstra activitatea

B. MgCl2, MgSo4, Na2SO4 concentraţie de 1 mol/l au proprietatea de a stabiliza

virusurile

C. Preparatele virale nestabilizate rezistă 1 ora la inactivare la 50°C.

D. Pentru stabilizarea Picorna- şi Reo- virusurilor se foloseşte MgCl2

E. Pentru stabilizare herpesvirusului se foloseşte Na2SO4

48. Virusurile cu structură ADN sunt reprezentate de :

A. Herpes viridae

B. Paramixoviridae

C. Arenaviridae

D. Filoviridae

E. Picornaviridae

Page 10: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

10

49. Virusurile gripale A, B, C aparţin familiei:

A. Arenaviridae

B. Adenoviridae

C. Orthomyxoviridae

D. Foloviridae

E. Reoviridae

50. Următoarele substanţe au acţiune antivirală cu excepţia:

A. Ganciclovir

B. Valacyclovir

C. Acyclovir

D. Albendazol

E. Epivir

51. Virusul poliomielitei face parte din familia:

A. Ortomyxoviridae

B. Hepadnaviridae

C. Picornaviridae

D. Paramyxoviridae

E. Nici un răspuns nu este corect

52. Transmiterea virusului poliomielitic se face pe cale:

A. Sexuală

B. Digestivă

C. Aerogenă

D. Transfuzională

E. Parenterală

53. Virusul poliomielitic se replică la nivelul:

A. Neuronilor senzitivi din coarnele anterioare al măduvei spinării

B. Neuronilor senzitivi din coarnele posterioare al măduvei spinării

C. Neuronilor motorii din coarnele anterioare ale măduvei spinării

D. Neuronilor motorii din coarnele posterioare ale măduvei spinării

E. Toate răspunsurile sunt adevărate

54. Manifestările poliomielitei sunt următoarele cu excepţia:

A. Cefalee

B. Febră

C. Paralizie flască

D. Paralizia centrilor respiratori

E. Diaree

55. Diagnosticul poliomielitei se face prin:

A. Izolarea virusului în culturi celulare

B. Frotiuri colorate

C. Preparate proaspete

Page 11: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

11

D. Detectarea anticorpilor din materiile fecale

E. Diagnosticul serologic nu este util

56. Virusurile poliomelitice fac parte din:

A. Genul Enterovirus

B. Genul orthomyxovirusuri

C. Genul rotavirusuri

D. Genul Herpes simplex

E. Genul Varicellovirus

57. Câte tipuri antigenice (bazate pe existenţa determinanţilor antigenici proteici de la

nivelul capsidei) prezintǎ virusul poliomielitic?

A. 4 tipuri antigenice (1,2,3,4)

B. 3 tipuri antigenice (1,2,3)

C. 3 tipuri antigenice (A,B,C)

D. 6 tipuri antigenice (A,B,C,D,F,G)

E. 2 tipuri antigenice (A,B)

58. Virusul poliomielitic este:

A. Un virus mic ARN 20-30 nanometri

B. Un virus mic ADN 20-30 nanometri

C. Un virus mic ADN 80-100 nanometri

D. Un virus mare ARN 150-300 nanometri

E. Un virus mare ADN 20-30 nanometri

59. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul poliomielitic:

A. Transmiterea se face prin picǎturi Pflugge

B. Virusul nu se multiplicǎ la nivelul orofaringelui

C. În SNC virusul poliomielitic se replicǎ preferenţial în neuronii motori localizaţi în

coarnele anterioare ale mǎduvei

D. În SNC virusul poliomielitic se replicǎ preferenţial în neuronii motori localizaţi în

coarnele posterioare ale mǎduvei

E. Imunitatea este specificǎ de tip,dar nu dureazǎ toatǎ viaţa

60. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul poliomielitic:

A. La indivizii afectaţi rǎspunsul imun constǎ în elaborarea de anticorpi de tip IgA şi IgG

împotriva serotipului specific

B. Produsele patologice care se pot recolta sunt exudat faringian, lichid de spǎlǎturǎ

nazofaringian, materii fecale, sânge, LCR

C. Antigenele virale se pot evidenţia prin amplificare genomică (PCR)

D. Virusul nu poate fi izolat în culturi celulare specifice umane sau de maimuţǎ

E. Diagnosticul serologic se bazeazǎ pe evidenţierea creşterii de minim 4 ori a titrului de

anticorpi în dinamicǎ (2 testǎri la 2 sǎptǎmâni interval)

Complement multiplu

Page 12: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

12

1. Virusurile prezintă următoarele caracteristici:

A. Nu sunt capabile să se reproducă independent

B. Nu au nucleu

C. Nu au ribozomi

D. Nu au mitocondrii, dar prezintă lizozomi

E. Au dimensiuni medii: 300-600 nm

2. Printre caracteristicile care diferenţiază virusurile de celelalte microorganisme se

numără:

A. Genomul posedă un singur tip de acid nucleic, fie ARN, fie ADN

B. Deoarece nu se pot reproduce în interiorul celulelor vii, virusurile sunt “paraziţi

intracelulari obligatorii”

C. Pot fi cultivate pe medii de cultură artificiale

D. Nu sunt sensibile la antibiotice

E. Nu pot amplifica şi reproduce informaţia în propriul genom, în absenţa celulei gazdă

3. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate cu excepţia:

A. Se pot vizuliza la microscopul optic

B. Virusurile cu importanţă clinică au dimensiuni cuprinse între 20-30 nm până la 300

nm

C. Virusul rabic prezintă formă sferică

D. Adenovirusurile prezintă formă de cartuş

E. Poxvirusurile prezinta forma paralelipipedică

4. Următoarele afirmaţii despre forma virusurilor sunt false cu excepţia:

A. Formă sferică prezintă virusurile paragripale

B. Formă de bastonaş prezintă virusul mozaicului tutunului

C. Formă de spermatozoid prezintă virusurile gripale

D. Formă paralelipipedică prezintă adenovirusurile

E. Formă de cartuş prezintă virusul rabic

5. Despre structura virusurilor se poate spune că:

A. Structura de baza o reprezintă nucleocapsida

B. Învelişul proteic se numeşte genom viral

C. Miezul nucleocapsidei conţine acid nucleic

D. Virusurile neanvelopate prezintă doar nucleocapsidă

E. Virusurile pot prezenta un înveliş extern lipoproteic numit peplos

6. Care din afirmaţiile de mai jos sunt greşite:

A. Genomul viral este alcătuit din 2 tipuri de acid nucleic

B. Capsida conţine întreaga informaţie genetică necesară replicării virusului

C. Molecula acidului nucleic poate fi simplu spiralată sau dublu spiralată

D. Cu excepţia retrovirusurilor care sunt haploide, virusurile sunt diploide

E. ARN-ul există ca o singură moleculă, ADN-ul poate exista ca 1 molecula sau în mai

multe componente

Page 13: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

13

7. Următoarele afirmaţii despre virusuri sunt adevărate cu excepţia:

A. Anvelopa este un înveliş format din numeroase unităţi proteice numite capsomere

B. Capsomerele sunt proteine de dimensiuni mici care se autoasamblează în structuri

capsomerice mari

C. Simetria capsidei virale poate fi helicoidală cu aspect sferic

D. Simetria capsidei virale poate fi icosaedrică cu aspect tubular

E. Simetria helicoidală este caracteristică ARN virusurilor

8. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?

A. Proteinele virale mediază ataşarea virusului de receptorii specifici de suprafaţa

celulelor gazdă

B. Interacţiunea proteinelor virale cu receptorii celulari este determinantul major al

specificităţii de specie şi de organ

C. Proteinele interne induc răspunsurile imune atât în infecţia naturală cât şi în imunizare

D. Proteinele virale externe determină activarea celulelor T citotoxice pentru uciderea

celulelor infectate viral

E. Construcţia particulelor virale din subunităţi identice reduce autoasamblarea

9. Următoarele afirmaţii de mai jos sunt false cu excepţia:

A. Capsida este o membrană lipoproteică formată din lipidele provenite din membrana

celulei gazdă şi din proteine specifice virusului

B. Peplosul conţine şi glicoproteine sub forma unor proeminenţe(“ţepi”) pe suprafaţă

C. Pe suprafaţa anvelopei se găsesc spiculi de natură glicoproteică: hemaglutinina si

neuraminidaza

D. Pe suprafaţa anvelopei se găseşte proteina M care facilitează pătrunderea virusului în

celulă

E. Prezenţa anvelopei conferă stabilitate virusului

10. Despre virusuri nu se poate spune că:

A. Virusurile cu anvelopă sunt mai sensibile la căldură, detergenţi, solvenţi lipidici

B. Proteinele de suprafaţă ale virusului sunt principalele antigene împotriva cărora

organismul va elabora răspunsul imun

C. Numărul de serotipuri ale unui virus nu este important

D. Prezenţa anvelopei este obligatorie

E. Construcţia particulelor virale din subunităţi identice măreşte nevoia de informaţie

genetică

11. Virusurile prezintă următoarele caracteristici cu excepţia:

A. Familia este desemnată cu sufixul VIRINAE

B. Subfamilia este desemnată cu sufixul VIRIDAE

C. Genul este denumit cu sufixul VIRUS

D. Toate afirmaţiile sunt corecte

E. Familia este desemnată cu sufixul VIRIDAE

12. Referitor la replicarea virusurilor se pot afirma următoarele:

Page 14: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

14

A. Prima etapă o reprezintă penetrarea virusului în celula gazdă

B. Ultima etapă este reprezentată de eliberarea virionilor progeni din celula gazda

C. Recunoaşterea celulei gazdă are loc înaintea ataşării virusului de celula gazdă

D. Sinteza macromoleculară are loc înaintea decapsidării virusului

E. Recunoaşterea celulei gazdă are loc după penetrarea virusului în celula gazdă

13. Despre virusuri se poate spune că:

A. Virusurile defective sunt virusuri care nu se pot replica autonom

B. Viroizii afectează celulele vegetale

C. Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte

D. Viroizii sunt particule proteice infecţioase

E. Niciunul din răspunsuri nu este corect

14. Care din afirmaţiile de mai jos sunt false?

A. Virusurile defective necesită prezenţa unui virus helper pentru a putea infecta

B. Prionii diferă atât de virusuri, cât şi de viroizi prin faptul că au acizi nucleici

C. Viroizii sunt compuşi dintr-o moleculă neînvelită de ADN circular

D. Prionii sunt implicaţi în boli ca maladia Creutzfeld-Jacob la oameni

E. Virusurile sunt mai rezistente la inactivare prin UV şi căldura decât prionii

15. Printre afirmaţiile de mai jos s-au strecurat erori.Care sunt acestea?

A. Virusurile care pot pătrunde prin tractul respirator sunt virusurile hepatitice A şi B

B. Pe cale iatrogenă pătrunde virusul poliomielitic

C. Virusurile paragripale pătrund în organism prin tractul genito-urinar

D. Virusul herpes simplex pătrunde pe cale cutaneo-mucoasă

E. Virusul HIV pătrunde pe cale iatrogena

16. Următoarele caracteristici sunt false cu excepţia:

A. Virusurile anvelopate îşi pierd rapid infectivitatea la 37°C în afara organsimului

B. Temperaturile foarte scăzute sunt folosite ca mijloc de conservare a tulpinilor virale

C. Virusurile anvelopate nu îşi pierd infectivitatea după stocare prelungită la temperaturi

joase

D. Sărurile MgCl2, MgSo4, Na2SO4 au prorietatea de a stabiliza virusurile

E. Stabilizarea virusurilor de către sarurile MgCl2, MgSO4, Na2SO4 nu este importantă

în producţia de vaccinuri

17. Printre proprietăţile virusurilor se află şi:

A. Enterovirusurile sunt mai rezistente în mediu acid

B. Virusurile sunt stabile la un ph cuprins între 5 si 9

C. Virusurile sunt rezistente la acţiunea compuşilor cu iod

D. Eterul inactivează virusurile neanvelopate

E. În cazul suspiciunii prezenţei virusurilor rezistente, nu este indicată utilizarea

formaldehidei

18. Care din afirmaţiile de mai jos sunt eronate?

Page 15: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

15

A. Chimioterapicele antivirale acţionează la unul sau mai multe nivele ale multiplicării

virale

B. Inhibitori ai polimerazelor sunt Amantadina şi Rimantadina

C. Inhibitori ai ARNm sunt Acyclovir, Gancyclovir

D. Inhibitor al sintezei acizilor nucleici este Adenin-Arabinozid

E. Inhibitori al reverstranscriptazei este Zidovudin

19. După tropism virusurile pot fi:

A. ADN

B. ARN

C. Respiratorii

D. Digestive

E. Hepatitice

20. După structură virusurile pot fi:

A. Respiratorii

B. Ale SNC

C. ARN

D. Hepatitice

E. ADN

21. În categoria virusurilor ADN nu se află:

A. Rotavirusurile

B. Virusul Varicelo-Zosterian

C. Virusul rabic

D. Virusul rubeolei

E. Virusurile papiloma

22. Următoarele virusuri sunt ARN cu excepţia:

A. Virusurile paragripale

B. Herpes viridae

C. Virusul Hepatitei A

D. Virusul poliomielitei

E. Virusul hepatitei B

23. Despre virusuri se poate spune că:

A. Virusul poliomielitei face parte din familia Picornaviridae

B. HVB face parte din familia Herpes viridae

C. Adenovirusurile fac parte din familia Adenoviridae

D. Virusurile gripale fac parte din familia Orthomyxoviridae şi sunt virusuri ADN

E. Virusul rubeolei este un virus ARN şi face parte din familia Togaviridae

24. Care din următoarele afirmaţii sunt false?

A. Familia Rhabdoviridae cuprinde virusul rabic

B. Virusul rujeolei şi cel al rubeolei fac parte din familia Togaviridae

Page 16: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

16

C. Virusul imunodeficienţei umane este un virus ADN şi face parte din familia

Retroviridae

D. Familia Herpes viridae cuprinde şi virusul Epstein Barr

E. Virusul citomegalic face parte din familia Parvoviridae

25. Care din afirmaţiile legate de Familia Picornaviridae sunt adevărate?

A. Cuprinde virusuri ARN

B. Cuprinde virusul hepatitic B

C. Cuprinde virusul hepatitic A

D. Cuprinde Rhinovirusuri

E. Cuprinde Enterovirusuri

26. Următoarele informaţii referitoare la Enterovirusuri sunt false cu excepţia:

A. Sunt virusuri ADN

B. Cuprinde virusul poliomielitic

C. Cuprinde toate virusurile hepatitice mai puţin A

D. Fac parte din familia Picornaviridae

E. Cuprinde ECHO virusurile şi virusul rujeolei

27. Despre virusul poliomielitic se poate spune că:

A. Gazdele sunt oamenii şi primatele

B. Este un virus mic ADN, 20-30 nm

C. Face parte din genul Rhinovirus

D. Face parte din familia Picornaviridae

E. Produce boala numită poliomielită

28. Virusul poliomielitic prezintă următoarele caracteristici, mai puţin:

A. Este un enterovirus

B. Prezintă 5 tipuri antigenice

C. Se transmite pe cale fecal-orală

D. Se transmite pe cale iatrogenă

E. Se multiplică la nivelul orofaringelui

29. Afirmaţiile de mai jos referitoare la poliovirus sunt false cu excepţia:

A. Replicarea are loc la nivelul orofaringelui şi la nivelul tractului intestinal

B. Virusul pătrunde în sânge şi apoi ajunge la nivelul SNC

C. La nivelul SNC se replică preferenţial în neuronii senzitivi localizaţi în coarnele

posterioare ale măduvei

D. Virusul nu poate afecta celulele cortexului

E. Prin moartea neuronilor apare paralizia muşchilor inervaţi de aceşti neuroni

30. Care din afirmaţiile referitoare la virusul poliomielitic sunt false?

A. Răspunsul imun constă în elaborarea de anticorpi de tip IgA ( intestinal) şi IgG

(umoral) împotriva serotipului specific

B. Imunitatea durează toată viaţa şi este nespecifică de tip

C. Incubaţia durează între 14 şi 18 zile

Page 17: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

17

D. Viremia durează 5 zile

E. Majoritatea indivizilor infectaţi sunt simptomatici

31. Despre poliomielită se poate spune că:

A. Poate fi asimptomatică

B. Poate fi neparalalitică şi se manifestă ca o meningită aseptică cu febră, cefalee,

redoarea cefei

C. Poate fi paralitică când apare paralizia flască

D. Forma abortivă este cea mai gravă

E. La câţiva ani după boala acută apare sindromul postparalitic

32. Poliomielita poate fi:

A. Asimptomatică, inaparentă (1% sunt asimptomatici)

B. Paralitică caracterizată de cefalee, febră, dureri de gât, greaţă, vărsături

C. Neparalitică care apare la câţiva ani de la boala acută

D. Abortivă, forma cea mai uşoară

E. Paralitică caracterizată de o paralizie flască, uneori şi de o paralizie respiratorie

33. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la poliovirus sunt adevărate?

A. Nu există terapie antivirală

B. Se poate face fizioterapie pentru recuperare musculară

C. Pentru prevenire se recomandă vaccinarea

D. Există un vaccin viu atenuat Salk

E. Există un vaccin inactiv Sabin

34. Următoarele afirmaţii despre virusul poliomielitic sunt false cu excepţia:

A. Vaccinul Sabin induce apariţia de IgA secretorii la nivelul tractului gastrointestinal

B. Vaccinul Salk este injectabil şi se administrează subcutanat

C. Vaccinul Sabin poate produce ca reacţie adversă fenomenul de reversie cu apariţia

bolii

D. Administrarea vaccinului Sabin se face la 2, 4, 6, 18 luni cu rapel la şcoală

E. Vaccinul Salk induce apariţia de IgA secretorii la nivelul tractului gastrointestinal

35. Care din afirmaţiile referitoare la poliovirus sunt false?

A. Vaccinul Salk este ieftin şi permite imunizarea în masă fără necesarul unui echipament

scump steril

B. Vaccinul Sabin poate “infecta” pe cei din jur dacă aceştia sunt nevaccinaţi,cu care

persoana vaccinată intră în contact şi le conferă o anumită imunitate

C. Vaccinul Sabin este mai greu de administrat

D. Vaccinul inactivat Salk produce imunitate, dar nu impiedică răspândirea virusului

E. Vaccinul Salk acţioneaza în intestin

36. Despre virusuri sunt adevărate următoarele afirmaţii:

A. Nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor

B. Nu sunt sensibile la antibiotice

C. Nu pot fi cultivate pe medii de cultură artificiale

Page 18: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

18

D. Nu posedă mitocondrii sau sursă proprie de energie

E. Deoarece se pot reproduce doar în exteriorul celulelor vii, virusurile sunt “paraziţi

intracelulari obligatorii”

37. Referitor la enterovirusuri sunt greşite afirmaţiile:

A. Cuprind virusuri ARN cât şi virusuri ADN

B. Fac parte din familia Poxviridae

C. Cuprind şi virusuri care se transmit pe cale fecal-orala

D. Cuprind şi ECHO virusurile si virusul Coxsackie

E. Cuprind virusurile paragripale

38. Care din afirmaţiile legate de virusul poliomielitic sunt incorecte?

A. Are formă sferică cu un diamtreu de 80-120 nm

B. Genonuml viral cuprinde un lanţ ADN

C. Prezintă 2 tipuri antigenice bazate pe existenţa determinanţilor antigenici proteici de la

nivelul capsidei

D. Imunitatea este specifică de tip şi durează toată viaţa

E. Are o perioadă de incubaţie de 10-14 zile

39. Despre virusuri nu se poate spune că:

A. Prionii afectează celulele vegetale şi sunt compuşi dintr-o moleculă neînvelită de ARN

circular

B. Prin tractul respirator pătrund virusurile paragripale

C. Viroizii sunt particule proteice infecţioase

D. Prionii sunt foarte sensibili la formaldehidă

E. Pe cale iatrogenă poate pătrunde virusul HIV

40. Următoarele afirmaţii referitoare la virusuri sunt false cu excepţia:

A. Vaccinurile nestabilizate,de exemplu vaccinul antipolio, trebuie congelat pentru a-şi

păstra activitatea

B. Virusurile învelite işi pierd greu infectivitatea la 37°C în afara organsimului

C. Dezinfectantele slabe de tip compuşi cuaternari de amoniu nu sunt în general eficiente

asupra virususrilor

D. Eterul inactivează virusurile anvelopate

E. Enterovirusurile sunt mai rezistente în mediu bazic

41. Referitor la patogeneza poliomielitei sunt adevărate afirmaţiile:

A. Virusul poliomielitic pătrunde în organism pe cale fecal-orala

B. Virusul se poate transmite retrograd de-a lungul axonilor nervilor

C. Virusul ajunge la nivel SNC unde poate afecta celulele cortexului

D. Marea majoritate a indivizilor sunt simptomatici

E. Viremia durează între 10 şi 14 zile

42. Următoarele afirmaţii referitoare la poliovirusuri sunt false:

A. Vaccinul inactivat Sabin este vaccinul inactivat prin formalin pentru administrare

intramusculară

Page 19: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

19

B. În poliomielita paralitică pot apărea spasme musculare dureroase

C. Vaccinul Salk induce formarea de Ac locali IgA ce mediază imunitatea la poliovirus

în intestin

D. Majoritatea cazurilor de poliomielită paralitică din ţările dezvoltate sunt asociate cu

vaccinarea

E. Terapia constă în administrarea de antipoliomielitice specifice

43. Care din afirmaţiile referitoare la clasificarea virusurilor sunt incorecte?

A. După tropism virusurile sunt ADN şi ARN

B. Virusul hepatitic B este un virus cu transmitere fecal-orală

C. Virusul hepatitic A este un virus ADN

D. Virusul poliomielitic este un virus al SNC

E. Virusurile gripale sunt virusuri ARN

44. Referitor la poliomielită se poate spune că:

A. Vaccin viu atenuat Sabin nu poate produce ca reacţie adversă fenomenul de reversie

cu apariţia bolii

B. Vaccinul viu atenuat Sabin se administrează pe cale orală

C. Vaccinul inactivat Salk este injectabil şi se administrează intramuscular

D. În poliomielita paralitică lezarea nervilor motori este temporară

E. Sindromul postparalitic poate apărea la câţiva ani de la boala acută prin deteriorarea

funcţiei reziduale

45. Următoarele afirmaţii despre virusuri sunt false cu excepţia:

A. Capsomerele sunt proteine de dimensiuni mici care se autoasamblează în structuri

capsomerice mari, iar în final se asamblează sub forma capsidei virale

B. În simetria icosaedrică capsomerele sunt aranjate într-o spirală sub forma unor

bastonaşe

C. În simetria helicoidală capsomerele sunt aranjate în 20 de triunghiuri ce formează o

unitate simetrică

D. Simetria icosaedrică este caracteristică ADN virusurilor

E. Simetria helicoidală este caracteristică ADN virusurilor

46. Care din afirmaţiile de mai jos sunt false?

A. Virusul poliomielitic este un Orthomyxovirus

B. Vaccinurile antigripale sunt de 2 tipuri: inactivate şi viu atenuate

C. Vaccinurile antipoliomielitice sunt de 2 tipuri: inactivat şi viu atenuat

D. Virusurile herpetice fac parte din familia Picornaviridae

E. Virusurile hepatitice B şi C nu sunt Rhinovirusuri

47. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate?

A. Atât Rhinovirusurile cât şi Enterovirusurile sunt de tip ARN

B. Vaccinul Salk este un vaccin inactivat şi se administrează pentru prevenirea gripei

C. Virusurile paragripale aparţin familiei Paramyxoviridae

D. Virusul rujeolei, virusul rubeolei sunt ARN virusuri, iar virusul varicelei este de tip

ADN

Page 20: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

20

E. Virusul papiloma aparţine familiei Papovaviridae şi este un virus ARN

48. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. Virusul poliomielitic, virusul Coxsackie, virusurile gripale şi virusul hepatitic A sunt

enterovirusuri

B. Atât virusurile gripale cât şi virusurile paragripale fac parte din familia

Orthomyxoviridae

C. Vaccinarea cu vaccinul Sabin produce IgG secretorii la nivelul tractului

gastrointestinal

D. Atât virusurile herpetice cât şi adenovirusurile sunt virusuri ADN

E. Boala produsă de poliovirus se numeşte poliomielită

49. Următoarele afirmaţii sunt false cu excepţia:

A. Virusul poliomielitic are formă sferică, diametru de 80-120 nm

B. În poliomielita paralitică lezarea nervilor motori este permanentă, dar pot apărea

recuperări ale funcţiei musculare prin preluarea controlului de către alte celule nervoase

C. Atât virusul poliomielitic cât şi virusurile gripale se pot găsi în exudatul faringian

D. Virusul poliomielitic se poate găsi în materiile fecale, LCR

E. Virusurile gripale sunt mici şi au între 20-30 nm

50. Printre proprietăţile virusurilor se află şi:

A. Virusurile cu anvelopă sunt mai sensibile la căldură, detergenţi, solvenţi lipidici

(alcool, eter) decât cele fără anvelopă

B. Nu se pot vizualiza la microscopul optic

C. Pot prezenta formă sferică:virusurile gripale

D. Proteinele virale externe induc răspunsurile imune atât în infecţia naturală cât şi în

imunizare

E. Virusurile nu trebuie să se multiplice în celule vii, deoarece pot genera energie şi pot

sintetiza proteine

51. Următoarele afirmaţii despre caracteristicile majore ale virusurilor sunt adevărate cu

excepţia

A. Virusurile nu au nucleu

B. Virusurile nu au organite celulare

C. Dimensiunea virusurilor este redusă permiţându-le să traverseze filtrele bacteriologice

D. Genomul posedă două tipuri de acid nucleic

E. Virusurile sunt total independente de celulă vie, fie eucariotă, fie procariotă pentru

replicare şi existenţă

52. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusuri :

A. Nu sunt sensibile la antibiotice

B. Pot fi cultivate pe medii de cultură artificiale

C. Trebuie să se multiplice în celule vii, deoarece nu pot genera energie şi nu pot sintetiza

proteine

D. Nu pot amplifica şi reproduce informaţia în propriul genom în absenţa celulei gazda

E. Nu au nucleu

Page 21: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

21

53. Prin examinare la ME virionii prezintă următoarele forme:

A. Romboidală

B. Paralelipipedică

C. De cartuş

D. Cubică

E. De bastonaş

54. Dimensiunea virusurilor este de :

A. 5-10 nm

B. 1-3 nm

C. 20-30 nm

D. Până la 300 nm

E. Nici o afirmaţie nu este adevărată

55. Virusurile anvelopate sunt constituite din :

A. Genom viral tip ARN şi genom viral tip ADN

B. Miez de acid nucleic (genom viral)

C. Înveliş proteic numit capsidă

D. Înveliş extern lipoproteic derivat din sistemul membranar al celulei gazdă

E. Genom viral constituit dintr-un singur tip de acid nucleic fie ADN, fie ARN

56. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la capsida virală :

A. Este un înveliş format din numeroase unităţi numite capsomere

B. Are simetrie helicoidală cu aspect tubular caracteristic virusurilor ARN

C. Helixul este întotdeauna rigid

D. Are simetrie icosaedrică cu aspect sferic caracteristic virusurilor ADN

E. Are simetrie helicoidală cu aspect tubular caracteristic virusurilor ADN

57. Proteinele virale au următoarele funcţii :

A. Capsida protejează materialul genetic

B. Proteinele virale externe determina inactivarea celulelor T citotoxice

C. Proteinele virale externe induc răspunsuri imune în infecţia naturală

D. Unele protein interne sunt associate cu acidul nucleic

E. Interacţiunea proteinelor virale cu receptorii celulari este determinantul major al

specificităţii de specie şi de organ

58. Peplosul este constituit din :

A. Hemaglutinina

B. Factori de difuziune

C. Neuraminidaza

D. Lipide provenite din membrana celulei gazdă

E. Proteină M

59. Următoarele afirmaţii sunt false cu excepţia :

Page 22: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

22

A. Virusurile fără anvelopa sunt mai sensibile la căldură, detergenţi, solvenţi lipidici decât

cele cu anvelopă

B. Prezenţa anvelopei conferă stabilitate virusului

C. Proteinele de suprafaţă ale virusului sunt principalele antigene împotriva cărora

organismul elaborează răspunsul imun

D. Proteinele de suprafaţă sunt determinaţi specifici de tip

E. Prezenţa anvelopei conferă instabilitate virusului

60. Replicarea virală este constituită din următoarele etape :

A. Recunoaşterea celulei gazdă

B. Penetrarea virusului în celula gazdă

C. Fagocitarea celulei gazdă

D. Decapsidarea virusului

E. Eliberarea virionilor progeni din celula gazdă

61. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la prioni :

A. Sunt particule proteice neinfecţioase

B. Sunt mai rezistenţi la inactivare prin UV şi căldură decât virusurile

C. Nu rezistă la formaldehidă

D. Sunt inactivaţi de hipoclorit, NaOH şi de temperaturi crescute

E. ME relevă filamente şi nu particule virale

62. Căile de pătrundere a virusurilor în organism sunt :

A. Calea cutaneo-mucoasă

B. Tract respirator

C. Tract genitor-urinar

D. Cale iatrogenă

E. Nici o afirmaţie nu este adevărată

63. Următoarele afirmaţii cu privire la acţiunea temperaturii asupra virusurilor sunt

adevărate cu excepţia :

A. Temperaturile foarte scăzute sunt folosite ca mijloace de conservare a tulpinilor virale

B. Virusul hepatitei B este rezistent, distrus la peste 100° C în 30’

C. Virusurile neînvelite îşi pierd rapid infectivitatea la 37° C în afară organismului

D. Virusurile învelite îşi pierd infectivitatea după stocare prelungită la t° joase

E. Virusurile nu pot fi păstrate în stare uscată la 4° C

64. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

A. Pentru stabilizarea reovirusului şi picornavirusului se foloseşte MgSO4

B. Enterovirusurile sunt mai rezistente în mediul acid

C. Virusurile sunt stabile la pH 5-9

D. Toate virusurile sunt distruse în mediul acid

E. MgCl2, MgSO4,Na2SO4 în concentraţie de 1 mmol/l au proprietatea de a stabiliza

virusurile

65. Formaldehida are următoarele caracteristici :

Page 23: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

23

A. Are efect minim asupra proteinelor antigenice

B. Este folosită frecvent la producerea vaccinurilor cu virus inactivat

C. Activează virusurile prin interacţiunea cu acizii nucleici

D. În cazul suspiciunii prezenţei virusurilor rezistente este dezinfectantul cel mai indicat

E. Virusurile cu genom monocatenar sunt inactivate mai rapid decât cele dublu catenare

66. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate :

A. Compuşii cu iod sunt eficienţi asupra virusurilor

B. Compuşii cu clor sunt eficienţi asupra virusurior numai în concentraţie mare

C. Alcoolii sunt relative ineficienţi împotriva unor virusuri

D. Compuşii cuaternari de amoniu sunt foarte eficienţi asupra virusurilor

E. Compuşii cu iod sunt ineficienţi asupra virusurilor

67. Cu cine este înrudit virusul Epstein Barr?

A. VVZ virusul varicelo-zosterian

B. Adenovirus

C. HVB virusul hepatitic B

D. CMV Citomegalovirusul

E. HSV1 Herpes simplex tip 1

68. Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul imunodeficienţei umane sunt

adevărate :

A. Este un virus ADN

B. Aparţine familiei Retroviridae

C. Este un virus ARN

D. Este înrudit cu virusul febrei galbene

E. Este înrudit cu virusul leucemiei cu celule T tip 1 şi 2

69. Familia Arenaviridae cuprinde următoarele virusuri :

A. Virusul rubeolei

B. Virusul lassa

C. Virusul papiloma

D. Virusul febrei hemoragice

E. Adenovirus

70. Următoarele virusuri aparţin familiei Paramyxoviridae :

A. Poliovirusul

B. Virusul sincitial respirator

C. Virusul parotiditei epidemice

D. Agentul Norwalk

E. Virusul rujeolei

71. Gazdele virusului poliomielitic pot fi:

A. Omul

B. Primatele

C. Câinii

Page 24: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

24

D. Bovinele

E. Pisicile

72. Replicarea virusului poliomielitic se face în în special în:

A. Orofaringe

B. Intestin subţire

C. Rinichi

D. Sistem muscular

E. Sistem endocrin

73. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la imunitate în infecţiile cu virusul poliomielitic:

A. Protejează organismul un timp scurt

B. Constă în eliberarea IgA la nivel intestinal

C. Protejează organismul pe termen lung (toată viaţa)

D. Constă în eliberarea IgG împotriva serotipului specific

E. Imunitatea nu se poate obţine prin vaccinare

74. Alegeţi răspunsurile corecte cu privire la poliomielita abortivă:

A. Este o formă gravă a bolii

B. Pacientul prezintă febră

C. Pacientul prezintă cefalee

D. Pacientul prezintă diaree

E. Pacientul prezintă greaţă şi vărsături

75. Poliomielitia neparalitică se manifestă cu:

A. Febră

B. Paralizii musculare

C. Frison solemn

D. Cefalee

E. Redoare de ceafă

76. Poliomielita paralitică se manifestă prin:

A. Spasme musculare nedureroase

B. Paralizie flască

C. Paralizia centrilor respiratori

D. Lezarea nervilor senzitivii

E. Apariţia de sechele că sindromul postparalitic

77. Referitor la diagnosticul de laborator al virusului poliomielitic putem afirma:

A. Virusul nu se poate izola pe culturi celulare

B. Diagnosticul serologic nu dă informaţii satisfăcătoare

C. Virusul se poate izola din LCR

D. Virusul se izolează din materiile fecale

E. Virusul produce efecte citopatice

78. Tratamentul poliomielitei constă în:

Page 25: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

25

A. Terapie antivirală specifică

B. Suport respirator în cazul poliomielitei bulbare

C. Administrarea de antitermice

D. Fizioterapie

E. Tratament simptomatic

79. Prevenirea infecţie cu virusul poliomielitic se face prin:

A. Administrarea vaccinului viu atenuat

B. Administrarea de vaccin inactivat

C. Administrarea de imunoglobuline

D. Administrarea de antivirale în focarele epidemice

E. Nu există profilaxie specifică în infecţia virusul polimielitic

80. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele generale ale virusurilor:

A. Virusurile au dimensiuni reduse 20-300 nanometri, care le permit sǎ traverseze filtrele

bacteriologice

B. Genomul posedǎ un singur tip de acid nucleic fie ARN, fie ADN

C. Nu sunt total dependente de celula vie eucariotǎ sau procariotǎ pentru replicare şi

existenţǎ

D. Posedǎ ribozomi sau aparat propriu de sintezǎ a proteinelor şi mitocondrii sau sursǎ

proprie de energie

E. Deşi unele virusuri posedǎ enzime proprii ele nu pot amplifica şi reproduce informaţia

în propriul genom în absenţa celulei gazdǎ

81. Prin examinare la microscopul electronic ME, virionii prezintǎ o diversitate de forme:

A. Sfericǎ (v.gripale,v.paragripale, adenovirusurile)

B. Paralelipipedicǎ (poxvirusurile)

C. De cartuş (v.rabic)

D. De bastonaş (v.mozaicul tutunului)

E. De cartuş (v. urlian)

82. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genomul viral:

A. Este constituit dintr-un singur tip de acid nucleic ADN sau ARN

B. Conţine întreaga informaţie geneticǎ necesarǎ replicǎrii virusului

C. Reprezintǎ suportul infecţiozitǎţii acestuia

D. Conţine parţial informaţia geneticǎ necesarǎ replicǎrii virusului

E. Nu reprezintǎ suportul infecţiozitǎţii acestuia

83. Capsida viralǎ este:

A. Un înveliş format din numeroase unitǎţi proteice numite capsomere

B. Un înveliş format din numeroase unitǎţi proteice numite nucleocapside

C. Un înveliş format din numeroase unitaţi proteice numite capsomere, care sunt proteine

de dimensiuni mari care se autoasambleazǎ în structuri capsomerice mici

D. Existǎ 2 tipuri de simetrie a capsidelor, helicoidalǎ şi icosaedricǎ

E. Capsidele nu prezintǎ simetrie

Page 26: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

26

84. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la metodele de diagnostic viral:

A. Una din primele modalitǎţi de detecţie a unui virus a fost cel de inoculare la o gazdǎ

susceptibilǎ cu material infecţios de la un pacient sau animal bolnav şi observarea semnelor

bolii

B. Au fost utilizate ouǎle de gainǎ embrionate pentru anumite virusuri şi sunt înca folosite

pentru studiul virusului gripal şi obţinerea virusului gripal

C. Astǎzi animalele de laborator au fost înlocuite de culturi celulare

D. Pentru virusurile necultivabile nu pot fi folosite tehnici moleculare de diagnostic

E. Structura virusurilor a fost elucidatǎ prin examinarea la microscopul optic

85. Care sunt metodele de diagnostic viral?

A. Detecţia antigenului viral prin imunofluorescenţă indirectă

B. Microscopia optică pentru evidenţierea aspectului histologic al culturilor celulare

C. Serologia

D. Tehnici radioimune RIA

E. Tehnica Western Blot de detecţie a genomului viral

86. Diagnosticul infecţiilor virale prin examinarea directǎ se realizeazǎ prin:

A. Detecţia antigenului prin metoda imunoenzimatică ELISA

B. Morfología particulelor virale prin microscopia electronicǎ

C. Microscopia opticǎ ce evidenţiază incluziunile celulare din culturile celulare

D. Detecţia genomului viral prin hibridizare cu sonde de acizi nucleici specifici

E. Prin reacţia de hemadsorbţie

87. Diagnosticul infecţiilor virale prin examinarea indirectǎ se realizeazǎ prin:

A. Culturi celulare cu observarea efectului citopatic

B. Oul de gǎinǎ embrionat

C. Tehnici clasice precum reacţia de fixare de complement RFC şi inhibiţia

hemaglutinǎrii

D. Tehnici moleculare de chimie a proteinelor Western Blot

E. Detecţia antigenelor virale prin imunofluorescenţă

88. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul poliomielitic:

A. Virusurile poliomielitice fac parte din genul Enterovirus, familia Picornaviridae

B. Familia Picornaviridae cuprinde douǎ grupuri importante: Enterovirusuri,

Rhinovirusuri

C. Virusurile poliomielitice sunt de tip A, B, C

D. Virusurile poliomielitice produc boala numitǎ poliomielitǎ

E. Este un virus mare 80-120 nanometri

89. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul poliomielitic:

A. Transmiterea bolii se face pe cale fecal-oralǎ

B. Virusul se multiplicǎ la nivelul orofaringelui şi în tractul intestinal în special în ţesutul

limfoid intestinal

C. Virusul trece în sânge şi ajunge la nivelul sistemului nervos central (SNC)

Page 27: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

27

D. În SNC virusul poliomielitic se replicǎ preferenţial în neuronii senzitivi localizaţi în

coarnele anterioare ale mǎduvei

E. Clinic apar manifestǎri variabile cele mai frecvente forme sunt infecţiile inaparente,

asimptomatice

90. Produsele patologice din care se poate izola virusului poliomielitic în cazul unei

infecţii poliomielitice sunt:

A. Exudatul faringian

B. Lichidul de spǎlǎturǎ nazofaringianǎ

C. Materii fecale

D. Sânge

E. Sputa

91. Examenul direct pentru evidenţierea antigenelor virale în poliomielită este:

A. Un test de biologie molecularǎ scump

B. Necesitǎ echipamente sofisticate

C. Se face de rutinǎ

D. Antigenele virale nu se pot evidenţia prin amplificare genomicǎ (PCR)

E. Se utilizează reacţia de imunofluorescenţă indirectă

Tematica 2 Ortomyxovirusuri (virusurile gripale). Paramyxovirusuri ( virusurile

paragripale si virusul urlian). Virusul rujeolos. Virusul rubeolei

Complement simplu

1. Despre Orthomyxovirusuri nu se poate spune că:

A. Sunt virusurile gripale

B. Sunt reprezentate de 3 specii: A,B,C

C. Virusurile tip B produc periodic pandemii

D. Sunt virusuri ARN

E. Au o formă sferică cu un diametru de 80-120 nm

2. Următoarele afirmaţii despre virusurile gripale sunt adevărate cu excepţia:

A. ARN-ul este asociat cu antigenele A, B sau C

B. Sunt anvelopate şi conţin 2 glicoproteine de suprafaţă: hemaglutinina şi neuraminidaza

C. Hemaglutinina-15 tipuri antigenice

D. Neuraminidaza-9 tipuri antigenice

E. Virusul gripal tip A este stabil din punct de vedere genetic

3. În legătură cu patogeneza gripei este falsă afirmaţia:

A. Se transmite prin picături Pflugge, prin strănut, tuse

B. Virusurile inhalate ajung în tractul respirator inferior (traheobronşic)

C. Lichefierea mucusului şi transportul mucociliar ajută la diseminarea infecţiei

D. Simptomele sistemice cuprind febră, mialgii, stare prostraţie

Page 28: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

28

E. Poate apărea pneumonia virală care are o mortalitate scăzută

4. Virusurile gripale cuprind următoarele proprietăţi cu excepţia:

A. Printre sistemele de apărare ale gazdei se număra: interferonul şi limfocitele T

B. Pandemiile severe sunt date de tipul A

C. În fiecare iarnă există îmbolnăviri produse de virusurile gripale A şi C, dar epidemia

este produsă de o singură variantă

D. Printre complicaţii se număra şi pneumonia bacteriană prin suprainfecţie

E. Uneori printre simptome apare fotofobia

5. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate cu o excepţie:

A. Gripa se tratează simptomatic cu decongestionante, antihistaminice, analgezice

B. Ca profilaxie se administrează subcutanat toamna vaccin antigripal

C. Vaccinul conţine antigene ale tulpinilor A şi B care se aşteaptă a fi prevalente în

comunitate în timpul iernii

D. Vaccinurile virale sunt inactivate

E. Eficienţa vaccinului este 50-90% (la vârstnici redusă)

66.. CCaarree ddiinn aaffiirrmmaaţţiiiillee ddee mmaaii jjooss eessttee ggrreeşşiittăă??

A. În urma vaccinării antigripale imunitatea este de lungă durată

B. Tratamentul şi profilaxia în cazul virusurilor gripale se face cu Amantadina,

Rimantadina, Oseltamivir

C. Virusul rujeolei se transmite pe cale respiratorie

D. În urma vaccinării antirujeolice imunitatea este pe viaţă

E. Virusurile gripale produc îmbolnăviri în ţările cu climă temperată de regula în sezonul

rece

7. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?

A. Virusurile gripale sunt virusuri ADN

B. Virusurile paragripale aparţin genului Rhinovirusuri

C. În cazul virusurilor gripale Ig A predomină în secreţiile respiratorii superioare

D. Virusul gripal persistă timp de 14 de zile în secreţiile respiratorii în cazurile

necomplicate

E. În cazul virusurilor gripale Ig G predomină în secreţiile respiratorii superioare

8. Despre familia Paramyxoviridae nu se poate spune că:

A. Cuprinde Paramyxovirusurile

B. Cuprinde Pneumovirusurile

C. Cuprinde Morbilivirusurile

D. Cuprinde virusul rujeolos

E. Cuprinde virusul rubeolei

9. Care din afirmaţiile referitoare la Paramyxovirusuri este falsă?

A. Prezintă ARN monocatenar, diametru 150-300 nm

B. Prezintă o capsidă icosaedrică

C. Cuprinde virusurile paragripale

Page 29: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

29

D. Cuprinde virusul urlian

E. Nu cuprinde virusul rujeolos

10. Următoarele afirmaţii despre virusul rujeolos sunt adevărate cu excepţia:

A. Omul este gazda naturală

B. Este un virus lipsit de anvelopă

C. Se transmite pe cale respiratorie

D. Prezintă genom viral monocatenar ARN

E. Bolnavul e contagios în perioada prodromală şi la câteva zile de la apariţia erupţiei

11. Printre afirmaţiile de mai jos referitoare la patogenitatea virusului rujeolos s-a

strecurat o eroare:

A. Virusul infectează celulele de suprafaţă din tractul respirator superior

B. Ajuns la nivelul tegumentului: apare erupţia numită rash

C. După apariţia rash-ului pacientul rămâne contagios

D. Imunitatea este pe viaţă pentru cei care fac boala

E. Cazuri grave apar la imunodeprimaţi, subnutriţi

12. Despre virusul rujeolos se poate spune că:

A. În perioada prodromală pacientul nu este infecţios

B. Prezintă o perioadă de incubaţie de 5-7 zile

C. Se multiplică la nivelul celulelor reticuloendoteliale

D. Erupţia apare întâi pe membre şi urcă apoi spre trunchi şi faţă

E. Este un virus ADN

13. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la virusul rujeolos este incorectă?

A. În perioada prodromală poate apărea febra, conjunctivita, rinoree, tuse

B. Tipic este semnul Koplik care este o leziune eritematoasă cu centru alb situată pe

mucoasa nazală

C. Ca şi complicaţie poate apărea encefalita cu o mortalitate de 10%

D. Panencefalita sclerozantă subacută este o boală fatală a SNC ce poate apărea la câţiva

ani după rujeola

E. Nu există terapie specifică

14. Următoarele afirmaţii despre virusul rujeolos sunt adevărate cu o excepţie:

A. Pentru prevenire se recomandă vaccinarea cu vaccin viu atenuat

B. Vaccinul este administrat intramuscular la copiii de 15 luni de obicei în combinaţie cu

vaccinuri anti rubeola si anti-urlian (MMR)

C. Deoarece este un vaccin viu nu se administrează persoanelor imunocompromise sau

femeilor gravide

D. Titrul anticorpilor scade în timp şi se face rapel

E. Tratamentul este simptomatic

15. Despre virusul urlian nu se poate spune că:

A. Este un Paramyxovirus

B. Provoacă boala parotidită epidemică

Page 30: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

30

C. Prezintă un genom viral ARN monocatenar

D. Prezintă 2 serotipuri

E. Se transmite pe cale respiratorie

16. Printre caracteristicile virusului urlian nu se numară şi:

A. Perioada de incubaţie este de 18-21 zile

B. Virusul pătrunde în organism prin tractul respirator superior

C. De aici pătrunde în sânge

D. Din sânge ajunge la glandele parotide, testicul/ovare

E. Nu poate ajunge la meninge

17. Care din afirmaţiile de mai jos nu se referă la virusul urlian?

A. În stadiul prodromal apare febră, anorexie

B. În faza de stare apare hipertrofia dureroasă a glandelor parotide (uni sau bilaterală)

C. Boala este de obicei malignă

D. Durerea se accentueaza când pacientul bea suc de citrice

E. Imunitatea este pe viaţă la cei care au făcut boala

18. Una din afirmaţiile de mai jos referitoare la virusul urlian nu este adevărată:

A. Ca şi complicaţii poate apărea orhita la băieţii trecuţi de vârsta pubertăţii

B. Ca şi complicaţii poate apărea meningita, de obicei autolimitată, fără sechele

C. Pentru prevenire se recomandă vaccinarea cu vaccin viu atenuat care se poate face şi la

femeile gravide şi la imunodeprimaţi

D. Vaccinul este eficient şi imunitatea durează circa 10 ani

E. Sterilitatea poate apărea la băieţii trecuţi de vârsta pubertăţii atunci când hipertrofia

glandelor parotide este bilaterală

19. Următoarele afirmaţii despre virusurile paragripale sunt corecte cu o excepţie:

A. Sunt Paramyxovirusuri

B. Prezintă genom viral ARN monocatenar cu diametru de 120-300nm

C. Prezintă capsidă cu simetrie icosaedrică

D. Prezintă 4 serotipuri:1,2,3,4

E. Nu fac parte din familia Orthomyxoviridae

20. Referitor la virusurile paragripale nu se poate spune că:

A. Virusurile paragripale produc infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare

B. Nu ajung în sânge

C. Virusurile paragripale 1 si 22 sunt cauza majoră a crupului

D. Au o perioadă de incubaţie de 3-16 zile

E. Debutează cu febră 39°C, rinoree, dureri faringiene

2211.. CCaarree ddiinn aaffiirrmmaaţţiiiillee rreeffeerriittooaarree llaa vviirruussuurriillee ppaarraaggrriippaallee eessttee ccoorreeccttăă??

A. Există terapie antivirală specifică

B. Vaccinarea se face cu vaccinuri virale inactivate care se administrează intramuscular

C. Are formă sferică cu 80-120 nm diametru

Page 31: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

31

D. Boala produsă de virusurile paragripale se mai numeşte „răceala comună” şi este

caracterizată de absenţa viremiei

E. Alături de virusurile gripale fac parte din Paramyxovirusuri

22. Virusul rubeolei prezintă următoarele caracteristici cu o excepţie:

A. Se transmite pe cale respiratorie

B. Alături de virusul rujeolei fac parte din Morbilivirusuri

C. Nucleocapsida prezintă simetrie icosaedrică

D. Este de tip ARN, anvelopat

E. Omul este singura gazdă

23. Despre virusul rubeolei nu se poate spune că:

A. Are un singur tip antigenic major

B. Caracteristic este semnul Koplik

C. Face parte din familia Togaviridae

D. Este un Rubrivirus

E. Produce boala rubeola(„puţin roşu”)

24. Care din afirmaţiile de mai jos nu se referă la virusul rubeolei:

A. Pătrunde în organism prin tractul respirator

B. Incubaţia durează între 12 şi 23 de zile

C. Pacientul este contagios cu o săptămâna înaintea apariţiei rash-ului

D. Dupa apariţia rash-ului pacientul nu mai este contagios

E. La copiii mai mari şi adulţi apare amigdalita/faringita

25. Următoarele afirmaţii se referă la virusul rubeolei mai puţin:

A. Unii pacienţi, în special copiii prezintă artralgii şi uneori artrită care se remit în câteva

săptămâni

B. Limfocitele T joacă un rol important în procesul de vindecare

C. IgM pot persista până la 1 an

D. Extrem de rar poate apărea encefalopatia rubeoloasă

E. Printre complicaţiile care pot apărea se numără şi orhita,nevrita

26. Care din afirmaţiile de mai jos nu se referă la rubeola congenitală?

A. Virusul infectează placenta şi apoi infectează fătul

B. Există un risc crescut de infecţie cu virusul rubeolei în primele săptămâni de sarcină

C. Când infecţia apare după luna a 4 a de sarcină cea mai frecventă sechelă este surditatea

D. Sechelele rubeolei congenitale cuprind şi defecte cardiace congenitale, probleme

neurologice, hepatomegalie,splenomegalie

E. Virusul nu persistă după naştere

27. Despre rubeola congenitală nu se poate spune că:

A. Cei cu infecţii congenitale sunt contagioşi aproximativ 1 an

B. Pacienţii cu rubeola congenitală pot dezvolta complicaţii ulterioare de tipul disfuncţii

tiroidiene, complicaţii oculare, fără risc de a face diabet

C. Virusul apare în secreţiile nazofaringiene, urină şi materii fecale

Page 32: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

32

D. Ca şi complicaţie poate apărea purpura trombocitopenică

E. La adolescenţi se poate dezvolta panencefalita sclerozantă progresivă cu moartea în

aproximativ 8 ani

28. Care din informaţiile de mai jos referitoare la virusul rubeolei este incorectă?

A. Infecţia naturală duce la apariţia imunităţii pe viaţă

B. Nu există tratament specific

C. Se poate face vaccinarea cu un vaccin viu atenuat, dar acesta nu asigură imunitate pe

viaţă

D. Infecţiile cu picornavirusuri, unele adenovirusuri, EBV, scarlatina dau simptome

similare infecţiei cu virusul rubeolic

E. În urma vaccinării cu vaccin viu atenuat individul nu este contagios

29. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă?

A. Vaccinarea cu MMR sau MMRV se recomandă copiilor sau adolescenţilor fără evidenţă

imunologică documentată

B. Vaccinul MMR se administrează intramuscular copiilor cu vârsta cuprinsă între 12 si 15

luni, cu rapel la 4-6 ani

C. Vaccinul este contraindicat la gravide

D. Este important ca femeile să fie vaccinate înainte de prima sarcină

E. Daca femeia este însărcinată şi nu a avut rubeolă sau nu a fost vaccinată, sarcina este

monitorizată cu grijă, urmând ca după naştere să fie vaccinată

30. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?

A. Atât virusul urlian cât şi cel rujeolos sunt Paramyxovirusuri

B. Vaccinarea cu MMR nu oferă protecţie împotriva virusului rujeolic

C. Vaccinarea cu MMRV oferă protecţie împotriva virusurilor paragripale

D. Vaccinarea cu MMR se poate face şi la femeile gravide

E. Vaccinarea cu MMR oferă protectie împotriva virusului rujeolos, urlian şi cel al rubeolei

31. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la Ortomyxovirusuri:

A. Sunt de formă icosaedrică

B. Genomul este ADN

C. Cuprind virusuri cu genom ARN şi ADN

D. Sunt virusuri neanvelopate

E. Conţin 2 antigene de suprafaţă: neuraminidaza şi hemaglutinina

32. Referitor la virusul gripal se pot afirma următoarele cu o excepţie:

A. Se ataşează de celulele gazdă prin intermediul hemaglutininei

B. Virusul este încorporat prin pinocitoză

C. Este un virus ADN

D. Replicarea ARN este dependentă de ADN celular

E. Virusul ajunge în endozomi

33. Virusul gripal se transmite:

A. Pe cale aerogena

Page 33: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

33

B. Pe cale sexuală

C. Prin transfuzii de sânge

D. Prin transmitere verticală

E. Prin instrumentar medico-chirurgical

34. Clinic infecţia cu virusul gripal se manifestă prin:

A. Subfebrilităţi

B. Absenţa frisoanelor

C. Mialgii, fatigabilitate

D. Hepatomegalie

E. Absenţa simpromelor digestive

35. Alegeţi răspunsul fals cu privire la tratamentul gripei:

A. Se administrează antibiotice

B. Se izolează pacientul

C. Se administrează fluide

D. Se administrează antitermice

E. Se administrează Oseltamavir

36. Alegeţi enunţul incorect referitor la virusurile din familia Paramyxoviridae:

A. Sunt virusuri ARN monocatenare

B. Sunt virusuri anvelopate

C. Sunt virusuri neanvelopate

D. Includ virusurile paragripale şi virusul urlian

E. Include virusul rujeolos

37. Alegeţi enunţul incorect referitor la virusurile paragripale:

A. Virionul este alcătuit din nucelocapsidă şi anvelopă

B. Sunt virusuri ARN

C. Virusurile paragripale umane prezintă 4 serotipuri

D. Transmiterea se face pe cale digestivă

E. Infecţia se produce îndeosebi în lunile de iarnă

38. Alegeţi enunţul incorect referitor la virusurile paragripale:

A. Virusurile paragripale produc infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare fără

viremie

B. Multe infecţii sunt subclinice

C. Pot produce faringita şi crupul acut

D. Incubaţia bolii este de peste 2 săptămâni

E. Majoritatea infecţiilor sunt diagnosticate clinic

39. Genul Orthomyxovirusuri este reprezentat de:

A. 3 specii A,B,C

B. 4 specii A,B,C

C. 3 specii 1,2,3

D. 4 specii 1,2,3,4

Page 34: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

34

E. 2 specii A,B

40. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la virusurile gripale:

A. Virusurile tip B produc periodic pandemii

B. În ţǎrile cu climǎ temperatǎ se produc îmbolnǎviri de regulǎ în sezonul cald

C. Virusurile de tip C produc epidemii locale şi regionale

D. V irusul gripal are o formǎ sfericǎ cu un diametru de 80-120 nanometri

E. Nucleocapsida este alcǎtuitǎ dintr-un genom alcǎtuit dintr-un lanţ ADN

41. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusurile gripale:

A. Transmiterea se face pe cale fecal-oralǎ

B. Transmiterea se face prin picǎturi Pflugge

C. Simptomele sistemice sunt reprezentate de febrǎ, mialgii, stare de prostraţie

D. Virusul persistǎ în secreţiile respiratorii 3-8 zile în cazurile necomplicate

E. Uneori se poate produce extinderea infecţiei în interstiţiul pulmonar

42. Virusul urlian produce:

A. Parotidita epidemicǎ

B. Papilomatoze

C. Periodic pandemii

D. Boli diareice

E. Poliomielita

43. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la virusul urlian:

A. Transmiterea se face pe cale respiratorie

B. Rǎspândirea este globalǎ, incidenţa este crescutǎ vara

C. Virusul este constituit dintr-un genom ARN monocatenar şi capsidǎ

D. Virusul prezintǎ un singur serotip

E. Virusul urlian produce parotidita epidemicǎ

44. Alegeţi afirmaţia adevaratǎ referitoare la virusul urlian:

A. Virusul pǎtrunde în tractul respirator superior

B. Dupǎ trecerea prin boalǎ apare imunitatea pentru o perioadă de câţiva ani

C. Incubaţia este de 7-14 zile

D. În perioada de incubaţie apare hipertrofia glandelor parotide

E. Un există profilaxie prin vaccin specific

45. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul urlian:

A. Prevenirea infecţiei se poate realiza prin vaccinare cu vaccin inactivat

B. Diagnosticul în parotidita epidemică se bazează îndeosebi pe detecţia serologică a

anticorpilor specifici

C. Produsele patologice recoltate pentru diagnosticul de laborator sunt saliva şi uneori

urinǎ cu detecţia acizilor nucleici virali

D. Virusul nu poate fi izolat prin cultivare în culturi celulare

E. Nu se poate face un diagnostic serologic folosind tehnica ELISA

Page 35: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

35

46. Virusul rujeolic face parte din:

A. Familia Paramyxoviridae

B. Familia reovirusuri

C. Familia Picornaviridae

D. Familia Retroviridae

E. Enterovirusuri

47. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul rujeolic:

A. Este format dintr-un genom ADN monocatenar

B. Este un virus mic de 20-30 nanometri

C. Nucleocapsida este neanvelopatǎ

D. Nucleocapsida este helicoidalǎ

E. Bolnavul nu este contagios în perioada prodromalǎ

48. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul rujeolic:

A. Cazurile grave apar la imunodeprimaţi, subnutriţi

B. Virusul infecteazǎ celulele de suprafaţǎ din tractul digestiv

C. Virusul intra în sânge, ajunge în celulele reticulendoteliale unde se multiplicǎ

D. Imunitatea este pe viaţǎ la cei care au trecut prin boalǎ

E. Incubaţia este de 10-14 zile, urmatǎ de perioada prodromalǎ cu febrǎ, conjunctivitǎ,

rinoree, tuse, tipic este semnul Koplik

49. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la virusul rujeolic:

A. Prevenirea bolii se face prin vaccinare cu vaccin viu atenuat

B. Vaccinul este administrat intravenos copiilor sub 15 luni

C. Vaccinul nu se administreazǎ în combinaţie cu vaccinurile anti-rubeolǎ şi anti-urlian

D. Virusul nu poate fi izolat în culturi celulare

E. Diagnosticul serologic se realizeazǎ prin detecţia titrului de anticorpi de tip IgA

Complement multiplu

1. Despre Orthomyxovirusuri sunt adevărate următoarele afirmaţii:

A. Sunt virusuri ARN

B. Sunt virusurile gripale

C. Fac parte din familia Orthomyxoviridae

D. Cuprinde 3 specii:A,B,C

E. Virusurile tip B produc periodic pandemii

2. Referitor la Orthomyxovirusuri sunt greşite afirmaţiile:

A. Cuprind virusuri ADN

B. Fac parte din familia Picornaviridae

C. Virusurile tip A şi B produc epidemii locale şi regionale

D. Virusurile tip A produc periodic pandemii

E. Cuprind virusurile paragripale

Page 36: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

36

3. Care din afirmaţiile legate de virusurile gripale sunt corecte?

A. Au forma sferică cu un diamtreu de 80-120 nm

B. Genomul viral cuprinde un lanţ ARN

C. ARN-ul este asociat cu antigenele A, B sau C

D. Aceste antigene sunt stabile şi nu au rol în diferenţierea serologică a celor 3 tipuri de

virusuri gripale

E. Sunt virusuri neanvelopate

4. Despre virusurile gripale nu se poate spune că:

A. Nu sunt virusuri anvelopate

B. Anvelopa conţine 2 glicoproteine de suprafaţă ce pot suferi variaţii genetice:

hemaglutinina si neuraminidaza

C. Hemaglutinina determină 9 tipuri antigenice

D. Neuraminidaza determină 15 tipuri antigenice

E. Conţine un lanţ ARN

5. Următoarele afirmaţii referitoare la virusurile gripale sunt false cu excepţia:

A. În tipurile A şi B hemaglutinina şi neuraminidaza suferă variaţii antigenice, care stau

la baza apariţiei unor noi tulpini

B. Tipul C este instabil din punct de vedere antigenic

C. Replicarea ARN depinde de ADN-ul celulei gazdă

D. Transmitere se face prin picături Pflugge, prin strănut, tuse

E. Virusul tip C este responsabil de apariţia periodică a pandemiilor

6. Referitor la patogeneza gripei sunt adevărate afirmaţiile:

A. Virusurile inhalate ajung în tractul respirator inferior (traheobronşic)

B. Neuraminidaza acţionează pe acidul N acetil neuraminic din mucus producând

lichefierea lui

C. Infecţia nu se poate extinde în interstiţiul pulmonar

D. Acompaniată de tuse neproductivă durere în gât, rinoree apoasă

E. Simptome sistemice: febră, mialgii, stare prostraţie

77.. UUrrmmăăttooaarreellee aaffiirrmmaaţţiiii rreeffeerriittooaarree llaa ppaattooggeenneezzaa ggrriippeeii ssuunntt ffaallssee::

A. Virusul persistă în secreţiile respiratorii 2 zile în cazurile necomplicate

B. Uneori poate apărea extinderea infecţiei în interstiţiul pulmonar-pneumonie

interstiţială

C. Pneumonia virală este severă cu mortalitate mică

D. Nu se poate suprainfecta cu bacterii

E. Este acompaniată de rinoree apoasă

8. Care din afirmaţiile referitoare la sistemul de apărare al gazdei faţă de virusurile gripale

sunt adevărate?

A. Anticorpii locali şi limfocitele T fac parte din sistemul de apărare

B. Interferonul face parte din sistemul de apărare

CC.. IIggGG pprreeddoommiinnăă îînn sseeccrreeţţiiiillee rreessppiirraattoorriiii iinnffeerriiooaarree

D. IgA predomină în secreţiile respiratorii inferioare

Page 37: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

37

E. Anticorpii serici sunt detectabili în ser imediat după infectare

9. Referitor la gripă se poate spune că:

A. În fiecare iarnă există îmbolnăviri produse de virusurile gripale A şi B, ambele

producând epidemii

BB.. GGrriippaa rreeaappaarree ddiinn ccaauuzzaa aalltteerrăărriiii aannttiiggeenneelloorr ddee ssuupprraaffaaţţăă şşii ggeenneerraarreeaa ddee ttuullppiinnii

rreezziisstteennttee llaa iimmuunniittaatteeaa eexxiisstteennttăă

CC.. PPaannddeemmiiiillee sseevveerree ssuunntt ddee ttiippuull AA

D. Simptomele sistemice se referă la distrugerea celulelor epiteliale

E. Simptomele sistemice sunt legate de interferon

10. Următoarele afirmaţii despre gripă sunt false cu excepţia:

A. Ca şi complicaţie poate apărea pneumonia bacteriană prin suprainfecţie

B. Tratamentul simptomatic se face cu fluide, decongestionante, antihistaminice,

analgezice

C. Pentru prevenire există vaccinul inactivat Salk

D. Vaccinul antigripal conţine antigene ale tulpinilor A şi B care se aşteaptă a fi

prevalente în comunitate în timpul iernii

E. Vaccinurile se administrează subcutanat toamna

11. Printre manifestările clinice ale gripei se află şi:

A. Tuse, mialgii, astenie, fatigabilitate

B. Febră înaltă precedată de frisoane

C. Uneori: fotofobie, greţuri, vărsături

D. Tuse neproductivă caracteristică, strănut, rinoree, obstrucţie nazală

E. Paralizia flască

12. Familia Paramyxoviridae cuprinde următoarele genuri,mai puţin:

A. Genul Paramyxovirus

B. Genul Pneumovirus

C. Genul Orthomyxovirus

D. Genul Morbillivirus

E. Genul Rubrivirus

13. Următoarele virusuri nu aparţin familiei Paramyxoviridae:

A. Virusul rujeolei

B. Virusul rubeolei

C. Virusul urlian

D. Virusul citomegalic

E. Virusurile gripale

14. Printre caracteristicile familiei Paramyxoviridae numără şi:

A. Sunt virusuri încapsulate

B. Prezintă ADN monocatenar

C. Nucleocapsidă helicoidală

D. Genul Morbillivirus cuprinde virusul urlian

Page 38: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

38

E. Genul Morbillivirus include şi virusul rujeolos

15. Virusul rujeolei prezintă următoarele proprietăţi:

A. Este un virus anvelopat

B. Se transmite pe cale respiratorie

C. Prezintă mai multe gazde naturale printre care se află şi omul

D. Boala se numeşte rujeolă şi produce cazuri grave la imunodeprimaţi şi subnutriţi

E. În populaţiile neimunizate boala nu are efecte devastatoare

16. Despre patogeneză virusului rujeolei nu se poate spune că:

A. Pătrunde pe cale respiratorie

BB.. VViirruussuull iinnffeecctteeaazzăă cceelluulleellee ddee ssuupprraaffaaţţăă ddiinn ttrraaccttuull rreessppiirraattoorr iinnffeerriioorr

C. Se multiplică la nivelul celuleor reticuloendoteliale

D. După ce ajunge la nivelul tegumentului apare erupţia numită rash, pacientul rămând

contagios până la dispariţia erupţiei

E. În urma bolii pacienţii rămân imunizaţi pe viaţă

17. Următoarele afirmaţii referitoare la virusul rujeolos sunt incorecte, cu excepţia:

A. Prezintă o perioadă de incubaţie de 10-14 zile

B. Perioadă prodromală este caracterizată de febră, conjunctivită, rinoree, tuse

C. Tipic pentru rubeolă este semnul Koplik care este o leziune eritematoasă cu centru alb

situată pe mucoasa bucală

D. În câteva zile apare o erupţie pe faţă care coboară spre trunchi şi membre

E. Printre complicaţiile pe care le poate produce nu se numără şi otita medie

18. Care din afirmaţiile de mai jos aparţin virusului rujeolos?

A. Una din complicaţiile care pot apărea este panencefalita sclerozantă subacută,boala

fatală a SNC ce poate apărea la câţiva ani după boală

B. Există tratament antiviral specific

C. Se recomandă vaccinarea cu vaccin viu atenuat administrat intramuscular copiilor de

15 luni

D. Titrul anticorpilor nu scade în timp şi nu este necesar rapel

E. Deoarece este vaccin viu nu se administrează femeilor însărcinate

19. Următoarele afirmaţii referitoare la virusul urlian sunt incorecte, mai puţin:

A. Aparţine genului Pneumovirus

B. Produce boala numită parotidita epidemică

C. Produce boala numită oreillon

D. Face parte din familia Paramyxoviridae

E. Prezintă mai multe serotipuri

20. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la infecţia cu virusul urlian

A. Este un virus care se transmite pe cale respiratorie, având incidenţă crescută vara

B. Pătrunde în organism prin tractul respirator superior, ajungând apoi în sânge

CC.. AAjjuunnggee llaa ggllaannddeellee ppaarroottiiddee,, tteessttiiccuull//oovvaarree,, ppaannccrreeaass,, uunneeoorrii mmeenniinnggee

D. După trecerea prin boală apare imunitatea durabilă

Page 39: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

39

E. Are o perioadă de incubaţie scurtă, de 10-14 zile

21. Infecţia cu virusul urlian prezintă următoarele caracteristici:

A. Incubaţia este de 18-21 de zile urmată de perioada prodromală cu febră, anorexie

B. În faza de stare apare hipertrofia dureroasă a glandelor parotide care poate fi uni sau

bilaterală

C. După perioada de incubaţie apare o erupţie pe faţă numită rash

D. Boala deobicei malignă se vindecă într-o săptămână

E. Durerea se accentuează atunci când pacientul bea suc de citrice

22. Referitor la infecţia cu virusul urlian putem afirma:

A. Produce boala numită parotida epidemica prin hipertrofia dureroasă a glandelo

parotide

B. Poate produce orhita la băieţii trecuţi de pubertate

C. Dacă orhita este unilaterală poate apărea sterilitatea

D. Poate produce meningita, de regulă autolimitată

E. Diagnosticul este de obicei serologic

23. Despre infecţia cu virusul urlian se pot afirma următoarele, mai puţin:

A. Boala produsă este benignă cu vindecare într-o săptămână

B. Caracteristic bolii este semnul Koplik

C. Prevenirea se poate realiza cu un vaccin inactivat

D. Imunitatea în urma vaccinării este durabilă, pe viaţă

E. Diagnosticul este de obicei clinic

24. Care din afirmaţiile de mai jos nu corespund adevărului?

A. Vaccinul antiurlian poate fi administrat imunodeprimaţilor

B. Virusul urlian poate fi izolat în culturi celulare din salivă,LCR

C. Eterul inactivează virusul urlian

D. Foarte utili în inactivarea virusului sunt compuşii cu iod

E. Virusul urlian prezintă un singur serotip

25. Virusurile paragripale se caracterizează prin:

A. Fac parte din familia Paramyxoviridae

B. Prezintă ARN monocatenar şi sunt încapsulate

C. Prezintă capsidă cu simetrie icosaedrică, diametru de 120-300nm

D. Prezintă 6 serotipuri:1, 2, 3, 4, 5, 6

E. Sunt distribuite pe tot globul în special în lunile de iarnă

26. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. Virusurile paragripale sunt transmise pe cale respiratorie

BB.. VViirruussuurriillee ppaarraaggrriippaallee pprroodduucc iinnffeeccţţ iiii aallee ccăăiilloorr rreessppiirraattoorriiii ssuuppeerriiooaarree şşii iinnffeerriiooaarree ccuu

vviirreemmiiee

CC.. PPeerriiooaaddaa ddee iinnccuubbaaţţiiee eessttee ddee 22--33 zziillee

D. Aparţin genului Pneumovirus

E. Majoritatea infecţiilor cu virusuril paragripale sunt subclinice

Page 40: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

40

27. Clinic infecţiile cu virusuri paragripale sunt caracterizate prin:

A. Faringită,laringită,traheită

B. Erupţie pe faţă numită rash

C. Bronşită, bronşiolită, crup

DD.. UUnneeoorrii eexxttiinnddeerree îînnsspprree uurreecchhee ((oottiittăă)),, ssiinnuussuurrii,, ccăăii rreessppiirraattoorriiii ssuuppeerriiooaarree

E. Hipertrofia dureroasă a glandelor parotide

28. Următoarele afirmaţii despre virusurile paragripale sunt false, mai puţin:

A. Infecţia debutează cu febră 39C, rinoree, dureri faringiene (6-10 zile)

BB.. SSee ggăăsseesscc îînn sseeccrreeţţiiii 33--1166 zziillee

C. Virusurile paragripale 1 şi 22 sunt cauză majoră a crupului şi a faringitei

D. Se poate face vaccinare toamna cu vaccin viu atenuat administrat intramuscular

E. Nu există terapie antivirală

29. Printre caracteristicile virusurilor paragripale nu se numără şi:

A. Prezintă 4 serotipuri: 1,2,3,4

B. Aparţine familiei Orthomyxoviridae

CC.. PPrroodduucc iinnffeeccţţiiii aallee ccăăiilloorr rreessppiirraattoorriiii ssuuppeerriiooaarree şşii iinnffeerriiooaarree ffăărrăă vviirreemmiiee

D. Alături de virusul rujeolos aparţin genului Morbilivirus

E. Ca şi complicaţie poate apărea panencefalita sclerozantă progresivă

30. Virusul rubeolei se caracterizează prin:

A. Aparţine familiei Parmyxoviridae

B. Aparţine familiei Togaviridae

C. Face parte din genul Rubrivirus

D. Face parte din genul Morbilivirus

E. Face parte din genul Paramyxovirus

31. Despre virusul rubeolei se poate spune că:

A. Se transmite pe cale respiratorie

BB.. NNuucclleeooccaappssiiddaa aarree ssiimmeettrriiee iiccoossaaeeddrriiccăă

C. Prezintă ARN monocatenar

D. Nu este anvelopat

E. Nucleocapsida are simetrie helicoidală

32. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?

A. Virusul rubeolei are un singur tip antigenic major

B. Virusul rubeolei are patru tipuri antigenice

C. Produce boala numită rubeolă („german measles”)

D. Boala este devastatoare la copii şi adulţi

EE.. BBooaallaa eessttee ddeevvaassttaattooaarree llaa ffăătt mmaaii aalleess ddaaccăă iinnffeeccţţ iiaa ssee pprroodduuccee îînn pprriimmuull ttrriimmeessttrruu ddee

ssaarrcciinnăă

3333.. RReeffeerriittoorr llaa ppaattooggeenneezzaa rruubbeeoolleeii ssee ppoott aaffiirrmmaa uurrmmăăttooaarreellee::

A. Locul iniţial al infecţiei este reprezentat de tractul digestiv

Page 41: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

41

B. Singura gazdă este omul

CC.. VViirruussuull ssee rreepplliiccăă llooccaall llaa nniivveelluull eeppiitteelliiuulluuii,, ggaanngglliioonniilloorr lliimmffaattiiccii

DD.. DDuuppăă rreepplliiccaarree uurrmmeeaazzăă ffaazzaa ddee vviirreemmiiee şşii rrăăssppaannddiirree îînn aallttee ţţeessuuttuurrii

E. După viremie apare hipertrofia glandelor parotide

34. Patogeneza virusului rubeolei cuprinde următoarele etape:

A. Incubaţia de aproximativ 2 săptămâni (12-23 zile)

B. Pacientul este contagios cu o săptămână înaintea apariţiei rash-ului

C. Pacientul nu mai este contagios dupa apariţia rash-ului

D. La adulţi apare amigdalita şi febra moderată

E. La copii mici apare adenopatia laterocervicală

35. Clinic rubeola se caracterizează prin:

A. La adulţi apare rash maculopapular : începe pe faţă şi durează 12 ore- 5 zile

B. La copiii mai mari apare febra moderată

C. La copiii mai mici nu apar prodrome

D. Unii pacienţi, în special copiii şi mai ales cei mici prezintă artralgii

E. Artralgiile se remit în câteva săptămâni

36. Următoarele afirmaţii referitoare la rubeolă sunt false cu excepţia:

A. Limfocitele T joacă un rol important în procesul de vindecare

B. Există răspuns IgG şi IgA

C. IgA poate persista până la 1 an

D. IgM poate persista până la 1 an

E. Limfocitele B joacă un rol important în procesul de vindecare

37. Referitor la complicaţiile care apar în urma rubeolei se pot afirma următoarele:

A. Poate să apară encefalopatia rubeoloasă

BB.. EEnncceeffaallooppaattiiaa rruubbeeoolleeooaassăă ppooaattee aappăărreeaa îînn 66 zziillee ddee llaa aappaarriiţţiiaa rraasshhuulluuii

CC.. EEnncceeffaallooppaattiiaa rruubbeeoollooaassăă dduurreeaazzăă ccââtteevvaa zziillee şşii mmaajjoorriittaatteeaa ppaacciieennţţiilloorr rrăămmâânn ccuu

sseecchheellee

D. Alte complicaţii care pot apărea sunt orhita, nevrita

E. Femeile pot prezenta artralgii şi,uneori artrita. care se remit în câteva săptămâni

38. Rubeola congenitală se caracterizează prin:

A. Risc crescut de infecţie în primele săptămâni de sarcină

BB.. VViirruussuull iinnffeecctteeaazzăă ppllaacceennttaa şşii iinnffeecctteeaazzăă aappooii ffăăttuull

C. Dacă mamele neimunizate se infectează în primul trimestru de sarcină, până la 80%

din nou născuţi pot avea sechele

D. Se recomandă vaccinarea femeilor însărcinate

E. Există risc de transmitere şi în trimestrul 2

39. Sechelele rubeolei congenitale cuprind şi:

A. Probleme neurologice

BB.. HHeeppaattoommeeggaalliiee

CC.. SSpplleennoommeeggaalliiee

Page 42: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

42

D. Cea mai frecventă sechelă, în special când infecţia apare dupa luna a 4a de sarcină,

este surditatea

E. În majoritatea cazurilor nu apare implicare neurologică

40. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la rubeola congenitală:

A. Pot apărea defecte cardiace congenitale: ductus arteriosis

B. Poate apărea purpura trombocitopenică

CC.. VViirruussuull nnuu ppeerrssiissttăă dduuppăă nnaaşştteerree

DD.. AAllttee ccoommpplliiccaaţţiiii ccaarree ppoott aappăărreeaa:: lleezziiuunnii oossooaassee,, ppnneeuummoonniiee,, eettcc

E. Sechelele oftalmice includ şi microcefalie

41. Următoarele afirmaţii despre rubeola congenitală sunt false cu excepţia

A. Virusul persistă după naştere

B. Virusul nu persistă după naştere

CC.. CCeeii ccuu iinnffeeccţţiiii ccoonnggeenniittaallee ssuunntt ccoonnttaaggiiooşşii aapprrooxxiimmaattiivv 11 aann

DD.. CCeeii ccuu iinnffeeccţţiiii ccoonnggeenniittaallee ssuunntt ccoonnttaaggiiooşşii aapprrooxxiimmaattiivv 11 lluunnăă

E. Virusul apare în secreţiile nazofaringiene, urină şi materii fecale

42. Printre complicaţiile ulterioare ale rubeolei congenitale se numără şi:

A. Disfuncţii tiroidiene

B. Complicaţii oculare

C. Deficit de hormon de creştere

DD.. DDiiaabbeett ((aapprrooxxiimmaattiivv 2200%%))

E. Nu poate apărea panencefalita sclerozantă progresivă

43. Despre diagnosticul şi tratamentul rubeolei putem spune că:

A. Aproape 50% din infecţii sunt inaparente clinic

B. Rash-ul este întotdeauna prezent

C. Teste serologice, RT-PCR, izolarea virusului confirmă infecţia

DD.. NNuu eexxiissttăă ttrraattaammeenntt ssppeecciiffiicc

E. Tratamentul este de suport

44. Printre caracteristicile rubeolei se numără şi:

A. Scarlatina, reacţiile la medicamente dau simptome similare rubeolei

B. Specific este semnul Koplik

C. Caracteristic este crupul

D. Omul este singura gazdă

EE.. AAppaarr eeppiiddeemmiiii ppeerriiooddiiccee llaa ppooppuullaaţţiiaa nneevvaacccciinnaattăă

45. Afirmaţiile de mai jos sunt greşite cu excepţia:

A. Infecţia naturală cu virusul rubeolei duce la apariţia imunităţii permanente

B. Vaccinul antirubeolic este viu(tulpină atenuată)

C. Vaccinul antirubeolic este univalent atenuat (1 singur serotip) asigură imunitate pe

viaţă

D. În urma vaccinării persoanele sunt contagioase şi trebuie izolate

E. Este importantă vacinarea femeilor în timpul sarcinii

Page 43: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

43

46. Referitor la vaccinarea antirubeolică se poate spune că:

A. Este importantă vaccinarea femeilor înaintea primei sarcini

BB.. DDaaccăă ppaacciieennttaa eessttee ggrraavviiddăă şşii sseerroonneeggaattiivvăă,, ssaarrcciinnaa ssee mmoonniittoorriizzeeaazzaa ccuu ggrriijjăă,, nneeffiiiinndd

nneecceessaarrăă vvaacccciinnaarreeaa ppoossttppaarrttuumm

C. Vaccinul se administrează intramuscular

D. Vaccinul se administrează subcutanat

E. Este recomandată vaccinarea în copilărie

47. Care din afirmaţiile de mai jos sunt false?

A. MMR este un vaccin antirubeolic

B. MMRV este un vaccin antigripal

C. MMR se administrează intramuscular

D. Vaccinurile antigripale oferă imunitate pe o perioadă lungă de timp

E. Vaccinul MMR asigură protecţie faţă de rujeolă,rubeolă şi virusul urlian

48. Alegeţi răspunsurile greşite:

A. Vaccinurile antigripale se administrează intramuscular toamna

B. Vaccinurile antigripale se administrează subcutanat toamna

C. MMR se administrează subcutanat la 15 luni

D. MMR se administrează intramuscular la 15 luni

E. MMR se administrează într-o singură doză fără necesitatea unui rapel

49. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. Nu există vaccin antiparagripal

B. Tratamentul simptomatic al infecţiilor cu virusuri gripale se face cu

antihistaminice,decongestionante, analgezice

C. Virusul rujeolos şi virusul rubeolos produc rash-ul, însă in cazul celui rubeolos apare

semnul Koplik

D. Infecţia cu virus urlian produce hipertrofia glandelor tiroide

E. Detecţia titrului de anticorpi antigripali se poate face prin RFC

50. Următoarele afirmaţii sunt false cu excepţia:

A. Serologia şi izolarea virusurilor sunt metode utile în special pe studii populaţionale

B. Virusul rujeolos nu ajunge în sânge

C. Virusurile paragripale nu ajung în sânge

D. Virusul rujeolos ajunge în sânge

E. Virusurile paragripale ajung în sânge

51. Virusurile gripale sunt:

A. De tip A

B. De tip B

C. De tip C

D. De tip D

E. De tip G

Page 44: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

44

52. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusurile gripale:

A. Virusul gripal de tip A produce pandemii

B. Virusurile de tip A şi B produc epidemii locale şi regionale

C. Îmbolnăvirile au loc de obicei în sezonul cald în ţările cu climă temperată

D. Sunt virusuri ADN

E. Rata mare de mortalitate în epidemii

53. Structura Ortomyxovirusurilor cuprinde:

A. Genom ADN

B. Genom ARN

C. Genom ADN şi ARN

D. Sunt neanvelopate

E. ARN polimeraza

54. Referitor la morfologia Ortomyxovirusurilor putem afirma că

A. Sunt virusuri neanvelopate

B. Sunt virusuri anvelopate

C. Hemaglutinina şi neuraminidaza sunt glicoproteine ale capsidei

D. Hemaglutinina şi neuraminidaza sunt glicoproteine ale anvelopei

E. Neuraminidaza are 9 subtipuri antigenice

55. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul gripal:

A. Se ataşează de celulă gazda prin intermediul hemaglutininei

B. Este înglobat în celula gazda prin pinocitoza

C. Este înglobat în endozomi

D. ADN-ul se replica dependent de genomul celulei gazda

E. Este un enterovirus

56. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la patogeneza virusului gripal:

A. Se transmite prin picături Flugge

B. Neuraminidaza produce lichefierea mucusului

C. Lichefierea mucusului nu contribuie la răspândirea virusului

D. Produce o tuse productivă muco-purulentă

E. Rinoreea este apoasă

57. Sistemele de apărare ale organismului împotriva virusului gripal sunt următoarele:

A. Interferonul

B. Anticorpii locali

C. Anticorpii serici

D. Lizozimul

E. IgA în secreţiile respiratorii

58. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la anticorpii din infecţia cu virusurile gripale:

A. Predomina în secreţiile respiratorii inferioare(IgA)

B. Sunt capabili să prevină infecţia (cei antihemaglutinina) dacă sunt în titru crescut

C. Produşi ca urmare a vaccinării protejează organismul pe perioadă scurtă

Page 45: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

45

D. Dacă sunt în titruri scăzute pot duce la scăderea severităţii infecţiei

E. Predomina în secreţiile respiratorii superioare(IgG)

59. Manifestările clinice ale infecţiilor cu virusurile gripale sunt:

A. Tuse productivă

B. Mialgii

C. Cefaleee

D. Febră

E. Frisoane

60. Gripa se manifestă prin:

A. Astenie

B. Strănut

C. Rinoree

D. Greţuri

E. Tulburări de tranzit (alternanţa diaree şi constiapaţie)

61. Tratamentul medicamentos al gripei constă în:

A. Ceftriaxona

B. Amantadina

C. Rimantadina

D. Imipemen

E. Oseltamivir

62. Tratamentul simptomatic al gripei constă în:

A. Izolarea nu este indicată

B. Administrarea de fluide

C. Antihistaminice

D. Antialgice

E. Decongestionante

63. Diagnosticul infecţiilor cu virusul gripal se caracterizează prin:

A. Detecţia ADN-ului viral

B. Izolarea virusului pe culturi celulare

C. Diagnosticul serologic nu este posibil

D. Hemadsobtie

E. PCR

64. Profilaxia infecţiilor cu virusul gripal se face prin:

A. Vaccinare cu vaccin ce conţine componente virale

B. Vaccinare cu virus inactivat

C. Administrare de imunoglobuline specifice

D. Izolarea bolnavi

E. Vaccinuri cu virus provenit din culturi celulare,ou de găină embrionat,tratat cu formol

65. Alegeţi enunţurile incorecte referitoare la virusurile paragripale:

Page 46: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

46

A. Produc infecţii mai ales la copiii mici

B. Interferonul contribuie la rezistenţa împotriva virusurilor paragripale

C. În cursul bolii apare un răspuns imun umoral cu sinteza anticorpilor specifici

D. Imunitatea este durabilă (pe viaţă)

E. Sunt răspândite numai în ţările subdezvoltate

66. Alegeţi enunţurile incorecte referitoare la virusul rujeolos:

A. Sunt virusuri ADN

B. Omul este singura gazdă

C. Pentru tratament se utilizează amantadina

D. Transmiterea se face pe cale respiratorie

E. Apar cazuri grave la imunodeprimaţi şi subnutriţi

67. Alegeţi enunţurile incorecte referitoare la virusul rujeolos:

A. Face parte din Familia Paramyxoviridae

B. Infectează iniţial celulele tractului respirator apoi urmează faza de viremie

C. Perioada de incubaţie este de 10-14 zile

D. Hipertrofia dureroasă uni- sau bilaterală a glandelor parotide

E. Imunitatea postinfecţie este de scurtă durată (luni)

68. Alegeţi enunţurile incorecte referitoare la virusul rujeolos:

A. Perioada prodromală: febră, conjunctivită, rinoree, tuse

B. Tipic semnul Koplik

C. Erupţie cu aspect de vezicule eritematoase cu lichid ce se vor acoperi ulterior cu cruste

D. Ca şi complicaţie poate produce orhita la băieţii trecuţi de vârsta pubertăţii

E. După apariţia erupţiei pacientul nu mai este contagios

69. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile gripale:

A. Genul Orthomyxovirusuri este reprezentat de 3 specii: A,B,C

B. Virusurile de tip A produc periodic pandemii

C. Nucleocapsida este alcătuită dintr-un genom format dintr-un lanţ ARN

D. În ţǎrile cu climǎ temperatǎ se produc îmbolnǎviri de regulǎ în sezonul cald

E. În ultimii 100 de ani au fost epidemii cu ratǎ micǎ de mortalitate

70. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la virusurile gripale

A. Au formă sfericǎ cu un diametru de 80-120 nanometri

B. Nucleocapsida este alcatuitǎ dintr-un genom alcǎtuit dintr-un lanţ ADN compus din 8

segmente care conţin 10 gene

C. Anvelopa este un dublu înveliş lipidic şi 2 glicoproteine de suprafaţǎ ce pot suferi

variaţii genetice

D. Hemaglutinina prezintă 15 tipuri antigenice, în timp ce neuraminidaza prezintǎ 9 tipuri

antigenice

E. Clasificarea virusurilor gripale în tipul 1, 2, 3 are la bazǎ variaţia antigenului

nuceloproteinic

71. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Orthomyxovirusuri:

Page 47: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

47

A. Transmiterea se face prin picaturi Pflugge prin strǎnut, tuse

B. Tipul C nu este stabil din punct de vedere antigenic

C. Simptomele sistemice sunt reprezentate de febră şi mialgii

D. Virusul persistǎ în secreţiile respiratorii 2-5 zile în cazurile complicate

E. Uneori se poate produce extinderea infecţiei în interstiţiul pulmonar

72..Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul urlian:

A. Virusul urlian produce parotidita epidemicǎ

B. Transmiterea se face pe cale respiratorie

C. Rǎspândirea este globalǎ, incidenţa este crescutǎ vara

D. Virusul este constituit dintr-un genom ADN monocatenar şi capsidǎ

E. Virusul prezintǎ un singur serotip

73.Care sunt rǎspunsurile corecte referitoare la virusul urlian?

A. Virusul pǎtrunde în tractul superior, trece în sânge,ajunge la glandele parotide,

testicul/ovare, pancreas

B. Dupǎ trecerea prin boalǎ apare imunitatea durabilǎ (pe viaţǎ)

C. Incubaţia este de 7-14 zile

D. În faza de stare apare hipertrofia dureroasǎ a glandelor parotide

E. Boala are o evoluţie severă in majoritatea cazurilor

74.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la infecţia cu virus urlian:

A. Diagnosticul în parotida epidemicǎ este de obicei clinic

B. Produsele patologice recoltate pentru diagnostic sunt saliva şi uneori urinǎ cu detecţia

acizilor nucleici virali

C. Virusul nu poate fi izolat prin cultivare în culturi celulare din salivǎ, LCR

D. Apare hipertrofie dureroasă a glandelor parotide

E. Poate apare orhita ca şi complicaţie la băieţii trecuţi de vârsta pubertăţii

75. Familia Paramyxoviridae cuprinde 3 genuri:

A. Paramyxovirus

B. Pneumovirus

C. Morbillivirus

D. Enterovirusuri

E. Rhinovirusuri

76. Care sunt rǎspunsurile corecte referitoare la structura virusului rujeolic?

A. Este format dintr-un genom ARN monocatenar cu diametru 150-300 nanometri

B. Este format dintr-un genom ADN monocatenar cu diametru 150-300 nanometri

C. Este format dintr-un genom ARN monocatenar cu diametru 20-30 nanometri

D. Nucleocapsida este helicoidalǎ şi anvelopată

E. Este un virus neanvelopat

77. Alegeţi rǎspunsurile false referitoare la patogenitatea virusului rujeolic:

A. Omul este gazda naturalǎ

B. Transmiterea se face pe cale fecal-oralǎ

Page 48: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

48

C. Bolnavul nu este contagios în perioada prodromalǎ

D. Virusul infecteazǎ celulele de suprafaţǎ din tractul respirator superior, intrǎ în sânge,

ajunge în celulele reticulendoteliale unde se multiplicǎ

E. Imunitatea este pe viaţǎ la cei care au trecut prin boalǎ

78. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul rujeolic:

A. Incubaţia este de 10-14 zile urmatǎ de perioada prodromalǎ cu febrǎ rinoree, tuse

B. În câteva zile se dezvoltǎ erupţia pe faţǎ şi coboarǎ spre trunchi şi membre

C. Encefalita poate apare ca o complicaţie a bolii cu o mortalitate 10%, sechele 40%

D. Incubaţia este de 18-21 zile

E. Boala nu este grevată de complicaţii

79. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul rujeolic

A. Prevenirea bolii se face prin vaccinare cu vaccin viu atenuat

B. Vaccinul este administrat subcutanat copiilor de 15 luni

C. Virusul un poate fi evdienţiat direct prin reacţia de imunofluorescenţă

D. Virusul nu poate fi cultivat pe culturi celulare

E. Vaccinul este inactivat (omorât)

80. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al virusului rujeolic:

A. Diagnosticul în principal se pune pe baze clinice

B. Produsele patologice recoltate sunt secreţii rinofaringiene sau sânge pentru diagnosticul

serologic

C. Diagnosticul direct se face prin detectarea antigenelor virale utilizând reacţia de

imunofluorescenţǎ

D. Virusul nu poate fi izolat în culturi celulare

E. Diagnosticul serologic se bazează pe detecţia titrului de anticorpi specifici de tip IgM

şi IgG prin tehnica ELISA

Tematica 3.Adenovirusuri. Rotavirusuri şi alte virusuri diareigene

Complement simplu

1. Următoarele afirmaţii referitoare la Adenovirusuri sunt adevărate cu o excepţie:

A. Aparţin familiei Adenoviridae

B. Fac parte din genul Mastadenovirus

C. Prezintă genom ARN dublu catenar

D. Prezintă capsidă cu simetrie icosaedrică

E. Au fost prima dată izolate în 1953 din ţesut adenoidian

2. Adenovirusurile nu se caracterizează prin:

A. Sunt virusuri anvelopate cu diametru 70-90nm

B. Adenovirusurile sunt clasificate în 6 subgrupuri (A -F)

C. Prezintă 49 serotipuri umane

Page 49: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

49

D. Sunt stabile la agenţii fizici şi chimici permiţând supravieţuirea îndelungată în afara

corpului

E. Tipurile 40, 41 aparţin subgrupului F şi sunt patogeni enterici

3. Referitor la adenovirusuri putem afirma că:

A. Nu pot supravieţui timp îndelungat în afara corpului

B. Sunt inactivate de eter

C. Prezintă genom ADN dublu catenar şi capsidă cu simetrie helicoidală

D. Sunt virusuri neanvelopate cu diametru 70-90nm

E. Tipurile 40, 41 aparţin subgrupului A şi sunt patogeni enterici

4. Care din afirmaţiile de mai jos despre adenovirusuri este incorectă:

A. Aproape 50% din infecţiile cu adenovirusuri sunt asimptomatice

B. Perioada de incubaţie este 2-14 zile, gastroenterita 3-10 zile

C. Majoritatea infecţiilor sunt autolimitate şi nu induc formarea de anticorpi specifici de

tip

D. Produc infecţii respiratorii, oculare

E. Se pot transmite prin picături Flugge , pe cale fecal-orală, obiecte

5. Alegeţi răspunsul greşit despre infecţiile cu adenovirusuri:

A. Produc infecţii respiratorii ca rinita, faringita, amigdalita

B. Produc infecţii oculare de tipul keratoconjuctivitei epidemice

C. Printre infecţiile genitourinare pe care le produc se numără şi cistita hemoragică acută

D. Printre infecţiile pe care le produc cel mai des se întâlneşte artrita

E. Printre infecţiile genitourinare pe care le produc se numără şi orhita

6. Una din afirmaţiile de mai jos referitoare la adenovirusuri este incorectă:

A. Există 49 de serotipuri umane incluse în subgrupurile notate de la A la F

B. Serogrupurile prezintă un antigen comun, fixator de complement

C. Pot produce epidemii în taberele de recruţi, piscine, spitale, ambulatorii

D. Infecţiile respiratorii produse de adenovirusuri apar cel mai des în lunile de vară

E. Infecţiile intestinale nu au periodicitate de sezon

7. Referitor la epidemiologia adenovirusurilor nu se poate spune că:

A. Toate sunt transmise prin contact direct, transmitere fecal-orală

B. Epidemiile de conjuctivită însoţite de febră sunt asociate transmiterea prin surse de apă

C. Infecţii faringoconjuctivale şi oculare apar în lunile de vară

D. Pot apărea sub formă sporadică, epidemică sau endemică

E. Infecţia cu serotipul 7 transmis oral este asociat cu o infecţie severă a tractului

respirator inferior, în timp ce transmisia prin inhalare produce simptome uşoare

8. Afirmaţiile despre adenovirusuri de mai jos sunt adevărate cu o excepţie:

A. Virusul poate fi izolat în culturi celulare din exudatul faringian

B. Detecţie rapidă a serotipurilor 40, 41 se face prin metoda ELISA sau IF

C. Pentru prevenire se recomandă vaccinare cu vaccin viu administrat subcutanat

D. ADN-ul viral poate fi detectat prin reacţia de amplificare a materialului genetic PCR

Page 50: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

50

E. Nu există terapie antivirală specifică

9. Printre afirmaţiile de mai jos referioare la adenovirusuri s-a strecurat o greşeală:

A. Pentru prevenire infecţiilor se recomandă clorinarea adecvată a piscinelor

B. Pentru prevenire se recomandă vaccinarea cu vaccin viu administrat intramuscular

C. Pentru prevenirea infecţiilor respiratorii produse de adenovirusuri se recomandă

utilizarea măştii în spitale

D. Pentru prevenirea infecţiilor oculare produse de adenovirusuri se recomandă folosirea

flacoanelor unidoza pentru medicamentele oftalmice

E. Pentru prevenirea infecţiilor oculare produse de adenovirusuri se recomandă

sterilizarea echpamentului oftalmologic

10. Următoarele afirmaţii despre adenovirusuri sunt corecte mai puţin:

A. Adenovirusurile prezintă aplicaţii în tratamentul cancerului

B. Vaccinare se face cu vaccin viu administrat oral

C. Vaccinul conferă imunitate pentru toate serotipurile

D. Printre infecţiile gastrointestinale pe care le produce se numără şi adenita mezenterică

EE.. PPrriinnttrree iinnffeeccţţiiiillee ooccuullaarree ppee ccaarree llee pprroodduuccee ssee nnuummăărrăă şşii ccoonnjjuuccttiivviittaa aaccuuttăă ffoolliiccuullaarrăă

11. Rotavirusurile se caracterizează prin:

A. Fac parte din familia Reoviridae, genul Rotavirus

B. Fac parte din familia Retroviridae, genul Rotavirus

C. Fac parte din familia Reoviridae, genul Reovirus

D. Fac parte din familia Rhabdoviridae, genul Rotavirus

E. Fac parte din familia Reoviridae, genul Rhinovirus

12. Următoarele afirmaţii referitoare la rotavirusuri sunt adevărate mai puţin:

A. Aparţin familiei Reoviridae

B. Aparţin genului Rotavirus

C. Sunt agenţii etiologici ai celei mai frecvente boli diareice:gastroenterita infantilă

D. Aparţin familiei Retroviridae

E. Nu aparţin genului Rhinovirus

13. Despre rotavirusuri putem face următoarele afirmaţii, mai puţin:

A. Prezintă un genom ARN dublu catenar

B. Prezintă un genom ADN dublu catenar

C. Sunt virusuri neanvelopate

D. Nu sunt inactivate de eter

E. Prezintă 2 capside concentrice

14. Referitor la rotavirusuri nu putem spune că:

A. Produc boala numită gastroenterită acută

B. 85% din totalul infecţiilor cu Rotavirus apar în ţările dezvoltate

C. Rotavirusurile prezintă antigene comune localizate în structura capsidei interne

D. Antigenele pot fi detectate prin IF, CF, ELISA

Page 51: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

51

E. Există 2 subgrupe antigenice majore (antigenele specifice sunt localizate în capsida

externă)

15. Următoarele proprietăţi fac referire la rotavirusuri, mai puţin

A. Prezintă 7 grupuri diferite (A-G)

B. Cel mai frecvent este grupul A

C. Grupurile D, E, F nu sunt patogene pentru om

D. Prezintă cel puţin 15 serotipuri diferite

E. Cel mai frecvent este grupul B

16. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la roatavirusuri nu corespunde adevărului?

A. Gastroenterita umană este asociată cu grupul A de Rotavirusuri

B. În China apar îmbolnăviri cu grupul B

C. Grupurile D, E, F sunt patogene pentru om

D. 14 serotipuri G în funcţie de diferenţele de structură ale proteinei G (GP7)

E. Grupul C se găseşte în toată lumea

17. Referitor la patogeneza rotavirusurilor se pot face următoarele afirmaţii cu excepţia:

A. Se multiplică în citoplasma enterocitelor şi distrug sistemul de transport

B. Infectează celulele vililor din intestinul subţire

C. Celulele afectate nu eliberează în lumenul intestinal cantităţi de virus

D. Excreţia virala durează 2-12 zile la pacientii sănătoşi,dar durează mai mult la cei

denutriţi

E. Funcţia normala revine în 3-8 săptămâni

18. Următoarele afirmaţii referitoare la patogeneza rotavirusurilor sunt corecte, mai puţin:

A. Celulele afectate eliberează în lumenul intestinal mari cantităţi de virus ce se excreta

în materiile fecale

BB.. MMeeccaanniissmmuull ddiiaarreeeeii ccoonnssttăă îînn aaffeeccttaarreeaa aabbssoorrbbţţiieeii ddee NNaa şşii gglluuccoozzaa ((cceelluulleellee ddee llaa

nniivveelluull vviilliilloorr ssuunntt îînnllooccuuiittee ddee cceelluullee ccrriippttiiccee iimmaattuurree ccee nnuu ppoott rreeaalliizzaa aabbssoorrbbţţiiaa))

C. Infectează celulele vililor din intestinul gros

DD.. EExxccrreeţţiiaa vviirraallăă dduurreeaazzăă 22--1122 zziillee llaa ppaacciieennttiiii ssăănnăăttooşşii,,ddaarr dduurreeaazzăă mmaaii mmuulltt llaa cceeii

ddeennuuttrriiţţii

E. Se multiplică în citoplasma enterocitelor şi distrug sistemul de transport

19. Alegeţi din răspunsurile despre rotavirusuri de mai jos pe cel greşit:

A. Sunt stabile în mediu, rezistă câteva luni şi relativ rezistente la spălarea mâinilor

BB.. IInnssttaabbiillii llaa ppHH ppeessttee 22

C. Sunt sensibile la agenţi 95% ethanol, formalin şi Lysol

D. Nu sunt sensibile la acţiunea compuşilor cu iod

E. Pentru stabilizarea Reovirusurilor se foloseşte MgCl2

20. Despre rotavirusuri nu se poate spune că:

A. Reprezintă cauza numărul 1 a gastroenteritei la copiii mici

B. Infecţiile nosocomiale sunt rare

CC.. TTrraannssmmiitteerree ssee ffaaccee ppee ccaallee ffeeccaall--oorraallăă

Page 52: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

52

D. Infecţiile predomină iarna

EE.. PPâânnăă llaa 66 aannii,, 6600--9900%% ddiinnttrree ccooppiiii aauu aannttiiccoorrppii îîmmppoottrriivvaa uunnuuiiaa ssaauu mmaaii mmuullttoorr ttiippuurrii

21. Rotavirusurile nu prezintă următoarea proprietate:

A. Infecţia nu se poate produce în prezenţa anticorpilor

BB.. RRooll iimmppoorrttaanntt îînn aappăărraarree îîll aauu ffaaccttoorriiii llooccaallii iimmuunnii,, IIggAA sseeccrreettoorriiii şşii iinntteerrffeerroonnuull

CC.. IInnffeeccţţiiiillee ssuunntt aassiimmppttoommaattiiccee llaa nnoouu nnăăssccuuţţii ppâânnăă llaa 66 lluunnii ddaattoorriittăă pprrootteeccţţiieeii

aannttiiccoorrppiilloorr ttrraannssppllaacceennttaarrii

D. Infecţiile nosocomiale sunt frecvente

EE.. AAnnttiiccoorrppiiii aannttii--RRoottaavviirruuss ssuunntt ddeetteeccttaaţţii îînn llaapptteellee mmaatteerrnn ppâânnăă llaa 99 lluunnii ppoossttppaarrttuumm

22. Următoarele afirmaţii despre rotavirusuri sunt false cu o excepţie:

A. Rol important în apărare îl au IgG secretorii

B. Infecţiile neonatale previn reinfecţia

C. Infecţiile neonatale pot proteja împotriva dezvoltării unei boli severe la reinfecţie

D. Nu se pot transmite prin sursă de apă

E. Anticorpii anti-Rotavirus nu sunt detectaţi în laptele matern

23. Referitor la infecţiile cu rotavirus nu se poate spune că:

A. Printre simptome se numără şi diaree, febră, dureri abdominale, vărsături

BB.. IInnffeeccţţiiaa ccuu RRoottaavviirruussuurrii eessttee ccaauuzzaa mmaajjoorrăă aa bboolliiii ddiiaarreeiiccee llaa ssuuggaarrii,, llaa ccooppiiii şşii llaa aadduullţţii

C. Există şi cazuri asimptomatice cu seroconversie

DD.. LLaa nnoouu nnăăssccuuţţii şşii llaa ccooppiiiiii mmiiccii ccuu ppiieerrddeerrii ggrraavvee ddee fflluuiiddee şşii eelleeccttrroolliiţţii iinnffeeccţţiiaa ppooaattee ffii

ffaattaallăă îînn aabbsseennţţaa ttrraattaammeennttuulluuii ddee rreeeecchhiilliibbrraarree hhiiddrrooeelleeccttrroolliittiiccăă

E. Cazurile moderate ca severitate: simptome 3-8 zile cu vindecare completă

24. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la rotavirusuri nu corespunde adevărului?

A. Detecţia virusului în materiile fecale la debutul bolii se poate face prin imunodifuzie

B. Evidenţierea creşterii titrului de anticorpi anti Rotavirus se face prin CFR, ELISA

C. Tratamentul este simptomatic prin corectarea pierderii de apă şi electroliţi ce duce la

deshidratare, acidoză, şoc, moarte

D. Pentru prevenire se recomandă tratarea apelor reziduale, măsuri igienico-sanitare

E. Infecţiile cu rotavirusuri nu pot fi prevenite prin vaccinare

25. Printre virusurile care mai pot produce diaree nu se numără şi:

A. Virusul Norwalk

B. Astrovirusuri

C. Adenovirusuri

D. Rotavirusuri

E. Virusul rabic

26. Alegeţi răspunsul corect:

A. Adenovirusurile sunt împărţite în 7 grupuri diferite (A-G)

B. Rotavirusurile sunt împărţite în 6 subgrupuri (A-F)

C. Rotavirusurile prezintă genom ADN dublu catenar

D. Adenovirusurile prezintă genom ARN dublu catenar

Page 53: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

53

E. Adenovirusurile prezintă capsidă cu simetrie icosaedrică

27. Alegeţi răspunsul greşit

A. Rotavirusurile prezintă antigene comune localizate în structura capsidei interne

B. Adenovirusurile sunt virusuri neanvelopate

C. Rotavirusurile prezintă aplicaţii în domeniul cancerului

DD.. AApprrooaappee 5500%% ddiinn iinnffeeccţţiiiillee ccuu aaddeennoovviirruussuurrii ssuunntt aassiimmppttoommaattiiccee

E. Rotavirusurile aparţin familiei Reoviridae

28. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie:

A. Serogrupurile D,E,F ale rotavirusurilor sunt patogene pentru om

B. Pentru prevenirea infecţiilor cu adenovirusuri se recomandă vaccinarea cu un vaccin

viu administrat oral

C. Rotavirusurile infectează celulele vililor din intestinul subţire

D. Adenovirusurile sunt clasificate în 6 subgrupuri (A -F)

E. Transmiterea rotavirusurilor se face pe cale fecal-orală

29. Printre afirmaţiile de mai jos s-a strecurat o eroare:

A. Infecţia cu rotavirusuri se poate produce şi în prezenţa anticorpilor

B. Reinfecţia cu rotavirusuri în prezenţa anticorpilor circulanţi reflectă prezenţa

multiplelor serotipuri de virus

CC.. IInnffeeccţţiiiillee rreessppiirraattoorriiii ccuu aaddeennoovviirruussuurrii aappaarr îînn ppeerriiooaaddaa ddee iiaarrnnăă ttâârrzziiee ppâânnăă llaa

îînncceeppuuttuull vveerriiii

D. 85% din totalul infecţiilor cu Rotavirusuri apar în ţările dezvoltate

E. Adenovirusurile sunt stabile la agenţii fizici şi chimici permiţând supravieţuirea

îndelungată în afara corpului

30. Adenovirusurile nu pot produce infecţii de tipul:

A. Infecţii gastrointestinale ca nefrita

B. Infecţii respiratorii ca rinita

C. Infecţii oculare ca keratoconjuctivita epidemică

D. Infecţii genitourinare ca cistita hemoragică acută

E. Infecţii respiratorii ca febra faringoconjuctivală

31. Rotavirusurile sunt agenţii etiologici ai:

A. Hepatitelor virale

B. Oreionului

C. Bolii diareice

D. Rujeolei

E. Rabiei

32. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la rotavirusuri:

A. Sunt virusuri cu genom ADN

B. Sunt virusuri anvelopate

C. Sunt virusuri cu genom ARN

D. Sunt virusuri ce au 3 capside concentrice

Page 54: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

54

E. Toate răspunsurile sunt adevărate

33. Gastroenterita umană este asociată cu grupul:

A. A de rotavirusuri

B. B de rotavirusuri

C. C de rotavirusuri

D. D de rotavirusuri

E. E de rotavirusuri

34. Rotavirusul este rezistent la:

A. Etanol

B. Formalin

C. Lysol

D. Ph >2

E. Spălarea mâinilor

35. Referitor la patogeneza Rotavirusului putem afirma următoarele cu excepţia:

A. Infectează celulele intestinului subţire

B. Se multiplică în citoplasma eritrocitelor

C. Distrug sistemul de transport al eritrocitelor

D. Nu se excretă în materiile fecale

E. Diareea apare ca urmare a afectării absorbţiei de Na şi glucoză

36. Clinic, infecţia cu rotavirus se caracterizează prin:

A. Diaree

B. Afebrilitate

C. Adenopatie generalizată

D. Simptomatologie prezentă în toate cazurile

E. Toate răspunsurile sunt adevărate

37. Diagnosticul de laborator în infecţiile cu Rotavirus se pune pe:

A. Sonde ADN

B. Imunoelectronomicroscopie

C. ELISA

D. PCR

E. Toate răspunsurile sunt corecte

38. Tratamentul infecţiilor cu rotavirus se face cu:

A. Administrarea antiviralelor

B. Administrarea vaccinului strict la 2 zile după apariţia simptomelor clinice

C. Reechilibrare hidroelectrolitică

D. Administrarea combinată a antiviralelor şi antibioticelor

E. Toate răspunsurile sunt corecte

39. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la Adenovirusuri:

A. Sunt anvelopate

Page 55: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

55

B. Genomul este ARN

C. Genomul este ADN

D. Sunt instabile la agenţi fizici şi chimici

E. Toate răspunsurile sunt corecte

40. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la adenovirusuri:

A. Toate infecţiile sunt simptomatice

B. Infecţiile nu induc formarea anticorpilor specifici

C. Perioada de incubaţie este lungă (1-2 luni)

D. Produc infecţii respiratorii

E. Nu produc niciodată epidemii

41. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la transmiterea adenovirusurilor:

A. Pe cale fecal-orală

B. Prin transfuzii de sânge

C. Prin instrumentar medical-chirurgical cu excepţia celui folosit în oftalmologie

D. Prin folosirea acelor de seringi nesterilizate

E. Nici un răspuns nu este corect

42. Manifestările clinice ale infecţiilor respiratorii cu adenovirusuri sunt următoarele cu

excepţia:

A. Rinita

B. Faringita

C. Bronşita

D. Pneumonie

E. Tuse cu expectoraţie purulentă

43. Infecţiile genito-urinare produse de adenovirusuri sunt:

A. Cistita hemoragică acută

B. Insuficienţă renală acută

C. Glomerulonefrita acută

D. Glomerulonefrita cronică

E. Insuficienţă renală cronică

44. Infecţiile rare produse de adenovirusuri sunt următoarele cu o excepţie:

A. Meningita

B. Encefalita

C. Miocardita

D. Hepatită

E. Keratoconjunctivita epidemica

45. Diagnosticul infecţiilor cu adenovirusuri se pune cu ajutorul următoarelor metode:

A. Microscopie electronică

B. PCR

C. ELISA

D. Imunofluorescenţă

Page 56: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

56

E. Toate răspunsurile sunt corecte

46. Genul rotavirusuri face parte din:

A. Familia Reovirusuri

B. Familia Orthomyxovirusuri

C. Familia Picornaviridae

D. Familia Paramyxoviridae

E. Infecţile produse de virusurile hepatice

47. Cea mai frecventǎ cauza a bolii diareice, a gastroenteritei infantile o reprezintǎ:

A. Infecţia produse de rotavirusuri

B. Infecţiei produsă de virusurile gripale

C. Infecţia produsă de virusurile poliomielitice

D. Infecţia produsă de virusul rujeolic

E. Infecţia produsă de papilomavirusuri

48. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la structura rotavirusurilor:

A. Prezintǎ ARN dublu catenar segmentat (10-12 segmente)

B. Sunt virusuri anvelopate

C. Prezintǎ antigene comune localizate în structura capsidei interne

D. Exista 2 subgrupe cu serotipuri diferite A-G

E. Sunt virusuri neanvelopate (nude) având 2 capside concentrice

49. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la rotavirusuri:

A. Virusul infecteazǎ celulele vililor din intestinul subţire

B. Celulele afectate elibereazǎ în lumenul intestinal mari cantitǎţi de virus ce se excretǎ în

materii fecale

C. Infecţia nu este ubicuitarǎ

D. Infecţia se poate produce şi în prezenţa anticorpilor din cauza prezenţei mai multor

serotipuri

E. Infecţiile sunt asimptomatice

Complement multiplu

1. Despre adenovirusuri se poate spune că:

A. Aparţin familiei Adenoviridae

B. Aparţin familiei Hepadnaviridae

C. Aparţin genului Mastadenovirus

D. Aparţin genului Reovirus

E. Aparţin familiei Reoviridae

2. Adenovirusurile se caracterizează prin:

Page 57: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

57

A. Au fost prima dată izolate în 1953 din ţesutul adenoidian

B. Sunt virusuri anvelopate cu diametru de 70-90 nm

C. Sunt virusuri neanvelopate cu diametru de 70-90 nm

D. Prezintă genom ADN monocatenar

E. Prezintă genom ADN dublu catenar

3. Următoarele afirmaţii despre adenovirusuri sunt adevărate, mai puţin:

A. Prezintă capsidă cu simetrie icosaedrică

B. Prezintă capsidă cu simetrie helicoidală

C. Aparţin familiei Adenoviridae

D. Se împart în 6 grupuri (A-F)

E. Se împart în 7 grupuri (A-G)

4. Despre adenovirusuri se poate spune că:

A. Cuprind 49 de serotipuri umane

B. Tipurile 40, 41 aparţin subgrupului D şi sunt patogeni enterici

C. Sunt stabile la agenţii fizici şi chimici permiţând supravieţuirea îndelungată în afara

corpului

D. Tipurile 40,41 aparţin subgrupului F şi sunt patogeni respiratori

E. Tipurile 40,41 aparţin subgrupului F şi sunt patogeni enterici

5. Referitor la infecţiile cu adenovirusuri putem spune că:

A. Aproape 50% sunt asimptomatice

B. Au o perioadă de incubaţie de 2-14 zile

C. Majoritatea infecţiilor nu induc formarea de anticorpi specifici de tip

D. Infecţiile faringoconjuctivale şi oculare apar în perioada de iarnă târzie până la

începutul verii

E. Infecţiile intestinale nu au periodicitate de sezon

6. Adenovirusurile pot produce infecţii precum:

A. Infecţii oculare ca febra faringoconjuctivală

B. Infecţii respiratorii ca bronşita

C. Infecţii gastrointestinale ca hepatita

D. Infecţii genitourinare ca nefrită

E. Infecţii respiratorii ca rinita

7. Printre infecţiile provocate de adenovirusuri se numără şi:

A. Adenita mezenterică-infecţie respiratorie

B. Pneumonia-infecşie respiratorie

C. Faringita-infecţie respiratorie

D. Bronşita-infecţie respiratorie

E. Rinita-infecţie respiratorie

8. Următoarele infecţii pot fi produse de adenovirusuri:

A. Keratoconjuctivita epidemică

B. Intususceptie

Page 58: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

58

C. Parotidita epidemică

D. Hepatita

E. Conjuctivita acută foliculară

9. Reprezintă infecţii care pot fi produse de adenovirusuri următoarele:

A. Cistita hemoragică acută

B. Meningita

CC.. RRaasshh ccuuttaannaatt

D. Toate răspunsurile sunt corecte

E. Nici un răspuns nu e corect

10. Următoarele infecţii pot fi produse de adenovirusuri cu:

A. Orhita

B. Nefrita

C. Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte

D. Nici un răspuns nu e corect

E. Rubeola

11. Adenovirusurile se caracterizează prin:

A. Transmitere prin picături Flugge, fecal-orală, obiecte

B. Infecţii faringoconjuctivale şi oculare nu au periodicitate de sezon

C. Infecţiile respiratorii apar în perioada de iarnă târzie până la începutul verii

DD.. IInnffeeccţţiiiillee ccuu aaddeennoovviirruussuurrii ppoott aappăărreeaa ssuubb ffoorrmmăă ssppoorraaddiiccăă,, eeppiiddeemmiiccăă ssaauu eennddeemmiiccăă

E. Nu se pot transmite prin surse de apă, de exemplu piscine

12. Despre infecţiile cu adenovirusuri se poate spune că:

A. Detecţia rapidă a serotipurilor 40,41 se face prin ELISA sau IF

B. Pentru prevenire se recomandă precauţii de contact, spălarea mâinilor

C. Pentru prevenire se recomandă folosirea flacoanelor unidoza pentru medicamentele

oftalmice

D. Pentru prevenire se recomandă vaccinare cu vaccin viu atenuat, administrat

intramuscular

E. Pentru prevenire se recomandă sterilizarea/ dezinfecţia echipamentului oftalmologic

13. Următoarele afirmaţii referitoare la infecţiile cu adenovirusuri sunt corecte:

A. Virusul poate fi izolat din exudatul faringian pentru diagnostic

B. Infecţii faringoconjuctivale şi oculare apar în lunile de vară

C. Pentru prevenire se recomandă vaccinare cu vaccin viu, administrat pe cale orală

D. Există terapie antivirală specifică

E. Pentru prevenire se recomandă vaccinare cu vaccin viu, administrat intramuscular

14. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare adenovirusuri:

A. Au tropism pentru SNC

B. Produc boala numită adenita mezenterică

C. Nu pot produce hepatită

D. Mai rar pot produce meningită

Page 59: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

59

E. Pot produce rash cutanat

15. Următoarele afirmaţii referitoare la adenovirusuri sunt adevărate cu excepţia:

A. Se transmit pe cale fecal-orală

B. Prima dată au fost izolate din ţesutul osos

C. Sunt stabile la factorii fizici şi chimici, dar nu pot supravieţui în afara corpului

D. Sunt virusuri neanvelopate şi prezintă genom ADN monocatenar

E. Prezintă capsidă cu simetrie icosaedrică cu 252 de capsomere

16. Rotavirusurile se pot caracteriza astfel:

A. Fac parte din familia Reoviridae

B. Fac parte din familia Retroviridae

C. Aparţin genului Rotavirus

D. Aparţin genului Rhinovirus

E. Aparţin genului Reovirus

17. Următoarele afirmaţii referitoare la rotavirusuri nu sunt corecte:

A. Fac parte din familia Reoviridae, genul Reovirus

B. Fac parte din familia Retroviridae, genul Rotavirus

C. Fac parte din familia Reoviridae, genul Rotavirus

D. Fac parte din familia Reoviridae,genul Rhinovirus

E. Fac parte din familia Retroviridae, genul Reovirus

18. Despre rotavirusuri se poate spune că:

A. Sunt agenţii etiologici ai celei mai frecvente boli diareice: gastroenterita infantilă

B. Aparţin familiei Retroviridae

C. Prezintă genom ARN monocatenar

D. Sunt virusuri neanvelopate(nude)

E. Prezintă 2 capside concentrice

19. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la rotavirusuri:

A. Prezintă genom ADN dublu catenar

B. Prezintă genom ARN dublu catenar

C. Prezintă genom ARN monocatenar

D. Genomul este segmentat în 10-12 segmente

E. Prezintă genom ADN monocatenar

20. Rotavirusurile prezintă următoarele caracteristici:

A. Rotavirusurile prezintă antigene comune localizate în structura capsidei externe

B. Sunt împărţite în 7 grupe diferite (A-G)

C. Antigenele specifice sunt localizate în capsida internă

D. Există 2 subgrupe antigenice majore

E. Prezintă 3 serotipuri la animale

21. Următoarele afirmaţii fac referire la rotavirusuri:

A. Cel mai frecvent serogrup este A

Page 60: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

60

BB.. AAnnttiiggeenneellee ppoott ffii ddeetteeccttaattee pprriinn IIFF,, CCFF,, EELLIISSAA

C. Prezintă 6 serotipuri la om

D. Serogrupurile D, E, F sunt patogene pentru om

E. Cel mai frecvent serogrup este B

22. Despre rotavirusuri nu se poate spune că:

A. Prezintă 3 serotipuri la om

B. Prezintă 6 serotipuri la animale

C. În China se întâlneşte serogrupul B

D. Există cel puţin 15 serotipuri diferite

E. Există 14 serotipuri G în funcţie de diferenţele de structură ale proteinei A

23. Referitor la rotavirusuri sunt adevărate afirmaţiile:

A. Gastroenterita umană este asociată cu grupul A de Rotavirusuri

B. Gastroenterita umană este asociată cu grupul B de Rotavirusuri

C. Stabile în mediu, rezistă câteva luni şi relativ rezistente la spălarea mâinilor

D. Stabile la agenţi 95% ethanol, formalin şi Lysol

E. Instabile la pH sub 2

24. Alegeţi răspunsurile despre rotavirusuri care nu corespund adevărului:

A. Sunt sensibile la agenţi 95% ethanol, formalin şi Lysol

B. Instabile în mediu, rezistă câteva luni şi relativ rezistente la spălarea mâinilor

C. Seogrupurile D, E, F nu sunt patogene pentru om

D. Stabili la pH sub 2

E. Gastroenterita umană este asociată cu grupul G de Rotavirusuri

25. Următoarele afirmaţii referitoare la patogeneza rotavirusurilor sunt adevărate, mai

puţin:

A. Se multiplică în citoplasma enterocitelor şi nu afectează sistemul de transport

B. Infectează celulele vililor din intestinul gros

C. Celulele afectate eliberează în lumenul intestinal mari cantităţi de virus ce se excreta

în materiile fecale

DD.. EExxccrreeţţiiaa vviirraallăă dduurreeaazzăă 22--1122 zziillee llaa ppaacciieennttiiii ssăănnăăttooşşii,,ddaarr dduurreeaazzăă mmaaii ppuuţţiinn llaa cceeii

ddeennuuttrriiţţii

EE.. FFuunnccţţiiaa nnoorrmmaallăă rreevviinnee îînn 33--88 ssăăppttăămmâânnii

26. Patogeneza rotavirusurile se caracterizează prin:

A. Infectează celulele vililor din intestinul subţire

BB.. SSee mmuullttiipplliiccăă îînn cciittooppllaassmmaa eenntteerroocciitteelloorr şşii ddiissttrruugg ssiisstteemmuull ddee ttrraannssppoorrtt

C. Mecanismul diareei constă în afectarea absorbţiei de Na şi glucoza

D. Celulele afectate nu eliberează în lumenul intestinal mari cantităţi de virus ce se

excreta în materiile fecale

E. Excreţia virală durează mai puţin la cei denutriţi

27. Referitor la epidemiologia rotavirusurilor nu putem spune că:

A. Predomină iarna

Page 61: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

61

B. Se transmit pe cale fecal-orală

C. Infecţiile nosocomiale sunt rare

D. Infecţia nu se poate produce în prezenţa anticorpilor

E. Rol important în apărare îl au factorii locali imuni

28. Afirmaţiile de mai jos referitoare la epidemiologia rotavirusurilor sunt false mai puţin:

A. Infecţiile nosocomiale sunt frecvente

B. Rol important în apărare îl au IgG secretorii

C. Rol important în apărare îl are interferonul

DD.. SSee ttrraannssmmiitt ppee ccaallee rreessppiirraattoorriiee

E. Rotavirusurile reprezintă cauza numărul 1 a gastroenteritei copiilor mici

29. Care din afirmaţiile de mai jos se referă la imunitatea rotavirusurilor:

A. Infecţia se poate produce şi în prezenţa anticorpilor

BB.. RReeiinnffeeccţţiiaa îînn pprreezzeennţţaa aannttiiccoorrppiilloorr cciirrccuullaannţţii rreefflleeccttăă pprreezzeennţţaa mmuullttiipplleelloorr sseerroottiippuurrii ddee

vviirruuss

C. Infecţiile neonatale previn reinfecţia

D. Factorii locali imuni nu au rol important în apărare

E. Anticorpii anti-Rotavirus sunt detectaţi în laptele matern până la 9 luni postpartum

30. Următoarele afirmaţii nu se referă la infecţia cu rotavirusuri:

A. Infecţiile neonatale nu previn reinfecţia şi nu pot proteja împotriva dezvoltării unei

boli severe la reinfecţie

B. Infecţiile la nou născuţi sunt asimptomatice până la 6 luni datorită protecţiei Ac

transplacentari

C. IgA secretorii nu au rol important în apărare

D. Infecţia se poate produce şi în prezenţa anticorpilor

E. Anticorpii anti-Rotavirus nu sunt detectaţi în laptele matern

31. Despre rotavirusuri se poate spune că:

A. Infecţia cu rotavirusuri este cauza majoră a bolii diareice la sugari şi la copii

B. Infecţia cu rotavirusuri este cauza majoră a bolii diareice la adulţi

C. Perioada de incubaţie este de 1-4 zile

D. Printre simptome se numără şi diaree,dureri abdominale

E. Deshidratarea nu poate apărea în urma infectării cu rotavirusuri

32. Referitor la infecţia cu rotavirusuri se pot afirma următoarele:

A. Simptomatologia include diaree, febră, dureri abdominale, vărsături, deshidratare

B. În cazurile moderate ca severitate simptomele apar timp 3-8 zile cu vindecare

completă

C. Există şi cazuri asimptomatice cu seroconversie

D. Adulţii pot fi infectaţi, prezintă simptomatologie şi virusul poate fi identificat în

materiile fecale

E. La nou născuşi şi copiii mici cu pierderi grave de fluide şi electroliţi infecţia poate fi

fatală în prezenţa tratamentului de reechilibrare hidroelectrolitică

Page 62: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

62

33 Următoarele afirmaţii nu se referă la infecţiile cu rotavirusuri, mai puţin:

A. La adulţi se pot înregistra uneori cazuri severe de exemplu în departamentul de

geriatrie

B. Infecţia cu rotavirusuri nu este cauza majoră a bolii diareice la adulţi

C. Absenţa tratamentului de reechilibrare hidroelectrolitică nu este fatală la copiii mici în

cazurile grave

D. Virusul e rareori evidenţiat în materiile fecale la adulţi

E. Nu există cazuri asimptomatice cu seroconversie

34 Despre diagnosticul infecţiilor cu rotavirus se poate spune că:

A. Detecţia virusului în materiile fecale la debutul bolii se poate face prin imunodifuzie

B. Detecţia virusului în materiile fecale la debutul bolii se poate face prin imuno-

microscopie electronică

C. Detecţia virusului în materiile fecale la debutul bolii nu se poate face prin ELISA

D. Detecţia virusului în materiile fecale la debutul bolii nu se poate face prin Hibridizare

Dot

E. Evidenţierea creşterii titrului de anticorpi se poate face prin CFR, ELISA

35 Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţiile cu rotavirusuri:

A. Tratamentul este simptomatic prin corectarea pierderii de apă şi electroliţi ce duce la

deshidratare, acidoză, şoc, moarte

B. Se recomandă şi tratament cu antivirale specifice

C. În ţările dezvoltate mortalitatea a scăzut foarte mult prin folosirea de rutină a terapiei

de reechilibrare hidroelectrolitică

D. În ţările dezvoltate mortalitatea a crescut foarte mult prin folosirea de rutină a terapiei

de reechilibrare hidroelectrolitică

E. Pentru control se recomandă tratarea apelor reziduale

36 Următoarele afirmaţii referitoare la infecţiile cu roatavirusuri sunt adevărate cu

excepţia:

A. Măsurile igienico- sanitare nu au efect în prevenirea infecţiilor cu rotavirusuri

B. Nu există vaccinuri anti-Rotavirusuri

C. Tratamentul este simptomatic prin corectarea pierderii de apă şi electroliţi ce duce la

deshidratare, acidoză, şoc, moarte

D. Tratarea apelor reziduale este o metodă de prevenire a infecţiilor cu rotavirusuri

E. Există vaccinuri anti-Rotavirusuri

37 Despre virusul Norwalk putem spune că:

A. Patogen important în gastroenterita epidemică

B. Este de obicei asociat cu epidemii hidrice sau alimentare şi gastroenterită asociată cu

consumul de crustacee

C. Nu produce boala diareică

D. Există cel puţin 4 serotipuri de virusuri Norwalk-like

E. Face parte din familia Caliciviridae

38 Gastroenterita virală se caracterizează prin:

Page 63: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

63

A. Absenţa patogenilor bacterieni

B. Gastroenterita cu debut rapid şi vindecare rapidă, semne sistemice moderate

C. Vindecare cu sechele

D. Model epidemiologic de boală contagioasă cu răspândire rapidă

E. Anticorpi pe termen scurt împotriva reinfecţiei cu acelaşi agent

39 Gastroenterita virală nu se caracterizează prin:

A. Anticorpi anti-Rotavirus se dezvoltă în copilărie, ac anti-Norwalk apar mai târziu

B. Peste 50% dintre adulţi au anticorpi anti-Norwalk

CC.. TTrraattaammeenntt eessttee ssiimmppttoommaattiicc

D. Prezenţa patogenilor bacterieni

E. Rareori necesită spitalizare

40 Despre virusurile care pot produce boala diareică se poate spune că:

A. Pot fi Calicivirusuri

B. Pot fi Astrovirusuri

C. Pot fi Rotavirusuri

D. Pot fi Adenovirusuri

E. Pot fi Herpes virusuri

41 Despre virusurile care pot produce boala diareică nu se poate spune că:

A. Calicivirusurile cuprind câteva serotipuri ce pot produce gastroenterita la copii în

special Asia SE, Japonia, UK

B. Astrovirusurile produc boala diareică

C. Virusul Norwalk este un astrovirus

D. Serotipurile 40,41 ale adenovirusurilor nu produc boala diareică

E. Virusul Norwalk este un rotavirus

42 Alegeţi răspunsurile corecte:

A. Adenovirusurile fac parte din familia Adenoviridae

B. Adenovirusurile fac parte din familia Reoviridae

C. Rotavirusurile fac parte din familia Adenoviridae

D. Adenovirusurile fac parte din genul Rotavirus

E. Rotavirusurile fac parte din familia Reoviridae

43 Alegeţi răspunsurile incorecte:

A. Rotavirusurile aparţin familiei Reoviridae, genul Reovirus

B. Adenovirusurile aparţin familiei Adenoviridae, genul Mastadenovirus

C. Adenovirusurile aparţin familiei Retroviridae, genul Mastadenovirus

D. Rotavirusurile aparţin familiei Reoviridae, genul Rotavirus

E. Rotavirusurile aparţin familiei Retroviridae, genul Rotavirus

44 Următoarele afirmaţii sunt corecte cu excepţia:

A. Adenovirusurile sunt clasificate în 6 subgrupuri (A -F)

B. Adenovirusurile sunt clasificate în 7 subgrupuri (A -G)

C. Rotavirusurile sunt clasificate în 6 subgrupuri (A -F)

Page 64: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

64

D. Rotavirusurile sunt clasificate în 7 subgrupuri (A -G)

E. Rotavirusurile au fost prima dată izolate din ţesut adenoidian

45 Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?

A. Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile sunt virusuri anvelopate

B. Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile sunt virusuri neanvelopate

C. Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile sunt virusuri ADN

D. Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile sunt virusuri ARN

E. Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile produc gastroenterita la copii

46 Care din afirmaţiile de mai jos sunt incorecte?

A. Rotavirusurile prezintă 2 capside concentrice

B. Adenovirusurile prezintă 2 capside concentrice

C. Rotavirusurile prezintă capsidă icosaedrică cu 252 capsomere

D. Adenovirusurile prezintă capsidă icosaedrică cu 252 capsomere

E. Rotavirusurile prezintă un genom ARN monocatenar

47 Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. Gastroenterita umană este asociată cu grupul G de Rotavirusuri

B. Adenovirusurile tip 40, 41 aparţin subgrupului A şi sunt patogeni enterici

C. Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile nu pot suprevieţui în afara corpului

D. Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile pot suprevieţui în afara corpului

E. Cel mai frecvent serogrup de rotavirusuri este A

48 Următoarele afirmaţii sunt false cu excepţia:

A. Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile prezintă aplicaţii în tratamentul cancerului

B. Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile nu prezintă terapie antivirală specifică

C. Doar rotavirusurile prezintă aplicaţii în tratamentul cancerului

D. Doar adenovirusurile prezintă aplicaţii în tratamentul cancerului

E. Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile produc gastroenterită

49 Afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate, mai puţin:

A. Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile se pot transmite pe cale fecal orală

B. Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile prezintă vaccin

C. Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile au fost izolate din ţesut adenoidian

D. Vaccinul anti Adenovirusuri este un vaccin viu,administrat oral

E. Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile pot fi întâlnite iarna

50 Afirmaţiile de mai jos nu sunt false, mai puţin:

A. Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile nu prezintă vaccin

B. Infecţiile cu rotavirusuri pot apărea şi în prezenţa anticorpilor

C. Atât rotavirusurile cât şi adenovirusurile prezintă genom ARN

D. Adenovirusurile pot produce infecţii respiratorii de tipul adenită mezenterică

E. Adenovirusurile pot produce infecţii oculare de tipul conjuctivită acută foliculară

51. Rotavirusul este agentul etiologic al:

Page 65: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

65

A. Bolii diareice

B. Hepatitei virale

C. Gastroenteritei infantile

D. Mononucleozei infecţioase

E. Limfomului Burkitt

52. Structura rotavirusului cuprinde:

A. Genom ADN

B. Anvelopă

C. 2 capside concentrice

D. Genom dublucatenar ARN

E. Antigene de capsida

53. Antigenele capsidare ale rotavirusurilor pot fi detectate prin:

A. IF

B. CF

C. ELISA

D. Culturi celulare

E. Hemadsorbţie

54. Rotavirusul are următoarele proprietăţi:

A. Este instabil în mediu

B. Rezistă la spălarea mâinilor

C. Rezistă la etanol 95%

D. Nu rezistă la pH <2

E. Rezistă la formalin

55. Referitor la patogeneza rotavirusului putem afirma:

A. Infectează hepatocitele

B. Infectează celulele intestinului subţire

C. Distrug sistemul de transport al eritrocitelor

D. Nu se multiplică în eritrocite

E. Virusul se excreta în materiile fecale

56. Alegeţi răspunsurile adevărate referitoare la rotavirusuri:

A. Excreţia virală durează câteva ore

B. Diareea se produce prin afectarea absorbţiei Na

C. Diareea se produce prin afectarea absorbţiei glucozei

D. Funcţia normală revine în 3-8 săptămâni

E. Excreţia virusului se realizeaza în 2-12 zile

57. Infecţiile cu rotavirus:

A. Se produc mai frecvent iarna

B. Transmiterea este fecal orală

C. Infecţia nu se produce în prezenţa anticorpilor

D. 90% din copiii de 6 ani au anticorpi anti rotavirus

Page 66: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

66

E. Transmiterea este parenterala, infecţiile nosocomiale sunt foarte frecvente

58. Clinic infecţia cu rotavirus se manifestă prin:

A. Perioada de incubaţie lungă(1-2 luni)

B. Diaree

C. Febră

D. Deshidratare

E. Anemie severă

59. Infecţia cu rotavirus:

A. Produce febră

B. Produce boala diareica acută

C. Este asimtomatica în unele cazuri

D. Infectează doar copiii

E. Produce adenopatie generalizată

60. Diagnosticul de laborator al infecţiei cu Rotavirus se face prin:

A. Detectarea antigenelor virale prin imunofluorescenţă

B. Detectarea genomului prin PCR

C. Culturi celulare

D. Detectarea anticorpilor în scaun prin reacţia de fixare a complementului

E. Detectarea anticorpilor pin metoda ELISA

61. Tratamentul infecţiei cu rotavirus se face cu:

A. Antivirale

B. Imunoglobuline specifice administrate la scurt timp de la infecţie

C. Reechilibrare hidroelectrolitică

D. Tratament simptomatic

E. Administrarea antibioticelor

62. Profilaxia infecţiei cu rotavirus constă în:

A. Administrare de vaccin

B. Tratarea apelor reziduale

C. Măsuri igenico-sanitare

D. Nu există profilaxie prin vaccinare

E. Izolarea bolnavilor

63. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la adenovirusuri:

A. Au genom ADN

B. Sunt anvelopate

C. Capsida este icosaedrica

D. Anvelopa conţine 2 antigene majore (H şi N)

E. Genomul este ARN dublu catenar

64. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la adenovirusuri:

A. Sunt rezistente la factori fizici

Page 67: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

67

B. Sunt rezistente la factori chimici

C. Nu supravieţuiesc în afară corpului

D. Se clasifica în 6 subgrupuri

E. Cele din subgrupul F sunt enteropatogeni

65. Infecţiile cu adenovirusuri cuprind:

A. Infecţii autolimitate

B. Numai infecţii simptomatice

C. Perioada de incubaţie scurtă (1-2 zile)

D. Infecţiile nu produc anticorpi specifici de tip

E. Perioada de incubaţie lungă (6 luni)

66. Infecţiile respiratorii cu adenovirus se caracterizează prin:

A. Rinită

B. Faringită

C. Traheobronşită

D. Afebrilitate

E. Spută purulentă

67. Infecţiile oculare cu adenovirusuri cuprind:

A. Keratoconjunctivita epidemică

B. Conjuctivita acută foliculară

C. Paralizia nervilor oculomotori

D. Dezlipire de retină

E. Blefarita

68. Infecţiile genito-urinare cu adenovirusuri cuprind:

A. Cistita hemoragica acută

B. Prostatita

C. Orhita

D. Vulvo-vaginită

E. Insuficienţă renală

69. Infecţiile digestive cu adenovirusuri cuprind:

A. Gastroenterita

B. Hepatită

C. Apendicită

D. Adenita mezenterică

E. Ocluzie intestinală

70. Infecţiile rare produse de adenovirusuri sunt:

A. Orhita

B. Cistita hemoragica

C. Encefalita

D. Miocardita

E. Artrită

Page 68: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

68

71. Adenovirusurile se transmit prin:

A. Picături Flugge

B. Prin transfuzii de sânge

C. Prin instrumentar oftalmologic insuficient sterilizat

D. Pe cale fecal orală

E. Prin obiecte contaminate

72. Diagnosticul adenovirusurilor se pune prin:

A. Izolare din exudatul faringian

B. Detecţia anticorpilor prin metoda ELISA

C. Microscopie electronică

D. PCR

E. Hemadsorbţie

73. Tratamentul infecţiilor cu adenovirusuri se face cu:

A. Tratament simptomatic

B. Tratamentul complicaţiilor

C. Profilactic:spălarea pe mâini

D. Administrarea de antivirale

E. Administrarea de vaccin

74. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la rotavirusuri:

A. Genul rotavirusuri face parte din familia reovirusuri

B. Sunt cea mai frecventǎ cauzǎ a gastroenteritei infantile

C. În ţǎrile în curs de dezvoltare se estimeazǎ cǎ aproximativ 4-6 milioane copii vârstǎ

prescolarǎ/an mor din cauza bolii diareice cu 1,4 miliarde cazuri de îmbolnǎvire

D. Genomul este alcǎtuit din ADN

E. Sunt virusuri anvelopate având 3 capside concentrice

75. Alegeţi afirmaţiile adevǎrate referitoare la rotavirusuri:

A. Rotavirusurile prezintǎ antigene comune localizate în structura capsidei interne

B. Infecteazǎ celulele din intestinul subţire, se multiplicǎ în citoplasma enterocitelor şi

distrug sistemul de transport de la nivel intestinal

C. Celulele afectate elibereazǎ în lumenul intestinal mari cantitǎţi de virus ce se excretǎ în

materiile fecale

D. Infecţia nu se poate produce în prezanţa anticorpilor

E. Infecţiile sugarilor sub 6 luni sunt simptomatice

76. Detecţia rotavirusurilor în materiile fecale se face prin:

A. Imuno-microscopie electronicǎ

B. Imunodifuzie

C. ELISA

D. Hibridizare Dot

E. Dozarea proteinei C reactive

Page 69: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

69

Tematica 4.

Virusul rabic. Herpes virusuri ( HSV1, HSV2, Virusul varicelo-zosterian, virusul

Epstein Barr, Citomegalovirusul). Papilomavirusuri

Complement simplu

1. Următoarele afirmaţii referitoare la Virusul rabic sunt adevărate cu excepţia:

A. Virusul rabic face parte din Familia Rhabdoviridae

B. Anvelopa este alcatuită din glicoproteine şi proteine matrice M

C. Genomul este de tip ADN dublu spiralat

D. Rabia este o boală neuroinvazivă virală

E. Virionul are formă de glonţ

2. Manifestările clinice la Virusul rabic sunt:

A. Perioada de incubaţie depinde depinde de distanţa faţă de SNC (2 - 6 săptămâni)

B. Debutul bolii prezintă salivaţie, transpiraţii, lăcrimare prin hipersensibilitatea

simpaticului

C. Perioada de stare cuprinde : cefalee, febră, iritabilitate, agitaţie, anxietate

D. În perioada de stare apar halucinaţii, crize convulsive declanşate de cele mai mici

excitaţii exterioare ( zgomot, lumină bruscă)

E. Contracturi musculare spastice ale muşchilor faringieni nu determină deglutiţie

dureroasă

3. Următoarele afirmaţii referitoare la virusul rabic sunt false cu excepţia:

A. Odată instalat stadiul clinic manifest, evoluţia nu este rapidă spre exitus

B. Multiplicarea virală nu are loc şi în glandele salivare

C. Ca tratament 1 doză de imunoglobuline HIGR ( human rabies immunoglobulin) :

imunizare activă şi 5 doze de vaccin antirabic pe parcursul a 28 zile: imunizare pasivă

D. Există un singur vacin pentru om: din ţesut nervos

E. Pe plan global s-au estimat 55.000 decese la oameni prin rabie

4. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. O dată ce a ajuns la nivelul SNC şi apare simptomatologia, infecţia netratată este fatală

în câteva ore

B. Rabia apare prin pătrunderea virusului printr-o plagă muşcată

C. Riscul infecţiei legat de severitatea muşcăturii

D. Inocularea virusului, replicare la poarta de intrare, pe calea axonilor nervilor senzitivi

ajunge la măduva spinării

E. Inocularea virusului, replicare la poarta de intrare, pe calea axonilor nervilor senzitivi

ajunge la creier

5. Selectaţi afirmaţia falsă:

A. Vaccinurile liofilizate (“freeze dried”) sunt inactivate şi conţin urme de neomicină

B. Vaccinurile liofilizate sunt păstrate la 2-8° Celsius şi se administrează într-o oră de la

reconstituire.

C. Serul cu anticorpi antirabici (“Rabies-specific immunoglobulin” HRIG)este derivat din

Page 70: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

70

plasma donatorilor umani imunizaţi pentru imunizarea activă

D. Vaccinul din ţesut nervos produce mai multe reacţii consecutive vaccinării şi este mai

puţin eficient dar şi mai ieftin decât cel obţinut în culturi celulare

E. WHO recomandă înlocuirea vaccinului obţinut din ţesut nervos cu vaccinul mai sigur şi

mai eficient dezvoltat prin culturi celulare

6. Primoinfecţia herpetică are o perioadă de incubaţie de:

A. 2-3 săptămâni

B. 4-7 săptămâni

C. 4-7 zile

D. 3-12 zile

E. 2-6 săptămâni

7. Următoarele afirmaţii referitoare la Genul Herpex simplex sunt adevărate cu excepţia:

A. Herpesul genital primar cauzat cel mai frecvent de HSV2.

B. Primoinfecţia poate fi: gingivostomatită

C. Primoinfecţia poate fi:faringită

D. Debutul este cu hipertermie, rash cutanat urmat de apariţia de vezicule ce se transformă

în pustule şi cruste foarte pruriginoase

E. Multe forme sunt inaparente clinic

8. Diagnostic de laborator, produse patologice în HSV1, HSV2 sunt următoarele cu

excepţia:

A. Lichid vezicular

B. Raclaj

C. LCR

D. Sânge

E. Lichid amniotic

9. Herpes simplex:

A. Sunt virusuri specifice pentru limfocitele B şi T şi produc infecţii latente ale ţesutul

limfoid

B. Se caracterizează prin efectul de hipertofiere a celulelor infectate şi menţinerea într-o

stare de latenţă în leucocitele circulante, rinichi, glande exocrine şi alte ţesuturi

C. Formele clinice nu pot debuta cu subfebrilitate şi erupţii tegumentare cu vezicule

dezvoltate pe o zonă eritematoasă.

D. Recidivele apar la 60% din pacienţii cu primoinfecţie, favorizată fiind de factori ce

produc o depresie a imunităţii celulare.

E. Alte localizări: keratoconjunctivita, encefalita herpetică, meningita herpetică, herpesul

generalizat la imunodeprimaţi.

10. Referitor la HSV2 este corect:

A. Rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii sacrali.

B. Virusul rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii trigeminali.

C. Nici o variantă nu este corectă

D. Infecţia latentă poate fi asociată cu limfomul Burkitt

Page 71: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

71

E. După infecţia primară nu rămâne în stare de latenţă în organism

11. Alegeţi afirmaţia adevărată HSV2:

A. ARN spiralat, structură icosaedrică

B. La copii herpesul oral e cauzat îndeosebi de HSV2

C. Boala nu evoluează ca herpes recidivant,ci doar ca primoinfecţie herpetică

D. Virusul rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii trigeminali.

E. Se face screeningul femeilor gravide pentru detecţia sa

12. Afirmţia falsă în legătura cu replicarea virusului herpetic este:

A. Virusul se ataşează de celula gazdă şi penetrează în celulă prin fuziunea anvelopei virale

cu membrana celulară

B. La nivelul membranei nucleare a celulei gazdă se sintetizează anvelopa

C. Pătruns în citoplasmă virionul se decapsidează

D. Genomul viral migrează în citoplasmă unde are loc ciclul replicativ

E. Capsida este distrusă la nivelul citoplasmei celulare

13. Familia Beta Herpesvirinae cuprinde:

A. Genul Varicellovirus

B. Genul Citomegalovirus

C. Genul Lymphocryptovirus

D. Virusul herpetic uman tip 8

E. Virusul herpetic uman 3

14. Manifestări clinice ale Virusul Varicelo-Zosterian sunt următoarele cu excepţia:

A. Infecţia primară este varicela sau „vărsatul de vânt”.

B. Varicela afectează copiii, calea de transmitere fiind cea aeriană.

C. Sunt virusuri specifice pentru limfocitele B şi T şi produc infecţii latente ale ţesutul

limfoid.

D. Leziunile apar în valuri astfel încât în perioada de stare pacientul prezintă leziuni de

vârste diferite

E. Infecţia rămâne latentă în ganglionii nervoşi senzitivi

15. Alegeţi afirmaţia falsaă în legătură cu virusul Varicelo-Zosterian:

A. Produsele patologice care se recoltează sunt reprezentate de lichid vezicular

B. Virusul poate fi evidenţiat din leziune prin tehnica PCR.

C. Virusul se poate cultiva pe culturi de fibroblaste pe care se constată apariţia efectului

citopatic (balonizări celulare)

D. Diagnostic serologic cu detecţia anticorpilor specifici prin tehnica ELISA

(seroconversia)

E. Produsele patologice care se recoltează sunt reprezentate de sânge pentru diagnosticul

serologic

16. Alegeţi varianta corectă referitoare la virusul varicelo-zosterian (VZV) :

A. Reactivarea produce zona zoster

B. Apar dureri şi erupţie veziculară în zona dermatomerelor corespunzătoare

Page 72: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

72

C. Posibilitatea persistenţei unui sindrom dureros cronic mai multe săptămâni (nevrită

postherpetica)

D. Pentru prevenire există posibilitatea vaccinării

E. Toate variantele de mai sus sunt adevărate

17. Pentru prevenirea infecţiei cu virusul varicelo-zosterian VZV există posibilitatea

vaccinării. Alegeţi variantă adevărată:

A. Vaccin antivaricelă Varivax aprobat la pacienţii sub 12 luni

B. Measles-mumps-rubella-varicella MMRV vaccin (ProQuad)12 luni- 12 ani

C. Herpes zoster vaccine (Zostavax) sub 60ani

D. Human diploid cell vaccine (HDCV), United Kingdom

E. Vaccin Nobivac

18. Următoarele afirmaţii referitoare la Acyclovir sunt false cu excepţia:

A. Are activitate inhibitorie numai în vivo împotriva virusurilor herpetice umane

B. Are activitate inhibitorie numai în vitro împotriva virusurilor herpetice umane

C. Nu include virusul herpes simplex(hsv) tip 1 si 2

D. Include Epstein Barr (EBV) şi Citomegalic (CMV).

E. Nu include virusul varicelo-zosterian (VZV)

19. Virusul Epstein Barr :

A. Produce febra glandulară

B. Incubaţia este de 2-3 săptămâni

C. Boala evoluează spre vindecare în 4-7 săptămâni

D. Proporţia de adulţi cu anticorpi anti-EBV este cuprinsă între 50-80%.

E. Nu se transmite prin salivă

20. Alegeţi enunţul corect referitor la virusul citomegalic:

A. Infecţiile la adult nu sunt frecvente, asimptomatice

B. La nou-născut şi sugar nu poate evolua fatal

C. La copil poate mima o mononucleoză infecţioasă cu febră, adenopatii,

hepatosplenomegalie, modificarea tabloului sangvin.

D. Există vaccin, în afară de profilaxie nespecifică, reguli igienă

E. Cultivarea se poate face pe culturi de fibroblaste, apare efectul citopatic în focare (1-2

incluzii nucleare înconjurate de un halou neclar „în ochi de bufniţă” la 2 zile după

inoculare).

21. Virusul citomegalic:

A. Celulele infectate se hipertrofiază şi prezintă incluzii intranucleare înconjurate de un

halou neclar, putând deveni multinucleate.

B. Proporţia de adulţi cu anticorpi anti-CMV este cuprinsă între 20-60%.

C. Nu se poate transmite prin: secreţii genitale sau urină

D. Infecţia CMV congenitală produce: hipoacuzie până la surditate, erupţie tegumentară-

rash şi afectarea retinei fără hepatosplenomegalie

E. În general infecţia este asimptomatică, uneori apar manifestările clinice.

Page 73: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

73

22. Următoarele afirmaţii referitoare la infecţia cu CMV congenitală sunt adevărate cu

excepţia:

A. Hipoacuzie până la surditate

B. Macrocefalii

C. Erupţie tegumentară-rash

D. Afectarea retinei

E. Hepatosplenomegalie

23. Diagnosticul hematologic în EBV prezintă:

A. Leucocitoză peste 20.000 leucocite/mm3

B. Limfocitoză şi monocitopenie

C. Pe frotiul de sânge periferic nu se evidenţiază limfocitele atipice

D. Pe frotiul de sânge periferic se evidenţiază limfocitele mici cu nuclei neregulaţi

E. Leucocitoză până la 20.000 leucocite/mm3

24. Următoarele afirmaţii în legătură cu cele 2 clase de gene în care exprimarea alterată

duce la pierderea controlului multiplicării sunt false cu excepţia :

A. Gene care stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în

aceste gene vor fi recesive.

B. Gene care nu stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în

aceste gene vor fi dominante

C. Gene care inhibă creşterea celulară şi care produc cancer prin inhibarea lor;mutaţiile în

aceste gene se numesc dominante

D. Gene care inhibă creşterea celulară şi care produc cancer prin inhibarea lor;mutaţiile în

aceste gene se numesc recesive.

E. Virusurile implicate în cancer: pot fie să nu transmită o copie a acestor gene supresoare,

fie să nu altereze exprimarea a unei copii celulare a uneia dintre aceste gene.

25. Referitor la papilomavirusurile este corect:

A. Verucile tegumentare sunt mai frecvente la copii şi adulţi tineri

B. Au genomul moleculă de ARN circular

C. Majoritatea condiloamelor nu sunt benigne şi se malignizează

D. Testul HPV DNA este un test de detecţie a cancerului

E. Există specii de HPV la animale, acestea sunt o sursă importantă de infecţie la om

26. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia (HPV):

A. Vaccin tetravalent recombinat care conţine proteine HPV, induce un răspuns imun

puternic împotriva virusurilor papiloma tip 6, 11, 16 şi 18.

B. Există 13 tipuri de HPV transmise sexual cu risc crescut pentru producerea de infecţii

persistenţe şi de cancer

C. Cancerul de col uterin este cauză majoră de mortalitate la femei şi a doua cauză în lume

de cancer la femei

D. Carcinomul de col uterin, de penis, anal şi leziunile preneoplazice sunt asociate cu HPV

6 şi HPV 11

E. Cancer scuamos laringe, esofag, plămân HPV produc 16% din totalul cancerelor la

femei în lume şi 10% din totalul cancerelor

Page 74: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

74

27. Alegeţi varianta falsă :

A. Cancerele vulvare, peniene, cervicale sunt asociate cu tipurile 16 şi 18 (dar şi cu alte

tipuri) dar cele mai frecvente HPV care produc condiloame genitale sunt tipurile 6 şi 11.

B. Tipurile 16 şi 18 induc transformarea keratinocitelor umane

C. Toate persoanele infectate dezvoltă cancerul- există cofactori care influenţează boală

D. Persistentă infecţiei cu acelaşi tip este un factor important pentru dezvoltarea stadiilor

neoplazice.

E. Pacienţii imunodeprimati au condiloame extinse

28. HPV cauzează o varietate de proliferări benign cu excepţia:

A. Leziunile intraepiteliale scuamoase genitale

B. Papiloamele orolaringiene

C. Rash cutanat

D. Papiloamele orofaringiene

E. Tipuri de hiperkeratoze

29. Clinic la HPV se observă:

A. Cancer scuamos laringe, esofag, plămân; HPV produc 5% din totalul cancerelor la femei

în lume şi 15% din totalul cancerelor

B. Cancerele vulvare, peniene, cervicale sunt asociate cu tipurile 16 şi 18 (dar şi cu alte

tipuri) dar cele mai frecvente HPV care produc condiloame genitale nu sunt tipurile 6 şi 11

C. Tipurile 6 şi 11 induc transformarea keratinocitelor umane

D. Condiloamele acuminate HPV 16- HPV 18

E. Carcinomul de col uterin, de penis, anal şi leziunile preneoplazice sunt asociate cu HPV

16 şi HPV 18

30. Alegeţi afirmaţia adevărată referitoare la virusurile oncogene ADN:

A. Virusul poate produce cancerul numai prin transportul unei oncogene

B. Virusul poate produce cancerul numai prin activarea unei protooncogene

C. Virusurile oncogene ADN includ: Familiile Papovaviridae, Adenovirusuri,

Herpesvirusuri, şi Hepadnaviridae

D. Virusuri tumorale ADN sunt retrovirusurile

E. Virusurile tumorale ADN şi ARN au modalităţi comune de reproducere dar au şi un

aspect diferit precum capacitatea de a-şi integra genomul în celula gazdă.

31. Alegeţi răspunsurile false referitoare la virusul rabic:

A. Genomul este ARN

B. Face parte din familia Rhabdoviridae

C. Virionul are formă de glonţ

D. Este neanvelopat

E. Capsida este helicoidală

32. Referitor la patogenia virusului rabic putem afirma următoarele cu o excepţie:

A. Virusul nu se replică la poarta de intrare

B. Virusul migraza pe cale axonală ajungând la măduva spinării şi creier

Page 75: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

75

C. Riscul infecţiei este legat de severitatea muşcăturii

D. Replicarea de la nivel cerebral este urmată de diseminarea virusului la nivel ocular

E. Replicarea de la nivel cerebral este urmată de diseminarea virusului la nivelul glandelor

salivare

33. Perioada de incubaţie a virusului rabic este de:

A. 1-2 zile

B. 2 saptamani- 6 luni

C. 6 luni-1 an

D. 1-2 ani

E. 12-24 ore

34. Clinica infecţiei cu virusul rabic cuprinde:

A. Hepatomegalie

B. Icter

C. Mialgii

D. Splenomegalie

E. Frison

35. Diagnosticul infecţiilor cu virus rabic se face prin următoarele metode:

A. Evidenţierea virusului în scaun prin imunofluorescenţă

B. Apariţia corpilor Babes-Negri

C. Detecţia anticorpilor specifici

D. Detectarea antigenelor din sânge

E. Diagnostic pe baza reacţie de fixare a complementului

36. Tratamentul infecţiilor cu virus rabic se face prin:

A. Toaleta plăgii cu apă şi săpun

B. Antiseptic virulicid

C. Administrarea de vaccin

D. Administrarea de imunoglobuline

E. Toate răspunsurile sunt corecte

37. Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul hepetic tip 2 (HVS2) nu este

adevărată:

A. Leziunile veziculare dureroase apar la bărbaţi şi la femei

B. HSV2 reprezintă o importantă cauză a encefalitei la adulţi

C. Pentru tratamentul leziunii primare la gazda imuncompetenta se administrează acyclovir

D. HSV2 este o importantă cauză a infecţiei neonatale

E. HSV2 are un genom ADN

38. Femeie de 24 ani prezintă febră şi faringită de o săptămână. La examinare se observă

aspect de faringită severă şi limfadenopatie cervicală bilaterală. Alegeţi virusul care nu

poate fi implicat în etiologia acestei infecţii:

A. Orthomyxovirusuri

Page 76: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

76

B. Adenovirusuri

C. Virusul Epstein- Barr

D. Citomegalovirusul

E. V. Rubeolos

39. Care din următoarele caracteristici diferenţiază Virusului varicelo-zosterian de virusul

herpes simplex?

A. Boală inaparentă, manifestată doar prin răspândirea virusului

B. Persistenţa virusului în formă latentă după vindecare

C. Rash vezicular

D. Genom ADN dublu catenar

E. Capsidă cu simterie icosaedrica

40. Alegeţi caracteristica ce diferenţiază virusul simplex de citomegalovirus:

A. Reprezintă o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate la nou născuţi

B. Produce malformaţii congenitale prin transmitere transplacentara virală

C. Produce infecţii severe la imunocompromisi

D. Produce infecţie uşoară sau inaparentă

E. Înveliş extern derivat din membrana celulei gazdă

41. Care din următoarele afirmaţii despre herpes simplex nu este adevărată:

A. Acyclovirul reduce numărul de episoade recurente infecţioase prin eradicarea celulelor

infectate viral

B. Herpesul genital poate fi transmis şi în absenţa leziunilor caracteristice

C. În leziuni se găsesc celulele gigante multinucleare

D. Episodul iniţial al infecţiei este mai sever decât episoadele următoare

E. Susceptibilitatea este generală

42. Unele infecţii virale apar ca fiind asimptomatice, inaparente clinic la copiii mici . Care

din următoarele virusuri are cel mai puţin probabil această manifestare:

A. Virusul hepatitic A

B. Virusul poliomielitic

C. Virusul varicelozosterian

D. Virusul Epstein Barr

E. Virusul hepatitic B

43. Pacientul dvs are 65 ani, operat de cancer de cap de pancreas. In cursul operatiei a

primit numeroase transfuzii cu sange. Stare generala buna timp de 2 saptamani dupa care a

prezentat febra, varsaturi, diaree. Hemoculturi si coproculturi negative.Testele pentru

hepatita B au fost negative.

Biopsia hepatica a relevat incluzii intranucleare.

Care este cauza cea mai probabilă a infecţiei?

A. Adenovirus

B. Cytomegalovirus.

C. Virusul hepatitc A

D. Rotavirus

Page 77: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

77

E. HIV

44. Familia alfa herpesvirinae cuprinde:

A. Genul Herpes simplex

B. Genul Citomegalovirus

C. Genul Lymphocryptovirus

D. Virusul herpetic uman tip 6

E. Virusul herpetic uman tip 8

45. Familia beta herpesvirinae cuprinde:

A. Genul Citomegalovirus

B. Virusul herpetic uman tip 8

C. Genul Varicellovirus

D. Genul Herpes siplex

E. Genul Lymphocryptovirus

46. Familia gama herpesvirinae cuprinde:

A. Genul Lymphocryptovirus

B. Virusul herpetic uman tip 6

C. Virusul herpetic uman tip 7

D. Genul Citomegalovirus

E. Genul Varicellovirus

47. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusurile herpetice umane 1 şi 2 (HSV1, HSV2)

A. Boala evolueazǎ ca primoinfecţie herpeticǎ şi herpes recidivant

B. Primoinfecţia herpeticǎ are o perioadǎ de incubaţie de 3-12 zile, multe forme fiind

inaparente clinic

C. Formele clinice pot debuta cu subfebrilitate şi erupţii tegumentare cu vezicule

dezvoltate pe o zona eritematoasǎ

D. Herpesul oral este cauzat de HSV 1 sau 2, la copii îndeosebi de HSV2

E. Primoinfecţia poate fi gingivostomatitǎ sau faringitǎ

48. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul Varicelo-Zosterian:

A. Infecţia primarǎ este varicela sau “vărsatul de vânt”

B. Varicela afecteazǎ copiii, calea de transmitere fiind cea aerianǎ

C. Leziunile apar în valuri astfel încât în perioada de stare pacientul prezintǎ leziuni de

vârste diferite

D. Infecţia rǎmâne latentǎ în ganglionii nervoşi motori

E. Reactivarea produce zona zoster, caracterizatǎ de dureri şi erupţie vezicularǎ în zona

dermatomerelor corespunzǎtoare ,cu posibilitatea persistenţei unui sindrom dureros cronic

de mai multe sǎptǎmâni

49. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul Varicelo-Zosterian:

A. Produsele patologice care se recolteazǎ pentru diagnostic sunt reprezentate de lichid

vezicular sau sânge pentru diagnosticul serologic

B. Virusul nu poate fi evidenţiat din leziune prin reacţia de imunofluorescenţǎ directă

Page 78: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

78

C. Acizii nucleici virali nu se detecteazǎ prin tehnica PCR

D. Virusul nu este cultivabil pe culturi celulare

E. Diagnosticul serologic constă în detecţia anticorpilor specifici prin metoda Western

Blot.

50. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul Epstein Barr (EBV):

A. Virusul Epstein Barr produce mononucleoza infecţioasǎ

B. Se transmite prin salivǎ

C. Frecvent boala poate fi asimptomaticǎ

D. Produce boala incluziilor citomegalice

E. Infecţia latentǎ cu EBV poate fi asociatǎ cu limfomul Burkitt, boala Hodgkin şi

carcinomul nazofaringian

51. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul Epstein Barr (EBV):

A. În urma infecţiei cu EBV limfocitele B activate produc anticorpi heterofili de clasa IgM

B. Detecţia antigenelor virale se realizeazǎ prin testul monospot

C. Detectarea anticorpilor IgG specifici formaţi împotriva antigenelor virale şi lipsa IgM

semnificǎ infecţie acutǎ

D. Detecţia IgM anticapsidă şi absenţa anticorpilor faţă de antigenul nuclear al virusului

înseamnă semnifică infecţie persistentă

E. Anticorpii heterofili sunt prezenţi la 10% din populaţie

52. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul citomegalic (CMV):

A. Produce boala incluziilor citomegalice

B. Este o boalǎ strict umanǎ, se poate transmite prin salivǎ, secreţii genitale, urinǎ,materii

fecale, lapte matern, sânge

C. Cǎile de transmitere sunt prin contact cu diferite secreţii, transfuzii, transplant,

materno-fetal, sexual

D. Produce mononucleozǎ infecţioasǎ

E. Proporţia adulţilor cu anticorpi anti-CMV este cuprinsǎ între 50-80%

53. Care rǎspuns este fals referitor la virusul citomegalic:

A. Virusul pǎtrunde în ţesutul limfatic din ganglionii locali, apoi prin intermediul

limfocitelor şi monocitelor circulante ajung în ganglionii limfatici şi splinǎ, ulterior în

glandele salivare, rinichi, col uterin

B. Celulele infectate se hipertrofiazǎ şi prezintǎ incluzii intranucleare înconjurate de un

halou clar, putând deveni multinucleate

C. La pacienţii imunodeprimaţi, de exemplu la pacienţii cu SIDA, virusul declanşeazǎ

pneumonii severe, encefalitǎ

D. Examenul de microscopie electronicǎ a preparatelor histologice aratǎ celulele

caracteristice mici binucleate

E. Produsele patologice ce se pot recolta pentru diagnosticul infecţiei sunt reprezentate de

sânge, urinǎ, lichid amniotic,biopsie

54. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la papilomavirusuri:

Page 79: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

79

A. Genomul HPV este reprezentat de o moleculǎ de ADN dublu catenarǎ, circularǎ şi

capsidǎ

B. Existǎ peste 100 tipuri de HPV

C. Infecţia se transmite prin contact direct tegumentar sau genital

D. Leziunile se numesc condiloamele acuminate

E. HPV nu afecteazǎ celulele scuamoase

55. Alegeţi rǎspunsul incorect referitor la papilomavirusuri:

A. Genomul HPV este reprezentat de o moleculǎ de ARN dublu catenarǎ

B. Leziunile se numesc condiloamele acuminate

C. Reprezintǎ una dintre cele mai comune boli cu transmitere sexualǎ

D. HPV infecteazǎ celulele scuamoase

E. Imunitatea celularǎ şi imunitatea umoralǎ induse de prezenţa virusului sunt implicate în

regresia spontanǎ a condiloamelor

56. În infecţia cu papilomavirusuri nu se observă:

A. Prezenţa papiloamelor

B. Verucile tegumentare şi ale plantei

C. Condiloamele acuminate

D. Carcinomul de col uterin

E. Şancrul dur de inoculare

57. Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la papilomavirusuri:

A. Cancerul de col uterin este cauza majorǎ de mortalitate la femei şi a doua cauzǎ de

cancer la femei în lume

B. În USA se diagnosticheazǎ 10.400 de cazuri de cancer cervical în fiecare an cu

aproximativ 37.000 decese

C. Se estimeazǎ aproximativ 500.000 cazuri anual în lume

D. Tipurile 6 şi 11 de HPV provoacǎ 70% din cazurile de cancer cervical şi alte cancere

urogenitale

E. Prevenirea se face prin respectarea regulilor generale de protecţie împotriva bolilor cu

transmitere sexualǎ şi prin vaccinare

58. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la papilomavirusuri:

A. La femei se efectueazǎ examenul citologic Papanicolau şi examenul histologic cu

evidenţierea celulelor tipice numite koilocite

B. Uneori se pot vizualiza leziunile la colposcopie, alteori aspectul macroscopic este

normal şi infecţia e detectatǎ doar la examenul citologic

C. Virusurile se izoleazǎ în culturi celulare

D. Detectarea ADN ului viral prin tehnica PCR permite identificarea tipului de virus

E. Testul HPV-DNA (de detecţie a ADN-ului viral) nu este un test de detecţie a cancerului

ci detecteazǎ virusurile papilomatozei umane

Page 80: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

80

Complement multiplu

1. Virusurile herpetice :

A. Caracterizate prin faptul că după infecţia primară virusurile nu rămân în stare de

latenţă în organism pe toată durata vieţii, putând produce infecţii recurente

B. Grupate în 4 familii

C. Cuprind ADN dublu catenar

D. Au structură helicoidală

E. Sunt virusuri ubicuitare

2. Replicarea virusurilor herpetice are următoarele etape:

A. Virusul se ataşează de celula gazdă şi penetrează în celulă prin fuziunea anvelopei

virale cu membrana celulară

B. Pătruns în citoplasmă virionul se decapsidează

C. Capsida nu este distrusă la nivelul citoplasmei celulare iar genomul viral nu migrează

în nucleu unde are loc ciclul replicativ rezultând molecule încapsidate

D. La nivelul membranei nucleare a celulei gazdă se sintetizează anvelopa

E. Molecule încapsidate sunt eliberate din nucleu

3. Clasificarea virusurilor herpetice cuprinde:

A. Familia alfa herpesvirinae cuprinde Genul Herpes simplex , Genul Varicellovirus si

Virusul herpetic uman de tip 6

B. Familia beta herpesvirinae care cuprinde: Genul Citomegalovirus, specia

Citomegalovirus uman,virusul herpetic uman tip 7 si virusul herpetic uman tip 8

C. Familia gamma herpesvirinae care cuprinde: genul Lymphocryptovirus cu specia

Epstein Barr şi virusul herpetic uman tip 8.

D. Familia beta herpesvirinae care cuprinde: genul Lymphocryptovirus

E. Familia alfa herpesvirinae cuprinde Genul Varicellovirus sau virusul herpetic uman 3

(virusul varicelo-zosterian)

4. Familia Alfa herpesvirinae cuprinde Următoarele genuri:

A. Herpes simplex

B. Citomegalovirus

C. Lymphocryptovirus

D. Varicellovirus

E. Variantele A şi C

5. Familia beta herpesvirinae cuprinde:

A. Genul Citomegalovirus, specia Citomegalovirus uman

B. Virusul herpetic uman tip 7

C. Virusul herpetic uman tip 8

D. Genul Varicellovirus

E. Genul Lymphocryptovirus

6. Virusurile din Familia beta herpesvirinae caracterizează prin :

A. Sunt virusuri specifice pentru limfocitele B şi T şi produc infecţii latente ale ţesutul

Page 81: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

81

limfoid

B. Se caracterizează prin infecţii latente în ganglionii senzitivi

C. Se caracterizează prin efectul de hipertofiere a celulelor infectate

D. Se caracterizează prin menţinerea într-o stare de latenţă în leucocitele circulante,

rinichi, glande exocrine şi alte ţesuturi.

E. Se caracterizează prin infecţii latente în ganglionii spinali.

7. Virusurile herpetice umane 1 şi 2 (HSV1, HSV2) :

A. Boala involuează ca : primoinfecţie herpetică şi herpes recidivant

B. Primoinfecţia herpetică are o perioadă de incubaţie de 3-12 săptămâni, multe forme

fiind inaparente clinic.

C. Leziunile apar în valuri astfel încât în perioada de stare pacientul prezintă leziuni de

vârste diferite.

D. Formele clinice pot debuta cu subfebrilitate şi erupţii tegumentare cu vezicule

dezvoltate pe o zonă eritematoasă

E. Primoinfecţia poate fi: gingivostomatită şi faringită

8. Virusul Epstein Barr (EBV sau HHV4) :

A. Frecvent boala poate fi asimptomatică

B. Este asociat cu dezvoltarea unor limfoame maligne la imunocompetenţi

C. Nu se transmite prin salivă

D. Incubaţia este de 4 - 7 zile

E. Este un virus herpetic limfotrop cu răspândire ubicuitară

9. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la HSV2:

A. ARN spiralat, structură icosaedrica

B. La copii herpesul oral e cauzat îndeosebi de HSV2

C. Boala nu evoluează ca herpes recidivant ci doar ca primoinfecţie herpetică

D. Virusul rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii

trigeminali.

E. Se face screeningul femeilor gravide pentru detecţia sa

10. Virusul Citomegalic nu cuprinde următoarele:

A. Infecţiile la adult nu sunt frecvente, asimptomatice

B. La nou-născut şi sugar nu pot evolua fatal

C. La copil poate mima o mononucleoză infecţioasă cu febră, adenopatii,

hepatosplenomegalie, modificarea tabloului sangvin

D. Există vaccin, în afară de profilaxie nespecifică, se recomandă reguli de igienă

E. Cultivarea se poate face pe culturi de fibroblaste, apare efectul citopatic în focare (1-2

incluzii nucleare înconjurate de un halou clar „în ochi de bufniţă” la 2 zile după inoculare)

11. Virusurile oncogene ADN sunt:

A. Familia Papovaviridae cuprinde Papovavirusuri: virusurile Papiloma

B. Adenovirusuri

C. Herpesvirusuri (HH4: Epstein Barr, HH5: CMV, HH8 Kaposi sarcoma)

D. Hepadnaviridae: HBV

Page 82: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

82

E. Oncovirinae :HTLV-1

12. Papilomavirusurile cauzează o varietate de proliferări benigne:

A. Negii cutanaţi

B. Negii venerieni

C. Leziunile intraepiteliale scuamoase genitale

D. Papiloamele orolaringiene

E. Spasme musculare dureroase

13. Alegeţi afirmaţiile adevărate referioare la HPV:

A. HPV infectează celulele scuamoase, producând vacuole citoplasmatice caracteristice,

proces numit koilocitoza

B. Semnul Koplik este marca infecţiei cu acest virus

C. Majoritatea condiloamelor sunt maligne

D. Imunitatea celulară şi imunitatea umorală induse de prezenţa virusului sunt implicate

în regresia spontană a condiloamelor

E. Pacienţii imunodeprimaţi nu au condiloame extinse

14. Următoarele afirmaţii sunt adevărate (HPV):

A. Vaccin tetravalent recombinat care conţine proteine HPV, induce un răspuns imun

puternic împotriva virusurilor papiloma tip 6, 11, 16 şi 18.

B. Există 13 tipuri de HPV transmise sexual cu risc crescut pentru producerea de infecţii

persistente şi de cancer

C. Cancerul de col uterin este cauză majoră de mortalitate la femei şi a doua cauză în

lume de cancer la femei

D. Carcinomul de col uterin, de penis, anal şi leziunile preneoplazice sunt asociate cu

HPV 6 si HPV 11

E. Cancer scuamos laringe, esofag, plămân HPV produc 16% din totalul cancerelor la

femei în lume şi 10% din totalul cancerelor

15. Vaccinul HPV este o necesitate întrucât:

A. 290.000 morţi anual prin cancer col uterin ( cancer cervical)

B. Cauză majoră de mortalitate la femei şi prima cauză în lume de cancer la femei

C. În jur de 200.000 cazuri de cancer de col uterin anual în lume (WHO/IARC statistics).

D. USA: 10.400 de cancer cervical diagnosticat în fiecare an, aproximativ 37.000 decese

E. Cancerul cervical şi alte cancere urogenitale sunt cauzate de HPV

16. Vaccinul HPV:

A. Este un vaccin tetravalent recombinat care conţine proteine HPV, induce un răspuns

imun puternic împotriva virusurilor papiloma tip 6, 11, 16 şi 18.

B. Studiu 25,000 femei pe 2 ani, vaccinul (Gardasil, Merke and Co) a fost comparat cu

un placebo.

C. Se administrează 3 doze vaccin

D. Vaccinul include şi tipurile 16 şi 18 (deşi aceste tipuri nu induc cancerul), pot da

rezultate fals pozitive la testul papanicolau şi produc condiloame ano genitale

E. USA 1.5 milioane de femei/ an au testul PAP anormal (10 milioane de teste anual)

Page 83: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

83

17. Diferite forme de cancer produse de HPV sunt şi următoarele:

A. Neoplazie vulvară intraepitelială

B. Neoplazie peniană intraepitelială

C. Neoplazie intraepitelială anală

D. Neoplazie cervicală intraepitelială

E. Numai variantele A,B şi C sunt adevărate

18. Transmiterea HPV cuprinde:

A. Contact indirect tegumentar sau genital

B. Condiloamele acuminate (veruci, negi)

C. Una dintre cele mai comune boli cu transmitere sexuală în USA: 50% din populaţia

activă sexual dobândeşte boala în cursul vieţii

D. Verucile tegumentare nu sunt frecvente la copii şi adulţi tineri şi incidenţa tinde să

crească la adulţi

E. Există specii de HPV la animale însă acestea nu sunt o sursă importantă de infecţie la

om

19. Sunt 2 clase de gene în care exprimarea alterată duce la pierderea controlului

multiplicării:

A. Gene care stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în

aceste gene vor fi dominante

B. Gene care inhibă creşterea celulară şi care produc cancer prin inhibarea lor;mutaţiile în

aceste gene se numesc recesive

C. Gene care stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în

aceste gene vor fi dominante şi produc cancer când nu sunt hiperactive

D. Gene care inhibă creşterea celulară şi care produc cancer prin inhibarea lor;mutaţiile în

aceste gene se numesc dominante

E. Gene care stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în

aceste gene vor fi recesive

20. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la virusurile oncogene:

A. Virusul poate produce cancerul numai prin transportul unei oncogene

B. Virusul poate produce cancerul numai prin activarea unei protooncogene

C. Virusurile oncogene ADN includ: Familiile Papovaviridae, Adenovirusuri,

Herpesvirusuri, şi Hepadnaviridae

D. Virusuri tumorale ADN sunt retrovirusurile

E. Virusurile tumorale ADN şi ARN au modalităţi comune de reproducere,dar au şi un

aspect diferit precum capacitatea de a-şi integra genomul în celula gazdă

21. Virusul rabic:

A. Aparţine Familiei Rhabdoviridae

B. Virionul are formă de cârlig

C. Este încapsulat

D. 100-430 nm diametru

E. 45-100 nm lungime

Page 84: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

84

22. Următoarele variante referitoare la Virusul rabic sunt false cu excepţia:

A. Genomul ADN dublu catenar

B. Capisda icosaedrică

C. Anvelopa alcătuită din glicoproteine şi proteine matrice M

D. Pe plan global sunt estimate 55.000 decese la oameni prin rabie

E. Epidemiologie, India: cea mai mare rată din lume, în principal din cauza câinilor fără

stăpân

23. Patogeneza şi clinica la rabie se caracterizează prin:

A. Perioada de incubaţie depinde depinde de distanţa faţă de SNC (2-6 săptămâni)

B. O dată ce a ajuns la nivelul SNC şi apare simptomatologia, infecţia netratată este

fatală în câteva zile

C. Perioada de stare cuprinde cefalee, febră, iritabilitate, agitaţie, anxietate

D. Debutul se caracterizează prin salivaţie, transpiraţii, lăcrimare, hipersensibilitatea

simpaticului

E. În final apar letargie, comă

24. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la rabie:

A. Debutul se caracterizează prin cefalee, febră, iritabilitate, agitaţie, anxietate

B. Perioada de stare cuprinde salivaţie, transpiraţii, lăcrimare hipersensibilitatea

simpaticului

C. Apar contracturi musculare spastice ale muşchilor faringieni cu deglutiţie dureroasă

(sialoree, hidrofobie)

D. Nu apar halucinaţii, crize convulsive declanşate de zgomot, lumină bruscă

E. Moartea apare în câteva luni prin stop cardiac sau stop respirator

25. Următoarele afirmaţii referitoare la virusul rabic sunt adevărate cu excepţia:

A. Odată instalat stadiul clinic manifest, evoluţia nu este rapidă spre exitus

B. Multiplicarea virală nu are loc şi în glandele salivare

C. Ca tratament 1 doza de imunoglobuline HIGR ( “human rabies immunoglobulin”) :

imunizare activă şi 5 doze de vaccin antirabic pe parcursul a 28 zile: imunizare pasivă

D. Există un singur vacin pentru om obţinut din ţesut nervos

E. Pe plan global s-au estimat 55.000 decese la oameni prin rabie

26. Următoarele afirmaţii referitoare la Genul Herpex simplex sunt adevărate:

A. Herpesul genital primar cauzat cel mai frecvent de HSV2.

B. Primoinfecţia poate fi: gingivostomatită

C. Primoinfecţia poate fi:faringită

D. Debutul este cu hipertermie, rash cutanat urmat de apariţia de vezicule ce se

transformă în pustule şi cruste foarte pruriginoase

E. Multe forme sunt inaparente clinic

27. Manifestări clinice ale virusului Varicelo-Zosterian sunt următoarele cu excepţia:

A . Infecţia primară este varicela sau „vărsatul de vânt”.

B. Varicela afectează copiii, calea de transmitere fiind cea aeriană.

Page 85: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

85

C. Sunt virusuri specifice pentru limfocitele B şi T şi produc infecţii latente ale ţesutul

limfoid.

D. Leziunile apar în valuri astfel încât în perioada de stare pacientul prezintă leziuni de

vârste diferite.

E. Infecţia rămâne latentă în ganglionii nervoşi senzitivi

28. Familia Beta Herpesvirinae nu cuprinde:

A. Genul Varicellovirus

B. Genul Citomegalovirus

C. Genul Lymphocryptovirus

D. Virusul herpetic uman tip 8

E. Virusul herpetic uman 3

29. Alegeţi afirmaţiile adevărate în legătură cu virusul Varicelo-Zosterian:

A. Produsele patologice care se recoltează sunt reprezentate de lichid vezicular

B. Virusul poate fi evidenţiat din leziune prin tehnica PCR.

C. Virusul se poate cultiva pe culturi de fibroblaste pe care se constată apariţia efectului

citopatic

D. Diagnostic serologic cu detecţia anticorpilor specifici prin tehnica ELISA

E. Produsele patologice care se recoltează sunt reprezentate de sânge pentru diagnosticul

serologic.

30. Următoarele afirmaţii referitoare la Acyclovir sunt false :

A. Are activitate inhibitorie numai în vivo împotriva virusurilor herpetice umane

B. Are activitate inhibitorie numai în vitro împotriva virusurilor herpetice umane

C. Nu include virusul herpes simplex (HSV) tip 1 si 2

D. Include Virusul Epstein Barr (EBV) şi Virusul citomegalic (CMV)

E. Nu include virusul varicelo-zosterian (VZV)

31. Replicarea virusurilor herpetice cuprinde:

A. Virusul se ataşează de celula gazdă şi penetrează în celulă prin fuziunea anvelopei

virale cu membrana celulară

B. Pătruns în citoplasmă virionul se capsidează

C. Capsida este distrusă la nivelul citoplasmei celulare iar genomul viral migrează în

nucleu unde are loc ciclul replicativ rezultând molecule încapsidate

D. La nivelul membranei nucleare a celulei gazdă nu se sintetizează anvelopa

E. Molecule încapsidate sunt eliberate din nucleu

32. Manifestări clinice ale infecţiei cu virusul varicelo-zosterian VZV sunt:

A. Infecţia primară este varicela sau „vărsatul de vânt”.

B. Varicela afectează copiii, calea de transmitere fiind cea prin contact direct.

C. Incubaţia este de 2- 8 zile debutul fiind cu hipertermie, rash cutanat urmat de apariţia

de vezicule ce se transformă în pustule şi cruste foarte pruriginoase.

D. Leziunile apar în valuri astfel încât în perioada de stare pacientul prezintă leziuni de

vârste diferite.

E. Infecţia rămâne latentă în ganglionii nervoşi senzitivi.

Page 86: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

86

33. Diagnostic de laborator al infecţiei cu virusul varicelo-zosterian VZV cuprinde:

A. Produsele patologice care se recoltează sunt reprezentate de lichid vezicular sau sânge

pentru diagnosticul serologic.

B. Virusul poate fi evidenţiat din leziune prin reacţia de imunofluorescenţă.

C. Acizii nucleici virali se detectează prin tehnica PCR.

D. Virusul poate fi evidenţiat din leziune prin tehnica PCR.

E. Acizii nucleici virali se detectează prin reacţia de imunofluorescenţă

34. Diagnostic de laborator VZV se caracterizează prin :

A. Virusul se poate cultiva pe culturi de fibroblaste pe care se constată apariţia efectului

citopatic (balonizări celulare)

B. Diagnostic serologic cu detecţia anticorpilor specifici prin tehnica ELISA

(seroconversia)

C. Virusul poate fi evidenţiat din leziune prin reacţia de imunofluorescenţă.

D. Acizii nucleici virali se detectează prin tehnica PCR.

E. Produsele patologice care se recoltează sunt reprezentate numai de lichid vezicular

35. Virusul citomegalic (CMV, HH5) se poate transmite prin :

A. Salivă

B. Secreţii genitale

C. Urină

D. Materii fecale

E. Tuse

36. Căile de transmitere CMV sunt :

A. Prin contact cu diferite secreţii

B. Transfuzii

C. Transplant

D. Cale respiratorie

E. Numai sexual

37. Patogenia infecţiei cu virusul citomegalic la pacienţii imunocompetenţi cuprinde:

A. Virusul pătrunde în ţesutul limfatic din ganglionii locali, apoi prin intermediul

limfocitelor şi monocitelor circulante ajung în toţi ganglionii şi splină

B. Virusul pătrunde în ţesutul limfatic din ganglionii locali, apoi prin intermediul

limfocitelor şi monocitelor circulante ajung în glandele salivare, rinichi, col uterin, testicul

C. Celulele infectate se hipertrofiază şi prezintă incluzii intranucleare înconjurate de un

halou neclar, putând deveni multinucleate

D. În general infecţia nu este asimptomatică, apar manifestările clinice.

E. După primoinfecţie virusul intră într-o stare de latenţă şi infecţia persistă toată viaţa.

38. Infecţia CMV congenitală cuprinde:

A. Afectarea retinei

B. Hepatosplenomegalie

C. Macrocefalii

Page 87: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

87

D. Calcificări cerebrale cu convulsii,

E. Retard mental

39. Sindromul TORCH înseamnă:

A. Toxoplasmoză

B. Rubeolă

C. Doar variantele A şi B

D. Herpes simplex, HIV

E. Infecţie cu Citomegalovirus

40. Simptomatologia EBV include :

A. Febră

B. Semnul Koplik

C. Limfadenopatie

D. Hepatomegalie

E. Rash cutanat

41. Infecţia latentă cu virusul Epstein-Barr EBV poate fi asociată cu :

A. Limfomul Burkitt

B. Carcinomul nazofaringian

C. Boala Hodgkin

D. Neoplazie cu malignitate extrem de scăzută

E. Neoplasm diferenţiat la nivelul naso-faringelui foarte invaziv mai ales la nivelul

ganglionilor cervicali

42. Limfomul Burkitt:

A. Este o neoplazie cu malignitate extrem de scăzută

B. Cuprinde tumori localizate frecvent la nivelul membrelor

C. Este întâlnit în Africa

D. Este întâlnit în Papua Noua Guinee

E. Antigenele virale sunt detectate pe suprafaţa limfocitelor

43. Diagnostic serologic în infecţia cu EBV:

A. Cuprinde detecţia anticorpilor heterofili (testul Paul-Bunnell-Hăngănuţiu)

B. În urma infecţiei cu EBV limfocitele B activate produc anticorpi heterofili de clasa

IgG care recunosc antigenele Paul Bunell de pe suprafaţa eritrocitelor de cal, ovine,

bovine şi produc hemaglutinare

C. Detecţia anticorpilor heterofili prin testul monospot cu aglutinarea eritrocitelor de cal

cu anticorpii heterofili din serul pacientului.

D. Aceşti anticorpi sunt prezenţi la 20-40% dintre pacienţii infectaţi

E. Tehnica ELISA de detecţie a anticorpilor specifici

44. Următoarele afirmaţii referitoare la genul Herpex simplex sunt adevărate:

A. Herpesul genital primar cauzat cel mai frecvent de HSV2.

B. Primoinfecţia poate fi gingivostomatită

C. Primoinfecţia poate fi faringită

Page 88: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

88

D. Debutul este cu hipertermie, rash cutanat urmat de apariţia de vezicule ce se

transformă în pustule şi cruste foarte pruriginoase

E. Multe forme sunt inaparente clinic

45. Diagnostic de laborator, produse patologice în infecţia cu virusurile Herpes simplex

HSV1, HSV2 sunt următoarele:

A. Lichid vezicular

B. Raclaj

C. LCR

D. Sânge

E. Lichid amniotic

46. Referitor la Herpes simplex variantele false sunt:

A. Sunt virusuri specifice pentru limfocitele B şi T şi produc infecţii latente ale ţesutul

limfoid

B. Se caracterizează prin efectul de hipertofiere a celulelor infectate şi menţinerea într-o

stare de latenţă în leucocitele circulante, rinichi, glande exocrine şi alte ţesuturi.

C. Formele clinice nu pot debuta cu subfebrilitate şi erupţii tegumentare cu vezicule

dezvoltate pe o zonă eritematoasă.

D. Recidivele apar la 30% din pacienţii cu primoinfecţie, favorizată fiind de factori ce

produc o depresie a imunităţii celulare.

E. Alte localizări: keratoconjunctivita, encefalita herpetică, meningita herpetică, herpesul

generalizat la imunodeprimaţi.

47. Următoarele afirmaţii sunt false referitoare la virusul Herpes simplex tip 2 HSV2:

A. Rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii sacrali.

B. Virusul rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii

trigeminali.

C. Infecţia rămâne latentă în ganglionii nervoşi senzitivi.

D. Infecţia latentă poate fi asociată cu limfomul Burkitt

E. După infecţia primară nu rămâne în stare de latentă în organism

48. Alegeţi afirmaţiile sunt false referitoare la virusul Herpes simplex tip 2 HSV2:

A. ARN spiralat, structură icosaedrica

B. La copii herpesul oral e cauzat îndeosebi de HSV2

C. Boala nu evoluează ca herpes recidivant ci doar ca primoinfecţie herpetică

D. Virusul rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii

trigeminali.

E. Se face screeningul femeilor gravide pentru detecţia sa

49. Afirmaţiile adevărate în legătura cu replicarea virusului herpetic este:

A. Virusul se ataşează de celula gazdă şi penetrează în celulă prin fuziunea anvelopei

virale cu membrana celulară

B. La nivelul membranei nucleare a celulei gazdă se sintetizează anvelopa

C. Pătruns în citoplasmă virionul se decapsidează

D. Genomul viral migrează în citoplasma unde are loc ciclul replicativ

Page 89: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

89

E. Capsida este distrusă la nivelul citoplasmei celulare

50. Următoarele afirmaţii despre rabie sunt adevărate:

A. O dată ce a ajuns la nivelul SNC şi apare simptomatologia, infecţia netratată este

fatală în câteva ore

B. Rabia apare prin pătrunderea virusului printr-o plagă muşcată

C. Riscul infecţiei legat de severitatea muşcăturii

D. Inocularea virusului, replicare la poarta de intrare, pe calea axonilor nervilor senzitivi

ajunge la măduva spinării

E. Inocularea virusului, replicare la poarta de intrare, pe calea axonilor nervilor senzitivi

ajunge la creier

51. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul rabic:

A. Face parte din familia Rhabdoviridae

B. Este un ADN virus

C. Este un ARN virus

D. Este neanvelopat

E. Virionul are formă de glonţ

52. Alegeţi răspunsurile corecte privind virusul rabic:

A. Genomul este ARN simplu spiralat

B. Capsida este icosaedrică

C. Este un virus neanvelopat

D. Proteinele matrice M intervin în răspunsul imun

E. Proteinele M aparţin anvelopei

53. Virusul rabic se poate întâlni la:

A. Câini

B. Pisici

C. Păsări

D. Vulpi

E. Lilieci

54. Patogenitatea virusului rabic constă în:

A. Pătrunderea virusului prin tegumentul îndemn

B. Replicarea virusului la poarta de intrare

C. Migrarea virusului pe calea axonilor nervilor senzitivi

D. Virusul ajunge din creier la nivel ocular

E. Virusul ajunge din creier la nivelul glandelor salivare

55. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul rabic

A. Perioada de incubaţie a virusului rabic este de 3-5 zile

B. Virusul se transmite prin muşcătură de la animal la om

C. Simtomatologia apare după 10 zile de la muşcătura

D. Odată apărută simptomatologia evoluţia este ireversibilă

E. Perioada de incubaţie este între 2 săptămâni şi 6 luni

Page 90: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

90

56. Debutul infecţiei cu virus rabic se caracterizează prin:

A. Cefalee

B. Tulburări de tranzit

C. Hepatomegalie

D. Febră

E. Anxietate

57. În perioada de stare bolnavul de rabie prezintă:

A. Febră înaltă

B. Frisoane

C. Hipersalivaţie

D. Spasme musculare dureroase

E. Deglutiţie dureroasă

58. În ultima perioadă a rabiei apar manifestări ca:

A. Transpiraţii

B. Lăcrimare

C. Mânie

D. Comă

E. Letargie

59. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile herpes simplex 1 (HSV1) şi 2

(HSV2):

A. HSV1 şi HSV2 fac parte din subfamilia beta- herpes virinae

B. Produc infecţii latente în leucocitele circulante

C. Sunt virusuri ADN

D. Înveliş extern derivat din mebrana celulei gazdă

E. Produc efect citopatic de tip litic în culturile celulare

60. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile herpes simplex 1(HSV1):

A. Omul este singura gazdă

B. Nu este inactivat de razele ultraviolete

C. Inactivat la 56°C în 20 minute

D. Produce infecţii latente, persistente pe întreaga viaţă

E. Se diferenţiază la microscopul electronic faţă de virusul herpes simplex tip 2 (HSV2)

61. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile herpes simplex 1(HSV1):

A. Sursa de infecţie este omul bolnav sau persoana infectata cu infecţie inaparentă

B. Are potenţial oncogen

C. Transmitere directă cu salivă sau lichid vezicular

D. Este un virus ARN

E. Infectează omul şi diferite animale

62. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile herpes simplex 1(HSV1):

A. După infecţia primară infecţia persistă în neuronii ganglionilor senzitivi locali

Page 91: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

91

B. Reactivarea leziunilor se produce după un stress fiziologic

C. Toţi pacienţii infectaţi vor avea forme recidivante de boală

D. Există un vaccin eficient pentru prevenirea infecţiei

E. Aciclovirul acţionează prin inhibarea ADN polimerazei virale

63. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la virusul Herpes simplex tip 2 (HSV2):

A. HSV2 se transmite prin contact sexual

B. HSV se poate transmite de la mamă la făt în cursul travaliului

C. HSV1 şi HSV2 se pot transmite încrucişat

D. HSV2 face parte din familia beta- Herpes virinae

E. Infecţia se menţine latentă în leucocitele circulante

64. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Herpes simplex tip 1 (HSV1) şi herpes

simplex tip 2 (HSV2):

A. Fac parte din familia gamma- herpesvirinae

B. Sunt virusuri ARN

C. Sunt virusuri strâns înrudite având omologie în secvenţele genomice de 50%

D. Omul este singura gazdă

E. Perioada de incubaţie este de 3-12 zile

65. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Herpes simplex tip 1 (HSV1)

A. Apar leziuni sub formă de vezicule pe o bază eritematoasă

B. Leziunile dispar după 7-15 zile şi nu lasă cicatrice

C. Cea mai frecvenţă localizare este la nivelul encefalului

D. Reactivarea infecţiei latente determină apariţia leziunilor în acelaşi teritoriu cutanat

sau mucos

E. Reactivarea infecţiei este mult mai severă decât primoinfecţia

66. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul varicelo-zosterian (VZV)

A. Face parte din familia beta- herpesvirinae

B. Este un virus cu genom ADN

C. Produce rujeola

D. Produce varicela

E. Produce rubeola

67. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul varicelo-zosterian (VZV):

A. Pentru tratament se poate administra acyclovir

B. Infecţia rămâne latentă în ganglionii nervoşi senzitivi

C. Reactivarea virusului determină boala numită zonă zoster

D. În cursul erupţiei veziculele apar toate în acelaşi timp

E. Zona zoster se caracterizează prin erupţie fără durere

68. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul varicelo-zosterian (VZV):

A. Varicela afectează mai frecvent copiii cu varsta de 5-9 ani

B. Infecţia se transmite pe cale digestivă.

C. Incubaţia este de 14-21 zile

Page 92: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

92

D. La nou născuţi boala poate fi contactată de la mamă şi are o evoluţie severă

E. Contagiozitatea este foarte redusă

69. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul varicelo-zosterian (VZV):

A. Copiii imunodeprimati fac forme severe de boală

B. Dacă infecţia survine în cursul sarcinii, mama are o evoluţie gravă cu pneumonie

C. Dacă infecţia survine în cursul sarcinii fătul prezintă malformaţii congenitale şi

deficienţe neuromotorii

D. Boala nu se transmite transplacentar de la mama la fat

E. VZV are potential oncogen

70. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul varicelo-zosterian (VZV):

A. Zona zoster se manifestă cu durere intensă pe teritoriul unui dermatom

B. Zona zoster nu se însoţeşte de durere

C. Apare o erupţie veziculară în zona toracică sau cervicală sau oftalmică

D. Poate produce nevralgia post-herpetică cu durată de săptămâni- luni

E. ZVZ se mai numeşte şi virusul herpetic uman 5

71. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul citomegalic (CMV):

A. Este un virus cu genom ARN

B. Rezervorul este reprezentat de rozătoare

C. Infecţia congenitală cu CMV este cea mai frecventă infecţie virală congenitală la om

D. Infecţia congenitală cu CMV duce la retard mental

E. CMV nu poate trece prin placentă deci nu afectează fătul

72. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul citomegalic (CMV):

A. Este o boală cu incidenţă foarte scăzută la om

B. CMV se poate transmite sexual

C. CMV poate se transmite prin sânge şi produse de sânge

D. CMV se poate transmite prin salivă, materii fecale, urină

E. CMV se poate transmite prin lapte matern

73. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul citomegalic (CMV):

A. O persoană infectată va purta virusul citomegalic toată viaţa

B. Diagnosticul de rutină se face prin detecţia anticorpilor de tip IgM şi IgG anti- CMV

în serul pacienţilor

C. Tratamentul se face cu Ganciclovir şi Foscarnet

D. Nu se poate cultiva în culturi celulare

E. Infectia CMV congenitală poate determina hipoacuzie până la surditate

74. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Epstein- Barr (EBV):

A. Face parte din familia alpha- herpesvirinae

B. Are tropism celular pentru limfocitele B

C. Produce varicelă

D. Poarta de intrare este oro-faringele

E. Susceptibilitate generală la infecţii

Page 93: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

93

75. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Epstein- Barr (EBV):

A. Se poate transmite prin salivă, secreţii orofaringiene, numindu-se „boală sărutului”

B. Se poate transmite prin transfuzii de sânge

C. Se poate transmite prin transplant de organe

D. Boala este o antropozoonoză

E. Este o boala acută specific umană

76. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Epstein- Barr (EBV):

A. Produce mononucleoza infecţioasă

B. După multiplicare în glandele salivare infectează limfocitele B şi diseminează pe cale

sanguină în ţesturile limfatice unde persistă toată viaţa

C. Expunerea la virus poate duce la infecţia asimptomatică

D. Se însoţeşte de leucopenie

E. Diagnosticul de pune prin evidenţierea anticorpilor heterofili Paul-Bunell- Hanganutiu

77. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Epstein- Barr (EBV):

A. Poate produce angină şi adenopatie laterocervicala şi supraclaviculara cu ganglioni

duri şi dureroşi

B. Poate produce febră, hepatomegalie, splenomegalie

C. Produce leucocitoză cu monocitoză şi scăderea hemoglobinei şi a trombocitelor

D. Afectează de obicei bătrânii

E. Este un adenovirus

78. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Epstein- Barr (EBV):

A. Infecţia se poate diagnostica pe frotiul de sânge periferic prin evidenţierea

monocitozei cu monocite atipice, mari, citoplasma vacuolizată

B. Poate fi asociat dezvoltării unor limfoame maligne de tip Hodgkin

C. Poate fi asociat dezvoltării carcinomului nazofaringian

D. Este un virus cu genom ARN simplu catenar

E. Diagnosticul de laborator se face prin detecţia anticorpilor specifici prin meotda

imunoenzimatică

79. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile papilomatozei umane (HPV):

A. Sunt virusuri cu genom ADN dublu catenar

B. Sunt virusuri cu genom ARN

C. Capsida are o simetrie icoasedrică

D. Se transmit pe cale aerogenă

E. Se transmit prin contact direct

80. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile papilomatozei umane (HPV):

A. Tipurile HPV 1-HPV4 produc verucile tegumentare

B. Tipurile HPV6-HPV 11 produc condiloamele acuminate

C. Tipurile HPV 16 şi HPV 18 sunt implicate în etiologia cancerului cervical uterin

D. Diagnosticul viral se realizează prin cultivarea în culturi celulare

E. Diagnosticul de laborator se bazează pe detecţia anticorpilor specifici prin metoda

Page 94: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

94

imunoenzimatică

81. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile papilomatozei umane (HPV):

A. Toate HPV sunt transmise prin contact direct

B. HPV tipurile 6 şi 11 produc papilomatoza laringiană sau în alte zone ale tractului

respirator

C. HPV 16 şi 18 duc la apariţia displaziilor celulare cu potenţial de transformare malign

D. Infecţia cu HPV poate fi detectată prin examen Papanicolau

E. Infecţia cu HPV produce întotdeauna o simptomatologie acută

82. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile papilomatozei umane (HPV):

A. Prezenţa koilocitelor semnifică apariţia cancerului de col uterin

B. Reacţia de polimerizare în lanţ PCR permite detecţia anticorpilor antiHPV

C. Examenul citologic Papanicolau este o metodă de diagnostic mai sensibilă a infecţiei

cu HPV decât detecţia ADN ului viral prin PCR

D. Testul HPV DNA nu este un test de detecţie a cancerului,ci detectează virusurile HPV

care determină displazii la nivelul cervixului

E. Frotiul poate detecta schimbările produse de HPV,dar nu este la fel de specific ca şi

detecţia ADN-ului viral al HPV

83. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile papilomatozei umane (HPV):

A. Persistenţa infecţiei cu acelaşi tip de virus HPV este un factor important pentru

dezvoltarea neoplaziei

B. Testul HPV DNA este un test de detecţie a cancerului de col uterin

C. Testul HPV DNA identifică tipul de virus implicat în producerea infecţiei

D. Cancerul de col uterin este a doua cauză de mortalitate la femei în întreaga lume

E. Vaccinul Gardasil este un vaccin trivalent

84. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile papilomatozei umane (HPV):

A. Există un vaccin bivalent antiHPV care conţine tipurile înalt oncogene 16 şi 18

B. Există un vaccin tetravalent care conţine tulpinile înalt oncogene 16 şi 18 şi tipurile 6

şi 11 care sunt cel mai frecvent implicate în etiologia condiloamelor acuminate ano-

genitale

C. Tipurile 16 şi 18 produc modificări ale keratinocitelor

D. Infecţia cu HPV este o boală foarte rară cu transmitere sexuală

E. Vaccinul se administrează la nou născuţi

85. Cu cine este înrudit virusul Epstein Barr?

A. VVZ

B. adenovirus

C. HVB

D. CMV

E. HSV1

86. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la virusurile herpetice:

A. Virusurile herpetice sunt virusuri ubicuitare

Page 95: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

95

B. Dupa infecţia primarǎ virusurile rǎmân în stare de latenţǎ în organism pe toatǎ durata

vieţii putând produce infecţii recurente

C. Sunt grupate în trei familii: alfa, beta, gama herpesvirinae

D. Din Familia beta-herpesvirinae face parte genul Lymphocryptovirus cu specia Epstein

Barr

E. Din Familia alfa-herpesvirinae face parte genul Citomegalovirus

87. Familia alfa-herpesvirinae cuprinde:

A. Genul Herpes simplex care cuprinde virusul herpetic uman 1 şi virusul herpetic uman 2

B. Genul Varicellovirus sau virusul herpetic uman 3

C. Genul Citomegalovirus

D. Genul Lymphocryptovirus

E. Virusul herpetic uman tip 7

88. Familia beta-herpesvirinae cuprinde:

A. Genul Citomegalovirus, specia Citomegalovirus uman

B. Virusul herpetic uman tip 6

C. Virusul herpetic uman tip 8

D. Virusul herpetic uman tip 7

E. Genul Lymphocryptovirus cu specia Epstein Barr

89. Familia gama-herpesvirinae cuprinde:

A. Genul Lymphocryptovirus cu specia Epstein Barr

B. Virusul herpetic uman tip 8

C. Sunt virusuri specifice pentru limfocitele B şi T şi produc infecţii latente ale ţesutului

limfoid

D. Genul Varicellovirus

E. Virusul herpetic uman tip 7

90. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la virusurile herpetice umane 1 şi 2 (HSV1,

HSV2)

A. Boala evolueazǎ ca primoinfecţie herpeticǎ şi herpes recidivant

B. Primoinfecţia herpeticǎ are o perioadǎ de incubaţie de 3-12 zile, multe forme fiind

inaparente clinic

C. Formele clinice nu pot debuta cu subfebrilitate şi erupţii tegumentare

D. Herpesul oral este cauzat de HSV 1 sau 2, la copii îndeosebi de HSV1

E. Genomul esta alcătuit din ARN dublu catenar

91. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al virusurilor

herpetice umane 1 şi 2 (HSV1, HSV2)

A. Produsele patologice recoltate sunt lichid vezicular, ţesut de raclaj, LCR, sânge

B. Evidenţierea virusului nu se poate face prin reacţia de imunofluorescenţǎ directă

C. Prin inocularea pe linii celulare virusul herpetic produce efecte citopatice, balonizǎri

celulare, apariţia de sinciţii şi de incluziuni nucleare

D. Diagnosticul serologic se face cu detecţia seroconversiei sau detecţia anticorpilor

specifici de tip IgM şi IgG

Page 96: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

96

E. Anticorpii anti HSV1 protejează împotriva infecţiei cu virusul HSV2

92. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la virusul Varicelo-Zosterian:

A. Infecţia primarǎ este varicela sau “vǎrsatul de vânt”

B. Varicela afecteazǎ copii, calea de transmitere fiind cea aerianǎ

C. Incubaţia este de 2-3 sǎptǎmâni debutul fiind cu hipertermie, rash cutanat urmat de

apariţia de vezicule ce se transformǎ în pustule şi cruste foarte pruriginoase

D. Infecţia rǎmâne latentǎ în ganglionii nervoşi motori

E. Reactivarea virusului produce zona zoster

93. Alegeţi rǎspunsurile false referitoare la virusul varicelo-zosterian:

A. Produsele patologice care se recolteazǎ sunt reprezentate de lichid vezicular sau sânge

pentru diagnosticul serologic

B. Virusul nu poate fi evidenţiat din leziune prin reacţia de imunofluorescenţǎ directă

C. Acizii nucleici virali se detecteazǎ prin tehnica PCR

D. Virusul nu se poate cultiva pe culturi de fibroblaste

E. Diagnosticul serologic se realizează prin detecţia anticorpilor specifici prin tehnica

ELISA

94. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Epstein Barr:

A. Virusul Epstein Barr produce mononucleozǎ infecţioasǎ

B. Se transmite prin salivǎ

C. Incubaţia bolii este de 3-5 zile

D. Apare leucocitoză de până la 20.000 pe mm3

E. Boala evoluează spre vindecare în câteva săptămâni

95. Alegeţi rǎspunsurile false referitoare la virusul Epstein Barr (EBV):

A. În urma infecţiei acute cu EBV limfocitele B activate produc anticorpi heterofili de

clasa IgG

B. Detecţia anticorpilor heterofili se realizeazǎ prin testul monospot

C. Infecţia se poate asocia cu dezvoltarea unor limfoame maligne

D. Detectia IgG împotriva antigenului capsidei (VCA), IgG faţă de antigenul nuclear al

virusului EBNA şi lipsa IgM împotriva antigenelor capsidei VCA semnificǎ infecţie

persistentǎ

E. Infecţia se asociază cu leucopenie cu limfopenie

96. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la virusul citomegalic:

A. Produce boala incluziilor citomegalice

B. Este o boalǎ strict umanǎ

C. Cǎile de transmitere sunt prin contact cu diferite secreţii, transfuzii, transplant,

materno-fetal, sexual

D. Proporţia de adult cu anticorpi anti-CMV este cuprinsǎ între 20-30%

E. Produce zona zoster prin reactivare la vârstnici

97. Alegeţi rǎspunsurile false referitoare la virusul citomegalic:

Page 97: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

97

A. Virusul pǎtrunde în ţesutul limfatic din ganglionii limfatici locali apoi prin intermediul

limfocitelor şi monocitelor circulante ajung la toţi ganglionii şi splinǎ

B. Celulele infectate se atrofiază şi prezintǎ incluzii intranucleare

C. La pacienţii imunocompetenţi boala poate fi asimptomatică

D. Dupa primoinfecţie virusul este eliminat neexistând recăderi sau reinfecţii

E. Se poate transmite de la mamă la sugar prin alăptare

98. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la virusul citomegalic:

A. Produsele patologice în care există virusul sunt reprezentate de sânge, urinǎ, lichid

amniotic,biopsie

B. Examen microscopie electronicǎ a preparatelor histologice aratǎ celulele caracteristice

“în ochi de bufniţa” cu hipertrofie, nucleu mic în care existǎ 1-2 incluzii de 8-10 microni

C. În citoplasmǎ nu existǎ incluzii bazofile mici sub formǎ de semilunǎ

D. Nu se poate cultiva pe culturi de fibroblaste

E. Diagnosticul serologic se face prin detecţia anticorpilor IgG şi IgM prin tehnica ELISA

sau latex aglutinare

99. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la papilomavirusuri:

A. Papilomavirusurile HPV produc bolile numite papilomatoze care sunt tumori benigne

ale celulelor scuamoase

B. Genomul HPV este reprezentat de o moleculǎ de ARN dublu catenarǎ

C. Infecţia se transmite prin contact direct tegumentar sau genital

D. Leziunile se numesc condiloame acuminate

E. Majoritatea condiloamelor se malignizează

100. Alegeţi rǎspunsurile greşite referitoare la papilomavirusuri:

A. HPV infecteazǎ celulele scuamoase, producând vacuole citoplasmatice caracteristice

B. Koilocitele sunt marca infecţiei cu acest virus

C. Imunitatea celulara şi imunitatea umoralǎ induse de prezenţa virusului sunt implicate în

regresia spontanǎ a condiloamelor

D. Pacienţii imunodeprimaţi au condiloame extinse

E. Genomul HPV este reprezentat de o moleculǎ de ARN dublu catenarǎ, circularǎ şi

capsidǎ

101. Alegeţi răspunsurile corecta referitoare la infecţia cu virusurile papilomatozei umane

HPV:

A. Prezenţa papiloamelor

B. Verucile tegumentare şi ale plantei produse de tipurile HPV 1-HPV 4

C. Condiloamele acuminate produse de tipurile HPV 6-HPV 11

D. Cancerele de col uterin cervicale sunt asociate cu tipurile 16 şi 18

E. Tipurile 6 şi 11 induc transformarea keratinocitelor umane

102. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la papilomavirusuri:

A. Cancerul de col uterin este cauza majorǎ de mortalitate la femei şi a doua cauzǎ de

cancer la femei în lume

B. Se estimeazǎ aproximativ 500.000 cazuri anual în lume

Page 98: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

98

C. Tipurile 6 şi 11 de HPV provoacǎ 70% din cazurile de cancer cervical şi alte cancere

urogenitale

D. Prevenirea se face prin respectarea regulilor generale de protecţie împotriva bolilor cu

transmitere sexualǎ şi prin vaccinare

E. Tipurile 6 şi 11 induc transformarea keratinocitelor umane

103. Care sunt rǎspunsurile corecte referitoare la diagnosticul morfologic al

papilomavirusurilor:

A. La femei se efectueazǎ examenul citologic Papanicolau şi examenul histologic cu

evidenţierea celulelor tipice numite koilocite

B. Uneori se pot vizualiza leziunile la colposcopie, alteori aspectul macroscopic este

normal şi infecţia e detectatǎ doar la examenul citologic

C. Virusurile se izoleazǎ în culturǎ

D. Detectarea ADN ului viral prin tehnica PCR nu permite identificarea tipului de virus

E. Frotiul poate detecta schimbǎrile produse de HPV dar nu este la fel de specific ca

detecţia ADN ului viral al HPV

104. Alegeţi rǎspunsurile false referitoare la papilomavirusuri:

A. Virusurile nu se izoleazǎ în culturǎ

B. Frotiul poate detecta schimbǎrile produse de HPV dar este la fel de specific ca detecţia

ADN ului viral al HPV

C. Prezenţa şi persistenta infecţiei cu acelaşi tip nu este un factor important pentru

dezvoltarea stadiilor neoplazice

D. Testul HPV ADN nu este un test de detecţie a cancerului ci detecteazǎ virusurile HPV

care determinǎ modificari la nivelul cervixului

E. Detectarea ADN ului viral prin tehnica PCR permite identificarea tipului de virus

Tematica 5. Virusurile hepatitice A, B, C, D, E. Virusul HIV

Complement simplu:

1. În funcţie de modul de transmitere există:

A. Hepatitele cu transmitere enterală (fecal-orală): hepatita A şi D

B. Hepatitele cu transmitere parenterală: A si E

C. Hepatitele cu transmitere enterală (fecal-orală): hepatita D şi E

D. Hepatitele cu transmitere parenterală: A, C, D

E. Hepatitele cu transmitere enterală (fecal-orală): hepatita A şi E

2. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la Hepatita de tip A:

A. Este determinată de virusul hepatitic A (HAV)

B. Din Genul Heparnavirus

C. Familia Hepadnaviridae

Page 99: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

99

D. Cu carater hepatotrop

E. Acesta provoacă o boală generală a organismului

3. Virusul hepatitic A (HAV) provoacă o boală generală mai ales a ficatului, manifestată

prin:

A. Fenomene generale infecţioase, digestive, hepatice, cu sau fără icter

B. Artralgii

C. Dermatite

D. Debut reumatoid

E. Pseudogripal.

4. Virusul hepatitic A (HAV) se transmite:

A. Injecţii cu ace / seringi nesterile

B. Transfuzii sânge infectat

C. Contact sexual

D. Transmitere congenitală de la mamă la făt.

E. Fecal-oral

5. Incubaţia infecţiei cu virusul hepatitic A (HAV) este de:

A. 90-120 zile

B. 6-12 săptămani

C. Aproximativ 6 săptămani

D. 20-45 zile

E. Niciuna din variantele de mai sus

6. Incubaţia HBV este de:

A. 90-120 zile

B. 6-12 săptămani

C. Aproximativ 6 săptămani

D. 20-45 zile

E. Niciuna din variantele de mai sus

7. Incubaţia infecţiei cu virusul hepatitic C (HCV) este de:

A. 90-120 zile

B. 6-12 săptămani

C. Aproximativ 6 săptămani

D. 20-45 zile

E. Niciuna din variantele de mai sus

8. Incubaţia infecţiei cu virusul hepatitic E (HEV) este de:

A. 90-120 zile

B. 6-12 săptămani

C. Aproximativ 6 săptămani

D. 20-45 zile

E. Niciuna din variantele de mai sus

Page 100: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

100

9. Alegeţi enunţul fals referitor la structura virusului hepatitic B (HBV):

A. Virionul complet– Dane cu diametru 43 nm

B. Formaţiuni sferice sau tubulare care sunt Ag de suprafaţă (Ag HBs) cu diametru de

22nm

C. Virionul complet : anvelopă, capsidă, genom

D. Genomul este cel mai mare genom ADN viral cunoscut dintre cele care infectează

omul şi animalele

E. Tipul de acid nucleic ADN parţial dublu catenar

10. Virusul hepatitic B morfologie:

A. HBV apare la microscopul electronic ca un corpuscul sferic cu dublu contur, diametru

de aproximativ 43 nanometri constituit dint-un înveliş extern şi o componentă centrală

sau „core”, care nu este nucleocapsida virionului.

B. Partea externă (învelişul) are 7 nm grosime şi constituie antigenul de infecţiozitate

(AgHbs) al virionului

C. Acest antigen se găseşte în sânge numai sub formă de particule sferice (20-22 nm şi

50-250 nm).

D. Eliberate în exces din învelişul extern aceste particule de antigen HBs se găsesc în ser

uneori în cantităţi mari putând fi detectate pentru diagnosticul specific al infecţiei.

E. Virionul în întregime (particula Dane) se găseşte în sânge şi foarte rar în ficat.

11. Următoarele afirmaţii sunt false cu excepţia (HBV):

A. Antigenul HBs apare în sângele celor infectaţi cu puţin timp înaintea bolii clinice, din

a doua săptămână după infecţie, menţinându-se în perioada de boală, servind la

stabilirea diagnosticului etiologic.

B. Persistenţa lui mai puţin de 6 luni semnifică trecerea la stadiul cronic de boală.

C. Antigenul se poate detecta doar în ţesutul hepatic, ţesutul limfoid, membranele

sinoviale şi nu toate umorile organismului.

D. Componenta centrală, nucleocapsida virionului, cuprinde capsida, ADN polimeraza şi

genomul viral.

E. Capsida e constituită din 180 de capsomere şi conţine un singur polipeptid, numit

antigen central Hbe.

12. Referitor la HBV este adevărat:

A. Prin clivarea proteinei core se obţine antigenul Hbe şi ARN polimeraza virală.

B. Antigenul HBc se decelează în primele etape ale bolii ca marker al replicării virale

C. Antigenul Hbe este tranzitoriu, 1-4 zile, persistenţa consituind un indiciu al evoluţiei

către cronicizare.

D. Persistenţa lui Hbe nu este marker de infecţiozitate virală mare.

E. Prezenţa acestui antigen – Hbe semnifică şi posibilitatea trecerii transplacentare a

virusului.

13. HBV este un virus foarte infecţios, riscul transmiterii în cursul unei înţepături

accidentale este crescut:

A. 30%

B. 3%

Page 101: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

101

C. 0.3%

D. 70%

E. 10%

14. În hepatita B:

A. Boala evoluează subclinic în peste 10% din cazuri.

B. Simptomele când apar nu sunt comune celorlalte hepatite: astenie, anorexie, greţuri,

vărsături, icter cu urini hipercrome şi scaune decolorate

C. Hepatita B se manifestă numai cu simptome extrahepatice de tip artralgii, dermatite,

debut reumatoid, pseudogripal.

D. În cursul bolii acute, datorită anticorpilor protectori anti HBs, în 75% din cazuri

evoluţia bolii este autolimitată.

E. Perioada de incubaţie pentru infecţia cu HVB este de 2-6 săptămâni, în funcţie de

calea de pătrundere a virusului şi de mărimea inoculului.

15. Următoarele variante referitoare la evoluţia infecţiei HBV sunt adevărate cu excepţia:

A. Perioada de stare durează trei săptămâni, vindecarea morfologică survine la 3 luni, dar

există risc de recădere sau de cronicizare.

B. Virusul hepatitei B este primul virus care a fost dovedit a avea activitate oncogenă.

C. Pe lângă măsurile profilactice nespecifice există şi un vaccin antihepatitic B.

D. Adulti 20 % din cazuri evoluează spre vindecare 80% devin purtători cronici

E. La copii infecţia are prognostic rezervat: nu există protocoale terapeutice

16. Cronicizarea HBV înseamnă următoarele variante cu excepţia :

A. Hepatită cronică persistentă

B. Peste 50 milioane de persoane pe glob sunt diagnosticate ca având infecţie cronică cu

HBV

C. Hepatită cronică persistentă agresivă

D. Ciroză

E. Carcinom primitiv hepatocelular

17. Următoarele variante referitoare la evoluţia infecţiei HBV sunt adevărate cu excepţia:

A. Markerii virali se detectează în sânge prin metoda imunoenzimatică ELISA I

B. AgHBc se evidenţiază primul, apare în perioada de incubaţie, scade în convalescenţă,

dispare cu apariţia anticorpilor antiHBs,detecţia lui după 6 luni semnifică cronicizare

C. AgHBe: se evidenţiază din perioada de incubaţie, imediat după apariţia AgHBs,

dispare atunci când apar anticorpii antiHBe,detectarea lui indică infecţiozitate crescută a

serului pacientului.

D. Markerii virali se detectează în sânge prin metoda imunoenzimatică ELISA II

E. Anticorpii antiHBc sunt primii anticorpi produşi, apar o dată cu simptomele bolii şi

persistă mai mulţi ani; se determină IgM sau Ig totale (IgM şi IgG).

18. Metodă de terapie în boala acută HBV nu este:

A. În citolize masive: interferon

B. Spitalizare

C. Odihnă la pat

Page 102: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

102

D. Creşte 40% fluxul sanguin hepatic

E. Regim hidrozaharat

19. Virusul hepatitei C:

A. Familia Hepadnaviridae

B. Gen Heparnavirus

C. Morfologie : formă sferică, diametrul 55-65nm.

D. Virionul nu are anvelopă şi capsidă

E. Genom ADN dublu catenar

20. În legatura cu virusul HCV este fals:

A. Virusul prezintă mai multe fenotipuri şi serotipuri corespunzătoare unor genotipuri

diferite.

B. Genotipurile, în număr de 6 tipuri majore şi 11 subtipuri sunt stabile şi ar explica

diferenţele de severitate ale evoluţiei clinice.

C. În Romania genotipul B, răspunde la tratamentul cu interferon (Entecavir)

D. Timpul de semiviaţă este de 2,77 ore faţă de 26,4 ore pentru HBV şi 5,8 ore pentru

HIV, cu un turnover zilnic de 95-99%, respectiv de 48 şi 95%.

E. HCV îşi reînnoieşte practic într-o singură zi întreaga populaţie de virioni.

21. HCV nu se transmite:

A. Ace seringi nesterile, instrumentar medical sau nemedical steril: piercing, tatuaj,

manicura

B. Sexual

C. Transfuzie

D. Fecal -oral

E. De la mamă la făt

22. Structura virală defectivă a HDV cuprinde:

A. Antigenul delta este un virus defectiv având nevoie de prezenţa unui alt virus („virus

helper”), care poate fi numai HBV , nu şi alt hepadnavirus.

B. HDV poate supravieţui doar în prezenţa AgHBs al HBV, astfel încât infecţia se poate

produce în trei moduri.

C. Coinfecţie este infecţia simultană HBV cu HDV

D. Suprainfecţia este pacientul deja infectat cu virus B nu mai se infectează şi cu virusul

HDV.

E. Prezintă 10 serotipuri.

23. Este falsă varianta referitoare la HDV:

A. 10-15% dezvoltă ciroză în ~ 2ani

B. 70% în final vor dezvolta ciroză

C. 2-20% rata fatalitate

D. 25-50% din hepatita fulminantă din infecţia cu HBV nu este datorată coinfecţiei cu

HDV

E. Prevenire cu vaccin anti- hepatitic B

Page 103: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

103

24. Următoarele variante referitoare la patogenie clinică a HEV sunt adevărate cu

excepţia:

A. Transmiterea este enterală, produce o hepatită epidemică autolimitată, în ţările în curs

de dezvoltare cu igienă deficitară şi lipsa apei potabile.

B. Incubaţia este de aproximativ 2 săptămâni, apar febră şi hepatomegalie dar peste 80%

sunt cazuri asimptomatice

C. Replicare iniţială este în intestin, apoi o viremie scurtă şi infectarea hepatocitului cu

hepatocitoliză şi inflamaţie locală

D. Imunitatea postinfecţie este de scurtă durată, apar reinfecţii

E. Nu se cronicizează

25. Referitoare la virusul HIV este adevărată următoarea afirmaţie:

A. Sunt cunoscute trei tipuri de virus HIV: HIV1,HIV2 şi HIV3

B. Virusul HIV face parte din familia Retroviridae, subfamilia Lentivirinae

C. A fost descoperit de Robert Gallo în Franţa

D. Are 20 nm diametrul

E. Are un genom ADN dublu catenar care are asociată o reverstranscriptază

26. Stadiul I în HIV:

A. Asimptomatic la 30-60% dintre pacienţi

B. Apare limfadenopatie simetrică

C. ARC sau complexul asociat SIDA

D. Splenomegalie

E. Apar infecţii bacteriene,virale,parazitare

27. Stadiul IV – SIDA simptomatologie gravă cu:

A. Infecţii bacteriene,virale, parazitare

B. Sarcom Kaposi

C. Leucemii

D. Limfoame

E. Toate variantele de mai sus

28. Dinamica producerii markerilor virali:

A. Antigenul p24, se găseşte în serul persoanei infectate

B. Antigenul p24 se detectează infecţiile recente înaintea apariţiei anticorpilor

C. Antigenul p24 dispare odata cu apariţia anticorpilor p24

D. Anticorpii p24, apar la 3- 12 săptămâni de la infecţie

E. Toate variantele sunt corecte

29. Evidenţierea anticorpilor prin metoda imunoenzimatică ELISA (testele ELISA):

A. De generaţia a IV-a folosesc antigenele clonale

B. De generaţia a III-a folosesc antigene recombinate

C. Toate variantele de mai sus

D. De generaţia I folosesc antigenele clonale

E. De generaţia a II-a folosesc lizatul total viral de pe culture de limfocite

Page 104: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

104

30. Rezultatul pozitiv al testării ELISA (HIV):

A. Se raportează ca “ser reactiv”

B. Apare în hepatite

C. Apare in malaria

D. Toate variantele de mai sus

E. Confirmă diagnosticul pozitiv de infecţie HIV.

31. Toate afirmaţiile referitoare la virusul hepatitic A (HAV) sunt corecte cu excepţia:

A. locul iniţial de replică revirala este tractul gastrointestinal

B. HAV produce infecţii asimptomatice la copii

C. Diagnosticul se poate face prin izolarea virusului în culturi celulare

D. Gamaglobulinele se folsosesc pentru profilaxia infecţiei la persoanele expuse

E. Vaccinul Havrix este folosit pentru profilaxia specifică

32. Toate enunţurile referitoare la virusul hepatitic C (HCV)şi virusul hepatitic D (HDV)

sunt adevărate cu excepţia:

A. HCV este cauza cea mai importantă a hepatitei postransfuzionale

B. HDV este un virus defectiv cu genom ARN şi o capsidă formată din antigenul Hbs de

suprafaţă a virusului hepatitic B

C. HDV este transmis pe cale fecal orală

D. Pacienţii infectaţi cu HCV devin în mod normal infectaţi cronic şi sunt predispuşi la

carcinomul hepatocelular

E. Infecţia cu HDV poate fi prevenită prin vaccinarea cu Engerix

33. Screeningul de rutină al sângelui folosit pentru transfuzii nu a eliminat complet

problemă hepatitei postransfuzionale. Pentru care din următoarele virusuri s-a eliminat

prin screening un număr important de cazuri de hepatită postransfuzionala:

A. Virusul hepatitic A

B. Virusul hepatitic C

C. Virusul Epstein Barr

D. Citomegalovirusul

E. Virusul hepatitic D

34. Un bărbat de 35 ani toxicoman cu administrare intravenoasă de droguri este purtător

de antigen Hbs de peste 10 ani.

Dezvoltă brusc un episod de hepatită acută fulminantă şi moare în interval de 10 zile.

Care din testele de laborator contribuie major la diagnosticul lui?

A. Anticorpi antiHbs

B. Antigen Hbe

C. Anticorpi antiHbc

D. Anticorpi anti- HDV

E. Anticorpi anti Hbe

35. Care din următoarele virusuri nu produce o infecţie cronică sau latentă:

A. Citomegalovirusul

B. Virusul hepatitic A

Page 105: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

105

C. Virusul hepatitic B

D. Virusul hepatitic C

E. Virusul herpes simplex

36. Toate afirmaţiile referitoare la virusurile hepatitice A şi B sunt adevărate cu excepţia:

A. La unii pacienţi virusul hepatitic B (HBV) produce infecţii persistente

B. Virusul hepatitic B se găseşte în sânge determinând infecţiozitatea sângelui

C. Antigenul de suprafaţă Hbs este un component al vaccinului antihepatitic B

D. Prezenţa antigenului e (AgHbe) indică infecţiozitatea crescută a sângelui

E. Unii pacienţi au anticorpi anti HAV ( anti- virus hepatitic A) în sânge ceea ce

semnifică starea de purtător cronic

37. Interpretarea testelor serologice pentru hepatita B oferă informaţii clinice importante.

Pacientul are următoarele rezultate: antigen Hbs negativ, anticorpi anti Hbc negativ şi

anticorpi antiHbs pozitiv, care este diagnosticul?

A. Pacientul este în perioada de „fereastră imunologică”

B. Pacientul are semne şi simptome acute de hepatită acută

C. Pacientul are probabil hepatită cronică persistentă

D. Pacientul are probabil semne de hepatită cronică agresivă

E. Pacientul este imun la hepatita cu virus B.

38. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la virusul imunodeficienţei umane HIV:

A. Este un virus ARN

B. Virionul este sferic, de 80-130 nanometri diametru

C. Anvelopa virusului HIV este formată din membrană lipidică derivată din celula gazdă

şi din glicoproteine virus specifice

D. Virusul HIV nu are anvelopă

E. Capsida are o simetrie icosaedrica

39. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la virusul HIV:

A. Testele screening pentru detecţia anticorpilor anti-HIV sunt utile pentru prevenirea

transmiterii HIV prin sângele transfuzat

B. Infecţiile oportuniste din SIDA rezultă în principal din cauza scăderii funcţiei

imunităţii mediate celular

C. Zidovudina ( azidothymidina) inhibă ADN polimeraza dependentă de ARN.

D. Prezenţa anticorpilor circulanţi care neutralizează HIV este evidentă faptului că

individul este protejat de infecţia HIV

E. Titrul anticorpilor detectabili de metoda imunoenzimatica creşte după minim 6

săptămâni de la infecţie.

40. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la virusul HIV:

A. Pacienţii infectaţi HIV vor dezvolta anticorpi împotriva glicoproteinelor anvelopei

(gp120 şi gp 41)

B. Pacienţii infectaţi HIV vor dezvolta anticorpi împotriva antigenului specific de grup

p24

C. Infecţia HIV la adulţi apare îndeosebi prin inoculare de sânge sau pe cale sexuală

Page 106: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

106

D. Infecţia la copii apare predominant pe cale transplacentara de la mamă infectată

E. Tehnica ELISA este mai specifică decât tehnica Western Blot pentru diagnosticul

infecţiei HIV.

41. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la virusul HIV:

A. Proteina CD4 de pe suprafaţa limfocitelor T reprezintă receptorul pentru virus

B. Există o diversitate antigenică deosebită a glicoproteinelor anvelopei virale ce asigură

o mare variabilitate a anvelopei

C. Toate izolatele HIV de la acelaşi pacient sunt identice din punct de vedere antigenic

D. Eliberarea noilor celule HIV din celula gazdă se face prin înmugurire

E. Există transmitere vertical de la mama la făt

42. Alegeţi răspunsul greşit referitor la diagnosticul infecţiei cu virusul imunodeficienţei

umane HIV:

A. Metoda imunoenzimatica ELISA poate da rezultate fals pozitive prin erori tehnice

B. Metoda imunoenzimatica ELISA de detecţie a anticorpilor anti-HIV poate da un

rezultat negativ la pacientul infectat recent (sub 6 săptămâni)

C. Un rezultat pozitiv ac-HIV se confirmă prin tehnica Western blot.

D. Un pacient cu hepatită cronică cu virus B poate avea un rezultat fals pozitiv pentru

anticorpi anti-HIV

E. Testele rapide imunocromatografice pentru detecţia anticorpilor anti-Hiv necesită

echipamente special

43. Alegeţi răspunsul greşit referitor la diagnosticul infecţiei cu virusul imunodeficienţei

umane HIV:

A. Metoda directă de diagnostic a infecţiei HIV determină cantitatea de antigen p24 liber

in plasmă

B. Tehnica ELISA de generaţia a IV a testează simultan prezenţa anticorpilor antiHIv şi

a antigenului p24

C. Reacţia de polimerizare în lanţ PCR determină încărcătură virală

D. Reacţia de polimerizare în lanţ PCR nu este utilă pentru diagnosticul infecţiei la nou

născuţi din mame seropozitive

E. Testul Western Blot detectează în mod individual anticorpii anti HIV specifici

antigenelor virale

44. Alegeţi răspunsul greşit referitor la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane HIV:

A. Reacţia de polimerizare în lanţ PCR este folosită pentru urmărirea cursului infecţiei

B. Reacţia de polimerizare în lanţ PCR este folosită pentru evaluarea eficienţei diferitelor

tratamente

C. În stadiul final al infectiei- SIDA apare caşexia

D. În perioada de fereastră imunologică pacientul nu este contagios şi nu prezintă

simptome

E. Primul medicament utilizat în terapia HIV a fost azidothymidina (AZT)

45. Un bărbat în vârsta de 30 ani prezintă febră şi icter. Medicul îi recomandă analize de

laborator pentru detecţia antigenului Hbs şi a anticorpilor antiHbs. Rezultatele sunt

Page 107: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

107

negative. Care din analizele următoare este cea mai potrivită pentru aflarea

diagnosticului?

A. Antigen Hbe

B. Anticorpi antiHbc

C. Anticorpi anti Hbe

D. Antigenul delta

E. Anticorpi anti HDV

46. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la virusul hepatitei A:

A. Hepatita de tip A face parte din familia Picornaviridae

B. Hepatita de tip A face parte din familia Hepadnavirus

C. Hepatita de tip A face parte din familia Flavivirus

D. Hepatita de tip A face parte din familia Paramyxoviridae

E. Hepatita de tip A face parte din familia Reoviridae

47. Virusul hepatitei A,HAV este un virus cu diametru de:

A. 28 nanometri

B. 40 nanometri

C. 30-60 nanometri

D. 40 nanometri

E. 30-35 nanometri

48. Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la virusul hepatitei A:

A. HAV este un virus mic, sferic, diametru de 28 nanometri, simetrie icosaedricǎ, genom

cu ARN simplu spiralat

B. Fiecare capsomer este format din patru polipeptide care reprezintǎ determinanţii

antigenici care induc sinteza anticorpilor

C. HAV se transmite pe cale parenteralǎ

D. Iniţial virusul se multiplicǎ şi se eliminǎ mari cantitǎti de HAV, dar nu produc leziuni

celulare

E. Boala nu se cronicizeazǎ

49. Sindromul de citolizǎ hepaticǎ este indicat de :

A. Creşterea transaminazelor TGP şi TGO

B. Scăderea transaminazelor TGP şi TGO

C. Creşterea timpului de protrombinǎ

D. Scade atât bilirubina directǎ cât şi cea indirectǎ

E. Scăderea lactic-dehidrogenazei LDH

50. Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la virusul hepatitei B:

A. Partea externǎ constituie antigenul de suprafaţǎ (AgHbs) al virionului

B. Antigenul de suprafaţǎ (AgHbs) se gǎseşte în sânge

C. Virionul în întregime se gǎseşte în sânge şi foarte rar în ficat

D. Componenta centralǎ, nucleocapsida virionului, cuprinde ARN polimeraza

E. Capsida e constituitǎ din 180 de capsomere şi conţine un singur polipeptid, numit

antigen central Hbc

Page 108: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

108

51. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul hepatitei B:

A. HBV se transmite pe cale parenteralǎ

B. Este un virus foarte infecţios, riscul transmiterii în cursul unei înţepǎturi accidentale

este crescutǎ, de aproximativ 30%

C. Perioada de incubaţie este de 20-45 de zile

D. Antigenul HBs apare la 2-3 sǎptǎmâni de la infecţie, urmat la scurt timp de AgHBe

E. În 3-5 sǎptǎmâni apar primii anticorpi IgM anti HBc odatǎ cu debutul clinic al bolii

52. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la diagnosticul specific al hepatitei B:

A. HBV poate fi izolat prin cultivare

B. AgHBs se evidenţiazǎ imediat dupa apariţia AgHBe, dispare atunci cand apar anticorpii

antiHBe

C. Anticorpii antiHBc apar la cateva luni sau ani de la infecţie, dupǎ anticorpii antiHBe,

detectarea lor înseamnǎ instalarea imunitǎţii

D. Anticorpii anti HBs semnifică cronicizarea bolii

E. Anticorpii anti HBs survin în convalescenţă

53. Alegeţi rǎspunsul gresit:

A. Virusul hepatitei C este un flavivirus şi este cauza etiologicǎ majorǎ a hepatitelor

transfuzionale

B. Virusul a fost identificat prin inginerie geneticǎ, este un virus ARN cu genomul simplu

spiralat, dimensiuni de 30-60 nm, anvelopat

C. Virusul prezintǎ mai multe fenotipuri şi serotipuri corespunzătoare unor genotipuri

diferite

D. Genotipurile, în numǎr de 6 tipuri majore şi 11 subtipuri sunt stabile şi ar explica

diferenţele de severitate ale evoluţiei clinice

E. Capsida prezintǎ simetrie helicoidală

54. Alegeţi afirmaţia gresitǎ referitoare la virusul hepatitic C (HCV):

A. HCV îşi reînnoieşte practic într-o zi întreaga populaţie de virioni

B. Virusul se replicǎ activ la nivelul hepatocitelor şi în sistemul limfatic, marea majoritate

a virionilor proveniţi din sistemul limfatic fiind “de novo”

C. Rǎspândirea şi persistenţa infecţiei este favorizatǎ şi de turnoverul accelerat al

hepatocitelor infectate

D. Proprietatea HCV de a genera cu o mare rapiditate mutanţi constituie principalul

mecanism al eludǎrii sistemului imun

E. HCV se dezvoltǎ pe mediile de culturǎ celulare

55. Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la virusul hepatitei D:

A. Virusul hepatitei delta D este o particulǎ viralǎ de 35-40 nm constituitǎ dintr-un antigen

unic proteic (HD) învelit de antigen HBs

B. Sub înveliş se afla genomul viral format dintr-un ARN dispus circular, cu aspect de

bastonaş

C. Antigenul delta este un virus defectiv având nevoie de prezenţa unui alt virus, care

poate fi HBV sau alt hepadnavirus

Page 109: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

109

D. Virusul hepatitei D face parte din familia Hepadnaviridae

E. Transmiterea se face pe cale parenteralǎ

56. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la virusul hepatitei E:

A. Este un virus neîncadrat, asemǎnǎtor Caliciviridae şi Togaviridae, are dimensiuni de

30-35 nm, genomul ARN simplu spiralat

B. Virusul a fost detectat în materiile fecale ale omului şi ale unor primate prin imuno-

microscopie electronicǎ, boala evoluând cu diaree severǎ

C. Transmiterea este enteralǎ

D. Incubaţia este de aproximativ 6 sǎptǎmâni, apar febrǎ şi hepatomegalie dar peste 80%

sunt cazuri asimptomatice

E. Imunitatea postinfecţie este de lungǎ duratǎ, nu apar reinfecţii

57. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la HIV:

A. Virusul HIV face parte din familia Retroviridae

B. Virionul este sferic, de 80-130 nm diametru

C. Are un genom ARN monocatenar care are asociatǎ o revers transcriptazǎ

D. Gena gag codificǎ reverstranscriptaza

E. Gena env codificǎ glicoproteina gp160, precursor al glicoproteinelor anvelopei

58. Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la HIV:

A. Capsida are simetrie icosaedricǎ prezentând în structurǎ proteinele p18 şi p24

B. Anvelopa este formatǎ din membrana lipidicǎ derivatǎ din membrana celulei gazdǎ şi

din proteine virus specifice glicoproteina gp41 transmembranarǎ şi glicoproteina gp120

de suprafaţǎ

C. Transmiterea se face pe cale sexualǎ, parenteralǎ sau verticalǎ de la mamǎ la fǎt

D. Incubaţia este perioada de timp dintre infectare şi apariţia bolii

E. Genele tat si rev codificǎ proteinele p18 şi p24, reglatori pozitivi esenţiali ai replicǎrii

virale

59. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la HIV:

A. Antigenul p24 nu se gǎseşte în serul persoanei infectate

B. Anticorpii p24 apar la 1-2 sǎptǎmâni de la infecţie

C. Anticorpii anti gp 120 nu pot fi folosiţi ca marker de diagnostic

D. Tehnica ELISA poate da reacţii fals negative în perioada de “fereastrǎ imunologicǎ”

E. Diagnosticul direct este un diagnostic de rutinǎ

Complement multiplu

1. Alegeţi variantele corecte referitoare la virusul HCV:

A. Virusul circulă în sânge în două forme, o formă liberă, cu infecţiozitate scăzută şi una

cuplată cu macromolecule lipoproteice sau în complexe imune, mai contagioasă.

B. Anticorpii neutralizanţi anti-HCV blochează particulele virale extracelulare iar

limfocitele T distrug celulele infectate.

Page 110: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

110

C. Proprietatea HCV de a genera cu o mare rapiditate mutanţi constituie principalul

mecanism al eludării sistemului imun.

D. Virusul prezintă mai multe fenotipuri şi serotipuri corespunzătoare unor genotipuri

diferite.

E. Genotipurile, în număr de 11 tipuri majore şi 6 subtipuri sunt stabile şi ar explica

diferenţele de severitate ale evoluţiei clinice

2. Manifestări hepatice HCV includ:

A. Incubaţia 180 zile

B. Teste de hepatocitoliză sunt moderat crescute

C. 60-80 % din cazuri infecţia se cronicizează

D. Sindromul de citoliză şi perioada manifestă clinic nu se epuizează înaintea apariţiei

anticorpilor specifici.

E. Anticorpii specifici se meţin timp scurt

3. Manifestări clinice HAV includ:

A. Uneori fără manifestări clinice (boală asimptomatică) sau forme medii, severe sau

forme cu insuficienţă hepatică acută.

B. Poate apare icterul, urini hipercrome şi scaune acolice (alb-cretoase)

C. Boala se cronicizează şi imunitatea este de scurtă durată

D. Icter scleral

E. Urini hipercrome

4. Alegeţi afirmaţiile incorecte:

A. Hepatita A – Familia Hepadnaviridae

B. Hepatita B – Familia Calciviridae

C. Hepatita C – Familia Flaviviridae

D. Toate variantele de mai sus

E. Hepatita E – Familia Picornaviridae

5. Sindroamele clinice HBV se referă la:

A. Hepatita acută inaparentă sau asimptomatică : evoluţie tipică cu fenomene digestive,

fatigabilitate şi icter sau atipic

B. Hepatita acută simptomatică : decelarea accidental prin teste biochimice

C. Statusul de purtător asimptomatic : caracterizată prin prezenţa în sânge Ag HBs +/- Ac

HBc de tip IgG.

D. Hepatitele cronice şi ciroza hepatică :Antigenul HBs este sau nu asociat cu markeri de

replicare virală şi apar modificări hepatice histologice

E. Carcinomul heparocelular primar : apare prin malignizarea sau nu a unei ciroze

induse de HBV

6. Evoluţia infecţiei HBV

A. Perioada de stare durează trei săptămâni, vindecarea morfologică survine la 3 luni, şi

nu există risc de recădere sau de cronicizare.

B. Virusul hepatitei B este primul virus care a fost dovedit a avea activitate oncogenă.

C. Pe lângă măsurile profilactice nespecifice există şi un vaccin antihepatitic B.

Page 111: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

111

D. Adulti- 50 % din cazuri evoluează spre vindecare

E. La nou născuţi din mame infectate rata cronicizării poate ajunge la 10%

7. Profile serologice posibile:

A. AgHBe semnifică infecţiozitate,

B. AgHBs şi Ig totale antiHBc şi Ag Hbe <6 luni înseamnă hepatită cronică,

C. Anticorpi anti HBe semnifică vindecarea,

D. Ac -antiHBs şi IgM antiHBc în titru crescut semnifică infecţie recentă, vindecată

E. Ac -antiHBs fără alţi markeri semnifică imunitatea postvaccinală,

8. Următoarele afirmaţii despre HBV sunt adevărate cu excepţia:

A. În Romania genotipul B, nu răspunde la tratamentul cu interferon (Entecavir)

B. Timpul de semiviaţă este de 2,77 ore faţă de 26,4 ore pentru HBV şi 5,8 ore pentru

HIV, cu un turnover zilnic de 95-99%, respectiv de 48 şi 95%.

C. HCV îşi reînnoieşte practic în 7 zile întreaga populaţie de virioni.

D. Virusul se replică activ la nivelul hepatocitelor şi în sistemul limfatic, marea

majoritate a virironilor proveniţi din sistemul limfatic fiind „de novo”.

E. Răspândirea şi persistenţa infecţiei nu este favorizată şi de turnoverul accelerat al

hepatocitelor infectate.

9. Sunt corecte enunţurile referitoare la epidemiologia HCV:

A. Infecţia cu HCV este cauza principală a transplantelor hepatice

B. Aproximativ 300 milioane persoane sunt infectate (infecţie acută)

C. HCV responsabil de peste 70 % din cazurile de hepatită cronică, 50% din cazurile de

ciroză

D. Conform statisticilor WHO există aproximativ 36 milioane de pacienţi HIV pozitivi

E. Nu se transmite perinatal

10. În HBV clinic:

A. Perioada de incubaţie pentru infecţia cu HVB este de 90-120 de zile, în funcţie de

calea de pătrundere a virusului şi de mărimea inoculului

B. Boala evoluează subclinic în peste 60% din cazuri

C. Simptomele când apar nu sunt comune celorlalte hepatite: astenie, anorexie, greţuri,

vărsături, icter cu urini hipercrome şi scaune decolorate

D. Hepatita B se manifestă numai cu simptome extrahepatice de tip artralgii, dermatite,

debut reumatoid, pseudogripal

E. În cursul bolii acute, datorită anticorpilor protectori anti HBs, în 75% din cazuri

evoluţia bolii este autolimitată

11. În HCV:

A. Transmitere : parenteral, sexual

B. Risc crescut : toxicomanii, persoanele transfuzate, nou născuţii mamelor infectate

C. Incubaţia este de 180 zile

D. Teste de hepatocitoliză sunt moderat scăzute

E. 10-30 % din cazuri infecţia se cronicizează

Page 112: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

112

12. Afirmaţiile adevărate în legătură cu HDV sunt:

A. Virusul hepatitei delta D este o particulă virală de 30-60 nm constituită dintr-un

antigen unic proteic (HD) învelit de antigen HBc.

B. Sub acest înveliş se află genomul viral format dintr-un ARN dispus circular, cu aspect

de bastonaş.

C. Antigenul delta este un virus defectiv având nevoie de prezenţa unui alt virus („virus

helper”), care poate fi HBV sau alt hepadnavirus.

D. HDV poate supravieţui doar în prezenţa AgHBs al HBV, astfel încât infecţia se poate

produce în două moduri

E. Prezintă un singur serotip.

13. Complicaţii în HDV:

A. 10-15% dezvoltă ciroză în ~ 2ani

B. 70% în final vor dezvolta ciroză

C. 2-20% rata fatalitate

D. 25-50% din hepatita fulminantă din infecţia cu HBV este datorată coinfecţiei cu HDV

E. Numai variantele A,B şi C

14. Următoarele afirmaţii despre hepatita D sunt adevărate cu excepţia:

A. Transmiterea este pe cale parenterală, grupele de risc sunt transfuzaţii (hemofilici),

hemodializaţi, dependenţii de droguri

B. Infecţia este mai severă fiind o dublă infecţie.

C. Produsele patologice sunt reprezentate de sânge şi ţesut hepatic.

D. La examenul indirect se poate evidenţia virusul în nucleul hepatocitelor prin

microscopie optică, metode imunohistochimice

E. Se poate evidenţia ARN- ul viral din sânge după îndepărtarea AgHBc prin tratarea

serului cu detergenţi

15. Patogenie clinică în infecţia cu virusul hepatitic E (HEV):

A. Transmiterea este enterală, produce o hepatită epidemică autolimitată, în ţările în curs

de dezvoltare cu igienă deficitară şi lipsa apei potabile.

B. Incubaţia este de aproximativ 2 săptămâni, apar febră şi hepatomegalie dar peste 80%

sunt cazuri aismptomatice

C. Replicare iniţială este în intestin, apoi o viremie scurtă şi infectarea hepatocitului cu

hepatocitoliză şi inflamaţie locală

D. Gravidele fac forme severe cu mortalitate ridicată prin tulburări de coagulare.

E. Imunitatea postinfecţie este de lungă durată

16. Cronicizarea HBV înseamnă următoarele variante:

A. Hepatită cronică nepersistentă

B. Peste 50 milioane de persoane pe glob sunt diagnosticate ca având infecţie cronică cu

HBV

C. Hepatită cronică persistentă agresivă

D. Ciroză

E. Carcinom primitiv hepatocelular

Page 113: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

113

17. Următoarele variante referitoare la evoluţia infecţiei HBV sunt adevărate:

A. Markerii virali se detectează în sânge prin metoda imunoenzimatică ELISA I

B. AgHBc se evidenţiază primul, apare în perioada de incubaţie, scade în convalescenţă,

dispare cu apariţia anticorpilor antiHBs,detecţia lui după 6 luni semnifică cronicizare.

C. AgHBc: se evidenţiază din perioada de incubaţie, imediat după apariţia AgHBs,

dispare atunci când apar anticorpii antiHBe, detectarea lui indică infecţiozitate crescută a

serului pacientului.

D. Markerii virali se detectează în sânge prin metoda imunoenzimatică ELISA II

E. Anticorpii antiHBc sunt primii anticorpi produşi, apar o dată cu simptomele bolii şi

persistă mai mulţi ani; se determină IgM sau Ig totale (IgM şi IgG).

18. Terapie în boala acută HBV este:

A. În citoliză masivă: interferon

B. Spitalizare

C. Odihnă la pat

D. Creşte 40% fluxul sanguin hepatic

E. Regim hidrozaharat

19. Virusul hepatitei C :

A. Nu este încadrat in Familia Hepadnaviridae

B. Nu este încadrat in Familia Picornaviridae

C. Are formă sferică, diametrul 55-65nm.

D. Virionul nu are anvelopă

E. Genom este ADN monocatenar

20. HAV provoacă o boală generală mai ales a ficatului, nemanifestată prin:

A. fenomene generale infecţioase, digestive, hepatice, cu sau fără icter

B. Artralgii

C. Dermatite

D. Debut reumatoid

E. Pseudogripal.

21. HAV nu se transmite prin:

A. Injecţii cu ace / seringi nesterile

B. Transfuzii sânge infectat

C. Contact sexual

D. Transmitere congenitală de la mamă la făt.

E. Fecal-oral

22. Următoarele variante referitoare la patogenie infecţiei cu virusul hepatitic E (HEV)

sunt adevărate:

A. Transmiterea este enterală, produce o hepatită epidemică autolimitată

B. Incubaţia este de aproximativ 2 săptămâni, apar febră şi hepatomegalie dar peste 80%

sunt cazuri asimptomatice

C. Replicare iniţială este în intestin, apoi o viremie scurtă şi infectarea hepatocitului cu

hepatocitoliză şi inflamaţie locală

Page 114: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

114

D. Imunitatea postinfecţie este de scurtă durată, apar reinfecţii

E. Se cronicizează

23. Celulele ţintă pentru ataşarea HIV sunt:

A. Limfocitul T, limfocitul B

B. Monocitul, macrofagul

C. Astrocitul

D. Oligodendrocitul

E. Doar variantele A şi B

24. Pătrunderea virusului HIV în celulă cuprinde:

A. Virusul îsi pierde învelisul;

B. Are loc conversia ARN-ului viral în ADN proviral bicatenar prin reverstranscriere

catalizată de RTS

C. ADN-ul proviral bicatenar este translocat în nucleul celulei gazdă, netransformat în

ADN circular si inserat în genomul acesteia prin integrază

D. Integrarea copiei ADN a genomului viral în genomul celulei gazdă rezultă infecţie

latentă sau persistentă

E. În această etapă nu se sintetizează proteine virus specifice, sistemul imun se

mobilizează

25. Structura virusului HIV:

A. Virus ADN

B. Formă cilindrică

C. Diametrul 100 – 130 nm

D. Alcătuit din nucleoid cilindric situat excentric si o anvelopă

E. Nu face parte din familia Retroviridae, subfamilia Lentivirinae

26. Genomul viral (HIV) cuprinde 9.193 de nucleotide fiind alcătuit din 3 grupe de gene:

A. Gene structural

B. Gene reglatoare

C. Gene de maturare

D. Doar variantele A şi B

E. Variantele A,B şi C

27. Genele structurale (HIV) sunt:

A. Gena gag (genom-associated gene)

B. Gena pol (polymerase)

C. Gena tat – transactivatoare

D. Toate variantele de mai sus

E. Gena env (envelope)

28. Genele reglatoare (HIV) sunt:

A. Gena rev

B. Gena nef

C. Gena tat – transactivatoare

Page 115: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

115

D. Toate variantele de mai sus

E. Gena vif

29. Etapele in HIV sunt:

A. Infecţia primară

B. Stadiul asimptomatic (perioadă de latenţă)

C. Stadiul simptomatic (imunodepresie minoră)

D. SIDA (imunodepresie majoră)

E. Numai variantele A,B şi C

30. Afecţiuni clinice comune recurente / persistente în infecţia simptomatică(HIV) sunt:

A. Astenie fizică

B. Subfebrilitate

C. Diaree trenantă (peste 1 lună)

D. Herpes zoster multimetameric

E. Numai variantele A,B şi D

31. Transmitere parenterală( HIV):

A. Transfuzii

B. Transplante

C. Contact cu sânge contaminat

D. Accidente medicale

E. Numai variantele A şi D

32. Infecţiile pulmonare comune copiilor infectaţi HIV cu:

A. Streptococcus pneumoniae

B. Staphylococcus aureus

C. Klebsiella pneumoniae

D. Numai variantele A,B si C

E. Escherichia coli

33. Sursa de infecţie în HIV:

A. Persoane infectate HIV

B. Pacienţi cu SIDA

C. Acestia elimină virusul prin sânge, spermă,secreţie vaginală.

D. Este infecţios: lichidul cefalo-rahidian, lichidul amniotic

E. Cantitate foarte mică de virus nu este prezentă în fecale, salivă, lacrimi, urină, lapte

matern

34. Factori de risc în transmiterea infecţiei HIV:

A. Parteneri multipli,

B. Seringi nesterile

C. Tatuaje cu instrumentar nesteril

D. Ace nesterile

E. Numai variantele A,B şi C

Page 116: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

116

35. Prevenirea transmiterei HIV constă în:

A. Comportament sexual fără risc

B. Sterilizarea corectă a instrumentarului medico-chirugical

C. Triajul incorect al donatorilor de sânge şi de organe

D. Screening-ul gravidelor

E. Numai variantele A,B şi D

36. Transmitere materno-fetală în HIV constă în:

A. Intrauterină riscul infecţiei fătului este de 5 – 20%

B. Intrapartum expunere la sângele mamei

C. Intrapartum expunere la secreţia vaginală

D. Postpartum prin lapte matern

E. Numai variantele A,B şi C

37. Testul Western Blot cuprinde:

A. Permite identificarea individualã a anticorpilor anti-HIV specifici antigenelor virale.

B. Antigenele sunt separate prin electroforezã şi transferate pe membrane de

nitrocelulozã care se incubeazã cu serul pacientului.

C. Anticorpii din ser leagã specific proteinele virale şi sunt identificaţi prin comparare cu

controale standard.

D. O probă este negativã dacã prezintã benzi pozitive pentru cel puţin douã din cele trei

antigene majore gag, pol, env.

E. Numai variantele A,B .

38. Diagnosticul serologic de confirmare al infecţiei HIV:

A. Imunoamprente

B. Radioimunoprecipitare

C. Imunofluorescenţă

D. Imuno-enzimatice ELISA

E. Numai variantele A şi D.

39. Reacţia de polimerizare în lanţ (PCR):

A. Tehnica constã în amplificarea ARN existent în cantităţi foarte mici printr-o serie de

cicluri replicative.

B. Nu oferã informaţii despre încãrcãtura viralã.

C. Util în diagnosticul infecţiei, îndeosebi la nou-născuţii din mame seropozitive

D. Util în urmãrirea evoluţiei bolii

E. Util în evaluarea eficacitãţii diverselor tratamente antiretrovirale

40. Testele rapide:

A. Conţin suspensii microscopice de particule (latex, gelatinã, hematii tanate) cuplate cu

antigen viral.

B. Anticorpii din serul testat aglutineazã aceste particule care formeazã un depozit vizibil

cu ochiul liber sau la microscop dupã numai 5 minute

C. Utile în zone endemice, dacã este necesarã rapiditatea în orientarea diagnosticului

serologic.

Page 117: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

117

D. Necesitã echipamente speciale.

E. Variantele A,B şi D.

41. Stadiul IV – SIDA prezintă simptomatologie gravă cu:

A. Infecţii bacteriene,virale,parazitare

B. Sarcom Kaposi

C. Leucemii

D. Limfoame

E. Numai variantele A şi D

42. Dinamica producerii markerilor virali:

A. Antigenul p24, se găseşte în serul persoanei infectate

B. Antigenul p24 se detectează infecţiile recente înaintea apariţiei anticorpilor

C. Antigenul p24 dispare odată cu apariţia anticorpilor p24

D. Anticorpii p24, apar la 3- 12 săptămâni de la infecţie

E. Numai variantele A,B şi C.

43. Evidenţierea anticorpilor prin metoda imunoenzimatică ELISA( testele ELISA) nu

cuprinde:

A. De generaţia a IV-a folosesc antigenele clonale

B. De generaţia a III-a folosesc antigene recombinate

C. Toate variantele de mai sus

D. De generaţia I folosesc antigenele clonale

E. De generaţia a II-a folosesc lizatul total viral de pe culture de limfocite

44. Rezultatul pozitiv al testării ELISA în HIV:

A. Se raportează ca “ser reactiv”

B. Apare în hepatite

C. Apare în malaria

D. Doar A şi B

E. Confirmă diagnosticul pozitiv de infecţie HIV

45. Următoarele afirmaţii referitoare la HBV sunt false:

A. Antigenul HBs apare în sângele celor infectaţi cu puţin timp înaintea bolii clinice, din

a doua săptămână după infecţie, menţinându-se în perioadă de boală, servind la stabilirea

diagnosticului etiologic

B. Persistenţa lui mai puţin de 6 luni semnifică trecerea la stadiul cronic de boală.

C. Antigenul se poate detecta doar în ţesutul hepatic, ţesutul limfoid, membranele

sinoviale şi nu toate umorile organismului.

D. Componenta centrală, nucleocapsida virionului, cuprinde capsida, ADN polimeraza şi

genomul viral.

E. Capsida e constituită din 180 de capsomere şi conţine un singur polipeptid, numit

antigen central Hbe.

46. Referitor la HBV sunt false:

Page 118: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

118

A. Prin clivarea proteinei core se obţine antigenul Hbe şi ARN polimeraza virală.

B. Antigenul HBc se decelează în primele etape ale bolii ca marker al replicării virale

C. Antigenul Hbe este tranzitoriu, 1-4 zile, persistenţa consituind un indiciu al evoluţiei

către cronicizare.

D. Persistenţa lui Hbe este marker de infecţiozitate virală mare.

E. Prezenţa antigenului Hbe semnifică şi posibilitatea trecerii transplacentare a virusului.

47. Infecţia acută HAV se caracterizează prin:

A. Diagnosticată prin detectarea anticorpilor anti-HAV de tip IgM din ser

B. Prin metoda imunoenzimatică ELISA

C. Anticorpii apar o dată cu primele semne de boală

D. Ajung la titru maxim în 3-6 luni

E. Şi dispar în 1-3 săptămâni

48. Infecţia trecută cu HAV se caracterizează prin:

A. Diagnosticată prin detectarea anticorpilor anti-HAV de tip IgG din ser

B. Prin metoda imunoenzimatică ELISA.

C. Apar după aproximativ 3-6 luni de la infecţie

D. Ajung la titru maxim în o lună

E. Nu persistă la un nivel detectabil toată viaţa.

49. Virusul hepatitic E :

A. Este un virus neîncadrat, asemănător Caliciviridae şi Togaviridae.

B. Virusul a fost detectat în materiile fecale ale omului şi ale unor primate prin imuno-

microscopie electronică, boala evoluând cu diaree severă.

C. Are dimensiuni de 30-35 nm

D. Are genomul ADN simplu spiralat

E. Este anvelopat

50. Diagnostic HEV:

A. Nu se face diagnostic specific de rutină.

B. Se pot evidenţia antigenele virale din celula hepatică la IME.

C. Se poate evidenţia ARN ul viral prin PCR.

D. Serologic nu se pot evidenţia anticorpii antiHEV prin testare ELISA.

E. Doar variantele A şi B.

51. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. Virusul hepatitei A este un enterovirus din familia Picornaviridae

B. Este un virus cu genom ARN monocatenar

C. Este un virus cu genom ADN dublu catenar

D. Prezintă mai multe serotipuri

E. Prezintă o anvelopă( virus anvelopat)

52. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. Virusul hepatitei A se transmite pe cale enterală

B. Infecţia poate fi prevenită cu ajutorul vaccinului antihepatitic A

Page 119: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

119

C. Infecţia este urmată de imunitate durabilă

D. Perioada de incubaţie a infecţie cu HAV este de 120 zile

E. Infecţia se poate croniciza la pacienţii cu imunitate scăzută.

53. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. Virusul hepatitie A este înrudit cu virusul poliomielitei

B. Rezistă la inactivarea uzuală de o oră la 60°C.

C. Nu este distrus prin fierbere

D. Rezistă peste 2 săptămâni în mediul extern în materiile fecale şi 3 zile la 37°C.

E. Clorul nu are acţiune asupra HAV

54. Alegeţi rapunsurile corecte:

A. Virusul hepatitei A este inactivat de clor 0.1 mg% în 30 minute

B. Se conservă la -20°C sau liofilizat ani de zile

C. Razele ultraviolete nu au acţiune asupra HAV

D. HAV este un virus cu simetrie helicoidală

E. Pentru tratamentul hepatitei produse de HAV se foloseşte rA este ibavirina

55. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic A:

A. Produce infecţii numai în ţările sărace neindustrializate

B. Produce infecţii în întreaga lume

C. Imunitatea obţinută după infecţie este de scurtă durată

D. Incubaţia bolii este în medie de 28-30 zile

E. Majoritatea infecţiilor sunt subclinice, anicterice

56. Alegeţi raspunsurile corecte referitoare la hepatită cu virusul hepatitic A:

A. Lezarea celulelor hepatice în cursul infecţiei se traduce prin creşterea transaminazelor

B. În faza iniţială a bolii viremia determină fenomene asemănătoare gripei

C. Evoluţia este de obicei grevată de complicaţii

D. Vindecarea e urmata de o imunitatea specifică persistentă, definitivă

E. Profilaxia este asigurata de o buna igiena personala precum si de igiena alimentelor si

a apei

57. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la hepatită cu virusul hepatitic A:

A. Icterul apare cel mai frecvent la grupa de vârsta peste 14 ani

B. Frecvent poate apare hepatita fulminantă ca o complicaţie a bolii

C. În cursul bolii apar iniţial anticorpii IgM apoi anticorpii de tip IgG care asigură

imunitate durabilă

D. Evoluţia este urmată de o vindecare rapidă şi complete

E. Receptivitatea faţă de infecţie este specifică numai persoanelor cu imoundeficiente

58. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la hepatită cu virusul hepatitic A:

A. Infecţia acută este diagnosticată prin detecţia de anticorpi anti HAV de tip IgM

B. O persoană care a trecut prin infecţia cu virusul hepatitic A va avea anticorpi de tip

IgG in ser toată viaţa

C. Diagnosticul de rutină în hepatită de tip A se face prin cultivarea pe culturi celulare

Page 120: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

120

D. În fază icterică pacientul prezintă urini hipercrome şi scaune decolorate

E. Virusul hepatitic A este evidenţiat în materiile fecale prin microscopie optică

59. Alegeţi rapunsurile corecte referitoare la profilaxia hepatitei produse de virusul

hepatitic A:

A. Profilaxia preexpunere se face cu imunoglobuline polivalente specifice pentru

persoanele care nu au trecut prin boală

B. Profilaxia preexpunere cu imunoglobuline asigură o protecţie de 90-100% pentru 4- 6

luni

C. Profilaxia preexpunere nu este recomandată, nefiind eficientă

D. Profilaxia postexpunere se recomandă în primele 14 zile după contactul cu un bolnav

de hepatita A la contactii care nu au făcut boala

E. Profilaxia postexpunere cu imunoglobuline asigură imunitate pe viaţă

60. Alegeţi rapunsurile corecte referitoare la hepatita cu virusul hepatitic A:

A. Diagnosticul specific se face prin evidenţierea anticorpilor de tip HAV prin metoda

imunoenzimatică

B. Multe cazuri apar în comunitate sub formă de epidemii

C. Prevalenţa hepatitei de tip A în România este foarte redusă

D. Anticorpii specifici de tip IgM anti- HAV persistă toată viaţa

E. Virusul hepatitie A este un virus cu transmitere fecal- orală

61. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B:

A. Este un virus cu genom ARN

B. Este un virus cu genom ADN

C. Face parte din familia Hepadnaviridae

D. Virionul (particula Dane) se găseşte în ficat şi foarte rar în sânge

E. Face parte din familia Picornaviridae

62. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B:

A. Rămâne infectant în ser 6 luni la 30°C

B. Este inactivat de hipocloritul de sodiu în 10 minute

C. Este inactivat de alcoolul isopropilic 70% şi alcoolul etilic 80% la 11C în 2 minute

D. Este distrus prin autoclavare 30 minute la 128°C

E. Virusul HBV este distrus prin fierbere 100C timp de 30 minute

63. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B:

A. Virusul hepatitic B se prezintă sub formă a 3 tipuri de particule: virion, particule

sferice, formaţiuni filamentoase

B. Virionul complet are formă sferică cu dimensiuni de 42 nanometri

C. HBV se transmite pe cale fecal –orală

D. HBV nu se poate transmite transplacentara ( de la mama- la făt)

E. Hepatita produsă de HBV nu se cronicizează niciodată

64. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B:

A. Se transmite prin epidemii hidrice

Page 121: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

121

B. Antigenul HbS apare în sângele pacienţilor infectaţi înaintea bolii clinice

C. Menţinerea antigenului Hbs peste 6 luni semnifică cronicizarea bolii

D. Capsida virală are o simetrie helicoidală

E. Capsida este denumită antigen central Hbc

65. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B:

A. Antigenul Hbs apare în sângele pacienţilor la 2-6 săptămâni după infecţie

B. Structura antigenului Hbs este complexă glico-lipo-proteica

C. Antigenul Hbc se poate decela în serul pacienţilor infectaţi

D. Antigenul Hbe reprezintă un marker de replicare virală şi infecţiozitate crescută

E. Perioada de incubaţie a bolii este scurtă, de 2 săptămâni

66. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B:

A. Antigenul de suprafaţă Hbs se găseşte în ţesutul hepatic, ser, toate secreţiile

organismului

B. Virusul hepatitic B este un virus cu infecţiozitate foarte scăzută

C. HBV este un virus puţin rezistent la acţiunea factorilor fizici şi chimici

D. HBV prezintă 6 genotipuri diferite

E. HBV prezintă un singur genotip

67. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B (HBV):

A. Antigenul Hbc se găseşte în citoplasma hepatocitelor infectate

B. Persistenţa Ag Hbe este un factor de prognostic favorabil (vindecare rapidă)

C. Antigenul Hbe este asociat cu ADN polimeraza virală

D. HBV pătrunde în celula hepatică prin procesul de endocitoză

E. HBV se poate cultiva cu uşurinţă pe culturi celulare

68. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la hepatită cu virusul hepatitic B (HBV):

A. Forma acută este o boală deosebit de gravă

B. Forma acută evoluează de obicei subclinic

C. Perioada de incubaţie este de 2-4 luni

D. Icterul apare întotdeauna în formă acută

E. Perioada de incubaţie variază în funcţie de calea de pătrundere a virusului şi de

mărimea inoculului

69. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la hepatită cu virusul hepatitic B (HBV):

A. Sursa de infecţie este omul bolnav şi purtătorul asimptomatic

B. Hepatita acută cu HBVse prezintă cel mai frecvent cu forme digestive ( anorexie,

greaţă, vărsături)

C. Hepatita acută cu HBV se caracterizează prin manifestări extrahepatice ( debut

reumatoid, neurastenic, pseudogripal)

D. Hepatita cu HBV se cronicizează în 20-25% din cazuri

E. HBV este un virus oncogen

70. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la hepatita cu virusul hepatitic B (HBV):

A. Fatalitatea ( decesul) prin forma fulminantă a hepatitei B este în medie de 0.5%

Page 122: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

122

B. Perioada de stare a hepatitei acute durează în medie 3 săptămâni

C. Perioada de stare a hepatitei acute durează în medie 3 luni

D. Personalul medical este o grupă de risc pentru infectarea cu HBV

E. Un copil născut din mama infectată cu HBV este imunizat şi nu va face hepatită

71. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B (HBV):

A. Se poate transmite prin transfuzii de sânge

B. Se poate transmite prin transfuzii de produse din sânge ( masa eritrocitara,

trombocitara, plasmă)

C. Se poate transmite congenital de la mamă la făt

D. Nu există vaccin pentru profilaxie specifică

E. Nu se poate transmite percutan

72. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B (HBV):

A. Se transmite pe cale sexuală

B. Nu se transmite pe cale sexuală

C. Se poate transmite prin instrumentar medical nesteril

D. Se poate transmite prin soluţii de continuitate, mucoase

E. Toxicomanii reprezintă o grupă de risc crescut pentru infecţia HBV

73. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B (HBV):

A. Virusul hepatitic B nu se transmite prin contact heterosexual,ci doar la homosexuali

B. Nou născuţii din mame infectate sunt grupe de risc

C. Mamele cu antigen Hbs prezent pot alăpta copiii

D. Pacienţii hemodializati nu sunt grupă de risc

E. Pacienţii cu hemofilii sunt grupe de risc pentru infecţie

74. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B (HBV):

A. HBV nu se detectează în salivă

B. HBV se poate găsi în laptele de mamă ( femeie infectată)

C. HBV se găseşte în concentraţia mare în exudatele plăgilor

D. HBV se găseşte în secreţii vaginale şi în spermă

E. HBV nu se găseşte în ser

75. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B (HBV):

A. Antigenul Hbs reprezintă markerul general al infecţiei

B. Ag Hbc se găseşte întotdeauna în sânge

C. HBV se poate transmite prin instrumentar nemedical ( tatuaj, piercing, manichiură)

D. Infecţia cronică cu HBV poate duce la apariţia cancerului hepatic

E. AgHbs este necesar pentru infecţia cu virusl hepatitic delta

76. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B (HBV):

A. Heterosexualii cu parteneri multipli sunt grupă de risc pentru infecţia cu HBV

B. Nucleocapsida virionului conţine capsidă, ADN polimeraza şi genomul viral

C. Anticorpii de tip HbC de tip IgM se menţin ridicaţi în ser toată viaţa

D. Antigenul Hbs semnifică vindecarea pacientului

Page 123: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

123

E. Imunoglobulinele IgM anti-Hbc sunt markeri ai infecţiei trecute (cronice)

77. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B (HBV):

A. Detecţia ADN HBV indică replicarea virusului mai precis decât AgHbe

B. Detecţia ADN HBV este folosită pentru monitorizarea raspunsuli la terapie

C. Detecţia ADN HBV se face prin metodă imunoenzimatica ELISA

D. Prevenirea specifică se face prin vaccinare cu vaccin recombinant

E. Vaccinul nu se administrează la copii,ci numai la adulţi

78. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B (HBV):

A. Apărarea antiinfecţioasa nespecifică se realizează prin acţiunea interferonului şi a

citokinelor

B. În infecţia cu HBV nu intervine răspunsul imun celular

C. Imunitatea de tip umoral intervine prin Ac a-Hbs ce alcătuiesc complexe imune cu

antigenele virale

D. Prevenirea nespecifică implică controlul sanitar riguros al apei potabile

E. Tratamentul hepatitei cronice cu HBV se face cu Interferon şi cu Lamivudine

79. Tratamentul hepatitei cronice produse de virusul hepatitic B (HBV) se poate face cu:

A. Adefovir

B. Entecavir

C. Lamivudina

D. Oseltamivir

E. Azidothymidina

80. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic B (HBV):

A. Virusul hepatitic B nu se găseşte saliva

B. Nou născuţii din mame infectate HBV primesc imunoglobuline specifice la maxim 48

de ore de la naştere

C. Vaccinul antihepatitic B este inclus în schema de vaccinare a copiilor în România

D. Copiii născuţi din mame antigen Hbs pozitive trebuie alăptaţi la sân pentru creşterea

imunităţii

E. Aproximativ 400 milioane de persoane din lume au infecţie cronică cu HBV

81. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic C (HCV):

A. Prezintă un genom ADN

B. Capsida are simetrie icosaedrică

C. Există vaccin pentru prevenirea bolii

D. Pe glob sunt aproximativ 300 milioane persoane infectate ( infecţie cronică)

E. România are cea mai prevalenţă a infecţiei din Europa

82. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic C ( HCV):

A. Prezintă 6 genotipuri diferite care influenţează cursul bolii şi raspunul la tratament

B. HCV a fost identificat prin inginerie genetic

C. Este un virus neanvelopat

D. Celulele hepatice infectate sunt distruse de anticorpi

Page 124: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

124

E. Celulele hepatice infectate sunt distruse de Limfocitele T citotoxice

83. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic C (HCV):

A. Incubaţia 6-12 saptamani

B. Transaminazele cresc la 30-60 zile dupa expunerea la HCV

C. Tendinta de cronicizare este de 50-55%

D. Evolutia fulminanta a HCV s-a observant foarte des

E. Este un virus defectiv

84. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic C (HCV):

A. HCV responsabil de peste 70 % din cazurile de hepatită cronică,

B. HCV responsabil de peste 50% din cazurile de ciroză

C. HCV este mai infecţios decât virusl imunodeficienţei umane HIV

D. HCV nu se transmite pe cale sexuală

E. Postexpunere se recomandă profilaxia pasivă cu imunoglobuline specifice cu eficienţa

de 90-100%

85. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic C (HCV):

A. Se transmite prin sânge şi produse din sânge

B. Se transmite enteral

C. Se transmite prin echipament medical şi nemedical nesteril

D. Nu se transmite în cazul transplantului de organe

E. Se transmite prin mucoase

86. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic C (HCV):

A. HCV nu se transmite prin echipament stomatologic contaminat

B. HCV se transmite percutan

C. HCV se transmite perinatal permucos

D. Incubaţia medie a bolii este de 6-12 săptămâni

E. Hepatita acută cu HCV este deosebit de gravă şi zgomotoasă din punct de vedere

clinic

87. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul hepatitic C (HCV):

A. Hepatita acută poate fi asimptomatică sau se poate manifesta clinic cu icter

B. Transaminazele cresc la 1- 2 luni după expunerea la HCV

C. Cronicizarea hepatitei C apare în 80-85% din totalul pacienţilor infectaţi

D. Diagnosticul de rutină se face prin detecţia anticorpilor specifici anti-HCV prin

metodă imunoenzimatica

E. Diagnsoticul prin detecţia anticorpilor specifici anti-HCV prin metoda

imunoenzimatica are o acuratate de 100%.

88. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu Genotipul b1

al virusului hepatitic C (HCV):

A. Apare posttransfuzional

B. Terapia cu interferon are rezultate deosebit de bune

C. Prezintă un risc crescut de evoluţie către ciroză

Page 125: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

125

D. Prezinat un risc crescut de evoluţie către carcinomul hepatic

E. Apare frecvent la toxicomani care şi administrează droguri intravenos

89. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul hepatitic C (HCV):

A. Monitorizarea tratamentului antiviral se face prin detecţia copiilor virale prin tehnica

reacţiei de plomerizare în lanţ PCR

B. Anticorpii HCV sunt inutili pentru detecţia fazei acute

C. Evoluţia fulminantă a cazurilor de hepatită cu HCV apare frecvent, cu mortalitate

crescută

D. Anticorpii anti HCV se detectează prin metoda imunoenzimatică ELISA

E. Pacienţii trataţi cu interferon se vindecă fără recăderi

90. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul hepatitic C (HCV):

A. Caracteristica clinică a infecţiei cu HCV este starea marcată de astenie şi fatigabilitate

B. Testul imunoenzimatic de detecţie a anticorpilor anti HCV este mai sensibil decât

testul de detecţie a ADN HCV

C. Ribavirinul se foloseşte în asociere cu interferonul pentru tratarea hepatitei cronice C

D. Pacienţii care sunt hemodializati sunt grup de risc pentru contractarea infecţiei

E. Anticorpii antiHCv dispar la un an după infecţie

91. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul hepatitic C (HCV):

A. Rata de răspuns la terapia cu interferon este de 50% dintre pacienţi

B. Dintre pacienţii responsivi la terapia cu interferon, 50% au recădere a bolii după

întreruperea terapiei

C. Terapia pentru hepatita cronică cu virus C durează 1 lună

D. Terapia cu interferon nu are reacţii adverse fiind bine suportată de toţi pacienţii

E. Costul terapiei cu interferon este scăzut

92. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul hepatitic D (HDV):

A. Face parte din familia Picornaviridae

B. Este un virus defectiv

C. Necesită prezenţa antigenului Hbs al virusului hepatitic B pentru replicare

D. Prezintă mai multe serotipuri

E. Infecţia cu HDV are o prevalentă scăzută în România

93. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul hepatitic D (HDV):

A. HDV are un genom ARN monocatenar

B. HDV are un genom ADN dublu catenar

C. Genomul este înconjurat de antigenul Hbe

D. HDV se poate transmite concomitent cu virusul hepatitei B (HBV)

E. HDV poate suprainfecta o infecţie cu virus hepatitic de tip B (HBV)

94. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul hepatitic D (HDV):

A. HDV se poate transmite prin sânge şi produse de sânge

B. HDV nu se poate transmite sexual

C. HDV se poate transmite percutanat

Page 126: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

126

D. HDV se poate transmite pe cale fecal orală

E. Vaccinarea impotirva hepatitei B previne infecţia cu virusul hepatitei D

95. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul hepatitic D (HDV):

A. După expunerea la HDV, purtătorii de AgHbs pot fi protejaţi prin vaccinare cu vaccin

antihepatitic B

B. După expunerea la HDV, purtătorii de AgHbs pot fi protejaţi prin administrarea de

imunoglobuline specifice anti HVB

C. Conform statisticilor organizaţiei mondiale a sănătăţii România are cea mai mare

prevalentă de hepatită cronică cu virus D din Europa

D. Metoda imunoenzimatica detectează prezenţa anticorpilor antiHVD în cursul infecţiei

E. Virusul hepatitic D se poate vizulaiza la microscopul electronic în materiile fecale

96. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul hepatitic D (HDV):

A. Prezenţa anticorpilor anti HDV este corelată cu prezenţa ARN-ului în sânge

B. Prezenţa anticorpilor antiHDV este corelată cu prezenţa antigenului în hepatocite

C. Hepatită cu virus HDV nu se întâlneşte la hemofilici

D. Hepatită cu virus HDV nu se transmite la homosexuali

E. Toţi indivizii infectaţi cu virusul hepatitic B sunt receptivi la infecţia cu virusul

hepatitic D

97. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul hepatitic D (HDV):

A. Prezinta un singur serotip

B. Succesul terapiei cu interferon este limitat

C. Grupele de risc sunt transfuzaţii, hemodializaţii şi dependenţii de droguri.

D. Virusul hepatitic D este un virus defectiv

E. Transmiterea este enterală

98. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul hepatitic D (HDV):

A. Frecvenţa cea mai crescută faţă de celelalate virusuri hepatitice de insuficienţă

hepatică în cursul bolii acute

B. Risc mare de dezvoltare a cancerului hepatic

C. Se estimează un număr de 20 milioane de persoane infectate în lume

D. Infecţie frecventă în ţările dezvoltate

E. HDV este un virus ADN

99. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul hepatitic D (HDV):

A. 10-15% dezvoltă ciroză în ~ 2ani

B. 70% în final vor dezvolta ciroză

C. 2-20% rata fatalitate

D. 25-50% din hepatita fulminantă din infecţia cu HBV este datorată coinfecţiei cu HDV

E. Anticorpii anti-HDV nu aparţin aceluiaşi serotip

100. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic E (HEV):

A. Este un virus cu genom ADN dublu catenar

B. Posedă anvelopă

Page 127: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

127

C. Capsida virală are simterie icosaedrică

D. Este un virus foarte rezistent la acţiunea factorilor fizici şi chimici

E. Se transmite pe cale enterală

101. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic D (HDV):

A. HDV prezintă un singur serotip

B. Antigenul delta este un virus defectiv

C. Infecţia este mai severă fiind o dublă infecţie

D. Aparţine familiei Picornaviridae

E. Este cauza principal a transpalntelor hepatice

102. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic E (HEV):

A. Infecţia cu hepatita E afectează îndeosebi industrializate ( Europa şi America de nord)

B. Perioada de incubaţie a bolii este de aproximativ 40 zile

C. Boala este asimptomatică la peste 90% din pacienţii infectaţi

D. Infecţia se transmite pe cale parenterală

E. Infecţia nu apare niciodată sub formă de epidemii ci numai sub formă de cazuri izolate

103. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic E (HEV):

A. Boala apare sub formă de epidemii prin consum de apă contaminată cu materii fecale

B. rezervorul de boală este reprezentat de rozătoare

C. Severitatea bolii creşte cu vârsta

D. Gravidele fac forme severe cu mortalitate de aprox 25%

E. Pacienţii fac forme uşoare de boală

104. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic E (HEV):

A. Infecţia cu HEV se poate transmite prin contact direct cu persoanele bolnave

B. Pentru prevenirea infecţiei se face profilaxia cu imunoglobuline polivalente cu

eficienţă mare

C. Profilaxia nespecifică se face prin igienă individuală, clorinarea apei, controlul sanitar

al apei potabile

D. Imunitatea dobândită în cursul infecţiei este pe viaţa

E. Pentru profilaxia specifică se foloseşte vaccinul antiHEV

105. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic E (HEV):

A. În infecţia produsă de HEV la pacientele în ultimul semestru de sarcină poate apare

insuficientă hepatică

B. Faza acută se caracterizează prin febră şi hepatomegalie

C. Îmbolnăvirile simptomatice depăşesc 90%

D. Boala apare prin transfuzii cu sânge contaminat

E. Diagnostciul de laborator se pune prin detecţia anticorpilor antiHEV prin metodă

imunoenzimatică

106. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane

HIV:

A. Virusul HIV are un genom ARN monocatenar

Page 128: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

128

B. HIV are un genom ADN dublu catenar

C. HIV Face parte din Familia Retroviridae

D. Nu are gene comune cu alte retrovirusuri

E. Este un virus neanvelopat

107. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul imunodeficienţei umane HIV:

A. Se cunoaşte un singur serotip al virusului HIV

B. Există două serotipuri cunoscute la om şi două serotipuri identificate la maimuţe

C. Serotipurile umane şi simiene sunt identice

D. Genomul are asociat o reverstranscriptaza

E. Capsida are o simetrie helicoidală

108. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane

HIV:

A. Reverstranscriptaza transcrie ARN în ADN monocatenar în timpul multiplicării virale

B. Reverstranscriptaza transcrie ADN în ARNmonocatenar în timpul multiplicării virale

C. ADN HIV dublu catenar este inserat în genomul celulei gazdă

D. Secvenţele ADN provirale nu pot fi deosebite de ADN ul celulei gazdă

E. Reverstranscriptaza este o enzimă specifică Adenovirusurilor

109. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane

HIV:

A. Virusul HIV se ataşează de celulele care posedă receptori celulari CD4

B. Virusul HIV se ataşează de celulele care posedă receptori celulari CD8

C. Virusul HIV se ataşează de limfocitele T helper

D. HIV se ataşează de limfocitele T citotoxice

E. Virusul HIV se ataşează de monocite

110. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane

HIV:

A. Virusul HIV se fixează pe celulele ce posedă receptori CD4

B. HIV se fixează pe celulele ţintă prin intermediul glicoproteinei gp120

C. HIV se fixează de celulele ţintă prin intermediul glicoproteinelor g p41

D. HIV se poate fixa pe orice celulă a organsimului

E. HIV se fixează pe celulele gliale ( oligodendrocite, astrocite)

111. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane

HIV:

A. Virusul HIV se transmite prin sânge şi produse din sânge

B. HIV nu se transmite la heterosexuali

C. HIV este un virus care infectează homosexualii

D. Nu se transmite transplacentar deci nu se transmite congenital

E. HIV nu se transmite prin lapte de mamă

112. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la secvenţa infecţiei cu virusul

imunodeficienţei umane HIV:

Page 129: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

129

A. După pătrunderea HIV în celulă infectată, are loc transcrierea ARN ului viral în ADN

proviral bicatenar

B. ADN ul proviral este transformat în ADN circular şi integrat în genomul celulei

C. Integrarea copiei virale ADN HIV în celula gazdă duce la infecţie latentă, persistentă

D. Infecţia persistentă duce la sinteză de proteine specifice virale

E. Este activat sistemul imun

113. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la secvenţa infecţiei cu virusul

imunodeficienţei umane HIV:

A. Infecţia HIV se transmite de la o persoană cu SIDA dar nu de la o persoană infectată

HIV asimptomatică

B. Nu se transmite prin instrumentar stomatologic nesteril

C. Se poate transmite prin transplant

D. Se transmite pe cale sexuală

E. Se transmite prin ace şi seringi infectate

114. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane

HIV:

A. Riscul transmiterii intrauterine de la mamă la făt în cursul sarcinii este de 30-50%

B. Există riscul transmiterii infecţiei HIV de la mamă la făt în cursul travaliului ( naşterii)

prin expunere la sângele mamei

C. Nu există riscul transmiterii infecţiei HIV de la mamă la făt în cursul travaliului

(naşterii) prin expunere la secreţiile vaginale ale mamei

D. Există posibilitatea transmiterii postpartum prin laptele matern

E. Lichidul amniotic nu este infecţios

115. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane

HIV:

A. Boala se manifestă rapid după infecţie

B. Infecţia primară poate trece neobservată clinic sau pot apare semne asemănătoare

mononucleozei ( febră, faringită, adenopatii, mialgii)

C. Faza de latenţă poate dura ani fără simptomatologie

D. În fază de latenţă numărul limfocitelor T helper scade sub 50/mm3

E. În fază de latenţă apare diareea cronică şi scăderea ponderală peste 10kg într-o lună

116. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la caracteristicile limfadenopatiei cronice

generalizate din stadiul II ale infecţiei HIV:

A. Limfadenopatia este simetrică

B. Persistă 2 săptămâni

C. Ganglionii limfatici sunt dureroşi

D. Ganglionii limfatici sunt duri

E. Ganglionii au diametru peste 1 centimetru

117. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la caracteristicile stadiului III ale infecţiei

HIV:

A. Scăderea ponderală cu peste 10kg intro lună

Page 130: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

130

B. Diaree cu durată de peste 1 lună

C. Poliadenopatii

D. Demenţă

E. Limfoame şi leucemii

118. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la infecţiile caracteristicile stadiului IV

(SIDA) ale infecţiei HIV:

A. Infecţii frecvente cu Mycobacterium tuberculosis

B. Nu se produc infecţii cu alte mycobacterii atipice

C. Pneumonia cu Pneumocystis este o infecţie rară şi puţin severă

D. Candidoză digestivă

E. Toxoplasmoză

119. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la manifestările caracteristice ale stadiului

IV (SIDA) ale infecţiei HIV:

A. Sarcom Kaposi

B. Limfoame

C. Anemie aplastică

D. Meninigita cu Cryptococcus

E. Obezitate

120. Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul imunodeficienţei umane sunt

adevărate :

A. Este un virus ADN

B. Aparţine familiei retroviridae

C. Este un virus ARN

D. Este înrudit cu virusul febrei galbene

E. Este înrudit cu virusul leucemiei cu celule T tip 1 şi 2

121. În funcţie de modul de transmitere existǎ hepatite:

A. Hepatitele cu transmitere enteralǎ: hepatita A şi E

B. Hepatitele cu transmitere parenteralǎ: B, C, D

C. Hepatitele cu transmitere enteralǎ: B, C, D

D. Hepatitele cu transmitere parenteralǎ: hepatita A şi E

E. Hepatite cu transmitere parenteralǎ : hepatita E

122. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la hepatita A:

A. Hepatita de tip A este determinatǎ de virusul hepatitic A (HAV), din familia

Picornaviridae

B. HAV provoacǎ o boala generalǎ a organismului şi mai ales a ficatului

C. Boala se manifestǎ prin fenomene generale infecţioase, digestive, hepatice, cu sau fǎrǎ

icter sau infecţia poate fi asimptomaticǎ

D. HAV este un virus mare, diametru de 40 nanometri

E. HAV prezintǎ genom cu ADN simplu spiralat

123. Alegeţi rǎspunsurile false referitoare la hepatita A:

Page 131: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

131

A. HAV se transmite pe cale parenteralǎ

B. Incubaţia este de 7-14 zile

C. Iniţial virusul se multiplicǎ şi se eliminǎ mari cantitǎti de HAV, dar nu produc leziuni

celulare

D. Boala nu se cronicizeazǎ

E. Imunitatea este de duratǎ, pe viaţǎ

124. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al hepatitei A:

A. Sindromul de citolizǎ hepaticǎ: creşterea transaminazelor TGP şi TGO

B. Sindromul de colestazǎ explorat prin: detecţia nivelului de bilirubinǎ totalǎ şi a

componentelor sale;

C. Sindromul hepatopriv: creşterea timpului de protrombinǎ

D. Sindromul de colestazǎ explorat prin detecţia enzimelor de colestazǎ: fosfataza alcalinǎ

E. Creşterea lactic dehidrogenazei LDH

125. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la diagnosticul specific al hepatitei A:

A. Evidenţierea directǎ a virusului este foarte rar efectuatǎ, se poate face numai în

perioada acutǎ a bolii

B. Evidenţierea virusului din biopsie hepaticǎ nu se realizeazǎ prin examen

imunohistochimic

C. Izolarea virusului prin cultivare se practicǎ de rutinǎ

D. Deşi virusul creşte pe culturi celulare, nu produce efect citopatic

E. Evidenţierea directǎ a virusului se face din materiile fecale utilizându-se microscopia

electronicǎ, imunofluorescenţa, RT-PCR

126. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la diagnosticul serologic în hepatita de tip A:

A. Infecţia acutǎ diagnosticatǎ prin detectarea anticorpilor anti-HAV de tip IgG din ser

B. Infecţia trecutǎ diagnosticatǎ prin detectarea anticorpilor anti-HAV de tip IgM din ser

C. Infecţia acuta diagnosticatǎ prin detectarea anticorpilor anti-HAV de tip IgM din ser se

face prin metoda imunoenzimaticǎ ELISA

D. Infecţia trecutǎ diagnosticatǎ prin detectarea anticorpilor anti-HAV de tip IgG din ser se

face prin metoda imunoenzimaticǎ ELISA

E. Virusul nu creşte pe culturi celulare

127. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitei B:

A. Virusul hepatitei B face parte din familia Flavivirus

B. HBV este constituit dintr-un înveliş extern şi o componentǎ centralǎ sau “core”, care

este nucleocapsida virionului

C. Partea externǎ constituie antigenul de suprafaţǎ (AgHbs)

D. Antigenul de suprafaţǎ (AgHbs) nu se gǎseşte în sânge

E. Virionul în întregime se gǎseşte în sânge şi foarte rar în ficat

128. Alegeţi rǎspunsurile greşite referitoare la virusul hepatitei B:

A. Componenta centralǎ, nucleocapsida virionului, cuprinde ARN polimeraza şi genomul

viral

Page 132: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

132

B. Capsida e constituitǎ din 180 de capsomere şi conţine un singur polipeptid, numit

antigen central Hbc

C. Prin clivarea proteinei core se obţine antigenul Hbe şi ARN polimeraza viralǎ

D. Antigenul HBe se deceleazǎ în primele etape ale bolii ca marker al replicǎrii virale

E. Genomul e componenta esenţialǎ a nucleocapsidei şi are structurǎ ADN bicatenar,

parţial monocatenar

129. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul hepatitei B:

A. HBV se transmite pe cale parenteralǎ

B. Este un virus foarte infecţios, riscul transmiterii în cursul unei înţepǎturi accidentale

este crescutǎ, 30%

C. Perioada de incubaţie este de 20-45 de zile

D. Simptomele când apar sunt comune celorlalte hepatite: astenia, anorexia, greţuri,

vǎrsǎturi

E. Hepatita B nu se poate manifesta cu simptome extrahepatice

130. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la HBV:

A. Antigenul HBs apare la 2-3 sǎptǎmâni de la infecţie, urmat la scurt timp de AgHBe

B. În 3-5 sǎptǎmâni apar primii anticorpi IgM anti HBc odatǎ cu debutul clinic al bolii

C. Apariţia de anticorpi antiHBs survin deabia în convalescenţǎ

D. Virusul hepatitei B este primul virus care a fost dovedit a avea activitate oncogenǎ

E. Nu existǎ vaccin antihepatitic B

131. Alegeţi rǎspunsurile greşite referitoare la diagnosticul specific al hepatitei B:

A. Produsele patologice sunt reprezentate de: sânge, ţesut hepatic pentru detectarea

antigenelor virale, antigenul Hbs gǎsindu-se în toate umorile

B. HBV poate fi izolat prin cultivare

C. Markerii virali se detecteazǎ în sânge prin metoda imunoenzimaticǎ ELISA

D. AgHBe se evidenţiazǎ primul, apare în perioada de incubaţie, scade în convalescenţǎ

E. Anticorpii antiHBc sunt primii anticorpi produşi, apar o datǎ cu simptomele bolii şi

persistǎ mai mulţi ani

132. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul hepatitei C:

A. Virusul hepatitei C face parte din familia Hepadnaviridae şi este cauza etiologicǎ

majorǎ a hepatitelor transfuzionale

B. Virusul a fost identificat prin inginerie geneticǎ, este un virus ARN cu genomul simplu

spiralat, dimensiuni de 30-60nm, anvelopat

C. Virusul prezintǎ mai multe fenotipuri şi serotipuri corespunzatoare unor genotipuri

diferite

D. Genotipurile, în numǎr de 11 tipuri majore şi 6 subtipuri sunt stabile şi ar explica

diferenţele de severitate ale evoluţiei clinice

E. Nucleocapsida viralǎ de 33 nm conţine o capsidǎ cu simetrie helicoidală

133. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul hepatitei C:

A. Virusul circulǎ în sânge în douǎ forme, o formǎ liberǎ, cu infecţiozitate crescutǎ şi una

cuplatǎ cu macromoleculele lipoproteice sau în complexe imune, mai puţin contagioasǎ

Page 133: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

133

B. Anticorpii neutralizanţi antiHCV nu blocheazǎ particulele virale extracelulare iar

limfocitele T distrug celulele infectate

C. Sindromul de citolizǎ şi perioada manifestǎ clinic se epuizeazǎ înaintea apariţiei

anticorpilor specifici

D. Hepatita acutǎ manifestatǎ cu icter şi disfuncţie hepaticǎ apare doar la 5% din pacienţii

infectaţi, dupǎ transfuzii de sânge sau preparate de sânge

E. Infecţia cu HCV nu este cauza principalǎ a transplantelor hepatice

134. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la virusul hepatitei C:

A. Examenul direct: se poate evidenţia prezenţa ADN ului în ser

B. Nu se practicǎ izolarea în culturǎ, HCV nu se dezvoltǎ pe mediile de culturǎ

C. Detecţia anticorpilor anti-HCV se face prin metoda ELISA, metode radioimune

D. Infecţia cu genotip 1 sau 4 are prognostic grav, rǎspuns slab la interferon

E. Serotiparea este utilǎ atunci când pacientul are încǎrcǎturǎ viralǎ detectabilǎ

135. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul hepatitei D:

A. Virusul hepatitei delta D este o particulǎ viralǎ de 35-40 nm constituitǎ dintr-un antigen

unic proteic(HD) învelit de antigen HBs

B. Sub înveliş se afla genomul viral format dintr-un ARN dispus circular, cu aspect de

bastonaş

C. HDV nu poate supravieţui în absenţa AgHBs al HBV

D. Infecţia se poate produce în douǎ moduri: coinfecţie sau suprainfecţie, pacient deja

infectat cu virus B se infecteazǎ şi cu virusul HDV

E. HDV se transmite pe cale enteralǎ

136. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul hepatitei D:

A. Produsele patologice sunt reprezentate de sânge şi ţesut hepatic

B. La examenul direct se poate evidenţia virusul în nucleul hepatocitelor prin microscopie

electronică ME, metode imunohistochimice

C. Se poate evidenţia ADN ul viral din sânge dupǎ îndepǎrtarea AgHBs prin tratarea

serului cu detergenţi

D. Diagnosticul serologic evidenţiazǎ prezenţa antigenului HDV prin metoda

imunoenzimaticǎ ELISA

E. HDV face parte din familia Picornaviridae

137. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la virusul hepatitei E:

A. Este un virus încadrat, asemǎnǎtor Caliciviridae şi Togaviridae

B. Are dimensiuni de 30-35 nm, genomul ARN simplu spiralat

C. Virusul a fost detectat în materiile fecale ale omului şi ale unor primate prin imuno-

microscopie electronicǎ, boala evoluând cu diaree severǎ

D. Transmiterea este parenteralǎ

E. Incubaţia este de aproximativ 6 sǎptǎmâni, apar febrǎ şi hepatomegalie dar peste 80%

sunt cazuri asimptomatice

138. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul hepatitei E:

A. Gravidele nu fac forme severe

Page 134: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

134

B. Imunitatea postinfecţie este de scurtǎ duratǎ, apar reinfecţii

C. Se cronicizeazǎ

D. Nu se face diagnostic specific de rutinǎ

E. Se pot evidenţia anticorpii anti HEV prin reacţie ELISA

139. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul hepatitei HIV:

A. A fost descoperit în 1983 de Luc Montagnier în Franţa şi Robert Gallo în USA

B. Se pare cǎ originea geograficǎ a imunodeficienţei umane se afla în Africa centrala,

unde a fost izolat şi identificat un virus simian numit SIV înrudit cu virusul HIV, de la o

specie de maimuţe sǎlbatice

C. Sunt cunoscute trei tipuri de virus HIV, HIV1, HIV2 si HIV3 care prezintǎ caractere

biologice comune, dar sunt deosebite serologic şi molecular

D. Virusul HIV face parte din familia Picornaviridae

E. Virionul este sferic, de 80-130 nm diametru

140. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la HIV:

A. Genomul conţine trei gene comune tuturor retrovirusurilor

B. Gena gag codificǎ nucleoproteinele virale

C. Gena pol codifica glicoproteina gp160, precursor al glicoproteinelor anvelopei

D. Gena env codificǎ reverstranscriptaza

E. Genele tat si rev codificǎ proteinele p14 şi p19, reglatori pozitivi esenţiali ai replicǎrii

virale

141. Alegeţi rǎspunsurile greşite referitoare la HIV:

A. Capsida are simetrie helicoidală prezentând în structurǎ proteinele p14 şi p19

B. Anvelopa este formatǎ din membrana lipidicǎ derivatǎ din membrana celulei gazdǎ şi

din proteine virus specifice glicoproteina gp41 transmembranarǎ şi glicoproteina gp120 de

suprafaţǎ

C. Transmiterea se face pe cale sexualǎ, parenteralǎ sau verticalǎ de la mamǎ la fǎt

D. Reverstranscriptaza are rol în cursul multiplicǎrii virale prin transcrierea inversǎ a ADN

în ARN monocatenar

E. ADN-ul dublu catenar este inserat în genomul gazdei parazitate, secvenţele de ADN

provirale neputându-se deosebi de ADN-ul celular

142. Transmiterea HIV-ului se face pe cale:

A. Sexualǎ

B. Parenteralǎ

C. Verticalǎ de la mamǎ la fǎt

D. Enteralǎ

E. Fecal-oralǎ

143. Virusul se fixeazǎ prin gp 120 de receptorii celulari CD4 de pe:

A. Limfocitele T helper

B. Macrofage

C. Monocite

D. Astrocite

Page 135: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

135

E. Celule NK

144. Alegeţi rǎspunsurile greşite referitoare la HIV:

A. Incubaţia este perioada de timp dintre infectare şi apariţia bolii

B. Stadiul I este asimptomatic la 30-60% dintre pacienţi, poate dura 3-6 ani (pânǎ la 12

ani)

C. Stadiul II în care apar astenie, febrǎ, scǎdere ponderalǎ cu mai mult de 10 kilograme

într-o lunǎ, diaree persistentǎ, cu sau fǎrǎ limfadenopatie, leucopenie cu depleţie de

limfocite T

D. Stadiul III –SIDA simptomatologie gravǎ:infecţii bacteriene, virale, fungice

E. Stadiul IV–limfadenopatie generalizatǎ persistentǎ PGL, este limfadenopatie simetricǎ,

bilateralǎ cu o duratǎ de minim 3 luni

145. Alegeţi rǎspunsurile greşite referitoare la HIV:

A. Produsele patologice pentru diagnostic sunt reprezentate de sânge

B. În diagnosticul infecţiei cu HIV se evidenţiazǎ antigenele virale şi anticorpii

C. Antigenul p24 nu se gǎseşte în serul persoanei infectate

D. Anticorpii p24 apar la 3-12 sǎptǎmâni de la infecţie

E. Anticorpii anti gp 120 nu sunt folosiţi ca marker de diagnostic

146. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la HIV:

A. Metodele imunoenzimatice de generaţie III şi IV au sensibilitate şi specificitate ridicatǎ

de aproape 100%

B. Tehnica ELISA poate da reacţii fals negative în perioada de “fereastrǎ imunologicǎ”

C. Rezultatul negativ al testǎrii ELISA se raporteazǎ ca “ser reactiv”

D. În cazul pozitivǎrii se face o retestare printr-o metodǎ cel putin la fel de sensibilǎ din

aceeaşi proba de sânge

E. Prin metoda Western Blot o probǎ este considerată negativǎ dacǎ prezintǎ benzi

pozitive pentru cel puţin douǎ dintre cele trei antigene majore, gag, pol, env

Tematica 6.

Fungi cu importanţă clinică deosebită: Levuri.Dermatofiţi. Fungi dimorfi. Fungi

filamentoşi

Complement simplu

1. Referitor la epidemiologia fungilor este falsă afirmaţia:

A. Fungii sunt ubicuitari în natură

B. Oamenii sunt expuşi în mod constant

C. Majoritatea sunt saprofiţi în sol

D. Bolile micotice sunt în general boli transmisibile

E. Pot apare epidemii,dar acestea se datorează expunerii la condiţii de mediu şi nu din

cauză transmisibilităţii interumane

2. Structura celulei fungice nu conţine:

A. Celula fungica tipică este ovoidală şi înconjurată de un perete rigid care conţine

Page 136: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

136

polizaharide structurale cu aprox 25% din greutatea uscată a peretelui celular

B. Glucan 50-60%: polimer de glucoza

C. Manoza 15-23%:

D. Chitina 50-70%

E. Proteine şi lipide în cantităţi mici

3. Afirmaţia adevărată referitoare la terapie antifungică este:

A. Tratamentul antifungic cu un anumit agent antifungic nu depinde de tipul infecţiei, de

existenţa unor boli asociate, starea de sănătate a pacientului

B. Dificultatea tratamentului antifungic depinde de faptul că aceştia sunt celule procariote

astfel încât vor avea efecte adeverse asupra celulelor umane.

C. Medicamentul antifungic ideal: toxicitate neselectivă: să afecteze specific fungii şi să

nu aibă efecte dăunatoare asupra gazdei

D. Celulele mamiferelor nu conţin enzime care să degradeze peretele polizaharidic al

fungilor, din acest motiv eradicarea infecţiei fungice de către mecanismele de apărare ale

gazdei este foarte dificilă

E. Membranele celulare ale celulelor eucariote nu conţin steroli.

4. Amfotericina B :

A. Este antimicotic polienic produs de bacteria Streptomyces nodosus

B. Îşi manifestă acţiunea prin capacitatea de a se lega de ergosterol şi scade

permeabilitatea membranei cu formarea de pori, cu dezintegrarea membranei celulare şi

moartea celulei fungice

C. Antifungic de elecţie pentru infecţiile fungice nesistemice

D. Nu este de obicei administrat intravenos

E. Drogul nu este toxic

5. Reacţii adverse la Amfotericina B sunt:

A. Tromboflebita

B. Nefrotoxicitate

C. Febra

D. Frisoane

E. Toate variantele sunt corecte

6. Generaţie nouă de azoli este:

A. Clotrimazol

B. Miconazol

C. Econazol

D. Ketoconazol

E. Itraconazol

7. Azolii inhibă majoritatea tulpinilor de

A. Candida

B. Cryptococcus

C. Aspergillus

D. Dermatofiţi.

Page 137: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

137

E. Toate variantele sunt corecte

8. Afirmaţia falsă referitoare la Fluconazol:

A. Triazol nou

B. Fluconazolul: în general eficient împotriva Aspergillus,dar nu asupra infecţiei cu

Candida

C. Fluconazolul introdus în 1990

D. Solubil în apă

E. Penetrabilitate bună în ţestul pulmonar, LCR si lichid peritoneal

9. Micoze cutanate:

A. Sunt micoze fungice localizate la nivelul straturilor superficiale ale: pielii,

unghiilor,părului ( structurile ce conţin cheratină).

B. Invadează rar ţesuturile profunde sau viscerele.

C. Fungii implicaţi nu se numesc dermatofiţi.

D. Localizate la nivelul ţesutului subcutanat şi produc foarte rar boli sistemice.

E. De obicei formează leziuni tegumentare ulcerate, adânci sau formează mase fungice

de obicei la nivelul extremităţilor inferioare.

10. Referitor la Candida albicans este fals că:

A. Există mai multe specii de Candida cu potenţial patogen pentru om

B. Speciile se împart în Candida albicans si Candida non-albicans

C. Microorgansim endogen, prezent în 40-80% din persoanele sănătoase ( la nivelul

cavităţii bucale, intestin, vagin)

D. Apariţia infecţiei cu Candida pare a fi o proprietate a microorganismului şi nu a

gazdei.

E. Infecţiile cu Candida apar la pacienţii cu imunitate celulară alterată sau modificări ale

florei saprofite

11. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. Candida este o levură polimorfă, are celule levurice şi pseudohife.

B. Pentru a menţine formă de levură este nevoie de un represor de transcripţie.

C. Capacitatea de a avea mai multe forme nu poate fi legată de patogenitate.

D. Forma levurică are 10-12 microni în diametru, este Gram pozitivă, şi creşte în 2-3 zile

pe medii de cultură.

E. Pseudohifele se formează din celulele levurice înmugurite care rămân ataşate una de

cealaltă.

12. Despre Cryptococcus neoformans este falsă afirmaţia:

A. Este un microorganism cu distribuţie universală.

B. Boala se numeste criptococoză.

C. Se manifestă ca meningita însa în ultimii ani au apărut şi infecţii pulmonare.

D. Infecţia poate fi subacută sau cronică

E. Meningoencefalita are o evoluţie clinică prelungită (câteva zile) şi are mortalitate

scăzută

Page 138: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

138

13. Despre Cryptococcus neoformans este falsă afirmaţia:

A. Este o levură încapsulată

B. Se înmulţeşte prin înmugurire.

C. Posedă capsulă mucopolizaharidică.

D. Criptococoza nu apare la imunocompromisi- HIV / AIDS.

E. Meningita, pulmonar, tegumentar sau alte localizări.

14. Patogenie Cryptococcus neoformans:

A. Poarta de intrare reprezentată de aparatul respirator: inhalarea de praf contaminat cu

găinaţ de păsări.

B. S-a demonstrat că există o perioadă de câţiva ani între expunerea iniţială şi primele

manifestări ale bolii ( microorganismul e sechestrat în această perioadă de timp)

C. Primele simptome: tulburări de vedere, cefalee, letargie.

D. Progresie spre delir, comă, moarte, care poate fi evitată doar dacă medicul se gândeşte

la criptococoză şi face o puncţie lombară pentru diagnostic, laboratorul pune diagnosticul

etiologic şi se instituie tratamentul antimicotic agresiv

E. Toate afirmaţiile sunt adevărate

15. Referitor la Aspergillus este fals :

A. Produce boala aspergiloză

B. Aspergillus produc o mare diversitate de boli, au o distribuţie universală.

C. Sunt ubicuitari în natură.

D. La fel ca şi Candida, afectează des pacienţii imunocompetenţi

E. Au rol de degradarea plantelor în compost.

16. Referitor la Aspergillus este adevărat:

A. Produce enzime intracelulare care facilitează dezvoltarea în plămân şi diseminarea

bolii

B. Factorul de virulenţă nu este producerea de toxine

C. Există 4 tipuri de aspergiloză pulmonară

D. Pacienţii prezintă tuse cu expectorarea elementelor fungice din cauza invadării

frecvente a bronhiilor

E. La examenul sputei nu se observă lanţuri de conidii.

17. Histoplasmoza

A. Este boală sistemică în principal a sistemului reticuloendotelial SRE cu manifestări la

nivelul măduvei, a plămânilor, ficatului şi splinei.

B. În USA: infecţia fungică pulmonară cu cea mai mică prevalenţă.

C. Frecventă la pacienţii cu SIDA dar nu şi la nou născuţi, bătrâni care locuiesc în zone

endemice.

D. Mortalitatea la sugarii expuşi la doze mari de H. capsulatum este de 5-15%.

E. Nici-o variantă adevărată

18. Referitor la H. capsulatum este fals:

A. Creşte în formă miceliană în sol

B. Habitatul natural : sol îmbogăţit cu guano (excremente de liliac) sau de păsări.

Page 139: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

139

C. Vântul sau activităţile umane (agricultura) nu pot elibera sporii

D. Sporii pot fi inhalaţi în număr mare : macrofagele fagocitează fungii dar sporii pot

supravieţui

E. Indivizii cu imunitate normală care inhalează sporii au simptome pseudogripale după

3 săptămâni de incubaţie.

19. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. Trendul crescător în diagnosticul micozelor oportuniste reflectă creşterea cunoştinţelor

medicilor, a îmbunătăţirii procedurilor de diagnostic clinic şi a tehnicilor de identificare în

laborator.

B. Creşterea numărului de pacienţi imunocompromişi cu susceptibilitate la infecţie.

C. Pacienţii cu imunodeficienţă primară sunt susceptibili la infecţii micotice în special în

situaţiile însoţite de scăderea imunităţii de tip celular.

D. Tehnicile invazive de diagnostic şi tratament nu sunt factori ai unei potenţiale infecţii.

E. În infecţiile oportuniste balanţa este înclinată în favoarea bolii prin scăderea rezistenţei

gazdei

20. Alţi factori asociaţi cu frecvenţa crescută a infecţiilor fungice

A. Arsuri severe

B. Diabet

C. Tuberculoză

D. Folosirea de droguri IV

E. Toate variantele sunt corecte

21. Referitor la antibiotice produse de fungi este corect:

A. Cea mai importantă descoperire referitoare la utilizarea fungilor pentru om a fost

descoperirea în 1929 de către Fleming a capacitaţii bacteriostatice a speciei Penicillium

notatum asupra bacteriilor Gram pozitive.

B. Compusul identificat ca penicilina a fost al doilea membru al antibioticelor

betalactamice

C. Ulterior s-a observat că Penicillium chrysogenum avea o acţiune mai slabă.

D. În urma selecţiei şi proceselor mutagenice fermentarea produce penicilină la un nivel

de 7000 mg/l comparativ cu 3 mg/l a izolatului lui Fleming.

E. Fermentarea tipică a penicilinei formează numai 2 tipuri de penicilină

22. Referitor la Grizeofulvina este fals:

A. Se leagă de precursorii keratinici

B. Împiedica infecţia fungică

C. Antifungic cu acţiune rapidă folosit pentru infecţii severe ale pielii şi unghiilor

D. Acţiunea sa depinde de acumularea în stratul cornos unde este incorporat în ţesut şi

formează o barieră ce împiedica penetrarea fungilor

E. Se adminstrează oral

23. Este falsă afirmaţia în legătură cu distribuţia lui Aspergillus :

A. Sol

B. Alimente

Page 140: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

140

C. Vopsea

D. Aerisiri

E. Nu pot creşte şi în dezinfectante

24. Clasificarea clinică a micozelor nu curpinde:

A. Micoze neoportuniste

B. Micoze superficiale

C. Micoze subcutanate

D. Micoze sistemice

E. Micoze oportuniste

25. Referitor la Nistatin este fals:

A. Descoperit în 1800

B. Acelaşi mod de acţiune ca Amfotericina B

C. Are solubilitatea mai redusă

D. Uz restrâns la terapia topică

E. Utilizat pentru tratamentul candidozei orale, vaginale; înlocuită de derivaţii azolici

26. Există 4 tipuri de boli micotice cu mecanisme diferite:

A. 1. Hipersensibilitate: reacţie alergică la mucegaiuri şi spori

B. 2. Micotoxicoze: intoxicarea animalelor/ oamenilor cu produse alimentare

contaminate cu fungi care produc toxine (de obicei grâne)

C. 3. Ingestia de toxine preformate: (ciuperci “otrăvitoare”)

D. 4. Infecţii

E. Toate variantele sunt corecte

27. Referitor la Candida albicans este fals:

A. Microorgansim endogen, prezent în 40-80% din persoanele bolnave ( la nivelul

cavităţii bucale, intestin, vagin)

B. Apariţia infecţiei cu Candida pare a fi o proprietate a gazdei si nu a microorganismului

C. Infecţiile cu Candida apar la pacienţii cu imunitate celulară alterată sau modificări ale

florei saprofite

D. Cu cat organsimul este mai debilitat cu atât mai severă va fi infecţia

E. Apare la pacienţii cu imunitate celulară deprimată au cu rezistenţă scăzută la infecţiile

fungice

28. Referitor la cauzele de imunodeficienţă este fals :

A. Cancere

B. Medicamente

C. Antibiotice

D. Proceduri terapeutice care predispun la infecţii fungice

E. Alţi factori asociaţi cu frecvenţa crescută a infecţiilor fungice nu există

29. Tratamentul infecţiilor fungice cuprinde:

A. Medicamente noi antifungice

B. Regimuri terapeutice noi

Page 141: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

141

C. Toate variantele sunt corecte

D. Tratamentul agresiv

E. Metode adiţionale

30. Referitor la histoplasmoză este fals:

A. Boală sistemică în principal a sistemului reticuloendotelial SRE cu manifesteri la

nivelul măduvei, a plămânilor, ficatului şi splinei.

B. În USA: infecţia fungica pulmonară cu cea mai mare prevalenţă

C. Frecventă la pacienţii cu SIDA dar şi la nou născuţi, bătrâni care locuiesc în zone

endemice.

D. Mortalitatea la sugarii expuşi la doze mari de H. capsulatum este de 40-50%

E. Histoplasmoza manifestă 2 forme

31. Alegeţi enunţul corect referitor la fungi:

A. Sunt organisme pluricelulare

B. Toate speciile sunt patogene pentru om sau animale

C. Au o structură celulară simplă, fără organite celulare

D. Peretele nuclear conţine chitină

E. Sunt organisme eucariote larg răspândite în natură

32. Alegeţi enunţul corect referitor la fungi

A. Fungii sunt organisme unicelulare ce se multiplică sexuat

B. Levurile sunt organisme pluricelulare

C. Fungi dimorfi sunt organisme care apar sub formă de levuri

D. Hifele sunt sunt structuri filamentoase multicelulare

E. Micelii semnifică o masă de levuri

33. Alegeţi enunţul corect referitor referitor la fungii dimorfi:

A. Forma levurica este saprofită

B. Miceliile se pot observa pe mediile de cultură cu incubare la 37°C

C. Se pot găsi atât ca levuri cât şi ca spori

D. Mucegaiurile se pot observa pe mediile de cultură cu incubare la 25°C

E. Candida albicans prezintă numai formă de hife

34. Alegeţi enunţul corect referitor la medicamentele folosite în tratarea micozelor:

A. Azolii blochează biosinteza ergosterolului

B. Azolii cu spectru larg pot fi folosiţi şi în infecţii virale

C. Fluconazolul nu este eficient în infecţiile cu Aspergillus

D. Amfotericina B este administrat de obicei oral

E. Fluocitozina este administrat pe cale topică

35. Alegeţi enunţul corect referitor micoze:

A. Superficiale sunt localizate la nivelul subcutanat

B. Subcutanate sunt produse de dermatofiti

C. Oportuniste sunt produse de fungi saprofiţi şi patogeni

D. Sistemice produc infecţii uşoare

Page 142: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

142

E. Oportuniste nu afectează pacienţii bolnavi de cancer

36. Alegeţi enunţul corect referitor la Candida albicans:

A. Forma levurica apare Gram negativă pe frotiul colorat Gram

B. Poate fi saprofită în tractul gastrointestinal

C. Este anaerobă

D. Se cultivă pe mediul Sabouraud, incubandu-se 10-15 zile

E. Se poate găsi în excremente de porumbei

37. Alegeţi enunţul corect referitor la Criptococcus neoformans:

A. Apare sub formă de hife

B. Se înmulţeşte sexuat

C. Poate produce şi infecţii pulmonare

D. Nu produce meningită

E. Produce mai ales infecţii superficiale

38. Alegeţi enunţul corect referitor la fungii keratinofilici:

A. Determină infecţii sistemice

B. Se pot transmit direct

C. Au rol în degradarea plantelor

D. Pot produce meningite

E. Dermatofiţii zoofilici nu afectează omul

39. Alegeţi enunţul corect referitor la genul Aspergillus:

A. Prezintă o capsulă că factor de virulentă

B. Face parte din categoria fungilor dimorfi

C. Producere de toxine

D. Nu se poate vizualiza la microscopul optic

E. Este rezistent la amfotericina B

40. Alegeţi enunţul corect referitor la Histoplasma capsulatum:

A. Creşte în sol sub formă de levuri

B. Produce în general infecţii superficiale

C. Nu produce infecţii respiratorii

D. Frecventă la pacienţii cu SIDA

E. Hifele reprezintă forma patogenă

41. . Care din următoarele genuri de fungi pot fi găsiţi în sistemul reticuloendotelial:

A. Histoplasma capsulatum

B. Candida albicans

C. Cryptococcus neoformans

D. Epidermophyton

E. Microsporum

42. Pacienta de 25 ani cu secreţie vaginală, se suspicionează o infecţie produsă de Candida

albicans.

Page 143: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

143

Care din următoarele afirmaţii nu este corectă:

A. Coloraţia Gram a fotiului citovaginal arată prezenta de clamidospori

B. Cultura pe mediul Sabouraud se prezintă sub formă de colonii albe, aspect de vată, cu

micelii aeriene

C. Pentru identificarea de specie se face testul de formare a tuburilor germinative în ser

D. Trebuie să întrebaţi pacienta dacă a luat antibiotice

E. Recomandaţi efectuarea unei antifungigrame din cultură

43. Pacientă de 50 ani, imunodeprimată, diagnostic clinic de meningită.

Testul de latex aglutinare din lichidul cefalorahidian pentru polizaharidul capsular este

pozitiv. Care din urmtoarele microorganisme este cel implicat:

A. Histoplasma capsulatum

B. Cryptococcus neorfomans

C. Aspergillus fumigatus

D. Candida albicans

E. Epidermophyton

44. Pacient se plânge de erupţie pruriginoasă abdominală. La examinare se observă

leziunile roşii, circulare, aspect de „vierme inelar”cu margine veziculata. Diagnosticul

suspicionat este cel de tinea corporis.

Care este cel mai indicat examen de laborator pentru diagnostic?

A. Examen microscopic al preparatului proaspăt din scuame de la nivelul leziunii în

hidroxid de potasiu

B. Coloraţie Giemsa pentru celulele gigante multinucleate

C. Imunofluorescenţa indirectă pentru lichidul vezicular

D. Creşterea în dinamică a titrului de anticorpi specifici

E. Examinare la microscopul electronic

45. Care din următoarele afirmaţii referitoare la Cryptococcus neoformans este falsă

A. Habitatul natural este în sol, în special în zonele cu excremente de porumbei

B. Patogeneza este reprezentată de Exotoxina A

C. se poate evidenţia în lichidul cefalorahidian prin coloraţia cu tuş de India

D. Sediul iniţial al leziunii este la nivel pulmonar

E. se înmulţeşte prin înmugurire

46. Mai multe genuri de fungi produc infecţiilor pacienţilor imundeprimaţi.

Alegeţi genul cel mai puţin frecvent asociat cu infecţiile imunodeprimatilor:

A. Cryptococcus neoformans

B. Aspergillus fumigatus

C. Malassezia furfur ( Tinea versicolor)

D. Candida albicans

E. Histoplasma capsulatum

47. Alegeţi enunţul corect referitor la fungi:

A. Sunt organisme pluricelulare

B. Toate speciile sunt patogene pentru om sau animale

Page 144: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

144

C. Au o structura celulară simplă, fără organite celulare

D. Peretele nuclear conţine chitină

E. Sunt organisme eucariote larg răspândite în natură

48. Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la fungi:

A. Fungii sunt organisme eucariote

B. Fungii nu descompun materia organicǎ

C. Existǎ 100.000-200.000 specii din care aproximativ 300 specii sunt cunoscute ca fiind

potenţial patogene pentru om

D. Existǎ 4 tipuri de boli micotice cu mecanisme diferite

E. Fungii patogeni pot exista sub formǎ de levuri sau hife

49. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la fungi:

A. Levurile sunt organisme unicelulare care nu se reproduc prin înmugurire

B. Hifele nu sunt structuri filamentoase

C. O masǎ de hife formeazǎ ramuri

D. Unii fungi pot apare ca levuri şi ca forme miceliene şi se numesc fungi dimorfi

E. Termenii de hife, micelii sau mucegaiuri nu pot fi folosite ca echivalente

50. Alegeţi rǎspunsul gresit referitor la epidemiologia fungilor:

A. Fungii sunt ubicuitari în naturǎ, oamenii fiind expusi în mod constant

B. Majoritatea sunt saprofiţi în sol şi bolile micotice nu sunt în general boli transmisibile

C. Pot apare epidemii dar acestea se datoreazǎ expunerii la condiţii de mediu

D. Infecţiile micotice depind de mǎrimea inoculului şi de rezistenţa gazdei

E. Severitatea infecţiei nu depinde de statusul imunologic al gazdei

51. Alegeţi rǎspunsul fals:

A. Micozele superficiale sunt localizate la nivelul pielii, unghiilor, firului de pǎr

B. Micozele subcutanate sunt localizate la nivelul ţesutului subcutanat şi rareori produc

infecţii sistemice

C. Micozele sistemice pot afecta viscere profunde şi pot fi diseminate, fiecare tip de fungi

are o anumitǎ predispoziţie pentru anumite organe

D. Micozele sistemice nu afectează viscerele profunde

E. Micozele oportuniste sunt produse de saprofiţi ubicuitari şi de patogeni ocazionali care

invadeaza ţesuturile pacienţilor care au boli predispozante sau condiţii predispozante

52. Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la Candida albicans:

A. Candida albicans este o levurǎ patogenǎ

B. Prezintǎ factori de virulenţǎ cu ajutorul cǎrora colonizeazǎ şi persistǎ în ţesuturile

gazdei

C. Cel mai important factor este aderenţa

D. Prezintǎ douǎ forme: blastospori care înmuguresc şi hifele

E. Existǎ mai multe specii de Candida cu potenţial patogen pentru om, ele se împart în

C.albicans şi C.non-albicans

53. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la Candida albicans:

Page 145: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

145

A. Candida albicans este un microorganism endogen, prezent la 40-80% din persoanele

infectate

B. Apariţia infecţiei cu Candida nu pare a fi o proprietate a gazdei ci a microorganismului

C. Infecţiile cu Candida apar la pacienţii cu imunitate celularǎ alteratǎ sau modificǎri ale

florei saprofite

D. Pacienţii cu imunitate celularǎ deprimatǎ au o rezistenţǎ normală la infecţiile fungice

E. Terapia prelungitǎ cu antibiotice sau corticosteroizi, intervenţiile chirurgicale ce produc

alterǎri ale fiziologiei gazdei inhibă infecţiile cu Candida

54. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la Candida albicans:

A. Blastosporii sunt celule mari, sferice sau ovoide, înmugurite,Gram negative

B. Pseudomiceliile sunt celule alungite asezate cap la cap, nedesprinse dupǎ diviziune

C. Clamidosporii sunt celule sferice cu dublu contur, mai mari decât blastosporii, se

observǎ doar la specia C. albicans

D. Cultivarea se realizeazǎ pe mediul Sabouraud simplu sau Sabouraud cloramfenicol

E. Antifungigrama reprezintǎ testarea sensibilitǎţii la antifungice

55. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la diagnosticul infecţiei produse de Aspergillus:

A. Boala se numeşte aspergilozǎ

B. Speciile genului Aspergillus pot produce o mare diversitate de boli, sunt ubicuitari în

naturǎ

C. La fel ca şi Candida, afecteazǎ rar pacienţii imunocompetenţi

D. Nu produce enzime extracelulare

E. Factorul de virulenţǎ este reprezentat de producerea de toxinǎ

56. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la speciile genului Aspergillus:

A. Se efectueazǎ preparate native sau frotiuri colorate cu albastru de metilen şi se observǎ

miceliu aerian bogat, pe care se formeazǎ conidiofori mǎciucaţi

B. Conidioforii mǎciucaţi sunt prevǎzuţi cu 6-7 rânduri de sterigme care prin înmugurire

formeazǎ conidii de culoare neagrǎ (A. flavus) sau verde (A. niger)

C. Se dezvoltǎ sub formǎ de colonii pufoase: albe,care dupǎ câteva zile devin brun-închise

D. Incubarea se face la temperaturi sub 0°C

E. Antifungigrama nu este necesară pentru iniţierea terapiei

Complement multiplu

1. Fungii :

A. Sunt organisme procariote

B. Sunt saprofiţi şi descompun materia organică

C. Există 10.000-20.000 specii

D. Aproximativ 300 specii sunt cunoscute ca fiind patogene pentru om

E. Taxonomia iniţial bazată pe morfologia la microscopul electronic

2. Există 4 tipuri de boli micotice cu mecanisme diferite:

Page 146: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

146

A. 1. Hipersensibilitate: reacţie alergică la mucegaiuri şi spori

B. 2. Micotoxicoze: intoxicarea animalelor/ oamenilor cu produse alimentare

contaminate cu fungi care produc toxine (de obicei grâne)

C. 3. Ingestia de toxine preformate: (ciuperci “otrăvitoare”)

D. 4. Infecţii

E. Numai variantele B şi C.

3. Există 4 tipuri de boli micotice cu mecanisme diferite:

A. 1. Hipersensibilitate : intoxicarea animalelor/ oamenilor cu produse alimentare

contaminate cu fungi care produc toxine ( de obicei grâne)

B. 2. Micotoxicoze : intoxicarea animalelor/ oamenilor cu produse alimentare

contaminate cu fungi care produc toxine ( de obicei grâne)

C. 3. Ingestia de toxine preformate: (ciuperci “otrăvitoare”)

D. 4. Infecţii: reacţie alergică la mucegaiuri şi spori cursul se axează pe acest aspect

E. Numai variantele B şi C

4. Candida albicans :

A. Are fomă de levură şi de hife.

B. Formă levurică apare pe tegumentul uman, tract respirator superior, tract digestiv, tract

genital la femei.

C. Are un ciclu de viaţă dimorf, faza de fungi şi faza de hife,levurile produc hife( lanţuri)

şi pseudohife,pseudohifele pot produce celule levurice prin înmugurire.

D. Poate produce doar candidoza digestivă

E. Poate produce doar candidoza vaginală

5. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. Forma levurică este forma parazită sau patogenă

B. Forma saprofită este de obicei vazuta în sectiuni tisulare, în exudate sau în culturi

incubate la 37°C.

C. Miceliile sunt forma saprofită

D. Forma levurică este observată în natura sau pe mediile de cultura cu incubare la 25°C.

Conversia la levuri pare a fi esentiala pentru patogenitatea fungilor dimorfi

E. Numai variantele A şi B.

6. Sporii asexuaţi pot fi de dimensiuni:

A. Mari şi se numesc Clamidospori

B. Mari şi se numesc Macroconidii

C. Mici şi se numesc Microconidii

D. Mici şi se numesc Blastospori

E. Mari şi se numesc Artroconidii

7. Epidemiologie fungi:

A. Fungii sunt ubicuitari în natură

B. Oamenii nu sunt expuşi în mod constant

C. Majoritatea sunt saprofiţi în sol

D. Bolile micotice sunt în general boli transmisibile

Page 147: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

147

E. Pot apare epidemii dar acestea se datorează expunerii la condiţii de mediu şi nu din

cauza transmisibilităţii interumane

8. Izolarea de pe cateter a fungilor poate corespunde:

A. Unei fungemii tranzitorii (diseminare tranzitorie a fungilor în torentul sanguin)

B. Colonizarii cateterului (diseminare tranzitorie a fungilor în torentul sanguin fara

infectie/ boala)

C. O infecţie reală

D. Colonizării cateterului (diseminare tranzitorie a fungilor în torentul sanguin)

E. Unei fungemii tranzitorii (diseminare tranzitorie a fungilor în torentul sanguin fara

infectie/ boala)

9. Celula fungica tipică este ovoidală şi înconjurată de un perete rigid care conţine :

A. Polizaharide structurale cu aprox 25% din greutatea uscata a peretelui celular

B. Glucan 15-23%

C. Manoza 50-60%

D. Chitina 1-9%

E. Proteine şi lipide în cantităţi mici

10. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu exceptia:

A. Membranele celulare ale celulelor eucariote conţin steroli

B. Membrana celulară a mamiferelor contine ergosterol

C. Membrana celulară a fungilor colesterol

D. Astfel antifungicele au efecte serioase şi asupra gazdei umane

E. Eradicarea infectiei fungice de catre mecanismele de aparare ale gazdei nu este foarte

dificilă.

11. Referitor Amfotericina B nu sunt corecte:

A. Antifungic de elecţie pentru infecţiile fungice nesistemice

B. Este de obicei administrat intravenos (pacientul spitalizat), pentru 2- 3 zile

C. Drogul este toxic

D. Reactii adverse la amfotericina B sunt: tromboflebita, nefrotoxicitate, febra, frisoane,

anemie

E. “Lipid based amphotericin”, formulă încapsulata în lipozomi la fel de eficientă, dar

mai toxică, mai scumpă

12. Nistatinul:

A. Descoperit în 1800

B. Are acelaşi mod de acţiune ca Amfotericina B

C. Are solubilitatea mai redusă

D. Uz restrâns la terapia topică

E. Utilizat pentru tratamentul candidozei orale, vaginale; înlocuită de derivaţii azolici

13. Următoarele afirmaţii referitoare la azoli sunt adevărate cu excepţia :

A. Prima generaţie de azoli a revoluţionat tratamentul infecţiilor fungice invazive şi

locale

Page 148: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

148

B. Cea mai folosită grupă de agenţi antifungici

C. Derivaţii azolici sunt clasificati în imidazoli şi triazoli

D. Generaţie mai veche,dar în uz : itraconazol, fluconazol, variconazol

E. Generaţie mai nouă: clotrimazol, miconazol, econazol, ketoconazol

14. Utilizare azolilor se face în:

A. Candidoză mucocutanată

B. Dermatofiţii

C. Infecţii fungice sistemice

D. Rash cutanat

E. Varicela

15. Spectrul azolilor este:

A. Îngust

B. Inhibă majoritatea tulpinilor de Candida, Cryptococcus, Aspergillus si dermatofiţi

C. Miconazolul: primul utilizat în infecţiile sistemice dar produce reacţii adverse toxice

D. Ketoconazolul: produce niveluri serice înalte la administrare orală,dar nu este eficient

impotriva infecţiilor cu Aspergillus şi are o serie de reacţii adverse

E. Larg

16. Fluconazolul este:

A. Triazol

B. Introdus în 1950

C. Solubil în apă, penetrabilitate buna în testul pulmonar, LCR şi lichid peritoneal

D. În general eficient împotriva Candida

E. Eficient şi asupra infecţiei cu Aspergillus

17. Itraconazolul:

A. Itraconazolul la sfârsitul anilor 80

B. S-a dovedit primul azol eficient împotriva infecţiei cu Aspergillus

C. După admistrarea pe cale orală este metabolizat în ficat

D. În ficat formează peste 10 metaboliţi cu activitate antifungică

E. Fluconazolul şi itraconazolul prezintă reacţii adverse mai crescute comparativ cu

ketoconazolul

18. Grizeofulvina:

A. Se leagă de precursorii keratinici

B. Împiedică infecţia fungică

C. Antifungic cu acţiune rapidă folosit pentru infecţii severe ale pielii şi unghiilor

D. Acţiunea sa depinde de acumularea în stratul cornos unde este incorporat în ţesut şi

formează o barieră ce împiedica penetrarea fungilor

E. Se adminstrează oral

19. Clasificarea clinică a micozelor:

A. Micoze superficiale

B. Micoze subcutanate

Page 149: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

149

C. Micoze sistemice

D. Micoze oportuniste

E. Micoze neoportuniste

20. Micozele cutanate sunt:

A. Micoze fungice localizate la nivelul straturilor superficiale ale: pielii, unghilor,

parului

B. Rareori invadează ţesuturile profunde sau viscerele

C. Fungii implicaţi se numesc dermatofiţi

D. De obicei formează leziuni tegumentare ulcerate, adânci sau formează mase fungice

de obicei la nivelul extremităţilor inferioare

E. Agentii etiologici sunt saprofiţi în sol, care sunt introduşi prin leziuni traumatice la

nivelul gambei sau plantei (piciorului)

21. Micozele subcutanate:

A. Localizate la nivelul ţesutului subcutanat şi produc foarte rar boli sistemice

B. De obicei formeaza leziuni tegumentare ulcerate, adânci sau formeaza mase fungice

de obicei la nivelul extremităţilor inferioare

C. Agentii etiologici sunt saprofiţi în sol, care sunt introduşi prin leziuni traumatice la

nivelul gambei sau plantei (piciorului)

D. Pot afecta viscere profunde şi pot fi diseminate

E. Fiecare tip de fungi are o anumită predispoziţie pentru anumite organe

22. Micozele oportuniste:

A. Sunt produse de saprofiţi ubicuitari şi de patogeni ocazionali

B. Invadează ţesuturile pacienţilor care au boli predispozante ca diabet, cancer, leucemie

C. Invadează ţesuturile pacienţilor care au condiţii predispozante ca agamaglobulinemie,

tratamente antibiotice sau cu steroizi

D. Pot afecta viscere profunde şi pot fi diseminate

E. Fiecare tip de fungi are o anumită predispoziţie pentru anumite organe

23. Clasificarea fungilor cu importanta clinica medicala:

A. Levuri: dermatofiţi Trichophyton, Microsporum, Epidermophyton

B. Micoze superficiale: Candida, Cryptococcus

C. Fungi filamentosi: produc chromoblastomicoza, micetoame, mucormocoza

D. Aspergillus: aspergiloza

E. Fungi dimorfi: blastomicoza, histoplasmoza ( Histoplasma capsulatum) ,

coccidioiodmicoza, paracoccidioidomicoza, sporotrichoza

24. Candida albicans este:

A. Levură

B. Saprofit condiţionat patogen,nu poate face parte din flora normală a corpului

C. Prezintă factori de virulenţă cu ajutorul cărora colonizeaza şi persistă în ţesuturile

gazdei

D. Cel mai important factor: aderenţa

E. Are 3 forme morfologice

Page 150: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

150

25. Candida albicans :

A. Microorgansim endogen, prezent în 40-80% din persoanele bolnave ( la nivelul

cavităţii bucale, intestin, vagin)

B. Apariţia infecţiei cu Candida pare a fi o proprietate a gazdei şi nu a

microorganismului

C. Infecţiile cu Candida apar la pacienţii cu imunitate celulară alterată sau modificări ale

florei saprofite

D. Cu cat organsimul este mai debilitat cu atat mai severa va fi infecţia

E. Apare la pacienţii cu imunitate celulară deprimată care au rezistenţă scazută la

infecţiile fungice

26. Candida albicans:

A. Nu poate produce infecţii la nivelul mucoaselor

B. Nu poate produce infecţii la nivelul tegumentelor

C. Produce infecţii severe de tip pneumonie

D. Produce septicemie, endocardită

E. Produce esofagita la pacienţii imunocompromişi

27. Alegeţi afirmatiile adevărate:

A. Candida este o levura polimorfă, are celule levurice şi pseudohife

B. Pentru a menţine forma de hifă este nevoie de un represor de transcripţie

C. Capacitatea de a avea mai multe forme nu poate fi legată de patogenitate

D. Forma levurică are 10-12 microni în diametru, este Gram pozitivă, şi creşte în o zi pe

medii de cultură

E. C. albicans produce şi tuburi germinative care servesc la diferenţierea speciei

28. Criptococcus neoformans:

A. Microorganism cu distributie universală

B. Boala se numeste criptococoză

C. Se manifesta numai ca meningită

D. Infecţia nu poate fi subacută,ci doar cronică

E. Meningoencefalita are o evoluţie clinica prelungită şi are mortalitate crescută

29. Morfologie Criptococcus neoformans :

A. Forma sferică cu diamteru de 2-4 microni

B. Prezinta proces de înmugurire, baza îngustă

C. Capsula polizaharidică

D. Capsula poate suprima funcţia limfocitelor T şi e considerată factor de virulenţă

E. Criptococoza nu apare la imunocompromişi- HIV / AIDS

30. Patogenia Criptococcus neoformans:

A. Poarta de ieşire e reprezentată de aparatul respirator: inhalarea de praf contaminat cu

gainat de păsări

B. S-a demonstrat ca există o perioadă de câteva luni între expunerea iniţială şi primele

manifestări ale bolii

Page 151: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

151

C. Primele simptome: tulburări de vedere, cefalee, letargie

D. Progresie spre delir, coma, moarte, care poate fi evitata doar dacă medicul se gândeşte

la criptococoza şi face o punctie lombară pentru diagnostic

E. Laboratorul pune diagnosticul etiologic şi se instituie tratamentul antimicotic agresiv

31. Infecţii produse de Criptococcus neoformans:

A. Infecţii pulmonare

B. Infecţii ale pielii

C. Infectii caracterizate prin prezenţa celulelor gigante; pot forma o tumoră ( masă)

mediastinală numită criptococom

D. Meningita

E. Numai variantele C şi D

32. Micozele superficiale produse de dermatofiţi:

A. Micozele superficiale sunt localizate la nivelul straturilor externe ale pielii, părului,

unghiilor

B. Nu invadează ţesuturile

C. Aceşti fungi se numesc dermatofiţi sau fungi keratinofilici

D. Produc leziuni extracelulare capabile să hidrolizeze keratina

E. Numai A şi D

33. Dermatofiţii pot avea diferite surse naturale şi moduri de transmitere:

A. Antropofilici: de obicei asociaţi doar cu sursa umană ( transmitere prin contact direct

sau obiecte contaminate)

B. Zoofilici, de obicei asociaţi cu animalele, transmiterea are loc prin contact direct cu

animalele: pisici, caini, vite sau produse, obiecte contaminate

C. Geofilici, de obicei găsiţi în sol şi transmişi prin expunere directă

D. Antropofilici, de obicei asociaţi cu animalele, transmiterea are loc prin contact direct

cu animalele

E. Zoofilici, de obicei asociati doar cu sursa umană (transmitere prin contact direct sau

obiecte contaminate

34. Referitor la agenţii etiologici sunt corecte:

A. Epidermophyton floccosum infectează pielea, părul, unghiile, rar poate cauza infecţii

subcutanate la pacienţii imunocompromişi

B. Trichophyton 1 specie infecteaza pielea şi unghiile, rareori părul

C. Trichophyton infecteaza pielea, parul, unghiile, rar poate cauza infecţii subcutanate la

pacienţii imunocompromişi

D. Microsporum poate infecta pielea şi părul, rareori unghiile ,se poate identifica uşor la

nivelul scalpului datorită fluorescenţei firelor infectate când sunt iluminate cu lampa de

ultraviolete

E. Epidermophyton floccosum infectează pielea şi unghiile, rareori părul

35. Selectati variantele corecte referitoare la tratamentul dermatofiţilor:

A. Pentru infecţia scalpului şi unghiilor cel mai frecvent se utilizeaza Grizeofulvina

B. Antimicoticul trebuie încorporat în noile straturi de keratina pentru a forma o bariera

Page 152: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

152

împotriva invaziei viitoare a fungilor.

C. Este un proces rapid, necesitând administrare orală pentru perioade scurte

D. Pentru infecţia scalpului şi unghiilor cel mai frecvent se utilizeaza Tolnaftate

E. Itraconazolul şi terbinafin sunt în prezent antimicotice de elecţie pentru onicomicoze,

dar există aproximativ 5% eşecuri terapeutice

36. Referitor la Aspergillus sunt corecte următoarele:

A. Boala se numeste aspergiloză

B. Aspergillus produc o mare diversitate de boli, au o distribuţie universală

C. Sunt ubicuitari în natură

D. Nu au rol de degradarea plantelor în compost

E. La fel ca şi Candida, nu afecteaza pacienţii imunocompetenţi

37. Există câteva tipuri de aspergiloză pulmonară:

A. Invazie tisulară agresivă prin hipersensibilzare la acest microorganism,simptomele

variază de la distres respirator moderat la fibroză alveolară

B. Formarea de opacităţi fungice observate de obicei în cavernele vechi ale pacienţilor

de TBC (colonie de fungi care creşte într-o cavernă) sub formă de semilună

C. Pacienţii: tuse cu expectorarea elementelor fungice din cauza invadării frecvente a

bronhiilor ,la examenul sputei se observă lanţuri de conidii

D. Alergică: aspergiloza iniţial pulmonară nu poate disemina în orice organ,poate apărea:

endocardita, osteomielita, otomicoza, infecţii cutanate.

E. Exista peste 9 specii de aspergili: A.fumigatus, A.niger, A.falvus

38. Distribuţie Aspergillus:

A. Sol

B. Alimente

C. Vopsea

D. Aerisiri

E. Nu pot creşte şi în dezinfectante

39. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la diagnosticul infecţiei cu Aspergillus:

A. Cultura: 1-3 zile colonii formate din micelii albe, dense, ulterior se pigmentează în

funcţie de specie

B. Examen histopatologic: hifele sunt late si formează ramuri dicotomice

C. Serologic

D. Tehnica ELISA

E. Imunodifuzie

40. Referitor la histoplasmoza sunt corecte:

A. Boala sistemică în principal a sistemului reticuloendotelial

B. În USA: infecţia fungică pulmonară cu cea mai mare prevalenţă

C. Frecventă la pacienţii cu SIDA, dar şi la nou născuţi, bătrâni care locuiesc în zone

endemice.

D. Mortalitatea la sugarii expuşi la doze mari de H capsulatum este de 40-50%

E. Histoplasmoza manifestă 2 forme clinice

Page 153: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

153

41. Referitor la micozele oportuniste sunt false:

A. Sunt infecţii datorate fungilor cu virulenţa scazută

B. Exista un număr limitat de fungi ce pot deveni patogeni.

C. Agenţii etiologici sunt microorganisme comune în toate mediile

D. Nr.organisme X Rezistenţa gazdei / virulenţa = Boala

E. În infecţiile oportuniste balanţa este înclinată în favoarea bolii prin scăderea rezistenţei

gazdei

42. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. Trendul descrescator în diagnosticul micozelor oportuniste reflecta creşterea

cunostintelor medicilor, a îmbunătăţirii procedurilor de diagnostic clinic şi a tehnicilor de

identificare în laborator

B. Un aspect important este creşterea numărului de pacienti imunocompromişi cu

susceptibilitate la infecţie

C. Pacienţii cu imunodeficienţă primară sunt susceptibili la infecţii micotice în special în

situaţiile însoţite de scăderea imunităţii de tip celular

D. Tehnicile invazive de diagnostic şi tratament sunt factori ai unei potentiale infecţii

E. Fungii ce sunt frecvent izolati de la pacientii imunocompetenţi sunt saprofiţi sau sunt

endogeni

43. Cauze de imunodeficienţă sunt:

A. Cancere

B. Medicamente

C. Antibiotice

D. Proceduri terapeutice care predispun la infecţii fungice

E. Alţi factori asociaţi cu frecvenţa crescută a infecţiilor fungice nu există

44. Agenţi etiologici:

A. Candida spp

B. Cryptococcus

C. Sporotricoza

D. Aspergiloza

E. Fungi dimorfici nesistemici

45. Tratamentul infecţiilor fungice:

A. Medicamente noi

B. Regimuri terapeutice noi

C. Tratamentul agresiv

D. Metode aditionale

E. Numai A şi C

46. Următoarele afirmaţii sunt false:

A. Cea mai importantă descoperire referitoare la utilizarea fungilor pentru om a fost

descoperirea în 1829 de catre Fleming a capacitatii bactericide a speciei Penicillium

notatum asupra bacteriilor Gram pozitive

Page 154: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

154

B. Compusul identificat ca penicilina si al II-lea membru al antibioticelor betalactamice

C. Ulterior s-a observat ca Penicillium chrysogenum avea o actiune mai puternica

D. În urma selecţiei şi proceselor mutagenice fermentarea produce penicilina la un nivel

de 7000 mg/l comparativ cu 3 mg/l a izolatului lui Fleming

E. Fermentarea tipică a penicilinei formează 3 tipuri de penicilina, F, G, V

47. Manipularea genetică a fungilor are ca aplicaţii :

A. Fungii au fost utilizaţi într-o gamă extinsă de aplicaţii biotehnologice

B. S.cervisiae utilizată în producerea proteinelor de suprafaţă a virusului hepatitic C, cu

obţinerea vaccinului recombinant

C. Vaccinul antimalaric: în studiu

D. Obţinerea de citokine utilizate în tratamentul sarcomului Kaposi asociat SIDA

E. Utilizaţi de mii de ani pentru producerea de alimente şi băuturi

48. Referitor la agentul etiologic Cryptococcus sunt corecte:

A. 10-30% din pacientii cu SIDA pot face meningita cu Cryptococcus

B. Pacienţii cu SIDA şi criptococoză necesita tratament de intretinere tot restul vieţii

C. Tratamentul se face cu fluconazol

D. Fluconazolul strabate bariera hematoencefalică

E. Tratamentul se face cu Nistatin

49. Proceduri terapeutice care predispun la infecţii fungice sunt:

A. Transplant organ sau de măduvă hematopoietică

B. Chirurgia cardiacă deschisă

C. Cateterizarea

D. În caz de fungemie cateterul nu trebuie îndepărtat înainte de a începe terapia

antifungică

E. Valve cardiace artificiale

50. Alti factori asociaţi cu frecvenţa crescută a infecţiilor fungice:

A. Arsuri severe

B. Diabet

C. Tuberculoză

D. Folosirea de droguri IV

E. Numai variantele A, B, C.

51. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la fungi:

A. Prezintă spori de dimensiuni mari numiţi blastospori

B. Au în compoziţia peretelui celular chitina

C. Membrana lor celulară conţine ergosterol

D. Majoritatea sunt specii saprofite

E. Infecţiile cu Candida nu sunt transmisibile

52. Alegeţi enunturile corecte referitoare la infecţiile produse de fungi:

A. Nu depind de rezistenţă gazdei

B. Dermatofiţii produc micoze superficiale

Page 155: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

155

C. Micozele subcutanate pot afecta viscere profunde

D. Micozele oportuniste sunt frecvent produse de fungi endogeni

E. Micozele sistemice sunt produse de fungi cu virulenta scazuta

53. Structura celulei fungice:

A. Prezintă toate organitele celulare, fiind o celula procariotă

B. Peretele celular conţine chitină, ce îi asigură rigiditatea

C. Este o celulă eucariota

D. Conţin steroli

E. Membrana nucleară conţine ergosterol

54. Fungii:

A. Pot produce reacţii de hipersensibilitate

B. Se pot găsi sub formă de micelii

C. Fungii dimorfi se găsesc în general în produse patologice sub formă de hife

D. Levurile se multiplică sexuat

E. Mucegaiurile au formă filamentoasă

55. Alegeţi enunţurile corecte:

A. Hifele sunt structuri unicelulare

B. Cryptococcus neoformans se prezintă sub formă de hife

C. Genul Microsporum prezintă micelii ce produc macroconidii

D. Dermatofiţii produc leziuni de tip tinea

E. Dermatofiţii cresc pe mediul Sabouraud

56. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la Candida albicans:

A. Prezintă ca factor de virulenţă capsula

B. Este un saprofit condiţionat patogen

C. Poate produce pneumonie la imunocompromisi

D. Prezintă pseudohife

E. Este aerobă

57. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la Cryptococcus:

A. Produce meningite

B. Se înmulţeşte asexuat

C. Se găseşte în excremente de liliac

D. Produc manifestări clinice numite “tinea”

E. Prezintă ca factor de virulenţă aderenţa de ţesut

58. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la dermatofiţii:

A. Se pot transmite direct

B. Microsporum afectează mai ales unghiile

C. Epidermophyton floccossum afectează rareori părul

D. Produc infecţii ce necesită tratament până la un an în cazul unghiilor de la mână

E. Aspergillus poate produce infecţii ale pielii şi unghiilor

Page 156: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

156

59. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la Aspergillus:

A. Are ca factor de virulenţă producerea de toxine

B. Nu se cultivă pe mediul Sabouraud

C. Poate produce aspergiloză invazivă prin diseminarea fungilor în orice organ

D. Produce micoze superficiale

E. Este o levură încapsulată

60. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la Histoplasma capsulatum:

A. Se găseşte ca levură în sol

B. Infecţia se face prin inhalarea sporilor

C. Se găseşte în excremente de porumbei

D. Indivizii cu imunitate normală care inhalează sporii se vindecă fără tratament

E. Histoplasmoza diseminată netratată este de obicei letală

61. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la micozele oportuniste:

A. Infecţia depinde de rezistenţa gazdei

B. Bolnavii de cancer sunt susceptibili la infecţii cu fungi oportunişti

C. Infecţia nu este influenţată de apărarea imună celulară

D. Sunt produse numai de fungi saprofiţi condiţionat patogeni

E. Fungii frecvent izolaţi de la pacienţii imunocompromişi sunt saprofiţi

62. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la Candida albicans:

A. Prezintă 2 forme morfologice

B. Produce infecţii la pacienţii cu imunitate scăzută

C. Produce infecţii la nivelul mucoaselor

D. Prezintă o capsulă polizaharidică

E. Se găseşte în guano (excremente de liliac)

63. Despre fungi sunt adevărate afirmaţiile:

A. Sporii de Candida se pot forma pe pseudomicelii

B. Aspergillus prezintă pseudohife

C. Candida prezintă un factor de virulenţă ce suprimă funcţia limfocitetor T

D. Tinea versicolor este caracterizată prin depigmentare

E. Micotoxicozele semnifică ingestia de ciuperci otrăvitoare

64. Despre fungi putem afirma că:

A. Histoplasmoza este o boală întâlnită şi în România

B. Aspergillus face parte din clasa fungilor dimorfi

C. Antifungicele au toxicitate mai redusă faţă de antibiotice

D. Penicillium notatum are capacitate bactericidă asupra bacteriilor Gram pozitive

E. Saccharomyces cerevisiae este utilizată pentru producerea proteinelor de suprafaţa a

virusului hepatitic B

65. Alegeţi răspunsurile corecte:

Celulele fungice care se reproduc prin înmugurire sunt evidenţiate în ţesuturile pacienţilor

cu:

Page 157: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

157

A. Candidoză

B. Criptococoza

C. Aspergiloza

D. Tinea corporis

E. Tinea unguium

66. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. Severitatea infecţiei depinde în special de statusul imunologic al gazdei

B. Apariţia infecţiei nu depinde de mărimea inoculului

C. Membrana celulară a fungilor conţine colesterol

D. Antifungicele au acţiune selectivă şi puţine reacţii adverse asupra organismului gazdă

E. Membrana celulară a fungilor conţine ergosterol

67. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Amfotericina B:

A. Îşi manifestă acţiunea prin capacitatea de a se lega de ergosterol

B. Creşte permeabilitatea membranei fungice cu formarea de pori, cu dezintegrarea

membranei celulare şi moartea celulei fungice

C. Nu este eficientă în infecţiile sistemice

D. Se utilizează sub formă de ovule

E. Are toxicitate foarte redusă

68. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Nistatin:

A. Îşi manifestă acţiunea prin capacitatea de a se lega de ergosterol

B. Creşte permeabilitatea membranei fungice cu formarea de pori, cu dezintegrarea

membranei celulare şi moartea celulei fungice

C. Este un antimicotic solubil, se administrează parenteral

D. Utilizat pentru tratamentul candidozei orale, vaginale

E. Utilizată în tratamentul memingitei produse de Cryptococcus neoformans.

69. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la azoli:

A. Fluconazolul face parte din generaţia veche de azoli

B. Azolii interferă cu biosinteza ergosterolului prin legarea de citocromul P450

C. Ketoconazolul nu este eficient împotriva inf cu Aspergillus

D. Itraconazolul este eficient împotriva infecţiei cu Aspergillus

E. Ketoconazolul prezintă reacţii adverse mai reduse comparativ cu fluconazolul şi

itraconazolul.

70. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. Fluocitozina interferă cu sinteza acizilor nucleici a fungilor

B. Fluocitozina îşi manifestă acţiunea prin capacitatea de a se lega de ergosterol

C. Nu este eficientă în tratamentul criptococozei

D. Terbinafin este utilizat pentru infecţiile produse de dermatofiti

E. Grizeofulvina se utilizează pentru tratamentul infecţiilor severe ale pielii şi unghiilor

71. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Candida albicans:

A. Candida albicans este un microorgansim endogen, prezent în 40-80% din persoanele

Page 158: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

158

sănătoase

B. Infecţiile cu Candida albicans apar la pacienţii cu imunitate celulară alterată

C. Infecţiile cu Candida albicans apar la pacienţii cu modificări ale florei saprofite

D. Candida poate produce numai infecţii superficiale

E. Se evidenţiază pe preparatul colorat cu Tuş de India

72. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la

A. Cryptococcus neoformans este frecvent implicat în producerea de infecţii ale

tegumentului

B. Criptococoza apare în special la imunocompromişi- HIV / AIDS.

C. Diagnosticul imunologic în criptococoza se face prin evidenţierea antigenului C

neoformans prin latex aglutinare

D. Cryptococcus neoformans nu produce infecţii pulmonare

E. Cryptococcus neoformans nu produce infecţii tegumentare

73. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la dermatofiţi:

A. Infecţia cu tinea versicolor este caracterizată prin depigmentare

B. Genul Trichophyton infectează pielea, părul, unghiile

C. Genul Microsporum se caracterizează prin miceliile care produc macroconidii cu

perete celular gros, cu formă de fus

D. Tratamentul dermatofiţiilor de la nivelul unghiilor durează aproximativ 10 zile

E. Tratamentul de elecţie pentru tinea versicolor este nistatinul

74. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la genul Aspergillus:

A. Genul Aspergillus are o distribuţie universală

B. Tratamentul de elecţie în aspergiloză este cel cu Voriconazol şi Amfotericina B

C. Aspergiloza iniţial pulmonară poate disemina în orice organ

D. Afectează frecvent pacienţii imuncompetenţi

E. Terbinafinul este tratament de rezervă în aspergiloză

75. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. Histoplasma capsulatum face parte din clasa fungilor dimorfi

B. Histoplasma capsulatum creşte în forma levurică în sol

C. În infecţiile valvelor cardiace artificiale tratamentul antifungic este eficient doar dacă

valva este înlocuită

D. Pacienţii cu diabet şi tuberculoză sunt predispuşi la infecţii fungice

E. Tehnicile invazive de diagnostic nu predispun la infecţii fungice,ci doar la infecţii

bacteriene

76. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la fungi:

A. Fungii sunt organisme procariote

B. Existǎ 100.000-200.000 specii din care aproximativ 300 specii sunt cunoscute ca fiind

potenţial patogene pentru om

C. Existǎ 4 tipuri de boli micotice cu mecanisme diferite

D. Fungii patogeni pot exista doar sub formǎ de levuri

E. Fungii patogeni pot exista doar sub formǎ de hife

Page 159: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

159

77. Care sunt cele 4 tipuri de boli micotice cu mecanisme diferite ?

A. Hipersensibilitate

B. Micotoxicoze

C. Ingestia de toxine preformate

D. Infecţii

E. Anergie

78. Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. Levurile sunt organisme unicelulare care se reproduc prin înmugurire

B. Hifele sunt structuri filamentoase multicelulare constituite din celule tubulare cu pereţi

celulari

C. O masǎ de hife formeazǎ conidii

D. Mai multe hife alcǎtuiesc micelii

E. Termenii de hife, micelii sau mucegaiuri nu pot fi folosite ca echivalente

79. Alegeţi afirmaţiile false:

A. Fungii dimorfi pot apare ca levuri şi ca forme miceliene

B. Fungii dimorfi prezintǎ o formǎ levuricǎ, care este de obicei vǎzutǎ în secţiuni tisulare,

în exudate sau în culturi incubate la 37°C

C. Micelii sunt observate în naturǎ sau pe mediile cu incubare la 0°C

D. Conversia la levuri nu este esenţialǎ pentru patogenitatea fungilor dimorfi

E. Levurile sunt organisme pluricelulare care se reproduc prin înmugurire

80. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sporii asexuaţi ai fungilor care pot fi :

A. De dimensiuni mari şi se numesc clamidospori

B. De dimensiuni mici şi se numesc blastospori, artroconidii

C. De dimensiuni mari şi se numesc blastospori, artroconidii

D. De dimensiuni mici şi se numesc clamidospori

E. Nu existǎ spori asexuaţi

81. Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. Fungii sunt ubicuitari în naturǎ, oamenii fiind expusi în mod constant

B. Majoritatea sunt saprofiţi în sol şi bolile micotice sunt în general boli transmisibile

C. Pot apare epidemii, dar acestea se datoreazǎ expunerii la condiţii de mediu şi nu din

cauza transmisibilitǎţii interumane

D. Infecţiile micotice nu depind de mǎrimea inoculului sau de rezistenţa gazdei

E. Severitatea infecţiei depinde în special de statusul imunologic al gazdei

82. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la clasificarea micozelor:

A. Micozele superficiale cutanate sunt localizate la nivelul pielii, unghiilor, firului de pǎr

B. Micozele subcutanate sunt localizate la nivelul ţesutului subcutanat şi rareori produc

infecţii sistemice

C. Fungii implicaţi in micoze sistemice nu au predispoziţie pentru anumite organe

D. Micoze oportuniste sunt localizate la nivelul pielii, unghiilor, firului de pǎr

Page 160: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

160

E. Micozele subcutanate pot afecta viscere profunde şi pot fi diseminate, fiecare tip de

fungi are o anumitǎ predispoziţie pentru anumite organe

83. Cum se clasificǎ fungii cu importanţǎ clinicǎ medicalǎ:

A. Levuri dermatofiţi Trichophyton, Microsporum, Epidermophyton

B. Micoze superficiale: Candida, Cryptococcus

C. Fungi filamentoşi: produc chromoblastomicoza, micetoame, mucormocoza

D. Fungi dimorfi: blastomicoza, histoplasmoza, coccidioiodmicoza

E. Micoze oportuniste

84. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Candida albicans:

A. Este o levurǎ saprofit condiţionat patogenǎ care nu face parte din flora normalǎ a

corpului

B. Prezintǎ factori de virulenţǎ cu ajutorul cǎrora colonizeazǎ şi persistǎ în ţesuturile

gazdei

C. Cel mai important factor este aderenţa

D. Prezintǎ douǎ forme: blastospori care înmuguresc şi hife

E. Existǎ o singurǎ specie de Candida cu potenţial patogen pentru om

85. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la Candida albicans:

A. Candida albicans este un microorganism endogen, prezent la 40-80% din persoanele

sǎnǎtoase

B. Apariţia infecţiei cu Candida nu este o propietate a gazdei ci a microorganismului

C. Infecţiile cu Candida apar la pacienţii cu imunitate celularǎ alteratǎ sau modificǎri ale

florei saprofite

D. Pacienţii cu imunitate celularǎ deprimatǎ nu sunt predispuşi la infecţii fungice

E. Terapia prelungitǎ cu antibiotice sau corticosteroizi favorizeazǎ infecţiile cu Candida

86. Examenul direct al infecţiei cu Candida albicans se poate face pe:

A. Preparat nativ

B. Pe frotiul colorat Gram, albastru de metilen sau Giemsa

C. Imunofluorescenţǎ directă

D. Blastosporii sunt celule mici Gram negative

E. Pseudomiceliile sunt celule alungite izolate după diviziune

87. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la speciile genului Aspergillus:

A. Boala se numeşte aspergilozǎ

B. Afecteazǎ rar pacienţii imunocompetenţi

C. Nu produc enzime extracelulare

D. Factorul de virulenţǎ este reprezentat în principal de producerea de toxine

E. Există 5 tipuri de aspergilozǎ pulmonarǎ, clasificate în funcţie de mecanismul de

producere a bolii

88. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la aspergiloza pulmonarǎ :

A. Aspergiloza pulmonară alergicǎ, apare prin hipersensibilizare la acest microorganism

Page 161: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

161

B. Formarea de opacitǎţi fungice pulmonare observate de obicei în cavernele vechi ale

pacienţilor de TBC sub formǎ de semilunǎ

C. Aspergiloza este localizată numai la nivel pulmonar

D. Existǎ peste 900 specii de Aspergillus

E. Aflatoxina elaborată de Aspergillus are rol carcinogen

89. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la diagnosticul infecţiilor produse de speciile

genului Aspergillus:

A. Se efectueazǎ preparate native sau frotiuri colorate cu albastru de metilen

B. Se observǎ miceliu aerian bogat pe care se formeazǎ conidiofori mǎciucaţi

C. Se efectueaza obligatoriu auxonograma pentru studierea fermentăriI zaharurilor

D. Cultivarea se realizeazǎ pe medii uzuale, mediul Sabouraud sau pe medii speciale

E. Detectarea galactomananului prin metoda imunoenzimatică ELISA

Tematica 7

Paraziţi. Definiţie. Clasificare ( protozoare, metazoare). Relaţiile parazitului cu

gazda. Amibe. Entamoeba histolytica

Complement simplu

1. Parazitismul se caracterizează prin:

A. Orice asociaţie în care fiecare partener nu depinde de celălalt

B. Pentru unele specii este unicul mod de existenţă, parazitul fiind total dependent de

gazda sa parazit facultativ

C. Pentru alte specii există numai o alternativă, poate trăi liber în natură şi într-o gazdă

animală parazit obligatoriu

D. În utilizarea medicală parazitismul este ca o asociaţie în care gazda este vătămată

E. În utilizarea medicală parazitismul este ca o asociaţie în care parazitul este vătămat

2. Parazitismul nu se caracterizează prin:

A. Orice asociaţie în care fiecare partener depinde de celălalt

B. Implică un contact intim şi prelungit dintre două organisme care fac parte din specii

diferite, ce poate duce la stabilirea unui echilibru delicat prin care se tolerează reciproc

C. În cazul dereglării acestui echilibru, gazda poate elimina sau distruge parazitul

D. Dacă asociaţia este atat de nocivă gazdei aceasta sucombă, dar parazitul nu moare

E. Un organism nu trebuie să fie neapărat parazit în toate stadiile de dezvoltare a

existenţei sale

3. Următoarele afirmaţii despre parazitism sunt adevărate cu excepţia:

A. Factorii favorabili sau nefavorabili care afectează gazda vor afecta şi paraziţii şi

capacitatea lor de a supravieţui, a se multiplica şi a reuşi să se transfere de la o gazdă la

alta

Page 162: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

162

B. Pentru unele specii este unicul mod de existenţă, parazitul fiind total dependent de

gazda sa parazit obligatoriu

C. Pentru alte specii există numai o alternativă, poate trăi liber în natură şi într-o gazdă

animală ca parazit facultativ

D. Factorii favorabili sau nefavorabili care afectează gazda nu vor afecta şi paraziţii şi

capacitatea lor de a supravieţui, multiplica şi de a reuşi să se transfere de la o gazdă la alta

E. În utilizarea medicală parazitismul este ca o asociaţie în care gazda este vătămată

4. Următoarele afirmaţii despre parazitism sunt false cu excepţia:

A. Un organism în care se dezvoltă adultul sau stadiul final al parazitului se numeşte

gazdă intermediară

B. Un organism în care se dezvoltă stadiul intermediar sau larvar se numeşte gazdă

definitivă

C. Ştiinta care se ocupa cu factorii care determină existenţa unei infecţii într-o populaţie

se numeşte epidemiologie

D. Prevalenţa reprezintă rata, frecvenţa cu care este întâlnită o infecţie (cazuri noi)

E. Incidenţa reprezintă numărul persoanelor infectate într un anumit teritoriu, într-o

anumită perioadă de timp (număr total de cazuri)

5. Afirmaţiile de mai jos referitoare la parazitism sunt corecte cu excepţia:

A. Prevalenţa reprezintă numărul persoanelor infectate într un anumit teritoriu, într-o

anumită perioadă de timp (număr total de cazuri)

B. Incidenţa reprezintă rata, frecvenţa cu care este întâlnită o infecţie

C. Boala endemică reprezintă infecţia care se menţine în populaţia dintr-o anumită zonă

la o rata stabilă a prevalenţei

D. Boala epidemică prezintă prevalenţă înaltă printr-o transmitere rapidă

E. Sporadic boala apare regulat la indivizii izolaţi

6. Referitor la clasificarea paraziţilor nu se poate spune că:

A. În funcţie de teritoriul parazitat pot fi ectoparaziţi şi endoparaziţi

B. Ectoparaziţii se găsesc pe sau în tegumentul gazdei

C. Endoparaziţii se găsesc în interiorul organismului ( tract digestiv, organe şi ţesuturi)

D. Boala produsă de ectoparaziţi se numeşte infestaţie

E. Boala produsă de endoparaziţi se numeşte infestaţie

7. Alegeţi răspunsul greşit referitor la clasificarea paraziţilor

A. În funcţie de perioada de timp pot fi paraziţi temporari şi permanenţi

B. Paraziţi temporari trăiesc timp limitat pe suprafaţa organismului uman, doar pentru a

se hrăni cum ar fi insectele hematofage

C. Paraziţi permanenţi sunt paraziţii a căror existentă e dependentă în totalitate de gazdă

D. Boala produsă de endoparaziţi se numeşte infecţie

E. Boala produsă de ectoparaziţi se numeşte infecţie

8. Următoarele afirmaţii referitoare la paraziţi sunt greşite cu excepţia:

A. Transmiterea se face de la o gazdă la alta prin vectori

B. Vectorii pot fi mecanici dacă sunt esenţiali

Page 163: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

163

C. Vectorii pot fi biologici dacă nu sunt esenţiali pentru ciclul de viaţă al parazitului

D. Paraziţi temporari: paraziţii a căror existentă e dependentă în totalitate de gazdă

E. Paraziţi permanenţi trăiesc timp limitat pe suprafaţa organismului uman, doar pentru a

se hrăni cum ar fi insectele hematofage

9. Care din afirmaţiile de mai jos nu este adevărată?

A. Dezvoltarea antibioticelor, insecticidelor de sinteză şi a diferiţilor agenţi antiparazitari

au încurajat speranţa că bolile infecţioase nu vor mai constitui o problemă în practica

medicală

B. Gazda rezervor este specie de care depinde parazitul pentru supravieţuirea lui în natură

şi care serveşte ca sursă de infecţie pentru alte gazde susceptibile, inclusiv omul

C. Existenţa endemică a unui parazit depinde de prezenţa unor gazde corespunzătoare

D. Existenţa endemică a unui parazit depinde de conditiile de mediu favorabile

supravieţuirii lui în afara gazdei

E. Existenţa endemică a unui parazit nu depinde de usurinţa cu care acesta părăseşte

gazda

10. Următoarele afirmaţii despre răspândirea paraziţilor sunt corecte, mai puţin:

A. Paraziţii cu cicluri de viaţă simple sunt mai răspandiţi decât cei cu cicluri complicate

B. Paraziţii cu cicluri de viaţă complicate sunt mai răspandiţi decât cei cu cicluri simple

C. Condiţiile economico-sociale afectează răspândirea paraziţilor umani, ex. folosirea

dejectelor umane la fertilizarea solului favorizează răspândirea paraziţilor umani

D. Deşi multe specii de paraziţi sunt răspândite în toata lumea, ţările tropicale oferă

condiţii optime de temperatură şi umiditate supravieţurii, dezvoltării şi transmiterii

paraziţilor

E. Migrarea populaţiei a răspândit bolile infecţioase în toată lumea

11. Afirmaţiile de mai jos despre paraziţi sunt adevărate cu o excepţie:

A. Protozoarele sunt paraziţii unicelulari

B. Metazoarele sunt paraziţii multicelulari

C. Helminţii sunt paraziţii unicelulari

D. Forma vegetativă a protozoarelor o reprezintă trofozoidul

E. Forma de rezistenţă a protozoarelor o reprezintă chistul

12. Referitor la paraziţi nu se poate spune că:

A. Formele paraziţilor multicelulari sunt ou, larvă şi vierme adult

B. Clasa Cestode cuprinde protozoare

C. Clasa Rhizopoda (Sarcodina) conţine protozoare

D. Helminţii se împart în Plathelminţi şi Nemathelminţi

E. Clasa Trematoda conţine metazoare

13. Afirmaţiile de mai jos despre paraziţi sunt false cu o excepţie:

A. Nemathelminţii cuprind clasa Flagelata

B. Nemathelminţii se mai numesc şi viermi plaţi

C. Plathelminţii se mai numesc şi viermi rotunzi

D. Clasa Flagelata cuprinde flagelate intestinale, urogenitale şi hemoflagelate

Page 164: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

164

E. Plathelminţii cuprind şi clasa Sporozoare

14. Alegeţi răspunsul greşit.

A. Clasa Cestode cuprinde Tenia solium, T. eaginata, T. echinococcus

B. Clasa Sporozoare cuprinde Genul Plasmodium, Toxoplasma gondii

C. Clasa Trematoda cuprinde Trichomonas vaginalis

D. Nemathelminţii sunt de 2 tipuri: intestinali şi tisulari

E. Clasa Ciliata cuprinde Balantidium coli

15. Alegeţi răspunsul corect

A. Plathelminţii cuprind clasa Trematoda, clasa Cestode şi clasa Sporozoare

B. Protozoarele cuprind clasa Ciliata, clasa Rhizopoda, clasa Cestode

C. Trichomonas vaginalis este o flagelate urogenitală

D. Entamoeba hystolitica este o hemoflagelată

E. Balantidium coli o flagelată intestinală

16. Despre protozoare nu se poate spune că:

A. Sunt organisme unicelulare

B. Sunt procariote

C. Fac parte din regnul animal

D. Majoritatea duc o viaţă liberă

E. Unele s-au adaptat la viaţa parazită

17. Următoarele afirmaţii referitoare la protozoare sunt adevărate mai puţin:

A. Pot avea formă sferică sau ovoidală

B. Dimensiuni de 20-100 micrometri

C. Toate protozoarele conţin anumite structuri morfologice fundamentale: nucleu,

citoplasmă, membrană protoplasmatică

D. Sunt eucariote

E. Sunt multicelulare

18. Afirmaţiile de mai jos referitoare la protozoare sunt corecte cu o excepţie:

A. Citoplasma se împarte în ectoplasmă şi endoplasmă

B. Ectoplasma are rol în locomoţie, ingestia hranei, respiraţie, excreţie

C. Endoplasma este sediul proceselor digestive şi a rezervelor de glicogen

D. La unele protozoare ectoplasma conţine vacuole digestive sau contractile care reglează

presiunea osmotică

E. La unele protozoare endoplasma conţine vacuole digestive sau contractile care

reglează presiunea osmotică

19. Protozoarele nu sunt caracterizate de:

A. Citoplasma care conţine cromozomii care reglează creşterea şi reproducerea ,

determinând caracterul genetic al speciei

B. Nucleoplasma ce este înconjurată de o membrană perforată de pori prin care comunică

cu endoplasma

Page 165: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

165

C. Majoritatea protozoarelor introduc hrana prin endocitoza sau printr-un orificiu numit

citostom

D. Majoritatea protozoarelor obţin substanţele de la gazdă în acelaşi mod ca bacteriile,

prin difuzarea substanţelor dizolvate în citoplasmă

E. Respiraţia se realizează prin difuziune ca la bacterii

20. Protozoarele sunt caracterizate prin următoarele, mai puţin:

A. Cea mai mare parte a protozoarelor au capacitatea de a se înmulţi asexuat şi sexuat

B. Înmulţirea asexuată se realizează prin diviziune simplă (sciziparitate) sau multiplă

(schizogonie)

C. Înmulţirea sexuată (sporogonică) survine între doua celule diferenţiate sexual (gameţi)

D. Majoritatea protozoarelor introduc hrana prin exoocitoza sau printr-un orificiu numit

citostom

E. În urma fecundării rezultă zigotul (oul) care se transformă într-un sac cu spori

(sporochistul) din care se eliberează sporozoizii

21. Următoarele afirmaţii despre protoazoare sunt reale, mai puţin:

A. Unele protozoare intra într-o faza inactivă,chistul, în care se secretă un perete

membranar rezistent, suferă o diviziune nucleară şi depozitează rezerve de hrană

B. Închistarea are dublu rol: de protecţie şi de reproducere

C. Dechistarea este declanşată de deficitul de hrană, de acumularea excesivă de produse

catabolice, de o schimbare importantă în concentraţia ionilor de hidrogen, de

suprapopulare

D. Chistul are rolul de protecţie al parazitului în afara gazdei, uşurând trecerea la o nouă

gazdă, de protecţie în interiorul noii gazde, faţă de enzimele digestive

E. Chistul are rolul de reproducere în care nucleul suferă o diviziune rezultând un număr

crescut de exemplare după dechistare

22. Printre caracteristicile protozoarelor nu se numără şi:

A. Dechistarea apare ca urmare a acţiunii enzimatice a ţesuturilor gazdei şi a

modificărilor osmotice apărute în mediu.

B. Închistarea apare ca urmare a acţiunii mecanice şi biochimice a protozorului din

interiorul chistului

C. Ciclul de viaţă poate fi simplu constând într-un stadiu trofic într-o singură gazdă, în

care înmulţirea se face binar

D. Ciclul de viaţă poate fi complex la amibe (Entamoeba hystolitica) care au şi stadiu de

rezistenţă chistul, care le asigură supravieţuirea în trecerea de la o gazdă la alta

E. Alte protozoare necesită două gazde din care una este o adaptare secundară pentru

creşterea şanselor de perpetuare

23. Amibele se caracterizează prin următoarele mai puţin:

A. Sunt protozoare care se deplasează cu ajutorul pseudopodelor citoplasmatice,

proiectate şi retractate, ca răspuns la stimulii externi

B. Unele specii sunt libere,altele sunt parazite ale tractului digestiv al nevertebratelor şi

vertebratelor

Page 166: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

166

C. Toate amibele au un stadiu de trofozoit în care are loc multiplicarea prin diviziune

binară, atâta timp cât condiţiile de mediu sunt favorabile

D. Stadiul de trofozoid este rezistent la condiţii nefavorabile şi ajută la transferul de la o

gazdă la alta

E. Stadiul de chist este rezistent la condiţii nefavorabile şi ajută la transferul de la o

gazdă la alta.

24. Procesul de închistare la amibe nu se caracterizează prin:

A. Întâi amibele elimină hrana nedigerată

B. Apoi se rotunjesc pentru a forma prechistul

C. La final secretă un înveliş devenind chist

D. Chistul e eliminat din organism

E. Dechistarea nu se produce când chistul ajunge în gazda potrivită şi într-un anume loc

25. Printre caracteristicile amibelor nu se numără şi:

A. Amibele se clasifică în 3 categorii după caracterele biologice şi de patogenitate: amibe

parazite patogene, parazite nepatogene, libere cu potenţial patogen

B. Parazit patogen este Entamoeba hystolitica

C. Parazit patogen este Entamoeba gingivalis

D. Parazit nepatogen este Entamoeba coli

E. Amibă liberă cu potenţial patogen este Naegleria fowlerii

26. Următoarele afirmaţii referitoare la Entamoeba hystolitica sunt adevărate mai puţin:

A. Produce boala numită amibioză

B. Se găseşte predominant în ţările în curs de dezvoltare prin contaminarea fecală a

hranei şi a apei

C. Nu există vaccin

D. Prezintă contagiozitate scăzută

E. Prezintă două forme: trofozoit şi chist

27. Despre Entamoeba hystolitica nu putem spune că:

A. Citoplasma e structurată în ectoplasma periferică, hialina cu rol în locomoţie: emite

pseudopode şi în captarea hranei

B. Endoplasma se găseşte în jurul nucleului are aspect granular şi conţine bacterii şi

hematii

C. Nucleul este sferic, excentric, fără membrana nucleară

D. Trofozoitul are 20-30 microni

E. Chistul are dimensiuni de 8-20 microni

28. Afirmaţiile de mai jos referitoare la Entamoeba hystolitica sunt adevărate cu o

excepţie:

A. Chistul are formă rotundă cu perete gros, cu 4 nuclei la maturitate

B. Chistul se formează în intestin când condiţiile de supravieţuire nu sunt prielnice

conţinutul intestinal fiind mai puţin fluid

C. Doar chiştii maturi cu 4 nuclei nu sunt infecţioşi

Page 167: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

167

D. Chisturile ajung în stomac, trec nemodificate în intestinul subţire, se produce

fenomenul de dechistare în ileonul terminal

E. Chisturile nu sunt distruse de apa clorinată în concentraţia uzuală

29. Următoare afirmaţii despre ciclul de viaţă al Entamoeba hystolitica sunt corecte, mai

puţin:

A. Pătrunde în organism prin consum de apă, alimente contaminate cu chisturi cu 4 nuclei

B. Chisturile ajung în stomac, trec nemodificate în intestinul subţire, se produce

fenomenul de dechistare în ileonul terminal

C. Fiecare din cei 4 nuclei suferă o diviziune simplă, citoplasma se organizează în jurul

fiecărui nucleu rezultând în final 8 amibe tinere ce se stabilesc la nivelul colonului, în

special la nivelul cecului

D. Trofozoiţii pot penetra mucoasa intestinală

E. Trofozoiţii sunt rezistenţi, supravieţuiesc acidităţii gastrice

30. Următoarele afirmaţii referitoare la patogenia Entamoeba hystolitica sunt adevărate

mai puţin:

A. Se caracterizează prin aderenţa trofozoiţilor la mucoasa colonului ,cec şi rectosigmoid

B. Se caracterizează prin eliberarea de enzime proteolitice cu formarea abcesului în buton

de cămaşă ( orificiu ingust în mucoasă, baza largită în submucoasă)

C. Reunirea mai multor abcese duce la necrozarea mucoasei, cu leziuni extinse şi

suprainfecţii cu bacterii enterice

D. Amibele nu se pot extinde pe cale hematogenă

E. Localizarea în alte viscere duce la amibioza extraintestinală cu abcese hepatice,

pulmonare, cerebrale.

31. Infecţiile cu Entamoeba hystolitica nu se caracterizează prin:

A. Există 2 tipuri de amibioze:intestinală şi extraintestinală

B. Dizenteria amibiană are un debut insidios cu inapetenţă, astenie, disconfort abdominal,

dureri în fosa iliacă dreaptă simulând apendicita sau debut brusc cu dureri vii abdominale

C. Forma severă a dizenteriei amibiene este colita amebiană fulminantă

D. Amibioza extraintestinală poate fi hepatică, pleuropulmonară, dar nu poate afecta

creierul

E. Prin vena portă parazitul ajunge la ficat producând un abces hepatic

32. Referitor la Entamoeba hystolitica nu se poate spune că:

A. Se transmite pe cale fecal-orală

B. Perforaţia intestinală este o complicaţie care poate apărea în urma amibiozei

extraintestinale

C. Medicaţia parazitara amoebicidă este de 3 feluri: amoebicide intraluminale,tisulare şi

mixte

D. Amibioza intestinală asimptomatică se poate trata cu Iodochinol, Diloxoanide furoate,

Paromomycina

E. Amibioza intestinală simptomatică se poate trata cu amoebicide mixte, Metronidazole,

Tinidazole

Page 168: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

168

33. În funcţie de teritoriul parazitat, paraziţii pot fi:

A. Paraziţi temporari

B. Paraziţi obligatorii

C. Paraziţi facultativi

D. Ectoparaziţi

E. Paraziţi permanenţi

34. În funcţie de perioada de timp care parazitează gazda paraziţii se pot clasifica în:

A. Paraziţi obligatorii

B. Paraziţi facultativi

C. Paraziţi temporari

D. Ectoparaziţi

E. Endoparaziţi

35. În funcţie de profunzimea relaţiei parazit - gazda paraziţii se clasifica în:

A. Paraziţi obilgatorii

B. Ectoparaziţi

C. Paraziţi temporari

D. Paraziţi permanenţi

E. Endoparaziţi

36. Din categoria ectoparaziţi face parte:

A. Insecta hematofaga

B. Ascaris lumbricoides

C. Toxoplasma gondii

D. Sarcoptes scabiei

E. Trichinella spiralis

37. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la ectoparaziţi:

A. Se găsesc la nivelul cavităţilor

B. Se găsesc în ţesuturi

C. Se găsesc în celule

D. Trăiesc pe suprafaţa organismului

E. Toate răspunsurile sunt corecte

38. Endoparaziţii:

A. Trăiesc în interiorul organismului uman

B. Se găsesc la nivelul cavităţilor

C. Se găsesc la nivelul ţesuturilor

D. Se găsesc la nivel celular

E. Toate răspunsurile sunt adevărate

39. Alegeţi afirmaţiile false:

A. Giardia lamblia are forma semilunara

B. Corpul ectoparaziţilor este turtit dorso-ventral

C. Trichomonas vaginalis are formă de pară

Page 169: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

169

D. Toxoplasma gondii are forma semilunara

E. Giardia lamblia are formă de pară

40. Menţionaţi care nu sunt particularităţi ale reproducerii la paraziţi

A. Hermafroditism

B. Existenţa paraziţilor care elimină larve vii-Ascaris lumbricoides

C. Structura particulară a ouălor şi chisturilor ce le conferă rezistenţa în mediul extern

D. Număr mare de masculi ce asigură fecundarea ouălor

E. Existenţa paraziţilor care elimină larve vii-Trichinella spiralis

41. Paraziţii au următoarele acţiuni mecanice cu excepţia:

A. Perforaţii

B. Fenomene ocluzive

C. Anemii

D. Hemoragii

E. Fenomene compresive

42. Fenomene ocluzive la nivel intestinal pot produce următorii paraziţi:

A. Giardia lamblia

B. Trichomonas vaginalis

C. Ascaris lumbricoides

D. Entamoeba histolytica

E. Entamoeba coli

43. Acţiunea de spoliere a organismului gazdă este produsă de:

A. Taenia solium

B. Ascaris lumbricoides

C. Giardia lamblia

D. Trichinella spiralis

E. Fasciola hepatica

44. Acţiune anafilactică asupra organismului uman are:

A. Ascaris lumbricoides

B. Trichinella spiralis

C. Trichomonas vaginalis

D. Entamoeba histolytica

E. Taenia echinococcus

45. Din clasa Rhizopoda fac parte următorii paraziţi cu o excepţie:

A. Giardia lamblia

B. Entamoeba histolitica

C. Entamoeba coli

D. Endolimax nana

E. Entamoeba hartmani

46. Alegeţi afirmaţiile adevărate despre Entamoeba histolytica:

Page 170: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

170

A. Fac parte din Încrengătura Sporozoa

B. Fac parte din Încrengătura Plathelminthes

C. Fac parte din Încrengătura Nemathelminthes

D. Fac parte din Încrengătura Rhizoflagellata

E. Nici un răspuns nu este adevărat

47. Forma magna a Entamoeba histolytica se caracterizează prin:

A. Are dimensiuni mici

B. Se hrăneşte cu hematii

C. Se hrăneşte cu chim gastric

D. Emite lent pseudopode

E. Toate răspunsurile sunt corecte

48. Forma minuta a Entamoeba histolytica se caracterizează prin:

A. Se hrăneşte cu hematii

B. Are dimensiuni mari

C. Emite rapid pseudopode

D. Nu se poate închista

E. Se hrăneşte cu chim gastric şi flora intestinală

49. Forma vegetativa a Entamoeba histolytica se caracterizează prin:

A. Este forma în care se elimină în mediul exterior

B. Nu asigură transmiterea interumană a parazitozei

C. Forma magna se transformă în chist

D. Forma minuta nu se poate închista

E. Toate răspunsurile sunt adevărate

50. Entamoeba histolytica:

A. Este o amiba nepatogenă

B. În organismul uman poate fi găsit sub formă de chist

C. Forma ”magna” nu poate fi închistată

D. Chistul matur conţine 2 nuclei

E. Nu poate parazita şi extraintestinal

51. Forma vegetativă a parazitului Entamoeba histolytica:

A. Reprezintă forma care asigură transmiterea interumană

B. Prezintă 4 nuclei

C. Trofozoitul poate avea forma”minuta” atunci când parazitul are dimensiuni relativ

mici

D. Este saprofită

E. Are aspect piriform

52. Care afirmaţie este adevărată:

A. Forma chistică a parazitului Entamoeba histolytica conţine 4 nuclei

B. Toate infecţiile cu Entamoeba histolytica sunt simptomatice

C. Amibele nu pot perfora cavitatea peritoneală

Page 171: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

171

D. Amoebomul reprezintă extensia infecţiei la creier, plămân sau inimă

E. Se poate produce infecţia dacă se ingeră forme vegetative ale parazitului Entamoeba

histolytica

53. Forma chistică a Entamoeba histolytica se caracterizează prin:

A. Este reprezentată de forma magna

B. Este formă de rezistenţă a parazitului în mediul extern

C. Este reprezentată de forma minuta

D. Ia naştere prin transformarea formei magna

E. Emite lent pseudopode

54. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Entamoeba histolytica:

A. Chisturile sunt distruse de sucul gastric

B. Chisturile îşi pierd învelişul sub acţiunea sucului intestinal

C. Forma vegetativă este rezistentă în mediul extern

D. Prin diviuzinile nucleilor chistici iau naştere 16 trofozoizi

E. Chistul matur este piriform

55. Amibiază intestinala produce:

A. Hepatomegalia nespecifica

B. Abces amibian

C. Amibiază viscerala

D. Amibiom

E. Abces amibian complicat

56.Alegeţi rǎspunsul greşit:

A. Parazitologia medicalǎ este o ramurǎ a ştiinţelor medicale care se ocupǎ de studiul

paraziţilor care trǎiesc pe seama organismului uman şi îl îmbolnǎvesc

B. Gazda definitivǎ este un organism în care se dezvoltǎ adultul sau stadiul final al

parazitului

C. Gazda intermediarǎ este un organism în care se dezvoltǎ stadiul intermediar sau larvar

al helminţilor

D. Paraziţii se pot clasifica în ectoparaziţi şi endoparaziţi

E. Protozoarele sunt paraziţii pluricelulari

57.Alegeţi afirmaţia falsǎ:

A. Protozoarele pot prezenta formǎ vegetativǎ numitǎ trofozoit şi formǎ de rezistenţǎ

numitǎ chist

B. Metazoarele se pot prezenta în 3 forme, vierme adult, larvǎ, ou

C. Viermi rotunzi se numesc Nemathelminţi

D. Diagnostic parazitologic direct reprezintă evidenţierea parazitului într-una din formele

sale într-un produs patologic

E. Protozoarele pot prezenta ouă ca forma de rezistenţă

58.Alegeţi rǎspunsul fals referitor la paraziţi:

A. Pentru evidenţierea formele larvare sau ouǎlor se foloseşte examenul microscopic

Page 172: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

172

B. În cazul paraziţilor cu localizare digestivǎ se efectueazǎ coprocultura pe mediul Leifson

C. Preparatul proaspăt la efectuarea examenului coproparazitologic se suspensioneazǎ pe o

lamǎ în soluţie Lugol

D. Frotiul colorat permanent se face pentru identificarea trofozoiţilor şi a chisturilor de

protozoare

E. Examenul parazitologic al sângelui permite vizualizarea paraziţilor mobili, exemplu

tripasomele şi filariile

59.Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la diagnosticul din infecţii parazitare:

A. Frotiul constǎ în etalarea sângelui pe o lamǎ

B. Se poate face frotiu sau picaturǎ groasǎ în infecţia cu Plasmodium

C. Examenul parazitologic al sputei se face prin metode specifice de lichefiere si colorare

D. Examenul parazitologic al urinii nu se foloseşte în infecţia cu Schistosoma

E. Toate metodele serologice se bazeazǎ pe legarea anticorpilor prezenţi în serul persoanei

infectate de antigenul parazitar, cu formarea complexelor antigen-anticorp

60.Alegeţi rǎspunsul greşit:

A. Imunodiagnosticul bolilor parazitare constă în evidenţierea raspunsului imun umoral cu

detecţia de anticorpi specifici

B. Imunodiagnosticul bolilor parazitare constă în evidenţierea antigenelor parazitare, atunci

când este posibil

C. Imunofluorescenţa, imunoenzimologia ELISA, radioimunologia RIA sunt cele mai

simple şi mai des utilizate modalitǎţi de evidenţiere a reacţiei antigen-anticorp

D. In reacţia de fixare a complementului se foloseşte sistemul hemolitic

E. În toxocaroză diagnosticul de elecţie este contraimunelectroforeza

Complement multiplu

1. Parazitismul se caracterizează prin:

A. Orice asociaţie în care fiecare partener depinde de celalalt

B. Implică un contact intim şi prelungit dintre două organisme care fac parte din specii

diferite, ce poate duce la stabilirea unui echilibru delicat prin care se tolerează reciproc

C. În utilizarea medicală parazitismul este ca o asociaţie în care gazda este vătămată

D. Pentru unele specii este unicul mod de existenţă, parazitul fiind total dependent de

gazda sa-parazit facultativ

E. Pentru unele specii este unicul mod de existenţă, parazitul fiind total dependent de

gazda sa parazit obligatoriu

2. Următoarele afirmaţii referitoare la parasitism sunt false cu excepţia:

A. În cazul dereglării acestui echilibru, gazda poate elimina sau distruge parazitul

B. Dacă asociaţia este atat de nocivă gazdei aceasta sucombă, dar parazitul

supravieţuieşte

C. Pentru unele specii este unicul mod de existenţă, parazitul fiind total dependent de

gazda sa-parazit obligatoriu

Page 173: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

173

D. Pentru unele specii este unicul mod de existenţă, parazitul fiind total dependent de

gazda sa-parazit facultativ

E. Un organism trebuie să fie neapărat parazit în toate stadiile de dezvoltare a existenţei

sale

3. Parazitismul nu se caracterizează prin:

A. Factorii favorabili sau nefavorabili care afectează gazda vor afecta şi paraziţii şi

capacitatea lor de a supravieţui, multiplica şi a reuşi să se transfere de la o gazdă la alta

B. Un organism în care se dezvoltă adultul sau stadiul final al parazitului se numeşte

gazdă intermediară

C. Cel în care se dezvoltă stadiul intermediar sau larvar se numeşte gazdă definitivă

D. Un organism nu trebuie să fie neapărat parazit în toate stadiile de dezvoltare a

existenţei sale, unele fiind parazite într-un stadiu al ciclului de viaţă şi libere în altele

E. În utilizarea medicală parazitismul este ca o asociaţie în care parazitul este vătămat

4. Referitor la paraziţi se poate spune că:

A. Boala endemică însemnă că infecţia se menţine în populaţia dintr-o anumită zonă la o

rata stabilă a prevalenţei

B. Boala epidemică are prevalenţă înaltă printr-o transmitere rapidă

C. Rata, frecvenţa cu care este întâlnită o infecţie (cazuri noi) se numeşte prevalenţă

D. Numărul persoanelor infectate într un anumit teritoriu, într-o anumită perioadă de timp

(numărul total cazuri) se numeşte incidenţă

E. Sporadic boala apare neregulat la indivizii izolaţi

5. Următoarele afirmaţii despre clasificare paraziţilor corespund adevărului:

A. În funcţie de teritoriul parazitat sunt ectoparaziţi şi endoparaziţi

B. Ectoparaziţi atunci când se găsesc în interiorul organismului ( tract digestiv, organe şi

ţesuturi)

C. Endoparaziţi atunci când se găsec pe sau în tegument

D. Boala produsă de ectoparaziţi se numeşte infestaţie

E. Boala produsă de endoparaziţi se numeşte infecţie

6. Paraziţii sunt caracterizaţi prin următoarele, mai puţin:

A. În funcţie de perioada de timp pot fi paraziţi temporari şi permanenţi

B. Paraziţii temporari sunt paraziţii a căror existentă e dependentă în totalitate de gazdă

C. Paraziţii permanenţi trăiesc timp limitat pe suprafaţa organismului uman, doar pentru a

se hrăni cum ar fi insectele hematofage

D. Majoritatea artropodelor parazite sunt endoparaziţi

E. Majoritatea artropodelor parazite sunt ectoparaziţi

7. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la paraziţi sunt corecte?

A. Transmiterea de la o gazdă la alta se face prin vectori mecanici şi biologici

B. Vectorii biologici nu sunt esenţiali pentru ciclul de viaţă al parazitului

C. Vectorii mecanici sunt esenţiali pentru ciclul de viaţă al parazitului

D. Vectorii biologici sunt esenţiali pentru ciclul de viaţă al parazitului

E. Vectorii mecanici nu sunt esenţiali pentru ciclul de viaţă al parazitului

Page 174: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

174

8. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la paraziţi:

A. Gazda rezervor este o specie de care depinde parazitul pentru supravieţuirea lui în

natură

B. Gazda rezervor nu serveşte ca sursă de infecţie pentru alte gazde susceptibile, inclusiv

omul

C. Existenţa endemică a unui parazit nu depinde de prezenţa unor gazde corespunzătoare

D. Existenţa endemică a unui parazit depinde de usurinţa cu care acesta părăseşte gazda

E. Existenţa endemică a unui parazit depinde de conditiile de mediu favorabile

supravieţuirii lui în afara gazdei

9. Referitor la răspândirea geografică a paraziţilor se poate spune că:

A. Paraziţii cu cicluri de viaţă simple sunt mai răspandiţi decât cei cu cicluri complicate

B. Paraziţii cu cicluri de viaţă complicate sunt mai răspandiţi decât cei cu cicluri simple

C. Condiţiile economico-sociale afectează răspândirea paraziţilor umani, de exemplu

folosirea dejectelor umane la fertilizarea solului favorizează răspândirea paraziţilor umani

D. Migrarea populaţiei a răspândit bolile infecţioase în toată lumea

E. Deşi multe specii de paraziţi sunt răspândite în toata lumea, ţările tropicale oferă

condiţii optime de temperatură şi umiditate supravieţurii, dezvoltării şi transmiterii

paraziţilor

10. Afirmaţiile de mai jos referitoare la paraziţi sunt false cu excepţia:

A. Paraziţi unicelulari sunt protozoarele

B. Paraziţi multicelulari sunt metazoarele

C. Paraziţi multicelulari sunt protozoarele

D. Paraziţi unicelulari sunt metazoarele

E. Paraziţi multicelulari sunt helminţii

11. Următoarele afirmaţii despre paraziţi sunt adevărate, mai puţin:

A. Metazoarele prezintă ca forma vegetativă trofozoitul

B. Protozoarele prezintă ca forma vegetativă trofozoitul

C. Protozoarele prezintă ca forma de rezistenţă chistul

D. Metazoarele prezintă ca forma de rezistenţă chistul

E. Protozoarele prezintă 3 forme: ou,larvă, vierme adult

12. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la paraziţi:

A. Protozoarele cuprind clasa Cestode

B. Helminţii se împart în Nemathelminţi şi Plathelminţi

C. Nemathelminţii se mai numesc şi viermi plaţi

D. Plathelminţii se mai numesc şi viermi plaţi

E. Nemathelminţii cuprind clasa Trematoda

13. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. Clasa Flagelata se împarte în flagelate intestinale, urogenitale şi hemoflagelate

B. Trichomonas vaginalis este o flagelată urogenitală

C. Toxoplasma gondii este o hemoflagelată

Page 175: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

175

D. Clasa Sporozoare cuprinde Entamoeba hystolitica

E. Nemathelminţii se împart în tisulari şi intestinali

14. Alegeţi răspunsurile greşite:

A. Ascaris, Enterobius, Trichiuris sunt nemathelminţi tisulari

B. Tenia solium, T. eaginata, T. echinococcus sunt nemathelminţi intestinali

C. Plathelminţii cuprind clasa Cestode

D. Plathelminţii cuprind clasa Flagelata

E. Clasa Ciliata cuprinde protozoare

15. Alegeţi răspunsurile greşite:

A. Plathelminţii cuprind clasa Cestode,clasa Trematoda, clasa Sporozoare

B. Nemathelminţii cuprind clasa Rhizopoda

C. Clasa Rhizopoda cuprinde amibele

D. Nemathelminţii tisulari cuprind Trichinella spiralis, filariile

E. Protozoarele cuprind clasa Sporozoare,clasa Ciliata,clasa Trematoda

16. Protozoarele se caracterizează prin:

A. Sunt organisme unicelulare

B. Majoritatea duc o viaţă liberă

C. Fac parte din regnul vegetal

D. Sunt procariote

E. Unele s-au adaptat la viaţa parazită

17. Protozoarele cuprind următoarele caracteristici:

A. Pot avea formă sferică sau ovoidală

B. Au dimensiuni de 20-100 micrometri

C. Toate protozoarele conţin anumite structuri morfologice fundamentale: nucleu,

citoplasmă, membrană protoplasmatică

D. Citoplasma este împărţită în ectoplasmă şi endoplasmă

E. La unele protozoare ectoplasma conţine vacuole digestive sau contractile care reglează

presiunea osmotică

18. Afirmaţiile de mai jos referitoare la structura protozoarelor sunt false cu excepţia:

A. Ectoplasma are rol în locomoţie, ingestia hranei, respiraţie, excreţie

B. Endoplasma reprezintă sediul proceselor digestive şi a rezervelor de glicogen

C. La unele protozoare, endoplasma conţine vacuole digestive sau contractile care

reglează presiunea osmotică

D. Citoplasma conţine cromozomii care reglează creşterea şi reproducerea

E. Nucleoplasma este înconjurată de o membrană perforată de pori prin care comunică cu

endoplasma

19. Protozoarele prezintă următoarele proprietăţi:

A. Majoritatea protozoarelor introduc hrana prin endocitoza sau printr-un orificiu numit

citostom

Page 176: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

176

B. Obţin substanţele de la gazdă în acelaşi mod ca bacteriile, prin difuzarea substanţelor

dizolvate în citoplasmă

C. Respiraţia se face prin difuziune ca la bacterii

D. Oxigenul difuzează în interiorul celulei iar CO2 rezultat din activitatea celulei în afara

ei

E. Cea mai mare parte a protozoarelor nu au capacitatea de a se înmulţi asexuat şi sexuat

20. Referitor la protozoare putem spune că:

A. Înmulţirea asexuată se realizează prin diviziune simplă (sciziparitate) sau multiplă

(schizogonie)

B. Înmulţirea sexuată (sporogonică) survine între doua celule diferenţiate sexual (gameţi)

C. În urma fecundării rezultă zigotul care se transformă într-un sac cu spori

(sporochistul) din care se eliberează sporozoizii

D. Înmulţirea asexuată survine între doua celule diferenţiate sexual (gameţi)

E. Înmulţirea sexuată (sporogonică) se realizează prin diviziune simplă (sciziparitate) sau

multiplă (schizogonie)

21. Următoarele afirmaţii despre paraziţi sunt false cu excepţia:

A. Unele protozoare intră într-o faza inactivă, chistul, în care se secretă un perete

membranar rezistent, suferă o diviziune nucleară şi depozitează rezerve de hrană

B. Închistarea are dublu rol: de protecţie şi de reproducere

C. Chistul prezintă rolul de protecţie în care nucleul suferă o diviziune rezultând un

număr crescut de exemplare după dechistare

D. Chistul prezintă rolul de reproducere a parazitului în afara gazdei, uşurând trecerea la

o nouă gazdă

E. Închistarea este declanşată de deficitul de hrană, de acumularea excesivă de produse

catabolice, de o schimbare importantă în concentraţia ionilor de hidrogen, de

suprapopulare

22. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu exceţia:

A. Chistul prezintă rolul de protecţie a parazitului în afara gazdei, uşurând trecerea la o

nouă gazdă

B. Chistul prezintă rolul de reproducere în care nucleul suferă o diviziune rezultând un

număr crescut de exemplare dupa dechistare

C. Dechistarea este declanşată de deficitul de hrană, de acumularea excesivă de produse

catabolice, de o schimbare importantă în concentraţia ionilor de hidrogen, de

suprapopulare

D. Închistarea are loc ca urmare a acţiunii enzimatice a ţesuturilor gazdei şi a

modificărilor osmotice apărute în mediu

E. Închistarea are loc ca urmare a acţiunii mecanice şi biochimice a protozorului din

interiorul chistului

23. Ciclul de viaţă al protozoarelor se caracterizează prin:

A. Poate fi simplu constând într-un stadiu trofic într-o singură gazdă, în care înmulţirea se

face binar

Page 177: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

177

B. Poate fi complex atunci când au şi stadiu de rezistenţă: chistul, care le asigură

supravieţuirea în trecerea de la o gazdă la alta

C. Ciclul de viaţă simplu se întâlneşte la amibe

D. Ciclul de viaţă complex se întâlneşte la Trichomonas vaginalis

E. Alte protozoare necesită doua gazde din care una este o adaptare secundară pentru

creşterea şanselor de perpetuare

24. Amibele se caracterizează prin:

A. Sunt protozoare care se deplasează cu ajutorul pseudopodelor citoplasmatice,

proiectate şi retractate, ca răspuns la stimulii externi

B. Unele specii sunt libere,altele parazite ale tractului digestiv al nevertebratelor şi

vertebratelor

C. Toate amibele au un stadiu de trofozoit în care are loc multiplicarea prin diviziune

binară, atâta timp cât condiţiile de mediu sunt favorabile

D. Stadiul de trofozoid este rezistent la condiţii nefavorabile

E. Stadiul de chist ajută la transferul de la o gazdă la alta

25. Despre închistarea amibelor se poate spune că:

A. Amibele elimină hrana nedigerată, se rotunjesc pentru a forma prechsitul,apoi secretă

un înveliş devenind chist

B. Unele specii suferă un proces de maturare în care nucleul nu se divide

C. Chistul e eliminat din organism,iar dechistarea se produce numai când chistul ajunge

în gazda potrivită şi într-un anume loc

D. Amiba devenită activă rupe peretele chistului şi iese

E. După repetate diviziuni trofozoizii stabilesc o colonie

26. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la clasificarea amibelor

A. Dupa caracterele biologice şi de patogenitate amibele se clasifică în 3 categorii

B. Pot fi amibe parazite patogene: Entamoeba hystolitica

C. Pot fi amibe parazite nepatogene: Entamoeba coli

D. Pot fi amibe parazite patogene: Entamoeba gingivalis

E. Pot fi amibe libere cu potenţial patogen: Naegleria fowlerii

27. Entamoeba hystolitica se caracterizează prin:

A. Produce boala numită amibioză

B. Se găseşte predominant în ţările în curs de dezvoltare prin contaminarea fecală a

hranei şi a apei

C. Există vaccin

D. Prezintă contagiozitate scăzută

E. Prezintă 2 forme: trofozoit şi chist

28. Despre Entamoeba hystolitica se poate spune că:

A. Trofozoitul are 20-30 microni

B. Citoplasma e structurată în endoplasma periferică, hialina cu rol în locomoţie: emite

pseudopode şi în captarea hranei

C. Ectoplasma se găseşte în jurul nucleului: aspect granular, conţine bacterii şi hematii

Page 178: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

178

D. Nucleul este sferic, excentric, înconjurat de membrana nucleară

E. Chistul are 8-20 microni

29. Următoarele afirmaţii despre Entamoeba hystolitica sunt false cu excepţia:

A. Forma de rezistenţă în mediul extern o reprezintă trofozoitul

B. Citoplasma e structurată în ectoplasma periferică, hialina cu rol în locomoţie

C. Endoplasma se găseşte în jurul nucleului şi are aspect granular, conţine bacterii şi

hematii

D. Trofozoidul are formă rotundă cu perete gros, cu 4 nuclei ( la maturitate)

E. În citoplasma chistului se găsesc baghete siderofile numite şi corpi cromatoizi

30. Următoarele afirmaţii despre Entamoeba hystolitica sunt adevărate cu excepţia:

A. Chistul se formează în intestin când condiţiile de supravieţuire nu sunt prielnice-

conţinut intestinal mai puţin fluid

B. În citoplasma trofozoidului se găsesc baghete siderofile numite şi corpi cromatoizi

C. Nucleul este sferic, excentric, fără membrană nucleară

D. Chistul reprezintă forma de rezistenţă în mediul extern

E. Doar chiştii maturi cu 4 nuclei sunt infecţioşi

31. Ciclul de viaţă al Entamoeba hystolitica se caracterizează prin:

A. Ajunge în organism prin consum de apă, alimente contaminate cu chisturi cu 4 nuclei

B. Chisturile ajung în stomac unde are loc fenomenul de dechistare

C. Fiecare din cei 4 nuclei suferă o diviziune simplă, citoplasma se organizează în jurul

fiecărui nucleu rezultând în final 8 amibe tinere

D. Trofozoiţii sunt puţin rezistenţi, ingeraţi nu supravieţuiesc acidităţii gastrice

E. Trofozoiţii pot penetra mucoasa intestinală şi diseminează în alte organe

32. Referitor la ciclul de viaţă al Entamoeba hystolitica se pot face următoarele afirmaţii:

A. Chisturile ajung în stomac, trec nemodificate în intestinul subţire

B. În ileonul terminal se produce fenomenul de dechistare

C. Cele 8 amibe tinere ce se stabilesc la nivelul colonului, în special la nivelul cecului

D. Eliminate în mediul extern nu pot fi distruse de uscăciune şi de temperatură ridicată

E. Sunt distruse de apa clorinată în concentraţia uzuală

33. Entamoeba hystolitica prezintă următoarele caracteristici:

A. Chisturile sunt viabile în condiţii de umezeală de la câteva zile până la 2 săptămâni

B. Trofozoiţi aderă la mucoasa colonului

C. După aderare, trofozoiţii elibereză enzime proteolitice cu formarea abcesului în buton

de cămaşă

D. Reunirea mai multor abcese duce la necrozarea mucoasei, cu leziuni extinse şi

suprainfecţii cu bacterii enterice

E. Extinderea procesului infecţios amebian poate duce la erodarea unui vas de sânge din

vecinătate- extinderea pe cale hematogenă a amibelor

34. Printre caracteristicile Entamoebei hystolitica se numără şi:

A. Localizarea în alte viscere duce la amibioza extraintestinală

Page 179: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

179

B. Pătrunderea musculară şi seroasă duce la perforaţii şi hemoragii intestinale

C. Reunirea mai multor abcese nu duce la necrozarea mucoasei, cu leziuni extinse şi

suprainfecţii cu bacterii enterice

D. Abcesele pot fi hepatice, pulmonare, cerebrale

E. Abcesul în buton de cămaşă este un orificiu lat în mucoasă, baza îngustată în

submucoasă

35. Despre infecţia cu Entamoeba hystolitica se poate spune că:

A. Produce bola numită amibioză

B. Amibioza poate fi intestinală şi extraintestinală

C. Dizenteria amibiană apare cel mai rar în amibioza intestinală

D. Dizenteria amibiană se caracterizează prin debut insidios cu inapetenţă, astenie,

disconfort abdominal

E. Dizenteria amibiană nu se caracterizează prin scaune numeroase

36. Referitor la dizenteria amibiană se poate spune că:

A. Apare cel mai frecvent la 90% din cazurile cu afectare intestinală

B. Apare debut insidios cu dureri în fosa iliacă dreaptă simulând apendicita

C. Perioada de stare este de 1-2 săptămâni

D. Se caracterizează prin scaune dese fără sânge, mucus şi puroi

E. Tratament corespunzător duce la vindecarea prin cicatrizare a leziunilor

37. Următoarele afirmaţii referitoare la amibioza intestinală sunt false cu excepţia:

A. Colita amebiana fulminantă este forma gravă

B. Dizenteria amibiană este forma gravă

C. În colita amebiana fulminantă apar leziuni ulcerative ale colonului

D. În colita amebiana fulminantă apar 15-20 scaune pe zi, iniţial materii fecale şi sânge

ulterior în special sânge cu colici abdominale insuportabile şi tenesme

E. În colita amebiana fulminantă poate apărea tahicardia,greaţa

38. Următoarele afirmaţii referitoare la amibioza intestinală sunt adevărate cu excepţia:

A. O complicaţie care nu poate apărea este perforaţia intestinală cu peritonită localizată

sau generalizată

B. O complicaţie care nu poate apărea este hemoragia intestinală prin afectarea vaselor de

sânge de calibru mare

C. Amoebomul este pseudotumora inflamatorie formată dintr-un granulom amibian:

inflamaţie, edem, necroză de la nivelul mucoasei şi submucoasei intestinale : dureri

abdominale şi scaune cu sânge

D. În zonele temperate,infecţii amibiene asimptomatice sunt destul de frecvente

E. Purtători sănătoşi care elimină chişti infecţioşi

39. Amibioza extraintestinală se caracterizează prin:

A. Poate fi hepatică, pulmonară, dar nu poate fi cerebrală

B. Poate fi hepatică, cerebrala, dar nu poate fi pulmonară

C. Poate fi hepatică, cerebrală şi pulmonară

D. Cea mai frecventă este cea hepatică

Page 180: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

180

E. Prin vena portă parazitul ajunge la ficat producând un abces hepatic

40. Despre amibioza hepatică se poate spune că:

A. 3-5% din pacienţii cu amibioză intestinală fac amibioza hepatică

B. Este cea mai rară

C. Apar dureri în hipocondrul drept, dureri accentuate de inspir profund

D. Nu poate penetra în pericard

E. Apare leucocitoză cu neutrofilie, teste hepatice alterate

41. Despre amibioza pulmonară se poate spune că:

A. Este secundară abcesului hepatic

B. Este primară abcesului hepatic

C. Amibele traversează diafragmul pornind de la leziunea hepatică

D. Pot apărea pleurezii serofibrinoase

E. Pot apărea pleurezii purulente

42. Despre amibioza cerebrală se poate spune că:

A. Este o complicaţie rară

B. Produce abcesul amibian pulmonar

C. Poate apărea doar după amibioza pulmonară

D. Poate apărea atât după amibioza hepatică, cât şi după cea pulmonară

E. Poate apărea după amibioza hepatică

43. Următoarele afirmaţii referitoare la amibioze sunt false, mai puţin:

A. Diagnosticul parazitologic se face cu preparate proaspăte şi colorate

B. Diagnosticul serologic se face prin detecţia coproantigenelor tehnica ELISA

C. În formele acute de boală se evidenţiază din preparatul proaspăt chistul

D. În formele cronice de boală se evidenţiază din preparatul proaspăt trofozoidul

E. Se evidenţiaza chistul din preparat proaspăt prin examenul direct cu lugol

44. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la diagnosticul infecţiilor cu Entamoeba

hystolitica:

A. Preparatul extemporaneu se face cu albastru de metilen, tricrom, hematoxilină ferică

B. Preparatul extemporaneu se face cu cristal violet, fuchsina

C. Preparatul de durată se face cu hematoxilină ferică,Giemsa,tricrom

D. Diagnostic serologic prin imunofluorescenţă pentru formele extraintestinale

E. Diagnosticul serologic se face prin detecţia coproantigenelor tehnica ELISA

45. Afirmaţiile de mai jos referitoare la infecţiile cu Entamoeba hystolitica sunt false cu

excepţia:

A. Leucocitoză cu neutrofilie, uneori eozinofilie, sindrom biologic inflamator, citoliza

hepatică în localizarea hepatică cu transaminaze crescute în amibioză extraintestinală

B. Teste imagistice care se pot face sunt scintigrama hepatică, ecografia, RMN, CT scan

C. Diagnosticul molecular constă în detecţia coproantigenelor prin tehnica ELISA

D. În formele acute de boală se evidenţiază din preparatul proaspăt trofozoidul

E. În formele cronice de boală se evidenţiază din preparatul proaspăt chistul

Page 181: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

181

46. Despre tratamentul infecţiilor cu Entamoeba hystolitica se poate spune că:

A. Medicaţia parazitara amoebicidă este de 3 feluri: intraluminală,tisulară, mixtă

B. Amibioza intestinală asimptomatică se trateză cu Iodochinol, Diloxanide furoate,

Paromomycina

C. Amibioza intestinală simptomatică se tratează cu amoebicide mixte, metronidazole,

tinidazole sau ornidazole

D. Chiar dacă abcesele răspund la tratament şi nu există iminenţă de rupere e

recomandată intervenţia chirugicală cu evacuarea şi drenarea abcesului

E. Medicaţia parazitara amoebicidă este de 2 feluri: tisulară şi mixtă

47. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. Entamoeba hystolitica se transmite pe cale fecal-orală

B. Entamoeba hystolitica prezintă forme de ou, chist şi trofozoid

C. Entamoeba hystolitica prezintă contagiozitate crescută

D. Entamoeba hystolitica poate pătrunde în organism prin ingerarea de alimente

contaminate cu chisturi cu 4 nuclei

E. Entamoeba hystolitica nu poate pătrunde în organism prin consum de apă contaminată

cu chisturi cu 4 nuclei

48. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la Entamoeba hystolitica:

A. Doar chiştii maturi cu 4 nuclei sunt neinfecţioşi

B. Chistul se formează în intestin când condiţiile de supravieţuire sunt prielnice

C. Chisturile sunt viabile în condiţii de umezeală de la câteva zile până la 2 săptămâni

D. Chisturile aderă la mucoasa colonului ( cec şi rectosigmoid)

E. Extinderea procesului infecţios amebian poate duce la erodarea unui vas de sânge din

vecinătate

49. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate?

A. Entamoeba hystolitica face parte din clasa Flagelata

B. Entamoeba hystolitica este un protozor

C. Entamoeba hystolitica face parte din clasa Rhizopoda

D. Entamoeba hystolitica este un helmint

E. Entamoeba hystolitica este un organism unicelular, eucariot

50. Următoarele afirmaţii despre Entamoeba hystolitica sunt corecte cu excepţia:

A. Entamoeba hystolitica face parte din clasa Flagelata

B. Entamoeba hystolitica este un protozor

C. Entamoeba hystolitica face parte din clasa Rhizopoda (Sarcodina)

D. Entamoeba hystolitica este un helmint

E. Entamoeba hystolitica este un organism unicelular, eucariot

51. Referitor la ectoparaziţi putem afirma că :

A. Sunt reprezentaţi de Platheminthes

B. Se găsesc pe suprafaţa organismului uman

C. Declanşează gazdei fenomene numite infecţie

Page 182: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

182

D. Sunt reprezentaţi de Sarcoptes scabiei

E. Declanşează gazdei fenomene numite infestaţie

52. În funcţie de perioada de timp în care parazitează gazda paraziţii pot fi:

A. Temporari

B. Obligatorii

C. Facultativi

D. Permanenţi

E. Ectoparaziţi

53. În funcţie de profunzimea relaţiei parazit gazdă putem identifica:

A. Paraziţi facultativi

B. Paraziţi obligatorii

C. Paraziţi temporari

D. Ectoparaziţi

E. Endopararaziţi

54. În funcţie de teritoriul parazitat putem clasifica paraziţii în:

A. Paraziţi facultativi

B. Paraziţi temporari

C. Ectoparaziţi

D. Paraziţi obligatorii

E. Endoparaziţi

55. Endoparaziţi se pot găsi:

A. La nivel intestinal

B. La nivelul tegumentului

C. La nivelul ţesuturilor

D. La nivelul hematiilor

E. La nivelul canalelor biliare

56. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. Ascaris lumbricoides este un parazit intestinal

B. Sarcoptes scabie este un endoparazit

C. Toxoplasma gondii se localizează la nivelul canalelor biliare

D. Trichinella spiralis este un parazit tisular

E. Enterobius vermicularis este un parazit intestinal

57. Alegeţi afirmaţiile false:

A. Nutriţia prin osmoză se realizează la cestode

B. Respiraţia la protozoare se face prin transformarea glicogenului ca sursa de oxigen

C. La paraziţii intestinali respiraţia se face prin traversarea oxigenului pe toată suprafaţa

membranei celulare

D. Hermafroditismul este întâlnit la Giardia lamblia

E. Trichinella spiralis este un parazit care elimină larve vii

Page 183: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

183

58. Paraziţii pot produce următoarele tipuri de acţiuni mecanice:

A. Fenomene ocluzive

B. Procese inflamatorii

C. Fenomene alergice

D. Fenomene compresive

E. Perforaţii

59. Acţiunea de spoliere a organismului gazdă de către paraziţi se produce prin:

A. Consum de chim gastric

B. Anemii prin distrugerea hematiilor

C. Procese inflamatorii

D. Perforaţii

E. Fenomene alergice

60. În care din următoarele parazitoze apar fenomene de deficit imun:

A. Malarie

B. Ascaridioza

C. Oxiuroza

D. Tripanosomiaza

E. Leishmanioza

61. În care din următoarele parazitoze apare acţiunea toxico-alergică:

A. Giardioza

B. Trichineloza

C. Ascaridioza

D. Oxiuroza

E. Leishmanioza

62. Din încrengătura Platheminthes fac parte următorii paraziţi:

A. Fasciola hepatica

B. Trypanosoma

C. Entamoeba

D. Taenia

E. Diphyllobotrium

63. Din încrengătura Nemathelminthes fac parte:

A. Toxocara

B. Taenia

C. Trichinella

D. Echinococcus

E. Toxoplasma

64. Alegeţi afirmaţiile false cu privire la protozoare:

A. Sunt eucariote

B. Nucleul nu este o structură obligatorie

C. Citoplasma este o structură obligatorie

Page 184: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

184

D. Se hrănesc prin endocitoza

E. Membrana protoplasmatica nu este o structură obligatorie

65. Menţionaţi care din următoarele clase de paraziţi aparţin protozoarelor:

A. Clasa Rhizospoda

B. Clasa Cestoda

C. Clasa Flagelata

D. Clasa Sporozoa

E. Clasa Trematoda

66. Care din următorii paraziţi fac parte din clasa Rhizopoda:

A. Entamoeba coli

B. Entamoeba gingivalis

C. Taenia solium

D. Taenia saginata

E. Entamoeba histolytica

67. Care din următorii paraziţi sunt nepatogeni pentru om:

A. Entamoeba histolytica

B. Entamoeba coli

C. Entamoeba hatmanii

D. Entamoeba gingivalis

E. Endolimax nana

68. Alegeţi afirmattiile corecte referitoare la forma vegetativa a Entamoeba histolytica:

A. Prezintă 2 nucleoli

B. Poate avea aspect de forma’magna’

C. Poate avea aspect de forma ‚minuta’

D. Poate avea aspect de forma ‚histolitica’

E. Este sursa de infecţie pentru om

69. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la forma magna a Entamoeba histolytica:

A. Emite lent pseudopode

B. Are dimeniuni mici

C. Prezintă mişcări active

D. Are dimensiuni mari

E. Se mai numeşte şi forma histolitica

70. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la forma minuta a Entamoeba histolytica:

A. Are dimensiuni mici

B. Emite lent pseudopode

C. Se mai numeşte şi forma histolitica

D. Se poate închista

E. Se hrăneşte cu hematii

71. Despre forma chistică a Entamoeba histolytica se pot afirma următoarele cu excepţia.

Page 185: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

185

A. Se elimină în exterior odată cu materiile fecale

B. Reprezintă formă de rezistenţă a parazitului în mediul extern

C. Chistul nu poate fi distrus prin fierbere

D. Chistul are 8 nuclei

E. Rezistă la pH-ul acid al stomacului.

72. Leziunile produse de Entamoeba histolytica se pot găsi:

A. La nivelul mucoasei cecale

B. La nivelul mucoasei recto-sigmoidiene

C. La nivelul mucoase jejunale

D. La nivelul mucoase gastrice

E. La nivelul mucoasei duodenale

73. Alegeţi afirmaţiile adevărate cu privire la ‚abcesul amoebian’:

A. Abcesul comunica cu lumenul printr-un canal larg

B. Leziunea este multioculara

C. Anaerobioza favorizează dezvoltarea parazitului

D. Abcesul are aspect de ‚buton de camasa’

E. Leziunea este unioculara

74. Cele mai frecvente localizări ale abcesului amoebian extraintestinal sunt în:

A. Rinichi

B. Ficat

C. Muşchi

D. Plămân

E. Cord

75. Care din următoarele localizări se încadrează în amibiază intestinală:

A. Dizenteria amibiană

B. Amibom

C. Amibiază viscerală

D. Hepatomegalie nespecifică

E. Colita postamibiana

76. Transmiterea Entamoeba histolytica se face:

A. Pe cale fecal orală

B. Prin insecte hematofage

C. Prin ingestia de alimente contaminate cu trofozoiti

D. Prin apa contaminată cu chisturi

E. Prin sânge

77. Ca şi tablou clinic infecţia cu Entamoeba histolytica se caracterizează prin:

A. Perioada de incubaţie scurtă

B. Debut insidios

C. Discomfort abdominal

D. Dureri în fosa illiaca stânga

Page 186: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

186

E. Scaune diareice

78. Complicaţiile infecţiilor cu Entamoeba histolytica sunt:

A. Perforaţia intestinala

B. Diseminarea la nivelul cordului

C. Hemoragie intestinala

D. Apendicită amibiană

E. Amoebomul

79. Abcesul hepatic amoebian se caracterizează prin:

A. Debut brusc

B. Faza supurativa

C. Faza presupurativa

D. Faza postsupurativa

E. Denivelare a diagrafagmului vizualizata radiologica

80. Amibiază pleuropulmonară :

A. Apare înaintea abcesului hepatic

B. Se caracterizează prin leziuni nesupurative de tip pleurezii serofibrinoase

C. Se caracterizează prin leziuni supurative de tip pleurezii purulente

D. Apare secundar abcesului hepatic

E. Nu se poate evacua prin vomica

81. Diagnosticul parazitologic al Entamoeba histolytica constă în:

A. Preparat proaspăt

B. Coprocultura pe mediul Wilson Blair

C. Coprocultura pe mediul Loffler

D. Evidenţierea parazitului în fragmentele mucosangvinolente

E. Evidenţierea parazitului numai în scaunul emis după administrarea purgativelor

82. Diagnosticul serologic al Entamoeba histolytica consta în:

A. Metoda ELISA

B. Hemaglutinare indirectă (pentru formele extraintestinale)

C. Imunofluorescenţă (pentru formele intestinale)

D. Hemaglutinare indirectă (pentru formele intestinale)

E. Imunofluorescenţă (pentru formele extraintestinale)

83. Alegeţi metodele paraclinice de diagnostic în infecţia cu Entamoeba histolytica:

A. Scintigrama hepatică

B. Biopsie rectală

C. Examen radiologic simplu

D. Examen radiologic numai cu substanţa de contrast (sulfat de bariu)

E. Ecografie pentru formele cu localizare intestinală

84.Alegeţi afirmaţiile corecte:

Page 187: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

187

A. Omul poate fi gazdǎ definitivǎ într-o infecţie parazitară atunci când parazitul îşi atinge

maturitatea sexualǎ

B. Omul poate fi gazdǎ intermediarǎ, când parazitul se gaseşte doar trecator, într-un

anumit stadiu evolutiv şi nu îşi atinge maturitatea sexualǎ

C. Omul poate fi gazdǎ definitivǎ, când parazitul se gaseşte doar trecator, într-un anumit

stadiu evolutiv

D. Gazda definitivǎ este un organism în care se dezvoltǎ stadiul larvar al parazitului

exemplu

E. Parazitologia medicalǎ este o ramurǎ a ştiinţelor medicale care se ocupǎ de studiul

paraziţilor de naturǎ animalǎ care trǎiesc pe seama organismului uman şi îl îmbolnǎvesc

85.Paraziţii se pot clasifica în funcţie de teritoriul parazitat în:

A. Ectoparaziţi, se găsesc pe sau în tegumentul gazdei

B. Endoparaziţi, se găsesc în interiorul organismului

C. Ectoparaziţii produc infestare

D. Endoparaziţii produc infestare

E. Artropodele sunt ectoparaziţi

86.Metodele de concentrare ale materiilor fecale pentru examenul coproparazitologic

sunt:

A. Metoda de sedimentare în formol-eter

B. Metoda de flotare în sucrozǎ pentru oochisturile de Cryptosporidium

C. Flotarea în sulfat de zinc (pentru ouǎ de helminţi)

D. Flotarea în soluţie de clorurǎ de sodiu pentru ouǎle uşoare care se ridicǎ la suprafaţa

lichidului şi aderǎ de lamǎ

E. Flotarea în soluţie de clorurǎ de sodiu pentru ouǎle grele care cad pe fundul epubetei

87.Alegeţi rǎspunsurile corecte:

A. Examenul parazitologic al sângelui permite vizualizarea paraziţilor mobili

B. Frotiul constǎ în etalarea sângelui pe o lamǎ

C. Nu se poate pune diagnostic pe frotiu în cazul infecţiei cu genul Plasmodium

D. Examenul parazitologic al sputei se face prin metode specifice de lichefiere şi

colorare

E. Examenul frotiului sanguin în picătură groasă se foloseşte în infecţia cu Schistosoma

Tematica 8. Flagelate: Giardia, Trichomonas, Leishmania, Trypanosoma

Complement simplu

1. Despre flagelate nu se poate spune că:

A. Sunt protozoare ce se deplasează cu ajutorul organitelor specializate de mişcare

numite flageli

B. Flagelii sunt filamente fine alcătuite dintr-o un filament central şi o teacă periferică

numită axonemă

Page 188: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

188

C. Au originea într-un corp bazal

D. Lângă kinetozom se află un corp cromatic din ADN numit kinetoplast care se poate

uni cu blefarosplastul

E. Fac parte din clasa Flagelata

2. Următoarele afirmaţii referitoare la flagelate sunt adevărate cu excepţia:

A. Se pot clasifica în flagelate cavitare intestinale, caviatare urogenitale şi

hemoflagelate

B. Genul Giardia cuprinde flagelate cavitare intestinale

C. Trichomonas vaginalis este o flagelată cavitară urogenitală

D. Genul Leishmania conţine flagelate cavitare intestinale

E. Genul Trypanosoma conţine hemoflagelate

3. Afirmaţiile de mai jos referitoare la Giardia lamblia sunt corecte, mai puţin:

A. Aparţine genului Giardia

B. Este un flagelat cavitară intestinal

C. Este un flagelat cavitară urogenital

D. Prezintă frecvenţă mare în ţările cu climă temperată

E. Se deplasează cu ajutorul organitelor specializate de mişcare numite flageli

4. Giardia lamblia nu se caracterizează prin:

A. Prezintă 2 forme, trofozoit şi chist

B. Are aspect piriform, lungime 10-20 microni, lăţime 6-10 microni

C. Prezintă formă vegetativă

D. Prezintă 3 forme:ou, larvă,vierme adult

E. Regiunea anterioară 2 nuclei mari şi 8 chinetonuclei (blefarosplaşti) din care

pornesc 4 perechi flageli

5. Printre proprietăţile Giardiei lamblia nu se numără şi:

A. Se deplasează cu ajutorul pseudopodelor citoplasmatice, proiectate şi retractate, ca

răspuns la stimulii externi

B. În partea superioară prezintă discul adeziv cu care se prinde de enterocit

C. Regiunea anterioară 2 nuclei mari şi 8 chinetonuclei din care pornesc 4 perechi

flageli

D. Chistul are formă rotundă sau ovalară

E. Chistul conţine 2-4 nuclei (număr par) în funcţie de vârstă

6. Referitor la ciclul de viaţă al Giardiei lamblia nu putem spune că:

A. Transmitere se face pe cale fecal-orală

B. Poate pătrunde în organism prin consum de apă,alimente contaminate cu chişti sau

mâini murdare

C. Chisturile pătrund în tractul digestiv, în stomac şi duoden unde se dechisteaza,

rezultând formele vegetative

D. Coboară în duoden şi jejun şi se ataşează de microvilii intestinului gros

E. O dată fixaţi se divid binar

Page 189: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

189

7. Următoarele afirmaţii referitoare la Giardia lamblia sunt adevărate cu excepţia:

A. Închistarea are loc în colon

B. Când tranzitul este accelerat se elimină ca trofozoiţi

C. Sunt distruşi de clorinarea obişnuită a apei

D. În zona mediană a chistului se pot observa prin transparenţă structuri lineare fine:

flagelii şi discul adeziv

E. Se hrănesc cu conţinut intestinal

8. Alegeţi răspunsul greşit referitor la patogenia Giardiei lamblia:

A. Se hrănesc cu conţinut intestinal

B. Au acţiune toxică şi mecanică: accelerarea refacerii epiteliului (turn over celular) cu

apariţia celulelor imature fiziologic ducând la maldigestie şi malabsorbţie

C. Determină absorbţie deficitară pentru lipide, glucide, vitamine

D. Trofozoitul lezează structura microvililor ducând la deficienţe enzimatice,de

exemplu Dizaharidaze- intoleranţa la lactoză

EE.. NNuu aappaarr ssccaauunnee sstteeaattoorreeiiccee

9. Despre infecţiile cu Giardia lamblia nu se poate spune că:

A. Perioada de incubaţie este de 1-2 săptămâni

B. 30% din cei infectaţi au forme asimptomatice

C. Majoritatea prezintă tulburări nespecifice intestinale (dispepsie)

D. Formele de boala acută se caracterizează prin: diaree urât mirositoare fără mucus,

scaune grăsoase, scădere ponderală,dar nu prin balonări, greţuri, epigastralgii, anorexie

balonări, greţuri, epigastralgii, anorexie

E. Pot apărea alergii cutanate, rinite alergice, convulsii

10. Care din afirmaţiile de mai jos despre Giardia lamblia nu corespunde adevărului?

A. Pentru diagnostic este necesar examenul coproparazitologic

B. Preparatul proaspăt este cu lugol pentru trofozoiţi şi ser fiziologic pentru chisturi

C. Detecţia coproantigene se poate face prin metoda ELISA, imunoflorescenţa cu

anticorpi monoclonali

D. Detecţia de anticorpi anti-giardia în serul pacientului este irelevantă

E. Pentru tratament se recomandă administrarea de Metronidazole, Tinidazole priza

unica, Ornidazole

11. Despre Trichomonas vaginalis nu se poate spune că:

A. Este un protozoar flagelat patogen pentru tractul urogenital uman

B. Este un protozoar flagelat patogen pentru tractul gastrointestinal uman

C. Produce boala trichomonoza (BTS)

D. Se deplasează cu ajutorul organitelor specializate de mişcare numite flageli

E. Este un protozoar patogen strict uman

12. Următoarele afirmaţii referitoare la Trichomonas vaginalis sunt corecte, mai puţin:

A. Prezintă 2 forme:chist şi trofozoid

B. Prezintă doar formă de trofozoid

C. Are formă piriformă

Page 190: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

190

D. Prezintă citoplasma granulară

E. Prezintă nucleu mare în vecinătatea blefaroplaştilor din care pornesc 4 flageli liberi

şi un flagel recurent ce formează membrana ondulantă

13. Afirmaţiile de mai jos referitoare la ciclul de viaţă al Trichomonas vaginalis sunt

adevărate cu excepţia:

A. Transmitere pe cale sexuală 99%, rar prin secreţii pe obiecte, apă piscină insuficient

clorinată

BB.. RReezziissttăă oorree îînn mmeeddiiuu uummeedd

C. Nu se distruge prin clorinare

D. Nu are formă de rezistenţă în mediul exte

E. Este un protozoar patogen strict uman

14. Trichomonas vaginalis nu se caracterizează prin:

A. Aderă de celula epitelială din tractul genito-urinar

B. Fixarea e urmată de proliferare prin diviziune longitudinală

C. Fixarea e urmată de descuamarea epiteliului vaginal

D. Fixarea e urmată de infiltrat inflamator cu ulceraţii neacoperite de o secreţie alb-

gălbuie, fluidă, aerată, spumoasă

E. Prezintă activitate proteolitică (enzime)

15. Printre caracteristicile infecţiilor cu Trichomonas vaginalis nu se numără şi:

A. Datorită modificărilor celulelor epiteliale apar probleme de diagnostic diferenţial

B. Pot apărea celule cu 2 nuclei, halou perinuclear (atipie HPV), nucleu hipercromatic-

interpretate ca o stare premalignă

C. La femei apar leucoree albă aerată,spumoasă, miros fetid, fără disurie,dispareunie

D. La femei uneori apare leucoree purulentă

EE.. EExxaammeenn ggiinneeccoollooggiicc:: CCoonnggeessttiiee şşii eeddeemm vvaaggiinnaall,, uunneeoorrii uullcceerraaţţiiii vvaaggiinnaallee,, hheemmoorraaggiiii

ppuunnccttiiffoorrmmee llaa nniivveelluull ccoolluulluuii aassppeeccttuull ddee ““ccăăppşşuunnăă””

16. Despre trichomonoza nu se poate spune că:

A. Apar dureri abdominale

B. Cronicizarea cu simptome intermitente

C. La fetiţe contaminarea apare în timpul naşterii sau condiţii neigienice

D. La fetiţe contaminarea este rară, nu necesită teren estrogenizat

E. La fetiţe poate apărea numai în primele luni de viaţă când sunt sub influenţa

estrogenilor mamei

17. Despre trichomonoza la bărbaţi nu se poate spune că:

A. Este frecvent asimptomatică

B. Poate apărea uretrita cu secreţie fetidă, spumoasă

C. Cronicizarea constă în cantonare la nivel prostatic, apare “ picătura matinală”

D. Poate apărea pruritul, disuria

E. Complicaţiile sunt prostatită şi epididimita

18. Trichomonoza nu se caracterizează prin:

Page 191: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

191

A. Pentru diagnostic este necesar examen microscopic al secreţiei vaginale sau uretrale

în preparat proaspăt lamă-lamelă sau preparat May-Grunwald-Giemsa

B. Recoltarea se face în cabinetul de specialitate

C. La bărbaţi recoltarea se face dimineaţa după micţiune

D. Recoltarea se face cu spatula sau tamponul steril

E. Tratamentul este obligatoriu pentru ambii parteneri şi constă în administrarea de

metronidazole, ovule sau gel, tinidazole sau ornidazole

19. Despre hemoflagelate nu se poate spune că:

A. Sunt protozoare care trăiesc în sângele şi ţesuturile umane

B. Sunt specii care conţin mai mulţi flageli

C. Toţi membrii acestei familii necesită două gazde pentru ciclul de viaţă

D. Cuprind Familia Trypanosomatidae cu 6 genuri

E. Două genuri au importanţă medicală: Genul Trypanosoma şi Genul Leishmania

20. Despre Genul Leishmania nu putem spune că:

A. Cuprinde speciile Leishmania donovanii, L. tropica, L. mexicana, L. brasiliensis

B. La om şi animalele susceptibile, parazitul sub formă de amastigot se localizează şi

se multiplică în macrofage

C. Prezintă două stadii: amastigot în în insecte şi mediile de cultură şi promastigot în

organismul uman

D. Amastigotul este sferic, ovoidal, 2-6 microni, rest de flagel, este imobil

E. Cuprinde specii hemoflagelate

21. Referitor la ciclul de viaţă al speciilor din Genul Leishmania nu putem afirma că:

A. Promastigotul apare în intestinul insectei vectoare şi e forma infectantă pentru om

B. Insecta înţeapă o persoana infectată, preia monocitele ce conţin amastigote

C. În intestinul insectei amastigotul se transformă în promastigot

D. Genul Leishmania aparţine clasei Sporozoare

E. Paraziţii sunt regurgitaţi de către insecte şi introduşi în tegumentul omului

22. Despre leishmanioză nu se poate spune că:

A. Leishmania donovanii: se poate transmite prin transfuzii de sânge dar nu şi

congenital

B. Există trei tipuri clinice de leishmanioză

C. Forma cutanată se caracterizează ulcere cutanate pe suprafaţa expusă a pielii

D. Forma mucocutanată se caracterizează prin distrucţia parţială sau totală a

mucoaselor de la nivelul nasului, cavităţii bucale, faringelui şi distrucţia cartilajului

nazal

E. Forma viscerală are perioadă de incubaţie 2-3 luni

23. Următoarele afirmaţii referitoare la leishmanioză sunt adevărate cu excepţia:

A. Leishmania donovanii a fost iniţial parazit al rozătoarelor care s-a adaptat la câini şi

om

B. Forma viscerală se caracterizează prin debut insidios cu febră 40C intermitentă,

transpiraţii, scădere ponderală, hepatosplenomegalie, fără infiltrare medulară

Page 192: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

192

C. Apare o hiperpigmentare cutanată

D. Netrată, forma viscerală are mortalitate de 100% în 2 ani

E. Forma cutanată produce uneori număr mare de leziuni, peste 200, cu cicatrici

permanente şi stigma

24. Alegeţi afirmaţia eronată referitoare la leishmanioză:

A. Febra cronică cu splenomegalie, leucopenie la un bolnav din zona endemică

sugerează diagnosticul

B. Diagnosticul de certitudine constă în examenul măduvei hematopoietice

C. Diagnostic imunologic constă în detecţia anticorpilor specifici IgG ce semnifică

boală acută

D. Stibogluconatul de sodiu este tratamentul de elecţie în kala azar

E. Tratamentul constă în administrarea de compuşi de antimoniu pentavalent

25. Despre Genul Trypanosoma nu se poate spune că:

A. Produce boli tropicale sistemice

B. În Africa există specii ce produc “boala somnului” transmise prin musca tse-tse

C. Nu conţine specii hemoflagelate

D. Există 2 forme clinice ale tripanososmiazei africane

E. Forma cu dezvoltare lentă Trypanosoma brucei gambiense şi forma cu progresie

rapidă Trypanosoma brucei rhodesiense

26. Referitor la Trypanosoma africana nu se poate spune că:

A. Prezintă un nucleu şi un flagel cu originea în kinetoplast

B. Prezintă kinetoplast mic, posterior, nucleu central, membrană ondulantă, 1 flagel

de-a lungul membranei ondulante

C. Musca tse-tse ingeră parazitul ca tripomastigot în cursul prânzului hematogen

D. Formele infectante nu pot ajunge ajunge în lichidul cefalorahidian

E. La nivelul tegumentului formează şancrul de inoculare

27. Trypanosoma africana nu se caracterizează prin:

A. Parazitemia este de intensitate mică şi apare în valuri

B. Fiecare val dispare ca urmare a producerii de anticorpi faţă de antigenele

glicoproteice de suprafaţă ale parazitului şi nu mai reapare

C. Tripanosomele se localizează în vasele mici ale cordului şi SNC- leptomeningita

difuză,apoi cerebrita perivasculară

D. Netratat duce la panencefalita demielinizantă

E. Perioada de incubaţie este de 5-20 zile

28. Infecţia cu Trypanosoma africana nu se caracterizează prin:

A. Faza de diseminare hematogenă se caracterizează prin febră de 38-38.5C alternând

cu apirexie şi reapărând la intervale neregulate

B. Perioada de incubaţie se caracterizează prin leziunea tegumentară numită şancru

sau tripanom

C. Pătrunderea parazitului în SNC produce meningoencefalita “boala somnului” sau

tripanosomiaza cerebrală

Page 193: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

193

D. În absenţa tratamentului encefalita demielinizantă este reversibilă

E. Pătrunderea parazitului în SNC produce paralizii pseudotumorale, crize convulsive,

incoordonare cerebeloasă, hipertonie extrapiramidală

29. Trypanosoma brucei rhodesiense nu se caracterizează prin:

A. Incubaţie scurtă, debut brutal, febră înaltă, frisoane, tulburări miocardice şi hepatice

B. Generalizare în 3-6 luni evoluând spre exitus fără apariţia meningoencefalitei

C. Uneori poate afecta SNC rapid şi precoce

D. La turiştii din zonele endemice apar febră, cefalee, alterarea stării generale apar

imediat după infectare, fiind posibil un diagnostic rapid

E. Evidenţierea parazitului se face în faza de diseminare în sânge şi ganglioni, apoi în

LCR

30. Tripanosomiaza americană nu se caracterizează prin:

A. Este produsă de un protozoar hemoflagelat

B. Este specifică Americii de Sud

C. Prezintă epimastigotul în insectă

D. Prezintă amastigotul în insectă

E. Leziunea primară durează 1-2 luni

31. Locul de inserţie al flagelulului la flagelate poartă numele de:

A. Citostom

B. Periplast

C. Chinetoplast

D. Peristom

E. Nici un răspuns nu este corect

32. Alegeţi răspunsul corect:

A. Giardia lamblia este un parazit al aparatului genitourinar

B. Genul Trichomonas cuprinde o specie parazită a aparatului genito-urinar

C. Genul Leishmania cuprinde paraziţi ai tractului digestiv

D. Genul Trypanosoma cuprinde paraziţi ai căilor biliare

E. Genul Giardia cuprinde paraziţi ai sistemului nervos

33. Alegeţi răspunsul corect:

A. Toate flagelatele au o membrană numită periplast

B. Locul de inserţie al flagelilor se numeşte chinetonucleu

C. Orificiul bucal se numeşte cistostom

D. Protoplasma granulară se găseşte în jurul nucleului

E. Toate răspunsurile sunt corecte

34. Mentionaţi care din următorii paraziţi sunt patogeni pentru om:

A. Trichomonas bucalis

B. Trichomonas intestinalis

C. Trichomonas vaginalis

D. Entamoeba coli

Page 194: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

194

E. Entamoeba hartmani

35. Cu privire la morfologia parazitului Trichomonas vaginalis se pot afirma

următoarele cu o excepţie:

A. Parazitul este imobil

B. Are forma de pară

C. Prezintă 3-5 flageli

D. Prezintă o membrana ondulantă

E. Axostilul are rol de susţinere

36. Care afirmaţii sunt corecte:

A. Trichomonas vaginalis trăieşte în mediu uscat

B. Paraziţii din genul Giardia sunt rezistenţi în apă

C. Trichomonas vaginalis prezintă şi forma chistică

D. Trichomonoza este întotdeuna simptomatică la bărbaţi

E. Închistarea parazitului Giardia lamblia are loc în duoden

37. Alegeţi afirmaţia adevărată referitoare la Trichomonas vaginalis:

A. Chistul este forma de rezistenţă a parazitului în mediul extern

B. Este un parazit facultativ aerob

C. Creşterea este stimulată de tensiuni crescute de oxigen

D. Nu are capacitatea de fagocitoză

E. Diviziunea se face prin sciziune longitudinală

38. În citoplasma Trichomonas vaginalis putem găsi următoarele cu o excepţie:

A. Particule alimentare

B. Bacterii

C. Leucocite

D. Resturi de paraziţi

E. Vacuole digestive

39. Transmiterea Trichomonas vaginalis se face:

A. Pe cale orală

B. Pe cale sexuală

C. Prin transfuzii de sânge

D. Prin alimente contaminate

E. Prin folosirea bazinelor de înot clorinate

40. Manifestările clinice al infecţiei cu Trichomonas vaginalis cuprind următoarele

simptome şi semne cu o excepţie:

A. Prurit vulvar

B. Secreţie vaginală spumoasă

C. Congestie şi edem vaginal

D. Prezenţa amastigotelor pe frotiu

E. Dureri abdominale

Page 195: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

195

41. Tulburările în cursul trichomonozei sunt următoarele cu excepţia:

A. Tulburări sexuale

B. Instabilitatea emoţională

C. Sterilitate temporară

D. Disurie

E. Apariţia koilocitelor pe frotiul Papanicolau

42. În infecţia cronică la bărbat, Trichomonas vaginalis se cantonează la nivelul:

A. Epididimului

B. Testiculului

C. Prostatei

D. Meatului urinar

E. Vezicii urinare

43. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la Giardia lamblia:

A. Este un parazit imobil

B. Forma vegetativă este responsabilă de răspândirea parazitozei

C. Este mobil

D. Forma vegetativă este rotundă

E. Afectează numai copiii

44. Care din următoarele variante este corectă?

A. Giardia lamblia produce un efect toxic asupra mucoasei intestinale

B. Dechistarea Giardia lamblia are loc la nivelul canalelor biliare

C. Giardia lamblia se închistează la nivelul duodenului

D. Pacienţii infectaţi cu Giardia lamblia prezintă constipaţie cronică

E. Pacienţii infectaţi cu Giardia lamblia prezintă scaune cu mucus şi sânge

45. Giardia lamblia:

A. Este un helmint

B. Produce boala numită lambliază

C. Este un organism unicelular format din celule procariote

D. Duce la formarea abcesului în buton de cămaşă

E. Prezintă 2 flageli

46. Diagnosticul infecţiei cu Giardia lamblia se poate face prin următoarele metode

cu excepţia:

A. Examen microscopic

B. Testul ELEK

C. Tehnica ELISA

D. Reacţia de imunofluorescenţă

E. Enterotest

47. Leishmania se transmite:

A. Prin vectori hematofagi

B. Pe cale fecal orală

Page 196: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

196

C. Prin contact sexual

D. Instrumentar medico-chirurgical insuficient sterilizat

E. Nici un răspuns nu este corect

48. Alegeţi răspunsul corect referitor la morfologia Leishmaniei:

A. O formă de amastigot parazitul gazdei intermediare

B. O formă de promastigot parazitul gazdei definitive

C. Amastigotul este o forma intracelulară a parazitului

D. Amastigotul este forma infectantă pentru om

E. Toate răspunsurile sunt corecte

49. Alegeţi răspunsul corect referitor la infecţia cu Leishmania :

A. Incubaţie scurtă de o săptămână

B. Debut insidios

C. Subfebrilităţi

D. Adenopatii dureroase

E. Lipsa spleno şi hepatomegaliei

50. Diagnosticul infecţiei cu Leishmania se pune cu ajutorul uneia din următoarele

metode:

A. Frotiu de sânge periferic colorat Gram

B. Culturi pe mediul NNN (Novy, MacNeal, Nicolle)

C. Culturi pe mediul SS

D. Reacţia de fixare a complementului se pozitivează la 2 săptămâni de la infecţie

E. Preparat proaspăt

51. Trypanosoma:

A. Prezintă paraziţi imobili

B. Forma de amastigot este infectantă pentru gazda vertebrată

C. Unele specii se pot transmite şi prin vectori mecanici

D. Se transmite prin musculiţa de nisip

E. În faza iniţială pătrunde în LCR

52. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la paraziţii din genul Trypanosoma :

A. Sunt alungiţi

B. Sunt rotunzi

C. Sunt imobili

D. Se transmit fecal-oral

E. Se transmit prin obiecte contaminate

53. Tabloul clinic al infecţiei cu Trypanosoma se caracterizează prin:

A. Incubaţie lungă (2-3 luni)

B. Subfebrilităţi

C. Tulburări ale somnului

D. Leziuni nodulare mai ales în zona abdominală

E. Icter datorat distrugerii hematiilor

Page 197: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

197

54. Giardia lamblia prezintă:

A. Trei forme: trofozoit, chist şi forma de oochist

B. Douǎ forme : trofozoit şi formǎ de oochist

C. Doar formǎ de trofozoit

D. Douǎ forme trofozoit şi chist

E. Doar formǎ de chist tisular

55. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la Giardia lamblia (Giardia intestinalis):

A. Trofozoitul are o formǎ piriformǎ, 10-12μm, 2 nuclei anteriori, 4 perechi de flageli

B. În regiunea anterioarǎ prezintǎ 2 nuclei şi 8 kinetoplasti din care pornesc 4 perechi

de flageli

C. În partea inferioarǎ prezintǎ discul adeziv cu care se prinde de enterocit

D. Chistul are formǎ rotundǎ sau ovalǎ, 10-14 μ/ 7-10 μ

E. Chistul are un perete gros şi 2 sau 4 nuclei la extremitǎţi în funcţie de vârsta chistului

56. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la Giardia lamblia (Giardia intestinalis):

A. În zona medianǎ a chistului se pot observa prin transparenţǎ flagelii şi discul adeziv

B. Transmiterea este fecal-oralǎ prin mâini murdare,apǎ, alimente contaminate cu

chisturi

C. Chisturile pǎtrund în tractul digestiv în duoden se dechisteazǎ, rezultând formele

vegetative

D. Transmiterea este fecal-oralǎ prin apǎ, alimente contaminate cu trofozoiţi

E. Trofozoiţii se ataşeazǎ prin discul adeziv pe enterocite

57. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la Giardia lamblia (Giardia intestinalis):

A. În cazul unui tranzit accelerat se eliminǎ ca trofozoiţi

B. Majoritatea pacienţilor prezintǎ tulburǎri nespecifice intestinale

C. Formele de boalǎ acutǎ sunt: diaree urât mirositoare fǎrǎ mucus, scaune grǎsoase

D. Examenul coproparazitologic repetat pânǎ la 3 probe deoarece eliminarea

parazitului este intermitentǎ

E. Se examineazǎ preparatul proaspat în ser fiziologic pentru chişti şi în Lugol pentru

trofozoiţi

58. Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la Giardia lamblia (Giardia intestinalis):

A. În scaunele diareice se evidenţiazǎ trofozoiţii, iar în scaunele formate se pot detecta

chisturile

B. Trofozoiţii pot fi evidenţiaţi prin examenul lichidului intestinal şi al bilei

C. Enterotestul evidenţiază prezenţa trofozoiţilor în duoden

D. Detecţia antigenelor parazitare în scaun se face prin metoda imunoenzimatica ELISA

de detecţie a coproantigenului

E. Detecţia de anticorpi anti-giardia în serul pacientului este relevantǎ în ţǎri în care

prevalenţa bolii este ridicatǎ

59. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la Trichomonas vaginalis:

A. Trichomonas vaginalis prezintă formă de trofozoit şi de chist

Page 198: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

198

B. Trichomonas vaginalis este un protozoar flagelat patogen pentru tractul urogenital

uman producând boala numita trichomonozǎ

C. Prezintǎ numai formǎ de trofozoit

D. Nucleul este mare, dispus în vecinǎtatea blefaroplaştilor

E. Citoplasma este granularǎ

60. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la Trichomonas vaginalis:

A. Este un protozoar patogen strict uman

B. Transmiterea se face pe cale sexualǎ 99% şi mai rar prin secreţii pe obiecte,apa de

piscinǎ insuficient clorinatǎ

C. Rezistǎ în apa clorinată

D. Nu are formǎ de rezistenţǎ în mediul extern

E. Are o activitate proteoliticǎ în celulele epiteliale din tractul genito-urinar

61. Alegeţi rǎspunsul gresita referitoar la Trichomonas vaginalis:

A. Clinic la femei apare vaginita

B. La bǎrbaţi în general infecţia este asimptomaticǎ sau pot prezenta o uretritǎ cu

secreţie aeratǎ spumoasǎ, disurie

C. Femeile sunt în general asimptomatice

D. La bǎrbaţi recoltarea secreţiei uretrale se face dimineaţa înaintea de prima micţiune

E. Preparatul proaspǎt trebuie realizat in primele 48 de ore de la recoltare

Complement multiplu

1. Flagelatele se caracterizează prin:

A. Sunt protozoare ce se deplasează cu ajutorul organitelor specializate de mişcare

numite flageli

B. Flagelii sunt filamente fine alcătuite dintr-o teacă periferică şi un filament central

numit axonemă

C. Au originea într-un corp bazal

D. Flagelii sunt filamente fine alcătuite dintr-o un filament central şi o teacă periferică

numită axonemă

E. Sunt protozoare ce se deplasează cu ajutorul pseudopodelor citoplasmatice,

proiectate şi retractate, ca răspuns la stimulii externi

2. Despre clasificarea flagelatelor putem spune că:

A. Clasa Flagelata cuprinde flagelate urogenitale, intestinale şi hemoflagelate

B. Flagelate intestinale sunt speciile din Genul Giardia şi din Genul Leishmania

C. Flagelatele urogenitale cuprind specia Trichomonas vaginalis

D. Hemoflagelate sunt speciile din Genul Leishmania

E. Hemoflagelate sunt speciile din Genul Trypanosoma şi Genul Plasmodium

3. Despre specia Giardia lamblia se poate spune că:

A. Aparţine Genului Giardia şi este o flagelată urogenitală

Page 199: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

199

B. Aparţine Genului Giardia şi este o flagelată intestinală

C. Este un parazit întâlnit în întreaga lume

D. Are frecvenţă mare în ţările cu climă temperată

E. Prezintă 3 forme:ou, larvă şi vierme adult

4. Afirmaţiile de mai jos referitoare la Giardia lamblia sunt adevărate cu excepţia:

A. Prezintă 2 forme: ou şi chist

B. Au aspect piriform, L 10-20 microni, l 6-10 microni

C. Prezintă suprafaţă ventrală convexă şi una dorsală plată

D. Regiunea anterioară prezintă 2 nuclei mari şi 8 chinetonuclei (blefarosplaşti) din

care pornesc 4 perechi flageli

E. Prezintă 2 forme: trofozoid şi larvă

5. Următoarele afirmaţii despre Giardia lamblia sunt false, mai puţin:

A. Chistul are formă rotundă sau ovalară

B. În zona mediană a chistului se pot observa prin transparenţă structuri lineare fine:

flagelii şi discul adeziv

C. Se transmit pe cale urogenitală

D. În partea inferioară prezintă discul adeziv cu care se prinde de enterocit

E. Chistul conţine 2-4 nuclei (număr par) în funcţie de vârstă

6. Despre ciclul de viaţă al Giardia lamblia se poate spune că:

A. Se transmit pe cale fecal-orală

B. Pot pătrunde în organism prin consum de apă,alimente contaminate cu chişti sau

mâini murdare

C. Chisturile pătrund în tractul digestiv, în stomac şi duoden unde se dechisteaza,

rezultând formele vegetative

D. Coboară în duoden şi jejun şi se ataşează de microvilii intestinului gros

E. Dechistarea are loc în colon

7. Despre Giardia lamblia nu se poate spune că:

A. Chisturile sunt distruse de clorinarea obişnuită a apei

B. Se hrănesc cu conţinut intestinal

C. Au acţiune toxică şi mecanică: accelerarea refacerii epiteliului (turn over celular) cu

apariţia celulelor mature fiziologic

D. Produc absorbţie deficitară pentru lipide, glucide, vitamine

E. Apare un număr mic de paraziţi în mucoasa duodenojejunală şi a căilor biliare

8. Despre infecţiile cu Giardia lamblia putem spune că:

A. Au o perioadă de incubaţie de 1-2 săptămâni

B. Trofozoitul lezează structura microvililor ducând la deficienţe enzimatice cu

intoleranţa la lactoză

C. 30% prezintă forme asimptomatice

D. Formele de boală acută se caracterizează prin tulburări nespecifice intestinale

E. Formele de boală acută se caracterizează prin diaree urât mirositoare fără mucus,

scaune grăsoase, scădere ponderală, balonări, greţuri, epigastralgii

Page 200: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

200

9. Referitor la infecţiile cu Giardia lamblia putem spune că:

A. Pentru diagnostic este necesar examenul coproparazitologic

B. Pentru identificarea trofozoiţilor este necesar preparatul proaspăt în lugol

C. Pentru identificarea chisturilor este necesar preparatul proaspăt în ser fiziologic

D. Pentru diagnostic se poate face examenul lichidului intestinal şi al bilei capsula

Enterotest

E. Detecţia coproantigenelor se face prin metoda ELISA, imunoflorescenţa cu anticorpi

monoclonali

10. Referitor la infecţiile cu Giardia lamblia nu putem spune că:

A. Detecţia de anticorpi anti-giardia în serul pacientului este relevantă

B. Testele laborator sunt normale, eozinofilia este rar întâlnită

C. Formele de boală acută se caracterizează prin diaree urât mirositoare fără mucus,

scaune grăsoase, scădere ponderală, fără alergii cutanate, rinite alergice, convulsii

D. Tratamentul constă în administrarea de metronidazole, tinidazole priza unica,

ornidazole,

E. Majoritatea infecţiilor sunt asimptomatice (70%)

11. Hemoflagelatele se caracterizează prin:

A. Sunt protozoare care trăiesc în sângele şi ţesuturile umane

B. Cuprind Familia Trypanosomatidae cu 6 genuri

C. Sunt specii ce conţin un singur flagel

D. Trei genuri care sunt hemoflagelate au importanţă medicală: Genul Trypanosoma,

Genul Giardia şi Genul Leishmania

E. Toţi membrii acestei familii necesită o singură gazdă pentru ciclul de viaţă: omul (

sau un alt mamifer)

12. Trichomonas vaginalis se caracterizează prin:

A. Aparţine genului Trichomonas

B. Este un protozoar flagelat patogen pentru tractul urogenital uman

C. Este un protozoar flagelat patogen pentru tractul intestinal uman

D. Produce boala numită trichomonoza

E. Sunt protozoare ce se deplasează cu ajutorul organitelor specializate de mişcare

numite flageli

13. Despre Trichomonas vaginalis putem spune că:

A. Are formă piriformă

B. Prezintă citoplasmă granulară

C. Prezintă numai formă de trofozoid

D. Prezintă 2 forme: trofozoid şi chist

E. Prezintă nucleu mare în vecinătatea blefaroplaştilor din care pornesc 4 flageli liberi

şi un flagel recurent ce formează membrana ondulantă

14. Despre ciclul de viaţă al Trichomonas vaginalis putem spune că:

A. Este un protozoar patogen strict uman

Page 201: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

201

B. Se transmite pe cale sexuală în 99% din cazuri

C. Rezistă ore în mediu umed şi nu este distrus prin clorinare

D. Rar se poate transmite prin secreţii pe obiecte

E. Are formă de rezistenţă în mediul extern, chistul

15. Patogenia Trichomonas vaginalis se caracterizează prin:

A. Aderă de celula epitelială din tractul intestinal

B. Prezintă activitate proteolitică

C. Fixarea e urmată de proliferare prin diviziune longitudinală

D. Fixarea e urmată de descuamarea epiteliului vaginal

E. Fixarea e urmată de infiltrat inflamator cu ulceraţii acoperite de o secreţie alb-

gălbuie, fluidă, aerată,spumoasă

16. Despre patogenia Trichomonas vaginalis se poate spune că:

A. Pot apărea probleme de diagnostic diferenţial

B. Apar koilocitele pe frotiu

C. Aderă de celula epitelială din tractul genitourinar

D. Apare un infiltrat inflamator cu ulceraţii acoperite de o secreţie alb-gălbuie, fluidă,

aerată,spumoasă

E. Apare descuamarea epiteliului vaginal

17. Trichomonoza la femei se caracterizează prin:

A. Leucoree albă aerată, spumoasă

B. Arsuri sau prurit vulvo-vaginal, fără disurie, dispareunie

C. La fetiţe contaminarea are loc în timpul naşterii sau condiţii neigienice

D. Contaminarea la fetiţe este rară, nu necesită teren estrogenizat, numai în primele luni

de viaţă

E. Examen ginecologic la femei: congestie şi edem vaginal, uneori ulceraţii vaginale,

hemoragii punctiforme la nivelul colului aspectul de “căpşună”

18. Trichomonoza la bărbaţi se caracterizează prin:

A. Uretrita cu secreţie fetidă, spumoasă

B. Este frecvent asimptomatică

C. Poate apărea pruritul,disuria

D. Se cronicizează prin cantonare la nivel prostatic, apare “ picătura matinală”

E. Pot apărea complicaţii: prostatita şi epididimita

19. Următoarele afirmaţii despre infecţiile cu Trichomonas vaginalis sunt adevărate cu

excepţia:

A. Pentru diagnostic este necesar examenul microscopic al secreţiei vaginale sau

uretrale: preparat proaspăt lamă-lamelă sau preparat May-Grunwald-Giemsa

B. Conditii de recoltare cu cel putin 48 ore de la contactul sexual sau spălătură vaginală

C. La bărbaţi: recoltarea se face dimineaţa după micţiune

D. Tratamentul nu este obligatoriu la ambii sau toţi partenerii

E. Tratamentul constă în administrare de metronidazole în priză unică, ovule sau gel,

tinidazole sau ornidazole priză unică

Page 202: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

202

20. Genul Leishmania se caracterizează prin:

A. Conţine specii ce conţin mai mulţi flageli

B. Necesită o singură gazdă pentru ciclul de viaţă: omul sau un alt mamifer

C. Sunt protozoare care trăiesc în sângele şi ţesuturile umane

D. Cuprinde speciile Leishmania donovanii, L. tropica, L. mexicana, L. brasiliensis

E. La om şi animalele susceptibile, parazitul sub formă de amastigot se localizează şi se

multiplică în macrofage

21. Despre Leishmania donovanii nu se poate spune că:

A. Are două stadii: amastigot în organismul uman şi promastigot în insecte şi mediile de

cultură

B. Amastigotul are 15-20 microni, formă alungită, flagel cu rol în mobilitate

C. Promastigotul este sferic, ovoidal, 2-6 microni, rest de flagel, este imobil

D. Promastigotul apare în în intestinul insectei vectoare

E. Amastigotul e forma infectantă pentru om

22. Următoarele afirmaţii referitoare la ciclulde viaţă al Leishmania donovanii sunt false

cu excepţia:

A. Necesită o singură gazdă

B. Insecta înţeapă o persoana infectată şi are loc infectarea insectei prin absorbţia

monocitelor ce conţin amastigote

C. În intestinul insectei se transformă în amastigot, se multiplică, migrează în regiunea

anterioară a intestinului

D. La un nou prânz hematofag, sângele nu mai poate pătrunde în stomac, faringele fiind

blocat de promastigote

E. În efortul de a se hrăni, paraziţii sunt regurgitaţi şi introduşi în tegumentul omului

23. Leishmanioza nu se caracterizează prin:

A. Se poate transmite prin perfuzii de sânge, nu se poate transmite congenital

B. Prezintă 3 forme clinice: viscerală, cutanată, mucocutanată

C. Forma cutanată se caracterizează prin distrucţia parţială sau totală a mucoaselor de la

nivelul nasului, cavităţii bucale, faringelui şi distrucţia cartilajului nazal

D. Forma mucocutanată se caracterizează prin ulcere cutanate pe suprafaţa expusă a

pielii:

E. Leishmania donovanii a fost iniţial parazit al rozătoarelor care s-a adaptat la câini şi

om

24. Leishmanioza se caracterizează prin:

A. Prezintă 3 forme clinice

B. Forma cutanată se caracterizează prin ulcere cutanate pe suprafaţa expusă a pielii

C. Forma mucocutanată se caracterizează prin distrucţia parţială sau totală a mucoaselor

de la nivelul nasului, cavităţii bucale, faringelui şi distrucţia cartilajului nazal

D. Forma cutanată se caracterizează prin distrucţia parţială sau totală a mucoaselor de la

nivelul nasului, cavităţii bucale, faringelui şi distrucţia cartilajului nazal

Page 203: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

203

E. Forma cutanată se caracterizează uneori prin număr mare de leziuni, peste 200, cu

cicatrici permanente

25. Leishmanioza viscerală se caracterizează prin:

A. Incubaţie de 2-3 luni

B. Se întâlneşte în India, bazinul mediteraneean, Africa, America de sud, China, unde

există gazde zoonotice

C. Prezintă debut insidios, scădere ponderală, fără hepatosplenomegalie, fără infiltrare

medulară

D. Produce hiperpigmentare cutanată

E. Netratată are mortalitate 100% în 2 ani

26. Despre leishmanioză se poate spune că:

A. Febra cronică cu splenomegalie, leucopenie la un bolnav din zona endemica

sugereaza diagnosticul

B. Diagnostic certitudine constă în examenul măduvei osoase

C. Frotiurile colorate MGG ajută la evidenţiere promastigotelor în citoplasma celulelor

histiocitare ale omului

D. Diagnostic imunologic constă în detecţia anticorpilor specifici prin RIF, ELISA

E. Pentru tratament se recomandă administrarea de compuşi de antimoniu pentavalent

27. Despre leishmanioză nu se poate spune că:

A. Diagnosticul imunologic prin aglutinare directă-evidenţierea IgG ce semnifică boală

acută

B. Stibogluconatul de sodiu este tratamentul de elecţie în kala azar

C. Pentru tratament se recomandă administrarea de compuşi de antimoniu pentavalent,

toxici şi cu eficacitate scăzută

D. În intoleranţa sau rezistenţa la compuşii de antimoniu se utilizează diaminele

E. Febra cronică cu splenomegalie, leucopenie la un bolnav din zona endemica

sugereaza diagnosticul

28. Genul Trypanosoma se caracterizează prin:

A. Produce boli tropicale sistemice

B. În Africa produce “boala somnului” transmisă prin musca tse-tse

C. Cuprinde specii cu mai mulţi flageli

D. Sunt protozoare care trăiesc în sângele şi ţesuturile umane

E. Toţi membrii acestui gen necesită două gazde pentru ciclul de viaţă: omul (sau un alt

mamifer) şi o insectă hematofagă

29. Genul Trypanosoma nu se caracterizează prin:

A. Cuprinde specii cu un singur flagel

B. Toţi membrii acestui gen necesită o singură gazdă pentru ciclul de viaţă

C. În America de Sud produce “boala somnului” transmisă prin musca tse-tse

D. Tripanosomiaza africana este produsă de Trypanosoma cruzi

E. Produce boli tropicale sistemice

Page 204: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

204

30. Despre Trypanosoma africana se poate spune că:

A. Prezintă 2 forme clinice: cu dezvoltare lentă şi cu dezvoltare rapidă

B. Forma cu dezvoltare lentă o reprezintă Trypanosoma brucei rhodesiense

C. Forma cu dezvoltare rapidă o reprezintă Trypanosoma brucei gambiense

D. Prezintă un kinetoplast mic, posterior, nucleu central, membrană ondulantă, 1 flagel

E. Are lungime 14 - 33 µm

31. Ciclul de viaţă al Trypanosoma africana se caracterizează prin:

A. Musca tse-tse ingeră parazitul ca tripomastigot în cursul prânzului hematogen

B. În intestinul insectei se transformă în epimastigot apoi în tripomastigot infectant

pentru om

C. Formele infectante migrează în glandele salivare

D. În timpul unui nou prânz, ajunge în derm, apoi în circulaţia sanguină,nu poate ajunge

în LCR

E. În intestinul insectei trece prin mai multe stadii (epimastigot) devenind amastigot

infectant pentru om

32. Ciclul de viaţă al Trypanosoma africana nu se caracterizează prin:

A. Musca tse-tse ingeră parazitul ca tripomastigot în cursul prânzului hematogen

B. În intestinul insectei parazitul suferă mai multe modificări morfologice, trecând prin

mai multe stadii intermediare

C. Amastigotul, promastigotul reprezintă forma infectantă pentru gazda vertebrată

D. Epimastigotul, tripomastigotul reprezintă forma neinfecţioasă pentru gazda

vertebrată

E. Formele infectante migrează în glandele salivare şi în timpul unui nou prânz ajung în

derm apoi în circulaţia sanguină

33. Patogenia Trypanosomei africana se caracterizează prin:

A. Paraziţii inoculaţi prin înţepătura insectei se multiplică în derm formând şancrul de

inoculare

B. Prin şancrul de inoculare pătrunde în spaţiul tisular, vase limfatice, circulaţia

generală

C. Prezenţa parazitului stimulează producţia de imunoglobuline,

D. Parazitemia este de intensitate mare, apare într-un singur val

E. Complexele imune circulante formate par să fie responsabile de leziunile cardiace şi

ale SNC produse în timpul bolii

34. Patogenia Trypanosomei africana nu se caracterizează prin:

A. Pe tegument se formează şancrul de inoculare prin înţepătura insectei

B. Parazitemia este de intensitate mică şi apare în valuri

C. Pătrund prin şancrul de inoculare rămânând la acest nivel

D. Fiecare val dispare ca urmare a producerii de anticorpi faţă de antigenele

glicoproteice de suprafaţă ale parazitului şi nu mai apare când se produce o nouă

varianta antigenică

E. Tripanosomele se localizează în vasele mici ale cordului şi SNC

Page 205: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

205

35. Despre infecţiile cu Trypanosoma africana se poate spune că:

A. Netratate pot duce la panencefalita demielinizantă

B. Netratate pot duce la cardita autoimună

C. Perioada de incubaţie este de 5-20 de zile

D. În perioada de incubaţie apare leziunea locală, şancrul

E. Şancrul dispare după 1-2 săptămâni fără cicatrice

36. Infecţiile cu Trypanosoma africana se caracterizează prin:

A. Faza de diseminare hematogenă: febră 38-38.5C alternând cu apirexie şi reapărând

la intervale neregulate

B. Perioada de incubaţie cu leziunea locală, şancrul

C. Faza de diseminare se caracterizează prin hepatosplenomegalie, alterarea stării

generale, cefalee, absenţa adenopatiei

D. Faza de diseminare se caracterizează prin hepatosplenomegalie, alterarea stării

generale, ganglioni hipertrofiaţi, mobili, nedureroşi, adenopatie cervicală posterioară

E. Faza de diseminare se caracterizează prin manifestări cutanate 10-20 % placarde

eritematoase, pe trunchi şi rădăcina membrelor, edeme localizate la nivelul extremităţii

cefalice

37. Următoarele afirmaţii referitoare la infecţiile cu Trypanosoma africana sunt false,

mai puţin:

A. Faza de diseminare hematogenă poate dura luni sau ani

B. Pătrunderea parazitului în SNC produce meningoencefalita “boala somnului” sau

tripanosomiaza cerebrală

C. Faza de diseminare hematogenă produce tulburări motorii: paralizii

pseudotumorale, crize convulsive, tremurături, necoordonare cerebeloasă, hipertonie

extrapiramidală

D. Pătrunderea parazitului în SNC determină inversarea ritmului nictemeral cu

insomnie nocturnă şi somnolenţă diurnă

E. Pătrunderea parazitului în SNC nu determină apariţia semnelor neurologice

38. Despre infecţiile cu Trypanosoma africana se poate spune că:

A. În absenţa tratamentului encefalita demielinizantă este reversibilă

B. Stadiul final este coma cu incontinenţa sfincterelor

C. După pătrundere parazitului în SNC nu pot apărea tulburări de sensibilitate

D. Prognosticul poate fi ameliorat de diagnostic precoce şi tratament adecvat

E. Perioada de incubaţie durează 5-20 zile

39. Despre Trypanosoma Brucei rhodesiense se poate spune că:

A. Se întâlneşte în Africa orientală

B. Vectorul este Glossina morsitans

C. Se caracterizează prin perioadă de incubaţie scurtă, debut brutal, absenţa tulburărilor

miocardice şi hepatice,fără febră înaltă, frisoane

D. Generalizarea se produce în 3-6 luni evoluând spre exitus fără apariţia

meningoencefalitei

E. Uneori afectarea SNC este rapidă şi precoce

Page 206: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

206

40. Despre Trypanosoma Brucei rhodesiense nu se poate spune că:

A. Vector este Glossina morsitans

B. Se întâlneşte în Africa, absent în Africa orientală

C. Se caracterizează prin perioadă de incubaţie lungă, cu febră înaltă,frisoane

D. La turiştii reîntorşi din zonele endemice apar febră, cefalee, alterarea stării generale

E. Generalizare se produce în 3-6 luni cu apariţia meningoencefalitei

41. Infecţiile cu Trypanosoma se caracterizează prin:

A. Evidenţierea parazitului se face în faza de diseminare în LCR

B. Evidenţierea parazitului se face în faza de diseminare în sânge şi ganglioni

C. Diagnostic imunologic constă în detecţia anticorpilor în sânge şi LCR dar metoda are

valoare limitată

D. Tratamentul nu depinde de specia de parazit şi de stadiul bolii

E. Se poate administra Melarsoprol, derivat arsenical trivalent activ în toate stadiile

bolii

42. Infecţiile cu Trypanosoma nu se caracterizează prin:

A. Frotiul colorat MGG este util numai în parazitemii scăzute

B. Evidenţierea parazitului se face în faza de diseminare în LCR

C. Evidenţierea parazitului se face în faza de diseminare în sânge şi ganglioni

D. Afectarea SNC impune utilizarea de chimioterapice ce strabat bariera

hematoencefalică

E. Boala nu este fatală dacă nu este tratată

43. Tripanosomiaza americană se caracterizează prin:

A. Este un protozoar hemoflagelat

B. Este o boală determinată de Trypanosoma cruzi

C. Se mai numeşte boala Chagas

D. Este specifică Americii de Nord

E. Este produsă de Trypanosoma brucei gambiense

44. Despre Trypanosoma cruzi se poate spune că:

A. Epimastigotul se găseşte în insectă

B. Kinetoplast mare terminal, nucelu central, membrană ondulantă

C. Nu prezintă flagel de-a lungul membranei ondulante

D. Are o lungime 12 - 30 µm

E. Este specific Americii de Sud

45. Despre patogenia Trypanosoma cruzi se poate spune că:

A. Se multiplică în histiocitele porţii de intrare, trec în sânge în forma tripomastigota

B. Invadează celulele histiocitare şi musculare unde se multiplică sub formă

epimastigotă

C. 1/3 din persoanele infectate se manifestă clinic

D. La 1-3 săptămâni de la inoculare apare nodulul eritematos numit chagom

Page 207: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

207

E. Leziunea primară durează 1-2 luni

46. Despre patogenia Trypanosoma cruzi nu se poate spune că:

A. După incubaţie-2 săptămâni parazitul pătrunde în sânge

B. Invadeaza cordul, muşchii scheletici, muşchii netezi, fără afectarea sistemului nervos

C. Bolnavul prezintă febră continuă sau recurentă, limfadenopatie generalizată,

hepatosplenomegalie, edem al feţei şi trunchiului

D. Nu poate apărea erupţie urticariană

E. 2/3 din persoanele infectate se manifestă clinic

47. Patogenia Trypanosoma cruzi se caracterizează prin:

A. Cardiopatii cronice

B. Boala cronică :40% boală asimptomatică mai mulţi ani

C. Apar manifestări digestive prin distrugerea plexului mieteric, cu apariţia de

megaesofag

D. Poarta de intrare este conjunctivita unilaterală nedureroasă, edem palpebral,

limfadenopatie preauriculara semnul Romagna

E. După incubaţia parazitul nu pătrunde în sânge

48. Tripanosomiaza congenitala se caracterizează prin:

A. Se transmite transplacentar

B. Mamele sunt asimptomatice

C. Copiii sunt prematuri sau cu greutate mică la naştere, hepatosplenomegalie,

miocardită, tulburări neurologice

D. Majoritatea supravieţuiesc

E. Mamele sunt simptomatice

49. Despre Tripanosomiaza congenitală se poate spune că:

A. Diagnosticul se poate pune prin examen microscopic direct al sângelui proaspăt

B. Diagnostic imunologic constă în descoperirea IgA anti-T cruzi

C. Nu există tratament specific satisfăcător

D. Pentru diagnostic se poate face biopsia ganglionilor

E. Mai multe chimioterapice distrug tripanosomele circulante, dar nici unul nu are

capacitatea de a distruge paraziţii intracelulari

50. Alegeţi răspunsurile corecte

A. Giardia lamblia prezintă 2 forme:trofozoit şi chist

B. Giardia lamblia prezintă doar formă de trofozoit

C. Trichomonas vaginalis prezintă doar formă de trofozoit

D. Trichomonas vaginalis prezintă 2 forme:trofozoit şi chist

E. Hemoflagelatele conţin specii cu un singur flagel

51. Referitor la Trichomonas vaginalis putem afirma că:

A. Se prezintă numai în formă vegetativă

B. Se prezintă atât în formă vegetativă cât şi în formă chistică

Page 208: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

208

C. Se transmite prin contact sexual

D. Forma chistică este responsabilă de transmiterea bolii

E. Este un parazit imobil

52. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Trichomonas vaginalis:

A. Este imobil

B. Are formă de pară

C. Are capacitate de fagocitoză

D. Este rezistent la uscăciune

E. Are o activitate proteolitică intensă

53. Din punct de vedere morfologic Trichomonas vaginalis se caracterizează prin:

A. Prezenţa unui axostil median

B. Existenţa unei formaţiuni intracitoplasmatică numita costa

C. Se dezvolta numai în atmosfera anaerobă

D. Diviziune prin sciziune longitudinală

E. Existenţa formelor de rezistenţă-chisturile

54. Rolul patogen al Trichomonas vaginalis este legat de:

A. Balanţa testosteron-estrogeni

B. pH-ul vaginal

C. Balanţa estrogen-progesteron

D. Prezenţa bacililor Doderlein

E. Descompunerea glicogenului

55. Tabloul clinic al infecţiilor acute cu Trichomonas vaginalis la femei cuprinde:

A. Prurit anal

B. Prurit vaginal

C. Secreţie vaginală cu număr mic de leucocite

D. Secreţie vaginală spumoasă, galben-verzuie

E. Secreţie exacerbată premenstrual

56. Tulburările care apar în infecţia cu Trichomonas vaginalis sunt:

A. Apariţia koilocitelor

B. Dispareunie

C. Insomnii

D. Dureri abdominale

E. Instabilitate emoţională

57. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu Trichomonas vaginalis la fetiţe:

A. Infecţia este frecventă la această categorie de vârstă

B. Contaminarea se poate realiza în timpul naşterii

C. Parazitul se dezvoltă pe teren estrogenizat

D. Infecţia apare în primii 2 ani de viaţă

E. Fetiţele se pot contamina de la mame în condiţii neigienice

Page 209: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

209

58. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu Trichomonas vaginalis la

bărbat:

A. În majoritatea cazurilor infecţia este asimptomatică

B. Se manifestă clinic ca o uretrită

C. Apare o senzaţie de arsură la nivelul uretrei

D. În infecţia cronică parazitul se cantonează la nivelul epididimului

E. Simptomatologia este discretă

59. Diagnosticul infecţiei cu Trichomonas vaginalis se face prin:

A. Preparat proaspăt

B. Preparat colorat Giemsa

C. Cultură pe mediul Roiron

D. Detectarea anticorpilor anti Trichomonas vaginalis din ser

E. Colposcopie

60. Tratamentul infecţiei cu Trichomonas vaginalis se face cu:

A. Metronidazol

B. Amoxiclina

C. Fasygin

D. Tricomicon

E. Cefalosporine de generaţia a III a

61. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Giarda lamblia:

A. Determină o parazitoză care intereseaza numai copiii

B. Se prezintă numai sub formă de trofozoit

C. Se prezintă sub formă de chist şi trofozoit

D. Prezintă 2 nuclei

E. Prezintă 4 perechi de flageli

62. Ca şi morfologie Giardia lamblia prezintă:

A. Aspect piriform

B. 16 chinetonuclei

C. Un disc adeziv

D. 6 perechi de flageli

E. Dimensiune de 2 cm

63. Referitor la forma chistică a Giardia lamblia putem afirma că:

A. Este sferică

B. Este ovalară

C. Este forma de rezistenţă în mediul extern

D. Nu asigura transmiterea interumana a parazitozei

E. Prezintă 6 nuclei

64. Alegeţi răspunsurile false:

A. Transmiterea Giardia lamblia se face pe cale fecal orală

Page 210: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

210

B. Omul se infectează prin ingestia trofozoiţilor de Giardia lamblia

C. Închistarea parazitului(Giardia lamblia) se face la nivelul intestinului subţire

D. Parazitul(Giardia lamblia) se deplasează cu ajutorul flagelilor

E. În cazul tranzitului accelerat se elimină în exterior trofozoiţi de Giardia lamblia

65. Legat de patogenia Giardia lamblia putem afirma următoarele:

A. Parazitul nu are acţiune toxică şi mecanică

B. Capacitatea de absorbţie intestinală este modificată

C. Apar fenomene de intoleranţă la lactoză

D. Parazitul nu se dezvoltă când se asociază cu bacterii sau ciuperci patogene

E. În infecţia cu Giardia lamblia apar fenomene de malabsorbţie şi maldigestie

66. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la infecţiile cu Giardia lamblia:

A. Este mai frecventă la copii

B. Atinge valori maxime în grupa de vârstă 1-5 ani

C. Sursa de infecţie o constituie rozătoarele

D. Nu se poate transmite prin intermediul apei potabile

E. Se transmite cel mai frecvent în colectivităţi

67. Din punct de vedere clinic infecţia cu Giardia lamblia se caracterizează prin:

A. Diaree

B. Constipaţie

C. Greţuri

D. Vărsături

E. Lipsa durerilor abdominale

68. Fenomenele clinice digestive în infecţia cu Giardia lamblia sunt:

A. Scaune diareice cu mucus

B. Scaune diareice sanguinolente

C. Dureri epigastrice

D. Distensie abdominală cu flatulenţă

E. Distensie abdominală fără flatulenţă

69. Fenomenele clinice extradigestive în infecţia cu Giardia lamblia sunt:

A. Anorexie

B. Fatigabilitate

C. Anemie

D. Şoc anafilactic

E. Icter

70. Diagnosticul infecţiilor cu Giardia lamblia se face prin:

A. Evidenţierea anticorpilor anti Giardia lamblia din scaun

B. Evidenţierea chisturilor din lichidul duodenal

C. Detectarea antigenelor din materiile fecale prin metoda ELISA

D. Detectarea în preparatul proaspăt a chisturilor din materiile fecale

E. Detectarea trofozoiţilor prin biopsie intestinală

Page 211: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

211

71. Diagnosticul Giardia lamblia se face prin:

A. Cultivare pe mediul Loffler

B. Detectarea antigenelor prin imunofluorescenţă

C. Enterotest

D. Frotiuri colorate Gram

E. Frotiuri colorate albastru de metilen

72. Tratamentul infecţiilor cu Giardia lamblia se face cu:

A. Metronidazol

B. Biseptol

C. Furazolidon

D. Tinidazol

E. Imipenem

73. Hemoflagelatele sunt:

A. Paraziţi ai sângelui

B. Bacterii care se găsesc ocazional în sânge

C. Virusuri

D. Protozoare cu un singur flagel

E. Metazoare care trăiesc în sânge

74. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la hemoflagelate:

A. Necesită 2 gazde

B. Necesită o singură gazdă

C. Genul Trypanosoma cuprinde paraziţi hemoflagelaţi

D. Genul Leishmania cuprinde paraziţi hemoflagelaţi

E. Se transmit prin vectori

75. Paraziţii din genul Leishmania:

A. Sunt protozoare

B. Se găsesc sub 3 forme:amastigot,promastigot,epimastigot

C. Forma de amastigot este specifică organismului vectorului

D. Forma de promastigot se întâlneşte la om

E. Forma de promastigot se întâlneşte pe mediile de cultură

76. Ca şi morfologie Leishmania prezintă:

A. O formă de promastiot alungită şi imobilă

B. O formă de amastigot sferică sau ovoidală

C. O formă infectantă de promastigot

D. O formă infectantă de amastigot

E. O formă de amastigot care se multiplică în macrofage

77. Infecţiile cu Leishmania determină:

A. Leishmanioza viscerală

B. Leishmanioza pulmonară

Page 212: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

212

C. Leishmanioza cutanată

D. Leishmanioza mucocutanată

E. Leishmanioza oculară

78. Referitor la Leishmania putem afirma că:

A. Infectează omul prin înţepătura unui vector hematofag

B. Se transformă în intestinul insectei în formă de amastigot

C. Infectează insecta prin ingestia monocitelor ce conţin promastigote

D. Infectează insecta prin ingestia monocitelor ce conţin amastigote

E. Se poate transmite şi prin transfuzii de sânge

79. Localizarea cutanată a infecţiei cu Leishmania se manifestă prin:

A. Ulcere cutanate

B. Cicatrici permanente

C. Leziuni hiperpigmentare

D. Forma uscată

E. Apariţia formelor uscate mai ales pe zonele tegumentare acoperite

80. Forma mucocutanată a leishmaniozei se manifestă prin:

A. Distrucţia mucoasei nazale

B. Distrucţia mucoasei faringiene

C. Distrucţia cartilajului nazal

D. Distrucţia mucoasei gastrice

E. Distrucţia mucoasei intestinale

81. Forma viscerală a leishmaniozei se caracterizează prin:

A. Subfebrilităţi

B. Incubaţie scurtă(1-2 săptămâni)

C. Transpiraţii

D. Hepatosplenomegalie

E. Anemie

82. Diagnosticul leishmaniozei se face prin:

A. Biopsie din măduva osoasă

B. Culturi pe mediul NNN

C. Frotiu colorat albastru de metilen

D. Frotiu colorat Gram

E. Teste serologice-ELISA,RIF

83. Tratamentul leishmaniozei se face cu:

A. Pentostam

B. Amfotericina B

C. Cloramfenicol

D. Biseptol

E. Metronidazol

Page 213: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

213

84. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Trypanosoma:

A. Produce boli tropicale sistemice

B. Este un parazit imobil

C. Trypanosoma cruzi produce boala Chagas

D. Trypanosoma brucei produce tripanosomiaza africană

E. Are un singur flagel

85. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Trypanosoma :

A. Prezintă o formă de tripomastigot în corpul uman

B. Prezintă formă de epimastigot în intestinul vectorului

C. Prezintă formă de trripomastigot în intestinul vectorului

D. Prezintă formă de epimastigot în corpul uman

E. Forma de epimastigot este forma infectantă pentru om

86. Clinic tripanosomiaza se caracterizează prin:

A. Incubaţie de câteva luni

B. Alterarea stării generale

C. Ganglioni hipertrofiaţi

D. Tulburări de sensibilitate

E. Tulburări de somn

87. Diagnosticul în tripanosomiaza se pune pe:

A. Frotiu Giemsa în toate cazurile

B. Culturi pe mediul NNN

C. Frotiuri colorate din LCR

D. Examenul sângelui între lamă şi lamelă

E. Diagnostic serologic în toate cazurile

88. Tratamentul tripanosomiazei se face cu:

A. Metronidazol

B. Albendazol

C. Suramina sodica

D. Pentamidina

E. Cloramfenicol

89.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Giardia lamblia (Giardia intestinalis):

A. Giardia lamblia este un protozoar

B. Trofozoitul are o formǎ piriformǎ, 10-12μm

C. În regiunea posterioarǎ prezintǎ 2 nuclei şi 8 kinetoplaşti din care pornesc 4 perechi

de flageli

D. În partea inferioarǎ prezintǎ discul adeziv cu care se prinde de enterocit

E. Chistul are formǎ rotundǎ sau ovalǎ, cu un perete gros

90.Alegeţi afirmaţiile false referitoare la Giardia lamblia):

A. Chistul are un perete gros şi 2 sau 4 nuclei la extremitǎţi în funcţie de vârsta chistului

B. În zona medianǎ a chistului se pot observa prin transparenţǎ flagelii şi discul adeziv

Page 214: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

214

C. Transmiterea se face prin ingestia trofozoiţilor din apă

D. Transmiterea este fecal-oralǎ prin apǎ sau alimente contaminate cu chisturi

E. Incubaţia este de 5-6 sǎptǎmâni, 50% din cazuri sunt forme simptomatice

91.Alegeţi afirmaţiile adevǎrate referitoare la Giardia lamblia:

A. Chisturile ajunse în duoden se dechisteazǎ, rezultând formele vegetative

B. Trofozoiţii se ataşeazǎ de microvilii intestinului subţire

C. Trofozoiţii se ataşeazǎ prin discul adeziv pe enterocite

D. Închistarea se produce în duoden

E. Trofozoiţii reprezintă forma de rezistenţă în mediul extern

92.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Giardia lamblia:

A. Majoritatea pacienţilor prezintǎ tulburǎri nespecifice intestinale

B. În formele acute clinic manifeste apar scaunele diareice fǎrǎ mucus sau scaunele

grǎsoase

C. Pentru diagnostic se efectuează examenul coproparazitologic

D. Pentru diagnostic se face testarea imunoenzimatică pentru detecţia coproantigenelor

E. Frotiurile nu se pot colora în coloraţia cu hematoxilin-eozină

93.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Giardia lamblia:

A. Testul ELISA de detecţie a anticorpilor specifici anti-giardia este un indicator de

boală în zonele cu prevalenţă mare a bolii

B. Trofozoiţii pot fi evidenţiaţi prin examenul lichidului intestinal şi al bilei

C. Trofozoiţii pot fi evidenţiaţi folosind capsula Enterotest

D. Trofozoiţii se pot cultiva pe mediul selectiv Sabouraud

E. Tehnica de amplificare a genomului parazitar prin metoda PCR ce detecteazǎ ADNul

parazitar nu este o analiză de rutină

94.Alegeţi rǎspunsurile false referitoare la Trichomonas vaginalis:

A. Este un protozoar patogen strict uman

B. Este rezistent la acţiunea clorului

C. Aderă de celulele epiteliale ale tractului genito-urinar

D. Are formǎ de rezistenţǎ în mediul extern

E. Trofozoitul are 4 nuclei

95.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Trichomonas vaginalis:

A. Prezintă 4 flageli liber şi un flagel recurent ce formează membrana ondulantă

B. Infecţia este manifestă clinic la femei

C. La bǎrbaţi în general infecţia este simptomaticǎ

D. Bǎrbaţii pot prezenta o uretritǎ cu disurie

E. Preparatul proaspǎt trebuie realizat rapid dupǎ recoltare pentru ca parazitul sǎ-şi

pǎstreze viabilitatea

Tematică 9. Sporozoare: Genul Plasmodium; Genul Toxoplasma

Page 215: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

215

Complement simplu

1. Referitor la sporozoare este falsă afirmaţia :

A. Sunt protozoare parazite imobile sunt localizate intra- şi extracelular în diferite

organe şi cavităţi ale gazdei.

B. În decursul îndelungatei existenţe parazitare s-au produs modificări degenerative în

organele de locomoţie, digestie si excreţie, amplificându-se în schimb capacităţile

reproducatoare.

C. Reproducerea este în 2 moduri asexuat sau ciclul sporogonic şi sexuat sau ciclul

schizogonic

D. Clasificare în funcţie de localizare:sporozoare sanguine si sporozoare tisulare

E. Genul Toxoplasma se localizează în sistemul reticulohistiocitar

2. Alegeţi răspunsul incorect referitor la malarie:

A. 41% din populaţia lumii trăieşte în ţări unde malaria poate fi contractată,

aproximativ 90 ţari

B. În zonele din Africa cu rata mare de transmitere a malariei, se estimează că 990,000

persoane au murit in 1995

C. În regiunile cu transmitere intensă, 40% dintre sugari pot muri de malarie acută

D. 80 - 90% din cazurile de decese prin malarie apar in Africa subsahariană unde

trăiesc 90% dintre oamenii afectaţi

E. Africa subsahariană e regiunea cu cea mai mică rată a infecţiei.

3. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la genul Plasmodium:

A. Cuprinde paraziţi unicelulari cu dezvoltare intracelulară

B. Gazda defintivă si vector este omul

C. Gazda intermediară este femela ţânţarului anofel

D. La ţânţar multiplicarea este asexuată

E. La om multiplicarea este sexuată

4. Specii patogene pentru om sunt:

A. P. malariae

B. P. vivax

C. P. ovale

D. P. falciparum

E. Toate variantele sunt corecte

5. Referitor la ciclul exo-eritrocitar în hepatocit este adevărat:

A. Sporozoiţii se divid, deformează dar nu rup celula hepatică

B. Sporozoiţii eliberaţi în sânge şi difuzează in hematii.

C. Formele nou apărute se numesc hipnozoţi

D. O parte din merozoiţi pătrund în alte celule hepatice integre continuând ciclul exo-

eritrocitar ( P ovale, P vivax) si rămân ca merozoiţi în stare latentă

E. Nici o variantă nu este corectă

Page 216: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

216

6. Ciclul schizogonic eritrocitar în infecţia cu Plasmodium cuprinde:

A. Inelul cu pecete

B. Stadiul de amiba - trofozoit matur

C. Prerozeta

D. Rozeta

E. Toate variantele sunt corecte

7. Următoarele afirmaţii referitoare la Plasmodium sunt adevărate cu excepţia:

A. Presiunea internă dată de schizonţi în hematie duce la dezintegrarea ei şi eliberarea

formelor din interior.

B. Fiecare parazit nou format va invada o nouă hematie, schizogonia se repetă de 10-12

ori la rând.

C. După un număr de cicluri eritrocitare, o parte din merozoiţi se diferenţiază în

gametociţi care nu suferă diviziuni în organismul uman

D. Merozoţii au durata de viaţa de câteva zile

E. Femela anofel necesită un prânz hematofag pentru maturarea ouălor

8. Manifestările clinice în malarie nu includ:

A. Frisoanele

B. În malaria terţă atacul malaric apare la fiecare 48 ore

C. În malaria quartă atacul malaric apare la fiecare 72 ore

D. Evoluţia este ciclică, accese separate de perioade de remisiune.

E. Recăderile nu apar pe parcursul unui an pentru P. falciparum

9. Malaria cronică nu cuprinde:

A. Anemie severă

B. Febra bilioasă hemoglobinurică.

C. Hiperglicemie, trombocitopenie fără hemoragii viscerale.

D. Hepatomegalie, splenomegalie.

E. Sindrom nefrotic, insuficienţa renală

10. Malaria cronică nu cuprinde:

A. Edem pulmonar acut

B. Neuropaludism

C. Imunosupresie

D. Avort spontan

E. Nici o variantă nu este corectă

11. Referitor la rezistenţa P. falciparum este fals:

A. P. falciparum rezistentă în ultimele 4 decade la clorochină

B. Profilaxia include pyrimethamina si sulfadiazina în zonele cu P falciparum rezistent

la clorochină.

C. Meflochina se administrează zone endemice cu P. falciparum rezistent la

cloroquină

D. Apar reacţii adverse serioase la aceste medicamente

Page 217: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

217

E. Nu există tulpini rezistente la meflochină, doar la doxiciclină

12. Referitor la profilaxia P. falciparum este correct enunţul:

A. Conştientizarea riscului de transmitere a bolii

B. Evitarea înţepaturilor de ţânţari.

C. Chimioprofilaxia corespunzătoare.

D. Diagnostic rapid si tratament corect

E. Toate variantele sunt corecte

13. Genomul ţânţarului :

A. Conţine 278 milioane perechi aproximativ10% din mărimea genomului uman.

B. Cunoaşterea genomului nu facilitează înţelegerea bazelor moleculare a rezistenţei la

insecticide

C. Nu se pot obţine ţânţari modificaţi genetic

D. Nici o variantă nu este corectă

E. Toate variantele sunt corecte.

14. Alegeţi varianta corectă referitoare la Plasmodium:

A. Există un vaccin inactivat antimalaric

B. Nu există studii privind obţinerea unui vaccin antimalaric

C. Există mai multe specii de ţânţari care transmit parazitul

D. Există un vaccin recombinant antimalaric

E. Vaccinul antimalaric este un toxoid

15. Următoarele afirmaţii referitoare la Plasmodium falciparum sunt adevărate cu

excepţia:

A. Plasmodium falciparum este cea mai frecventă şi mortală specie.

B. Este responsabilă pentru 95% decese malarie

C. Ţânţarii au dezvoltat sensibilitate la pesticide si parazitul a dezvoltat sensibilitate la

tratament

D. Rata de mortalitate este de 1-3%.

E. În 1960, doar 10% din populaţie era la risc pentru contractarea bolii

16. Genul Toxoplasma are următoarele forme:

A. Forma vegetativă este trofozoitul

B. Chist tisular

C. Oochist

D. Variantele A,B,C

E. Toate variantele sunt corecte

17. Referitor la trofozoitul Toxoplasma gondii este fals :

A. Are formă de semilună, lungime 5-10/2-3 microni

B. Este ovoid, piriform sau semilunar asimetric

C. Nucleul este înconjurat de citoplasma granulară

D. Este sensibil la acţiunea sucului gastric, de aceea înghiţirea parazitului în această

Page 218: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

218

formă nu duce la infecţie.

E. Nici o varianta nu e corecta

18. Următoarele afirmaţii referitoare la chistul tisular al Toxoplasma gondii sunt

adevărate cu excepţia:

A. Chistul e rezistent la temperaturi de – 16 C pana la 60 C, dar nu şi la acţiunea

dezinfectantelor

B. Este o aglomerare de forme vegetative

C. Poate fi localizat in orice ţesut dar are predilecţie pentru ţestul muscular, nervos,

ochi

D. Chistul apare după ce organsimul gazdă reacţioneaza imunologic faţă de agresiunea

parazitară

E. Chisturile tisulare pot persista toată viaţa gazdei fără să ducă la apariţia unor

manifestări clinice

19. Următoarele afirmaţii la oochistul Toxoplasma gondii sunt adevărate cu excepţia :

A. Ia naştere în intestinul felinei infectate.

B. Pisica face boală o singură dată în viaţa iar boala durează circa 2 zile timp în care

poate excreta milioane de chişti.

C. Iniţial este multiplicare asexuată apoi sexuată rezultând oochistul eliminat prin

fecale.

D. Oochistul sporulează în câteva zile

E. Este infecţios pentru om, alte mamifere inclusiv feline care nu au făcut boala.

20. Referitor la Toxoplasma gondii ,este fals:

A. Omul se infectează prin consumul de carne în sânge sau insuficient prelucrată termic

care conţine tahizoiţi sau chisturi tisulare.

B. Omul ingeră oochisturi eliminate în materiile fecale de pisică ce contaminează

fructele, legumele, apa.

C. Nu există transmitere congenitală de la mamă la făt.

D. Mai rar se transmite prin transplant de organ de la donator infectat la receptor

neinfectat în antecedente.

E. Persoana fără imunitate anti-toxo se poate contamina accidental în laborator.

21. Referitor la Toxoplasma gondii este fals:

A. Paraziţii pătrunşi în gazda umană pătrund şi se multiplică în macrofage .

B. Macrofagul se distruge, eliberează trofozoiţii, trec în sânge şi infectează alte

macrofage şi în final orice celulă nucleată

C. În urma apariţiei răspunsului imun eficient la gazda cu imunitate normală se opreste

atacul asupra celulelor nucleate,trofozoiţii transformându-se în bradizoiţi sau hipnozoiţi.

D. Bradizoiţii sau hipnozoiţii se găsesc în interiorul chisturilor tisulare

E. Dacă imunitatea e normală, gazda e simptomatică tot restul vieţii.

22. În toxoplasmoza dobandită nu apare:

A. Adenopatie cervicala nedureroasa (săptămâni, luni)

B. Febra 40°C

Page 219: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

219

C. Astenie intensă şi durabila

D. Mialgii

E. Prurit, urticarie

23. Referitor la toxoplasmoza congenitală transmisă în trimestrul I este correct enunţul:

A. Este o formă gravă

B. Apare triada Sabin: calcificări cerebrale, hidrocefalie/microcefalie, retinocoroidită

C. Poate apărea avort spontan, făt mort intrauterin.

D. Apare atingerea pluriviscerală

E. Toate variantele sunt corecte

24. In toxoplasmoza congenitală în trimestrele II si III apar:

A. Avort spontan

B. Retina nu este afectată

C. Paralizii spastice

D. Toate variantele sunt corecte

E. Nici o varianta nu este corecta

25. Referitor la tratamentul in toxoplasmoză este fals:

A. Nu se administrează persoanelor imunocompetente în fază acută

B. Se administrează persoanelor cu imunodepresie sau imunocomopetnete cu atingere

viscerală

C. Are ca scop oprirea multiplicării şi distrugerea sporozoiţilor în stadiul acut al bolii.

D. Chisturile sunt sensibile la tratament.

E. Terapie antiparazitară este de 1-3 cicluri de 21 zile.

26. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la profilaxia toxoplasmozei:

A. Este foarte importantă la imunocompetenţi si femei negravide.

B. Este necesară prelucrarea termică a cărnii.

C. Este necesară spălarea fructelor, legumelor

D. Se acordă o atenţie deosebită la transfuziile de la persoanele cu anticorpi a-Toxo

E. Se evită contactul cu pisica.

27. Referitor la diagnosticul femeii însarcinate este falsă afirmaţia:

A. Statusul ar trebui detereminat în timpul sarcinii

B. Anticorpi de tip IgG si absenţa IgM semnifică infecţie cronică, fătul protejat

C. Lipsa IgM, titru mare de IgG care creşte indică reactivarea bolii.

D. Este necesară efectuarea concomitentă a două teste cu principii diferite sau antigene

diferite

E. Anticorpi de tip IgM, IgA, IgE semnifică primoinfecţie cu risc major fetal

28. Metodele directe de evidenţierea a Toxoplasma gondii nu cuprind prelevări de la:

A. nivelul ganglionilor

B. Muscular

C. LCR

D. Cordon ombilical, placentă

Page 220: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

220

E. Nici o variantă nu este corectă

29. În toxoplasmoza congenitală tardivă nou născuţii sunt trataţi chiar dacă sunt

asimptomatici altfel dezvoltă :

A. hidrocefalie

B. retard psihomotor

C. crize comitiale

D. corioretinite bilaterale

E. Toate variantele sunt corecte

30. Referitor la oochistul de Toxoplasma este fals :

A. Sporulează în câteva zile

B. Fiecare oochist conţine 2 sporochişti iar aceştia conţin câte 4 sporozoiţi

C. Are dimensiunea de aproximativ 3 microni.

D. Este infecţios pentru om, alte mamifere inclusiv feline care nu au făcut boala.

E. Pisica face boală o singură dată în viaţa boala durează circa 2 săptămâni timp în care

poate excreta milioane de chişti.

31. Care din următoarele specii de paraziţi din genul Plasmodium sunt patogeni pentru

om:

A. Falciparum

B. Vivax

C. Ovale

D. Malariae

E. Toate răspunsurile sunt corecte

32. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la paraziţii din genul Plasmodium:

A. Au ca gazdă intermediară ţânţarul

B. Au ca gazdă definitivă omul

C. Sunt paraziţi intracelulari

D. Se multiplică sexuat la nivelul organismului uman

E. Toate răspunsurile sunt corecte

33. Ciclul extraeritocitar al paraziţilor din genul Plasmodium se desfăşoară în:

A. Pulmonar

B. Ficat

C. Creier

D. Rinichi

E. Ţesut muscular

34. Alegeţi afirmaţia adevărata referitoare la paraziţii din genul Plasmodium:

A. Ciclul sporogonic se desfăşoară la nivelul organismului uman

B. Ciclul schizogonic cuprinde 3 etape

C. Forma infectantă pentru om este sporozoitul

D. Ciclul schizogonic se desfăşoară la nivel hepatocitar

Page 221: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

221

E. Forma infectantă pentru om este gametocitul

35. Malaria are următoarele manifestări clinice cu o excepţie:

A. Febră

B. Anemie

C. Hepatomegalie

D. Splenomegalie

E. Tulburări digestive

36. Diagnosticul infecţiilor cu paraziţi din genul Plasmodium se pune cu ajutorul:

A. Frotiului colorat Giemsa din sânge

B. Culturilor pe mediul NNN

C. Xenodiagnostic

D. Frotiu colorat hematoxilin-eozina

E. Nici un răspuns nu este corect

37. Tratamentul infecţiilor cu Plasmodium se face cu:

A. Cloramfenicol

B. Fasygin

C. Metronidazol

D. Meflochina

E. Albendazol

38. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la paraziţii din genul Toxoplasma:

A. Sunt protozoare

B. Prezintă 3 forme (trofozoit,chist,oochist)

C. Prezintă 4 forme (trofozoitchistoochistoochinet)

D. Prezintă 2 forme (trofozoit şi chist)

E. Nici un răspuns nu este corect

39. Referitor la forma vegetativă a Toxoplasmai gondii sunt adevărate următoarele

afirmaţii cu excepţia:

A. Are forma semilunară

B. Citoplasma este granulară

C. Este rezistent la acţiunea acidului gastric

D. Poate lua forma ovoidală

E. Poate fi piriform

40. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la chisturile de Toxoplasma gondii:

A. Sunt întotdeauna simptomatice

B. Apar înainte ca organismul să acţioneze faţă de agresiunea parazitară

C. Sunt sensibile la temperaturi cuprinse între -15°C şi 60°C

D. În mediul extern nu supravieţuiesc

E. Are predilecţie pentru ţestul muscular, nervos, ochi

41. Referitor la oochistul de Toxoplasma gondii putem afirma că:

Page 222: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

222

A. Ia naştere în intestinul femelei infectate

B. Sporulează în câteva luni

C. Fiecare conţine câte 4 sporochisti

D. Nu este infecţios pentru om

E. Nu este infecţios pentru felinele care nu au făcut niciodată boala

42. Alegeţi răspunsul corect referitor la ciclul de viaţă al Toxoplasma gondii:

A. Omul se infectează prin ingestia trofozoiţilor de pe alimente

B. Omul se infectează prin consumul de oochişti proveniţi din materiile fecale ale

pisicilor

C. Transmiterea verticală nu este posibilă

D. Felinele se infectează strict transplacentar

E. Toate răspunsurile sunt adevărate

43. Referitor la toxoplasmoza dobândită putem afirma că:

A. Evoluează strict asimptomatic

B. Febra nu este prezentă

C. Durata este lungă (2-3 luni)

D. Se manifestă cu astenie intensă şi durabilă

E. Toxoplasmoza subacută simptomatică se transformă în toxoplasmoza acută

asimptomatică

44. Despre toxoplasmoza cerebrală se pot afirma următoarele cu excepţia:

A. Nu evoluează cu necroză tisulară

B. Se produce prin reactivarea chisturilor latente

C. Evoluează cu obnubilare progresivă

D. Forma pseudotumorală evoluează cu hemiplegie

E. Forma pseudotumorală evoluează cu tulburări de vorbire

45. Toxoplasmoza congenitală este caracterizată de:

A. Hidrocefalie

B. Calcifieri intracraniene

C. Hepatomegalie

D. Anemie

E. Toate răspunsurile sunt corecte

46. Diagnosticul toxoplasmozei în sarcină se realizează prin:

A. Frotiu de sânge periferic colorat Giemsa

B. Biopsie osoasă

C. Examen coproparazitologic

D. Ecografia fetală evidenţiază malformaţiile congenitale

E. Nici un răspuns nu e corect

47. Tratamentul toxoplasmozei se face cu:

A. Spiramicină

B. Penicilină

Page 223: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

223

C. Nistatin

D. Cloramfenicol

E. Ceftriaxona

48.Alegeţi afirmaţia greşitǎ referitoare la Toxoplasma:

A. Genul Toxoplasma are ca specie tip Toxoplasma gondii

B. Boala pe care o produce se numeşte toxoplasmozǎ

C. Prezintǎ numai formǎ de trofozoit

D. Prezintǎ 3 forme: trofozoitul, chistul tisular şi forma de oochist

E. Trofozoitul are aspect de semilunǎ, lungime 5-10/2-3μ

49.Alegeţi rǎspunsul fals referitor la Toxoplasma:

A. În centrul trofozoitului se află nucleul înconjurat de citoplasma granularǎ

B. Trofozoitul este sensibil la acţiunea sucului gastric, de aceea înghiţirea parazitului în

aceastǎ formǎ nu duce la infecţie

C. Chistul tisular este format dintr-o aglomerare de forme vegetative

D. Chistul tisular se numeşte oochinet

E. Chistul tisualr apare dupǎ ce organismul gazdǎ reacţioneazǎ imunologic faţǎ de

agresiunea parazitarǎ

50.Alegeţi rǎspunsul incorect referitor la Toxoplasma :

A. Chisturile tisulare pot persista toatǎ viaţa gazdei fǎrǎ sǎ ducǎ la apariţia unor

manifestǎri clinice

B. Chistul tisular poate atinge 100 μ şi conţine mii de bradizoiţi sau hipnozoiţi

C. Chistul e rezistent la temperaturi de -16 C pânǎ la 60C şi rezistǎ la acţiunea

dezinfectantelor

D. Forma de chist tisular se formează în intestinul felinei infectate

E. Oochistul sporuleazǎ în câteva zile în funcţie de condiţiile de mediu,

51.Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la Toxoplasma :

A. Fiecare oochist conţine 2 sporochişti iar acestia conţin câte 4 sporozoiţi care sunt

formele infectante

B. Oochistul se formează în intestinul felinei infectate

C. Oochisturile sunt infecţioase pentru om şi alte manifeste inclusiv feline care nu au

fǎcut boala

D. La femeia gravidă parazitul nu se transmite transplacentar

E. Pisica face boala o singurǎ datǎ în viaţǎ, boala dureazǎ 6 sǎptǎmâni timp în care poate

excreta milioane de chişti

52.Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la infecţia omului cu Toxoplasma:

A. Se face prin consumul de carne în sânge sau insuficient prelucratǎ termic care conţine

tahizoiţi sau chisturi tisulare

B. Se face prin ingestia de oochisturi eliminate în materiile fecale de pisicǎ ce

contamineazǎ fructe, legume, apa

C. Transmiterea poate fi congenitalǎ de la mamǎ la fǎt

D. Transplant de organ de la donator infectat la receptor neinfectat în antecedente

Page 224: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

224

E. Se face prin consumul de carne ce conţine oochisturi

53.Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la diagnosticul serologic în toxoplasmoză:

A. Diagnosticul serologic este diagnosticul de rutinǎ

B. Se evidenţiazǎ prezenţa anticorpilor specifici antitoxoplasma în serul pacienţilor prin

metoda imunoenzimaticǎ ELISA

C. Diagnosticul serologic este metodă de screening a infecţiei la gravide deoarece

infecţia primarǎ în cursul sarcinii duce la apariţia unor malformaţii grave la fǎt sau la

moartea acestuia

D. Se pot detecta antigenele parazitare prin metoda Western Blott şi PCR

E. Detecţia anticorpilor de tip IgG semnificǎ o primoinfecţie

Complement multiplu

1. Referitor la sporozoare sunt corecte afirmaţiile :

A. Sunt protozoare parazite imobile ce sunt localizate intra şi extracelular în diferite

organe şi cavităţi ale gazdei.

B. În decursul îndelungatei existenţe parazitare s-au produs modificări degenerative în

organele de locomoţie, digestie şi excreţie, amplificându-se în schimb capacităţile

reproducătoare.

C. Reproducerea este în 2 moduri asexuat sau ciclul sporogonic şi sexuat sau ciclul

schizogonic

D. Clasificarea este în funcţie de localizare, sunt sporozoare sanguine şi sporozoare

tisulare

E. Genul Toxoplasma este în sistemul reticulohistiocitar şi Genurile Isospora,

Sarcocystis, Cryptosporidium în celulele epiteliului intestinal

2. Referitor la tratamentul în toxoplasmoză nu sunt false afirmaţiile:

A. Nu se administrează persoanelor imunocompetente în fază acută

B. Se administrează persoanelor cu imunodepresie sau imunocomptenete cu atingere

viscerală

C. Are ca scop oprirea multiplicării si distrugerea sporozoiţilor în stadiul acut al bolii.

D. Chisturile sunt sensibile la tratament.

E. Terapie antiparazitară este de 1-3 cicluri de 21 zile.

3. Referitor la Toxoplasma gondii ,sunt corecte afirmaţiile:

A. Paraziţii pătrunşi în gazda umană pătrund şi se multiplică în macrofage .

B. Macrofagul se distruge, eliberează trofozoiţii, trec în sânge şi infectează alte

macrofage şi în final orice celulă nucleată

C. În urma apariţiei răspunsului imun eficient la gazda cu imunitate normală procesul

de multiplicare al trofozoiţilor se opreşte, se opreşte atacul asupra celulelor

nucleate,trofozoiţii transformându-se în bradizoiţi sau hipnozoiţi.

D. Bradizoiţii sau hipnozoiţii în interiorul chisturilor tisulare adăpostesc mii de

exemplare cu localizare preferenţială in creier, retină, muşchi fără reacţii inflamatorii

Page 225: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

225

tisulare.

E. Dacă imunitatea e normală, gazda e simptomatică tot restul vieţii.

4. Următoarele afirmaţii la oochist sunt adevărate:

A. Ia naştere în intestinul felinei infectate.

B. Pisica face boală o singură dată în viaţa boala durează circa 2 zile timp în care poate

excretă milioane de chişti.

C. Iniţial este multiplicare asexuată apoi sexuată rezultând oochistul eliminat prin

fecale.

D. Oochistul sporulează în câteva zile

E. Infecţios pentru om, alte mamifere inclusiv feline care nu au făcut boala.

5. Următoarele afirmaţii referitoare la Plasmodium sunt adevărate:

A. Presiunea internă dată de schizonţi în hematie duce la dezintegrarea ei si eliberarea

formelor din interior.

B. Fiecare parazit nou format va invada o nouă hematie

C. După un număr de cicluri eritrocitare, o parte din merozoiţi se diferenţiază în

gametociţi

D. Merozoţii au durata de viaţă de câteva zile

E. Gametociţii se dezvoltă în stomacul femelei şi devin gameţi

6. Următoarele afirmaţii la chistul tisular al Toxoplasma gondii sunt adevărate:

A. Chistul e rezistent la temperaturi de – 16 C pana la 60 C, dar nu si la actiunea

dezinfectantelor

B. Este o aglomerare de forme vegetative

C. Poate fi localizat in orice ţesut dar are predilecţie pentru ţestul muscular, nervos,

ochi

D. Chistul apare după ce organsimul gazdă reactionează imunologic faţă de agresiunea

parazitară

E. Chisturile tisulare pot persista toată viaţa gazdei fără sa duca la apariţia unor

manifestări clinice

7. Referitor la Toxoplasma gondii nu sunt false:

A. Omul se infectează prin consumul de carne în sânge sau insuficient prelucrată termic

care conţine tahizoiţi sau chisturi tisulare.

B. Omul ingeră oochisturi eliminate în materiile fecale de pisică ce contaminează

fructe, legume, apa

C. Nu exista transmiere congenitală de la mamă la făt.

D. Mai rar prin transplant de organ de la donator infectat la receptor neinfectat in

antecedente.

E. Persoana fără imunitate anti-toxoplasma se poate contamina accidental in laborator.

8. Referitor la oochistul de Toxoplasma nu sunt false :

A. Sporulează în câteva zile

B. Fiecare oochist conţine 2 sporochişti iar aceştia conţin câte 4 sporozoiţi

Page 226: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

226

C. Are dimensiune de aproximativ 3 microni.

D. Este infecţios pentru om, alte mamifere inclusiv feline care nu au făcut boala.

E. Pisica face boală o singură dată în viaţa boala durează circa 2 săptămâni timp în care

poate excreta milioane de chişti.

9. Manifestările clinice în malarie includ:

A. Accesul malaric constă iniţial febra neregulată, ulterior paraziţii îşi sincronizează

ciclurile de dezvoltare şi rup hematiile parazitate simultan.

B. Malaria terţă accesul este la fiecare 48 ore

C. Malaria quartă accesul este la fiecare 72 ore

D. Evoluţia este ciclică, accesele sunt separate de perioade de remisiune.

E. Recăderile nu apar pe parcursul unui an P. falciparum, 2 ani P ovale si 3 ani P.

Malariae

10. Referitor la schizontocidele sanguine sunt adevărate afirmaţiile:

A. Acţionează asupra paraziţilor intraeritrocitari

B. Blochează procesul de multiplicare

C. Nu previn apariţia acceselor febrile

D. Cele mai importante sunt: Clorochina, Chinina, Pirimetamina

E. Nu împiedica sinteza proteică

11. Referitor la gametocide sunt adevarate afirmatiile:

A. Distrug formele sexuate ale parazitului

B. Previn infectarea tantarului

C. Întrerup cercul vicios în transmiterea acestei parazitoze

D. Cele mai importante sunt: Primachina pentru P. Vivax , P.ovale si P. malariae

E. Cele mai importante sunt: Pirimetamina si Clorochina pentru P. Falciparum

12. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la malaria la nivel global:

A. 41% din populaţia lumii trăieşte în ţări unde malaria poate fi contractată

B. În fiecare an, apar 350–500 milioane de cazuri în lume

C. În zonele din Africa cu rata mare de transmitere a malariei, se estimează că 990,000

persoane au murit in 1995

D. În regiunile cu transmitere intensă, 40% dintre sugari nu pot muri de malarie acută.

E. 80 - 90% din cazurile de decese prin malarie apar in America de Sud

13. Următoarele afirmaţii referitoare la malarie sunt adevărate cu excepţia:

A. Africa subsahariană e regiunea cu cea mai mare rată a infecţiei.

B. În Africa subsahariană mor sub 1 milion oameni pe an.

C. Sunt 275 milioane oameni infectaţi

D. Unele persoane infectate nu dezvoltă niciodată simptome

E. Din cele 4 specii Plasmodium falciparum este cea mai rară şi cea produce cea mai

uşoară formă de boală

14. Următoarele afirmaţii referitoare la Plasmodium falciparum sunt false cu excepţia :

Page 227: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

227

A. Este responsabilă pentru 1-3% decese malarie

B. Rata mortalitate este de 95%

C. În 1960, doar 10% din populaţie era la risc pentru contractarea bolii.

D. Acum sunt la risc 40% din populaţie deoarece ţânţarii au dezvoltat rezistenţa la

pesticide şi parazitul a dezvoltat rezistenţă la tratament.

E. Malaria se răspândeşte în arii înainte neafectate.

15. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. In 2002 malaria a fost a 2-a cauză de deces la copii în ţarile nedezvoltate

B. Malaria a reprezentat cauza morţii în 10.7% din ţarile în curs de dezvoltare.

C. Malawi 2001 : 22% din totalul internărilor este reprezentat de bolnavii de malarie,

26% din totalul consultaţiilor din ambulator si 28% din totalul morţilor din spitale

D. Nu toţi pacientii merg la spital cand sunt bolnavi sau nasc copii si mulţi mor

acasă.

E. Numărul real al morţilor cauzate de malarie este mult mai mic.

16. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la malaria in USA:

A. Din cele 10 specii de ţânţar Anopheles din USA, 2 specii sunt responsabile de

transmiterea malariei înainte de eradicarea bolii.

B. Specia Anopheles quadrimaculatus e în estul SUA

C. Specia Anopheles freeborni este în vestul SUA

D. Este o prevalenţă mică a acestor specii

E. Nu există un risc de reapariţie a bolii in USA

17. Următoarele afirmaţii sunt false cu excepţia (Genul Plasmodium)

A. Sunt paraziţi unicelulari cu dezvoltare extracelulară

B. Gazda defintivă este omul

C. Gazda intermediară este femela ţânţarului anofel

D. La ţânţar multiplicarea este sexuată

E. La om multiplicarea este asexuată

18. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la malaria:

A. Este boală de sănătate publică

B. 5% din populaţia globului este expusă infectării

C. Este una din principalele cauze de mortalitate de cauză infecţioasa ( alaturi de TBC,

SIDA, rujeola)

D. În România malaria este “de import”

E. În România este frecventă infectarea cu P. vivax

19. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la ciclul de viata al speciilor de

Plasmodium:

A. Ciclul de viaţă începe când femela ţânţarului anofel înţeapă gazda umană

B. Femela ţânţarului anofel inoculează parazitul sub forma de sporozoit

C. Ciclul sporogonic este în gazda umană

D. Ciclul schizogonic este în ţânţar

E. Ciclul sporogonic este de 2 tipuri: extraeritrocitar si eritrocitar

Page 228: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

228

20. Următoarele afirmaţii referitoare la sporozoit sunt adevărate cu excepţia:

A. Este alungit

B. Are dimensiuni de 10 microni

C. După 30 minute dispare în torentul circulator si pătrunde în hepatocit

D. Are dimensiuni de 3 microni

E. După 30 minute dispare în torentul circulator dar nu pătrunde în hepatocit

21. Următoarele afirmaţii referitoare la ciclul exo-eritocitar sunt false cu excepţia:

A. Sporozoiţii se divid, deformează şi rup celula hepatică.

B. Formele nou apărute se numesc hipnozoiţi

C. Merozoiţii sunt eliberaţi în sânge şi difuzează in hematii.

D. O parte din merozoiţi pătrund în alte celule hepatice integre continuând ciclul

exoeritrocitar si rămân ca merozoiţi în stare latentă

E. Formele nou apărute se numesc merozoiţi

22. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la ciclul schizogonic eritrocitar care

cuprinde:

A. Inelul cu pecet

B. Stadiul de amibă (trofozoit imatur)

C. Prerozeta

D. Rozeta

E. Prorozeta

23. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la ciclul schizogonic eritrocitar :

A. Presiunea internă dată de schizonţi în hematie duce la dezintegrarea ei si

eliberarea formelor din interior.

B. Fiecare parazit nou format va invada o nouă hematie, schizogonia se repetă de 10-12

ori la rând.

C. După un număr de cicluri eritrocitare, o parte din merozoiţi se diferenţiază în

gametociţi care nu suferă diviziuni în organismul uman

D. Au durata de viaţa de câteva săptămâni.

E. Gametociţii sunt macrogametociţi masculi si microgametociţi femeli

24. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la manifestările accesul malaric:

A. Iniţial febra neregulată, ulterior paraziţii îşi sincronizează ciclurile de dezvoltare şi

rup hematiile parazitate simultan.

B. Malaria quartă este la fiecare 48 ore

C. Malaria terţă este la fiecare 72 ore

D. Repetarea ciclului implică evoluţie ciclică, accese separate de perioade de remisiune.

E. Recăderile apar pe parcursul unui an P. falciparum.

25. Următoarele afirmaţii referitoare la manifestările malariei cronice sunt false cu

excepţia:

A. Anemie severă

B. Hiposplenism

Page 229: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

229

C. Febra bilioasă hemoglobinurică.

D. Hiperglicemie, hemoragii viscerale.

E. Hepatomegalie, splenomegalie.

26. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. Medicamente folosite pentru stadiul schizogoniei eritrocitare: sulfat clorochina si 4-

amino-quinoleinele

B. Medicamente folosite pentru stadiul exoeritrocitar: primachina si 8-amino-

quinoleinele

C. P. falciparum rezistentă în ultimele 4 decade la clorochină, se administrează

quinina-sulfat, pyrimethamina si sulfadiazina.

D. Medicamente folosite pentru stadiul exoeritrocitar: sulfat clorochina si 4-amino-

quinoleinele

E. Medicamente folosite pentru stadiul schizogoniei eritrocitare: primachina si 8-

amino-quinoleinele

27. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la profilaxia in zonele cu P falciparum

rezistent la clorochină:

A. Se recomandă meflochina în zone endemice cu P. falciparum rezistent

B. Acest antimalaric se va administra apoi o săptămână pe toată perioada şederii in

zona endemică

C. Apar reacţii adverse serioase

D. Nu există tulpini rezistente la Meflochină

E. Se recomandă Doxiciclina pentru tulpinile rezistene la Meflochină.

28. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la profilaxia P. falciparum :

A. Conştientizarea riscului de transmitere a bolii

B. Evitarea înţepaturilor de ţânţari.

C. Chimioprofilaxia corespunzătoare.

D. Diagnostic rapid si tratament corect.

E. Variantele A si B sunt incorecte

29. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la studiile în domeniul malariei:

A. Există două droguri antimalarice obţinute din plante a căror valoare medicinală a

fost cunoscută de secole :Artemisinin şi Quinine

B. Artemisinin este extrasă din Qinghao (China, sec IV)

C. Quinine este extrasă din arborele cinchona America de Sud secolul XVII

D. Artemisinin este extrasă din arborele cinchona America de Sud secolul XVII

E. Quinine este extrasă din Qinghao (China, sec IV)

30. Următoarele afirmaţii referitoare la vaccin P. falciparum sunt incorecte:

A. Există un vaccin experimental în USA

B. Vaccinul este testat până acum doar pe şoricei, poate oferi imunitate omului prin

mecanismul cunoscut al vaccinurilor.

C. Scopul este utilizarea sângelui persoanei vaccinate pentru a omorî paraziţii imaturi

Page 230: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

230

în interiorul ţânţarilor.

D. Nu se previne transmiterea parazitului de către ţânţari

E. Vaccinul este în testare se doreşte blocarea transmiterii bolii în incercarea de a

elimina rezervorul reprezentat de insecte

31. Următoarele afirmaţii sunt false cu excepţia (referitoare la ţânţarii modificaţi

genetic) :

A. S-a obţinut prin manipulare genetică o linie de ţânţar cu capacitate redusă de a

transmite malaria la şobolan.

B. Hrănirea pe bază de sânge este momentul în care ţânţarul se infectează cu

Plasmodium

C. Există ideea folosirii unei gene activate când sângele este digerat.

D. Echipa a inserat o genă pentru peptide în genomul ţânţarului genomul nefiind

“instruit” să activeze gena după ce ţânţarul se hrănea cu sânge.

E. Există ideea folosirii unei gene inactivate când sângele este digerat.

32. Următoarele afirmaţii sunt false cu excepţia (referitoare la ţânţarii modificaţi

genetic) :

A. Cercetătorii s-au axat pe moleculele receptoare de pe suprafaţa epiteliului intestinal

al ţânţarului

B. În faza de oochinet, parazitul se leagă de aceşti receptori si migrează în glandele

salivare.

C. Cercetătorii au creat aproape 1 miliard de peptide artificiale

D. Cercetătorii au găsit în final trei peptide care se leagă de suprafaţa epiteliului

intestinal neblocând receptorii.

E. Doar două din trei grupe de ţânţari modificaţi genetic nu au transmis

33. Următoarele afirmaţii referitoare la genomul ţânţarului sunt adevărate cu excepţia:

A. A fost descris de un grup cercetatori sub conducerea lui Robert Holt, Celera

Genomics in Rockville, Maryland

B. Conţine 278 milioane perechi aproximativ 10% din mărimea genomului uman.

C. Cunoaşterea genomului nu facilitează întelegerea bazelor moleculare a rezistenţei la

insecticide

D. Cunoaşterea genomului nu facilitează găsirea unor ţinte noi pentru insecticide

E. Alta ţintă este de a obţine ţânţari modificaţi genetic care să fie mai putin atraşi de

oameni ca sursă de sânge.

34. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la morfologie Toxoplasma gondii forma

vegetativă :

A. Se numeşte trofozoit

B. Are formă de semilună, lungime 5-10/2-3 microni

C. Este ovoid, piriform sau semilunar asimetric

D. În centru nucleul este înconjurat de citoplasma granulară

E. Sensibil la acţiunea sucului gastric, de aceea înghiţirea parazitului în această formă

duce la infecţie.

Page 231: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

231

35. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la morfologie Toxoplasma gondii chist

tisular:

A. Chistul apare după ce organsimul gazdă reacţionează imunologic faţă de agresiunea

parazitară.

B. Chisturile tisulare nu pot persista toată viaţa gazdei fără sa ducă la apariţia unor

manifestări clinice.

C. Chistul tisular poate atinge 100 microni si conţine mii de bradizoiţi sau hipnozoiţi cu

metabolismul redus la maximum.

D. Chistul e rezistent la temperaturi de – 16 °C pana la 60 °C, la acţiunea

dezinfectantelor.

E. În mediu extern nu poate supravieţui până la 1 an.

36. Următoarele afirmaţii referitoare la oochist sunt false cu excepţia:

A. Ia naştere în intestinul felinei infectate.

B. Iniţial este multiplicare asexuată apoi sexuată rezultând oochistul eliminat prin

fecale.

C. Oochistul sporulează în câteva zile

D. Fiecare oochist conţine 4 sporochişti iar aceştia conţin câte 4 sporozoiţi

E. Este neinfecţios pentru om, dar infecţios pentru alte mamifere inclusiv feline care nu

au făcut boala.

37. Referitor la infectarea omului cu Toxoplasma gondii sunt corecte:

A. Se infectează prin consumul de carne în sânge sau insuficient prelucrată termic care

conţine tahizoiţi sau chisturi tisulare.

B. Se ingeră oochisturi eliminate în materiile fecale de pisică ce contaminează fructe,

legume, apa

C. Nu există transmitere congenitală de la mamă la făt.

D. Mai rar apare transplant de organ de la donator infectat la receptor neinfectat in

antecedente.

E. Persoana fără imunitate anti-toxo se poate contamina accidental in laborator.

38. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. Paraziţii pătrunşi în gazda umană pătrund şi se multiplică în macrofage .

B. Macrofagul se distruge, eliberează trofozoiţii, trec în sânge şi infectează alte

macrofage şi în final orice celulă nucleată

C. În urma apariţiei răspunsului imun eficient la gazda cu imunitate normală procesul

de multiplicare al trofozoiţilor se opreşte, se opreste atacul asupra celulelor nucleate

D. Bradizoiţii sau hipnozoiţii în interiorul chisturilor tisulare adăpostesc mii de

exemplare cu localizare preferentiala in creier, retina, muschi cu reacţii inflamatorii

tisulare.

E. Dacă imunitatea nu e normală, gazda e asimptomatică tot restul vieţii.

39. Manifestările clinice în toxoplasmoza dobandită sunt:

A. Asimptomatice

B. Semne majore: adenopatie cervicală nedureroasă (zile)

C. Febra 41°C

Page 232: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

232

D. Astenie intensă si durabilă

E. Mialgii

40. În toxoplasmoză congenitală din trimestrul 1 de sarcină apar:

A. Triada Sabin

B. Calcificări cerebrale

C. Macrocefalie

D. Avort spontan, făt mort intrauterin.

E. Atingere pluriviscerala: hepatosplenomegalie, icter, encefalopatie

41. În toxoplasmoză congenitală din trimestrele II şi III de sarcină apar:

A. Forme atenuate

B. Afectări oculare de tip retinită, retinocoroiditelor

C. Afectari neurologice hipotonie, somnolentă, convulsii, retard psihomotor, paralizii

spastice

D. Triada Sabin

E. Calcificări cerebrale

42. Toxoplasmoză congenitala tardivă prezintă:

A. Făt aparent normal

B. Suspiciune de boală (mama seronegativă devine seropozitivă T gondii in timpul

sarcinii)

C. Se urmăreşte în dinamică serologia nou-născuţilor pentru T gondii în primul an

viaţa.

D. Nou-născuţii seropozitiv sunt trataţi chiar dacă sunt asimptomatici

E. Nou-născuţii seropozitivi netrataţi dezvoltă hidrocefalie, retard psihomotor, crize

comiţiale, corioretinite bilaterale care evoluează în jurul vârstei de 5 ani cu pierderea

vederii.

43. Metode directe de evidenţierea a parazitului T gondii sunt:

A. Prelevări de la nivel ganglionilor

B. Muscular

C. LCR

D. Cordon ombilical

E. Variantele C şi D sunt false

44. Metode indirecte in diagnostic imunologic T gondii sunt:.

A. Detecţia anticorpi sau antigene de T gondii

B. ELISA, ISAGA (immunosorbent agglutination assay)

C. Western Blott

D. PCR

E. Varianta B este falsă

45. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la diagnosticul femeii însarcinate:

A. Statusul ar trebui detereminat înainte de sarcină

B. Anticorpi de tip IgM si absenţa IgG semnifică infecţie cronică, fătul protejat

Page 233: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

233

C. Lipsa IgM, titru mare de IgG care creşte indică reactivarea bolii.

D. Se recomanda efectuarea concomitentă a două teste cu principii diferite sau antigene

diferite

E. Anticorpi de tip IgM, IgA, IgE semnifică primoinfecţie cu risc major fetal.

46. Referitor la profilaxie toxoplasmoză sunt corecte afirmaţiile:

A. Este foarte importantă la imunocompetenţi si femei negravide.

B. Este necesară prelucrarea termică a cărnii.

C. Este necesară spălarea fructelor, legumelor

D. Atenţie la transfuzii de la persoane cu anticorpi anti-toxoplasma

E. Evitarea contactului cu pisica

47. Referitor la tratamentul în toxoplasmoză nu sunt false enunţurile:

A. Nu se administrează persoanelor imunocompetente în fază acută (boala autolimitată,

de multe ori asimptomatică)

B. Se administrează persoanelor cu imunodepresie sau imunocomptenete cu atingere

viscerală

C. Scopul este oprirea multiplicării si distrugerea sporozoiţilor în stadiul acut al bolii.

D. Chisturile sunt sensibile la tratament.

E. Terapia antiparazitară 1-3 cicluri este de 21 zile.

48. Următoarele afirmaţii la oochist sunt adevărate:

A. Ia naştere în intestinul felinei infectate.

B. Pisica face boală o singură dată în viaţa boala durează circa 2 zile timp în care poate

excreta milioane de chişti.

C. Iniţial este multiplicare asexuată apoi sexuată rezultând oochistul eliminat prin

fecale.

D. Oochistul sporulează în câteva zile

E. Infecţios pentru om, alte mamifere inclusiv feline care nu au făcut boala.

49. Urmatoarele afirmatii la chistul tisular sunt adevarate:

A. Chistul e rezistent la temeperaturi de – 16 C pana la 60 C, dar nu si la actiunea

dezinfectantelor

B. Este o aglomerare de forme vegetative

C. Poate fi localizat in orice ţesut dar are predilecţie pentru ţesutul muscular, nervos,

ochi unde se poate adăposti fără reacţii inflamatorii

D. Chistul apare după ce organsimul gazdă reacţionează imunologic faţă de agresiunea

parazitară

E. Chisturile tisulare pot persista toata viaţa gazdei fara sa duca la aparitia unor

manifestari clinice

50. Următoarele afirmaţii referitoare la oochist sunt false:

A. Ia naştere în intestinul felinei infectate.

B. Iniţial este multiplicare asexuată apoi sexuată rezultând oochistul eliminat prin

fecale.

C. Oochistul sporulează în câteva zile

Page 234: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

234

D. Fiecare oochist conţine 4 sporochişti iar aceştia conţin câte 4 sporozoiţi-formele

infectante.

E. Este neinfecţios pentru om, infecţios pentru alte mamifere inclusiv feline care nu au

făcut boala.

51. Malaria se transmite prin:

A. Vectori hematofagi

B. Transfuzii de sânge

C. Cale fecal orală

D. Cale sexuală

E. Salivă

52. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la paraziţii din genul Plasmodium:

A. Sunt paraziţi cu dezvoltare extracelulară

B. Gazdă definitivă este omul

C. Gazdă intermediară este ţânţarul anofel

D. Gazdă definitivă este ţânţarul anofel

E. Gazdă intermediară este omul

53. Menţionaţi care din speciile următoare,aparţinând genului Plasmodium sunt

patogene pentru om:

A. Malariae

B. Vivax

C. Falconi

D. Falciparum

E. Mexicanum

54. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la paraziţii din genul Plasmodium:

A. Îşi desfăşoară ciclul de viaţă în 3 etape

B. Prezintă o formă infecţioasă pentru om:sporozoitul

C. Prezintă o formă infecţioasă pentru ţânţar este:prerozeta

D. Prezintă aşa numiţi ‚hipnozoiţi’ în cazul speciilor malariae şi falciparum

E. Au ca şi responsabili pentru recăderi ‚hipnozoitii’

55. Referitor la ciclul de viaţă al paraziţilor din genul Plasmodium putem afirma

următoarele:

A. Ciclul sporogonic se desfăşoară în ţânţar

B. Ciclul schizogonic se desfăşoară în organismul uman

C. Ciclul sporogonic se desfăşoară în 2 etape

D. Ciclul schizogonic se desfăşoară în 2 etape

E. Ciclul exoeritocitar se desfăşoară în pulmon

56. Alegeţi etapele prin care trec paraziţii din genul Plasmodium în organismul uman:

A. Merozoit

B. Stadiul de amibă

C. Prerozeta

Page 235: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

235

D. Gameţi

E. Oochinet

57. Alegeţi etapele prin care trec paraziţii din genul Plasmodium în organismul

ţânţarului:

A. Merozoiti

B. Gameţi

C. Gametociti

D. Oochinet

E. Rozeta

58. Malaria terţa(accesul malaric se desfăşoară la 48 ore) apare în infecţia cu:

A. Falciparum

B. Malariae

C. Vivax

D. Ovale

E. Falconi

59. Diagnosticul în infecţiile cu paraziţi din genul Plasmodium se pune pe:

A. Examenul picăturii groase

B. Frotiu de sânge colorat Giemsa

C. Culturi pe mediul NNN

D. Frotiuri colorate hematoxilin-eozina

E. Diagnostic molecular

60. Diagnosticul infecţiilor cu Plasmodium se realizează prin:

A. Frotiu colorat Giemsa

B. Xenodiagnostic

C. Detectarea anticorpilor specifici

D. Diagnostic molecular

E. Diagnostic clinic de certitudine

61. Tratamentul malariei constă în:

A. Măsuri profilactice

B. Administrarea sulfatului de clorochina

C. Administrare de metronidazol

D. Administrare de cloramfenicol

E. Administrare de doxiciclina

62. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la măsurile profilactice împotriva malariei

menţionăm:

A. Plase împotriva ţânţarilor impregnate cu insecticide

B. Administrare de vaccin

C. Administrare de imunoglobuline

D. Introducerea ţânţarilor modificaţi genetic în populaţiile de ţânţari sălbatici

E. Administrarea de metronidazol

Page 236: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

236

63. Toxoplasma gondii se prezintă sub următoarele forme:

A. Trofozoit

B. Merozoit

C. Chist

D. Amoebă

E. Oochist

64. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la forma vegetativă a Toxoplasma gondii:

A. Are formă semilunară

B. Citoplasma este granulară

C. Este forma infectantă pentru om

D. Rezistă la acţiunea sucului gastric

E. Rezistă la factorii de mediu externi

65. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la forma chistica a Toxoplasma gondii:

A. Rezultă din înmulţirea sexuata a trofozoitului

B. În interior se găsesc forme vegetative cu metabolism lent

C. Nu rezistă la ph acid

D. Omul se contaminează ingerând carnea insuficient preparată termic

E. Nu se distruge la temperaturi de 45°C

66. Referitor la oochistul Toxoplasmei gondii putem afirma că:

A. Provine din ciclul sexuat

B. Provine din ciclul asexuat

C. Se găseşte în organismul felinelor

D. Se găseşte în organismul uman

E. Nu este rezistent la ph-ul acid

67. Referitor la oochistul Toxoplasmei gondii putem afirma că:

A. Conţine 2 sporochisti

B. Reprezintă forma infectantă pentru om

C. Reprezintă forma infectantă pentru feline

D. Sporulează în câteva luni

E. Conţine 6 sporochisti

68. Referitor la ciclul de viaţă al Toxoplasmei gondii putem afirma că:

A. Felinele se infectează prin ingestia de carne crudă ce conţine tahozoiţi

B. Felinele se infectează prin ingestia oochisturilor

C. Omul se infectează numai prin ingestia oochisturilor ce contaminează apa,legumele

D. Paraziţii pătrunşi în gazda umană pătrund în macrofage

E. Trofozoitii sunt eliberaţi prin distrugerea macrofagului

69. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la bradizoiţii Toxoplasmei gondii:

A. Se mai numesc hipnozoiţi

B. Se transformă în tahizoiţi dacă gazda nu este imunocompromisa

Page 237: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

237

C. Se localizează la nivelul creierului

D. Se localizează la nivelul retinei

E. Produc răspuns infalamator local la nivelul ţesutului unde sunt localizate

70. Toxoplasmoza dobândită se caracterizează prin:

A. Lipsa adenopatiilor

B. Febra (38 °C)

C. Astenie

D. Prurit

E. Frisoane

71. La imunodeprimaţi toxoplasmoza dobândită se manifestă cu:

A. Leziuni oculare

B. Encefalită

C. Miocardită

D. Colecistită

E. Colită

72. Reactivarea toxoplasmozei se face cu:

A. Necroza tisulară

B. Insomnii

C. Tulburări de vorbire

D. Hemiplegii

E. Tulburări de tranzit

73. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Toxoplasmoza congenitală:

A. Produce avort spontan

B. Encefalopatie

C. Icter

D. Cataracta

E. Tulburări de tranzit

74. Diagnosticul infecţiei cu Toxoplasma gondii umane se face prin:

A. Frotiuri colorate Giemsa

B. Frotiuri colorate albastru de metilen

C. Detecţia anticorpilor prin metoda ELISA

D. Detecţia antigenelor parazitare prin PCR

E. Detecţia antigenelor parazitare prin WESTERN BLOT

75. Tratamentul şi profilaxia toxoplasmozei constă în:

A. Evitarea contactului cu pisica

B. Pirimetamina

C. Metronidazol

D. Spiramicina

E. Administarea antiparazitarelor la persoanele imunocompetente

Page 238: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

238

76.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la chistul tisular în toxoplasmoză :

A. Chistul tisular este format dintr-o aglomerare de forme vegetative

B. Chistul tisular este prezent în intestinul felinei infectate

C. Chistul apare dupǎ ce organismul gazdǎ reacţioneazǎ imunologic faţǎ de agresiunea

parazitarǎ

D. Chisturile tisulare pot persista toatǎ viaţa gazdei fǎrǎ sǎ ducǎ la apariţia unor

manifestǎri clinice

E. Chistul e distrus la temperaturi de -16°C

77.Omul se infecteazǎ prin:

A. Consumul de carne în sânge sau insuficient prelucratǎ termic care conţine tahizoiţi

sau chisturi tisulare

B. Ingestia de oochisturi eliminate in materiile fecale de pisicǎ ce contamineazǎ fructe,

legume, apa

C. Transmitere congenitalǎ de la mamǎ la fǎt

D. Transplant de organ de la donator infectat la receptor neinfectat în antecedente

E. Persoana cu imunitate anti-toxoplasma prin contaminare accidentalǎ în laborator

78.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul toxoplasmozei:

A. Metodele directe sunt evidenţierea parazitului dupǎ prelevǎri de la nivel ganglionar,

muscular, LCR, cordon ombilical, placentǎ

B. La examinarea microscopic nu se evidenţiazǎ trofozoiţii

C. Se evidenţiază prezenţa anticorpilor specifici antitoxoplasma prin metoda ISAGA

(immunosorbent agglutination assay)

D. Prin diagnosticul serologic se evidenţiazǎ prezenţa anticorpilor specifici

antitoxoplasma în serul pacienţilor prin metoda imunoenzimaticǎ ELISA

E. Nu există metode de detecţie a antigenelor parazitare

79.Alegeţi rǎspunsurile false referitoare la diagnosticul serologic al toxoplasmozei:

A. Infecţia primarǎ la gravidă duce la apariţia unor malformaţii grave la făt

B. Statusul serologic pentru toxoplasmozǎ ar trebui determinat înainte de sarcinǎ

C. Detecţia de anticorpi de tip IgM şi absenţa IgG semnificǎ o infecţie cronicǎ, fǎtul

fiind protejat

D. Detecţia anticorpilor de tip IgM, IgA, IgE semnificǎ o primoinfecţie cu risc major

fetal

E. Detecţia anticorpilor de tip IgM, IgA, IgE semnifică o primoinfecţie fără risc fetal

Tematica 10. Cestode: Tenia solium, T. saginata, T. echinococcus, Diphylobotrium

latum

Complement simplu

1. Referitor la cestode este fals:

A. Sunt viermi plaţi, segmentaţi

Page 239: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

239

B. Sunt viermi hermafrodiţi

C. Au sistem nervos excretor rudimentar

D. Au aparat digestiv şi circulator

E. Se hrănesc prin osmoză cu substanţe din intestinul subţire al gazdei definitive, prin

cuticulă

2. Adultul Tenia solium nu prezintă:

A. Scolex cu structuri specializate de fixare la nivelul gazdei definitive de exemplu

ventuze, cârlige

B. Gât acesta fiind porţiunea de lânga cap care dă naştere segmentelor corpului.

C. Strobila alcătuită din totalitatea proglotelor

D. Dimensiuni pana la 5 metri

E. Scolex alcătuit din totalitatea proglotelor

3. Referitor la oul Tenia solium este corect enunţul:

A. Are membrana striată

B. Embrionul este hexacant;

C. În momentul eliminării oul este embrionat deci infectios, atât pentru porc cât şi

pentru om

D. Toate variantele sunt corecte

E. Oul are lungimea de 35-45 microni

4. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. Tenia solium alcătuită din 1000 de proglote

B. Tenia saginata alcătuită din 2000 de proglote

C. Tenia echinococcus alcătuită din 3 proglote

D. Diphyllobotrium latum alcătuită din 4000 de proglote

E. Toate variantele sunt corecte

5. Următorul enunţ este corect:

A. Tenia solium este un vierme plat nesegmentat cu dimensiuni pana la 10 metri

B. Tenia echinococcus este numită şi “tenia cărnii de vită”

C. Tenia saginata dă boala numita hidatidoză sau chistul hidatic

D. Diphyllobotrium latum nu consumă B12 şi acid folic

E. Tenioza este infecţia produsă de parazitul adult în intestinul uman si cisticercoza

este infecţia produsă de forma larvară în ţesuturile umane.

6. Referitor la lichidul hidatic este neadevarată afirmaţia:

A. Este secreţia larvei “apa de stâncă”

B. Ph-ul este de 7.4

C. Nicio variantă nu este corectă

D. Este steril în condiţiile în care membranele chistului sunt intacte

E. Este puternic antigenic: apare şocul anafilactic în cazul ruperii membranelor

chistice.

7. Referitor la morfologia la Tenia echinococcus următoarea afirmaţie este corectă:

Page 240: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

240

A. Este un cestod mic, 30-40 mm

B. Prezintă scolex, cu 8 ventuze

C. Prezintă coroană dublă de cârlige (28-40 cârlige dispuse pe două rânduri)

D. Prezintă gât gros

E. Prezintă strobila cu 1000 de proglote

8. Referitor la proglotele gravide Tenia solium următoarea variantă este incorectă:

A. Au raportul lungime/lăţime: 3:1

B. Uterul fiecărui proglot e situat median, are orificiu de comunicare cu exteriorul

C. Au 50.000 ouă

D. Au 5-10 ramificaţii uterine.

E. Există ramificaţii secundare de tip dendritic.

9. Referitor la larva Tenia solium este corectă afirmaţia:

A. Nu se numeşte cisticerc

B. Are aspect de veziculă translucidă.

C. Poate ajunge până la 10 cm

D. Toate variantele sunt adevărate

E. Conţine un lichid limpede

10. Referitor la ciclul de viaţă Tenia solium nu este corectă varianta:

A. Boala apare in urma consumului de carne de porc cu cisticerci insuficient preparată

termic.

B. În tubul digestiv uman, în urma digestiei larva este eliberată.

C. Scolexul se fixează de mucoasa intestinului subţire cu ajutorul cârligelor şi

ventuzelor.

D. În 6-12 zile viermele devine adult.

E. Ultimele proglote pline cu ouă pot ajunge în mediul extern prin defecaţie.

11. Ciclul de viaţă Tenia solium este:

A. Proglotele pe sol pot fi consumate de către porc

B. În intestinul porcului iese embrionul hexacant

C. Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte

D. Embrionul hexacant trece în sânge, se fixează în musculatura striată a porcului

E. În ultima fază embrionul se transformă în larvă, care poate fi consumată reluându-se

ciclul infecţiei.

12. Manifestările clinice la tenioză Tenia solium nu cuprind:

A. Nu poate fi asimptomatică

B. Senzaţie de plenitudine postprandială precoce

C. Dureri abdominale / discomfort abdominal

D. Apetit scăzut/crescut

E. Tulburări dispeptice

13. Selectaţi varianta incorectă referitoare la manifestările clinice ale teniozei Tenia

solium :

Page 241: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

241

A. Alternanţă diaree/ constipaţie

B. Astenie, Insomnie

C. Nu apar tulburări de memorie şi comportament

D. Deficit staturo-ponderal

E. Alergodermii

14. Referitor la cisticercoza (Tenia solium) selectati afirmaţia corectă:

A. Omul poate deveni şi el gazdă intermediară prin ingestia de ouă.

B. Poate apărea heteroinfectare: ouă din mediul extern infectat cu fecale umane (fructe,

legume nespălate contaminate cu ouă)

C. Toate variantele sunt corecte

D. Poate apărea autoinfectare endogenă (de la parazitul propriu, mişcari antiperistaltice)

E. Poate apărea autoinfectare exogenă (circuit anus- degete- gură)

15. Neurocisticercoza (Tenia solium) nu cuprinde:

A. Compresie mecanică, inflamaţie, hidrocefalie

B. Crize epileptice

C. Sindrom meningeal

D. Tulburări psihice: confuzie, depresie, degradare intelectuală

E. Afectarea nervilor acustici

16. Referitor la diagnosticul teniozei Tenia solium este fals:

A. În primele 2 luni nu se elimină proglote

B. Apar leucocitoză, eozinofilie moderată

C. Se evidenţiază proglotele eliminate de bolnav în cursul defecaţiei

D. După tratament uneori se elimină tenia intreagă

E. Diagnostic este dat şi după aspectul uterului (<10 ramificaţii dendritice Saginata, 20

ramificaţii, dicotomice Solium )

17. Referitor la tratamentul in Tenia solium este fals:

A. Se administrează Niclosamidă 2 g doză unică

B. Se administrează Praziquantel

C. Se administrează dimineaţa pe stomacul gol

D. Comprimatele se mestecă

E. Cuprinde tratament cu antiemetice şi purgativ ,tenia trebuie să se elimine după ce a

fost digerată pentru a împiedica ajungere a proglotelor în stomac şi apariţia cisticercozei

18. Referitor la Tenia saginata afirmaţia incorectă este:

A. Boala se numeşte tenioză

B. Se mai numeşte” tenia cărnii de vită”

C. Se mai numeşte” tenia cărnii de porc”

D. Apare în majoritatea ţărilor unde cresc cornute mari, prevalenţa 10% populaţia

umană şi 80% populaţia de ierbivore în unele tări din Africa de Est.

E. În Europa de Est prevalenţa este de 5%

19. Morfologia parazitului adult Tenia saginata nu prezintă:

Page 242: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

242

A. Strobila alcatuită din 1000 proglote ajungând la 5 metri

B. Scolexul cu 4 ventuze, fără cârlige

C. Scolexul de dimensiuni de aproximativ 2 mm

D. Scolexul ce nu poseda rostru

E. Gâtul ce va da nastere segmentelor strobilei

20. Referitor la proglotele Tenia saginata este fals:

A. Au raportul lungime/lăţime:5:1

B. Nu prezintă orificiu de eliminare a ouălor

C. Uterul este median, cu peste 16 ramificaţii uterine care se divid dendritic şi se

termină în fund de sac

D. Fiecare proglot conţine aproximativ 100.000 ouă

E. Proglotul este musculos, mobil, poate forţa sfincterul anal şi se poate elimina şi între

defecaţii

21. Referitor la oul Tenia saginata este fals:

A. Are aproximativ 40 microni

B. Prezintă coroană radiară periferică şi un embrion hexacant

C. Oul este asemănător cu oul de Tenia solium

D. Nu se poate deosebi de oul Tenia solium la examenul microscopic

E. Oul nu este infecţios pentru bovine acestea nefiind gazde intermediare ale

parazitului

22. Referitor la ciclul de viaţa Tenia saginata este fals :

A. Omul se îmbolnăveşte prin consumul de carne de vită cu cisticerci insuficient

preparat termic.

B. În urma digestiei, se eliberează cisticercul.

C. Cisticercul se ataşează cu cele 4 ventuze de mucoasa intestinului subţire

D. Gâtul generează proglote

E. Dupa 7-14 zile parazitul devine adult şi poate elimina proglote în scaun sau între

defecaţii,apoi se contractă şi elimină ouăle în fluidul vitelin lipicios din proglot.

23. Patogenie şi manifestări clinice Tenia saginata:

A. Sunt asemănătoare cu cele menţionate la Tenia solium.

B. Există posibilitatea eliminării proglotelor izolat între scaune

C. Toate variantele sunt adevărate

D. Uneori pacientul vede proglotele pe lenjeria intimă.

E. La Tenia solium sunt fragmente mai lungi de strobilă în scaun

24. Tratamentul Tenia saginata se face cu:

A. Niclosamid

B. Praziquantel

C. Albendazole

D. Toate variantele sunt corecte

E. Dimineaţa pe stomacul gol

Page 243: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

243

25. Referitor la morfologia Diphyllobotrium latum varianta incorectă este:

A. Este un cestod ce poate ajunge la o lungime de 13-15 metri

B. Scolexul are forma de migdală, aproximativ 3 mm, 2 fante laterale numite botridii cu

rol de ventuze

C. Strobila cuprinde până la 2000 proglote

D. Proglotele sunt mai late decât lungi, uterul median rozetat este lipsit de ramificaţii

uterine şi comunică cu exteriorul prin tocostom

E. Oul este oval 70/45 microni, operculat la o extremitate, la cealaltă prezintă un

pinten numit carenă

26. Omul se infectează cu Diphyllobotrium latum :

A. Prin consum de peşte răpitor crud

B. Prin consum de peşte insuficient preparat termic

C. Ficat de peşte crud

D. Toate variantele sunt corecte

E. Icre care nu au fost congelate niciodată care conţin larve plerocercoide.

27. Referitor la ciclu de viata al Diphyllobotrium latum este fals:

A. Scolexul se fixează în intestinul subtire

B. Adultul necesită 1-3 luni de evoluţie şi elimină ouă prin materiile fecale ale

bolnavului

C. Se elimină peste 1 milion ouă zilnic

D. Pentru a-şi continua evoluţia oul trebuie să ajungă în mediul acvatic şi aici poate

embriona în câteva zile.

E. Larva îndepărtează operculul oului şi caută gazda intermediară reprezentată de un

crustaceu

28. Referitor la manifestările nespecifice digestive (Diphyllobotrium latum) este falsă

varianta:

A. Apar dureri abdominale

B. Apare apetit capricios

C. Apare greaţă

D. Apare diaree cu mucus

E. Nu poate fi asimptomatică

29. Referitor la tratamentul Diphyllobotrium latum este fals:

A. Se administreză Niclosamid 2 grame/zi ( 4 comprimate)

B. Comprimatele trebuie luate intr-o singură priză pe stomacul gol

C. Tabletele se mestecă.

D. Se administreză Praziquantel 10mg/kgc/ zi în 3 prize

E. Dovada reuşitei tratamentului: eliminarea parazitului cu tot cu scolex

30. Manifestările clinice cu localizare hepatică Tenia echinococcus sunt:

A. Hepatomegalie

B. Angiocolită

C. Icter

Page 244: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

244

D. Hidatidoză peritoneală prin ruperea chistului cu şoc anafilactic

E. Toate variantele sunt corecte

31. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la cestode:

A. Sunt viermi cilindrici

B. Sunt viermi plaţi nesegmentaţi

C. Au aparat digestiv şi circulator

D. Se hrănesc prin osmoză

E. Au sexe separate

32. Cestodele:

A. Sunt viermi nesegmentaţi

B. Se hranesc prin osmoză

C. Sunt viermi cilindrici

D. Nu sunt viermi hermafrodiţi

E. Prezinta un scolex format din mai multe proglote

33. Alegeţi afirmaţia adevărata referitoare la Tenia solium:

A. Tenioza este dată de prezenţa formelor larvare în ţesuturile umane

B. Cisticercoza este dată de prezenţa parazitului adult în intestinul uman

C. Este un vierme plat segmentat

D. Are dimensiuni de 5 cm

E. Are 3 proglote

34. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la proglotele de Tenia solium:

A. Conţin 10 ouă

B. Prezintă 5-10 ramificaţii uterine

C. Se elimină activ între scaune

D. Au musculatura bine dezvoltată

E.Nici un răspuns nu este corect

35. Manifestările clinice ale teniozei sunt următoarele cu o excepţie:

A. Dureri abdominale

B. Apetit scăzut

C. Fenomene neurologice

D. Astenie

E.Febră

36. Neurocisticercoza se caracterizează prin următoarele manifestări clinice cu o

excepţie:

A. Deficit motor

B. Tulburări psihice

C. Afectarea nervilor oculomotori şi optici

D. Tulburări olfactive

E. Crize epileptice

Page 245: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

245

37. Diagnosticul infecţiilor cu Tenia solium se pune prin:

A. Evidenţierea proglotelor strict între scaune

B. Evidenţierea ouălor prin metoda Kato-Miura

C. Evidenţierea ramificaţiilor uterine

D. Preaprate proaspete din lichidul doudenal

E. Preparate cu lugol pentru evidenţierea chisturilor

38. Cisticercoza se diagnostichează prin următoarele metode cu excepţia:

A. Tomografie computerizată

B. Examen coproparazitologic

C. Radiografie simplă

D. Echografie

E. Diagnostic serologic

39. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la Tenia saginata

A. Atinge o lungime de 8-10 m

B. Atinge o lungime de 3-5 cm

C. Este un parazit cilindric

D. Sexele sunt separate

E. Strobila este alcătuită din 5 proglote

40. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la proglotele de Tenia saginata

A. Prezintă un orificiu de eliminare al ouălelor

B. Uterul prezintă peste 16 ramificaţii uterine

C. Musculatura proglotelor este slab dezvoltată

D. Proglotul este imobil

E. Cele tinere sunt cele eliminate odata cu materiile fecale

41. Diagnosticul de infecţie cu Tenia saginata se pune pe:

A. Evidenţierea proglotelor eliminate strict odată cu materiile fecale

B. Evidenţierea proglotului eliminat strict între scaune

C. Evidenţierea celor 20 de ramificaţii uterine

D. Evidenţierea parazitului la nivel cerebral prin CT (computer tomograf)

E. Evidenţierea parazitului la nivel ocular (prin echografie)

42. Tratamentul infecţiei cu Tenia saginata se face cu următoarele antiparazitare cu

excepţia:

A. Niclosamid

B. Praziquantel

C. Albendazol

D. Metronidazol

E. Miconazol

43. Diphyllobothrium latum este:

A. Un cestod

B. Un trematod

Page 246: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

246

C. Nemathelmint

D. Un protozoar

E. Un sporozoar

44. Dimensiunile Diphyllobothrium latum sunt cuprinse între:

A. 1-2 m

B. 13-15 m

C. 3-5 cm

D. 2-3 mm

E. 10-20 µm

45. Morfologic, Diphyllobothrium latum prezintă:

A. Scolex cu cârlige

B. Strobila de 3 proglote

C. Uter cu ramificaţii uterine

D. Uterul ce comunica cu exteriorul prin tocostom

E. Un strobil ce ajunge la maximum 2 m

46. Manifestările clinice ale infecţiei cu Diphyllobothrium latum sunt următoarele cu o

excepţie:

A. Smptome de anemie megaloblastica

B. Dureri abdominale

C. Întotdeauna infecţia este simptomatică

D. Greaţă

E. Tulburări neurologice

47. Diagnosticul infecţiei cu Diphyllobothrium latum se pune prin:

A. Examen coproparazitologic

B. Examen serologic

C. Detectare genomica

D. RMN cerebral

E. CT pulmonar

48. Adultul de Tenia echinococcus este un parazit al:

A. Porcului

B. Vacii

C. Păsărilor

D. Cainelui

E. Toate răspunsurile sunt corecte

49. Algeti răspunsul corect cu privire la morfologia Tenia echinococcus:

A. Parazitul atinge 2-3 m

B. Este un cestod

C. Este un nematod

D. Are în jur de 1000 prolote

E. Fiecare proglot conţine aproximativ 10000 ouă

Page 247: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

247

50. Oul de Tenia echinococcus are următoarele caracteristici cu excepţia:

A. Este infecţios pentru om

B. Este infecţios pentru câine

C. Membrana nu conţine striaţii radiare

D. Înăuntru se găseşte un embrion hexacant

E. Este ovoidal

51. Hidatida:

A. Este localizată cel mai frecvent in SNC

B. Posedă o membrană proligeră impenetrabilă

C. Nisipul hidatic conţine anticorpi

D. Este aderentă de membrana adventiceală a organului respectiv

E. În interiorul veziculelor proligere se găsesc embrionii teniei

52. Hidatidoza se caracterizează prin:

A. Localizare la nivelul tubului digestiv,cel mai frecvent

B. Apariţia reacţiilor de hipersensibilitate

C. Febră

D. Frisoane

E. Mialgii

53. Diagnosticul hidatiozei se pune prin următoarele investigaţii cu excepţia:

A. Tomografie computerizată

B. Rezonanţă magnetică nucleară(RMN)

C. Echografie

D. Examen coproparazitologic

E. Examen serologic

54. Tratamentul hidatidozei se face prin:

A. Terapie chirurgicală

B. Terapie antiparazitară

C. Terapie antibiotică pentru chisturile suprainfectate

D. Cura PAIR(Puncţie-Aspiraţie-Introducerea cestocidului-Reaspiraţie)

E. Toate răspunsurile sunt corecte

55.Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la cestode:

A. Sunt viermi plaţi, segmentaţi, hermafrodiţi

B. Au aparat digestiv şi circulator

C. Au un aparat excretor şi sistem nervos rudimentar

D. Se hrǎnesc prin osmozǎ cu substanţe din intestinul subţire al gazdei definitive, prin

cuticulǎ

E. Sunt peste 5000 specii cunoscute

56.Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la Tenia solium:

A. Adultul este un vierme plat nesegmentat

Page 248: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

248

B. Scolexul are aproximativ 1 mm cu 4 ventuze şi 50 cârlige dispuse pe douǎ rânduri

C. Strobila este alcatuitǎ din aproximativ 900 proglote de forme şi dimensiuni diferite în

funcţie de vârstǎ

D. Proglotele bǎtrâne ajung la 6-12 mm

E. Proglotele au raportul lungime/ lǎţime 3:1

57.Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la Tenia solium:

A. Uterul fiecǎrui proglot are un orificiu de comunicare cu exteriorul

B. Proglotul conţine 50.000 de ouǎ

C. Proglotele au 5-10 ramificaţii uterine şi ramificaţii secundare de tip dendritic

D. Oul prezintǎ o membranǎ striatǎ şi embrionul hexacant infecţios din momentul

eliminǎrii

E. Larva se numeşte cisticerc, are aspect de veziculǎ translucidǎ, poate ajunge la 2

centimetri şi conţine un lichid limpede

58.Alegeţi rǎspunsul fals referitor la tenioza produsă de Tenia solium:

A. Omul se îmbolnăveşte prin consumul de carne de vitǎ insuficient preparatǎ termic,

care conţine cisticerci

B. În tubul digestiv uman, în urma digestiei, larva este eliberatǎ

C. În 60-70 zile viermele devine adult

D. Ultimele proglote pline cu ouǎ pot ajunge în mediul extern

E. Pe sol ouăle pot fi consumate de cǎtre porc

59 Alegeţi modalităţile de producere de cisticercoze la om:

A. Heteroinfectare: consum de fructe, legume nespǎlate contaminate cu ouǎ de tenie

B. Autoinfectare exogenǎ

C. Autoinfectare endogenǎ

D. Cisticercii se localizeazǎ în ţesuturi

E. Omul este gazdă definitivă a Teniei solium în cisticercoză

60.Alegeţi rǎspunsul fals referitor la diagnosticul de laborator în tenioza produsă de Tenia

solium:

A. Proglotele se elimină după o săptămână de la infecţie

B. Poate apare leucocitozǎ însoţitǎ de eozinofilie moderatǎ, pânǎ la 13%

C. Toate testele serologice au valoare practicǎ scǎzutǎ

D. Se pot evidenţia proglotele eliminate de bolnav în cursul defecaţiei

E. Diagnosticul de specie se face prin examinarea proglotelor sau a scolexului eliminat

în cursul tratamentului

61.Alegeţi rǎspunsul fals referitor la diagnosticul de laborator în tenioza produsă de Tenia

solium:

A. Scolexul de Tenia solium se deosebeşte de celelalte tenii prin forma sa globuloasǎ şi

prezenţa cârligelor

B. Diferenţierea Tenia solium de Tenia saginata se face dupǎ ramificaţiile uterului,

Tenia saginata are aproximativ 20 ramificaţii uterine şi se divid dicotomic în timp ce la

Tenia solium uterul are mai puţin de 10 ramificaţii care se divid dendritic

Page 249: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

249

C. Ouǎle de Tenia solium se deosebesc uşor de cele ale Tenia saginata

D. Evidenţierea ouǎlor se face prin examenul coproparazitologic

E. Dupǎ tratament uneori se eliminǎ tenia întreagǎ

62.Pentru diagnosticul cisticercozei putem utiliza:

A. Metode imagistice

B. Metode imunologice prin detecţia antigenelor parazitare în ser

C. Anticorpii pot fi evidenţiaţi prin metodele ELISA, RIF, RFC, hemaglutinarea

indirectǎ şi imunoelectroforeză

D. Examenul bioptic al cisticercilor pune diagnosticul definitiv

E. Se evidenţiazǎ scolexul, cârligele, fragmente din membrana vezicularǎ

63.Alegeţi rǎspunsul greşit referitor la Tenia saginata:

A. Parazitul adult prezintǎ scolexul piriform cu un diametru de 1-2mm, cu 4 ventuze

B. Posedǎ rostru şi 2 rânduri de cârlige

C. Gâtul va da naştere segmentelor strobilei

D. Strobila este alcǎtuitǎ din proglote ajungând în total la 8-10 metri lungime

E. Proglotele bǎtrâne au o lungime de 16-20 mm şi o lǎţime de 5-7 mm

64.Alegeţi rǎspunsul gresit referitor la Tenia saginata:

A. Proglotul conţine în jur de 100.000 ouǎ

B. Proglotele sunt eliminate constant, ritmic

C. Oul este galben-brun, 30-40μ

D. Oul are o coroanǎ radiarǎ perifericǎ şi un embrion hexacant

E. Larva se numeşte cisticerc şi are aproximativ 1 centimetru

65.Alegeţi rǎspunsul fals referitor la tenioza produsă de Tenia saginata:

A. Infecţia apare prin consum de carne de porc cu cisticerci insuficient preparatǎ termic

B. În urma digestiei, se elibereazǎ cisticercul

C. Se ataşeazǎ cu cele 4 ventuze de mucoasa intestinului subţire

D. Dupǎ 60-70 zile parazitul devine adult şi poate elimina proglote

E. Proglotele ajunse în iarbǎ, contamineazǎ iarba cu ouǎ infecţioase, iar cornutele ingerǎ

odatǎ cu iarba

66.Alegeţi afirmaţia incorectǎ referitoare la Tenia echinococcus:

A. Este un parazit al câinelui care poate da boala numitǎ hidatidozǎ sau chistul hidatic, o

boalǎ gravǎ a omului

B. Adultul este un cestod mic, 4-6 mm, prezintǎ un scolex, cu 4 ventuze şi o coroanǎ

dublǎ de cârlige

C. Are un scolex cu două botridii şi o strobilǎ alcatuitǎ din 4 proglote

D. Primul proglot, cel de lângǎ gât are organe sexuale imature, al doilea proglot este

matur cu organe sexuale dezvoltate

E. Al treilea proglot este plin cu ouǎ embrionate, în jur de 500-800

67.Alegeţi afirmaţia incorectǎ referitoare la Tenia echinococcus:

A. Ouǎle embrionate sunt infecţioase pentru om şi pentru animale

Page 250: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

250

B. Oul este ovoid, are 35-40μ o membranǎ cu striaţii radiare şi cu un embrion hexacant

în interior

C. Forma larvarǎ se numeşte hidatidǎ sau chist hidatic, se dezvoltǎ în gazda

intermediarǎ”normalǎ” şi accidental în organismul uman

D. Ritmul de creştere este de 10-15 cm pe an

E. Formarea protoscolecşilor dureazǎ aproximativ 1 an

68.Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la Tenia echinococcus:

A. Omul se infecteazǎ pe cale digestivǎ prin ingestia de ouǎ de Echinococcus granulosus

din materiile fecale ale câinelui

B. Contaminarea poate fi directǎ prin contact cu câinele cu preluarea de ouǎ de pe blana

animalului

C. Omul se poate îmbolnavi prin cosumul de carne de oaie neprelucrată termic

corespunzător, ce conţine chistul hidatic

D. Hidatidoza poate fi primarǎ atunci când omul înghite ouǎle parazitului,iar embrionul

trece în sânge şi ajunge în viscere dând naştere larvei

E. Hidatidoza poate fi secundarǎ şi apare în urma ruperii hidatidei primare şi a

diseminării protoscolecşilor în organism

69.Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la Tenia echinococcus:

A. Diagnosticul poate fi imagistic şi imunologic

B. Diagnosticul imunologic are la bazǎ tehnici cum ar fi reacţia de imunofluorescenţă şi

metoda imunoenzimatică

C. Serologia negativă infirmă boala hidatică

D. Fisurarea sau ruperea chistului e urmatǎ de creşterea titrului de anticorpi sau

seroconversie

E. Este necesarǎ monitorizarea în dinamicǎ a pacienţilor postoperator

Complement multiplu

1. Cestodele sunt:

A. Viermi plaţi, nesegmentaţi

B. Viermi hermafrodiţi

C. Sistem nervos excretor rudimentar

D. Au aparat digestiv şi circulator

E. Se hrănesc prin osmoză cu substanţe din intestinul subţire al gazdei definitive, prin

cuticulă

2. Adultul Tenia solium prezintă:

A. Scolex cu structuri specializate de fixare la nivelul gazdei definitive de exemplu

ventuze, cârlige

B. Gâtul porţiunea de lânga cap care dă naştere segmentelor corpului.

Page 251: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

251

C. Strobila alcătuită din totalitatea proglotelor .

D. Strobila cu structuri specializate de fixare la nivelul gazdei definitive, ventuze,

cârlige

E. Scolexul alcătuit din totalitatea proglotelor

3. Proglotele Tenia solium prezintă:

A. Aspect diferit în funcţie de vârstă.

B. În apropierea gâtului sunt cele bătrâne, cu structura internă nediferenţiată

C. Proglotele adulte mari cu aparat reproducător bine diferenţiat

D. Proglotele bătrâne au uterul plin de ouă,se desprind şi se elimină cu materiile fecale

la exterior

E. Fecundarea are loc în cadrul aceluiaşi proglot

4. Referitor la epidemiologia Tenia solium putem spune că :

A. Este frecventă în Africa, Asia de Sud-Est,dar nu şi în Europa de Est şi America

latină

B. Nu apare în ţările arabe unde nu se consumă porc.

C. În România nu există sistem special de supraveghere care să ofere date relevante.

D. Prevalenţa este în relaţie cu deficitul igienico-sanitar, obiceiuri culinare, modul de

creştere a porcilor

E. Apare mai frecvent în Moldova centrală şi sudică şi în Banat.

5. Referitor la morfologia adultului Tenia solium sunt corecte enunţurile:

A. Este un vierme plat

B. Este un vierme segmentat

C. Are dimensiuni pana la 5 metri

D. Este alb

E. Are aproximativ 2000 de proglote

6. Referitor la proglotele gravide Tenia solium selectaţi variantele corecte:

A. Au raportul lungime/lăţime de 1:3

B. Uterul fiecărui proglot e situat median, are orificiu de comunicare cu exteriorul

C. Conţine 50.000 ouă

D. 5-10 ramificaţii uterine.

E. Există ramificaţii secundare de tip dendritic.

7. Oul Tenia solium:

A. Are membrana striată

B. Embrionul este hexacant

C. În momentul eliminării este embrionat,deci infecţios, numai pentru porc nu şi pentru

om

D. Toate variantele de mai sus sunt corecte

E. Embrionul are lungimea de 35-45 microni

8. Referitor la larva Tenia solium sunt corecte:

A. Se numeşte cisticerc

Page 252: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

252

B. Are aspect de veziculă translucidă.

C. Poate ajunge până la 10 cm

D. Toate variantele de mai sus sunt adevărate

E. Nu conţine un lichid limpede

9. Ciclul de viata Tenia solium este:

A. Boala evoluează prin consum de carne de porc cu cisticerci insuficient preparată

termic.

B. În tubul digestiv uman, în urma digestiei larva este eliberată

C. Strobila se fixează de mucoasa intestinului subţire cu ajutorul cârligelor şi

ventuzelor

D. În 6-12 zile viermele devine adult

E. Ultimele proglote pline cu ouă pot ajunge în mediul extern prin defecaţie

10. Ciclul de viaţă al Tenia solium cuptinde următoarele etape:

A. Pe sol pot fi consumate de către porc care este gazdă definitivă

B. În intestinul porcului iese embrionul hexacant

C. Toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte

D. Embrionul hexacant trece în sânge, se fixează în musculatura striată a porcului

E. În ultima fază embrionul se transformă în larvă, care poate fi consumată reluându-se

ciclul infecţiei.

11. Manifestările clinice ale teniozei Tenia solium sunt:

A. Nu poate fi asimptomatică

B. Senzaţie de plenitudine postprandială precoce

C. Dureri abdominale / discomfort abdominal

D. Apetit scăzut/crescut

E. Tulburări dispeptice

12. Manifestările clinice ale teniozei Tenia solium cuprind:

A. Alternanţă diaree/ constipaţie

B. Astenie, insomnie

C. Nu apar tulburări de memorie şi comportament,ci doar agitaţie

D. Deficit staturo-ponderal

E. Alergodermii

13. Referitor la cisticercoza Tenia solium afirmaţiile corecte sunt:

A. Omul poate deveni şi el gazdă intermediară prin ingestia de ouă.

B. Poate apărea heteroinfectare, ouă din mediul extern infectate cu fecale umane

C. Toate variante de mai sus sunt corecte

D. Poate apărea autoinfectare exogenă:de la parazitul propriu, mişcari antiperistaltice

E. Poate apărea autoinfectare endogenă:circuit anus- degete- gură

14. Neurocisticercoza Tenia solium se manifestă prin:

A. Compresie mecanică, inflamaţie, hidrocefalie

B. Crize epileptice

Page 253: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

253

C. Sindrom meningeal

D. Tulburări psihice: confuzie, depresie, degradare intelectuală

E. Afectarea nervilor acustici

15. Diagnosticul teniozei Tenia solium cuprinde:

A. În primele 2 luni se elimină proglotele

B. Apare leucocitoză, eozinofilie moderată

C. Se evidenţiază proglotele eliminate de bolnav în cursul defecaţiei

D. După tratament uneori se elimină tenia întreagă

E. Diagnostic se face şi după aspectul uterului , numărul ramificaţiilor:<10 ramificaţii

dendritice Tenia saginata, 20 ramificaţii, dicotomice Tenia solium

16. Tratamentul în Tenia solium constă în:

A. Niclosamida 2 g doză unică

B. Praziquantel

C. Dimineaţa pe stomacul gol

D. Comprimatele se mestecă

E. Se administrează antiemetice şi purgativ

17. Afirmaţiile incorecte referitoare la Tenia saginata sunt:

A. Boala se numeşte tenioză

B. Se mai numeşte „tenioza cărnii de vită”

C. Se mai numeşte „tenioza cărnii de porc”

D. Apare în majoritatea ţărilor unde cresc cornute mari, cu o prevalenţă de 80%

populaţia umană şi 10% populaţia de ierbivore în unele ţări din Africa de Est.

E. În Europa de Est prevalenţa este de 5%

18. Morfologia parazitului adult Tenia saginata cuprinde:

A. Strobila alcatuită din 1000 proglote ajungând până la 5 metri

B. Scolex cu 4 ventuze, fără cârlige

C. Scolex cu dimensiuni de aproximativ 2 mm

D. Scolexul nu posedă rostru

E. Gâtul ce va da naştere segmentelor strobilei

19. Proglotele Tenia saginata se caracterizează prin:

A. Au raportul lungime/lăţime de 5:1

B. Prezintă orificu de eliminare a ouălor

C. Au uterul median, cu peste 16 ramificaţii uterine care se divid dendritic şi se termină

în fund de sac

D. Fiecare proglot conţine aproximativ 100.000 ouă

E. Proglotul este musculos, mobil, poate forţa sfincterul anal şi se poate elimina şi între

defecaţii

20. Oul Tenia saginata prezintă următoarele caracteristici:

A. Are aproximativ 40 microni

B. Are coroana radiară periferică şi un embrion hexacant

Page 254: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

254

C. Este asemănător cu oul de Tenia solium

D. Se poate deosebi de oul Tenia solium la examenul microscopic

E. Oul nu este infecţios pentru bovine acestea nefiind gazde intermediare ale

parazitului

21. Ciclul de viaţa al Tenia saginata cuprinde:

A. Omul se îmbolnăveşte prin consumul de carne de vită cu cisticerci,insuficient

preparată termic

B. În urma digestiei, se eliberează cisticercul.

C. Cisticercul se ataşează cu cele 4 ventuze de mucoasa intestinului gros

D. Gâtul generează proglote

E. După 7-14 zile parazitul devine adult şi poate elimina proglote în scaun sau între

defecaţii, apoi se contractă şi elimină ouăle în fluidul vitelin lipicios din proglot

22. Referitor la patogenia şi manifestările clinice ale Tenia saginata sunt corecte

enunţurile:

A. Manifestările sunt asemănătoare cu cele de la Tenia solium.

B. Există posibilitatea eliminării proglotelor izolat, între scaune

C. Toate variantele de mai sus sunt adevărate

D. Uneori pacientul vede proglotele pe lenjeria intimă.

E. La Tenia saginata apar fragmente mai lungi de strobilă în scaun

23. Afirmaţiile de mai jos referitoare la diagnosticul Tenia saginata sunt greşite cu

excepţia:

A. Este necesar examenul macroscopic şi microscopic al proglotului şi al scolexului

B. Diferenţierea constă în numărul de ramificaţii uterine: Tenia saginata are

aproximativ 10 ramificaţii uterine care se divid dicotomic, iar Tenia solium are

aproximativ 20 ramificaţii uterine care se divid dendritic.

C. Toate variantele de mai sus sunt corecte

D. Ouăle nu diferă de cele ale Tenia solium

E. Ouăle nu se găsesc în scaun în mod normal,ci numai dacă se sparg proglotele

24. Tratamentul Tenia saginata se face cu:

A. Niclosamid

B. Praziquantel

C. Albendazole

D. Toate variantele de mai sus sunt corecte

E. Nu este identic la Tenia solium.

25. Selectaţi variantele corecte referitoare la morfologia Diphyllobotrium latum:

A. Cestodul poate ajunge la o lungime de 13-15 metri

B. Scolexul are forma de migdală, aproximativ 3 mm, 2 fante laterale numite botridii cu

rol de ventuze

C. Strobila are până la 2000 proglote

D. Proglotele sunt mai late decat lungi, uterul este median,rozetat,lipsit de ramificaţii

uterine, comunică cu exteriorul prin tocostom

Page 255: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

255

E. Oul este oval, are 70/45 microni, operculat la o extremitate, la cealaltă prezintă un

pinten numit carena

26. Omul se infectează cu Diphyllobotrium latum :

A. Prin consum de peşte răpitor crud

B. Prin consum de peşte insuficient preparat termic

C. Prin consum de ficat de peşte suficient preparat termic

D. Toate variantele de mai sus sunt corecte

E. Prin consum de icre care nu au fost congelate niciodată şi care conţin larve

plerocercoide

27. Ciclul de viaţă la Diphyllobotrium latum cuprinde:

A. Scolexul se fixează în intestinul subţire

B. Adultul necesită 1-3 săptămâni de evoluţie şi ouăle sunt eliminate prin materiile

fecale ale bolnavului

C. Se elimină peste 1 milion ouă zilnic

D. Pentru a-şi continua evoluţia oul trebuie să ajungă în mediul acvatic şi aici poate

embriona în câteva luni.

E. Larva caută gazda intermediară reprezentată de un crustaceu

28. Manifestările nespecifice digestive la Diphyllobotrium latum cuprind:

A. Dureri abdominale

B. Apetit capricios

C. Greaţă

D. Diaree cu mucus

E. Nu poate fi asimptomatică

29. Tratamentul Diphyllobotrium latum cuprinde:

A. Niclosamid 2grame/zi ( 8 comprimate)

B. Comprimatele trebuie luate într-o singură priză pe stomacul gol

C. Tabletele se mestecă

D. Praziquantel 10mg/kgc/ zi în 3 prize

E. Dovada reuşitei tratamentului constă în eliminarea parazitului cu tot cu scolex

30. Referitor la morfologia Tenia echinococcus următoarele afirmaţii sunt corecte:

A. Este un cestod mic, de 4-6 mm

B. Prezintă scolex, cu 8 ventuze şi o coroană dublă de cârlige alcatuită din 28-40

cârlige dispuse pe două rânduri

C. Prezintă gât subţire

D. Toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte

E. Prezintă strobila cu1000 proglote

31. Referitor la strobila Tenia echinococcus selectaţi afirmaţiile corecte:

A. Are 3 proglote

B. Primul proglot este matur şi are organele sexuale dezvoltate

C. Al doilea proglot situat lânga gât prezintă organe sexuale imature

Page 256: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

256

D. Al treilea proglot este plin cu ouă embrionate, 500-800

E. Ouăle embrionate sunt infecţioase pentru om şi pentru animale

32. Referitor la larva Tenia echinococcus sunt corecte afirmaţiile:

A. Se numeşte hidatidă sau chist hidatic.

B. Se dezvoltă în gazda intermediară “normală”: ovine, bovine, porcine şi accidental în

organismul uman

C. Are ritm de creştere de 1-5 cm pe an.

D. Toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte

E. Formarea protoscolecşilor durează aproximativ o lună.

33. Referitor la membrana proligeră a Tenia echinococcus sunt corecte următoarele

afirmaţii:

A. Căptuşeşte spre interior cuticula

B. Are 10-25 microni

C. Este partea fertilă a larvei

D. Dă naştere veziculelor proligere, protoscolecşilor şi a lichidului hidatic spre exterior

şi a cuticulei spre interior

E. Se hrăneşte prin difuziune

34. Următoarele afirmaţii referitoare la veziculele proligere Tenia echinococcus sunt

false cu excepţia:

A. Rezultă din înmugurirea membranei proligere în interiorul hidatidei

B. Au aspect de boabe de strugure

C. Sunt legate de membrana proligeră printr-un pedicul

D. Pediculul se rupe la un moment şi eliberează veziculele fiice în interiorul chistului

E. Au aspect de albuş de ou coagulat

35. Protoscolecşii Tenia echinococcus se caracterizează prin:

A. Sunt capetele viitoarelor tenii

B. Se află în veziculele prologere

C. Au aspect ovoid, dimensiuni de 10 microni

D. Au 4 ventuze şi 1 coroană de cârlige

E. Se găsesc câte 3-8 protoscolecşi în fiecare veziculă fiică

36. Omul se infectează cu Tenia echinococcus :

A. Pe cale digestivă prin ingestia de ouă de Echinococcus granulosus din materiile

fecale ale câinelui care este gazda intermediară

B. Prin contaminare directă prin contact cu blana câinelui

C. Prin alimente contaminate prin praf

D. Prin mâinile murdare

E. Numai variantele A şi C sunt corecte

37. Următoarele afirmaţii referitoare la ciclul de viaţă Tenia echinococcus sunt false cu

excepţia:

A. Câinele este gazdă definitivă

Page 257: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

257

B. Gazde intermediare sunt ierbivorele(oile)

C. În ciclul domestic câinele se infectează prin consumul de viscere crude

D. În intestinul câinelui larva se transformă în adult care elimină ouă şi contaminează

astfel păşunea

E. Omul devine gazdă definitivă accidentală şi în acest caz ciclul parazitului se opreşte

38. Referitor la manifestările clinice ale Tenia echinococcus alegeţi afirmaţiile

incorecte:

A. Boala se numeste hidatidoză

B. Este primară când omul înghite ouăle parazitului,iar embrionul trece în sânge şi

ajunge în viscere dând naştere larvei

C. Cele mai frecvente sunt la nivel hepatic 20-30%

D. Cele de la nivel pulmonar sunt în procent de 70%

E. Ulterior prin trecerea prin cele două filtre pot ajunge în orice alt viscer

39. Referitor la manifestările clinice Tenia echinococcus selectaţi afirmaţiile incorecte:

A. În forma primară din cauza toxinelor parazitare pot apărea reacţii de

hipersensibilitate în special la nivel cutanat, cu eozinofilie moderată.

B. Apare astenia generală

C. Uneori pacienţii sunt asimptomatici atât timp cât chisturile sunt de dimensiuni

mari,nu comprimă organele învecinate şi sunt integre,eliberează antigene în circulaţie,

peretele cuticular fiind permeabil

D. Sunt variabile în funcţie de localizare

E. Cazurile asimptomatice nu sunt descoperite imagistic echografic

40. Manifestările clinice cu localizare hepatică ale Tenia echinococcus sunt:

A. Hepatomegalie

B. Angiocolită

C. Icter

D. Hidatidoză peritoneală prin ruperea chistului cu şoc anafilactic

E. Numai variantele A,B şi C

41. Manifestările clinice cu localizare pulmonară Tenia echinococcus sunt:

A. Tuse neiritativă

B. Hemoptizii

C. Suprainfectarea chistului cu apariţia de abces

D. Vomică hidatică

E. Chist hidatic pulmonar voluminos în apropierea pleurei care nu se poate rupe în

urma unui efort de tuse

42. Manifestările clinice cu localizare cerebrală Tenia echinococcus sunt:

A. Crize epileptice

B. Hipertensiune intracraniană

C. Cefalee

D. Toate variantele de mai sus

E. Hipotensiune intracraniană

Page 258: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

258

43. Referitor la diagnosticul serologic Tenia echinococcus sunt corecte afirmaţiile:

A. Are la baza tehnici precum RIF, RFC, ELISA

B. Există 10-20 % serologie pozitivă în prezenţa infecţiei (chistul pulmonar, cerebral,

ocular, chisturi calcificate, la copii)

C. Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte

D. Fisurarea sau ruperea chistului e urmată de scaderea titrului de anticorpi

E. Este necesară monitorizarea în dinamica a pacienţilor postoperator

44. Referitor la tratamentul Tenia echinococcus sunt incorecte afirmaţiile:

A. Chisturile suprainfectate cu fistule necesită cura chirugicală

B. Tratamentul antiparazitar pre şi postoperator scade semnificativ riscul recidivei

postoperatorii

C. Persoanele vârstnice, persoanele cu boli asociate, cei cu intervenţii repetate pentru

hidatidoză, cu chisturi hidatice multiple, cei cu chisturi mici sau medii necesită

tratament medicamentos

D. Se administrează Albendazole 10-15 mg/kg corp/ fracţionat în 8 prize X 1 lună

E. Curele se repetă separate de 6 luni de pauză terapeutică asociind medicamente

hepatoprotectoare

45. Referitor la cura PAIR sunt corecte afirmaţiile:

A. Înseamnă puncţie, aspiraţie, injectare, reaspiraţie

B. Este o alternativă la intervenţia chirurgicală pentru chisturile hidatice hepatice

accesibile puncţionării

C. Pacienţii trataţi medicamentos trebuie supravegheaţi 2 ani de la oprirea medicaţiei

D. Pacienţii trataţi medicamentos trebuie supravegheaţi după o intervenţie chirurgicală

E. Variantele A şi B sunt false

46. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:

A. Tenia solium alcătuită din 1000 de proglote

B. Tenia saginata alcătuită din 2000 de proglote

C. Tenia echinococcus alcătuită din 4000 de proglote

D. Diphyllobotrium latum alcătuită din 3 proglote

E. Variantele A şi B sunt corecte

47. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia

A. Tenia solium este un vierme plat,nesegmentat cu dimensiuni de până la 10 metri

B. Tenia echinococcus este numită şi “tenia cărnii de vită”

C. Tenia saginata produce boala numita hidatidoză sau chistul hidatic

D. Diphyllobotrium latum consumă vitamina B12 şi acidul folic determinând anemia

megaloblastică

E. Tenioza este infecţia produsă de parazitul adult în intestinul uman şi cisticercoza

este infecţia produsă de forma larvară în ţesuturile umane

48. Referitor la lichidul hidatic sunte corecte afirmaţiile:

A. Este secreţia larvei “apa de stânca”

Page 259: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

259

B. Ph-ul este de 7.4

C. Toate variantele de mai sus sunt corecte

D. Este nesteril în condiţiile în care membranele chistului sunt intacte

E. Este puternic antigenic,în cazul ruperii membranelor chistice apare şocul anafilactic

49. Referitor la morfologia Tenia echinococcus următoarele afirmaţii sunt incorecte:

A. Este un cestod mic, de 4-6 mm

B. Prezintă scolex, cu 8 ventuze şi o coroană dublă de cârlige

C. Prezintă gât subţire

D. Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte

E. Prezintă strobila cu 1000 proglote

50. Referitor la proglotele gravide Tenia solium selectaţi variantele incorecte:

A. Au raportul lungime/lăţime de 1:3

B. Uterul fiecărui proglot e situat median, are orificiu de comunicare cu exteriorul

C. Conţine 50.000 ouă

D. Cuprinde 5-10 ramificaţii uterine

E. Există ramificaţii secundare de tip dendritic

51. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cestode :

A. Sunt viermi plaţi

B. Sunt viermi cilindrici

C. Sunt segmentaţi

D. Sunt nesegmentaţi

E. Sunt hermafrodiţi

52. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la morfologia cestodelor:

A. Prezenţa sistemului excretor

B. Prezenţa sistemului nervos

C. Prezenţa sistemului vascular

D. Prezenţa sistemului digestiv

E. Sexele sunt separate

53. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la proglotele cestodelor:

A. Sunt tinere în apropierea gâtului

B. Cele tinere au uterul plin de ouă

C. Cele bătrâne se elimină cu materiile fecale

D. Cele adulte au aparatul reproducător bine diferenţiat

E. Cele tinere au structura internă bine diferenţiată

54. Tenia solium produce:

A. Cisticercoza reprezentând forma larvară în ţesuturile umane

B. Tenioza reprezentând forma adultă în ţesuturile umane

C. Cisticercoza reprezentând forma adultă în intestinul omului

D. Tenioza reprezentând forma adultă în intestinul omului

E. Cisticercoza şi tenioza în organismul uman

Page 260: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

260

55. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Tenia solium:

A. Este un vierme cilindric

B. Are dimensiuni de 3 cm

C. Are aproximativ 1000 proglote

D. Are corpul segmentat

E. Are un scolex cu 4 ventuze

56. Proglotele gravide de Tenia solium:

A. Conţin utere cu aproximativ 50000 de ouă

B. Prezintă utere cu 5-10 ramificaţii

C. Sunt mai late decât lungi

D. Prezintă ramificaţii uterine secundare de tip dedritic

E. Prezintă utere care nu au orificii de comunicare cu mediul extern

57. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la oul de Tenia solium:

A. Este neembrionat în momentul eliminării

B. Este infecţios pentru om

C. Este infecţios pentru porc

D. Este embrionat în momentul eliminării

E. Nu este infecţios pentru om sau porc

58. Referitor la ciclul de viaţă al Tenia solium putem afirma următoarele:

A. Omul se infectează odată cu ingestia cărnii de porc cu cisticerci

B. Viermele devine adult într-un an

C. Porcul se infectează prin ingestia proglotelor cu ouă de pe sol

D. În tubul digestiv al omului cisticercul traversează peretele intestinal

E. Proglotele cu ouă ajung pe sol odată cu materiile fecale

59. Tenioza se manifestă prin:

A. Dureri musculare

B. Alergodermii

C. Uneori este asimptomatica

D. Apetit crescut

E. Febră

60. Cisticercoza se manifestă prin:

A. Hidrocefalie dacă se găseşte la nivelul LCR

B. Afectarea nervilor oculomotori

C. Afectarea nerului olfactiv

D. Tulburări psihice

E. Tumorete nedureroase la nivelul muşchilor

61. Diagnosticul de tenioză se pune pe:

A. Evidenţierea proglotelor în scaune numai în primele două luni de la infecţie

B. Evidenţierea în scaun a parazitului adult(după tratament)

Page 261: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

261

C. Evidenţierea ramificaţiilor uterine

D. Evidenţierea proglotelor strict între scaune

E. Evidenţierea ouălelor prin metoda Kato-Miura

62. Diagnosticul cisticercozei se stabileşte prin:

A. Computer tomograf (CT)

B. Rezonanţă magnetică nucleară (RMN)

C. Echografie

D. Examen coproparazitologic direct

E. Examen coproparazitologic după metode de concentrare

63. Tratamentul infecţiilor cu Tenia solium se face cu:

A. Niclosamidă 2 g doza unică

B. Praziquantel

C. Nu se instituie dacă scolexul este eliminat

D. Antiemetice şi purgativ

E. Cloramfenicol

64. Ca şi morfologie Tenia saginata se caracterizează prin:

A. Prezenţa unui scolex cu cârlige

B. Strobila este alcătuită din aproximativ 2000 de proglote

C. Strobila ajunge până al 10 m

D. Strobila măsoară 4 cm

E. Scolexul prezintă 4 ventuze

65. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la proglotele de Tenia saginata:

A. Au aproximativ 3 m

B. Prezintă un orificiu de eliminare a ouălelor

C. Au un uter este aşezat median

D. Au un uter cu 16 ramificaţii

E. Fiecare proglot conţine aproximativ 100 ouă

66. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la oul de Tenia saginata

A. Conţine un singur embriont hexacant

B. Nu se poate deosebi de oul Teniei Solium

C. Nu este infetios pentru om

D. Nu este infecţios pentru bovine

E. Se găseşte în proglotele din tenia adultă de la nivelul intestinului uman

67. Referitor la ciclul de viaţă al Teniei saginata se pot afirma următoarele:

A. Omul se îmbolnăveşte prin ingestia cărnii infestată cu cisticerci

B. Cisticercul traversează peretele intestinal

C. Cisticercul după ce traversează peretele intestinal se localizează la nivelul ficatului

D. Cisticercul se ataşează de mucoasa intestinală

E. Adultul se găseşte la nivelul intestinului uman

Page 262: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

262

68. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la manifestările clinice în infecţia cu Tenia

saginata:

A. Este întotdeauna simptomatică

B. Febră

C. Frisoane

D. Tulburări de tranzit

E. Dureri abdominale

69. Diagnosticul infecţiilor cu Tenia saginata se pune pe:

A. Examenul microscopic al proglotului

B. Evidenţierea proglotelor numai în materiile fecale

C. Evidenţierea proglotelor în materiile fecale şi între scaune

D. Diagnosticul diferenţial cu Tenia solium se face prin numărarea ramificaţiilor

uterine

E. Evidenţierea ouălelor în scaun doar dacă proglotele se sparg

70. Tratamentul infecţiilor cu Tenia saginata se face cu:

A. Niclosamid

B. Praziquantel

C. Albedazol

D. Cloramfenicol

E. Nistatin

71. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Diphyllobothrium latum:

A. Este un cestod de talie mare

B. Ajunge la dimensiuni de 15 m

C. Este un nematod

D. Sexele sunt separate

E. Corpul este segmentat

72. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la strobila parazitului Diphyllobothrium latum:

A. Are aproximativ 4000 de proglote

B. Atinge în jur de 13-15 m

C. Prezintă utere cu 20 ramificaţii uterine

D. Prezintă uter ce nu comunică cu exteriorul

E. Prezintă utere ce conţin ouă operculate

73. Referitor la ciclul de viaţă al parazitului Diphyllobothrium latum putem afirma că:

A. Omul se infectează prin consumul de carne de peşte

B. Omul se infectează prin ingestia accidentală a ouălor ce contaminează alimentele

C. Parazitul străbate peretele intestinal şi se localizează la nivel hepatic,pulmonar şi

cerebral

D. În 1-3 luni parazitul elimina ouăle odată cu materiile fecale

E. Parazitul adult se localizează la nivelul intestinului uman

74. Diagnosticul infecţiilor cu Diphyllobothrium latum se pune pe:

Page 263: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

263

A. Examen serologic

B. Examen copropzrazitologic

C. Hemoleucograma care arata anemie macrocitara (diagnostic de orientare)

D. Evidenţierea proglotelor (cazuri rare)

E. Echografie

75. Tratamentul infecţiilor cu Diphyllobothrium latum se face cu:

A. Niclosamid

B. Praziquantel

C. Metronidazol (tratament de elecţie)

D. Miconazol

E. Cloramfenicol

76. Tenia echinococcus adult parazitează:

A. Porcul

B. Ierbivorele

C. Carnivorele

D. Păsările

E. Câinele

77. Morfologic Tenia echinococcus se caracterizează prin:

A. Este un parazit de talie mică

B. Este un nematod

C. Corpul prezintă 3 proglote

D. Ouăle sunt neinfecţioase pentru om

E. Ouăle sunt neinfecţioase pentru câine

78. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la larvă de Tenia echinococcus:

A. Se mai numeşte şi hidatida sau chist hidatic

B. Se dezvoltă în gazda intermediară

C. Ritmul de creştere este 2 m pe an

D. Se localizează cel mai frecvent în ficat

E. Se localizează cel mai frecvent în intestin

79. Cuticula chistului hidatic se caracterizează prin:

A. Este multilamelară

B. Este elastică

C. Nu permite creşterea larvei

D. Se hrăneşte prin difuziune

E. Este peretele intern al chistului hidatic

80. Proligera chsitului hidatic se caracterizează prin:

A. Este membrana germinativă

B. Este membrana externă

C. Dă naştere protoscolocsilor

D. Dă naştere lichidului hidatic

Page 264: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

264

E. Este membrana internă

81. Veziculele proligere ale chistului hidatic se caracterizează prin:

A. Rezultă din înmugurirea numai la exterior a proligerei

B. Eliberează celulele fiice spre interiorul chistului

C. Conţin protoscolecşi

D. Au aspect de „boabe de strugure”

E. Se leagă de proligera printr-un pedicul

82. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la lichidul hidatic:

A. Este steril dacă membranele sunt intacte

B. Este puternic antigenic

C. În cazul ruperii membranelor poate produce şoc anafilactic

D. Nu este un bun mediu de cultură al bacteriilor

E. Se mai numeşte şi „apa de stancă”

83. Ciclul de viaţă al Tenia echinococcus cuprinde următoarele etape:

A. Gazda definitivă este omul

B. Gazda intermediară este câinele

C. Omul constituie o gazdă intermediară ocazională

D. În intestinul câinelui larvă se transformă în adult

E. Câinele se infectează prin ingestia organelor crude

84. Manifestările clinice ale hidatidozei cuprind:

A. Hidatidoza primară se poate localiza la nivelul ficatului

B. Hidatidoza primară se poate localiza la nivelul pulmonului

C. Apar reacţii de hipersensibilitate în special la nivel cutanat

D. Pacienţii sunt întotdeauna simptomatici

E. Poate produce icter dacă se găseşte la nivel intestinal

85. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la hidatidoza hepatică:

A. Se manifestă prin icter

B. Se manifestă prin angiocolită

C. Se manifestă prin hepatomegalie

D. Poate evolua cu şoc anafilactic dacă se rupe chistul

E. Se manifestă prin tulburări de tranzit

86. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la hidatidoza pulmonară :

A. Se manifestă prin febra înalta dacă membranele chistului nu sunt rupte

B. Se manifestă prin tuse iritativă

C. Se manifestă prin hemoptizii

D. Se manifestă prin vomica hidatică

E. Nu produce pleurezie hidatică

87. Hidatidoza cerebrală se manifestă prin:

Page 265: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

265

A. Cefalee

B. Crize epileptice

C. Hepatosplenomegalie

D. Tuse iritativă

E. Hipertensiune intracraniană

88. Diagnostul infecţiilor cu Tenia echinococcus se pune pe:

A. Echo abdominal

B. Computer tomograf

C. RMN

D. Examen coproparazitologic

E. Evidenţierea anticorpilor prin metoda ELISA

89. Tratamentul chistului hidatic se face prin:

A. Terapie antiparazitară

B. Terapie chirurgicală

C. PAIR

D. Administrarea de antbiotice în toate cazurile de chist hidatic

E. Tratament exclusiv chirurgical

90.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cestode:

A. Sunt viermi plaţi, nesegmentaţi

B. Au un sistem nervos şi excretor rudimentar

C. Au aparat digestiv şi circulator

D. Se hrǎnesc prin osmozǎ cu substanţe din intestinul subţire al gazdei definitive, prin

cuticulǎ

E. Sunt peste 5000 specii cunoscute

91.Cestodele prezintǎ:

A. Scolexul cu structuri specializate de fixare la nivelul gazdei definitive

B. Gâtul este porţiunea de lânga cap care dǎ naştere segmentelor corpului

C. Corpul este alcǎtuit din totalitatea proglotelor

D. Scolexul dǎ naştere segmentelor corpului

E. Gâtul este alcǎtuit din totalitatea proglotelor

92.Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la Tenia solium:

A. Adultul este un vierme plat nesegmentat

B. Scolexul are aproximativ 1 mm cu 4 ventuze şi 50 cârlige dispuse pe douǎ rânduri

C. Strobila este alcătuitǎ din aproximativ 900 proglote de forme şi dimensiuni diferite în

funcţie de vârstǎ

D. Proglotele bǎtrâne ajung la 6-12 mm

E. Uterul fiecǎrui proglot are un orificiu de comunicare cu exteriorul

93.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Tenia solium:

A. Proglotele au raportul lungime/ lǎţime la 3:1

B. Uterul fiecǎrui proglot e situat median şi nu are orificiu de comunicare cu exteriorul

Page 266: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

266

C. Un proglot conţine 50.000 de ouǎ

D. Adultul este un vierme plat nesegmentat

E. Au 5-10 ramificaţii uterine şi ramificaţii secundare de tip dicotomic

94.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Tenia solium:

A. Oul prezintǎ o membranǎ striatǎ şi embrionul hexacant infecţios din momentul

eliminǎrii

B. Larva se numeşte cisticerc, are aspect de veziculǎ translucidǎ, poate ajunge la 2

centrimetri

C. Oul se numeşte cisticerc

D. Larva prezintǎ o membranǎ striatǎ şi embrionul hexacant, infecţios din momentul

eliminǎrii

E. Tenioza este infecţia produsǎ de parazitul adult în intestinul uman

95.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la tenioza produsă de Tenia solium:

A. Omul se îmbolnăveşte prin consumul de carne de vitǎ insuficient preparatǎ termic,

care conţine cisticerci

B. În tubul digestiv uman larva este eliberatǎ în urma digestiei

C. Parazitul devine adult după 60-70 zile

D. Ultimele proglote pline cu ouǎ pot ajunge în mediul extern prin materiile fecale

E. Pe sol acestea pot fi consumate de cǎtre porc, iar în intestinul acestuia iese embrionul

hexacant, trece în sânge, se fixeazǎ în musculatura striatǎ a porcului

96.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Tenia saginata:

A. Parazitul adult prezintǎ scolexul piriform cu un diametru de 1-2mm, cu 4 ventuze

B. Posedǎ rostru şi cârlige

C. Gâtul prezintă botridii

D. Strobila este alcǎtuitǎ din proglote ajungând în total la 8-10 metri lungime

E. Proglotele bǎtrâne sunt pline cu ouă infecţioase

97.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator în tenioza produsă

de Tenia saginata:

A. Infecţia apare prin consum de carne de porc cu cisticerci insuficient preparatǎ termic

B. În urma digestiei se elibereazǎ cisticercul

C. Se ataşeazǎ cu cele 4 ventuze de mucoasa intestinului gros

D. Gâtul începe sǎ genereze proglote

E. Dupǎ 60-70 zile parazitul devine adult şi poate elimina proglote,apoi se contractǎ şi

eliminǎ ouǎle în fluidul vitelin lipicios din proglot

98. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Tenia echinococcus:

A. Este un parazit al câinelui

B. Adultul este un cestod mic ce prezintǎ un scolex, cu 4 ventuze şi o coroanǎ dublǎ de

cârlige

C. Adultul este un cestod de aproximativ 5 metri

D. Prezintă 3 proglote

E. Al treilea proglot este plin cu ouǎ embrionate

Page 267: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

267

99. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Tenia echinococcus:

A. Ouǎle embrionate sunt infecţioase pentru om şi pentru animale

B. Oul este ovoid, are 35-40μ o membranǎ cu striaţii radiare şi cu un embrion hexacant

în interior

C. Forma larvarǎ se numeşte hidatidǎ sau chist hidatic, se dezvoltǎ în gazda

intermediarǎ”normalǎ” şi accidental în organismul uman

D. Ritmul de creştere este de 10-15 cm pe an

E. Formarea protoscolecşilor dureazǎ 3 ani

100. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Tenia echinococcus:

A. Omul se infecteazǎ pe cale digestivǎ prin ingestia de ouǎ de Echinococcus granulosus

din materiile fecale ale câinelui

B. Boala se numeşte chist hidatic

C. Boala se numeşte echinococoză

D. Boala provocatǎ se numeşte hidatidozǎ

E. Boala provocatǎ se numeşte cisticercoză

Page 268: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

268

Tematica 11

Nematode intestinale : Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis

Nematode tisulare : Trichinella spiralis, Toxocara canis . Trematode

intestinale: Fasciola hepatica

Complement simplu

1. Despre nematode nu se poate spune că:

A. Au corpul cilindric

B. Prezintă cavitate generală cu aparat digestiv complet

C. Extremităţile sunt ascuţite sau rotunjite

D. Se mai numesc şi Nemathelminţi

E. Se mai numesc şi Plathelminţi

2. Următoarele afirmaţii referitoare la nematode sunt adevărate cu excepţia:

A. Femela este mai lungă decât masculul

BB.. AAuu sseexxee sseeppaarraattee

C. Masculul are o coadă răsucită

D. Femela are o coadă răsucită

E. Se mai numesc şi Nemathelminţi

3. Nematodele nu se caracterizează prin:

A. Au corpul cilindric

B. Sunt clasificate în nematode intestinale şi nematode tisulare

C. Nematode intestinale sunt: Ascaris, Enterobius

D. Nematode tisulare sunt: Trichinella, Toxocara, Filariile

E. Nematode intestinale sunt: Ascaris, Giardia

4. Ascaris lumbricoides nu se caracterizează prin:

A. Este cel mai mare nematod al omului

B. Femela are 20-25 cm lungime, lăţime de 6-7 milimetri

C. Masculul are 10-17 cm, lăţime de 4 mm

D. Prezintă capsulă bucală cu 3 buze cu margini dinţate

EE.. PPrreezziinnttăă aappaarraatt ddiiggeessttiivv iinnccoommpplleett

5. Despre oul de Ascaris lumbricoides nu se poate spune că:

A. Este nefertil atunci când e produs de femele în prezenţa unui exemplar mascul

în intestin

B. Ouăle nefertile sunt ouă mari, de circa 90 microni lungime, mai colţuroase, cu

înveliş mamelonat, culoare galben-brună, conţinut amorf ce umple complet oul

C. Ouăle fertile sunt ovale, de dimensiuni mai mici de 65-75/ 30-50 microni,

culoare galben-brună

D. Ambele tipuri de ouă sunt eliminate la exterior cu materiile fecale

E. Ouale nefertile sunt distruse

6. Oul de Ascaris lumbricoides nu se caracterizează prin:

A. Ouăle sunt acoperite de învelişul mamelonat cu rol de membrană protectoare

auxiliară, sub care se găseşte un strat incolor gros

B. În profunzimea învelişului mamelonat se află o membrană subţire

impermeabilă ce protejează oul aflat în interior

Page 269: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

269

C. Ouăle nefertile rezista în mediul extern şi embrionează pe sol devenind ouă

infecţioase

D. Parazitul este un geohelmint

E. Ambele tipuri de ouă sunt eliminate la exterior cu materiile fecale

7. Ciclul de viaţă al Ascaris lumbricoides nu se caracterizează prin:

A. Omul se infecteaza pe cale digestivă consumând fructe, legume, zarzavaturi

sau apă contaminate cu ouă de Ascaris lumbricoides neinfecţioase

B. După ingerare în intestinul subţire sub acţiunea sucurilor digestive este

eliberată larva

C. Larva peforează peretele intestinal şi intră în torentul sanguin

D. Pe cale portală ajunge la ficat unde în 4 zile creşte până la 400 microni

E. Ulterior migrează prin sânge şi ajunge la plămân, unde poate staţiona 7-10

zile

8. Următoarele afirmaţii referitoare la ciclul de viaţă al Ascaris lumbricoides

sunt adevărate cu excepţia:

A. În plămân larva atinge 1-2 milimetri

B. Larva rupe peretele alveolar, ajunge în alveolele pulmonare, ajunge în

bronhiole, bronhii, trahee şi ascensionează la nivelul laringelui

C. Larvele pot fi eliminate prin tuse iritativă şi ajung în mediul extern unde sunt

distruse sau ajung în faringe şi sunt înghiţite şi ajung în intestinul subţire

D. Se ataşează de mucoasa intestinului subţire, iar în 2-3 luni devin paraziţi

adulţi şi masculii depun ouă

E. Ouale nefertile ce ajung în mediul extern sunt distruse, cele fertile

embrionează pe sol şi devin infecţioase

9. Despre patogenia Ascaris lumbricoides nu putem spune că:

A. Larvele ce trec prin intestin şi ficat nu produc manifestări patologice

deosebite nici atunci când migrează sute de larve în acelaşi timp

B. În plămân apare infiltrat inflamator cu PMN şi în special eozinofile, cristale

Charcot Leyden

C. Ca urmare a interacţiunii între parazit şi gazda apar hemoragii şi exudat în

alveolele pulmonare

D. La contactele repetate cu antigenele hipersensibilizante apar reacţii de

hipersensibilitate din partea gazdei

E. Parazitul adult este destul de bine tolerat, excepţie când infecţia e masivă şi

apare ocluzia intestinală, perforaţie intestinală

10. Alegeţi răspunsul greşit referitor la manifestările Ascaris lumbricoides:

A. Cuprinde faza de migrare pulmonară cu tuse iritativă sau/şi prurit şi erupţii

urticariene

B. Cuprinde faza de localizare intestinală asimptomatică

C. Faza de migrare pulmonară se caracterizează prin dureri abdominale, greaţă,

vărsături, diaree

D. Apare hipersensibilizare la alergnele parazitului cu bronşită astmatiformă,

conjunctivită alergică, alergodermii

E. La RX se poate observa infiltrat inflamator fugace

11. Despre Enterobius vermicularis nu putem spune că:

Page 270: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

270

A. Este un nematod mic, de culoare albicioasă

B. Femela are până într-un centimetru, extremităţile drepte

C. Este o nematodă intestinală

D. Este o nematodă tisulară

E. Aparţine genului Enterobius

12. Enterobius vermicularis nu se caracterizează prin:

A. Mascul are 3-5 mm, coada rasucită

B. Femela are până într-un centimetru, extremităţile drepte

C. Partea mediană a femelelor este mai subţire datorită celor 2 utere pline cu ouă

D. La extremitatea anterioară prezintă buton cefalic cu care se poate ataşa de

mucoasa cecului

E. Produce boala numită enterobioză

13. Despre oul de Enterobius vermicularis nu se poate spune că:

A. Este ovoidal, turtit,cu înveliş dublu, transparent

B. Prin transparenţă se poate observa embrionul giriniform

C. În 1-4 ore embrionul(din ou) trece în forma infecţioasă

D. Omul se infectează prin ingestia ouălor

E. Toate răspunsurile sunt greşite

14. Ciclul de viaţă al Enterobius vermicularis nu se caracterizează prin:

A. Omul se infectează prin ingestia ouălor de pe alimentele contaminate

B. Prin digestia sucurilor enzimatice se eliberează larva

C. Larvele migrează în jejun unde devin viermi adulţi, iar după acuplare se

fixează pe mucoasa cecului şi rămân ataşaţi de mucoasă toată viaţa

D. Apare migrarea nocturnă a femelelor către anus unde depun toate ouăle odata

în pliurile anale şi mor

E. Masculul poate migra şi în afara anusului, iar ouăle sunt depuse perianal

15. Infecţiile cu Enterobius vermicularis se caracterizează prin următoarele, mai

puţin:

A. Prin ataşarea de mucoasa intestinală produc dureri abdominale scaune

mucoase, diareice

B. Prin migrare pot ajunge în apendice: apendicita acută sau cronică

C. Prin migrare nu pot produce granuloame în viscere

D. Se cronicizează prin autoinfectare sau reinfectare

E. Se utilizează metoda amprentei anale (scotch tape) datorită faptului că ouăle

sunt aderente de mucoasa perianală

16. Despre Trichinella spiralis nu se poate pune că:

A. Boala produsă se numeşte trichineloză

B. Omul este o victimă accidentală

C. Aparţine genului Trichinella şi este o nematodă intestinală

D. Aparţine genului Trichinella şi este o nematodă tisulară

E. Este un nematod mic

17. Trichinella spiralis nu se caracterizează prin:

A. Femela este vivipară, eclozarea oului are loc intrauterin

Page 271: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

271

B. Larvele sunt mobile, mici, trec în circulaţia generală şi ajung în tot

organismul

C. Larvele au o formaţiune ascuţită la capătul proximal şi pătrund în celula

musculară somatică

D. Femela are 3-4 mm, iar masculul are 1.5 mm

E. Doar primele 2 răspunsuri sunt corecte

18. Următoarele afirmaţii referitoare la ciclul de viaţă al Trichinella spiralis sunt

corecte, mai puţin:

A. Pătrunde în organism prin consum de carne de porc, mistreţ, cal, insuficient

preparată termic ce conţine larve închistate

B. Sucurile digestive eliberează larva din celulele doică

C. Pătrund în intestinul subţire,în circa 30 ore se maturează, apoi se reîntorc în

lumenul intestinal unde se acuplează

D. Prima generaţie de larve, cele consumate prin carne, pătrund în sânge şi în tot

organismul

E. Adulţii sunt eliminaţi prin intestin

19. Despre ciclul de viaţă al Trichinella spiralis nu se poate spune că:

A. A doua generaţie de larve, nu cele consumate prin carne, pătrund în sânge şi

în tot organismul

B. Larvele care ajung în musculatura striată se închistează

C. Larva patrunsă în ţesutul muscular se spiralează şi nu mai este viabilă

D. Se formează chistul muscular (celula doică), se fibrozează şi se poate calcifica

în 6-9 luni

E. Adulţii sunt eliminaţi prin intestin

20. Infecţiile cu Trichinella spiralis nu se caracterizează prin:

A. La nivelul intestinului produc necroză, infiltrat inflamator

B. Larvele localizate în musculatura somatică cresc în lungul fibrei

musculare,apoi se răsucesc

C. Un număr mai mic de 10 larve în muşchi determină forma severă la pacienţi

D. Larvele din miocard, ficat, creier se distrug şi eliberează alergene, producând

reacţii de hipersensibilitate

E. Apar reacţii alergice fatale în infecţiile masive

21. Infecţiile cu Trichinella spiralis se caracterizează prin următoarele cu

excepţia:

A. Incubaţie este de câteva zile de la ingestie

B. Faza de debut constă în 1-2 zile cu greaţă,vărsături, diaree

C. Faza de stare constă în migrarea larvelor în torentul sanguin prin febră, 40C, o

stare pseudogripală

D. Prezenţa larvelor în muşchi nu determină dureri ale muşchilor maseteri,

oculari

E. Închistarea larvelor în a 3-a săptămână de boală determină scăderea febrei,

mialgiilor şi urticariei

22. Despre genul Toxocara nu se poate spune că:

A. Cuprinde nematode intestinale care parazitează animalele

B. Cuprinde nematode tisulare care parazitează animalele

Page 272: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

272

C. Animalele sunt gazde definitive

D. Ouăle pot ajunge accidental în organismul uman

E. Cuprind speciile Toxocara canis şi Toxocara cati

23. Ciclul de viaţă al speciilor din genul Toxocara nu se caracterizează prin:

A. Paraziţii adulţi se găsesc în intestinul animalelor

B. Dupa acuplare femela produce ouă care sunt eliminate în mediul extern

C. În 2-3 săptămâni ouăle embrionează

D. Ingerate de un mamifer, larvele nu eclozează în intestin, trec în sânge, trec

prin ficat şi plămân şi se stabilesc în intestin devenind adulţi şi producând ouă

E. Oul este neembrionat şi neinfecţios în momentul eliminării

24. Următoarele afirmaţii referitoare la ciclul de viaţă al speciilor din genul

Toxocara sunt adevărate cu excepţia:

A. La animalele adulte larvele care migrează în sânge ajung,dar nu rămân viabile

în musculatura somatică

B. Larvele sunt reactivate în momentul gestaţiei şi trec prin placentă la căţei

C. Ingerate de un mamifer, larvele nu eclozează în intestin, trec în sânge, trec

prin ficat şi plămân şi se stabilesc în intestin devenind adulţi şi producând ouă

D. Paraziţii adulţi se găsesc în intestinul animalelor

E. Sunt geohelminţi,ouăle embrionează pe sol timp de 10-20 zile

25. Despre infecţiile cu specii din genul Toxocara nu se poate spune că:

A. Se produc prin ingestie accidentală de ouă embrionate infecţioase de pe sol

B. În intestinul uman larva eclozează, trece prin peretele intestinal şi ajunge în

sânge încearcând să efectueze ciclul perienteric

C. Din cauza “impasului parazitar”, larvele migrează în sânge un timp mai

îndelungat ajungând şi în viscere pe care nu le străbat în mod normal

D. În timp larvele sunt inactivate în organismul uman şi ulterior distruse şi

resorbite sau calcificate

E. Migrarea larvelor în ţesuturi produce microhemoragii, dar nu produce focare

de necroză, infiltrate inflamatorii cu PMN şi eozinofile

26. Infecţiile cu specii din genul Toxocara nu se caracterizează prin:

A. Tulburările neurologice de tipul cefalee, insomnie, encefalită, meningită, crize

comiţiale sunt produse de larva migrans visecralis

B. Manifestările cutanate de tipul urticarie cu prurit, edeme apar doar în

toxocaroza ascunsă

C. Scăderea brutală a acuităţii vizuale apare din cauza larvei migrans ocularis

D. Larva migrans ocularis produce deobicei infecţie la un singur ochi

E. Larva migrans ocularis afecteză polul posterior al ochiului prin decolare de

retină

27. Infecţiile cu specii din genul Toxocara nu se caracterizează prin:

A. Febra, hepatomegalie, splenomegalie, bronşita, tulburările digestive sunt

produse doar de larva migrans ocularis

B. Larva migrans ocularis afectează polul anterior al ochiului prin iridociclita,

cataractă, cheratită

C. Manifestări nespecifice de tipul paloare, cefalee, astenie, greaţă, scădere

ponderală pot fi semne de toxocaroză ascunsă

Page 273: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

273

D. Manifestările cutanate de tipul urticarie cu prurit, edeme sunt produse de

Larva migrans visceralis

E. Tulburări neurologice de tipul cefalee, insomnie, encefalită, meningită, crize

comiţiale sunt produse de Larva migrans visceralis

28. Alegeţi răspunsul greşit

A. Genul Ascaris cuprinde nematode intestinale

B. Genul Enterobius cuprinde nematode intestinale

C. Genul Toxocara cuprinde nematode tisulare

D. Genul Trichinella cuprinde nematode intestinale

E. Genul Trichinella cuprinde nematode tisulare

29. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu excepţia:

A. Cel mai mare nematod al omului este Enterobius vermicularis

B. Speciile din genul Toxocara au formă alungită, cilindrică, culoare gris, la

nivelul extremităţii cefalice prezintă 2 aripioare laterale

C. Ascaris lumbricoides şi speciile din genul Toxocara sunt geohelminţi

D. Fierberea rufăriei este recomandată în cazul infecţiei cu Enterobius

vermicularis

E. La nematode femela este mai lungă decât masculul

30. Alegeţi răspunsul eronat:

A. Sindromul Loeffler apare în urma infecţiei cu Ascaris lumbricoides

B. În formele grave de trichineloză se administrează Cortizon şi antihistamince

a-H1, miorelaxante, antialgice

C. Oul Toxocara canis este embrionat şi infecţios în momentul eliminării

D. Ciclul de trecere prin ficat şi plămân se numeşte ciclul perienteric

E. Nematodele au corpul acoperit de o cuticulă ce conţine keratina şi suferă

fenomenul de năpârlire

31. Fasciola hepatica face parte din:

A. Plathelminţi

B. Protozoare

C. Nemathelminţi

D. Sporozoare

E. Atrtropode

32. Nemathelminţii se caracterizează prin:

A. Corp plat

B. Nu au cavitate generală

C. Suferă procesul de năpârlire necesar creşterii

D. Sunt hermafrodiţi

E. Masculul este mai lung decât femelă

33. Referitor la Fasciola hepatica se pot afirma următoarele:

A. Este un vierme plat segmentat

B. Are sexe separate

C. Nu prezintă cuticula cu spini

D. Se localizează la nivelul ţesutului muscular

E. Prezintă un orificiu buco-anal

Page 274: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

274

34. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la oul de Fasciola hepatica:

A. Are coaja groasă

B. Este neoperculat

C. Este infecţios la eliminarea din gazda definitivă

D. Înăuntru se găseşte celula ou

E. Este embrionat în momentul eliminării din gazda definitivă

35. Clinic infecţia cu Fasciola hepatica se manifestă prin:

A. Prurit cutanat

B. Dureri în hipocondrul stâng

C. Splenomegalie

D. Frisoane

E. Dureri musculare

36. Diagnosticul Fasciola hepatica se pune prin următoarele metode cu excepţia:

A. În examen coproparzitologic se evidenţiază parazitul matur în lichidul

duodenal

B. Evidenţierea anticorpilor anti Fasciola hepatica

C. Diagnostic imagistic

D. Diagnosticul ouălor de pasaj

E. Diagnostic de orientare pe baza ingestiei de salată sălbatică în antecedente

37. Plathelminţii se caracterizează prin următoarele cu o excepţie:

A. Corp turtit

B. Tub digestiv complet

C. Organele se găsesc într-un ţesut conjunctiv numit parenchim

D. Se împart în cestode şi trenatode

E. Nu au cavitate generală

38. Ascaris lumbricoides face parte din clasa :

A. Flagelata

B. Nematelminţi

C. Ciliate

D. Sporozoare

E. Artropode

39. Următoarele afirmaţii legate de aspectele morfologice ale Ascaris

lumbricoides sunt adevărate cu excepţia :

A. Ascaridul este cel mai mare vierme cilindric care parazitează organismul

uman

B. Parazitul femel măsoară 20-25 cm

C. Parazitul mascul are extremitatea distală curbată ventral

D. Orificiul bucal al parazitului este situat la extremitatea posterioară

E. Parazitul femel are ambele extremităţi uşor efilate şi drepte

40. Ascaridul:

A. Elimină ouă neinfecţioase

B. Larva care ajunge în duoden se dezvoltă în vierme adult

C. Este un cestod

Page 275: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

275

D. Se poate evidenţia prin coprocultură

E. După acuplare femela migrează în regiunea anală pentru a depune ouăle

41. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la oul de Ascaris lumbricoides :

A. Este întotdeauna fertil

B. Are la exterior un înveliş subţire dublu

C. Oul eliminat la exterior cu materiile fecale este nefertil dacă nu sunt masculi

adulţi în intestin

D. Adăposteşte la interior un embrion giriniform

E. Măsoară în jur de 50µ

42. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia :

A. Femela de Ascaris lumbricoides elimină zilnic aproximativ 250000 ouă

neembrionate

B. În mediul extern procesul de embrionare necesită condiţii speciale

temperatură de 37°C şi umiditate 40%

C. Larva traversează peretele intestinal şi ajunge prin circulaţia portă în ficat

D. Larva pătrunde în venele hepatice şi arterele pulmonare ajungând în

parenchimul pulmonar

E. Larvele pot fi eliminate prin tuse

43. Reacţiile de hipersensibilitate provocate de Ascaris lumbricoides sunt

următoarele cu excepţia :

A. Astm bronşic

B. Edem angioneurotic

C. Urticarie

D. Hemoragii subunghiale

E. Infiltrat pulmonar eozinofilic

44. Tabloul clinic determinat de Ascaris lumbricoides cuprinde următoarele

simptome cu excepţia :

A. Tuse seacă

B. Dureri retrosternale

C. Diaree sau constipaţie

D. Dureri abdominale

E. Hemoragii subconjunctivale

45. Diagnosticul de infecţie cu Ascaris lumbricoides se bazează pe :

A. Reacţia de fixare a complementului

B. RMN

C. Serologic prin metoda ELISA

D. CT

E. Examen macroscopic al materiilor fecale în care se evidenţiază paraziţii

adulţi eliminaţi

46. Tratamentul infecţiei cu Ascaris lumbricoides constă în :

A. Tratament chirurgical

B. Mebendazol 200 mg de două ori pe zi 3 zile consecutive

C. Mintezol 25 mg/kgc/zi

D. Corticosteroizi

Page 276: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

276

E. Bithionol

47. Parazitul femel de Enterobius vermicularis măsoară :

A. 20-25 cm

B. 10-17 cm

C. 1 cm

D. 5 mm

E. 2-3 cm

48. Următoarele afirmaţii referitoare la morfologia oxiurului sunt adevărate cu

excepţia :

A. Parazitul femel are ambele extremităţi efilate

B. Parazitul femel poseda un aparat genital dublu

C. Parazitul mascul are o lungime de 5 mm

D. Parazitul femel are extremitatea distală incurbata ventral

E. Parazitul femel măsoară 1 cm lungime

49. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la oul de oxiur :

A. Este sferic

B. Măsoară 60-70µ

C. Prezintă la un pol un opercul iar la extremitatea opusă un pinten

D. Are la exterior un înveliş subţire dublu ce adăposteşte în interior un embrion

giriniform

E. Conţine la interior embrionul hexacant

50. Următoarele afirmaţii referitoare la oxiur sunt adevărate cu excepţia :

A. Femela de oxiur gravidă depune ouă în cec

B. Paraziţii adulţi trăiesc în cec

C. Masculul de oxiur trăieşte 2-7 săptămâni

D. Femela de oxiur trăieşte 40-90 de zile

E. Ouăle de oxiur depuse în pliurile anale sunt embrionate

51. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la larvele de oxiur :

A. Penetrează ţesutul intestinal şi ajung în torentul sanguine

B. Migrează către plămâni

C. Devin invazive într-un interval de 4 ore de la depunerea oului

D. Determină reacţii inflamatorii în muşchi

E. Devin invazive într-un interval de 2 zile de la depunerea oului

52. Următoarele afirmaţii referitoare la oxiur sunt adevărate cu excepţia :

A. Sursa de infecţie în enterobioza este individul parazitat cu Enterobius

vermicularis

B. Calea de transmitere a enterobiozei este directă

C. Un alt mod de transmitere a enterobiozei este autoinfectarea

D. Există posibilitatea transmiterii enterobiozei în colectivităţi de copii şi în

familiile numeroase

E. Viermele adult de oxiur se găseşte în intestinul subţire al câinelui (gazda

definitivă)

Page 277: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

277

53. Manifestările clinice ale infecţiei cu Enterobius vermicularis sunt

următoarele cu excepţia :

A. Prurit anal nocturn

B. Vulvo-vaginită pruriginoasa

C. Somnolenţă diurnă

D. Cherato-conjunctivita

E. Insomnie nocturnă

54. Diagnosticul de oxiuroză se bazează pe :

A. Hemoleucograma cu hiperleucocitoza şi hipereozinofilie

B. Examen radiologic

C. Ecografie

D. Metoda amprentei anale

E. Serologic

55. Tratamentul oxiurozei constă în :

A. Mebendazol 100 mg/kgc/zi 7 zile consecutive

B. Mebendazol 100 mg repetat la interval de 2 săptămâni

C. Corticoizi

D. Analgezice

E. Clorochina o capsulă de 100 mg/zi 7 zile consecutive

56. Trichinella spiralis face parte din clasa:

A. Helminţi

B. Nematode

C. Artropode

D. Flagellate

E. Ciliate

57. Infecţia cu Trichinella spiralis se dezvoltă prin consumul de:

A. Legume contaminate

B. Carne de cal prelucrată termic

C. Carne de porc insuficient prelucrată termic

D. Carne de peşte

E. Toate răspunsurile sunt corecte

58. Diagnosticul de certitudine al infecţiei cu Trichinella spiralis:

A. Este bacteriologic

B. Reacţia imunoenzimatică ELISA

C. Leucocitoză cu eozinofilie

D. Clinic

E. Evidenţierea prin biopsie musculară

59. Următoarele afirmaţii referitoare la Trichinella spiralis sunt adevărate cu

excepţia:

A. Femela are dimensiuni de 3-4 mm

B. Este un nematod mic

C. Masculul are aproximativ 1,5 mm

D. Femela este o vivipară

E. Femela elimină larve vii prin orificiul uterin

Page 278: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

278

60. Pe frotiu de sânge periferic,în infecţia cu Trichinella spiralis, apare:

A. Leucopenia

B. Reticulocitoza

C. Leucocitoza cu eozinofilie

D. Limfocitoza

E. Monocitoza

61. Tratamentul de elecţie în infecţiile cu Trichinella spiralis:

A. Amoxicilină

B. Azitromicina

C. Doxiciclina

D. Albendazol

E. Acyclovir

62. Manifestările clinice ale infecţiei cu Trichinella spiralis cuprind următoarele

cu excepţia:

A. Febră

B. Dureri ale muşchilor maseteri

C. Urticarie

D. Hipertensiune arterială

E. Dureri ale muşchilor oculari

63. Când se pozitiveaza titrul de anticorpi anti Trichinella spiralis în ser?

A. În a 3a-a 5a zi de infecţie

B. Zilele 8-10

C. Zilele 12-14

D. După 30 zile

E. După 6 luni

64. Cât timp durează procesul de închistare a larvelor de Trichinella spiralis în

musculatura striată:

A. O săptămână

B. 5 săptămâni

C. 3 săptămâni

D. 10 săptămâni

E. 2-3 zile

65. Dietil carbamazina în tratamentul Trichinella spiralis se foloseşte în doze de:

A. 3-10 mg/kg corp/zi 10 zile

B. 1mg/kg corp/zi 10 zile

C. 10-20 mg/kg corp/zi 7 zile

D. 3-6 mg/kg corp/zi 10-14 zile

E. Nici un răspuns nu este corect

66. Toxocara face parte din clasa :

A. Nematode tisulare

B. Nematode intestinale

C. Plathelminţi

D. Sporozoare

Page 279: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

279

E. Flagelate

67. Gazdele Toxocarei pot fi:

A. Gazdă intermediară câinele

B. Gazdă intermediară pisica

C. Gazdă definitivă omul

D. Gazdă intermediară porcul

E. Nici un răspuns nu este corect

68. Morfologic,Toxocara este caracterizată de următoarele cu o excepţie :

A. Este un vierme cilindric

B. Corpul este alungit

C. Prezintă două aripioare laterale

D. Culoare gris

E. Masculul este mai mare decât femelă

69. Sindromul de Larvă migrans visceralis se caracterizează prin următoarele cu

o excepţie:

A. Febră

B. Hepatomegalie

C. Frison

D. Bronşită

E. Tulburări digestive

70. Diagnosticul infecţiilor cu Toxocara se pune pe :

A. Examen coproparazitologic

B. Frotiuri de sânge periferic

C. Diagnostic serologic

D. Evidenţierea parazitului în scaun

E. Endoscopie cu biopsie duodenală

71. Tratamentul toxocarozei se face cu :

A. Albendazol

B. Dietil carbamazina

C. Mebendazol

D. Invermectina

E. Toate răspunsurile sunt adevărate

72. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la Ascaris lumbricoides:

A. Este cel mai mic nematod

B. Femela are 20-25 centimetri lungime, grosime 6-7 milimetri, ambele

extremitǎţi drepte

C. Rar femela poate atinge 35-40 cm

D. Masculul are 10-17 centrimetri lungime, coada rǎsucitǎ

E. Au aparat digestiv complet

73.Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la Ascaris lumbricoides:

A. Ouăle fertile şi nefertile au culoare galben brunǎ şi sunt eliminate la exterior

cu materiile fecale

B. Ouǎle fertile sunt distruse rapid în mediul extern

Page 280: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

280

C. Ouǎle fertile rezistǎ în mediul extern şi embrioneazǎ pe sol devenind ouǎ

infecţioase

D. Omul se infecteazǎ pe cale digestivǎ consumând fructe, legume, zarzavaturi

sau apǎ contaminate cu ouǎ de Ascaris lumbricoides infecţioase

E. În aproximativ 3-4 sǎptǎmâni se dezvoltǎ o larvǎ infectantǎ

74. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la Ascaris lumbricoides:

A. Odatǎ ajunse în intestinal subţire se ataşeazǎ de mucoasa intestinalǎ dar

paraziţii nu devin adulţi

B. Pot da simptomatologie digestivǎ, pot apare complicaţii de tip ocluzie

intestinalǎ, eratism ascardian, manifestǎri alergice

C. Diagnosticul de laborator se realizeazǎ prin decelarea adultului, a larvelor sau

a ouǎlor

D. Adultul poate fi eliminat prin anus sau excepţional prin cavitatea bucalǎ

E. Poate fi descoperit prin examen radiologic sau în cursul unei intervenţii

chirurgicale

75.Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la diagnosticul de laborator al Ascaris

lumbricoides:

A. Larvele nu pot fi gǎsite în sputǎ sau în sucul gastric

B. Ouǎle apar în materiile fecale dupǎ 60-70 zile de la infecţie

C. Ouăle se evidenţiazǎ mai bine prin metoda de concentrare, de exemplu prin

sedimentare simplǎ

D. Eozinofilia poate fi crescutǎ în cursul fazei migratorii a larvelor la 30-50%

E. Dupa 60 zile eozinofilia nu depaşeşte 10%

76. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la Enterobius vermicularis:

A. Este cel mai mare nematod intestinal, alungit , cilindric , cu extremitǎţile

conice

B. Masculul are 3-5 mm lungime şi coada rǎsucitǎ

C. Extremitatea anterioarǎ este o formaţiune vezicularǎ denumitǎ buton cefalic,

care are rolul de a fixa parazitul de mucoasa cecului

D. Femela are dimensiuni de 8-13mm lungime cu extremitatea anterioarǎ subţire

şi ascuţitǎ

E. Partea medianǎ este mai groasa datoritǎ celor 2 utere pline cu ouǎ

77. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la Enterobius vermicularis:

A. Ouǎle au formǎ ovalarǎ, simetricǎ cu laturile plane

B. Ouǎle mǎsoara 50-55/30 microni

C. Ouǎle sunt transparente, cu un înveliş dublu, subţire

D. Cele douǎ membrane se întalnesc la unul din poli, iar în interior au un

embrion ovoid

E. Omul se infecteaza prin ingestia ouălor

78. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la Enterobius vermicularis:

A. Din ouǎ este eliminatǎ larva prin digestia sucurilor enzimatice, iar larvele

migreazǎ în jejun unde devin viermi adulţi

B. Dupǎ acuplare adulţii se fixeazǎ pe mucoasa cecului şi rǎmân ataşaţi de

mucoasǎ câteva sǎptǎmâni

Page 281: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

281

C. Durata de viaţǎ a masculilor este de 2-7 sǎptǎmâni , iar a femelelor pânǎ la 3

luni

D. Migrarea nocturnǎ a femelelor cǎtre anus este tipicǎ

E. În cursul migrǎrii depun toate ouǎle odatǎ în pliurile anale şi mor

79. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la Enterobius vermicularis:

A. Prin ataşarea de mucoasa intestinalǎ produc dureri abdominale mai ales în fosa

iliacǎ stângă

B. Pot apare şi scaune mucoase, diareice

C. Prin migrare în apendice poate apare apendicita acutǎ sau cronicǎ

D. Pruritul anal nocturn este patognomonic

E. Se poate complica cu leziuni de grataj, cu suprainfecţii bacteriene, dermatitǎ

eczematiformǎ

80. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la diagnosticul de laborator al Enterobius

vermicularis:

A. Se bazeazǎ pe evidenţierea parazitului adult sau a ouǎlor

B. Femela poate fi vǎzutǎ în regiunea perianalǎ sau în scaunele diareice dupǎ

administrarea de antihelmintice

C. Ouǎle pot fi evidenţiate frecvent prin examen coproparazitologic

D. Ouǎle se pot evidenţia prin metoda amprentei anale

E. Pentru excluderea unui diagnostic de enterobiozǎ sunt necesare 7 examene

efectuate la 2 zile interval

81. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la Trichinella spiralis:

A. Boala provocatǎ se numeşte toxoplasmozǎ şi este o antropozoonozǎ

B. Trichinella spiralis poate infecta zeci de specii

C. Este un nematod localizat intracelular atât în stadiul larvar cât şi ca adult

D. Acelaşi animal joacǎ rol de gazdǎ definitivǎ şi de gazdǎ intermediarǎ

E. Parazitul este introdus în tractul digestiv uman sub formǎ de larvǎ inchistatǎ

82. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la Trichinella spiralis:

A. Din cauza migrǎrii larvelor se produce eozinofilia de până la 80%

B. Eozinofilia ajunge la maxim 13%

C. Larvele localizate în musculatura somaticǎ cresc în lungul fibrei musculare

apoi se rǎsucesc, la 3 sǎptǎmâni se încapsuleazǎ

D. În infecţiile masive poate apare şocul anafilactic

E. Diagnosticul se bazeazǎ pe anamnezǎ, informaţie referitoare la consumul

recent de carne de porc neprelucratǎ termic, urmatǎ de apariţia simptomelor

specifice şi confirmare prin teste de laborator

83.Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la diagnosticul trichinelozei :

A. Hemoleucograma aratǎ o eozinofilie de 40-50% din a doua sǎptǎmânǎ de

boalǎ

B. Diagnostic de hipersensibilizare prin IDR la PPD (reacţia Mantoux)

C. Diagnosticul imunologic prin detecţia anticorpilor circulanţi anti-trichinella

D. Diagnosticul de certitudine este dat de descoperirea paraziţilor adulţi sau a

larvelor

E. Descoperirea adulţilor în scaun sau a larvelor în sânge este excepţionalǎ

Page 282: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

282

84. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la Trichinella spiralis:

A. În primele zile de la consumul cǎrnii infectate adulţii se gǎsesc în intestin

B. Diagnosticul parazitologic se bazeazǎ pe evidenţierea larvelor în muschi prin

biopsie muscularǎ

C. Biopsia se efectueazǎ din muşchiul solear lânga tendonul achilian sau din

deltoid

D. Fragmentul muscular se comprimǎ între 2 lame de sticlǎ şi se examineazǎ la

trichineloscop

E. O biopsie negativă exclude diagnosticul

Complement multiplu

1. Despre Nematode se poate spune că:

A. Au corpul cilindric

B. Prezintă cavitate generală cu aparat digestiv complet

C. Extremităţile sunt ascuţite sau rotunjite

D. Se mai numesc şi Nemathelminţi

E. Se mai numesc şi Plathelminţi

2. Nematodele se caracterizează prin:

A. Corpul acoperit de cuticula ce conţine keratina şi suferă fenomenul de

năpârlire

B. Au sexe separate

C. Femela este mai scundă decât masculul

D. Femela are o coadă răsucită

E. Prezintă cavitate generală cu aparat digestiv complet

3. Nematodele nu se caracterizează prin:

A. Extremităţile sunt ascuţite sau rotunjite

B. Se mai numesc şi Plathelminţi

C. Femela este mai scundă decât masculul

D. Masculul are coada răsucită

E. Nu au sexe diferite

4. Despre Nematode nu se poate spune că:

A. Nu au aparat digestiv şi circulator

B. Sunt viermi plaţi, nesegmentaţi

C. Femela are o coadă răsucită

D. Corpul acoperit de cuticula ce conţine keratina şi suferă fenomenul de

năpârlire

E. Se mai numesc şi Nemathelminţi

5. Despre clasificare Nematodelor se poate spune că:

A. Sunt de 2 feluri: tisulare şi intestinale

B. Nematode intestinale sunt Genurile Ascaris, Enterobius

C. Nematode tisulare sunt Genurile Trichinella, Toxocara,Trypanosoma

D. Nematode intestinale sunt Filariile, Genul Ascaris,Balantidium

E. Nematode tisulare sunt Genul Toxocara, Filariile

Page 283: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

283

6. Despre specia Ascaris lumbricoides se pot afirma următoarele:

A. Aparţine genului Ascaris

B. Este un nematod tisulară

C. Este un nematod intestinală

D. Este cel mai mare nematod al omului

E. Aparţine genului Enterobius

7. Următoarele afirmaţii referitoare la Ascaris lumbricoides sunt false cu

excepţia:

A. Femela are 20-25 cm lungime, lăţime 6-7 milimetri

BB.. MMaassccuulluull aarree 1100--1177 ccmm,, llăăţţiimmee 44 mmmm

C. Prezintă aparat digestiv complet

D. Prezintă capsulă bucală cu 4 buze cu margini dinţate

E. Prezintă capete ascuţite

8. Ascaris lumbricoides se caracterizează prin:

A. Aparat digestiv incomplet

B. Capsulă bucală cu 3 buze cu margini dinţate

C. Masculul este mai lung decât femela şi poate atinge 35-40 cm

D. Capete ascuţite

E. Este un nematod intestinal

9. Despre oul de Ascaris lumbricoides se poate spune că:

A. Este nefertil când e produs de femele în absenţa unui exemplar mascul în

intestin

B. Cele fertile sunt ouă mari, circa 90 microni lungime, mai colţuroase, înveliş

mamelonat, culoare galben-brună, conţinut amorf ce umple complet oul

C. Cele nefertile sunt ovale, de dimensiuni mai mici de 65-75/ 30-50 microni,

culoare galben-brună

D. Ambele tipuri de ouă sunt eliminate la exterior cu materiile fecale

E. Ouale nefertile sunt distruse

10. Oul de Ascaris lumbricoides nu se caracterizează prin:

A. Ouale fertile rezista în mediul extern şi embrionează pe sol devenind ouă

infecţioase

B. Este nefertil când e produs de femele în prezenţa unui exemplar mascul în

intestin

C. Ouăle fertile prezintă un înveliş mamelonat cu rol de membrană protectoare

auxiliară, sub care se găseşte un strat incolor gros, iar în profunzime o membrană

subţire impermeabilă

D. Doar ouăle fertile sunt eliminate la exterior cu materiile fecale

E. Doar ouăle nefertile sunt eliminate la exterior cu materiile fecale

11. Ciclul de viaţă al Ascaris lumbricoides se caracterizează prin:

A. Parazitul este un geohelmint

B. Omul se infecteaza pe cale digestivă consumând fructe, legume, zarzavaturi

sau apă contaminate cu ouă de Ascaris lumbricoides neinfecţioase

C. Pentru a deveni infecţioase ouăle embrionează pe pământ in funcţie de

temperatură

D. În aproximativ 3-4 săptămâni se dezvoltă o larvă infectantă

Page 284: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

284

E. În condiţii neprielnice oul poate rezista 1 an

12. Ciclul de viaţă al Ascaris lumbricoides nu se caracterizează prin:

A. După ingerare: în intestinul gros sub acţiunea sucurilor digestive este

eliberată larva

B. Larva peforează peretele intestinal şi intră în torentul sanguin

C. Pe cale portală ajunge la ficat unde în 4 zile creşte până la 400 microni

D. După ingerare în stomac sub acţiunea sucurilor digestive este eliberată larva

E. După ingerare în intestinul subţire sub acţiunea sucurilor digestive este

eliberată larva

13. Despre ciclul de viaţă al Ascaris lumbricoides se poate spune că:

A. Omul se infecteaza pe cale digestivă consumând fructe, legume, zarzavaturi

sau apă contaminate cu ouă de Ascaris lumbricoides infecţioase

B. După ingerare: în intestinul gros sub acţiunea sucurilor digestive este

eliberată larva

C. Migrează prin sânge şi ajunge la plămân, unde poate staţiona 7-10 zile

D. Rupe peretele alveolar, ajunge în alveolele pulmonare

E. Din alveolele pulmonare nu se mai poate deplasa

14. Următoarele afirmaţii referitoare la ciclul de viaţa al Ascaris lumbricoides

sunt corecte cu excepţia:

A. Larva ajunge în bronhiole, bronhii, trahee şi ascensionează la nivelul

laringelui

B. Larvele pot fi eliminate prin tuse iritativă şi ajung în mediul extern unde sunt

distruse

C. Pot ajunge la nivelul faringelui unde sunt înghiţite şi ajung în intestinul

subţire

D. Se ataşează de mucoasa stomacului

EE.. ÎÎnn 22--33 lluunnii ddeevviinn ppaarraazziiţţii aadduullţţii şşii ffeemmeelleellee ddeeppuunn oouuăă

15. Alegeţi răspunsurile corecte despre ciclul de viaţa al Ascaris lumbricoides:

A. După ingerare: în intestinul subţire sub acţiunea sucurilor digestive este

eliberată larva

B. Larva peforează peretele intestinal şi intră în torentul sanguin

C. Ciclul de trecere prin ficat şi plămân se numeşte ciclul perienteric

D. În 2-3 luni devin paraziţi adulţi şi femelele depun ouă

E. Ouale fertile ce ajung în mediul extern sunt distruse, cele nefertile

embrionează pe sol şi devin infecţioase

16. Despre patogenia Ascaris lumbricoides se poate spune că:

A. Larvele ce trec prin intestin şi ficat nu produc manifestări patologice

deosebite, nici atunci când migrează sute de larve în acelaşi timp

B. În plămân produc infiltrat inflamator cu polimorfonucleare şi în special

eozinofile, cristale Charcot Leyden

C. Sindromul Loeffler apare ca urmare a interacţiunii între parazit şi gazda

D. La contactele repetate cu antigenele hipersensibilizante nu apar reacţii de

hipersensibilitate din partea gazdei

E. Sindromul Loeffler se caracterizează prin apariţia de hemoragii şi exudat în

alveolele pulmonare şi a răspunsului imun al gazdei

Page 285: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

285

17. Patogenia Ascaris lumbricoides se caracterizează prin:

A. Parazitul adult se găseşte în intestin

B. Parazitul adult este destul de bine tolerat

C. Parazitul adult se găseşte în stomac

D. Când infecţia e masivă apare ocluzia intestinală, perforaţie intestinală,

peritonita

E. La contactele repetate cu antigenele hipersensibilizante (infecţii succesive)

apar reacţii de hipersensibilitate din partea gazdei

18. Infecţiile cu Ascaris lumbricoides se caracterizează prin:

A. Prin faza de migrare pulmonară cu tuse iritativă sau/şi prurit şi erupţii

urticariene

B. Prin faza de localizare intestinală asimptomatică

C. Faza de migrare pulmonară se caracterizează prin dureri abdominale, greaţă,

vărsături, diaree

D. Prin hipersensibilizare la alergnele parazitului: bronşită astmatiformă,

conjunctivită alergică, alergodermii

E. La RX se poate observa infiltrat inflamator fugace ( zile, apoi dispare

spontan)

19. Despre Ascaris lumbricoides se poate spune că:

A. Ghemul de ascarizi este o complicaţie şi poate provoca ocluzie mecanică-

prin ischemie: peritonită

B. Pot pătrunde în căile biliare şi produce icter mecanic

C. În parenchimul hepatic produc abcese

D. Prezintă tropism pentru suturi: se inseră şi desface suturile chirurgicale

E. Pot ajunge în fosele nazale şi pot fi eliminaţi fără risc de asfixiere mecanică

20. Despre infecţiile cu Ascaris lumbricoides se poate spune că:

A. Adultul poate fi eliminat viu prin anus sau mort

B. Adultul nu poate fi eliminat prin cavitatea bucală

C. Larvele pot fi găsite în spută sau în sucul gastric între zilele 8-16 de la

infectare

D. Tratamentul constă în administrarea de Mebendazole, Albendazole, Pyrantel

pamoate

E. Ouăle pot fi găsite în materiile fecale după 60-70 zile de la infecţie

21. Enterobius vermicularis se caracterizează prin:

A. Aparţine Genului Enterobius

B. Produce boala numită enterobioză

C. Este un nematod intestinal

D. Este un nematod tisular

E. Aparţine Genului Ascaris

22. Despre Enterobius vermicularis se poate spune că:

A. Este prevalent în zonele temperate

B. Este un nematod mic de culoare albicioasă

C. Femela până într-un centimetru, coada răsucită

D. Masculul între 3-5mm, extremităţi drepte

Page 286: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

286

E. Parte mediană a femelelor este mai groasă datorită celor 2 utere pline cu ouă

23. Următoarele afirmaţii de Enterobius vermicularis sunt false cu excepţia:

A. La extremitatea anterioară prezintă buton cefalic cu care se poate ataşa de

mucoasa cecului

B. Oul este ovoidal, turtit,cu înveliş simplu, transparent

C. Prin transparenţa oului se poate observa embrionul giriniform

D. În 1-4 ore embrionul (din ou) trece în forma infecţioasă

E. Este un nematod tisular

24. Despre ciclul de viaţă al Enterobius vermicularis putem afirma următoarele:

A. Omul se infectează prin ingestia ouălor din alimente contaminate, de pe

obiecte

B. Prin digestia sucurilor enzimatice este eliberată larva din ouă

C. Larvele migrează în stomac unde devin viermi adulţi

D. Adulţii după acuplare se fixează pe mucoasa cecului

E. Durata de viaţă a masculilor este 2-7 săptămâni

25. Ciclul de viaţă al Enterobius vermicularis nu se caracterizează prin:

A. Durata de viaţă a femelelor este de 2-7 săptămâni

B. Durata de viaţă a masculilor este de 2-3 luni

C. Poate apărea migrarea nocturnă a masculilor către anus

D. Femela poate migra şi în afara anusului şi ouăle sunt depuse perianal

E. În ouăle depuse embrionul evoluează şi în 4 ore se transformă în larvă

infecţioasă

26. Ciclul de viaţă al Enterobius vermicularis se caracterizează prin:

A. Apare migrarea nocturnă a femelelor către anus, depun toate ouăle odata în

pliurile anale şi mor

B. Femela nu poate migra şi în afara anusului

C. În ouăle depuse embrionul nu evoluează şi nu se transformă în larvă

infecţioasă

D. Există situaţia în care larvele nou formate pătrund prin orificiul anal şi urcă în

tractul intestinal, transformându-se în viermi adulţi

E. Larvele migrează în jejun unde devin viermi adulţi

27. Următoarele afirmaţii despre patogenia Enterobius vermicularis sunt

incorecte, mai puţin:

A. Prin ataşarea de mucoasa intestinală apar dureri abdominale scaune mucoase,

diareice

B. Pot apărea leziuni de grataj cu suprainfecţii bacteriene, dermatita

eczematiformă

C. Datorită migrării poate apărea vulvovaginita, peritonita;nu poate ajunge în

apendice

D. Se cronicizează prin autoinfectare, reinfectare

E. Datorită migrării pot apărea granuloame în diferite viscere

28. Infecţiile cu Enterobius vermicularis se caracterizează prin:

A. Examenul coproparazitologic nu identifică decât 10-15% din cazuri

Page 287: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

287

B. Ouăle sunt aderente de mucoasa perianală şi se poate folosi metoda

amprentei anale (scotch tape)

C. Masculul poate fi văzut în regiunea perianală sau în vagin la fetiţe sau în

scaunele diareice după administrarea de antihelmintice

D. Tratamentul constă în administrarea de Mebendazole, Pamoate de pirvinium

E. Este recomandată fierberea rufăriei

29. Despre specia Trichinella spiralis se poate spune că:

A. Este un nematod tisular

B. Este un nematod intestinal

C. Aparţine Genului Trichinella

D. Produce boala numită trichineloză

E. Aparţine Genului Toxocara

30. Specia Trichinella spiralis se caracterizează prin:

A. Omul este o victimă accidentală

B. Este un nematod tisular

C. Prezintă 2 forme: chist şi trofozoit

D. Poate infecta zeci de specii

E. În România infecţiile apar în urma consumului cărnii de porc infectate

31. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Trichinella spiralis:

A. Este un nematod mic

B. Este un nematod intestinal

C. Femela are 3-4 mm, iar masculul are 1.5mm

D. Larvele sunt mici, mobile, trec în circulaţia generală şi ajung în tot

organismul

E. Masculul este vivipar

32. Următoarele afirmaţii despre Trichinella spiralis sunt corecte, mai puţin:

A. Femela este vivipară

B. Larvele au o formaţiune ascuţită la capătul proximal şi pătrund în celula

musculară somatică

C. Eclozarea ouălor are loc în afara uterului

D. Ouăle formează „Celula doică” sau unitatea simbiotică

E. Masculul este vivipar

33. Despre ciclul de viaţă al Trichinella spiralis se poate spune că:

A. Se transmite prin consum de carne de porc, mistreţ, cal, insuficient preparate

termic ce conţin larve închistate

B. Sucurile digestive eliberează larva din celulele doică

C. Pătrund în intestinul subţire, în circa 30 ore se maturează

D. Se reîntorc în lumenul intestinal, se acuplează, masculul pătrunde din nou în

peretele intestinal şi eliberează sute de larve vii timp de 2 săptămâni

E. Adulţii sunt eliminaţi prin intestin

34. Ciclul de viaţă al Trichinella spiralis se caracterizează prin:

A. A doua generaţie de larve, nu cele consumate prin carne, pătrund în sânge şi

în tot organsimul

B. Larvele care ajung în musculatura striată se închistează

Page 288: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

288

C. Larva patrunsă în ţesutul muscular se spiralează şi rămâne viabilă 4-5 ani

D. Se formează chistul muscular (celula doică), se fibrozează şi se pot calcifica

în 6-9 luni

E. Prima generaţie de larve, cele consumate prin carne pătrund în sânge şi în tot

organsimul

35. Despre patogenia Trichinella spiralis se poate spune că:

A. La nivelul intestinului poate produce necroză, infiltrat inflamator

B. Migrarea larvelor determină o eozinofilie de 15-80%

C. Larvele din miocard, ficat, creier se distrug, dar nu eliberează alergene

D. Larvele localizate în musculatura somatică cresc în lungul fibrei musculare,

apoi se răsucesc

E. Larvele localizate în musculatura somatică se încapsulează în 3 săptămâni, şi

la 6 luni poate începe calcificarea care durează până la 2 ani

36. Despre infecţiile cu Trichinella spiralis se poate spune că:

A. Pot apărea reacţii alergice fatale în infecţii masive

B. Sub 10 larve în muşchi-pacienţii sunt asimptomatici

C. Un număr de 50-100 larve pe gram muşchi determină forma severă la

pacienţi

D. Incubaţia are loc în câteva luni de la ingestie

E. Debutează cu 1-2 luni cu greaţă,vărsături, diaree

37. Infecţiile cu Trichinella spiralis se caracterizează prin:

A. Incubaţie de câteva zile de la ingestie

B. Faza de stare prin migrarea larvelor în torentul sanguin

C. Faza de stare se caracterizează prin absenţa sufuziunilor sanguine

conjunctivale, sufuziunilor sanguine la nivelul patului unghial

D. Prezenţa larvelor în muşchi nu produce dureri ale muşchilor maseteri,

oculari, zona tendoanelor

E. Închistarea larvelor în a 3a săptămână de boală determină scăderea febrei,

mialgii şi urticarie

38. Următoarele afirmaţii referitoare la infecţiile cu Trichinella spiralis sunt false

cu excepţia:

A. Diagnosticul serologic se face prin identificarea de anticorpi antitrichinella în

ser prin RFC; RIF; ELISA

B. Diagnosticul serologic se pozitivează din a 12a, a 14a zi de boală

C. Diagnostic certitudine constă în evidenţiere prin biopsie musculară (solear

sau deltoid)

D. Tratamentul constă în administrare de Albendazol, Diethil-carbamazina, în

faza intestinală nu se poate administra şi mebendazol

E. În formele grave se administrează Cortizon şi antihistamince a-H1,

miorelaxante, antialgice

39. Despre Genul Toxocara se poate spune că:

A. Cuprinde nematode tisulare

B. Cuprinde nematode care parazitează animalele (câine, pisică, porc )

C. Cuprinde nematode intestinale

D. Cuprinde speciile Toxocara canis şi Toxocara cati

Page 289: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

289

E. Omul este gazda definitivă

40. Genul Toxocara se caracterizează prin:

A. Animalele sunt gazde definitive (se dezvoltă parazitul adult)

B. Ouăle pot ajunge accidental în organismul uman

C. Produc boala numită toxocaroză numită şi ”Sindromul de larvă migrans

visceralis”

D. Cuprinde nematode intestinale

E. Cuprinde şi plathelminţi

41. Despre oul de Toxocara canis nu se poate spune că:

A. Este oval, are 80 microni şi prezintă perete subţire

B. Prezintă în interior o masă amorfă de celule viteline şi la exterior prezintă

celula ou

C. Oul este embrionat şi infecţios în momentul eliminării

D. Oul este neembrionat şi infecţios în momentul eliminării

E. Oul embrionează pe sol 10-20 zile-geohelmint

42. Despre ciclul de viaţă al speciilor genului Toxocara se poate spune că:

A. Paraziţii adulţi se găsesc în intestinul animalului

B. Dupa acuplare femela produce ouă eliminate în mediul extern

C. În 2-3 săptămâni ouăle embrionează

D. Ingerate de un mamifer, larvele eclozează în stomac, trec în sânge, trec prin

ficat şi plămân

E. La animalele adulte: larvele care migrează în sânge ajung şi rămân viabile în

musculatura somatică

43. Ciclul de viaţă al speciilor genului Toxocara se caracterizează prin:

A. Ingerate de un mamifer, larvele eclozează în intestin, trec în sânge, trec prin

ficat şi plămân

B. La animalele adulte: larvele care migrează în sânge ajung, dar nu rămân

viabile în musculatura somatică

C. Larvele sunt reactivate în momentul gestaţiei şi trec prin placentă la căţei, în

plămâni

D. Nu reiau ciclul după fătare

E. Paraziţii adulţi se găsesc în intestinul animalului

44. Despre infecţia cu specii de Toxocara la om se poate spune că:

A. Se produce prin ingestie accidentală de ouă embrionate infecţioase de pe sol

B. Se produce prin ingestie accidentală de ouă embrionate infecţioase de pe

mâini murdare, legume, fructe, prin contact cu blana animalelor

C. În intestinul uman larva eclozează, trece prin peretele intestinal,ajunge în

sânge unde încearcă să efectueze ciclul perienteric

D. Din cauza “impasului parazitar”, larvele migrează în sânge timp mai

îndelungat ajungând şi în viscere pe care nu le străbat în mod normal

E. În timp larvele rămân active în organismul uman

45. Infecţia cu specii de Toxocara la om nu se caracterizează prin:

A. Migrarea larvelor în ţesuturi produce microhemoragii, focare de necroză

Page 290: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

290

B. Migrarea larvelor în ţesuturi nu produce infiltrate inflamatorii cu PMN şi

eozinofile

C. Larva migrans visceralis se caracterizează prin scăderea brutală a acuităţii

vizuale, imagine deformată, scotoame

D. Larva migrans visceralis se caracterizează prin febră, hepatomegalie,

splenomegalie, bronşită, tulburări digestive

E. Toxocaroza ascunsă se caracterizează prin urticarie cu prurit, edeme

46. Infecţia cu specii de Toxocara la om se caracterizează prin:

A. Larva migrans ocularis determină de obicei infecţie localizată la un singur

ochi

B. Larva migrans ocularis produce tulburări neurologice de tipul cefalee,

insomnie, encefalită, meningită, crize comiţiale

C. Larva migrans visceralis produce manifestări cutanate de tipul urticarie cu

prurit, edeme

D. În larva migrans ocularis polul posterior este afectat prin decolare de retină

E. În larva migrans ocularis afectarea polului anterior poate produce iridociclita,

cataractă, cheratită

47. Următoarele afirmaţii despre infecţia cu specii de Toxocara la om sunt

incorecte, mai puţin:

A. Toxocaroza ascunsă se caracterizează prin scăderea brutală a acuităţii

vizuale, imagine deformată, scotoame

B. Manifestări nespecifice, paloare, cefalee, astenie, greaţă, scădere ponderală,

apar în cazul toxocarozei ascunse

C. Tulburări neurologice de tipul cefalee, insomnie, encefalită, meningită, crize

comiţiale sunt determinate de larva migrans visceralis

D. Manifestări cutanate de tipul urticarie cu prurit, edeme apar în cazul larvei

migrans ocularis

E. Scăderea brutală a acuităţii vizuale, imagine deformată, scotoame apare în

cazul larvei migrans ocularis

48. Despre infecţia cu specii de Toxocara la om se poate spune că:

A. Examenul coproparazitologic este util

B. Apare leucocitoza, eozinofilia

C. Diagnostic serologic constă în detecţia de anticorpi antiToxocara prin

Aglutinare, RFC, ELISA, IF, Western Blott

D. Tratamentul este individualizat şi se poate administra Albendazol, Dietil-

carbamazina, Ivermectina, Mebendazol

E. Pentru toxocaroza viscerală se face examen clinic, anamneza, tehnici

imagistice

49. Alegeţi răspunsurile corect:

A. Speciile din Genul Toxocara sunt nematode intestinale

B. Speciile din Genul Ascaris sunt nematode intestinale

C. Speciile din Genul Enterobius sunt nematode tisulare

D. Speciile din Genul Trichinella sunt nematode tisulare

E. Toate răspunsurile sunt corecte

50. Alegeţi răspunsurile corecte

Page 291: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

291

A. Atât Ascaris lumbricoides cât şi Enterobius vermicularis sunt nematode

intestinale

B. Atât Toxocara canis cât şi Trichinella spiralis sunt nematode tisulare

C. Atât Ascaris lumbricoides cât şi Trichinella spiralis sunt nematode tisulare

D. Doar primele două răspunsuri sunt corecte

E. Toate răspunsurile sunt corecte

51.Despre trematode se poate spune că:

A. Sunt viermi plaţi nesegmentaţi

B. Apaţin Încrengăturii Nemathelminţi

C. Aparţin Încrengăturii Plathelminţilor

D. Au corpul turtit, lipsit de cavitate generală

E. Au corpul cilindric, cavitate generală plină cu lichid celomic, în care se

găseşte aparatul digestiv complet

52.Trematodele se caracterizează :

A. Majoritatea sunt hermafrodiţi

B. Au tubul digestiv incomplet sau nu au tub digestiv

C. Au sexe separate

D. Femela este mai lungă decât masculul

E. Sunt viermi plaţi nesegmentaţi

53. Fasciola hepatica se caracterizează prin:

A. Aparţine genului Fasciola

B. Este foliaceu, hermafrodit, prezintă orificiu bucoanal

C. Are corpul acoperit cu o cuticulă cu spini orientaţi antero-posterior care ajută

la înaintarea în căile biliare şi împiedică întoarcerea parazitului

D. Este o nematodă intestinală

E. Este o trematodă

54.Infecţiile cu Fasciola hepatica se caracterizează prin:

A. Oul de Fasciola hepatica are 130-145 µm, ovalar, coajă subţire, operculat,

cuprinde o masă de celule viteline şi celula ou

B. Oul nu e embrionat la eliminarea din gazda definitivă,deci este infecţios

C. Viermele adult se găseşte în căile biliare ale gazdei definitive

D. Elimină oul prin porul genital de pe faţa ventrală

E. Ouăle sunt eliminate în exterior cu materiile fecale

55.Următoarele afirmaţii referitoare la ciclul de viaţă al speciei Fasciola hepatica

sunt false cu excepţia:

A. Ouăle nu embrionează în apa stătătoare în câteva zile

B. Larva ciliata se formează în ou

C. În apă larva caută gazda intermediară, un melc genul Lymnea

D. În melc trece prin stadii de sporochist, redie, cercar

E. Cercarul părăseşte melcul şi se transformă în metacercar

56.Despre infecţiile cu Fasciola hepatica se poate spune că:

A. Ierbivorele se infectează când beau apă cu metacercari sau pasc ierburile

contaminate de pe marginea apei

Page 292: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

292

B. Omul se infectează prin consum de salată sălbatică sau apă contaminată cu

cercari

C. După ce pătrunde în organismul uman urmează migrarea larvelor infecţioase

prin peretele intestinal, cavitatea peritoneală, capsula hepatică, parenchimul

hepatic

D. În urma migrării larvelor nu apar microtraumatisme la aceste niveluri

E. După infecţie larvele tinere migrează 8-12 săptămâni prin ficat până ajung

în căile biliare dar nu se pot reproduce

57. Infecţiile cu Fasciola hepatica se manifestă prin:

A. În faza de migrare a larvelor prin ţesuturi intestinale, hepatice apare febra,

dureri în hipocondrul drept, hepatomegalie

B. În faza de localizare biliară apare icter, subicter mecanic prin obstruarea

căilor biliare de către fasciolele adulte aglutinate

C. În prima faza nu pot apărea tulburări digestive

D. Pot apărea complicaţii de tipul ciroză hepatică

E. Pot apărea complicaţii de tipul angiocolită

58.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la infecţiile cu Fasciola hepatica:

A. Diagnosticul poate fi indirect evidenţiază ouăle caracteristice

B. Diagnosticul direct e posibil la 3 luni de la infecţie

C. Diagnosticul direct, imunologic este posibil în toate stadiile bolii

D. Diagnosticul imunologic constă în identificarea anticorpilor anti Fasciola

hepatica

E. Este importantă asocierea febrei, hepatomegaliei, eozinofiliei

59. Nemathelminţii se caracterizează prin:

A. Corp turtit

B. Hermafrodiţi

C. Femelă mai lungă decât masculul

D. Suferă procesul de năpârlire

E. Corpul este acoperit de o cuticulă

60. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare Trematode:

A. Sunt viermi plaţi segmentaţi

B. Sunt viermi cilindrici

C. Sunt viermi plaţi nesegmentaţi

D. Sunt distome

E. Sunt schistome

61. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Distome:

A. Sunt trematode hermafrodite

B. Sunt nematode

C. Sunt reprezentate de Fasciola hepatica

D. Au sexele separate

E. Trăiesc în epiteliul biliar (formele adulte)

62. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Schistostome:

A. Sunt trematode

B. Sunt nematode

Page 293: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

293

C. Trăiesc în epiteliul biliar (formele adulte)

D. Trăiesc în lumenul vaselor sistemului portal

E. Sunt reprezentate de S mansoni,S. japonicum

63. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Fasciola hepatica :

A. Este un vierme plat segmentat

B. Este hermafrodit

C. Tubul digestiv este închis în fund de sac

D. Are dimensiuni de 3 m

E. Are dimensiuni de 3 mm

64. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la oul de Fasciola hepatica:

A. Este ovalar

B. Coaja este groasă

C. În interior conţine o masă de celul eviteline şi celula ou

D. Este embrionat la eliminarea din gazda definitivă

E. Este infecţios la eliminarea din gazda definitivă

65. Alegeţi răspunsurile adevărate referitoare la ciclul de viaţă al Fasciola

hepatica:

A. Stadiul de adult se găseşte în căile biliare ale gazdei definitive

B. Stadiul infecţios pentru om se numeşte cercar

C. Miracidiumul infectează gasteropodul

D. Redia se dezvolt în duodenul gazdei definitive

E. Omul se infectează prin consumul de carne infectată cu ouă de Fasciola

hepatica

66. Larvele de Fasciola hepatica produc:

A. Focare necrotice la nivel muscular

B. Microhemoragii

C. Microabcese

D. Infiltrare eozinofilica la nivel ocular

E. Reacţii alergice sistemice

67. Fasciola hepatica produce la nivel biliar următoarele modificări:

A. Fibrozare

B. Dilatare chistică

C. Atrofierea parenchimului hepatic

D. Ciroză

E. Necroza lobului drept hepatic

68. Infecţia cu Fasciola hepatica se manifestă clinic prin:

A. Dureri în fosa iliaca stânga

B. Splenomegalie

C. Frisoane

D. Febră

E. Prurit cutanat

69. Clinic, infecţia cu Fasciola hepatica se manifestă prin:

A. Dureri în hipocondrul drept

Page 294: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

294

B. Hepatomegalie

C. Constipaţie

D. Icter

E. Mialgii

70. Complicaţiile infecţiei cu Fasciola hepatica constau în:

A. Septicemie

B. Insuficienţă cardiacă

C. Ciroză hepatică

D. Angiocolită

E. Encefalopatie

71. Diagnosticul infecţiilor cu Fasciola hepatica se face prin:

A. Examen coproparazitologic

B. Detectarea anticorpilor anti Fasciola hepatica

C. Diagnostic imagistic

D. Evidenţierea parazitului matur în scaun

E. Evidenţierea parazitului matur în lichidul duodenal

72. Tratamentul infecţiilor cu Fasciola hepatica se face cu:

A. Metronidazol

B. Cloramfenicol

C. Bithionol

D. Praziquantel

E. Triclabendazol

73. Care din următoarele afirmaţii referitoare la Ascaris lumbricoides sunt

adevărate :

A. Ascaris lumbricoides este cel mai mare vierme cilindric care parazitează

organismul uman

B. Parazitul femel de Ascaris lumbricoides este mai lung decât masculul

măsurând 20-25 cm

C. Parazitul mascul de Ascaris lumbricoides are ambele extremităţi uşor efilate

şi drepte

D. Parazitul mascul de Ascaris lumbricoides măsoară 10-17 cm

E. Orificiul bucal al Ascaris lumbricoides este situat la extremitatea anterioară

74. Oul de Ascaris lumbricoides se caracterizează prin:

A. Este ovalar

B. Măsoară 60-70 de µ

C. Are la exterior un înveliş subţire dublu

D. Ouăle eliminate în mediul exterior odată cu materiile fecale sunt

neembrionate

E. Adăposteşte la interior un embrion giriniform

75. Următoarele afirmaţii referitoare la Ascaris lumbricoides sunt adevărate cu

excepţia :

A. Femela elimină zilnic aproximativ 10.000 de ouă

B. În mediul extern procesul de embrionare necesită o temperatură de 22-23°C

şi un interval de 40 zile

Page 295: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

295

C. În duoden membrana externă a oului este distrusă şi se eliberează larvă care

traversează peretele intestinal

D. Uneori parazitul migrează în afară anusului depunând ouăle în regiunea

perianală

E. Larvele sunt eliminate prin tuse şi apoi reînghiţite

76. În faza de migrare hepato-pulmonară a larvelor de Ascaris lumbricoides

simptomele sunt :

A. Ocluzii intestinale prin obstrucţie mecanică

B. Tuse seacă

C. Dureri retrosternale

D. Reacţii alergice

E. Dureri abdominale

77. Diagnosticul de infecţie cu Ascaris lumbricoides se bazează pe :

A. Examen microscopic al materiilor fecale

B. Metoda amprentei anale

C. Hemoleucograma : hiperleucocitoza cu hipereozinofilie

D. Examen macroscopic al materiilor fecale

E. Evidenţierea femelei în regiunea perianală sau vaginală

78. Tratamentul ascaridiozei se face cu :

A. Spiramicina 1 g de 3 ori pe zi 14 zile

B. Levamisol 150 mg doza unică pentru adult şi 5 mg/kgc la copil doza unică

C. Nu există tratament specific

D. Mebendazol 200 mg de 2 ori pe zi timp de 3 zile

E. Clorochina o capsulă de 100 mg/zi timp de 7 zile

79. Manifestările clinice ale ascaridiozei în faza intestinală sunt :

A. Dureri abdominale

B. Dureri retrosternale

C. Diaree sau constipaţie

D. Anorexie

E. Tuse seacă

80. Complicaţiile posibile determinate de infecţia cu Ascaris lumbricoides sunt :

A. Reacţii alergice

B. Ocluzii intestinale prin obstructive mecanică

C. Anemie pernicioasa

D. Peritonită

E. Crize epileptice

81. Omul se infectează cu Ascaris lumbricoides consumând :

A. Peşte

B. Fructe contaminate

C. Legume contaminate

D. Carne de porc

E. Apă contaminată

Page 296: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

296

82. Reacţiile de hipersensibilitate provocate de Ascaris lumbricoides sunt

reprezentate de :

A. Icterul mecanic

B. Astm bronşic

C. Edem angioneurotic

D. Tulburări de memorie

E. Urticaria

83. Următoarele afirmaţii referitoare la morfologia oxiurului sunt adevărate cu

excepţia :

A. Parazitul mascul are o lungime de 5 mm

B. Parazitul femel are extremitatea distală încurbată ventral

C. Parazitul femel măsoară 1 cm lungime

D. Parazitul mascul are ambele extremităţi efilate

E. Parazitul femel poseda un aparat genital dublu

84. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la oul de oxiur :

A. Este sferic

B. Măsoară în jur de 50 µ

C. Are la exterior un înveliş subţire dublu ce adăposteşte în interior un embrion

giriniform

D. Prezintă la un pol un opercul iar la extremitatea opusă un pinten

E. Este ovalar

85. Oxiurii au următoarele caracteristici cu excepţia :

A. Paraziţii sunt alb-gălbui

B. Femela posedă la extremitatea posterioară un buton cefalic

C. Corpul subţire este asemănător unor mici fire de aţă

D. Ambele sexe posedă la extremitatea anterioară un buton cefalic

E. Paraziţii adulţi trăiesc în ficat

86. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la ouăle de oxiuri :

A. Sunt embrionate

B. Larva din ou devine invazivă în 2 ore de la depunerea oului

C. Sunt depuse în regiunea perianală

D. Sunt neinfecţioase

E. Măsoară aproximativ 50 µ

87. Calea de transmitere a oxiurozei este :

A. Câinele

B. Alimente contaminate

C. Aeriană

D. Ţânţarul

E. Autoinfectarea

88. Manifestările clinice în oxiuroză sunt următoarele cu excepţia :

A. Purit anal nocturn

B. Febră

C. Somnolenţă diurnă

D. Tuse seacă

Page 297: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

297

E. Scăderea randamentului intelectual

89. Diagnosticul de oxiuroză se bazează pe :

A. Metoda amprentei anale

B. Ecografie

C. Examen radiologic

D. Evidenţierea femelei în regiunea perianala sau vaginala

E. Serologic

90. Tratamentul oxiuriozei constă în :

A. Corticosteroizi

B. Piperazina 50 mg/kgc/zi 7 zile

C. Chirurgical

D. Mebendazol 100 mg repetat la interval de 2 săptămâni

E. Analgezice

91. Trichinella spiralis este încadrată în:

A. Clasa Ciliate

B. Specia Trichinella spiralis

C. Genul Trichinella

D. Clasa Helminţi

E. Clasa Nematode tisulare

92. Următoarele afirmaţii referitoare la morfologia Trichinella spiralis sunt

adevărate cu excepţia:

A. T. spiralis este un nematod mic

B. Femela este o vipară

C. Femela are 3-4 mm

D. Femela depune ouă la 6 zile de la acuplare

E. Masculul are 1,5 mm

93. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la larvele de Trichinella spiralis:

A. Sunt mobile, trec în circulaţia generală

B. Au aproximativ 100 microni

C. Formează celula doică

D. Au o formaţiune sferică la capătul distal

E. Pătrund în celula musculară somatică

94. Trichinella spiralis se dezvoltă prin:

A. Consumul de carne de peste insuficient preparată termic

B. Consumul de carne de pui insuficient preparată termic

C. Consumul de carne de porc insuficient preparată termic

D. Consumul de carne de mistreţ insuficient preparată termic

E. Consumul de carne de cal insuficient preparată termic

95. Ciclul de viaţă al Trichinella spiralis cuprinde:

A. Sucurile digestive eliberează larvă din celulele doica

B. Larvele pătrund în intestinal gros

C. După acuplare femelă pătrunde în peretele intestinal şi eliberează sute de ouă

D. Larvele pătrund în intestinal subţire şi se maturează în 30 ore

Page 298: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

298

E. Adulţii sunt eliminate prin intestine

96. Manifestările clinice ale infecţiei cu Trichinella spiralis cuprind:

A. Incubaţie

B. Debut

C. Faza de stare

D. Eliminarea larvelor

E. Închistarea larvelor

97. Pacienţii infectaţi cu Trichinella spiralis prezintă:

A. Dureri musculare

B. Febră

C. Tulburări de tranzit

D. Icter

E. Hepatomegalie

98. Diagnosticul Trichinellei spiralis se face prin:

A. Date clinice

B. Leucocitoză cu eozinofilie

C. Evidenţierea larvelor în scaun

D. Diagnostic serologic

E. Biopsie musculară

99. Tratamentul infecţiei cu Trichinella spiralis se face cu:

A. Albendazol

B. Metronidazol

C. Diethyl carbamazina

D. Cortizon

E. Cloramfenicol

100. Gazdele definitive ale Toxocarei sunt :

A. Omul

B. Câinele

C. Pisica

D. Porcul

E. Liliecii

101. Morfologic Toxocara se caracterizează prin :

A. Dimensiuni de câţiva cm

B. Corp plat nesegmentat

C. Corp segmentat

D. Corp cilindric

E. Prezenţa a două aripioare laterale

102. Oul de Toxocara se caracterizează prin :

A. Este embrionat în momentul eliminării

B. Este neinfecţios în momentul eliminării

C. Este neembrionat în momentul eliminării

D. Este infecţios în momentul elminarii

E. În interior se găseşte celula ou

Page 299: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

299

103. Ciclul perienteric al Toxocarei se desfăşoară în:

A. Ficat

B. Pămân

C. Intestin

D. Creier

E. Muşchi

104. Omul se infectează cu Toxocara prin :

A. Ingestia ouălelor embrionate

B. Ingestia ouălelor neembrionate

C. Ingestia cărnii de porc insuficient preparată termic

D. Fructe şi legume contaminate

E. Mâini murdare care au venit în contact cu blană animalelor

105. Larva migrans viscerală se caracterizează prin:

A. Febră

B. Hepatomegalie

C. Frisoane

D. Cefalee

E. Edeme

106. Tulburările neurologice în larva migrans viscerală se manifestă cu :

A. Cefalee

B. Insomnie

C. Febră

D. Tulburări de tranzit

E. Meningita

107. Larva migrans oculară se caracterizează prin :

A. Scăderea bruscă a acuităţii vizuale

B. De obicei infecţie la ambii ochi

C. Cataracta

D. Paralizia muşchilor oculomotori

E. Scotoame

108. Toxocara ascunsă se manifestă prin :

A. Paloare

B. Cefalee

C. Dureri abdominale

D. Febră

E. Meningită

109. Diagnosticul toxocarozei se pune pe :

A. Detecţia anticorpilor

B. Evidenţierea parazitului matur în materiile fecale

C. Decelarea ouălor prin examenul coproparazitologic

D. Examen oftalmologic pentru determinarea toxocarei oculare

E. Tehnici imagistice pentru formele viscerale

Page 300: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

300

110. Tratamentul toxocarozei se face cu :

A. Albendazol

B. Metronidazol

C. Cloramfenicol

D. Mebendazol

E. Dietil carbamazina

111.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Ascaris lumbricoides:

A. Este cel mai mic nematod

B. Femela are 20-25 centrimetri lungime,

C. Rar femela poate atinge 35-40 cm

D. Masculul are 10-17 centimetri lungime, coada rǎsucitǎ

E. Au aparat digestiv complet

112.Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la Ascaris lumbricoides:

A. Orificiul bucal dispus la extremitatea anterioarǎ

B. Orificul bucal este prevǎzut cu 3 buze cu marginile dinţate

C. Oul poate fi fertil sau nefertil

D. Oul fertilizat în momentul depunerii este sferic sau uşor ovalar, 65-75 μ/30-35

μ,

E. Oul nefertil este foarte rezistent în mediul extern

113.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Ascaris lumbricoides:

A. Larvele sunt eliminate în intestinul gros

B. Larvele migreazǎ prin sânge şi ajung la plǎmân unde pot staţiona 7-10 zile

C. În plǎmân larvele ating 1-2 milimetri

D. Larvele sunt eliminate prin tuse iritativǎ ajung în mediul extern unde sunt

distruse sau în faringe şi sunt înghiţite

E. Ciclul de trecere prin ficat şi prin plǎmân se numeşte ciclu perienteric

114.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al Ascaris

lumbricoides:

A. Se realizeazǎ prin decelarea adultului, a larvelor sau a ouǎlor

B. Adultul poate fi eliminat prin anus

C. Poate fi descoperit prin examen radiologic sau în cursul unei intervenţii

chirurgicale

D. Ouăle pot fi gǎsite în sputǎ sau în sucul gastric

E. Ouǎle apar în materiile fecale dupǎ 60-70 zile de la infecţie

115.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Enterobius vermicularis:

A. Este cel mai mare nematod intestinal

B. Masculul are 3-5 mm lungime şi coada rǎsucitǎ

C. Extremitatea anterioarǎ este o formaţiune vezicularǎ denumitǎ buton cefalic,

care are rolul de a fixa parazitul de mucoasa cecului

D. Femela are dimensiuni de 8-13mm lungime

E. Ouăle sunt evidenţiate întotdeauna la examenul coproparazitologic

116.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Trichinella spiralis:

A. Larva are 40-1200μ fiind rǎsucitǎ în masa muscularǎ

Page 301: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

301

B. Dupǎ pǎtrunderea în enterocit în circa 30 ore se dezvoltǎ paraziţii adulţi, se

acupleazǎ iar femela depune ouă

C. Larva invadeazǎ multe tipuri de celule ale gazdei însǎ se dezvoltǎ ca agent

infecţios numai în celulele muşchilor scheletici

D. Larvele care ajung în musculatura striatǎ nu se închisteazǎ

E. La nivelul intestinului produc necrozǎ şi infiltrat inflamator

Tematica 12

Ecologia microorganismelor care afecteaza industria farmaceutică

(Atmosfera, apa, flora tegumentară şi din tractul respirator), materii prime,

ambalaje, cladiri: pereţi, podele, uşi, ferestre), echipamente

Complement simplu

1. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu excepţia:

A. Fungii se dezvoltă în condiţii foarte variate de pH, temperatură şi umiditate

B. Sursa de contaminare a produselor farmaceutice poate fi persoana care

produce medicamentul

C. Sursa de contaminare a produselor farmaceutice poate fi microaeroflora

D. Sursa de contaminare a produselor farmaceutice poate fi apa

E. Sursa de contaminare a produselor farmaceutice nu poate fi recipientul final

în care a fost ambalat

2. Alegeţi răspunsul greşit despre microorganismele izolate în mod normal din

aer:

A. Bacterii sporulate : Bacillus spp şi Clostridium spp

B. Bacterii nesporulate: Staphyllococcus spp, Streptococcus spp,

Corynebacterium spp

C. Mucegaiuri: Penicillium spp, Cladosporium spp, Aspergillus spp, Mucor spp

D. Levuri: Rhodotorula spp

E. Doar primele 2 răspunsuri sunt adevărate

3. Alegeţi răspunsul greşit referitor la metodele de recoltare prin aspiraţie:

A. Metodele de filtrare constau în utilizarea unui filtru de sticlă care conţine

material filtrant sau membrane filtrante, a unei pompe de aspirare şi a unui

debitmetru

B. Metoda de barbotare constă în trecerea aerului prin vase de barbotare care

conţin soluţie salină izotonă sterilă şi care reţin microorganismele

C. Metoda de impact constă în proiectarea aerului aspirat pe suprafaţa mediului,

impactul realizându-se se printr-un curent de aer turbionar sau prin trecerea

aerului printr-o fantă îngustă

D. Metoda electroprecipitării se bazează pe principiul ionizării particulelor de

aer

E. Doar primele 2 răspunsuri sunt corecte

4. Alegeţi răspunsul greşit referitor la determinarea indicatorilor biologici:

Page 302: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

302

A. Include determinarea florei mezofile

B. Include determinarea streptococilor hemolitici

C. Include determinarea stafilococilor

D. Include determinarea coliformilor

E. Doar primele 3 răspunsuri sunt corecte

5. Alegeţi răspunsul greşit referitor la aerul comprimat:

A. Aerul comprimat are numeroase aplicaţii în fabricarea produselor

farmaceutice, exemplu transportul pudrelor, a suspensiilor, permite aerarea în

procesul de fermentare

B. Este sterilizat prin filtrare sau o combinaţie între căldură şi filtrare pentru a

evita contaminarea cu microorganisme produsele farmceutice pentru obţinerea

cărora este utilizat

C. Continutul microbian al aerului comprimat poate fi estimat prin barbotarea

unui volum cunoscut de aer în bulion nutritiv, apoi filtrarea printr-o membrană,

care este pusă pe suprafaţa plăcii Petri cu geloză, incubare şi numărătoarea

coloniilor

D. Se foloseşte o metodă mai rapidă pentru determinarea conţinutului microbian

prin folosirea tehnicilor de detectare a schimbărilor caracteristicilor fizice sau

chimice ale bulionului

E. Toate răspunsurile sunt greşite

6. Alegeţi răspunsul eronat referitor la apă:

A. Ecologia microbiană a apei are o mare importanţă în industria farmaceutică

B. Apa este utilizată drept constituent al multor produse farmaceutice, pentru

multe procese de spălare şi răcire

C. Microoorganismele specifice apei proaspete includ: Pseudomonas spp,

Alcaligenes spp., Flavobacterium spp., Chromobacter spp., Serratia spp, bacterii

pretentioase din punct de vedere nutitiv nutritiv şi au o temperatură de creştere

relativ crescută

D. Bacteriile ce ajung în apa datorita eroziunii solului, ploilor abundente şi

putrefacţiei plantelor includ: Bacillus subtilis, B.megaterium, Enterobacter

aerogenes E. Cloacae

E. Toate răspunsurile sunt corecte

7. Alegeţi răspunsul greşit referitor la apa obţinută prin osmoză reversă:

A. Apa este împinsă de presiunea osmotică printr-o membrană semipermeabilă

care acţionează ca un filtru molecular

B. Se împiedică difuziunea substanţelor solubile dizolvate în apă

C. Substanţele solubile cu greutate moleculară mare nu difuzează deloc

D. Osmoza reversă îndepărtează microorganismele şi pirogenii

E. Procesul este identic procesului natural de osmoză

8. Alegeţi răspunsul greşit referitor la dezinfecţia apei:

A. Se folosesc trei metode de tratare a apei :dezinfecţie chimică, filtrare, radiaţii

UV

B. Tratarea chimică se aplică deobicei apei brute, apei din reţea, apei dedurizate,

sistemului de depozitare şi distribuţie a apei distilate, deionizate, a apei produse

prin osmoză reversă

Page 303: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

303

C. Filtrarea apei este utilă în situaţiile în care consumul este moderat şi există un

circuit continuu al apei

D. Razele UVcu lungime de undă de 254 nm sunt eficiente pentru dezinfecţia

apei limpezi

E. Toate răspunsurile sunt greşite

9. Afirmaţiile de mai jos referitoare la verificarea microbiană a apei sunt corecte

cu excepţia:

A. Filtrarea prin membrane este una dintre cele mai utilizate şi eficiente metode

de verificare a apei

B. Când se testează rezervele de apa clorinată se adauga un agent inactivator

C. Temperatura de incubare pentru izolarea patogenilor este de 37 °C

D. Deoarece multe specii de contaminanţi fecali nu cresc la 37C, trebuie ca

plăcile Petri să se incubeze la 20-26C

E. Doar primele 2 răspunsuri sunt greşite

10. Alegeţi răspunsul incorect referitor la analiza parazitologică a apei:

A. Recoltarea probelor se realizează în mod similar cu recoltarea pentru analiza

bacteriologică

B. Apa potabilă, apa utilizată în farmacii, nu trebuie să contină ouă de helminţi

C. Pentru evidenţierea de ouă de geohelminţi din apă şi din instalatiile de tratare

şi stocare a apei se recoltează 10 l de apă, se lasă 24 ore pentru sedimentare, se

centrifughează, se aruncă supernatantul şi se realizează preparate proaspete din

sediment

D. Se pot evidenţia ouă de paraziţi daca aceştia există în proba de apă examinată

E. Doar primele 2 răspunsuri sunt corecte

11. Alegeţi răspunsul incorect referitor la piele şi flora tractului respirator:

A. Microorganismele pot fi transferate produselor farmaceutice de către

operatori

B. Contaminarea preparatelor de administrare orală poate duce la degradarea

soluţiilor şi suspensiilor

C. În cazul preparatelor parenterale contaminarea poate avea consecinţe grave

D. Microorganismele prezente pe tegument cuprind Staphylococcus aureus,

Sarcina spp., difteroizii

E. Toate răspunsurile sunt greşite

12. Alegeţi răspunsul fals referitor la piele şi flora tractului respirator:

A. Leziunile pot fi infectate cu: Staph. aureus, Strep. pyogenes, enterococi ,

Proteus spp, Pseudomonas aeruginosa

B. În fosele nazale pot exista ca saprofiţi: Staphilococcus aureus, Staph.

epidermidis

C. În nazofaringe se găsesc streptococi din grupul viridans, Neisserii saprofite,

Haemophilus influenzae, Klebsiella pneumoniae

D. Microorganismele cele mai răspândite în timpul respiraţiei normale şi vorbirii

sunt streptococii saprofiţi din grupul viridans

E. Doar primele 2 răspunsuri sunt adevărate

13. Alegeţi răspunsul incorect referitor la rezistenţa în mediul extern al

microorganismelor:

Page 304: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

304

A. Este de ani mai ales la sporii de fungi, levurile, bacteriile sporulate

B. Acinetobacter spp. 3zile- 5 luni

C. Escherichia coli 2 ore- 16 luni

D. Haemophilus influenzae-5 luni

E. Mycobacterium tuberculosis până la 4 luni

14. Despre persistenţa virusurilor şi fungilor cu importanţă medicală pe suprafeţe

uscate sunt adevărate următoarele, cu excepţia:

A. Virusul hepatitei A : 2 ore- 60 zile

B. Virusul hepatitei B :1 săptămână

C. Candida albicans 1 – 120 zile

D. Candida parapsilosis 102 – 150 zile

E. Poliovirus tip 1: 4 ore- 8 zile

15. Alegeţi răspunsul incorect:

A. Perioada de supravieţuire depinde de natura obiectelelor contaminate, de

suprafaţa acestora, de gradul lor de curăţenie

B. Ţesăturile groase şi pufoase reţin un număr mai mare de microorganisme

C. Există pericolul transferului de microorganisme de la oameni la preparatele

farmaceutice

D. Instalaţiile de producţie, materiile prime, ambalajele, echipamentele de

protecţie purtate de operator pot fi surse de contaminare a produselor

farmaceutice

E. Doar primele 2 răspunsuri sunt adevărate

16. Alegeţi afirmaţia incorectă referitoare la metoda amprentelor

A. Se aplică pe tegument mediile solide turnate în plăci Petri

B. Se aplică degetele mâinii (amprentare) pe geloză timp de 15 secunde

C. Se şterge tegumentul pe o anumită suprafaţă cu un tampon şi însămânţează

pe geloză

D. Mediul se termostateaza la 37°C pentru 24 ore după care se citesc plăcile

E. Toate răspunsurile sunt greşite

17. Alegeţi răspunsul eronat referitor la ambalare:

A. Recipientele de sticlă se spală şi atunci când produsul este lichid sau

semisolid se foloseşte şi un dezinfectant

B. Recipientele de plastic au un grad de contaminare crescut şi trebuie

dezinfectate în general

C. Unele ambalaje folosite pentru materiile prime precum saci de hartie

necăptuşiţi pot absorbi umezeala şi pot fi deteriorate microbian şi astfel

contaminează şi conţinutul

D. Din acest motiv se preferă sacii cătuşiţi cu polietilenă

E. Dacă nu sunt transportate în condiţii corespunzătoare, recipientele de plastic

se pot contamina cu fungi

18. Alegeţi răspunsul incorect referitor la ambalare:

A. Ambalajele cu un număr scăzut de microorganisme sunt acelea care au care

au o suprafaţa neteda impermeabila fără porozităţi

B. Cartonul netratat conţine spori de mucegai de Cladosporium spp, Apergillus

spp şi Penicillinum spp, bacterii precum Bacillus spp si Micrococcus spp

Page 305: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

305

C. În cazul soluţiilor injectabile şi preparatelor oftalmice care sunt preparate în

condiţii de asepsie,dar nu sunt sterilizate în recipientul lor final, ambalajul

trebuie sa fie sterilizat

D. Recipientele şi capacele sunt sterilizate la caldură umedă sau prin sterilizare

chimică sau iradiere

E. Toate răspunsurile sunt greşite

19. Alegeţi afirmaţia incorectă referitoare la pereţi şi tavane:

A. Mucegaiul este cea mai răspandita floră a pereţilor şi tavanelor

B. Speciile cele mai des întâlnite sunt :Cladosporium spp, Aspergillus spp mai

ales A.niger si A. flavus, Penicillinum spp frecvent în cladirile slab aerisite cu

pereţii vopsiţi

C. Pentru a reduce creşterea microbiană pereţii şi tavanele trebuie sa fie netede,

impermeabile şi lavabile şi aceste condiţii se îndeplinesc prin placarea pereţilor

cu plastic laminat

D. În zonele cu umiditate ridicată, căramizile şlefuite sau faianţă

E. Toate răspunsurile sunt greşite

20. Alegeţi afirmaţia greşită referitoare la echipament:

A. Mufele de cuplare de la toate conductele si valvele trebuie să se poată scoate

separat şi curăţate

B. Lamele de la agitator şi cuva de la cuptor, de preferat, trebuie sa formeze o

singură piesă şi să fie accesibile pentru curăţat

C. Daca lamele sunt prinse de cuva, produsul fabricat poate rămâne între lame şi

cuva şi poate constitui suport pentru dezvoltarea microorganismelor

D. Se preferă dispozitivele de etanşeizare mecanică pentru ambalat cutii

deoarece ambalajul este greu de sterilizat

E. Toate răspunsurile sunt greşite

21. Alegeţi răspunsul incorece referitoare la curăţare:

A. Agentul ales rebuie să fie potrivit cu suprafaţa de curăţare şi să nu fie coroziv

B. Agentul ales rebuie să îndepărteze produsul fără a lăsa reziduuri

C. Agentul ales rebuie să fie compatibil cu rezerva de apa

D. Se pot folosi simultan agenţi de curăţare şi sterilizare, caz în care agenţii

trebuie sa fie compatibili

E. Toate răspunsurile sunt eronate

22. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la microorganismele din atmosferă în

industria farmaceutică :

A. Numărul microorganismelor din atmosferă în industria farmaceutică nu

depinde de activitatea din mediu

B. Numărul microorganismelor depinde de cantitatea de praf

C. Pseudomonas aeruginoas este des întâlnit în atmosferă

D. Microorgansimele nu pot fi transportate în aer prin praf

E. Aerul este mai contaminat în iernile umede decât în verile călduroase şi

umede

23. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la numărul microorganismele din

atmosfera în industria farmaceutică:

A. Este mai ridicat într-o încăpere umedă şi rece

Page 306: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

306

B. Este mai mic atunci când se face aerisirea cu ajutorul ferestrelor

C. Utilizarea zaharurilor în stare uscată nu influenţează dezvoltarea fungilor

D. Acest număr depinde de umiditatea din aer

E. Speciile de bacterii de Clostridium nu se găsesc în atmosferă

24. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la microorganismele din atmosferă în

industria farmaceutică :

A. Numărul lor poate fi redus prin aerisire cu ajutorul ferestrelor

B. Încărcătura microbiană în atmosferă se detectează prin expunerea plăcilor

Petri în aer

C. Toate produsele injectabile şi de uz oftalmic sunt sterilizate la finalul

producţiei prin căldură umedă

D. Protejarea împotriva sporilor de mucegai se face cu uşurinţă

E. Toate bacteriile din atmosferă sunt ataşate de particule

25. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la reducerea numărului de

microorganisme în atmosferă în industria farmaceutică:

A. Cele mai utilizate sunt radiaţiile ultraviolete

B. Filtrele nu pot îndeparta particule mai mici de 1 micron

C. Filtrele sunt menţinute umede

D. Formaldehida este foarte utilizată deoarece nu este toxică pentru om

E. Aerul filtrat se bazează pe principiul curgerii laminare

26. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la calitatea apei în industria

farmaceutică :

A. Speciile de Proteus sunt microorganisme specifice apei proaspete

B. Pseudomonas ajunge în sol prin contaminare cu deşeuri

C. Flora apei distilate contaminate este formată de obicei din bacterii Gram

pozitive

D. Distilarea nu este un proces care elimină toate microorganismele din apă

E. Apa obţinută prin osmoza reversă nu conţine pirogeni

27. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la materiile prime în industria

farmaceutică:

A. Toate se sterilizeaza cu etilen oxid

B. Materiile higroscopice sunt ţinute sub valoarea necesarului maxim de apă

necesară pentru dezvoltarea microorganismelor

C. Recipientele de plastic au grad mare de contaminare şi sterilizarea este mereu

necesară

D. Cartonul nu necesită tratare deorece nu reprezintă o suprafaţă bună pentru

menţinerea microorganismelor

E. Ambalajul folosit pentru soluţii infectabile nesterilizate în recipientul final

necesită sterilizare

28. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la clădirile în care se prepară

medicamente:

A. Clădirile necesită multe ferestre pentru o aerisire bună

B. Peretii şi podelele pot fi acoperite cu gresie şi faianţă deoarece nu reţin

microorganismele

C. Toate podelele trebuie sa fie impermeabile

Page 307: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

307

D. Podelele nu necesită înclinare spre scurgere

E. Este interzisă ventilaţia în tavan

Complement multiplu

1. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. Calitatea microbiologică a produselor farmaceutice este influenţată de mediul

în care sunt fabricate, nu şi de materialele folosite în producerea lor

B. Contaminarea produselor farmaceutice se poate realiza cu germeni patogeni,

dar şi cu bacterii saprofite condiţionat patogene

C. Prezenţa unei game variate de microorganisme saprofite în mediul

înconjurător creează condiţii de contaminare a produselor farmaceutice, ducând

în final la degradarea medicamentelor

D. În cadrul fabricării medicamentelor pe cale industrială există riscul de

contaminare microbiană favorizată de capacitatea metabolică a unor

microorganisme de a se adapta la variaţii ale temperaturii

E. În cadrul fabricării medicamentelor pe cale industrială există riscul de

contaminare microbiană favorizată de capacitatea metabolică a unor

microorganisme de a nu se adapta la variaţii ale pH-ului

2. Alegeţi răspunsurile greşite:

A. Unele microorganisme au capacitatea de a se adapta şi supravieţui în condiţii

precare

B. Stafilococii şi enterococii se dezvoltă la concentraţii mari ale zaharurilor (40-

60%)

C. Bacteriile zaharolitice se dezvoltă în condiţii de hipersalinitate (20-30%)

D. Toate răspunsurile sunt corecte

E. Tincturile alcoolice pot să conţină specii de germeni sporulaţi, cum ar fi

Bacillus cereus

3. Următoarele afirmaţii sunt greşite cu excepţia:

A. Fungii se dezvoltă în condiţii foarte variate de pH, temperatură şi umiditate

B. Sursa de contaminare a produselor farmaceutice poate fi persoana care

produce medicamentul (operatorul)

C. Sursa de contaminare a produselor farmaceutice poate fi atmosferă

(microaeroflora)

D. Sursa de contaminare a produselor farmaceutice poate fi apa

E. Sursa de contaminare a produselor farmaceutice nu poate fi recipientul final

în care a fost ambalat

4. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu excepţia:

A. Sursa de contaminare a produselor farmaceutice poate fi echipamentul de

producţie

B. Surse de contaminare a produselor farmaceutice nu pot fi materialele utilizate

la obţinerea preparatului

C. Sursa de contaminare a produselor farmaceutice nu poate fi atmosferă

(microaeroflora)

D. Unele microorganisme pot creşte chiar în prezenţa conservanţilor si

deteriorează produsul

Page 308: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

308

E. Toate răspunsurile sunt corecte

5. Afirmaţiile de mai jos sunt incorecte cu excepţia:

A. Bacteriile distruse in procesul final de sterilizare a produsului nu pot lasa

reziduuri toxice sau pirogenice

B. Paralel cu îmbunătăţirea tehnologiilor de producere a medicamentelor s-a

dezvoltat şi ghidul de bune practici (Good Manufacturing Practices) pentru

minimalizarea contaminării microbiene

C. Minimalizarea contaminării microbiene se poate realiza prin studiul ecologiei

microorganismelor, a riscurilor reprezentate de acestea şi controlul contaminării

D. Obiectivul ghidului este de a îmbunătăţi siguranţa microbiologică a

produselor într-o modalitate eficientă (raport optim cost-calitate)şi dezvoltarea

tehnicilor rapide de detecţie a microorganismelor

E. Toate răspunsurile sunt corecte

6. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la conţinutul microbian al atmosferei:

A. Aerul este un mediu natural propice pentru creşterea şi reproducerea

microorganismelor deoarece conţine cantitatea necesară de umezeală şi hrană

B. Aproape orice mostră de aer netratat conţine bacterii, mucegai şi drojdii

C. Pentru a putea supravieţui microorganismele trebuie sa fie capabile sa

tolereze deshidratarea din mediu

D. Numarul organismelor din atmosfera depinde de activitatea din mediu,

cantitatea de praf ce este dislocată, umiditate

E. Toate răspunsurile sunt greşite

7. Alegeţi răspunsurile corecte despre microorganismele izolate în mod normal

din aer:

A. Bacterii sporulate : Bacillus spp şi Clostridium spp

B. Bacterii nesporulate: Staphyllococcus spp, Streptococcus spp,

Corynebacterium spp

C. Mucegaiuri: Penicillium spp, Cladosporium spp, Aspergillus spp, Mucor spp

D. Levuri: Rhodotorula spp

E. Doar primele 2 răspunsuri sunt adevărate

8. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la numărul microorganismelor din

atmosferă:

A. Depinde de activitatea din mediu şi de cantitatea de praf produsă

B. Conţinutul microbian este mai ridicat în zona cu utilaje în activitate, zona cu

personal care lucrează, mai scăzut într o încăpere murdară, necurăţată decat într o

cameră curată/aseptică

C. Conţinutul microbian este influenţat de umiditate, într-o încăpere umedă şi

rece numărul microorganismelor este mai mare, deoarece contaminanţii sunt

aduşi pe sol de către picăturile de umezeală

D. Aerul este mai puţin contaminat în iernile umede decât în verile calduroase şi

uscate

E. Toate răspunsurile sunt greşite

9. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la numărul microorganismelor din

atmosferă:

Page 309: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

309

A. Microorganismele sunt transportate în atmosfera prin praf, tegument, haine,

în picăturile de salivă sau spută rezultate din vorbire, tuse sau strănut

B. Bacteriile şi mucegaiurile care nu sunt ataşate de particule se vor depune cu

greutate într-o încăpere fără curenţi de aer

C. Rata depozitarii depinde de curenţii de aer:ventilatie, sisteme de extracţie a

aerului, curenţi de convecţie deasupra surselor de încălzire şi a activităţii din

încăpere

D. Numărul microorganismelor din aer poate creşte în timpul manipulării

materialelor contaminate, în timpul preparării, amestecării şi adaugărilor în

procesul de fabricaţie

E. Toate răspunsurile sunt corecte

10. Următoarele afirmaţii referitoare la numărul microorganismelor din

atmosferă sunt adevărate cu excepţia:

A. Utilizarea amidonului şi a unor zaharuri în stare uscată poate duce la scăderea

mucegaiurilor

B. Unele componente de ambalare, de exemplu, cartonul, au o microflora

reprezentată de mucegaiuri, bacterii şi de multe ori acest lucru este reflectat în

numărătoare crescută (prin metode de cultivare/ numărare a microorganismelor)

în jurul de utilajelor de ambalare

C. Aerul este mult mai contaminat în iernile umede decât în verile calduroase şi

uscate

D. Conţinutul microbian este influenţat de umiditate, într-o încăpere umedă şi

rece numărul microorganismelor este mai mic

E. Toate răspunsurile sunt greşite

11. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la însămânţare:

A. Se poate realiza direct pe medii solide (metoda prin sedimentare, metodele de

impact, metoda electroprecipitării)

B. Se poate realiza indirect, prin intermediul unui lichid steril cum ar fi solutie

salină izotonă sterilă, bulion nutritiv steril (metodele de recoltare prin aspiraţie)

C. Metoda prin sedimentare constă în deschiderea şi expunerea plăcilor Petri cu

mediu (geloză sânge) timp de câteva minute până la 1 oră; incubare la 37C, 24

ore

D. Metoda prin sedimentare nu prezintă dezavantaje

E. Doar primele 2 răspunsuri sunt corecte

12. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la însămânţare:

A. Metodele de recoltare prin aspiraţie sunt metode directe de însămânţare

B. Metodele de recoltare prin aspiraţie sunt metode indirecte de însămânţare

C. Metodele de recoltare prin aspiraţie cuprind metodele de filtrare, barbotare,

impact şi electroprecipitare

D. Dezavantajul metodei prin sedimentare constă în faptul că nu se obţine

numărul real de germeni,ci doar fractiunile de sedimentare în intervalul de

expunere

E. Toate răspunsurile sunt corecte

13. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metodele de recoltare prin

aspiraţie:

Page 310: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

310

A. Metodele de filtrare constau în utilizarea unui filtru de sticlă care conţine

material filtrant sau membrane filtrante

B. Metoda de barbotare constă în trecerea aerului prin vase de barbotare care

conţin soluţie salină izotonă sterilă şi care reţin microorganismele; din suspensie

se fac diluţii şi se însămânţează pe mediu

C. Metoda de impact constă în proiectarea aerului aspirat pe suprafaţa mediului,

impactul realizându-se se printr-un curent de aer turbionar sau prin trecerea

aerului printr-o fantă îngustă

D. Metoda electroprecipitării se bazează pe principiul ionizării particulelor de

aer; acestea se depun pe electrozii care se găsesc pe mediu

E. Doar primele 2 răspunsuri sunt corecte

14. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la determinarea indicatorilor

biologici:

A. Determinarea florei mezofile

B. Determinarea streptococilor hemolitici

C. Determinarea stafilococilor

D. Determinarea coliformilor

E. Doar primele 3 răspunsuri sunt corecte

15. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la determinarea indicatorilor

biologici:

A. Determinarea fungilor: prin metoda sedimentării, folosind mediu Sabouraud

B. Produsele injectabile sau de uz oftalmic ce nu pot fi sterilizate la finalul

producţiei prin caldura umeda, trebuie produse în zone unde numărătoarea

microorganismelor în mediu este foarte crescută

C. Cu toate ca aceste produse trebuie sa treacă un test de sterilitate, testul în sine

este distructiv şi, prin urmare, doar câteva mostre sunt testate (aleator)

D. Numărătoare microorganismelor din atmosferă este importanta pentru a

detecta încărcătura microbiană reală, pentru prevenirea contaminării sporadice a

unor recipiente care ocazional pot trece nedetectate la testele de sterilitate

E. Toate răspunsurile sunt corecte

16. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la determinarea indicatorilor

biologici:

A. În cazul identificării unei calităţi microbiologice necorespunzătoare a aerului

se emite un avertisment cu privire la posibila contaminare şi remedierea din timp

a problemei

B. Producerea preparatelor lichide sau semi-solide pentru uz oral sau pentru uz

topic necesita un mediu înconjurator curat, atat în etapa de producere cat şi în cea

de umplere

C. Multe forme de prezentarea a medicamentelor sunt protejate prin conservanţi

chimici sau prin pH împotriva dezvoltării bacteriilor care le pot contamina

D. Protejarea împotriva sporilor de mucegai este mult mai uşor de realizat

E. Toate răspunsurile sunt greşite

17. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la reducerea numarului de

microorganisme din atmosferă:

A. Numărul microorganismelor din atmosferă poate fi redus prin filtrare,

dezinfecţie chimică, raze ultraviolete

Page 311: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

311

B. Filtrarea este cea mai utilizată metoda

C. Pentru a menţine eficacitatea filtrelor acestea sunt menţinute în stare uscată

deoarece microorganismele se pot deplasa de-a lungul filtrelor umede

D. Aerul filtrat poate fi folosit pentru a curăţa o încăpere sau o anumită zonă

E. Doar primele 2 răspunsuri sunt adevărate

18. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la reducerea numarului de

microorganisme:

A. Din cauza proprietăţilor lor sub forma de aerosoli, dezinfectanţii chimici sunt

cei mai folosiţi sterilizanti ai aerului

B. Iradierea cu UV cu lungime de unda între 240-280nm pentru reducerea

contaminării aerului, iradierea este activă doar la o distanţă mică de sursă

C. Bacteriile in forma sporulată si fungii (in special cei cu invelis puternic

pigmentat), sunt adesea rezistenţi la iradierea cu UV

D. Doar primele 2 răspunsuri sunt corecte

E. Toate răspunsurile sunt corecte

19. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la aerul comprimat:

A. Aerul comprimat are numeroase aplicaţii în fabricarea produselor

farmaceutice, exemplu transportul pudrelor, a suspensiilor, permite aerarea în

procesul de fermentare

B. Este sterilizat prin filtrare sau o combinaţie între căldură şi filtrare pentru a

evita contaminarea cu microorganisme a produsele farmceutice pentru obţinerea

cărora este utilizat

C. Continutul microbian al aerului comprimat poate fi estimat prin barbotarea

unui volum cunoscut de aer în bulion nutritiv, apoi filtrarea printr-o membrană

D. O metodă mai rapidă pentru determinarea conţinutului microbian utilizează

tehnicile de detectare a schimbărilor caracteristicilor fizice sau chimice ale

bulionului

E. Toate răspunsurile sunt greşite

20. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la apă:

A. Ecologia microbiană a apei are o mare importanta in industria farmaceutică

B. Apa este utilizată drept constituent al multor produse farmaceutice, pentru

multe procese de spălare şi răcire

C. Microoorganismele specifice apei proaspete includ: Pseudomonas spp,

Alcaligenes spp., Flavobacterium spp., Chromobacter spp., Serratia spp

D. Bacteriile ce ajung în apa datorita eroziunii solului, ploilor abundente şi

putrefacţiei plantelor includ: Bacillus subtilis, B.megaterium, Enterobacter

aerogenes E. cloacae

E. Toate răspunsurile sunt corecte

21. Următoarele afirmaţii referitoare la apă sunt false cu excepţia:

A. Prin contaminarie cu deşeuri (ape uzate, de canalizare) ajung în apă: Proteus

spp., E.coli şi alte Enterobacterii, Streptococcus faecalis ,Clostridium spp

B. O examinare a rezervei de apă industrială înmagazinată a aratat ca 98% din

contaminare se datorează bacteriilor Gram-negative

C. Alte organisme izolate din rezerva de apă industrială sunt Micrococcus spp.,

Cytophaga spp., levuri, fungi şi actinomicete

Page 312: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

312

D. Bacteriile ce ajung în apa datorita eroziunii solului, ploilor abundente şi

putrefacţiei plantelor nu includ: Bacillus subtilis, B.megaterium, Enterobacter

aerogenes E. cloacae

E. Toate răspunsurile sunt greşite

22. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la apa distilată:

A. În urma procesului de fabricare apa distilată nu conţine microorganisme

B. Contaminarea rezultă din defecte ale sistemului de răcire, de depozitare, ale

sistemului de distribuţie

C. Flora apei distilate contaminate este deobicei formată din bacterii Gram-

pozitive

D. Apa distilată este folosită pentru obţinerea de preparate farmaceutice orale

sau topice pentru care este acceptat un numar mic de bacterii

E. Toate răspunsurile sunt corecte

23. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la apa obţinută prin osmoză reversă:

A. Apa este împinsă de presiunea osmotică printr-o membrană semipermeabilă

care acţionează ca un filtru molecular

B. Se împiedică difuziunea substanţelor solubile dizolvate în apă

C. Substanţele solubile cu greutate moleculară mare nu difuzează deloc

D. Osmoza reversă îndepărtează microorganismele şi pirogenii

E. Procesul este identic procesului natural de osmoză

24. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sistemul de distribuţie:

A. Un recipient de depozitare contaminat acţionează ca un rezervor microbian şi

contaminează toata apa ce trece prin el

B. Toate recipientele de depozitare se testează regulat

C. Recircularea constantă a apei la o presiune negativă, asigură un sistem optim

de reducere a creşterii florei microbiene

D. Se foloseşte un sistem de resterilizare a apei prin filtrare sau UV înainte ca

apa să reintre in rezervor

E. Toate răspunsurile sunt greşite

25. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la dezinfecţia apei:

A. Se folosesc trei metode de tratare a apei :dezinfecţie chimică, filtrare, radiaţii

UV

B. Tratarea chimică se aplică deobicei apei brute, apei din reţea, apei dedurizate,

sistemului de depozitare şi distribuţie a apei distilate, deionizate, a apei produse

prin osmoză reversă

C. Filtrarea apei este utilă în situaţiile în care consumul este moderat şi există un

circuit continuu al apei

D. Razele UVcu lungime de undă de 254 nm sunt eficiente pentru dezinfecţia

apei limpezi

E. Toate răspunsurile sunt greşite

26. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la verificarea microbiană a apei:

A. Filtrarea prin membrane este una dintre cele mai utilizate şi eficiente metode

de verificare a apei

B. Când se testează rezervele de apa clorinată se adauga un agent inactivator (

tiosulfatul de sodiu)

Page 313: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

313

C. Temperatura de incubare pentru izolarea patogenilor este de 37 °C

D. Deoarece multe specii de contaminanţi fecali nu cresc la 37C, trebuie ca

plăcile Petri să se incubeze la 20-26C

E. Doar primele 2 răspunsuri sunt greşite

27. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. Apa sterilă este utilizată pentru spălarea mâinilor chirurgilor, a endoscoapelor

B. Periodic, apa sterilă este controlată; probele sunt prelevate din flacoanele cu

apă sterilă care conţin 5-10mg tiosulfat de sodiu pentru a neutraliza urmele de

clor prezente în apă

C. Tehnici microbiologice pentru controlare apei sunt: tehnica plăcilor cu

geloză, tehnica filtrării prin membrană

D. Doar primele 2 răspunsuri sunt corecte

E. Toate răspunsurile sunt greşite

28. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la analiza parazitologică a apei:

A. Recoltarea probelor se realizează în mod similar cu recoltarea pentru analiza

bacteriologică

B. Apa potabilă, apa utilizată în farmacii, nu trebuie să contină ouă de helminţi

C. Pentru evidenţierea de ouă de geohelminţi din apă şi din instalatiile de tratare

şi stocare a apei se recoltează 10 l de apă, se lasă 24 ore pentru sedimentare, se

centrifughează, se aruncă supernatantul şi se realizează preparate proaspete din

sediment

D. Se pot evidenţia ouă de paraziţi daca aceştia există în proba de apă examinată

E. Doar primele 2 răspunsuri sunt corecte

29. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la piele şi flora tractului respirator:

A. Microorganismele pot fi transferate produselor farmaceutice de către

operatori

B. Contaminarea preparatelor de administrare orală (comprimate şi pulberi)

poate duce la degradarea soluţiilor şi suspensiilor

C. În cazul preparatelor parenterale contaminarea poate avea consecinţe grave

D. Microorganismele prezente pe tegument cuprind Stafilococcus aureus,

Sarcina spp., difteroizii

E. Toate răspunsurile sunt greşite

30. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la piele şi flora tractului respirator:

A. Microorganismele prezente pe tegument cuprind ocazional bacterii Gram

negative: Acinetobacter şi Alcaligenes spp, levuri lipofile în zonele grase şi

ceroase ale pielii

B. Microorganismele prezente pe tegument nu cuprind fungi dermatofiţi

C. În cazul unei igiene personale precare se pot găsi coliformi

D. Aproximativ 20% din leziunile deschise fără manifestari clinice sunt

colonizate cu Staphilococcus aureus

E. Toate răspunsurile sunt corecte

31. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la piele şi flora tractului respirator:

A. Leziunile tegumentare pot fi infectate cu Stapilococcus. aureus,

Streptococcus pyogenes, enterococi , Proteus spp., Pseudomonas aeruginosa

Page 314: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

314

B. În fosele nazale pot exista ca saprofiţi: Staphilococcus aureus, Staph.

epidermidis

C. În nazofaringe se găsesc streptococi din grupul viridans, Neisserii saprofite,

Haemophilus influenzae, Klebsiella pneumoniae

D. Microorganismele cele mai răspândite în timpul respiraţiei normale şi vorbirii

sunt streptococii saprofiţi din grupul viridans

E. Doar primele 2 răspunsuri sunt adevărate

32. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la rezistenţa în mediul extern al

microorganismelor:

A. Sporii de fungi, levurile, bacteriile sporulate pot rezista ani

B. Acinetobacter spp. 3zile- 5 luni

C. Escherichia coli 2 ore- 16 luni

D. Haemophilus influenzae-5 luni

E. Mycobacterium tuberculosis până la 4 luni

33. Despre persistenţa virusurilor şi fungilor cu importanţă medicală pe suprafeţe

uscate sunt adevărate următoarele:

A. Virusul hepatitei A : 2 ore- 60 zile

B. Virusul hepatitei B :1 săptămână

C. Candida albicans :120 zile

D. Candida parapsilosis :150 zile

E. Poliovirus tip1: 4 ore- 8 zile

34. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. Perioada de supravieţuire depinde de natura obiectelor contaminate, de

suprafaţa acestora, de gradul lor de curăţenie

B. Ţesăturile groase şi pufoase reţin un număr mai mare de microorganisme

C. Există pericolul transferului de microorganisme de la oameni la preparatele

farmaceutice

D. Instalaţiile de producţie, materiile prime, ambalajele, echipamentele de

protecţie purtate de operator pot fi surse de contaminare a produselor

farmaceutice

E. Doar primele 2 răspunsuri sunt adevărate

35. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la metoda amprentelor

A. Se aplică pe tegument mediile solide turnate în plăci Petri

B. Se aplică degetele mâinii (amprentare) pe geloză timp de 15 secunde

C. Se şterge tegumentul pe o anumită suprafaţă cu un tampon şi însămânţează

pe geloză

D. Mediul se termostateaza la 37C pentru 24 ore după care se citesc plăcile

E. Toate răspunsurile sunt greşite

36. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la metoda peliculelor adezive:

A. Se aplică pe tegument o folie adezivă pentru a detaşa microorganismele aflate

pe tegument

B. Folia este aplicată pe fundul unei plăci Petri cu fata de contact în sus peste

care turnăm mediul de cultură.

C. Se incubează la 30oC, 2-5 zile şi se numără coloniile dezvoltate pe materialul

adeziv

Page 315: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

315

D. Doar primele 2 răspunsuri sunt adevărate

E. Toate răspunsurile sunt greşite

37. Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. Zonele desemnate pentru producerea preparatelor injectabile, a colirurilor sau

soluţiilor otice au facilităţi igienico-sanitare la intrare

B. Pentru fabricarea acestor produse este necesar ca operatorii sa poarte haine

sterile incluzând halat, pantaloni, cizme, gluga, mască şi mănuşi

C. Pentru controlul contaminării produselor farmaceutice şi a mediului trebuie

utilizate materii prime cu caracteristici microbiologice adecvate

D. Materiile prime netratate ce provin dintr-o sursa naturală, de obicei, poarta o

microfloră redusă

E. Toate răspunsurile sunt corecte

38. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la materiile prime:

A. Produsele din surse animale ca gelatina, pulberea de tiroidă, de pancreas pot

fi contaminate cu patogeni animali

B. Produse vegetale precum agarul, rubarba, amidonul, pot fi contaminate cu

microflora vegetală: Erwinia spp., Pseudomonas spp., Bacillus spp, streptococi

C. Produse vegetale precum agarul, rubarba, amidonul, nu pot fi contaminate cu

mucegaiuri

D. Materialele sintetice sunt de obicei necontaminate

E. Produsele naturale cu grad mare de contaminare cu bacterii nepatogene se pot

utiliza şi fără sterilizare

39. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la ambalare:

A. La finalul procesului produsele farmaceutice se ambalează pentru protejarea

produsului şi pentru a preveni pătrunderea microorganismelor sau a umezelii

B. Microflora de pe amblaj nu depinde de compoziţia şi de condiţiile de stocare

ale acestuia

C. În funcţie de tipul de produs farmaceutic se determină daca este necesară

sterilizarea ambalajului

D. Containerele de sticlă sunt sterile cand ies din cuptor dar se pot contamina în

încaperi prafuite şi de aceea se transportă în cutii

E. Toate răspunsurile sunt corecte

40. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la ambalare:

A. Recipientele de sticlă se spală şi atunci când produsul este lichid sau

semisolid se foloseşte şi un dezinfectant

B. Recipientele de plastic au un grad de contaminare crescut şi trebuie

dezinfectate în general

C. Unele ambalaje folosite pentru materiile prime precum saci de hartie

necăptuşiţi pot absorbi umezeala şi pot fi deteriorate microbian

D. Se preferă sacii cătuşiţi cu polietilenă

E. Transportate în condiţii necorespunzătoare, recipientele de plastic se pot

contamina cu fungi

41. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la ambalare:

A. Ambalajele cu un număr scăzut de microorganisme sunt acelea care au care

au o suprafaţa neteda impermeabila fără porozităţi

Page 316: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

316

B. Cartonul netratat conţine spori de mucegai de Cladosporium spp, Apergillus

spp şi Penicillinum spp,

C. În cazul soluţiilor injectabile şi preparatelor oftalmice care sunt preparate în

condiţii de asepsie,dar nu sunt sterilizate în recipientul lor final, ambalajul

trebuie sa fie sterilizat

D. Recipientele şi capacele sunt sterilizate la caldură umedă sau prin sterilizare

chimică sau iradiere

E. Toate răspunsurile sunt greşite

42. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la pereţi şi tavane:

A. Mucegaiul este cea mai răspandita floră a pereţilor şi tavanelor

B. Speciile cele mai des întâlnite sunt :Cladosporium spp, Aspergillus spp mai

ales A.niger si A. flavus, Penicillinum spp frecvent în cladirile slab aerisite cu

pereţii vopsiţi

C. Pentru a reduce creşterea microbiană pereţii şi tavanele trebuie sa fie netede,

impermeabile şi lavabile şi aceste condiţii se îndeplinesc prin placarea pereţilor

cu plastic laminat

D. În zonele cu umiditate ridicată, căramizile şlefuite sau faianţă

E. Toate răspunsurile sunt greşite

43. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la podele şi scurgeri:

A. Pentru a minimaliza contaminarea microbiană toate podelele trebuie sa fie

uşor de curăţat, impermeabile, cu suprafaţa netedă

B. Podeaua sa fie înclinată spre scurgere, îmbinarea podea-perete trebuie sa fie

acoperită

C. Se aplică o etanşeizare rezistentă în zonele în care se folosesc lichide de

curăţat acide sau alcaline

D. Doar primele 2 răspunsuri sunt corecte

E. Toate răspunsurile sunt greşite

44. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la podele şi scurgeri:

A. Se aplică o etanşeizare rezistentă în zonele în care se folosesc lichide de

curăţat acide sau alcaline

B. Daca acest aspect este neglijat, suprafaţa se denivelează şi devine poroasă şi

este colonizata rapid de microorganisme

C. Zonele în care se desfasoara operatiuni aseptice trebuie să aibă obligaotriu un

sistem de ventilare , aerisirea nu se va face pe ferestră

D. Doar primele 2 răspunsuri sunt corecte

E. Toate răspunsurile sunt greşite

45. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la echipament:

A. Toate echipamentele trebuie sa fie uşor de demontat

B. Toate suprafeţele care vin în contact cu produsul trebuie să aibă colţuri

ascuţite şi fără îmbinări rotunjite sau acoperite

C. trebuie sa existe şuruburi cu filetul exterior uşor accesibil pentru curaţare

D. Doar primele 2 răspunsuri sunt corecte

E. Toate răspunsurile sunt corecte

46. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la echipament:

Page 317: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

317

A. Mufele de cuplare de la toate conductele si valvele trebuie să se poată scoate

separat şi curăţate

B. Lamele de la agitator şi cuva de la cuptor trebuie sa formeze o singură piesă

şi să fie accesibile pentru curăţat

C. Daca lamele sunt prinse de cuva, produsul fabricat poate rămâne între lame şi

cuva şi poate constitui suport pentru dezvoltarea microorganismelor

D. Se preferă dispozitivele de etanşeizare mecanică pentru ambalat cutii

deoarece ambalajul este greu de sterilizat

E. Toate răspunsurile sunt greşite

47. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la curăţare:

A. Agentul ales rebuie să fie potrivit cu suprafaţa de curăţare şi să nu fie coroziv

B. Agentul ales rebuie să îndepărteze produsul fără a lăsa reziduuri

C. Agentul ales rebuie să fie compatibil cu rezerva de apa

D. Se pot folosi simultan agenţi de curăţare şi sterilizare, caz în care agenţii

trebuie sa fie compatibili

E. Toate răspunsurile sunt eronate

48. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la dezinfecţie:

A. Echipamentul poate fi sterilizat sau dezinfectat la cald, chimic, sau

combinatie între cele două proceduri

B. Multe rezervoare, eprubete, piesele mici de echipament pot fi autoclavate, dar

este important ca aburul să nu ajungă pe toate suprafeţele lor

C. Echipamentul folosit la fabricarea şi ambalarea pudrelor este sterilizat prin

căldură umedă

D. Dezinfectanţii chimici uzuali conţin hipoclorit de sodiu

E. Ca metoda de dezinfecţie poate fi cufundarea totală a obiectelor mici sau

pulverizarea suprafeţelor interioare a echipamentelor mai mari

49. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la verificările microbiene:

A. Pentru validarea controlului se testează o mostră de apă finală de spălare pe o

placă Petri cu agar nutritiv sau testarea se poate folosi un tampon fabricat fie din

bumbac steril sau din alginat de calciu

B. Alginatul de calciu este folosit cu un diluant ce contine 1% hexametafosfat

de sodium care dizolvă tamponul şi eliberează organismele adunate de pe

echipament

C. Aceste organisme pot fi apoi acoperite cu geloză sau pot fi folosite metode

alternative de evaluare

D. Doar primele 2 răspunsuri sunt corecte

E. Toate răspunsurile sunt eronate

50. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la verificările microbiene:

A. Pentru validarea controlului se testează o mostră de apă finală de spălare pe o

placă Petri cu agar nutritiv sau testarea se poate folosi un tampon fabricat fie din

bumbac steril sau din alginat de calciu

B. Se pot utiliza metode de detecţie rapidă a microorganismelor

C. Alginatul de calciu este folosit cu un diluant ce contine 1% hexametafosfat

de sodium care dizolvă tamponul şi eliberează organismele adunate de pe

echipament

D. Doar primele 2 răspunsuri sunt incorecte

Page 318: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

318

E. Toate răspunsurile sunt incorecte

51. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la flora microbiană din clădirile

folosite în industria farmaceutică:

A. Flora microbiană poate creşte şi în prezenţa conservanţilor, deteriorând

produsul

B. Bacteriile distruse nu lasă reziduri toxice

C. Umiditatea nu influenţează numărul de microorganisme

D. Flora microbiană este mai redusă într-un depozit cu aer rece

E. Bacteriile neataşate de particulele de praf se depun uşor într-o încăpere fără

curenţi de aer

52. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la calitatea aerului din clădirile

folosite în industria farmaceutică:

A. Se poate verifica cu ajutorul insămâţării pe placil Petri cu geloza nutritivă şi

numărătoarea de colonii

B. Produsele injectabile sunt produse in zone unde exista putine microorganisme

in aer

C. Dezinfectantii chimici sunt folositi des pentru dezinfectia atmoseferei din

cladire datorita proprietatii lor sub forma de aerosoli

D. Aerul comprimat permite aerarea in procesul de fermentatie

E. Aerul comprimat nu necesita sterilizare

53. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la calitatea apei proaspete în industria

farmaceutică:

A. Conţine microorganisme specifice precum Pseudomonas

B. Conţine bacterii nepretenţioase de tip Serratia, Alcaligenes, Chromobacter

C. Bacillus subtilis apare în apa contaminată prin inundaţii şi putrefacţia

plantelor

D. E. coli ajunge în apă datorită putrefacţiei plantelor

E. Enterobacterii care ajung în apă prin contaminare fecală

54. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la calitatea apei distilate în industria

farmaceutică:

A. Nu conţine microorganisme

B. Este de obicei contaminată cu bacterii Gram pozitive

C. Se păstreaza la temperatura camerei pentru a preveni creşterea bacteriană

D. Este folosită pentru obţinerea produselor parenterale fără a necesita sterilizare

E. Este de obicei contaminată cu bacterii Gram negative

55. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la apa utilizată în industria

farmaceutică:

A. Apa obţinută prin osmoza reversă nu conţine pirogeni

B. Apa distilată se menţine la 80°C pentru a preveni producerea substanţelor

pirogene

C. Obţinută prin osmoză reversă conţine bacterii

D. Nu se poate contamina de la recipientul de depozitare

E. Se poate trata prin filtrare

Page 319: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

319

56. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la dezinfecţia apei în industria

farmaceutică:

A. Se poate face prin radiaţii UV

B. Se aplică de obicei apei brute

C. Filtrarea este utilă atunci când consumul de apă este foarte mare

D. Dezinfectarea chimică are ca avantaj faptul ca apa nu prezintă gust neplăcut

E. Filtrele nu se pot coloniza microbian

57. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la verificarea microbiană a apei

utilizate în industria farmaceutică:

A. Filtrarea nu este o metodă eficientă

B. Filtrarea permite concentrarea unui numar mic de organisme dintr-un volum

mare de apa

C. Temperatura de incubare a patogenilor este de 37°C

D. Se poate face cu ajutorul clorului

E. Cand se testează rezervele de apa clorinată se adaugă un agent inactivator ca

tiosulfatul de sodiu

58. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la flora tegumentului şi importanţa în

industria farmaceutică:

A. Poate contamina preparatele de administrare orală având consecinţe grave

B. Stafilococul auriu este un patogen al tegumentului

C. Streptococii din grupul viridans sunt patogeni

D. Pe tegument se pot gasi ocazional enterobacterii

E. Pe tegument se gasesc streptococii alfa hemolitici şi nehemolitici

59. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la materiile prime folosite în industria

farmaceutică:

A. Cele provenite din surse naturale nu necesită sterilizare

B. Gelatina poate fi contaminată cu patogeni animali

C. Amidonul poate fi contaminat cu streptococi, Pseudomonas spp, mucegaiuri

şi levuri

D. Materialele sintetice sunt de obicei necontaminate

E. Materiile uscate nu necesită precauţii de depozitare pentru a împiedica

umezeală

60. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la produsele naturale utilizate în

industria farmaceutică :

A. Pentru toate produsele naturale se face sterilizarea cu etilen oxid

B. Etilen oxidul se foloseşte la sterilizarea acelor şi seringilor

C. Alcoolul este un bun solvent bacteriostatic

D. Se folosesc produse sterilizate numai prin căldura

E. Sterilizarea se poate face prin recristalizare dintr- un solvent bactericid

61. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la ambalarea produselor

farmaceutice:

A. Recipientele şi fiolele din sticlă sunt sterile la ieşirea din cuptor

B. Plasticul este un mediu propice pentru creşterea bacteriană

C. Se prefera ambalajele cu suprafaţă netedă impermeabilă

D. Cartonul netratat conţine spori de mucegai

Page 320: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

320

E. Suprafaţa materialelor din polietilenă prezintă un număr crescut de

microorganisme

Tematica 13

Contaminarea microbiană, riscul infecţiei, controlul contaminării. Factorii

ce afectează degradarea produselor farmaceutice.

Asigurarea calităţii şi controlul riscului microbian al medicamentelor

Complement simplu

1. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu excepţia:

A. Produsele farmaceutice folosite în profilaxia, tratamentul şi diagnosticarea

bolilor conţin o largă varietate de ingrediente în stări fizico-chimice complexe.

B. Produsele trebuie să îndeplinească cerinţele în privinţa calităţii, siguranţei şi

eficacităţii şi trebuie să fie stabile şi suficient de elegante pentru a fi acceptate

de către pacient.

C. Produsele fabricate astăzi în industria farmaceutică trebuie să îndeplinească

standarde microbiologice înalte : sterile pentru produse de administrare

parenterală, coliruri, soluţii otice

D. Preparatele nesterile trebuie să conţină doar o minimă contaminare

microbiană ( conform normelor)

E. În procesul de producţie nu există produse neconforme care „scapă”de la

controlul calităţii.

2. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu excepţia:

A. Produsul farmaceutic poate fi degradat, nepotrivit spre a fi lansat pe piaţă din

cauza deteriorării chimice şi fizico- chimice a formulei.

B. Stricarea sau irosirea unor loturi individuale poate duce la apariţia unor

probleme financiare majore pentru producător deoarece produsul cu acest tip de

greşeală trebuie eliminat.

C. Ameninţarea unui proces pentru litigiu şi publicitatea negativă din cauza

retragerii de pe piaţă a produselor neconforme pot avea implicaţii economice

serioare pentru producător.

D. Utilizarea produselor contaminate poate constitui un risc pentru pacient

putând duce la o înrăutăţire a bolii în loc de vindecarea bolii.

E. Cel mai frecvent contaminarea produsului cu oportunişti patogeni ca

Pseudomonas a dus la o răspândire a infecţiilor nosocomiale la pacienţii

imunocompetenţi

3. Neconformitatea chimică şi fizico- chimică a produselor farmaceutiece nu

include:

A. Preparatele farmaceutice pot fi considerate ca micromedii susceptibile la

multiplicare bacteriană

B. Unele ingrediente naturale sunt mai rezistente la un atac al

microorganismelor iar unele componente sintetice cum ar fi surfactanţii moderni,

au fost concepuţi în mod deliberat spre a nu fi degradate imediat după

răspândirea lor în mediu.

C. Extractele animale conţin pe lângă agenţii terapeutici şi o gamă vastă de

substanţe nutritive microbiene, ceea ce poate duce la multiplicare microbiană.

Page 321: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

321

D. Microorganismele formează o parte importantă a proceselor de regenerare a

materiei biologice în mediu.

E. Microorganismele posedă multiple capacităţi degradative pe care şi le pot

exercita în condiţii fizico-chimice relative vitrege.

4. Rata de deteriorare a substanţelor chimice depinde de:

A. Structura moleculară

B. De proprietăţile fizico chimice ale unui anumit mediu

C. De tipul şi cantitatea microbilor prezenţi

D. De posibilitatea ca metaboliţii produşi să servească drept sursă de energie

E. Toate variantele sunt corecte

5. Referitor la polimeri organici este falsă afirmaţia :

A. O mulţime dintre agenţii utilizaţi în formulele farmaceutice sunt subiectul

unor depolimeralizări microbiene datorită unor clase specifice de enzime

intracelulare ducând la apariţia unor fragmente nutritive şi a unor dimeri.

B. Exemple de astfel de enzime sunt: amilazele, pectinazele, celuloza, dextrinele

şi proteazele.

C. Agarul este un exemplu de polimer relativ inert folosit pentru solidificarea

culturilor microbiologice.

D. Glicolii polietilenici cu greutate moleculară mică sunt degradaţi uşor de

oxidarea secvenţiala a lanţului de hidrocarbon dar lanţurile mari sunt mai greu

degradate.

E. Polimerii sintetici ca nylonul, polistirenul şi poliesterul sunt foarte rezistenţi

la atacul microorganismelor deşi celofanul este succeptibil la acest atac în

anumite condiţii de umiditate.

6. Alegeţi răspunsurile corecte :

A. Toate afirmaţiile sunt corecte

B. Exemple de enzime sunt: amilazele, pectinazele, celuloza, dextrinele şi

proteazele.

C. Agarul este un exemplu de polimer relativ inert folosit pentru solidificarea

culturilor microbiologice.

D. Glicolii polietilenici cu greutate moleculară mică sunt degradaţi uşor de

oxidarea secvenţială a lanţului de hidrocarbon dar lanţurile mari sunt mai greu

degradate.

E. Polimerii sintetici ca nylonul, polistirenul şi poliesterul sunt foarte rezistenţi

la atacul microorganismelor deşi celofanul este succeptibil la acest atac în

anumite condiţii de umiditate.

7. Referitor la agenţii folosiţi pentru aroma, gust şi culoare este falsă

afirmaţia:

A. Multe zaharuri şi alţi agenţi de îndulcire utilizaţi în farmacii consituie

substraturi pentru creşterea microbilor.

B. Unele zaharuri sunt folosite în concentraţii foarte mari pentru a mări

activitatea apei în produsele pe bază de apă.

C. Unele zaharuri sunt folosite în concentraţii foarte mari pentru şi a inhiba

atacul microbian

D. Agenţii de colorare şi de aromatizare pot fi contaminaţi cu Pseudomonas

spp.

Page 322: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

322

E. Soluţiile trebuie preparate extemporaneu fie stocate în diluţii alcoolice pentru

a fi mai puţin susceptibile la contaminare

8. Referitor la factorii nutriţionali este fals:

A. Cerinţele nutriţionale simple şi adaptabilitatea metabolică ale multor

organisme obişnuite le oferă posibilitatea acestora de a utiliza multe componente

ale unor formule drept substraturi pentru bio sinteză şi dezvoltare.

B. Utilizarea produselor animale într-un preparat farmaceutic asigură un mediu

nutriţional suplimentar microorganismelor.

C. Apa demineralizată conţine în mod normal, un număr suficient de nutrienţi

pentru a permite creşterea semnificativă a multor bacterii Gram negative ca

Pseudomonas.

D. Când agenţii contaminanţi nu supravieţuiesc acest fapt se datorează

limitărilor de nutrienţi din produs şi nu altor proprietăţi fizico chimice sau

toxice.

E. Patogenii necesită factori de creştere specifici care sunt asociaţi în mod

normal cu ţesuturile pe care ei le infectează dar care sunt deseori absenţi în

formulele farmaceutice.

9. Referitor la temperatura de depozitare alegeţi răspunsul fals:

A. Deteriorarea produselor farmaceutice poate apărea între -20 gradeC şi 60

grade C , mai puţin probabil la extreme T.

B. Temperatura de depozitare poate determina tipul de microorganisme

implicate în deteriorarea produsului.

C. Temperaturi de -20 gradeC sau mai mici sunt utilizate pentru stocare pe

termen lung a unor materii prime.

D. Siropurile reconstituite şi flacoanele pentru coliruri multidoză vin cu

instrucţiunile de depozitare în frigider (0-4 grade C) pentru a reduce riscul

creşterii agenţilor patogeni introduşi accidental în flacon în timpul utilizării

produsului.

E. Apa pentru injecţii trebuie păstrată la 80 grade C după distilare şi înainte de

ambalare şi sterilizare pentru a preveni recontaminarea cu bacterii Gram

negative şi eliberarea endotoxinelor .

10. Afirmaţia referitoare la pH incorectă este:

A. Extremele pH-ului previn atacul microbilor.

B. La pH acid se multiplică bacteriile Gram negative din ape de gură

C. La pH neutru se pot multiplica bacterii Gram negative în mixturi antacide,

ape distilate sau demineralizate.

D. În jurul ph-ului 8 deteriorarea este rară. Atacul drojdiilor este mai probabil în

produsele cu pH mai mic de 7.

E. Deşi utilizarea pH-ului mai mic decât 7 pentru păstrarea alimentelor este bine

cunoscută nu este recomandat a se utiliza şi pentru medicamente.

11. Referitor la riscul asupra sănătăţii este fals:

A. Utilizarea produselor farmaceutice contaminate poate afecta sănătatea

pacientului

B. Rareori saprofiţii obişnuiţi şi agenţii contaminanţi oportunişti cu patogenie

limitată pentru indivizii sănătoşi a reprezentat o provocare pentru pacienţii

compromişi.

Page 323: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

323

C. Agenţii contaminanţi Gram negativ în special Pseudomonas au cerinţe

nutriţionale simple şi se pot multiplica în produse pe bază de apă

D. Corneea este rezistentă la infecţii, dar atunci când este lezată are rezistenţă

scăzută la Pseudomonas

E. Ps aeruginosa poate contamina soluţiile antiseptice.

12. Următoarea afirmaţie referitoare la toxinele microbiene este incorectă:

A. Bacterile Gram negative conţin exotoxine în membranele celulare externe ce

pot rămâne active în produse chiar şi după moartea celulei şi unele pot

supravieţui sterilizării.

B. Endotoxinele pot induce efecte fiziologice dacă ajung în sânge chiar şi în

cantităţi infime.

C. Efectele endotoxinelor includ febră, distrugerea ţesutului endotelial

D. Activarea sistemului citokinelor duce la febră sau său şoc septic.

E. Pentru preparatele orale degradate mulţi metaboliţi microbieni au gusturi sau

mirosuri neplăcute ce împiedica pacientul să folosească un asemenea

medicament.

13. Referitor la procesul de producţie este falsă afirmaţia:

A. Calitatea microbiologică a produsului finit va fi determinată de componentele

utilizate, de mediul în care este produs şi de procesul de producţie propriu zis.

B. Calitatea nu trebuie asigurată în toate fazele produsului ci doar determinată la

sfârşitul procesului de producţie

C. Tot echipamentul de producţie trebuie supus unei mentenanţe preventive şi

trebuie curăţat în mod corespunzător după utilizare pentru a preveni

contaminarea

D. Echipamentul de curăţare trebuie să fie corespunzător şi trebuie de

asemenea, curăţat şi menţinut în perfectă stare

E. procesul de producţie trebuie să aibă loc în spaţii adecvate, prevăzute cu

filtre de aer corespunzatore; personalul implicat în producţie trebuie să aibă o

sănătate bună dar şi cunoştinţe solide de igienă

14. Referitor la apă în procesul de producţie este adevărat:

A. Apă pentru procesul de producţie farmaceutic necesită câteva tratamente ca

distilarea, osmoza inversă şi deionizarea în funcţie de scopul în care va fi

utilizată.

B. Procesele nu necesită o monitorizare atentă cum ar fi controlul calităţii

microbiologice după realizarea tratamentului.

C. Depozitarea apei nu necesită condiţii speciale pentru ca oportuniştii patogeni

ca Gram negativii nu pot supravieţui în urme de materie organică prezente în apă

tratată

D. Astfel apă va trebui stocată la temperaturi mai mari de 20 grade C şi

circulată în sistemul de distribuţie la o rată de curgere de 1 2 m/s pt a preveni

acumularea bacteriilor în conducte.

E. Numai variantele A, B şi C corecte

15. Referitor la sursele umane de contaminare este falsă afirmaţia:

A. În timpul utilizării normale pacienţii pot contamina medicamentul cu propria

flora microbiană; utilizarea ulterioară a produsului poate sau nu poate cauza o

auto infecţie.

Page 324: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

324

B. Produsele curente aplicate cu mâna pot induce contaminări datorită florei

epidermei ce conţine stafilococi, micrococi şi difteroizi dar nu şi Pseudomonas

care în mod normal poate fi îndepărtată prin spălarea pe mâini.

C. Oportuniştii pot fi îndepărtaţi prin utilizarea unor dispozitive de aplicare de

unică folosinţă

D. În spitale produsele multidoză odată contaminate pot reprezenta sursa de

răspândire a unor infecţii.

E. Produsele pe bază de zinc ambalate în ambalaje mari şi utilizate în

tratamentul şi prevenirea escarelor în perioadele lungi de repaos, ca şi pacienţii

geriatrici au fost contaminaţi cu Ps aeruginosa şi Staphilococcus aureus.

16. Referitor la apă este corect enunţul :

A. Apă pentru procesul de producţie farmaceutic necesită câteva tratamente ca

distilarea, osmoza inversă şi deionizarea în funcţie de scopul în care va fi

utilizată.

B. Procesarea apei nu necesită controlul calităţii microbiologice după realizarea

tratamentului.

C. Depozitarea apei nu necesită condiţii speciale pentru ca oportuniştii patogeni

ca Gram negativii nu pot supravieţui în urme de materie organică prezente în apă

tratată

D. Apa va trebui stocată la temperaturi mai mari de 20 grade C

E. Numai variantele A, C şi D corecte

17. Referitor sursa de contaminare alegeţi răspunsul fals:

A. Sursa de contaminare microbiană poate fi constituită de personalul medical

responsabil pentru administrarea medicamentelor.

B. Mâinile acestora se contaminează cu oportunişti patogeni care nu fac parte

din flora normală şi care nu pot fi îndepărtaţi prin soluţii antiseptice

hidroalcoolice

C. În turele aglomerate se poate omite spălarea mâinilor şi se pot trasfera

agenţi patogeni de la un pacient la altul.

D. Loţiunile de mână şi cremele utilizate de acestea pot fi contaminate dacă

sunt condiţionate în flacoane cu doze multiple şi sunt închise corespunzător.

E. Furnizarea de doze individuale pacienţilor şi utilizarea de tehnici de tip „nu

atinge” în administrarea medicamentelor.

18. Referitor la utilizarea curentă este fals:

A. Rate ridicate de contaminare se regăsesc la produsele multidoza după

deschidere şi utilizare

B. medicamentele utilizate în spitale se contaminează mai uşor decât cele

utilizate în comunităţile umane.

C. De notat prezenţa Pseudomonas aeruginosa în 2,7% din cazuri.

D. Medicamentele utilizate acasă sunt mai des contaminate şi au un număr mai

crescut de agenţi de contaminare pentru că sunt mai puţine oportunităţi de

contaminare datorită faptului că pacienţi utilizează cantităţi mai mici.

E. Condiţiile de depozitare pot fi nepotrivite şi data de expirare a produsului

poate fi ignorată, fapt întâlnit frecvent în comunităţile umane.

19. Afirmaţia incorectă este :

A. Soarta medicamentelor ingerate oral este determinată de mai mulţi factori.

Page 325: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

325

B. Aciditatea stomacului nu influenţează absorbţia unor produse farmaceutice

C. Agenţii contaminanţi din produsele aplicate pe piele pot fii inofensive când

sunt aplicate pe o piele intactă.

D. Tegumentul este o excelentă barieră mecanică pe care puţini agenţi

contaminanţi aflaţi în competiţie cu flora microbiană rezidentă pot supravieţui.

E. Tegumentul afectat în timpul unei operaţii sau la pacienţii cu arsuri poate fi

colonizată rapid şi infectată cu oportunişti patogeni.

20. Alegeţi răspunsul fals referitor la conservarea medicamentelor utilizând

agenţi antimicrobieni:

A. Pentru a minimaliza riscul de deteriorare şi a elimina contaminarea unor

containare multidoză se poate introduce un conservant.

B. Când riscul de contaminare este scăzut la tablete, capsule, pudre uscată este

necesar includerea unui agent de conservare.

C. Cei mai activi agenţi antimicrobieni au acţiune neselectivă interacţionând şi

cu ingredientele formulei şi cu microorganismele.

D. Excluzând agenţii toxici, iritanţi şi reactivi rămân doar cei cu eficacitate

antimicrobiană modesta neexistând agenţi de conservare consideraţi non toxici.

E. Un număr de agenţi de conservare utilizaţi în cosmetică au determinat

apariţiei dermatitei de contact şi nu mai sunt utilizaţi în cremele farmaceutice.

21. Referitor la asigurarea calităţii în design-ul şi dezvoltarea formulei este fals

enunţul:

A. Căile de administrare orale şi manuale sunt percepute ca având un risc mic

de infecţie aşadar producătorii nu se concentrează pe controlul conţinutului

microbian în timpul producţiei şi protecţia formulei la deteriorarea chimică şi

fizico chimică.

B. Ca parte a procesului de design este necesar să se includă protecţia împotriva

contaminării microbiene şi a deteriorării medicamentului.

C. Datorită problemelor cauzate de toxicitate şi iritabilitate conservanţii

antimicrobieni trebuie utilizaţi numai acolo unde aduc beneficii clare.

D. Eliminarea ingredientelor susceptibile la contaminare, selecţia anumitor

agenţi de conservare şi alegerea unui ambalaj pot contribui semnificativ, la

stabilitatea medicamentului.

E. Conservanţii trebuie să ofere o protecţie mai mare împotriva agenţilor de

contaminare microbieni din mediu.

22. Referitor la principalii germeni ce pot fi izolaţi din produsele farmaceutice

alegeţi răspunsul fals:

A. Clostridium perfrigens: catgut, alcool medicinal, talc.

B. Streptococcus faecalis: produse chimice organice şi minerale, produse brute

de origine animală şi vegetală, pudre, granule, comprimate, gelule.

C. Candida albicans: unguente cu corticosteroizi, antibiotice.

D. Salmonella: extract tiroidian, produse apoterapeutice.

E. Streptococcus faecalis: produse chimice organice şi minerale, produse brute

de origine animală şi vegetală, pudre, granule, comprimate, gelule.

23. Referitor la principalii germeni ce pot fi izolaţi din produsele farmaceutice

este fals

A. Salmonella: coliruri cu pilocarpină sau fluoresceină, pudră cu 1%

Page 326: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

326

clorhexedină, unguente cu corticosteroizi.

B. Streptococcus faecalis: produse chimice organice şi minerale, produse brute

de origine animală şi vegetală, pudre, granule, comprimate, gelule.

C. Penicillium notatum: unguente cu corticosteroizi, antibiotice.

D. Candida albicans: unguente cu corticosteroizi, antibiotice.

E. Sarcina letea: unguente cu corticosteroizi, antibiotice.

24. Referitor la principalii germeni ce pot fi izolaţi din produsele farmaceutice

este fals :

A. Sarcina: unguente cu corticosteroizi, antibiotice

B. Escherichia coli: produse chimice şi organice şi minerale, produse de

origine animală, vegetală, pudre, granule, comprimate, gelule, pomezi,

supozitoare

C. Klebsiella: unguente cu corticosteroizi, antibiotice, aerosoli

D. Penicillium notatum: unguente cu corticosteroizi, antibiotice

E. Pseudomonas spp.: colire cu pilocarpină sau fluoresceină, pudră cu 1%

clorhexedină, unguente cu corticosteroizi

25. Referitor la mediu –afirmaţia corectă este :

A. Flora microbiană din farmacia de spital reflectă mediul general din spital şi

activităţile care se desfăşoară aici.

B. Patogeni oportunişti ca P aeruginosa nu pot fi găsiţi în mod normal pe

tegument sau zone cu umiditate crescută, canale de scurgere , ţevi

C. Toate variantele de mai sus sunt false

D. Echipamentele de curăţare că mopurile, bureţii nu pot împrăştia aceste

microorganisme în jurul farmaciei

E. Echipamentele pentru curăţenie (mopouri, etc) nu pot constitui un mediu

propice pentru creşterea microorganismelor

26. Referitor la ambalare este fals :

A. Sacii şi hârtia sunt potrivite pentru ambalare deoarece nu sunt contaminate

cu spori de fungi sau bacterii.

B. Acestea au fost înlocuite prin materiale plastice non biodegradabile.

C. În trecut, ambalajele erau refolosite în spital din motive economice.

D. Multe containere pot fi returnate farmaciei conţinând un mare număr de

microorganisme introduse în timpul utilizării acestora

E. Aceste containere pentru multiple utilizări trebuie spălate, uscate mai întâi şi

apoi reutilizate.

27. Proprietăţile unui agent de conservare ideal sunt:

A. spectru larg de activitate

B. o rată de distugere ridicată a microorganismelor

C. selectivitate în reacţia cu agentul de contaminare şi nu cu ingredientele

formulei

D. Toate variantele sunt corecte

E. stabilitate şi eficacitate pe toată durata de valabilitate a produsului.

28. Despre medicamentele susceptibile la un atac microbian este adevărată

afirmaţia :

A. Sorbitolul este hidrofob

Page 327: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

327

B. Agenţii de colorare pot fi contaminate cu Pseudomonas spp

C. Agenţii de conservare pot fi metabolizaţi de bacterii Gram pozitive

D. Pseudomonas nu poate creşte în soluţii antiseptice de amoniu cuaternar

E. Surfactantii amfolitici sunt greu biodegradabili

29. Alegeţi răspunsul corect referitor la deteriorarea microbiană a produselor

farmaceutice:

A. Nu depinde de cantitatea de apă din medicament

B. Drojdiile se multiplică cel mai bine în mediu bazic

C. Poate apărea cel mai des la temperaturi sub -20°C

D. Potenţialul redox în produsele farmaceutice este scăzut datorită solubilităţii

oxigenului în grăsimi

E. La pH 8 deteriorarea este rară

30. Alegeţi răspunsul corect referitar la producţia medicamentelor:

A. Calitatea este asigurată doar la sfârşitul producţiei

B. Apă folosită necesită fierberea şi răcirea înainte de utilizare

C. Hârtia este un ambalaj potrivit deoarece produsele farmaceutice sunt mai

greu contaminate cu microorganisme

D. Nu este necesar ca operatorul implicat în producţie să aibă cunoştinţe vaste

de igienă

E. Pentru medicamentele contaminate este atât de importantă mărimea inocului

şi mai ales specia microbiană

31. Alegeţi răspunsul corect referitor la contaminarea microbiena:

A. Poate duce la septicemie în cazul ingerării de produse orale contaminate

B. Aciditatea stomacului nu împiedica pătrunderea microorganismelor

C. Contaminarea colirurilor instilate în sacul conjuctival duce la infecţii severe

D. Soluţiile oftalmice nu asigură nutrienţi pentru dezvoltarea microbiană

E. Pielea, deşi lezată, reprezintă o barieră împotriva micoorganismelor

32. Alegeţi răspunsul corect referitor la asigurarea calităţii produselor

farmaceutice

A. Datorită problemelor cauzate de toxicitate şi iritabilitate conservanţii

antimicrobieni trebuie utilizaţi numai acolo unde aduc beneficii clare

B. Este făcută prin testarea tuturor dozelor din lot

C. Poate fi făcută numai prin monitorizarea tuturor etapelor de fabricaţie

D. Preparatele pentru administrare orală pot conţine un număr nelimitat de

microorganisme

E. Remediile pe bază de plante trebuie să fie sterile

33. Alegeţi răspunsul corect referitor la microorganismele izolate din produsele

farmaceutice :

A. Klebsiella nu poate fi izolat în coliruri

B. Haemophilus influenzae nu se poate izola din coliruri

C. Clostridium tetanii nu poate supravieţui în alcool medicinal

D. E. coli se poate găsi în produse de origine animală

E. Fungii nu se pot izola în antibiotice

Page 328: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

328

Complement multiplu

1. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu excepţia:

A. Produsele farmaceutice folosite conţin o largă varietate de ingrediente în stări

fizico-chimice complexe.

B. Produsele trebuie să îndeplinească cerinţele în privinţa calităţii, siguranţei şi

eficacităţii şi trebuie să fie stabile şi suficient de elegante pentru a fi acceptate

de către pacient.

C. Produsele fabricate astăzi în industria farmaceutică trebuie să fie sterile

pentru produse de administrare parenterală, coliruri, soluţii otice, etc;

D. Pentru preparatele nesterile nu există norme microbiologice

E. Consecinţele unei contaminări a produselor de administrare parenterală poate

avea urmări grave

2. Rata de deteriorare a substanţelor chimice depinde de:

A. Structura moleculară

B. De proprietăţile fizico chimice ale unui anumit mediu

C. De tipul şi numărul microorganismelor prezente

D. De posibilitatea ca metaboliţii produşi să servească drept sursă de energie

pentru microorganisme

E. Numai variantele A, B şi D sunt corecte

3. Referitor la polimerii organici sunt adevărate afirmaţiile :

A. Foarte mulţi dintre agenţii utilizaţi în formulele farmaceutice sunt subiectul

unor depolimeralizari microbiene datorită unor clase specifice de enzime

intracelulare ducând la apariţia unor fragmente nutritive şi a unor dimeri.

B. Exemple de astfel de enzime sunt: amilazele, pectinazele, celuloza, dextrinele

şi proteazele

C. Agarul este un exemplu de polimer relativ inert folosit pentru solidificarea

culturilor microbiologice

D. Glicolii polietilenici cu greutate moleculară mică sunt degradaţi uşor de

oxidarea secvenţială a lanţului de hidrocarbon dar lanţurile mari sunt mai greu

degradate.

E. Polimerii sintetici ca nylonul, polistirenul şi poliesterul sunt foarte rezistenţi

la atacul microorganismelor deşi celofanul este succeptibil la acest atac în

anumite condiţii de umiditate.

4. Agenţi folosiţi pentru aroma, gust şi culoare:

A. Multe zaharuri şi alţi agenţi de îndulcire utilizaţi în industria farmaceutică

consituie substraturi pentru creşterea microorganismelor

B. Unele zaharuri sunt folosite în concentraţii foarte mari favorizează

dezvoltarea microorganismelor

C. Unele zaharuri sunt folosite în concentraţii foarte mari pentru a inhiba

dezvoltarea microorganismelor

D. Agenţii de colorare şi de aromatizare pot fi contaminaţi cu Pseudomonas

spp.

E. Soluţiile trebuie preparate extemporaneu sau stocate în diluţii alcoolice

pentru a fi mai mult susceptibile la contaminare

5. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la factorii nutriţionali:

Page 329: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

329

A. Cerinţele nutriţionale simple şi adaptabilitatea metabolică ale multor

organisme obişnuite le oferă posibilitatea acestora de a utiliza multe componete

ale unor formule drept substraturi pentru bio sinteză şi dezvoltare.

B. Utilizarea extractelor vegetale şi animale într-un preparat farmaceutic ,

asigură un mediu nutriţional suplimentar microorganismelor.

C. Apă demineralizată nu conţine în mod normal, un număr suficient de

nutrienţi pentru a permite creşterea semnificativă a multor bacterii Gram

negative ca Pseudomonas

D. Când aceşti agenţi contaminanţi nu supravieţuiesc acest fapt se datorează

limitărilor de nutrienţi din produs şi nu altor proprietăţi fizico chimice sau

toxice.

E. Patogenii necesită factori de creştere specifici care sunt asociaţi în mod

normal cu ţesuturile pe care le infectează dar care sunt deseori absenţi în

formulele farmaceutice

6. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la temperatura de depozitare:

A. Deteriorarea produselor farmaceutice poate apărea între -20 gradeC şi 60

grade C , mai puţin probabil la extreme T.

B. Temperatura de depozitare nu poate determina tipul de microorganisme

implicate în deteriorarea produsului.

C. Temperaturi de -20 gradeC sau mai mici sunt utilizate pentru stocare pe

termen lung a unor materii prime.

D. Siropurile reconstituite şi colirurile multidoză se păstrează la frigider (0-4

grade C) pentru a reduce riscul creşterii contaminaţilor introduşi accidental în

timpul utilizării produsului.

E. Apa utilizată pentru preparatele cu administrare parenterală trebuie păstrată

la 80 grade C după distilare şi înainte de ambalare şi sterilizare pentru a preveni

recontaminarea

7. Afirmaţiile referitoare la pH corecte sunt:

A. Extremele pH-ului previn atacul microorganismelor

B. La pH neutru se pot multiplica bacterii Gram negative în mixturi antacide,

ape distilate sau demineralizate.

C. În jurul ph-ului 8 deteriorarea este rară, atacul drojdiilor este mai probabil în

produsele cu ph mai mic de 7.

D. Fermenţii pot metaboliza acizi organici şi scade pH-ul la valori la care se pot

multiplica bacteriile

E. Utilizarea pH-ului sub 7 pentru păstrarea alimentelor este bine cunoscută şi

este recomandat a se utiliza şi pentru medicamente.

8. Hazardul aupra sănătăţii:

A. Utilizarea produselor farmaceutice contaminate poate afecta sănătatea

pacientului

B. Rareori saprofiţii obişnuiţi şi agenţii contaminanţi oportunişti cu patogenie

limitată pentru indivizii sănătoşi a reprezentat o provocare pentru pacienţii

compromişi

C. Agenţii contaminanţi Gram negativ în special Pseudomonas au cerinţe

nutriţionale simple şi nu se pot multiplica în produse pe bază de apă

D. Corneea este rezistentă la infecţii, dar atunci când este lezată are rezistenţă

scăzută la Pseudonomas

Page 330: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

330

E. Ps aeruginosa poate contamina şi soluţiile antiseptice.

9. Următoarele afirmaţii referitoare la toxinele microbiene sunt corecte cu

excepţia:

A. Bacterile Gram negative conţin exotoxine în membranele celulare externe,

acestea pot rămâne active în produse chiar şi după moartea celulei

B. Endotoxinele pot induce efecte fiziologice dacă ajung în sânge chiar şi în

cantităţi infime.

C. Efectele includ febră, distrugerea ţesutului endotelial, activarea sistemului

citokinelor ducând la febră sau sau şoc septic.

D. Pentru preparatele orale mulţi metaboliţi microbieni nu determină modificări

organoleptice

E. Variante false sunt B şi C

10. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la procesul de producţie:

A. Calitatea microbiologică a produsului finit va fi determinată de componentele

utilizate, de mediul în care este produs şi de procesul de producţie propriu zis.

B. Calitatea nu trebuie asigurată în toate fazele produsului ci doar determinată la

sfârşitul procesului de producţie

C. Tot echipamentul de producţie trebuie supus unei mentenanţe preventive şi

trebuie curăţat în mod corespunzător după utilizare pentru a preveni

contaminarea

D. Echipamentul de curăţare trebuie să fie corespunzător şi trebuie de

asemenea, curăţat şi menţinut în perfectă stare

E. procesul de producţie trebuie să aibă loc în spaţii adecvate, prevăzute cu

filtre de aer corespunzatoare

11. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la apa din procesul de producţie :

A. Apa pentru procesul de producţie farmaceutic necesită tratamente ca

distilarea, osmoză inversă şi deionizarea în funcţie de scopul în care vă fi

utilizată.

B. Astfel de procese necesită o monitorizare atentă cum ar fi controlul calităţii

microbiologice după realizarea tratamentului.

C. Depozitarea apei nu necesită condiţii speciale pentru ca oportuniştii patogeni

ca Gram negativii nu pot supravieţui în urme de materie organică prezente în apă

tratată

D. Apa va trebui stocată la temperaturi mai mari de 20 grade C şi circulată în

sistemul de distribuţie la o rată de curgere de 1 2 m/s pt a preveni acumularea

bacteriilor în conducte.

E. Numai variantele A,B şi C corecte

12. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la contaminarea umană a produselor

farmaceutice:

A. În timpul utilizării normale pacienţii pot contamina medicamentul cu propria

floră microbiană

B. Produsele curente aplicate cu mâna pot induce contaminări datorită florei

epidermei ce conţine stafilococi, micrococi şi difteroizi dar nu şi Pseudomonas

care în mod normal poate fi îndepărtată prin spălarea pe mâini.

C. Oportuniştii pot fi îndepărtaţi prin utilizarea unor dispozitive de aplicare de

unică folosinţă

Page 331: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

331

D. În spitale produsele multi doză odată contaminate nu pot servi la răspândirea

unor infecţii.

E. Produsele pe bază de zinc utilizate în tratamentul şi prevenirea escarelor la

pacienţii geriatrici pot fi contaminate cu Ps aeruginosa şi Staphilococcus

aureus.

13. Referitor la calea de administrare sunt corecte variantele:

A. Contaminarea produselor cu administrare intravenoasă sau a colirurilor

direct produc infecţii severe

B. Injecţiile intratecale şi epidurale sunt proceduri cu risc scăzut.

C. Soluţiile oftalmice şi injectabile nu asigură suficienţi nutrienţi pentru

dezvoltarea patogenilor oportunişti ca Gram negativ.

D. Fluidele nutriţionale parenterale pot asigura suportul nutritiv pentru agenţi

de contaminare.

E. Pseudomonas aeruginosa a cauzat infecţii oftalmice grave provocând

pierderea vederii când corneea este lezată prin folosirea incorectă a lentilelor de

contact ori este zgâriată de unghii sau aplicatoarele produselor cosmetice

14. Referitor la rezistenţa pacientului sunt corecte variantele:

A. Este esenţială în apariţia infecţiilor produse prin utilizarea produselor

farmaceutice contaminate

B. Pacienţii din spitale sunt mai puţin expuşi şi susceptibili la infecţii decât cei

trataţi în comunităţi .

C. Nou născuţii, bătrânii, diabeticii şi pacienţii traumatizaţi în urma operaţiilor

sau accidentelor au imunitatea scăzută.

D. Toate variantele de mai sus sunt corecte

E. Persoanele suferind de leucemie şi imunodeprimaţii nu sunt vulnerabili la

infecţii.

15. Proprietăţile unui agent de conservare ideal sunt:

A. Spectru larg de activitate

B. O rată de distugere ridicată a microorganismelor

C. Selectivitate în reacţia cu ingredientele formulei şi nu cu agentul de

contaminare

D. Toate variantele de mai sus sunt corecte

E. Stabilitate şi eficacitate pe toată durată de valabilitate a produsului.

16. Conform Farmacopeei Europene produsele farmaceutice din Categoria a 2-a

cuprinde :

A. Produse sterile

B. Microorganisme aerobe maxim 102 /mg/ml

C. Enterobacterii maxim 101 /mg/ml

D. În această categorie sunt încadrate preparate de uz local tegumentar şi pentru

tractusul respirator.

E. În acest grup sunt încadrate preparate de administrare parenterală.

17. Conform Farmacopeei Europene produsele farmaceutice din Categoria a 3-a

cuprinde :

A. Preparate pentru administrare orală şi rectală – sunt admise 103 bacterii

aerobe şi 102 fungi/g/ml, cu condiţia ca E. coli să fie absent.

Page 332: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

332

B. Preparate pentru administrare orală, care conţin materii prime de origine

naturală, fiind admise 103 microorganisme /g/ml.

C. Remedii pe bază de plante, peste care se adaugă apă la temperatura de

fierbere, înainte de a fi utilizate.

D. În acest grup sunt încadrate preparate de administrare parenterală.

E. În această categorie sunt încadrate preparate de uz local tegumentar şi pentru

tractusul respirator

18. Neconformitatea chimică şi fizico- chimică a produselor farmaceutice:

A. Microorganismele formează o parte importantă a proceselor de regenerare a

materiei biologice în mediu.

B. Ele posedă multiple capacităţi degradative pe care şi le pot exercita în

condiţii fizico-chimice relativ necorespunzătoare

C. Toate variantele de mai sus sunt corecte

D. Asocierile mixte de microorganisme sunt agenţi biodegradabili mai puţin

eficace decât speciile individuale

E. Sub presiunea potrivită a factorilor de mediu nu pot apărea noi căi de

degradare a noilor substanţe chimice sintetizate

19. Referitor la agenţii terapeutici sunt corecte variantele:

A. Prin deteriorare constituientii activi ai drogurilor pot fi metabolizaţi în forme

mai puţin active sau forme inactive din punct de vedere chimic.

B. În condiţii de laborator s-a evidenţiat faptul că o varietate de

microorganisme pot metaboliza o mare varietate de droguri ducând la creşterea

eficienţei acestora.

C. Materiale diverse ca alcaloizii (morfina, stricnina, atropina), analgezicele

(aspirina, paracetamol), barbituricele pot fi metabolizaţi şi servi ca substrat

pentru creşterea microorganismelor.

D. Toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte

E. Toate afirmaţiile de mai sus sunt incorecte

20. Principalii germeni ce pot fi izolaţi din produsele farmaceutice:

A. Clostridium perfrigens: catgut, alcool medicinal, talc.

B. Clostridium tetani: fiole cu adrenalină sau cu ser fiziologic

C. Candida albicans: unguente cu corticosteroizi, antibiotice.

D. Salmonella: extract tiroidian, produse apoterapeutice.

E. Streptococcus faecalis: produse chimice organice şi minerale, produse brute

de origine animală şi vegetală, pudre, granule, comprimate, gelule.

21. Principalii germeni ce pot fi izolaţi din produsele farmaceutice:

A. Salmonella: coliruri cu pilocarpină sau fluoresceină, pudră cu 1%

clorhexidină, unguente cu corticosteroizi.

B. Streptococcus faecalis: produse chimice organice şi minerale, produse brute

de origine animală şi vegetală, pudre, granule, comprimate, gelule.

C. Penicillium notatum: unguente cu corticosteroizi, antibiotice.

D. Pseudomonas spp.: extract tiroidian, produse apoterapeutice

E. Sarcina letea: unguente cu corticosteroizi, antibiotice.

22. Principalii germeni ce pot fi izolaţi din produsele farmaceutice:

A. Enterobacteriaceae (în general): colire, amidon din cartof sau grâu.

Page 333: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

333

B. Escherichia coli: produse chimice şi organice şi minerale, produse de

origine animală, vegetală, pudre, granule, comprimate, gelule, pomezi,

supozitoare, etc.

C. Klebsiella: unguente cu corticosteroizi, antibiotice, aerosoli.

D. Penicillium notatum: unguente cu corticosteroizi, antibiotice.

E. Pseudomonas spp.: colire cu pilocarpină sau fluoresceină, pudră cu 1%

clorhexedină, unguente cu corticosteroizi.

23. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la ambalarea produselor

farmaceutice:

A. Recipientele şi fiolele din sticlă sunt sterile la ieşirea din cuptor

B. Plasticul este un mediu propice pentru creşterea bacteriană

C. Se preferă ambalajele cu suprafaţă netedă impermeabilă

D. Cartonul netratat conţine spori de mucegai

E. Suprafaţa materialelor din polietilenă prezintă un număr crescut de

microorganisme

24. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sterilizarea ambalajelor în industria

farmaceutică:

A. Fiolele şi flacoanele se sterilizează la 170°C la autoclav

B. Recipientele se sterilizează la căldură umedă

C. În cazul soluţiilor injectabile ambalajul trebuie sa fie steril

D. Sacii căptuşiţi cu polietilenă absorb umezeala

E. Microflora de pe ambalaj depinde de compoziţia acestuia şi de conditţiile de

stocare

25. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la microflora clădirilor:

A. Aspergillus niger este un mucegai ce nu afectează calitatea produsului

B. Se preferă placarea pereţilor cu plastic laminat

C. Aerisirea se face prin ventilaţie din tavan sau cu ajutorul ferestrelor

D. Ţevile necesită astuparea la acelaşi nivel cu peretele

E. Îmbinarea perete-podea nu necesită acoperire

26. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la echipamentul utilizat în industria

farmaceutică:

A. Echipamentul poate fi sterilizat sau dezinfectat la cald, chimic, sau

combinaţie între cele două

B. Multe rezervoare şi eprubete sunt sterilizate cu abur sub presiune

C. Echipamentul folosit la fabricarea pudrelor nu necesită sterilizare cu abur

D. Dezinfectanţii chimici uzuali conţin hipoclorit de sodiu

E. Agentul de curăţare a echipamentului nu trebuie sa lase reziduri

27. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la atmosfera din clădirile folosite în

industria farmaceutică:

A. Numărătoarea microorganismelor din atmosferă este importantă pentru

prevenirea contaminării sporadice a unor recipiente care pot trece nedetectate la

testele de sterilitate

B. Filtrele utilizate pentru decontaminarea atmosferei pot fi fabricate din

celuloza, vată de sticlă, amestec de fibre de sticlă

C. Filtrul HEPA îndepărtează particulele cu diametru peste 20 microni

Page 334: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

334

D. Formaldehida se foloseşte de rutină pentru dezinfecţia aerului din încăperi

E. Sporii bacterieni şi fungii sunt distruşi sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete

28. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la microorganismele cu impact în

industria farmaceutică

A. Pericolul transferului de microorganisme de la oameni la preparatele

farmaceutice poate fi redus prin instruirea în igiena personală

B. Pe tegumentul operatorilor se pot găsi specii de Clostridium şi Bacillus

C. 20% din leziunile deschise fără manifestări clinice sunt colonizate cu Staph.

aureus care poate contamina produsele farmaceutice în absenţa măsurilor de

protecţie

D. Staphylococcus aureus este un saprofit normal foarte rar întâlnit în fosele

nazale la persoanele sănătoase

E. Cele mai răspândite organisme secretate în timpul respiraţiei normale şi

vorbirii sunt Haemophilus influenzae şi Klebsiella pneumoniae

29. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la ingredientele farmaceutice

susceptibile la un atac microbian:

A. Analgezicele pot servi ca substrat pentru creşterea microorganismelor

B. Penicilina nu poate fi inactivată de bacterii producătoare de beta-lactamaze

C. Surfactantii ionicii sunt stabili datorită pH-ului acid

D. Emulsificatorii alchil-polietilenici pe bază de alcool sunt rapid metabolizaţi

de microorganisme

E. Dezinfectanţii nu pot fi metabolizaţi de bacterii

30. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la efectele microorganismelor asupra

produselor farmaceutice:

A. Aminele dau un miros de ouă stricate

B. Nu pot schimba pH

C. Acacia poate fi depolimerizată ducând la pierderea vâscozităţii

D. Microorganismele pot degrada vizibil produsul

E. Metaboliţii gazoşi produc bule în formulele (preparatele) vâscoase

31. Despre tipul şi mărimea inocului sunt corecte afirmaţiile:

A. Mărimea inocului microbian nu este singurul indicator al contaminării

B. Microorganismul izolat din produsul deteriorat este intotdeuna cel care

produce deteriorarea

C. Pseudomonas spp izolat din medicamente în cantităţi mici nu este patogen

D. Tipul de microorganisme din medicamente este mai puţin important faţă de

numărul lor

E. Dacă microorganismele nu se pot replica, nu se poate determina o deteriorare

apreciabilă

32. Microorganismele necesită factori nutriţionali precum:

A. Apa

B. Potenţialul redox

C. Temperatura mai mare de 60°C

D. pH

E. Tipul ambalajului

Page 335: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

335

33. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la asigurarea calităţii produselor

farmaceutice:

A. Se folosesc conservanţi pentru a proteja produsele

B. Toate produsele de administrare parenterală trebuie să fie sterile

C. Conservanţii nu sunt toxici,de aceea sunt folosiţi întotdeauna în medicamente

D. Medicamentele administrate pe cale orală au un risc mic de producere a

infecţiei

E. Se face prin controlul microbian a produselor folosite în fabricaţie

34. Produsele farmaceutice se clasează în:

A. Produse sterile- categoria I

B. Produse nesterile care au nu număr limitat de microorganisme

C. Categoria a III-a conţine produse ce pot conţine E.coli

D. Remediile pe bază de plante pot conţine Salmonella

E. Preparatele pentru tractusul respirator se încadrează la categoria a III-a

35. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la microorganismele ce pot fi izolate

frecvent din produsele farmaceutice:

A. Clostridium perfrigens nu se poate găsi în fiole cu ser fiziologic

B. În unguentele cu antibiotice se pot izola fungi

C. Klebsiella se poate găsi în aerosoli

D. Pseudomonas nu se poate găsi în colire

E. Candida albicans nu se poate găsi în unguente cu corticosteroizi

36. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la remediile pe bază de plante:

A. Trebuie să fie sterile

B. Peste unele remedii se adăugă apă la temperature de fierbere

C. Nu pot conţine Salmonella

D. Sunt admise 1010

bacterii aerobe şi 105

fungi/g/ml

E. Se utilizează în coliruri

37. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la contaminarea în funcţie de calea de

administrare:

A. Colirurile contaminate produc infecţii severe

B. Soluţiile injectabile nu oferă un substrat nutritive pentru bacteriile Gram

negative

C. Aciditatea stomacului distruge bacteriile pătrunse pe cale orală precum

Helicobacter pylori

D. Agenţii microbieni contaminanţi aplicaţi pe tegumentul intact sunt inofensivi

E. Fluidele nutriţionale parenterale pot asigura suportul nutritiv pentru multe

bacterii

38. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la extinderea contaminării

microbiene:

A. Se produce cel mai frecvent la produsele multidoza

B. Produsele utilizate în spital pot fi mai uşor contaminate

C. Pentru prevenţia extinderii se preferă produsele în doză unică

D. Condiţiile de depozitare nu influenţează produsele

E. Apare în spitalele în care nu sunt respectate regulile de igienă

Page 336: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

336

Tematica 14

Produse farmaceutice sterile.Controlul calităţii şi asigurarea calităţii

produselor sterile.

Normele microbiologice pentru produse nesterile

Complement simplu

1. Următoarea afirmaţie este corectă:

A. Sistemele de livrare a medicamentelor parenterale şi multe produse

medicamentoase, precum pansamentele şi aţa chirurgicală, trebuie să fie sterile

pentru a evita posibila degradare microbiană sau infectarea rezultată din folosirea

lor.

B. Sterilizarea nu este necesară pentru materialele sau instrumentarul ce vin în

contact cu leziuni tegumentare sau cu organele interne.

C. Bacteriile patogene, ciupercile sau virusurile prezintă cel mai mare pericol

pentru pacient, dar trebuie să se cunoască faptul că microorganismele saprofite,

non-patogene care pot pătrunde în cavităţile organismului nu produc infecţii

grave.

D. Procesul de sterilizare se bazează pe îndepărtarea nu şi pe distrugerea

microorganismelor.

E. Toate produsele ce se doresc a fi sterilizate trebuie fabricate în condiţii

igienice şi prin urmare vor avea un număr microbian crescut înainte de

sterilizare.

2. În consecinţă sterilitatea trebuie indeplinita- selectaţi răspunsul fals :

A. Pentru soluţiile injectabile

B. Pentru preparatele oftalmice

C. Pentru perfuzii

D. Pentru soluţiile pentru dializă

E. Nu şi pentru implanturi

3. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu excepţia:

A. Cele mai cunoscute produse farmaceutice sterile sunt soluţiile pentru

administrare parenterală

B. Acestea variază de la produsele cu volum foarte mic la produse cu volum

mare (produse parenterale nutritive) .

C. Alte produse sterile includ preparatele oftalmice,cremele şi pudrele.

D. Medicamentele ce sunt stabile în soluţii pot fi prezentate ca pudre liofilizate.

E. Alegerea ambalajului nu trebuie să determine metoda de sterilizare.

4. Referitor la procesul de preparare sunt este fals enunţul:

A. O soluţie parenterală trebuie preparată în condiţii din care să rezulte un

produs ce să conţină cel mai scăzut nivel posibil de particule şi substanţe

pirogenice.

B. Prepararea şi ambalarea trebuie să menţină stabilitatea fizică şi chimică în

procesul de producţie pe perioada de valabilitate, nu şi pe durata administarii.

C. Excipienţii, cum ar fi soluţiile tampon şi antioxidanţii, trebuie să asigure

stabilitatea chimică

Page 337: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

337

D. Solvenţii,cum ar fi propilen glycol sau polisorbat, pot fi necesari pentru

medicamentele cu solubilitate apoasă slabă pentru a menţine medicamentul în

soluţie.

E. Multe medicamente administrate parenteral sunt preparate ca soluţii apoase

cu apa distilată ca solvent.

5. Referitor la adaugarea medicamentelor în perfuzie este incorectă afirmaţia:

A. O practică obişnuită în spitale este adăugarea medicamentelor în perfuzii

înaintea administrării.

B. Cele mai uzuale medicamente introduse în perfuzii sunt clorura de potasiu,

anumite vitamine, antibiotice

C. Această practică din spitale poate fi riscantă

D. Medicamentele pot precipita în lichidul perfuzabil datorită pH-ului

E. Produsele farmaceutice adaugate nu pot duce la precipitarea in soluţia de

perfuzat

6. Referitor la nutriţia parenterală totală următoarea afirmaţie este falsă:

A. Nutriţia parenterală totală reprezintă utilizarea unui amestec din amino-acizi,

vitamine, elecroliti, oligoelemente şi o sursă de energie pentru hrănirea pe termen

lung a pacienţilor comatoşi sau a celor incapabili să se hranesca.

B. Toate sau majoritatea elementelor component pentru hrănirea pacienţilor

pentru o zi, sunt combinate aseptic într-o pungă de plastic pliabilă, conţinutul

fiind administrat perfuzabil într-o perioadă de 12-24 de ore.

C. Transferul amino-acizilor, infuziile de electroliţi şi glucoză şi adăugarea

vitaminelor şi a oligoelementelor trebuie să se facă în condiţii aseptice pentru a

evită contaminarea microbiană.

D. Aceste soluţii nu sunt medii bune pentru dezvoltarea bacteriană şi

mucegaiuri.

E. Variantele B si C sunt corecte

7. Majoritatea perfuzabilelor sunt prezentate în recipiente de plastic, plasticul

un trebuie să fie:

A. Flexibil

B. Termo-rezistent

C. Transparent

D. Non- toxic

E. Neflexibil

8. Următoare afirmaţie referitoare la procesul de fabricare preparate al oftalmice

este incorectă:

A. Medicaţia pentru suprafaţă ochiului este preparată în soluţii apoase ca

picături de ochi sau loţiune sau într-o bază uleioasă ca unguent.

B. Toate preparatele oftalmice trebuie să fie sterile.

C. Deoarece în camera anterioară a ochiului este o rezervă mică de sânge

apărarea împotriva infectării microbiene este maximă.

D. Camera anterioară a ochiului este un bun mediu pentru creşterea şi

dezvoltarea bacteriilor.

E. Alt produs oftalmic steril este soluţia pentru lentilele de contact.

9. Metodă de sterilizare pansamentelor nu este:

Page 338: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

338

A. Autoclavarea

B. Căldura uscată

C. Oxidul de etilen

D. Iradierea ionizantă.

E. Flambarea

10. Implanturile – alegeţi afirmaţia neadevărată :

A. Sunt mici cilindri sterili de medicament, inseraţi sub piele sau în ţesutul

muscular

B. Furnizează absorbţie lentă şi activitate terapeutica prelungită.

C. În principal se bazează pe faptul că asemenea medicamente, inclusiv

hormonii sunt aproape insolubili în apă şi implantul asigură într-o anumită

proporţie dizolvarea necesară efectului terapeutic.

D. Sunt fabricate din medicament pur

E. Se sterilizează prin filtrare şi cu ajutorul radiaţiilor neionizante.

11. Referitor la hemostatici absorbanţi este incorectă afirmaţia:

A. Reducerea pierderilor de sânge în timpul sau după procedurile chirurgicale

unde suturile şi ligaturile sunt imposibile poate fi realizată prin utilizarea

hemostaticelor absorbabile.

B. Sunt formate dintr-un material solid de consistenţă tare lăsat “în situ” astfel

încât să fie absorbit de ţesuturile corpului într-o anumită perioadă de timp, în

mod obişnuit într-o perioadă de până la şase zile.

C. Principala lor acţiune este de a încuraja sudarea fracturilor datorită

suprafeţelor şi fibrelor rugoase

D. Acţionează ca matrice pentru coagularea sangelui.

E. Produse: celuloza oxidată, bureţi absorbanţi de gelatină, bureţi de fibrină,

alginatul de calciu.

12. Referitor la suturile nerebsorbabile selectaţi afirmaţia corectă:

A. Suturile si ligaturile sunt alcătuite din materiale care pot fi absorbite de

ţesuturile corpului.

B. Acestea sunt fire de metal sau materiale organice care vor afecta ţesutul şi nu

pot fi sterilizate.

C. În funcţie de stabilitatea fiecărui material sunt sterilizate prin autoclavare sau

radiaţii gamma.

D. Ele sunt împachetate în pacheţele multi doză, uscate sau conservate într-un

lichid cu sau fără bactericid.

E. Diferitele materiale sunt reprezentate de: bureţi de fibrină, alginatul de

calciu.

13. Instrumente şi echipamente- alegeţi afirmaţia incorectă:

A. Metoda de sterilizare a instrumentelor depinde de componentele şi design-ul

lor.

B. Instrumentele care trebuie sterilizate sunt ace instrumente chirurgicale din

metal, cauciuc, mănuşi, catetere.

C. Echipamentele ca pacemakers, echipamentele de dializa incubatoarele şi

trebuie sterilizate.

D. Alegerea metodei depinde de stabilitatea fizică a instrumentelor şi de tehnica

necesară într-o anumită situaţie.

Page 339: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

339

E. Incubatoarele nu necesită o metodă chimică de sterilizare.

14. Referitor la depirogenarea şi producerea produselor apirogene selectaţi

afirmaţia incorectă:

A. Pirogenii şi endotoxinele sunt greu de îndepărtat din produse.

B. Spălarea sau diluarea este o modalitate de a elimina activitatea pirogenica cu

condiţia ca lichidul de spălat să fie apirogenic.

C. Fiolele ar trebui spălate cu apă cu pirogeni înainte de sterilizare.

D. Pirogenii din fiole sau din componentele din sticlă pot fi distruse prin

sterilizare cu căldură uscată la temperaturi înalte.

E. Pentru depirogenarea echipamentului şi a sticlăriei se foloseşte încălzirea la

250˚C timp de 45 de minute;sau la 650˚C pentru 1 minut; sau la 180˚C pentru 4

ore.

15. Următoarele afirmaţie este incorectă:

A. Cele mai cunoscute produse farmaceutice sterile sunt soluţiile injectabile

B. Acestea variază de la produsele cu volum foarte mic la produse cu volum

mare: produse parenterale nutritive .

C. Alte produse sterile includ:preparatele oftalmice,cremele şi pudrele.

D. Medicamentele ce sunt stabile în soluţii pot fi prezentate ca pudre liofilizate.

E. Alegerea ambalajului nu trebuie să determine metoda de sterilizare.

16. Selectaţi exemplele incorecte de excipienţi folosiţi în preparate:

A. Diazepam injectabil – excipient etanol

B. Insulina – excipient acid clorhidric

C. Clorhidrat de prometazina injectabil USP- excipient fenol

D. Insulina – excipient glicerol

E. Diazepam injectabil – excipient acid boric

17. Metoda de sterilizare pansamentelor nu este:

A. Autoclavare

B. Caldura uscată

C. Oxid de etilen

D. Iradierea ionizantă.

E. Flambare

18. Alegeţi răspunsul corect referitor la calitatea medicamentelor:

A. Preparatele pentru administrare parenterală necesită să fie sterile

B. Este acceptat ca produsele pentru administrare orală să conţină un număr de

102

Pseudomonas aeruginosa/mg/ml

C. Este admis ca produsele pentru administrare rectală să conţină 107

bacterii

aerobe/g/ml

D. Medicamentele ce conţin produse animale nu necesită eforturi mari de

sterilizare

E. Preparatele pentru tractul respirator trebuie să fie sterile

19. Alegeţi răspunsul corect referitor la soluţiile injectabile:

A. Excipienţii de tip soluţii tampon şi antioxidanţi asigură stabilitatea chimică

a soluţiilor injectabile

Page 340: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

340

B. Soluţiile injectabile folosite pentru administrarea subdurală şi intracardiacă

conţin conservanţi

C. Pot fi suspensii apoase datorată solubilităţii apoase slabe

D. Fenolul ca excipient reglează pH-ul

E. Nu se găsesc în flacoane multidoza

20. Alegeţi răspunsul corect referitor la perfuziile intravenoase:

A. Sunt sterilizate prin căldură uscată

B. Sunt sterilizate prin autoclavare

C. Constau într-un volum mic injectabil

D. Adăugarea mai multor aditivi duce la o mai bună conservare

E. Se recomandă utilizarea conservanţilor în injecţii intraatriale

21. Alegeţi răspunsul correct referitor la ambalarea soluţiilor injectabile:

A. Cele în doză unică sunt condiţionate de obicei în fiole de plastic

B. Nu sunt recomandate fiolele din sticlă de sulfat de sodiu

C. Capacele sunt alese astfel încât se evită incompatibilitatea chimică

D. Nu se folosesc recipienţi de plastic deoarece plasticul este un bun substrat

pentru creşterea microorganismelor

E. Fiolele cu soluţii injectabile în doze mici nu necesită supradozare

22. Alegeţi răspunsul corect referitor la preparatele oftalmice:

A. Nu necesită să fie sterile

B. Se găsesc în flacoane mari deoarece pacientul necesită o doză mai mare

C. Unguentele oftalmice conţin apă, astfel reprezintă un bun substrat pentru

dezvoltarea bacteriană

D. Lentilele de contact trebuie să fie curăţate înainte de dezinfectare

E. Soluţiile de umectare nu trebuie să conţină conservanţi

23. Alegeţi răspunsul correct referitor la condiţii de sterilizare pentru

instrumentarul medical:

A. Pentru sterilizarea seringilor de sticlă se recomandă autoclavarea

B. Aparatul de dializă este sterilizat cu formol

C. Echipamentul sensibil la caldura este dezinfectat cu oxid de etilen

D. Seringile de unică folosinţă sunt sterilizate cu oxid de etilen

E. Aparatul pentru dializă se sterilizează cu etilen oxid

24. Alegeţi răspunsul correct referitor la pirogeni:

A. Reprezentaţi de peptidoglican din structura peretelui celular al bacteriilor

Gram pozitive

B. Sunt exotoxine bacteriene

C. Sunt lipopolizaharide din structura peretelui celular al bacteriilor Gram

negative

D. Ajută la scăderea temperaturii corpului

E. Doze mari de pirogeni induc reacţii inflamatorii asimptomatice

25. Alegeţi răspunsul correct referitor la pirogeni:

A. Sunt îndepărtaţii din componentele de sticlă la o temperatură de 60°C

B. Sunt enzime produse de bacterii Gram-negative

C. Duc la creşterea temperaturii corpului

Page 341: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

341

D. Nu au efecte severe asupra organismului, indiferent de doză

E. Sunt uşor de îndepărtat din produs

Complement multiplu

1. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu excepţia:

A. Sistemele de livrare a medicamentelor parenterale trebuie să fie sterile

pentru a evită posibila degradare microbiană sau infectarea rezultată din folosirea

lor.

B. Sterilizarea nu este necesară pentru orice material sau instrumentar ce vine în

contact cu leziuni tegumentare sau cu organele interne.

C. Bacteriile patogene,ciupercile sau virusurile prezintă cel mai mare pericol

pentru pacient, dar trebuie să se cunoască faptul că microorganismele saprofite,

non-patogene care pot pătrunde în cavităţile organismului nu produc infecţii

grave.

D. Procesul de sterilizare se bazează pe îndepărtarea nu şi pe distrugerea

microorganismelor.

E. Toate produsele ce se doresc a fi sterilizate trebuie fabricate în condiţii

igienice şi prin urmare vor avea un număr microbian scăzut înainte de sterilizare.

2. În consecinţă sterilitatea trebuie îndeplinită :

A. Pentru soluţiile injectabile

B. Pentru preparatele oftalmice

C. Pentru perfuzii

D. Pentru soluţiile pentru dializă

E. Nu şi pentru implanturi

3. Prepararea injecţiilor depinde de câţiva factori ce include şi:

A. solubilitatea apoasă a substanţei active

B. cantitatea de substanţă

C. stabilitatea termică

D. modul de administrare

E. dacă produsul este administrat în doză unică său în multidoza (doar o

doză/fiolă).

4. Selectaţi exemplele corecte de excipienţi folosiţi în preparate:

A. Diazepam injectabil – excipient etanol

B. Insulina – excipient borax

C. Clorhidrat de prometazina injectabil USP- excipient fenol

D. Insulina – excipient glicerol

E. Diazepam injectabil – excipient acid boric

5. Selectaţi exemplele corecte de excipienţi folosiţi în preparate:

A. Diazepam injectabil – excipient m-cresol

B. Insulina – excipient oxid de zinc

C. Clorhidrat de prometazina injectabil USP- excipient fenol

D. Insulina – excipient glicerol

E. Diazepam injectabil – excipient propilen-glicol

Page 342: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

342

6. Selectaţi exemplele corecte de excipienţi folosiţi în preparatul -picaturi de

ochi cu conţinut minim de prednisone,fosfat de sodiu :

A. Edetat disodic

B. Dihidrogen fosfat de sodiu

C. Hidroxid de sodium

D. Borax

E. Acid boric

7. Următoarele afirmaţii referitoare la injecţiile uleioase de volum mic sunt

adevărate cu excepţia :

A. Anumite injecţii de volum mic sunt disponibile pentru situaţiile în care

medicamentele se dizolvă într-un ulei vâscos deoarece sunt solubile în apă.

B. Soluţiile în solvent non-apos se folosesc şi pentru hormoni.

C. Se administrează intramuscular.

D. Medicamentele sunt în mod normal dizolvate în ulei, filtrate la presiune şi

distribuite în fiole.

E. După sigilare fiolele sunt sterilizate la căldură umedă.

8. Liofilizarea – selectaţi afirmaţiile corecte:

A. Este un proces aseptic în care apa este îndepărtată dintr-un produs îngheţat

prin sublimare

B. Procesul se desfăşoară în mai multe etape

C. Este de scurtă durată

D. Este folosit în special pentru medicamente cu stabilitate crescută.

E. Medicamentele sunt transformate în soluţii imediat înainte de injectare.

9. Procesul de liofilizare cuprinde etapele:

A. Îngheţarea,care încetineşte degradarea dar nu solidifică produsul;

B. Uscarea primară, prin care energia este furnizată sistemului şi se produce

vidarea produsului pentru a grăbi îndepărtarea umezelii la temperaturi sub 0

grade;

C. Uscarea secundară, prin care produsul este încălzit pentru a îndepărta şi

ultimele urme de apă (2%).

D. Uscarea secundară, prin care energia este furnizată sistemului şi se produce

vidarea produsului pentru a grăbi îndepărtarea umidităţii la temperaturi sub 0

grade;

E. Uscarea primară, prin care produsul este încălzit pentru a îndepărta şi

ultimele urme de apă (2%).

10. Capacele sunt compuse dintr-un polimer şi înglobează:

A. Agenţi de maturare

B. Activatori

C. Oxidanţi

D. Plastifianţi

E. Pigmenţi

11. Majoritatea perfuzabilelor sunt prezentate în recipiente de plastic. Plasticul

trebuie să fie:

A. Flexibil

B. Termo-rezistent

Page 343: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

343

C. Transparent

D. Toxic

E. Neflexibil

12. Următoarele afirmaţii referitoare la coliruri sunt corecte:

A. Colirurile sunt condiţionate în flacoane de plastic sterile uni-doza ce conţin

0.3-0.5ml de soluţie

B. Colirurile pentru intervenţii chirurugicale sunt în flacoane unidoză

C. Colirurile sau loţiunile termo-rezistente sunt sterilizate la 170˚C timp de 30

minute.

D. Pentru medicamentele termolabile este necesară sterilizarea prin filtrare

urmată de umplerea aseptică a recipientelor sterile.

E. Pentru a evita contaminarea soluţiilor oftalmice administrarea dintr un flacon

multidoză este restricţionată la o săptămână după desfacerea flaconului.

13. Unguente oftalmice – selectaţi variantele corecte:

A. Unguentele oftalmice sunt preparate într-o bază semi-solidă

B. Baza este filtrată apoi topită pentru a îndepărta particulele şi apoi sterilizată

la 160˚C pentru 2 ore.

C. Medicamentul este incorporat înainte de sterilizare dacă este stabil la cald,

sau adăugat aseptic bazei sterile.

D. Produsul este ambalat aseptic în tuburi sterile de aluminiu sau de plastic.

E. Deoarece produsul conţine apă pericolul înmulţirii bacteriene în unguent este

neglijabil.

14. Următoarele afirmaţii referitoare la soluţiile pentru lentilele de contact nu

sunt false :

A. Majoritatea lentilelor de contact sunt purtate din motive optice ca o

alternativă la ochelari.

B. Lentilele de contact sunt lentile dure ce sunt hidrofilice şi lentile delicate care

sunt hidrofobe.

C. Lentilele se contaminează cu material proteic în timpul folosirii şi deaceea

trebuie să fie curăţate înainte de dezinfectare.

D. Lentilele reprezintă posibile surse de infecţie a ochilor, şi prin urmare

microorganismele trebuie îndepărtate înainte de aplicarea lentilelor

E. Lentilele trebuie să fie curate şi umezite cu uşurinţă de secreţiile lacrimale.

15. Metode de sterilizare pansamentelor sunt:

A. autoclavare

B. caldura uscată

C. oxid de etilen

D. iradierea neionizanta.

E. flambare

16. Implanturile – alegeţi afirmaţiile adevărate :

A. Sunt mici cilindri sterili de medicament, inseraţi sub piele sau în ţesutul

muscular

B. Furnizează absorbţie rapidă şi activitate terpeutica de scurtă durată.

C. Se bazează pe faptul că asemenea medicamente aproape insolubili în apă şi

Page 344: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

344

implantul asigură într-o anumită proporţie dizolvarea necesară efectului

terapeutic.

D. Sunt fabricate din medicament pur, preparat sub formă de tabletă prin

comprimare sau topire.

E. Se sterilizează prin filtrare şi cu ajutorul radiaţiilor neionizante.

17. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la instrumente şi echipamente:

A. Metoda de sterilizare a instrumentelor depinde de componentele si design-ul

lor.

B. Instrumentele care trebuie sterilizate sunt ace instrumente chirurgicale din

metal, cauciuc, mănuşi, catetere.

C. Echipamentele complicate ca pacemakers, echipamentele de dializa,

incubatoarele nu trebuie sterilizate

D. Alegerea metodei depinde de stabilitatea fizică a instrumentelor şi de tehnica

necesară într-o anumită situaţie.

E. Incubatoarele nu necesită o metodă chimică de sterilizare.

18. Testul pentru asigurarea sterilitatii- selectaţi enunţurile corecte:

A. Acesta constă în examinarea selectivă a produselor finite pentru detectarea

prezenţei microorganismelor.

B. Teoretic testul trebuie aplicat tuturor produselor specificate ca sterile.

C. Testul examinează toate mostrele dintr-un lot

D. Rezultatele poţi fi considerate valide dacă toate mostrele dintr-un lot sunt

tratate similar

E. Acesta constă în examinarea neselectiva a produselor finite pentru detectarea

prezenţei microorganismelor.

19. Referitor la pirogeni sunt corecte afirmaţiile:

A. În secolul XIX s-a descoperit că solutile pe bază de apă pot creşte

temperatură corpului când sunt injectate .

B. În teorie un pirogen este ori ce substanţă care injectată determină o creştere a

temperaturii corpului.

C. Pirogenii obişnuiţi sunt produşi de bacterile Gram negative şi sunt

endotoxine

D. Pirogenii obişnuiţi sunt produşi de bacterile Gram pozitive şi sunt exotoxine;

E. În teorie un pirogen este orice substanţă care injectată determină o scădere a

temperaturii corpului.

20. Referitor la depirogenarea şi producerea produselor apirogenice selectaţi

afirmaţiile corecte:

A. Pirogenii şi endotoxinele sunt uşor de îndepărtat din produse.

B. Spălarea sau diluarea este o modalitate de a elimina activitatea pirogenica cu

condiţia ca lichidul de spălat să fie apirogenic.

C. Fiolele ar trebui spălate cu apă cu pirogeni înainte de sterilizare.

D. Pirogenii din fiole sau din componentele din sticlă pot fi distruse prin

sterilizare cu caldura uscată la temperaturi înalte.

E. Pentru depirogenarea echipamentului şi a sticlăriei se foloseşte încălzirea la

250˚C timp de 45 de minute;sau la 650˚C pentru 1 minut; sau la 180˚C pentru 4

Page 345: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

345

ore.

21. Selectaţi exemplele incorecte de excipienţi folosiţi în preparate:

A. Diazepam injectabil – excipient etanol

B. Insulina – excipient borax

C. Clorhidrat de prometazina injectabil USP- excipient fenol

D. Insulina – excipient glicerol

E. Diazepam injectabil – excipient acid boric

22. Selectati exemplele corecte de excipienţi folosiţi în preparate:

A. Diazepam injectabil – excipient m-cresol

B. Insulina – excipient oxid de zinc

C. Clorhidrat de prometazina injectabil USP- excipient fenol

D. Insulina – excipient glicerol

E. Diazepam injectabil – excipient propilen-glicol

23. Selectaţi exemplele incorecte de excipienţi folosiţi în preparatul -picaturi de

ochi cu conţinut minim de prednisone,fosfat de sodiu :

A. Edetat disodic

B. Dihidrogen fosfat de sodiu

C. Hidroxid de sodium

D. Borax

E. Acid boric

24. Metode de sterilizare pansamentelor nu sunt:

A. Autoclavare

B. Căldura uscată

C. Oxid de etilen

D. Iradierea neionizanta.

E. Flambare

25. Majoritatea perfuzabilelor sunt prezentate în recipiente de plastic. Plasticul

nu trebuie să fie:

A. Flexibil

B. Termo-rezistent

C. Transparent

D. Toxic

E. Neflexibil

26. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la procesul de producţie:

A. Calitatea poate fi asigurată doar prin monitorizarea atentă a tuturor etapelor

procesului de producţie

B. Medicamentele ce conţin produse animale nu necesită o monitorizare atentă

deoarece nu sunt contaminate

C. Pentru medicamentele obţinute cu ajutorul biotehnologiilor produse în

culturile de ţesuturi umane sau animale nu trebuie excluse liniile celulare

contaminate cu virusuri latente

D. Procesul de producţie include controlul ingredientelor, construcţia

echipamentelor, validarea procesului, producţia şi condiţiile de igienă

E. Ingredientele obţinute de la bovine sunt prelevate din surse în care nu există

Page 346: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

346

boli prionice precum encefalită spongiforma

27. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la surse de contaminare în industria

farmaceutică :

A. În fabricile de medicamente apa trebuie depozitată la temperaturi mai mari de

80°C pentru a împiedica supravieţuirea bacteriilor

B. Echipamentele de curăţare precum mopurile pt fi surse de contaminare

C. Materialele plastice reprezintă substraturi bune pentru replicarea

microorganismelor

D. Hârtia nu este un ambalaj propice replicării microbiene

E. Pseudomonas este o bacterie nepretenţioasa ce se poate găsi şi în antiseptice

28. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la ingredienţele farmaceutice:

A. Cele de natură animală necesită eforturi considerabile pentru îndepărtarea

microorganismelor

B. Surfactantii anionici au un pH acid

C. Polimerii sintetici sunt sensibili la atacul microorganismelor

D. Surfactantii cationici se degradează greu

E. Agarul este un polimer relativ inert folosit în solidificarea mediilor de cultură

29. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la produsele farmaceutice:

A. Pentru uz tegumentar sunt nesterile dar numărul total microorganisme aerobe

este limitat la 102 /mg/ml;

B. Preparatele pentru administrare rectală trebuie să fie sterile

C. Se acceptă prezenţa Salmonella spp în preparatele de aministrare orală

D. Preparatele pentru administrare parenterală nu trebuie să conţină nici un tip

de microorganism (aerob, anaerob, microaerofil)

E. Preparatele pentru tractusul respirator se încadrează în categoria a II-a

30. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la soluţiile injectabile:

A. Folosesc apa distilată ca solvent

B. Majoritatea se găsesc în flacoane multidoza

C. Polisorbatul este un excipient necesar pentru medicamentele cu solubilitate

apoasă slabă

D. Aditivii folosiţi la perfuzii pot accelera degradarea medicamentului

E. Soluţiile injectabile pot fi fabricate aseptic sau sterilizate în final în recipiente

31. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la injecţiile cu volum mic:

A. Conţin conservanţi dacă volumul de injectare depăşeşte 15ml

B. Injecţiile peridurale nu conţin conservanţi

C. Injecţiile uleioase conţin medicamente solubile în apă

D. Injecţiile uleioase se administrează intramuscular

E. Fiolele cu soluţii injectabile uleioase sunt sterilizare prin căldură uscată

32. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la liofilizare:

A. Constă în hidratarea unui medicament cu apă sterilă

B. Liofilizarea nu este un proces aseptic

C. Este folosit în special pentru medicamente cu stabilitate scăzută

D. În etapa de deshidratare primară produsul este încălzit pentru îndepărtarea

ultimilor urme de apă

Page 347: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

347

E. Liofilizarea este un proces aseptic în care apa este îndepărtată dintr-un produs

îngheţat prin sublimare

33. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la coliruri:

A. Nu prezinat risc de contaminare cu Pseudomonas spp

B. Recipientele multidoza nu conţin conservanţi

C. Se preferă recipiente din plastic monodoza pentru prevenirea contaminării

microbiene a produsului

D. Colirurile sunt sterilizate la 121˚C timp de 15 minute

E. Pentru a evita contaminarea, administrarea este restricţionată la o lună după

desfacerea flaconului

34. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la pansamente:

A. Aplicate pe arsuri trebuie să fie sterile

B. Pansamentul spongios din poliuretan pentru arsuri, ţesut de granulaţie, etc

se sterilizează cu oxid de etilen

C. Vata este întotdeauna sterilă

D. Pansamentele se sterilizează cu căldură umedă

E. Toate pansamentele pentru utilizare aseptică trebuie împachetate de 2 ori.

35. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la hemostaticii absorbanţi:

A. Au consistenţă moale

B. Încurajează sudarea fracturilor

C. Sunt utilizaţi după operaţie, la locul unde s-au făcut suturile si ligaturile

D. Sunt făcuţi dintr-un material solid

E. Pot fi înfăşurate în jurul leziunii de unde se resorb intr un interval de până la

6 săptămâni

36. Ca metode folosite pentru sterilizare şi dezinfecţie se cunosc :

A. Iradierea pentru dezinfecţia seringilor de unică folosinţă

B. Bisturiul se sterilizează prin căldură umedă

C. Căldură uscată se foloseşte pentru sterilizarea acelor din metal

D. Produsele pe bază de apă se sterilizează la căldură uscată

E. Incubatoarele necesită o metodă chimică de sterilizare

37. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la pirogeni:

A. Sursele de pyrogeni în produsele parenterale pot include apele folosite în

stadiile finale de purificare şi cristalizare ale medicamentelor

B. Sursele de pyrogeni în produsele parenterale pot includ apele folosite în

stadiile finale de purificare şi cristalizare a excipienţilor

C. Îndepărtarea incompletă a microorganismelor în timpul purificării unui

produs biologic poate rezultă într-un nivel ridicat de endotoxine

D. Sunt medicamente folosite pentru scăderea temperaturii organismului

E. Sunt injectate în organism pentru a lupta împotriva endotoxinelor

38. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la efectele pirogenilor:

A. Coagulare intravasculară diseminată

B. Reduc temperatura organismului

C. Pirogenii în doze mari pot duce la exitus

D. Schimbări în compoziţia plasmei

Page 348: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

348

E. Disfuncţii cardiovasculare de tip colaps vascular

39. Ambalarea soluţiilor presupune:

A. Folosirea fiolelor de plastic monodoza pentru soluţii injectabile

B. Recipientele trebuie să fie sterilizate prin căldură umedă

C. Sticla de borosilicat neutru nu este recomandată deoarece schimbă

compoziţia chimică a medicamentului

D. Recipientele de plastic pentru perfuzii trebuie să fie termo-rezistente

E. Pentru soluţiile injectabile monodoza se folosesc fiole din sticlă

40. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la lentilele de contact:

A. Necesită mai întâi dezinfecţia şi apoi curăţarea lor

B. Se folosesc soluţii de umectare înainte de dezinfectare

C. Trebuie să fie umezite cu uşurinţă de secreţiile lacrimale

D. Sunt curăţate cu soluţii ce au pH neutru

E. Pot fi fierte în soluţie salină isotonică

41. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la materialele standard pentru

ligaturarea vaselor de sânge sau sutură :

A. Pot fi materiale absorbabile şi non absorbabile

B. Sunt derivate de la mamifere în particular din intestine de oaie.

C. Deoarece colagenul este convertit în gelatină când este expus la căldură

umedă se recomandă autoclavarea

D. Nu se recomandă sterilizarea cu radiaţii gamma

E. Sunt contaminate bacterian inclusiv spori de bacterii anaerobe

42. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la suturile şi ligaturile neresorbabile:

A. Sunt fire de metal

B. Pot fi din nylon, mătase, polipropilenă

C. Nu pot fi sterilizate

D. Împachetate în pachete multidoza

E. Conservate în lichid cu sau fără substanţe bactericide

43. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sterilizarea echipamentelor:

A. Se face prin autoclavare pentru produse ce conţin apă

B. Trusele de administrare ( ace, seringi) se sterilizează prin fierbere timp de 30

minute

C. Instrumentele de unică folosinţă se sterilizează prin iradiere

D. Acele de unică folosinţă se sterilizează cu oxid de etilen

E. Acele de unică folosinţă se pot steriliza prin iradiere cu radiaţii gamma

Tematica 1 Virusuri. Dimensiuni. Structura. Morfologie.Clasificarea virusurilor

cu importanţă clinică medicală CS CM

1 B 31 C 1 ABC 41 ABC 81 ABCD

2 B 32 D 2 ADE 42 ACE 82 ABC

3 C 33 D 3 ACD 43 ABC 83 AD

4 D 34 C 4 ABE 44 BCE 84 ABC

Page 349: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

349

5 D 35 C 5 ACE 45 AD 85 BCD

6 C 36 E 6 ABDE 46 ABD 86 ABCD

7 B 37 A 7 ACD 47 ACD 87 ABCD

8 C 38 E 8 ABD 48 ABC 88 ABD

9 B 39 B 9 BC 49 BCD 89 ABCE

10 B 40 B 10 CDE 50 ABCD 90 ABCD

11 B 41 A 11 ABD 51 DE 91 AB

12 A 42 D 12 BC 52 ACD

13 C 43 B 13 ABC 53 BCE

14 E 44 A 14 BCE 54 CD

15 D 45 B 15 ABC 55 BCDE

16 C 46 B 16 ABD 56 ABD

17 D 47 C 17 ABC 57 ACDE

18 D 48 C 18 BC 58 ACDE

19 C 49 C 19 CDE 59 CDE

20 B 50 D 20 CE 60 ABDE

21 E 51 C 21 ACD 61 BDE

22 C 52 B 22 BE 62 ABCD

23 A 53 C 23 AC 63 CE

24 A 54 E 24 BCE 64 BCE

25 C 55 A 25 ACDE 65 ABDE

26 B 56 A 26 BD 66 BCE

27 C 57 B 27 ADE 67 ADE

28 B 58 A 28 BD 68 BCE

29 A 59 C 29 ABE 69 BD

30 C 60 D 30 BCE 70 BCE

31 ABCE 71 AB

32 DE 72 AB

33 ABC 73 BCD

34 ACD 74 BCE

35 ACE 75 ADE

36 ABCD 76 BCE

37 ABE 77 CDE

38 ABC 78 BCDE

39 ACD 79 AB

40 ACD 80 ABE

Tematica 2 Ortomyxovirusuri. Paramyxovirusuri ( virusurile paragripale si

virusul urlian). Virusul rujeolos. Virusul rubeolei

CS CM

1 C 31 E 1 ABCD 35 ABCE 69 ABC

2 E 32 C 2 ABE 36 ABD 70 ACD

3 E 33 A 3 ABC 37 ABDE 71 ACE

4 C 34 C 4 ACD 38 ABCE 72 ABE

5 B 35 A 5 ACD 39 ABCD 73 ABD

6 A 36 C 6 ABDE 40 ABD 74 ABD

7 C 37 D 7 ACD 41 ACE 75 ABC

8 E 38 D 8 ABC 42 ABCD 76 AD

9 B 39 A 9 BCE 43 ACDE 77 BC

10 B 40 D 10 ABD 44 ADE 78 ABC

Page 350: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

350

11 C 41 A 11 ABCD 45 ABC 79 AB

12 C 42 A 12 CE 46 ADE 80 ABCE

13 B 43 B 13 BDE 47 BCD

14 B 44 A 14 ACE 48 BDE

15 D 45 C 15 ABD 49 ABE

16 E 46 A 16 BD 50 ACD

17 C 47 D 17 ABD 51 ABC

18 C 48 B 18 AE 52 ABE

19 C 49 A 19 BCD 53 BE

20 D 20 BCD 54 BDE

21 D 21 ABE 55 ABC

22 B 22 ABD 56 ABE

23 B 23 BCD 57 ABCE

24 D 24 AD 58 BD

25 A 25 ABE 59 BCDE

26 E 26 ACE 60 ABCD

27 B 27 ACD 61 BCE

28 C 28 ABCE 62 BCDE

29 B 29 BDE 63 BDE

30 E 30 BC 64 BDE

31 ABC 65 DE

32 ACE 66 AC

33 BCD 67 DE

34 ABDE 68 CD

Tematica 3 Adenovirusuri. Rotavirusuri şi alte virusuri diareigene

CS CM

1 C 31 C 1 AC 38 ABDE 75 ABC

2 A 32 C 2 ACE 39 ABCE 76 ABCD

3 D 33 A 3 BE 40 ABCD

4 C 34 E 4 ACE 41 CDE

5 D 35 D 5 ABE 42 AE

6 D 36 A 6 BCDE 43 BD

7 E 37 E 7 BCDE 44 BCE

8 C 38 C 8 ABDE 45 BE

9 B 39 B 9 ABCD 46 BCE

10 C 40 D 10 ABC 47 ABC

11 A 41 A 11 ACD 48 BDE

12 D 42 E 12 ABCE 49 ABDE

13 B 43 A 13 ABC 50 ACD

14 B 44 E 14 BDE 51 AC

15 E 45 E 15 BCD 52 CDE

16 C 46 A 16 AC 53 ABC

17 C 47 A 17 ABDE 54 BD

18 C 48 B 18 ADE 55 BCE

19 B 49 C 19 BD 56 BCDE

20 B 20 BDE 57 ABD

21 A 21 ABC 58 BCD

22 C 22 ABE 59 ABC

23 B 23 ACE 60 ABE

24 E 24 BDE 61 CD

Page 351: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

351

25 E 25 ABD 62 ABC

26 E 26 ABC 63 AC

27 C 27 CDE 64 ABDE

28 A 28 ACE 65 AC

29 D 29 ABE 66 ABC

30 A 30 ACE 67 AB

31 ACD 68 AC

32 ABC 69 ABCD

33 ABD 70 CDE

34 ABE 71 ACDE

35 ACE 72 ABCD

36 AB 73 ABCE

37 ACDE 74 ABC

Tematica 4 Virusul rabic. Herpes virusuri (HSV1, HSV2, virusul varicelo-zosterian,

virusul Epstein Barr,Citomegalovirusul). Papilomavirusuri.

C.S C.M

1 C 44 A 1 CE 44 ABCE 87 AB

2 D 45 A 2 ABDE 45 ABCD 88 ABD

3 E 46 A 3 CE 46 ABCD 89 ABC

4 A 47 D 4 AD 47 BCDE 90 ABD

5 C 48 D 5 AB 48 ABCD 91 ACD

6 D 49 A 6 CD 49 ABCE 92 ABCE

7 D 50 D 7 DE 50 BCDE 93 BD

8 E 51 A 8 AE 51 ACE 94 ABDE

9 E 52 D 9 ABCD 52 ADE 95 AE

10 A 53 D 10 ABDE 53 ABDE 96 ABC

11 E 54 E 11 ABCD 54 BCDE 97 BD

12 D 55 A 12 ABCD 55 BDE 98 ABE

13 B 56 E 13 AD 56 ADE 99 ACD

14 C 57 D 14 ABCE 57 CDE 100 ABCD

15 B 58 C 15 ADE 58 CDE 101 ABCD

16 E 16 ABC 59 CDE 102 ABD

17 B 17 ABCD 60 ACD 103 ABE

18 D 18 BCE 61 AC 104 BC

19 A 19 AB 62 ABE

20 C 20 ABDE 63 DE

21 E 21 AC 64 CDE

Page 352: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

352

22 B 22 CDE 65 ABD

23 E 23 BE 66 BD

24 D 24 ABC 67 ABC

25 A 25 ABCD 68 ACD

26 D 26 ABCE 69 ABC

27 C 27 ABDE 70 ACD

28 C 28 ACDE 71 CD

29 E 29 ACDE 72 BCDE

30 C 30 ABCE 73 ABCE

31 D 31 ACE 74 BDE

32 A 32 ADE 75 AE

33 B 33 ABC 76 ABCE

34 C 34 ABCD 77 ABC

35 B 35 ABCD 78 ABCE

36 E 36 ABC 79 ABCE

37 B 37 ABE 80 ABC

38 A 38 ABDE 81 ABCD

39 A 39 ABDE 82 DE

40 B 40 ACDE 83 ACD

41 A 41 ABC 84 ABC

42 C 42 CDE 85 ADE

43 B 43 ACE 86 ABC

Tematica 5 Virusurile hepatitice A,B,C,D,E.Virusul HIV

C.S C.M

1 E 46 A 1 BCD 46 ABC 91 AB 136 ABC

2 C 47 A 2 ABC 47 ABC 92 BC 137 AD

3 A 48 C 3 ABDE 48 AB 93 ADE 138 BDE

4 E 49 A 4 ABDE 49 ABC 94 ACE 139 ABE

5 D 50 D 5 CDE 50 ABC 95 CD 140 ABE

6 A 51 C 6 BC 51 AB 96 ABE 141 AD

7 B 52 E 7 ADE 52 ABC 97 ABCD 142 ABC

8 C 53 E 8 ABD 53 ABD 98 ABC 143 ABCD

9 D 54 E 9 ACD 54 AB 99 ABCD 144 CDE

10 D 55 D 10 ABE 55 BDE 100 CE 145 CE

11 D 56 E 11 ABC 56 ABDE 101 ABC 146 ABD

12 E 57 D 12 BCDE 57 ACD 102 BC

13 A 58 E 13 ABCD 58 ABD 103 CDE

14 D 59 D 14 ABC 59 ABD 104 AC

15 D 15 ACD 60 ABE 105 ABE

16 B 16 CDE 61 BCD 106 ACE

17 B 17 ADE 62 ABCD 107 BD

Page 353: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

353

18 A 18 BCDE 63 AB 108 BE

19 C 19 ABC 64 BCE 109 BD

20 C 20 BCDE 65 ABD 110 CD

21 D 21 ABCD 66 AD 111 BDE

22 C 22 ACD 67 ACD 112 DE

23 D 23 ABCD 68 BCE 113 AB

24 B 24 ABD 69 ACDE 114 CE

25 B 25 CD 70 ABD 115 ADE

26 A 26 ABCE 71 ABC 116 BCD

27 E 27 ABE 72 ACDE 117 DE

28 E 28 ABCD 73 BE 118 BC

29 B 29 ABCD 74 BCD 119 CE

30 D 30 ABCD 75 ACDE 120 BCE

31 C 31 ABCD 76 AB 121 AB

32 C 32 ABCE 77 ABD 122 ABC

33 C 33 ABCD 78 ACE 123 AB

34 D 34 ABCD 79 ABC 124 ABDE

35 B 35 ABDE 80 BCE 125 ADE

36 E 36 BCD 81 BDE 126 AE

37 E 37 ABC 82 ABE 127 BC

38 D 38 ABC 83 AB 128 AC

39 D 39 CDE 84 ABC 129 ABD

40 E 40 ABC 85 ACE 130 ABCD

41 C 41 ABCD 86 BCD 131 BD

42 E 42 ABCD 87 ABCD 132 BCD

43 D 43 ACDE 88 ACD 133 ACD

44 D 44 ABC 89 ABD 134 AE

45 B 45 ABCE 90 ACD 135 ABCD

Tematica 6 Fungi cu importanta clinica deosebită: Levuri.Dermatofiţi. Fungi

dimorfi. Fungi filamentoşi

C.S. C.M.

1 D 48 B 1 BD 46 AB

2 D 49 D 2 ABCD 47 ACDE

3 D 50 E 3 BCE 48 ABCD

4 A 51 D 4 ABC 49 ABCE

5 E 52 A 5 AC 50 ABCD

6 E 53 C 6 ABCD 51 BCD

7 E 54 A 7 AC 52 BD

8 B 55 D 8 CDE 53 BCD

9 A 56 A 9 ADE 54 ABE

10 D 10 BCE 55 CDE

11 C 11 ABE 56 BCDE

Page 354: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

354

12 E 12 BCDE 57 AB

13 D 13 DE 58 ACD

14 E 14 ABC 59 AC

15 D 15 BCDE 60 BDE

16 D 16 ACD 61 ABE

17 A 17 ABC 62 ABC

18 C 18 ABDE 63 ADE

19 D 19 ABCD 64 DE

20 E 20 ABC 65 AB

21 D 21 ABC 66 AE

22 C 22 ABC 67 AB

23 E 23 CDE 68 ABD

24 A 24 ACD 69 BCD

25 A 25 BCDE 70 ADE

26 E 26 CDE 71 ABC

27 A 27 AE 72 BC

28 E 28 AB 73 ABC

29 C 29 BCD 74 ABC

30 E 30 CDE 75 ACD

31 E 31 ABCD 76 BC

32 D 32 ABCD 77 ABCD

33 D 33 ABC 78 ABD

34 A 34 CDE 79 CDE

35 C 35 AB 80 AB

36 B 36 ABC 81 ACE

37 C 37 BC 82 AB

38 B 38 ABCD 83 CDE

39 C 39 BCDE 84 BCD

40 D 40 ABCD 85 BD

41 A 41 BD 86 ABC

42 B 42 AE 87 ABD

43 B 43 ABCD 88 ABDE

44 A 44 ABCD 89 ABDE

45 B 45 ABCD

46 C

47 E

Tematica 7 .Paraziţi. Definiţie. Clasificare ( protozoare, metazoare). Relaţiile

parazitului cu gazda. Amibe

CS CM

1 D 33 D 1 ABC 43 ABE 85 ABE

2 D 34 C 2 ACD 44 BDE 86 ABCD

3 D 35 A 3 BCE 45 ABDE 87 ABD

Page 355: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

355

4 C 36 D 4 ABE 46 ABC

5 E 37 D 5 ADE 47 ACD

6 E 38 E 6 BCD 48 ABD

7 D 39 A 7 ADE 49 BCE

8 A 40 B 8 ADE 50 AD

9 E 41 C 9 ACDE 51 BE

10 B 42 C 10 ABE 52 AD

11 C 43 A 11 ADE 53 AB

12 B 44 E 12 ACE 54 CE

13 D 45 A 13 ABE 55 ACDE

14 C 46 D 14 ABD 56 ADE

15 C 47 B 15 ABE 57 BCD

16 B 48 E 16 ABE 58 ADE

17 E 49 B 17 ABCD 59 AB

18 D 50 B 18 ABCE 60 ADE

19 A 51 C 19 ABCD 61 AC

20 D 52 A 20 ABC 62 ADE

21 C 53 B 21 ABE 63 AC

22 B 54 B 22 CDE 64 BE

23 D 55 D 23 ABE 65 ACD

24 E 56 E 24 ABCE 66 ABE

25 C 57 E 25 ACDE 67 BCD

26 D 58 B 26 ABCE 68 BCD

27 C 59 D 27 ABE 69 CDE

28 C 60 E 28 ADE 70 ABD

29 E 29 BCE 71 CD

30 D 30 BC 72 AB

31 D 31 ACDE 73 BCD

32 B 32 ABC 74 BD

33 ABDE 75 ABD

34 ABD 76 AD

35 ABD 77 BCE

36 ABCE 78 ACDE

37 ACDE 79 BCE

38 AB 80 BCD

39 CDE 81 ACD

40 ACE 82 ADE

41 ACDE 83 ABC

42 ADE 84 ABE

Tematica 8 Flagelate: Giardia, Trichomonas, Leishmania, Trypanosoma

CS CM

1 B 31 C 1 ABC 45 ACDE 89 AE

2 D 32 B 2 ACD 46 BDE 90 CE

3 C 33 E 3 BCD 47 ABCD 91 ABC

4 D 34 C 4 ACE 48 ABC 92 ABCD

5 A 35 A 5 ABE 49 ACDE 93 BCE

6 D 36 B 6 ABC 50 ACE 94 CD

7 C 37 E 7 ACE 51 AC 95 ABDE

8 E 38 D 8 ABCE 52 BCE

Page 356: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

356

9 D 39 B 9 ADE 53 ABD

10 B 40 D 10 ACE 54 BCDE

11 B 41 E 11 ABC 55 BD

12 A 42 C 12 ACDE 56 BDE

13 C 43 C 13 ABCE 57 BCE

14 D 44 A 14 ABD 58 ABCE

15 C 45 B 15 BCDE 59 ABC

16 D 46 B 16 ACDE 60 ACD

17 A 47 A 17 ACE 61 CDE

18 C 48 C 18 ACDE 62 AC

19 B 49 B 19 CD 63 ABC

20 C 50 B 20 CDE 64 BC

21 D 51 C 21 BCE 65 BCE

22 A 52 A 22 BDE 66 ABE

23 B 53 C 23 ACD 67 ACD

24 C 54 D 24 ABCE 68 CD

25 C 55 C 25 ABDE 69 ABC

26 D 56 D 26 ABDE 70 CDE

27 B 57 E 27 AC 71 ABC

28 D 58 E 28 ABDE 72 ACD

29 D 59 A 29 BCD 73 AD

30 D 60 C 30 ACD 74 ACDE

61 E 31 ABC 75 AE

32 CD 76 BCE

33 ABCE 77 ACD

34 CD 78 ADE

35 ABCE 79 ABCD

36 ABDE 80 ABC

37 ABD 81 CDE

38 BDE 82 ABE

39 ABDE 83 ABE

40 BCE 84 ACDE

41 BCE 85 BCE

42 ABE 86 BCDE

43 ABC 87 BCD

44 ABDE 88 CD

Tematica 9. Sporozoare: Genul Plasmodium; Genul Toxoplasma

C.S. C.M.

1 C 48 C 1 ABDE 48 ACDE

2 E 49 D 2 ABCE 49 BCDE

3 A 50 D 3 ABCD 50 DE

4 E 51 D 4 ACDE 51 AB

5 B 52 E 5 ABCE 52 DE

6 E 53 E 6 BCDE 53 ABD

7 D 7 ABDE 54 BE

8 E 8 ABDE 55 ABD

9 C 9 ABCD 56 ABC

Page 357: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

357

10 E 10 ABD 57 BD

11 E 11 ABC 58 CD

12 E 12 ABC 59 ABE

13 A 13 BE 60 AD

14 B 14 CDE 61 ABE

15 C 15 AE 62 AD

16 E 16 ABC 63 ACE

17 E 17 DE 64 AB

18 A 18 ACD 65 BD

19 B 19 AB 66 AC

20 C 20 DE 67 ABC

21 E 21 ACE 68 ABDE

22 B 22 ACD 69 ACD

23 E 23 ABCD 70 BCD

24 C 24 ADE 71 ABC

25 D 25 ACE 72 ACD

26 A 26 DE 73 ABCD

27 A 27 ABCE 74 CDE

28 E 28 ABCD 75 ABD

29 E 29 ABC 76 ACD

30 C 30 BD 77 ABCD

31 E 31 ABC 78 ACD

32 C 32 ABCE 79 CE

33 B 33 CD

34 C 34 ABCD

35 E 35 ACD

36 A 36 ABC

37 D 37 ABD

38 B 38 DE

39 C 39 ADE

40 E 40 ABDE

41 A 41 ABC

42 B 42 ABCD

43 D 43 ABCD

44 A 44 ABCD

45 E 45 ACDE

46 D 46 BCDE

47 A 47 ABCE

Tematica 10 Cestode: Tenia solium, T. saginata, T. echinococcus,

Diphylobotrium latum

C.S. C.M.

Page 358: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

358

1 D 49 B 1 BCE 49 BDE 97 BDE

2 E 50 C 2 ABC 50 AB 98 ABDE

3 D 51 D 3 ACD 51 AC 99 ABC

4 E 52 B 4 BCDE 52 AB 100 ABCD

5 E 53 D 5 ABCD 53 ACD

6 C 54 E 6 CDE 54 ADE

7 C 55 B 7 ABE 55 CDE

8 B 56 A 8 AB 56 ABDE

9 B 57 A 9 ABE 57 BCD

10 D 58 A 10 BDE 58 ABE

11 C 59 E 11 BCDE 59 BCD

12 A 60 A 12 ABDE 60 ABDE

13 C 61 C 13 ABC 61 BCE

14 C 62 B 14 ABCD 62 ABC

15 E 63 B 15 BCD 63 ABCD

16 E 64 B 16 ABCD 64 BCE

17 E 65 A 17 CD 65 CD

18 C 66 C 18 BCDE 66 AB

19 A 67 D 19 ADE 67 ADE

20 C 68 C 20 ABC 68 DE

21 E 69 C 21 ABD 69 ACDE

22 E 22 ABCD 70 ABC

23 C 23 ADE 71 ABE

24 D 24 ABCD 72 ABE

25 C 25 ABDE 73 ADE

26 D 26 ABE 74 BCD

27 D 27 ACE 75 AB

28 E 28 ABCD 76 CE

29 D 29 BCE 77 AC

30 E 30 AC 78 ABD

31 D 31 ADE 79 ABD

32 B 32 ABCD 80 ACDE

33 C 33 ABC 81 BCDE

34 B 34 ABCD 82 ABCE

35 E 35 ABD 83 CDE

36 D 36 BCD 84 ABC

37 B 37 ABCD 85 ABCD

38 B 38 CD 86 BCD

39 A 39 CE 87 ABE

40 B 40 ABCD 88 ABCE

41 C 41 BCD 89 ABC

42 E 42 ABCD 90 BDE

43 A 43 AE 91 ABC

44 B 44 DE 92 BCD

Page 359: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

359

45 D 45 ABC 93 ABC

46 C 46 CD 94 ABE

47 A 47 ABC 95 BDE

48 D 48 ABCE 96 ADE

Tematica 11 Nematode intestinale.Nematode tisulare .Trematode intestinale

CS CM

1 E 37 B 73 B 1 ABCD 41 BCD 81 BCE

2 D 38 B 74 A 2 ABE 42 ABCE 82 BCE

3 E 39 D 75 A 3 BCE 43 ACE 83 BD

4 E 40 A 76 A 4 ABC 44 ABCD 84 BCE

5 A 41 C 77 A 5 ABE 45 BCE 85 BE

6 C 42 B 78 B 6 ACD 46 ACDE 86 ACE

7 A 43 D 79 A 7 ABCE 47 BCE 87 BE

8 D 44 E 80 C 8 BDE 48 BCDE 88 BD

9 A 45 E 81 A 9 ADE 49 BD 89 AD

10 C 46 B 82 B 10 BDE 50 ABD 90 BD

11 D 47 C 83 B 11 ACDE 51 ACD 91 ACE

12 C 48 D 84 E 12 AD 52 ABE 92 BD

13 E 49 D 13 ACD 53 ABCE 93 ABCE

14 E 50 A 14 ABCE 54 ACDE 94 CDE

15 C 51 C 15 ABCD 55 BCDE 95 ADE

16 C 52 E 16 BCE 56 ABC 96 ABCE

17 E 53 D 17 ABDE 57 ABDE 97 ABC

18 D 54 D 18 ABDE 58 BDE 98 ABDE

19 C 55 B 19 ABCD 59 CDE 99 ACD

20 C 56 B 20 ACDE 60 CDE 100 BCD

21 D 57 C 21 ABC 61 ACE 101 ADE

22 A 58 E 22 ABE 62 ADE 102 BCE

23 D 59 D 23 ACD 63 BC 103 AB

24 A 60 C 24 ABDE 64 AC 104 BDE

25 E 61 D 25 ABC 65 ABC 105 ABDE

26 B 62 D 26 ADE 66 BCE 106 ABE

27 A 63 C 27 ABDE 67 ABCD 107 ACE

28 D 64 C 28 ABDE 68 DE 108 ABC

29 A 65 D 29 ACD 69 ABD 109 ADE

30 C 66 A 30 ABDE 70 CD 110 ADE

31 A 67 E 31 ACD 71 ABC 111 BCDE

32 C 68 E 32 CDE 72 CDE 112 ABCD

33 E 69 C 33 ABCE 73 ABD 113 BCDE

34 D 70 C 34 ABCD 74 BD 114 ABCE

35 A 71 E 35 ABDE 75 AD 115 BCD

36 A 72 A 36 ABC 76 BCE 116 ACE

37 ABE 77 ACD

38 ABCE 78 BD

39 ABD 79 ACD

40 ABC 80 ABD

Tematica 12 Ecologia microorganismelor care afecteaza industria farmaceutică

Page 360: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

360

CS CM

1 E 1 BCD 31 ABCD

2 E 2 BCD 32 ABCE

3 E 3 ABCD 33 ABCE

4 E 4 BCE 34 ABCD

5 E 5 BCD 35 ABCD

6 E 6 BCD 36 ABC

7 E 7 ABCD 37 ABC

8 E 8 BCE 38 ABD

9 E 9 ACD 39 ACD

10 E 10 ACE 40 ACDE

11 E 11 ABC 41 ABCD

12 E 12 BCD 42 ABCD

13 D 13 ABCD 43 ABC

14 D 14 ABCD 44 DE

15 E 15 ACD 45 AC

16 E 16 DE 46 ABCD

17 B 17 ABCD 47 ABCD

18 E 18 ADE 48 ADE

19 E 19 ABCD 49 ABC

20 E 20 ABCD 50 DE

21 E 21 ABC 51 ADE

22 B 22 ABD 52 ABD

23 D 23 ABCD 53 ABCE

24 B 24 ABD 54 AE

25 E 25 ABCD 55 ABE

26 E 26 ABCD 56 AB

27 E 27 ABC 57 BCE

28 C 28 ABCD 58 DE

29 ABCD 59 BCD

30 ACD 60 BE

61 ACD

Tematica 13 Contaminarea microbiană, riscul infecţiei, controlul contaminării.

Factorii ce afectează degradarea produselor farmaceutice.

Asigurarea calităţii şi controlul riscului microbian al medicamentelor

C.S. C.M.

1 E 1 DE

2 E 2 ABCD

3 B 3 BCDE

4 E 4 ACD

5 A 5 ABE

6 A 6 ACE

7 B 7 ABC

8 D 8 ADE

9 D 9 AD

Page 361: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

361

10 B 10 ACDE

11 B 11 AB

12 A 12 ACE

13 B 13 ADE

14 A 14 AC

15 B 15 ABE

16 A 16 BCD

17 B 17 AB

18 D 18 ABC

19 B 19 AC

20 B 20 CDE

21 A 21 BCE

22 A 22 CDE

23 A 23 ACD

24 B 24 BCE

25 A 25 BD

26 A 26 ABDE

27 D 27 AB

28 B 28 DE

29 E 29 AD

30 E 30 CDE

31 C 31 AE

32 C 32 ABDE

33 D 33 ABDE

34 AB

35 BC

36 BC

37 ADE

38 ABCE

Tematica 14 Produse farmaceutice sterile.Controlul calităţii şi asigurarea

calităţii produselor sterile.

Normele microbiologice pentru produse nesterile

C.S. C.M.

1 A 1 BCD 30 ADE

2 E 2 ABCD 31 BDE

3 D 3 ABCD 32 CE

4 B 4 ACD 33 CDE

5 E 5 BCDE 34 BDE

6 D 6 ABC 35 ABDE

7 E 7 AE 36 BCE

8 C 8 ABE 37 ABC

9 E 9 BC 38 ACDE

10 E 10 ABDE 39 BDE

Page 362: Microbiologie,+Anul+II,+Sem+II,+2010 2011.Unlocked

362

11 B 11 ABC 40 CDE

12 C 12 ABD 41 ABE

13 E 13 ABCD 42 ABE

14 C 14 ACDE 43 ACDE

15 D 15 ABC

16 E 16 BD

17 E 17 ABD

18 A 18 ABD

19 A 19 ABC

20 B 20 BDE

21 C 21 BE

22 D 22 BCDE

23 D 23 DE

24 C 24 DE

25 C 25 DE

26 ADE

27 ABE

28 ADE

29 ADE

BIBLIOGRAFIE

1. Stoicescu Ramona, Noţiuni de Microbiologie Medicală şi Farmaceutică, Editura

Universitară”Carol Davila”, Bucureşti, 2009

2.Braga V., Badea V., Stoicescu R., Botnarciuc M., Parazitologie şi Virusologie

Medicală, „Ovidius University Press, Constanţa, 2003

3. Popa Gabriela Loredana, Parazitologie medicală, Editura „Renaissance”, Bucureşti,

2007