NORII se numara printre cele mai importante fenomene atmosferice, ei oferind informatii foarte pretioase asupra evolutiei vremii. Norii sunt produsi ai condensarii sau sublimarii din atmosfera libera, fiind o mas vizibil de picturi de lichid condensat (ap, n cazul planetei Pamnt) sau de cristale de ghea condensate. Ramura meteorologiei care studiaz norii este nefologia.Formarea unui nor este determinata de trei conditii :1. In atmosfera trebuie sa existe o anumita cantitate de umiditate, necesara atingerii punctului de saturatie;2. In atmosfera trebuie sa se gaseasca asa numitele nuclee de condensare (care sunt particule de mici dimensiuni care se gasesc in suspensie in atmosfera - praf, microorganisme etc.);3. Trebuie sa aiba loc o racire suficienta a atmosferei pentru realizarea sublimarii.A) Etajul superior, dezvoltat ntre 4 i 12 km, cuprinde genurile:Dei poart prefixul cirrus, aceti nori sunt diferii din punct de vedere structural. Astfel, cirrocumulus sunt asemntori celorlalte formaiuni cumulus, formai prin convecie, iar cirrostratus sunt stratiformi, asemenea norilor altostratus.

Cirrus Ci

se formeaz la peste 5 km altitudine, n zona temperat; apar ntr-una din urmtoarele forme:castellanus, fibratus, spissatus, and uncinus; se pot forma n mod cel mai frecvent prin avansarea vaporilor de ap la mare altitudine, dar i din dra lsat de avioane, n urma cicloanelor sau a norilor cumulonimbus; culoare alb sau gri stralucitoare, structura filamentoasa (forme de suvite, vertebre, fulgi); se deosebesc de cei din etajul mijlociu prin grosimea mica (n medie 1500 m), transparena, structura filamentoasa clar pronuntata; prevestesc schimbarea de vreme, fiind mesageri ai timpului ploios, dei, ei nii nu produc precipitaii.

Cirrocumulus Cc

se formeaz la peste 6km altitudine; apar n urmtoarele forme:stratiformis, lenticularis, castellanus, and floccus; ca i celelalte formaiuni cumuliforme (cumulus, stratocumulus) denot convecia atmosferic; spre deosebire de cirrus, au o structura ondulata sau in forma de smocuri, gramezi, dispuse in siruri; au o durat de via redus, de multe ori transformndu-se, datorit cristalelor de ghea din care sunt formai, n cirrostratus; formeaz, uneori, fenomenul numit virga (precipitaii foarte fine care nu ating suprafaa terestr); se pot forma n faa unui front atmosferic, caz n care prevestesc inrautatirea vremii n circa 10 ore.

Cirrostratus Cs

se dezvlot la altitudini de peste 5.5 km; apar sub dou forme: fibratus and nebulosus; formeaz deseori halo; dau cerului, cnd sunt prezeni, un aspect lptos; au forma de panza continua, fiind relativ transparenti, omogeni si compacti; sunt formai din cristale de ghea; deseori preced un front cald i prevad vreme ploioas n 12 - 24 ore sau chiar mai repede.B) Etajul mijlociu, dezvoltat intre 2 si 6 km:

Altocumulus Ac

se formeaz ntre 2 i 6 km, asemenea genului altostratus, avnd o dezvoltare orizontal de ordinul miilor de kilometri ptrai; apar sub una din urmtoarele forme, asemenea genului cirrocumulus: stratiformis, lenticularis, castellanus, floccus; de culoare alb sau cenuiu deschis, se prezinta sub forma de valuri, bulgri sau plci desparite prin sprturi prin care se vede cerul; se deosebesc de forma superioar, cirrocumulus prin umbrele pe care le creaz, dimensiunile mai mari i relieful variabil; de stratocumulus se deosebesc prin inaltimea si transluciditatea mai mare. sunt prezeni, de obicei, ntre dou fronturi (unul cald, unul rece); altocumulus castellanus denot frecvent dezvoltarea unei furtuni, fiind semn al instabilitii atmosferice n mijlocul troposferei, loc n care se pot transforma n cumulonimbus - acetia sunt, alturi de cumulus i cumulonimbus cele trei forme de nori care dau fenomene meteo periculoase; o form special, lenticularis, este la orginea multor raportri de fenomene OZN.

Altostratus As

aspect de panza continua omogena, cenuiu - albstruie, care acopera treptat tot cerul (ecrannd soarele mult mai bine dect cirrostratus); sunt formai prin ridicarea unor mase mari i stabile de aer, fapt ce determin condensarea vaporilor n nori; produc precipitatii slabe, mai ales iarna, uneori sub form de virga; prevestesc schimbarea vremii (invazie de aer rece, care produce furtuni), mai ales sub forma fibratus, care semnific apropierea unui front cald; se deosebesc de nimbostratus prin densitatea mai mica si plafonarea mai mare.

C) Etajul inferior se intinde de la cateva zeci (sute) de metri pana la 2 km:

Nimbostratus (n latin nimbus nseamn ploaie)

se ntind ntre nivelul solului i 3 km i au o grosime medie de 2 km; se dezvolt, de obicei, din altostratus i, preponderent, la latitudini medii; formeaza un strat amorf de straturi de culoare cenusie - sumbr, ce intuneca stralucirea soarelui; dupa cum ii tradeaza numele, acesti nori dau precipitatii extinse, care, uneori, pot dura zile in sir, n funcie de activitatea vnturilor; spre deosebire de cumulonimbus, nu produc descrcri electrice, dei este posibil, n situaii excepionale, s cuprind nori cumulonimbus. Descrcrile electrice, pe care acetia le produc, interacioneaz cu norii nimbostratus, dar doar n imediata vecintate.

Stratus

norii cei mai de jos, cenuii (se aseamana cu ceaa nalt); acoper, in general, ntreaga bolt cereasc; soarele i luna nu se vd; se formeaz, de obicei, n fronturi reci, asemntor ceei, prin rcirea aerului i creterea umiditii relative; apar sub dou forme: nebulosus i fractus, fiecare avnd varietile: opacus, translucidus, undulatus; se caracterizeaz prin dispunerea orizontal a straturilor, deosebit de formauinile cumuliforme, care se formeaz prin convecie; nu dau niciodata precipitatii insemnate (din ei ploua marunt sau burniteaza, iar in cursul iernii cade ninsoare slaba)

Stratocumulus

au aspectul unor paturi groase sau sunt dispusi in gramezi ori in rulouri, fie de culoare albicioasa (cand sunt in calea razelor soarelui), fie sumbri si opaci (cand acopera discul sau stralucitor); cateodata au aspectul unor placi sau al unor imensi bolovani de rau; rar dau precipitatii slabe de scurta durata; de altocumulus se deosebesc prin dimensiunile componentelor si inaltimea inferioara; de nimbostratus se deosebesc prin structura ondulata si lipsa precipitatiilor, iar fata de stratus prin inaltimea mai mare si structura clar proeminenta; Norii stratocumulus, translucizi, care trec dimineata, anun timp frumos n timpul zilei (a) iar seara coloreaza cerul la apus n galben-portocaliu. Daca soarele apune mascat ntre acesti nori (b) a doua zi va ploua.

Cumulus

nori grosi cu baza orizontala cenusie sau albastruie si varful albicios, apar frecvent sub forma unor ghemotoace de bumbac; apar sub altitudinea de 2km; sunt precursori, de multe ori, ai altor nori, precum cumulonimbus, sub influena unor factori precum instabilitatea, umiditatea sau temepratura; apar izolati sau n salbe cu bazele aflate la acelasi nivel cu marginea norului, mai luminate decat centrul; au margini bine delimitate; apar sub una din formele: humilis, mediocris, congestus, and fractus; cumulus humilis i mediocris indic vreme bun, dei, cei din urm, din cauza dezvoltrii verticale, pot evolua n cumulus congestus sau chiar n cumulonimbus; cumulus congestus, ce apar sub forma unor turnuri, se dezvolt, frecvent n cumulonimbus, producnd furtuni; acest tip de nori pot produce ploi acide sau tornade

D) Norii cu dezvoltare verticala, au baza in etajul inferior si varful in cel superior:

Cumulonimbus (300m 17 km)

nori grosi, de culoare inchisa la baza si albi la varf, inaltandu-se ca niste mase enorme in forma de munti cu varful fibros; acopera, in general, cerul complet; c. calvus, c. incus, c. mammatus din ei cad precipitatii sub forma de averse, insotite adesea de descarcari electrice, vijelii si caderi de grindina.

1