Metodologie juridica. Curs practic - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/771/Metodologie juridica....
11
DANAVOTOSEVICI METODOLOGIE JURIDICA - Curs practic - rrcfffi% ILffxr9.xl: FlitH'Fllfitffi; BUCURE$TI
Transcript of Metodologie juridica. Curs practic - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/771/Metodologie juridica....
DANAVOTOSEVICI
METODOLOGIE JURIDICA
- Curs practic -
rrcfffi%ILffxr9.xl:FlitH'Fllfitffi;BUCURE$TI
Metodologie juridicd DANAVOLOSEVICI
CUPRINS
Argumentum ..................5
Capitolul I - Metodologia juridicd
L. Conceptul de metodologie juridici .............91.1. Metoda |ogic5.......... .....................111.2. Metoda istoric5........ .....................141.3. Metoda comparativS ....................16L.4. Metoda sociologic5.. .....................11L.5. Metoda statistici ......19
Capitolul 2 - Documentarea juridicd1. Surse principale .....................25
l-.1. Cursul universitar .........................2S1.2. Manua|e|e................. ....................26l-.3. Lucririle juridice specializate, monografiile, tezele de doctorat. .............26L.4. Revistele de drept... ......................28L.5. Codurile gi legile adnotate ............311.6. Jurisprudenla .......... ......................331.7. Legislajia................. ...,..................43l-.8. Documentarea in dreptul comparat.... .............4g
2. Surse suport......... ..................50
Capitolul 3 - Redactarea unei lucriril-. Delimitarea subiectu1ui................... ...........532. Planul lucririi .........................56
2.1. Tipuri de plan ............572.2. Structura planului ......................,..59
3. Redactarea textului ............... G1
3.1. Pirlile lucrdrii ...........613.2. Stilullucrdrii........ ......633.3. Citarea surselor ........673.4. Folosirea abrevieri1or.................. ......................71
DANAVOLOSEVICI Metodologie juridicd
Capitolul 4 - Cdteva consideralii despre plagiat .....................731. Dreptul de autor ....................732. Consecinle ale incilcdrii dreptului de autor..... .............77
2.1". Rispunderea civil5 ........................782.2. Rdspunderea penalS .....................792.3, Rispunderea disciplinarS, profesionalS giadministrativ5........................802.4. Anularea diplomei. Retragerea titlului de doctor.... .............84
Capitolul 5 - Solulionarea cazului practic....... .....97L. Noliunea de solu!ionare................ ............872. Etapele solutioniriicazuluipractic........ ........................89
2.1. Calificarea juridicd a datelor..... ........................922.2. Stabilirea giinterpretarea normelor juridice ap1icabi1e............................92
Capitolul 5 - Prezentarea unei lucriri1. Pregitirea prezentirii ....................1132. Redactarea prezentirii .................. ....................1163. Suportul vizual al prezentirii .........11g4. Ethos, pathos,logosin prezentare ,...................125
Capitolul 7 - Tehnica legislativi1. Sistematizarea, unificarea 9i coordonarea legislatiei .............. ........1272. Reguli de tehnici legislativi ....................132
2.1-. Elaborarea actului normativ .......I322.2. Redactarea actului normativ ......1352.3. Structura actuluinormativ..... .....1382.4. Evenimentele legislative............. ....................1412.5. Acte ale organelor gi autoritdtilor administra!iei publice ................. .....1,52
Bibliografie
Capitolul I
METODOLOGIA JURIDICA
n luna mai a anului 20|6,IBM a anunfat lansarea primului avocat cuinteligenfd artificiald, Ross, angajat rapid de Baker & Hostetler, unadintre firmele de top din avocatura americand. Spre deosebire de bazele
de date legislative, Ross poate citi qi infelege limbajul juridic, poate postulaipoteze, cerceta legea, jurisprudenfa qi doctrina si genera solufii juridice. Mai multdecdt atdt, Ross invald din experienfd, dob6ndind vitezd, qi cunoaqtere pe mdsurainteracliunii cu el1. Revolulia adus[ de IBM qi Watson reprezintl, de fapt, createaprimului cercetdtor al dreptului cu inteligenfd artificiald,. Pentru programarea acestuicercet[tor a fost necesard implementarea de opera]ii, procedee Ei tehnici de analiz6"juridic5, gdndirea sa artificialS dezvoltdndu-se pe o piramid[ de metode, carerelatroneazd, intre ele. Existenfa lui Ross ne demonstreazd cd gdndirea juridicd se
construieEte ;tiinlific, cu aj utorul instrumentelor specifi ce metodolo giei juridice.
l. CoNcspruI, DE METoDoLocrE JURTDTcA
Lege qi drept intorcdndu-ne in spaliul uman, este necesar s[ facemdiferenla dintre lege qi drept. Legea rcprezintbo normd deconduitd, cu caracter obligatoriu, edictat[ de stat. Dreptuleste o Etiin!6 social[, care analizeaz[ necesarul calitativ Eicantitativ al acliunii normative a statutului qi determindefectele normei juridice prin interpretarea acesteia.
t Susatt Beck, AI Pioneer ROSS Inteltigence Lands lts First Big Law Clients, The AmericanLawyer, 6 mai 2016, http.llwww.americanlawyer.com/id:1202751054564/AI-Pioneer-ROSS-Intelligence-Lands-Its-First-Big-Law-Clients?slretum:201607050801 57, accesat 26 mai 2016.
9
DANAVOLOSEVICI Metodologie juridicd
Definifiametodologieijuridice
Dreptul actioneazd la nivel impersonal, prin stabilireanormelor de conduitd pentru situafii ipotetice date, dar ;ila nivel de caz, prin interpre,tarea normelor generale de
conduit[ urmirindu-se rezolvarea unor situafii de faptpunctuale. La rdndul 1or, situaliile punctuale genereazd
solufii care pot conduce la modificarea sau completarea
legii, in vederea adaptdrli acesteia la realitatea social6.
Pentru cunoaEterea dreptului este necesard utllizarea
unui sistem de principii qi norme de organizare a cercetdrii
prin intermediul cdrora sunt elaborate metode, procedee Ei
tehnici de cercetare. Toate acestea formeazd metodologia,
metodologia juridicd referindu-se la,,principiile cunoaqterii
qtiinfifice a fenomenului social al dreptului, la operafiile,
procedeele, tehnicile acestei cunoaqteri"2.
Mircea I. Manolescu inJelegea prin metodologiajuridicn ,,stiinla metodelor juridice, adicd a cdilor penku
descoperirea adev[rului despre realitatea juridic6"3.
Profesorul Nicolae Popa defineEte metodologiajuridicd ca,,un sistem al acelor factori de relativ[ invari-an
Metodologie juridicd DANAVOLOSEVICI
de reguli, cdrora gdndirea trebuie sd li se conformeze inprocesele ei de cunoasJere."s
Metodolo gia j uridic[ utilizeazd" primordial metode speci-fice ins6, in contextul aparifiei disciplinelor de granifd,precum qi a cercetdrilor interdisciplinare, se ajunge laaproprierea unor metode ce apar,tin altor qtiinfe. principa-lele metode ale cercet[rii qtiinfifice juridice rlmdnmetodalogicd, metoda istoricI, metoda comparativ[ qi metodasociologicd. Aldturi de acestea vom analiza qi metodastatisticd, datd fiind importanfa pe care o dobdndegte incadrul cercetdrii juridice.
G6ndirea juridicd se construiegte gi se arfireneazd prin apli-carea acestor metode, care genereazd cercetarea dreptului.Ceea ce Ross a fost determinat prin programare sd realize-ze, juristul dobdndeqte prin infelegere, rigoare si exercifiu.
l.l. METoDA LocrcA
Aplicarea metodei Metoda logicd este prioritard in inlelegerea dreptului,intruc6t cercetarea sensului normei juridice se realizeazdpnn utllizarea categoriilor qi rafionamentelor logice. intatu-rAnd din ralionament ceea ce nu este esenlial dreptului,teoria juridicd cautl sd ajungd la ceea ce este caracteristicacestuia.
tn domeniul dreptului este folosit[ cu precddere logicaformal6, deoarece ea opercazd, cu propozifii gi noliuni alelimbajului natural. Logica juridic[ este o logicd aplicatd,care are drept scop analiza rafionamentelor juridice qi
elaborarea unor reguli ale argument[rii eficiente. Dreptulin sine este un sistem de norme organizate in ramuri gi
institujii juridice, nofine care relafioneazdinhe ele at6,tpeplan orizontal, cdt Ei pe plan vertical. Astfel, normele
uG.Delvecchio, Lecyiidefitosofiejuridicd,Trad.J.c.Drdgan,EdituraEuropaNova,p.39.u,
DANAVOLOSEVICI Metodologie juridicd
Metodajurisconsul{ilorromani
juridice fac parte dintr-un sistem ierurhizat, piramidal,
dominat de constitutia unui stat. Ca reguld, nivelul inferiorde legislalie nu poate veni in contradiclie cu nivelulsuperior, iar pe mlsurl ce scade forla juridici se observd o
trecere de la principiu Ei concept la drept aplicat, pragmatic.
in cadrul acestei structuri, pentru a se construi un
sistem de cunoqtinle ordonat pe categorii Ei concepte
funcfionale, kebuie menfionatd metoda jurisconsulfilor,
bazatd.pe arta de a separa, adicd de a face diferenla dintre
drept qi non-drept, de a delimita apoi perimetrul dreptuluiqi de stabili rur sistem juridic autonom. Principalele metode
fillizate erau induclia qi deducfia.
in induclie, se pleacd de la observafii qi se creeazd o
rpotezd sau ur1 model Etiinlific. Asadar, plecdnd de la ceea
ce s-a observat la un numdr relevant de cantti, se generali-
zeazd, la intreaga categorie. Ca regulS, pentru a putea
generuliza, este necesar[ indeplinirea urmdtoarelor condilii:1. Un numlr suficient de mare de observalii
2. Observaliile s6 fi fost efectuate in condilii diferite3. Nicio observafie sd nu fie in contradicfie cu celelalte
observalii.
Ralionamentul inductiv este alcdtuit din urmdtoarele
etape: observare - regularitdli - ipoteze - teorie.
in deducfie, se pleaci de la ipotez[, pentru a o aplica
de diverse observafii. Rafionamentul deductiv porneEte de
la general, trecdnd la specific. Etapele rafionamentului
sunt: teorie - ipoteze - observare - confirmare.DeEi aplicarea ralionamentelor inductive a permis
jurisconsulfilor romani sd, ueeze drept pornind de laanalizarea unui numdr relevant de spefe, dreptul este
considerat o stiintd deductiv[.
Silogismul in drept Silogismul este tipul fundamental de inferenlddeductivd alc[tuitd din trei propozilii categorice, din care
doul sunt premise, iar atreia este concluzie.Structura silogismului judiciar:
L2
Metodologie juridici DANAVOLOSEVICI
Analogia juridici
Interpretarea legii
a) Premisa l: Dacd o persoani produce alteia unprejudiciu, trebuie sd il acopere in integralitate.
b) Premisa 2: Ai-aprodus un prejudiciu lui Bc) Concluzie: A trebuie sd acopere prejudiciul produs
lui B.
Premisa 1 enunfa regula de drept, afirmdnd in termenigenerali gi abstracli cd, in canil ipotezei date, se va produceconsecinla enunfatd. Regula de drept iqi are izvor int-onormd juridicS, astfel incdt cel care este chemat sd fac6aplicarearegulii trebuie sd identifice norma juridici.
Premisa 2 prezintl, situalia de fapt care se integreazdin ipoteza abstractd a regulii de drept. pentru o corectdstabilire a premisei 2 trebuie pusd ?n paralel situafia defapt gi regula de drept. Orice eroare ?n refinerea situagieide fapt are deci impact asupra silogismului.
in cadrul acestei premise situafia se fapt se calificljuridic pentru a putea intra in relafie cu noflna de dreptcare, prin definifie, este abstractd.
C onc luzia rcpr ezintd rczuItafril c onfruntdrii s itua{i e icu fapt cu norrna de drept. Concluzia poate recunoastesau nu pentru situalia de fapt consecinla prevdzutd deregula de drept. Asadar, cazului individual i se aplicdnorma generald.
Analogia juridicd este unul dintre cele mai vechiprocedee juridice, utilizate atdt de cdtre interpretul dreptului,cAt qi de cbtre legiuitor. Analogia constl in extinderea uneidispozilii legale care reglementeazd o anumitd ipotezl,la oahd" ipotezd.. care nu are reglementare 1ega16, dar care esteasemdn[toare cu prima ?n punctele esenfiale ale acestora.
Interpretarea juridicd const6 in determinarea sensuluiunui text pentru a preciza acfiunea regulii in contextulaplic[rii sale. Intre metodele hadifionale de interpretare alegii, gramaticald, sistemic[, istorico-teleologicb Ei logicd,aceasta din urmd ocupd un loc privilegiat, contribuind ladenroltarea dreptului prin construirea argumentaflei juridice.
13
DANAVOLOSEVICI Metodologie juridicd
1.2. METoDA ISToRTcA
No{iune
Rela{ia drept -valori sociale
Metoda istoricb presupune cercetarea dreptului dinpnnct de vedere al evoluliei sale raportab la etapele
istorice traversate de societate. Dreptul este o qtiin{6
sociall, care reglementeazd organizarea ;i funclionarea
statului Ei relaliile dintre persoanele publice qi cele private,
fiind a;adar puternic influenfat de etapa istoricd Ei de
organizarea sociald in care este creat Ei aclioneazd.
in primul rAnd, dreptul este creat in funclie de valorilepe care societatea le are la un moment dat. Pornind de la
reglementdrile constitufionale qi in concordan!5 cu poli-ticile publice, sistemul normativ reflect[, de fapt, modul incare societatea se raporteazd la ea ?nsdqi, prin relaliile pe
care le cl5deqte intre elementele sale. Ceea ce intr-oanumitd etapd de dezvoltare istoricd era privit ca fbcdnd
parte din normal, ca, de exemplu, sclavia sau interdiclia de
a vota stabilitd pentru anumite categorii sociale, este
calificat azi ca derapaj nu numai de la normele legale, dar
Ei morale.
in al doile a rdnd, dreptul este aplicat in funclie de
etapa politico-istoric[ in care se afld o anumit[ societate.
in perioada imediat urm[toare schimbdrilor de regimpolitic, ?nainte de modificarea cadrului normativ, se
produce o schimbare de abordare in interpretarea ;iaplicarea normelor juridice, astfel incdt acestea s6 poat6
corespunde noilor valori ale societdlii.in al treilea rdnd, dreptul este analizat ;i explicat in
funcfie de momentul istoric ?n care se produce anahza.
AcelaEi subiect de analizS, Codul civil de la 1864, d6,
na;tere la aborddri diferite, in funclie de etapa istoricS incare este efecfuat[ aceasta.
T4
Metodologie juridicd DANAVOLOSEVICI
,,Codul civil romAn din 1864 a fost un cod burghez princonceplia care i-a statlabazl, prin normele pe care le-a cuprins,prin felul cum a reglementat institu{iile juridice ale acesteiramuri a dreptului. A fost o lege individuald, formalistd qi cupronunlat caracter de clas6. S-a spus, qi pe bun6 dreptate, cd
acest cod a fost expresia tipicd a egoismului burghez, codulindividualismului economic. Codul civil din 1864 a fost codulproprietarilor, al patronilor gi al creditorilor."
D.V. Firoiu, Istoria statului ;i dreptului romdnesc, Editura Didactici siPedagogicd Bucureqti, 1976, p. 186.
,,Prin adoptarea acestor coduri (Codul civil, Codul penal, Codulde proceduri civild qi Codul de procedurl penald n.n.) s-aconstituit, in linii generaie, sistemul de drept burghez, s-a creatcadrul juridic necesar pentru dezvoltarea celor mai modernelegislalii in materie; introduc6nd nonne gi institulii juridicedintre cele mai evoluato, opera legislativd a lui Cuza a plasatRomdriia in rAndul {6ri1or cu cea mai inaintatd legisla{ie."
E. Cenrea, E. Molcu!, Istoria stcttztlui ;i dreptului rondnesc, Editierevdzzttd gi aeldugitd, Editura Universul Juidic, Bucureqti, 2006,p.256.
Pe de alt6, parte insd, pdstrarea peste timp, ordnduirisociale, revolulii tehnologice a unor nonne de drept, aqa
cum este cazul principiilor p6strate din dreptul roman ?n
materia dreptului civil, demonstreazd existenfa uneianumite constanfe juridice, a unui nivel de reglementarecare este acceptat ca just, dincolo de parcursul istoric.Aplicarea metodei istorice, permite deci identificareanormelor juridice care continu[ sd producl efecte chiar ladistanfd de mii de ani qi, in plan conceptual, demonstrareanevoii intrinseci a omului pentru just[-i!ie].
15
DANAVOLOSEVICI Metodologie juridicd
Dreptul ca parte aevolufiei istorice
Anahza cronologicd a construcliei juridice a unui stat
trebuie frcutd in contextul dezvoltdrii sale, parcurgdndu-se
etapele istorice qi socio-politice. in plus, pentru parlicu-
laritdlile pe care le are astdzi o anumitd institufie juridicd,
astfel cum aceasta este reglementatd de lege sau adaptatd
de practicd, este relevant s[ se meargb inapoi in timp, cdtre
geneza respectivei institulii, cadrul in care aceasta a apdnrt
Ei modul in care a evoluat in timp, in relalie cu evolufia
societdfii. Spre exemplu, relafia asociativd legatd de
exploatarea terenurilor agricole qi forestiere trebuie anali-
zat6. pornind de la statutul obEtilor, institufie care a apdrut
chiar inainte de constituirea statelor feudale romdneEtiT.
Reglementarea fondului funciar gi a asocialiilor agricole nu
poate ignora componenta istoric[ a institufiei juridice.
1.3. METoDA coMPAMTTvA
Aparifia metodei Metoda comparativi este, aEa cum invedereazd
Profesorul Ren6 Davids, la fel de veche precum dreptul
insu;i. Fraza de inceput a Politicii lui Aristotele, ,,De
vreme ce observdm cd orice cetate este un fel de
comunitate ;i orice comunitate este constituitd tn vederea
unui bine..." ate ca bazd un studiu comparat al unuinum[r de 153 de constitulii ale oraqelor greceEti qi
barbare. Legea celor XII Table, primul cory de legiromane scrise, a fost redactat[ dup[ studiul legilororaqelor greceqti.
incepdnd cu secolul al XX-lea, preocuparea qtiinfifi-cd pentru dreptul comparat a crescut semnificativ, primul
t E. Cemea, E. Molcu!, Istoria statului ;i tlreptului romdnesc, Eclilie revdzutd ;i atldugitd, EdituraUniversul Jr.rridic, Bucureqti, 2A06, p,47 .8 R. David, C. Jauffret-Spinosi, Zes grands systdmes de droit contemporains, 11e ddition , Dalloz,Paris,2002,p.l.e Aristotel, Politica, Trad. Raluca Grigoriu, Editura Paideia, Bucureqti, 2001,I. 1252a.
15
