UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

BUCUREŞTI

METODOLOGIE

de organizare a

Programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru

profesia didactică

2014

1

PREAMBUL Prezenta metodologie este elaborată în baza: - OMEC 3617/2005 privind Aplicarea generalizată a Sistemului European de Credite Transferabile; - Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare; - Ordonanţa de urgenţă nr. 75/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei; - Ordinului Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr.3163 din 1 februarie 2012, privind Metodologia cadru de organizare si funcţionare a programelor postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă; - Ordinului MECTS 3666 din 30 martie 2012 privind aprobarea Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului; - Ordinului Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr.5745 din 13 septembrie 2012, privind Metodologia-cadru de organizare a programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică; - Regulament privind organizarea şi desfăşurarea activităţii profesionale la ciclul I Studii universitare de licenţă; - Regulament privind organizarea şi desfăşurarea activităţii profesionale la ciclul II Studii universitare de master; - Carta Universitară a U.N.E.F.S.

Legislaţia în vigoare şi Carta UNEFS reglementează aspectele generale ale activităţii profesionale a studenţilor înscrişi la Programele de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică.

Prezenta metodologie reglementează aspecte specifice privind organizarea programelor de formare psihopedagogică: conţinutul şi evaluarea pregătirii profesionale, admiterea la acest tip de formare, înmatricularea, drepturile şi îndatoririle studenţilor, recompense şi sancţiuni, transferuri, întreruperi şi reluări de studii, maniera de finalizare şi certificare a programelor de formare psihopedagogică.

2

CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. Organizarea programelor de formare psihopedagogică urmăreşte certificarea competenţelor specifice pentru profesia didactică. Art.2. Certificarea competenţelor pentru profesia didactică se realizează la două niveluri: a. Nivelul I (iniţial) care acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, cu condiţia acumulării unui minimum de 30 de credite transferabile (ECTS), din programul de formare psihopedagogică; b. Nivelul II (aprofundare) care acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal şi superior, cu îndeplinirea a două condiţii: - acumularea unui minimum de 60 de credite transferabile din programul de formare psihopedagogică (30 de credite pentru nivelul I şi 30 de credite pentru nivelul II); - absolvirea unui program de master în domeniul diplomei de studii universitare de licenţă. Art.3. În UNEFS, acest program se organizează la forma de învăţământ cu frecvenţă, în sistemul creditelor transferabile. Obţinerea creditelor necesare celor două niveluri de certificare pentru profesia didactică se conformează principiilor de transfer, recunoaştere şi acumulare a creditelor de studiu. Art. 4. (1) În UNEFS, programele de formare psihopedagogică se pot organiza pe parcursul studiilor universitare, pentru ambele niveluri de certificare, simultan cu programul de studii universitare de licenţă - nivel I şi studii univeristare de master - nivel II. În această situaţie sunt considerate studii universitare. (2) Programele de formare psihopedagogică se pot organiza şi după finalizarea studiilor universitare de licenţă şi masterat, situaţie în care sunt considerate postuniversitare. Art. 5. (1) Departamentul de Discipline Psihopedagogice şi Didactici de Specialitate (DDPDS) din cadrul Facultăţii de Kinetoterapie a UNEFS, ca structură organizatoare a programelor de formare psihopedagogică, îşi asumă răspunderea privind conţinutul, organizarea şi desfăşurarea activităţilor didactice şi de cercetare ştiinţifică destinate studenţilor care au optat pentru formarea în cariera didactică. (2) La nivelul DDPDS, se desemnează directorul programelor de formare psihopedagogică. Art.6. (1) Centrul de Formare şi Dezvoltare Profesională (CFDP) din UNEFS, ca structură organizatoare a programelor de formare postuniversitare, îşi asumă răspunderea privind conţinutul, organizarea şi desfăşurarea activităţilor didactice şi

3

de cercetare ştiinţifică destinate absolvenţilor care optează pentru formarea în cariera didactică, după încheierea studiilor universitare. (2) La nivelul CFDP se desemnează directorul programelor de formare psihopedagogică organizate ca programe postuniversitare. (3) Derularea programelor în sistem postuniversitar se va realiza doar în cazul constituirii grupei de cel puţin 15 cursanţi.

4

CAPITOLUL II ORGANIZAREA PROGRAMULUI DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ

- NIVELUL I - Art. 7. (1) Programul de formare psihopedagogică se organizează la forma învăţământ cu frecvenţă. (2) Toţi studenţii admişi la studii universitare de licenţă beneficiază de subvenţie pentru programul de formare psihopedagogică, indiferent de regimul de finanţare în care parcurge programul de studii universitare (cu sau fără taxă). Subvenția este inclusă în finanţarea de bază, în funcţie de numărul de locuri aprobate pentru UNEFS şi în funcţie de numărul de studenţi echivalenţi. Art. 8. Înscrierea la acest program se realizează pe baza unei cereri, după cum urmează: a) pentru candidaţii înscrişi la concursul de admitere la unul din programele universitare de licenţă, data depunerii cererii şi a susţinerii interviului de admitere vor fi anunţate în perioada susţinerii concursului de admitere; b) pentru studenţii din anii I şi II, până la data de 15 mai a anului universitar în curs. Art. 9. (1) Programul de formare psihopedagogică nivel I se parcurge de către studenţi în paralel cu studiile universitare de licenţă, conform planificării disciplinelor din planul de învăţământ. Activităţile didactice sunt prevăzute în orarul facultăţilor din cadrul UNEFS. (2) Studenţii care nu parcurg disciplinele din programul de formare psihopedagogică conform eşalonării din planul de învăţământ, în anii de studii respectivi, au posibilitatea de a reface disciplinele respective numai cu taxă într-un cuantum aprobat de Senatul UNEFS. În funcţie de numărul de cereri studenţii vor fi înscrişi în grupe separate sau în grupele deja constituite pentru programele de licenţă. Art. 10. (1) Programul de formare psihopedagogică este inclus în structura anului universitar. (2) La nivelul studiilor de licenţă, Programul de formare psihopedagogică nivel I respectă structura anului universitar (2 semestre de câte 14 săptămâni), cu excepţia semestrului VI a cărui durată este de 12 săptămâni, 2 săptămâni fiind alocate pregătirii examenului de absolvire (nivel I). (3) La sfârşitul fiecărui semestru se organizează o sesiune de evaluare, care va fi integrată pe perioada celor 3 săptămâni ale sesiunilor organizate de cele două facultăţi. Organizarea sesiunilor de restanţe şi de reexaminări respectă condiţiile aprobate de Senatul UNEFS pentru programele de licenţă. Art.11. (1) Admiterea la Programul de formare psihopedagogică organizat pentru nivelul I, la UNEFS, se realizează pe baza unui interviu.

5

(2) Conţinutul şi organizarea interviului vor fi aduse la cunoştinţa candidaţilor în perioada susţinerii concursului de admitere la programele de licenţă. (3) Interviul se realizează de către o comisie de admitere, numită prin decizia Rectorului UNEFS, la propunerea Consiliului Facultăţii de Kinetoterapie. Comisia este alcătuită din doi membri, titulari la DDPDS. (4) Interviul se va desfăşura pe baza unui ghid ce va fi utilizat de membrii comisiei pentru identificarea interesului studenţilor privind cariera didactică. Comisia va aprecia prin admis/respins fiecare candidat. (5) Interviul de admitere la Programul de formare psihopedagogică nivel I va fi susţinut în ziua desfăşurării probei scrise a concursului de admitere la unul din programele de studii universitare de licenţă. Art.12. (1) Planul de învăţământ al Programului de formare psihopedagogică nivel I, este parte integrantă a OM nr.5745/13.09.2012 şi se aprobă anual în Senatul UNEFS. (2) Abordarea disciplinelor din programul de formare psihopedagogică se va realiza conform succesiunii stabilite în planul de învăţământ. Art.13. Programul de formare psihopedagogică se finalizează cu un examen de absolvire. (1) Evaluarea finală a cursanţilor se realizează pe bază de colocviu. Participarea este condiţionată de promovarea tuturor disciplinelor prevăzute în planul de învăţământ. (2) În cadrul colocviului, fiecare student va prezenta un portofoliu realizat conform indicaţiilor din Ghidul de elaborare a portofoliului de absolvire a programului de formare psihopedagogică (anexa 1). (3) Ghidul se va actualiza anual şi va fi adus la cunoştinţa studenţilor cu cel puţin şase luni înainte de susţinerea colocviului. Art.14. Examenul de absolvire se organizează în fiecare an universitar, în perioada prevăzută prin structura anului universitar aprobată de Senat. Art.15. (1) Certificarea obţinută la finalizarea Programului de formare psihopedagogică (nivel I) permite absolvenţilor ocuparea posturilor de: - profesor de educaţie fizică şi sport în învăţământul primar şi gimnazial (pentru absolvenţii care obţin diplomă de licenţă în specializările Educaţie fizică şi sportivă şi Sport şi performanţă motrică); - kinetoterapeut în unităţi de învăţământ special, pentru ciclurile primar şi gimnazial (pentru absolvenţii care obţin diplomă de licenţă în specializarea Kinetoterapie şi motricitate specială). (2) Certificarea obţinută la finalizarea nivelului I al Programului de formare psihopedagogică conferă absolvenţilor dreptul de a parcurge nivelul II simultan cu un program de studii universitare de masterat, în domeniul diplomei de studii universitare de licenţă, sau după absolvirea acestuia.

6

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROGRAMULUI DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ

- NIVELUL II -

Art.16. (1). La Programul de formare psihopedagogică nivel II se pot înscrie absolvenţi cu diplomă de licenţă şi cu certificat de absolvire a nivelului I, care au fost declaraţi admişi la un program de master sau au finalizat un program de master în domeniul studiilor de licenţă. Art. 17. Înscrierea la acest program se realizează pe baza unei cereri, depusă la secretariatul DDPDS, după cum urmează: a) candidaţii declaraţi admişi la concursul de admitere, în termen de 3 zile lucrătoare de la afişarea rezultatelor; b) studenţii din anul I, până la data de 15 mai a anului universitar în curs. Art.18. Programul de formare psihopedagogică poate fi parcurs numai în regim cu taxă într-un cuantum de stabilit anual de către Senatul UNEFS. Art.19. Absolvenţii cu diplomă de licenţă care nu au parcurs programul de formare psihopedagogică simultan cu studiile universitare se pot înscrie la acest program, în regim postuniversitar. Art. 20. Planul de învăţământ al Programului de formare psihopedagogică nivel II, este parte integrantă a OM nr.5745/13.09.2012 şi se aprobă anual în Senatul UNEFS. Art.21 Activităţile didactice vor fi eşalonate pe durata întregului semestru, conform orarului programelor de master furnizate de UNEFS. ART. 22. Abordarea disciplinelor din programul de formare psihopedagogică se va realiza conform succesiunii stabilite în planul de învăţământ. Art.23 (1). Programul de formare psihopedagogică este inclus în structura anului universitar şi respectă structura acestuia (2 semestre de câte 14 săptămâni), (2). La sfârşitul fiecărui semestru se organizează o sesiune de evaluare, care va fi integrată pe perioada celor 3 săptămâni ale sesiunilor organizate de cele două facultăţi. Organizarea sesiunii de restanţe şi reexaminări respectă condiţiile aprobate de Senatul UNEFS pentru programele de master. Art.24. Programul de formare psihopedagogică se finalizează cu un examen de absolvire. (1) Evaluarea finală a cursanţilor se realizează pe bază de colocviu. Participarea este condiţionată de promovarea tuturor disciplinelor prevăzute în planul de învăţământ. (2) În cadrul colocviului, fiecare student va prezenta un portofoliu realizat conform indicaţiilor din Ghidul de elaborare a portofoliului de absolvire a programului de formare psihopedagogică, nivel II (anexa 2).

7

(3) Ghidul va fi actualizat anual şi adus la cunoştinţa studenţilor cu cel puţin şase luni înainte de susţinerea colocviului. Art.25. Examenul de absolvire se organizează în fiecare an universitar, în perioada prevăzută prin structura anului universitar aprobată de Senat. Art.26. Certificarea obţinută la finalizarea Programului de formare psihopedagogică (nivel II) permite absolvenţilor ocuparea posturilor de: - profesor de educaţie fizică şi sport în învăţământul liceal, postliceal şi superior (pentru absolvenţii care obţin titlul de master în unul din programele de studii organizate în cadrul Facultăţii de Educaţie fizică şi Sport); - kinetoterapeut în unităţi de învăţământ special, pentru ciclurile liceal şi postliceal şi în învăţământul superior (pentru absolvenţii care obţin titlul de master în unul din programele de studii organizate în cadrul Facultăţii de Kinetoterapie).

8

CAPITOLUL IV ORGANIZAREA PROGRAMELOR DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ

ÎN SISTEM POSTUNIVERSITAR Art.27. Absolvenţii studiilor universitare de licenţă şi master, care nu au obţinut certificarea competenţelor pentru cariera didactică pot parcurge programul de formare psihopedagogică în regim postuniversitar. Art.28. Acest program se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare a programelor de formare postuniversitară din UNEFS. Art.29. Programul postuniversitar de formare psihopedagogică se organizează numai în regim cu taxă într-un cuantum stabilit anual de către Senatul UNEFS. Art.30. Condiţiile de admitere/înscriere a cursanţilor sunt cele prevăzute de fiecare nivel în parte. Art.31. (1) Programul de formare psihopedagogică postuniversitar pentru nivelul I şi nivelul II se realizează în sistem modular, conform orarului întocmit de Centrul de Formare şi Dezvoltare Profesională. (2) Este obligatorie constituirea unei grupe cu un efectiv de minimum 15 cursanţi. În caz contrar, cursanţii vor fi înscrişi în grupe de studenţi care parcurg nivelul I sau nivelul II al programului de formare psihopedagogică simultan cu programele de studii de licenţă, respectiv de master. Art.32. Se menţin toate celelalte condiţii privind finalizarea şi certificarea competenţelor absolvenţilor programului de formare psihopedagogică.

9

CAPITOLUL V

ÎNMATRICULAREA STUDENŢILOR

Art. 33. (1). Înmatricularea în anul I la Programul de formare psihopedagogică Nivel I şi II, se face de către Rector, pe baza deciziei de înmatriculare, în urma cererii depuse la secretariat de către studenţi. (2). După aprobarea cererii, fiecare student este înscris în registrul matricol, sub un număr unic, valabil pentru întreaga sa perioadă de şcolarizare. Numerele matricole se dau în continuare, pentru fiecare serie nouă de studenţi. Art. 34. (1). Odată cu înmatricularea în anul I studentul încheie un Contract de studii (contract cadru) cu instituţia de învăţământ pentru întreaga perioadă de şcolarizare. Contractul stipulează drepturile şi obligaţiile părţilor, conform legilor, normelor, regulamentelor, hotărârilor Senatului UNEFS şi a reglementărilor în vigoare, la data semnării contractului. Dacă pe parcursul şcolarizării se produc modificări ale prevederilor contractuale, se vor încheia acte adiţionale. (2) În maximum 30 zile de la începerea anului universitar, studenţii sunt obligaţi să încheie cu facultatea, reprezentată prin Decan, contracte anuale de studii în care este precizat numărul de credite aferente fiecărei discipline din planul de învățământ, conform legislației în vigoare. Excepţie fac sportivii de performanţă pentru care termenul limită este de 60 de zile de la începerea anului universitar. Art.35. (1). La înscrierea studentului în registrul matricol, se întocmeşte dosarul personal al acestuia, dosar ce trebuie să conţină următoarele documente: - cererea de înscriere în anul I; - contractul de studii; - copie după certificatul de naştere; - certificat de absolvire a nivelului I, pentru cursanţii admişi la nivelul II. (2) Studenţii care au obţinut diploma de licenţă în alte instituţii de învăţământ superior vor include în dosar şi copia după caz a diplomei de licenţă sau masterat, copia după foaia matricolă, precum şi după certificatul de absolvire nivel I. (3). Pe parcursul şcolarizării, dosarul personal se completează cu: - fişele de înscriere pentru fiecare an universitar, - contracte de studii anuale care includ şi opţiunile pentru disciplinele din această categorie; - documentele doveditoare privind absolvirea în ţară/străinătate a unor cursuri pentru obţinerea de competenţe suplimentare; - documente din care să reiasă acordarea unor drepturi, recompense, sancţiuni (după caz).

10

Art.36. (1). La Programele de formare psihopedagogică sunt valabile documentele nominale de atestare a calităţii de student pe care acesta le primeşte de la facultatea pe care o urmează (indiferent de regimul de finanţare): carnet de student şi legitimaţia de student pentru reducere transport. (2). Carnetul este un document oficial în care cadrul didactic evaluator înscrie nota acordată. (3). În documentele studentului nu sunt admise date nereale, corecturi nejustificate; acestea constituie falsuri în acte publice şi se sancţionează conform legii.

11

CAPITOLUL VI DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE STUDENTULUI

Art. 37. În perioada şcolarizării studentul are următoarele drepturi: (1). să beneficieze de toate drepturile prevăzute pentru forma de învăţământ la care este înscris şi care sunt stipulate în prezentul Regulament, în Contractul de studii (contract cadru), încheiat cu instituţia şi în Codul drepturilor şi obligaţiilor studenţilor; (2). să aibă acces şi să beneficieze pentru activitatea didactică, pentru refacere şi timp liber de utilizarea laboratoarelor, cabinetelor, spaţiilor destinate cursurilor, seminarilor, lucrărilor practice, sălilor de lectură, bibliotecilor, bazelor sportive, cluburilor, caselor de cultură ale studenţilor, tuturor dotărilor şi mijloacelor de informare şi pregătire în conformitate cu regulamentele specifice de utilizare şi împrumut a echipamentelor sportive; (3). să beneficieze de îndrumarea competentă a cadrelor didactice, desemnate în acest sens; (4). să beneficieze de consilierea membrilor Centrului de Consiliere şi Orientare în Cariera Profesională (CCOCP); (5). să beneficieze de consilierea unui cadru didactic (îndrumător ECTS) în probleme de educaţie, credite transferabile (ECTS) şi pregătire profesională; (6). să beneficieze de asistenţă medicală şi psihologică gratuită; (7). să beneficieze de facilităţi de cazare şi masă, în conformitate cu prezentul regulament, cu regulamentele specifice căminelor şi cantinelor, precum şi cu hotărârile Senatului UNEFS; (8). să beneficieze de sesiune deschisă, facilitate oferită studenţilor cuprinşi în activităţi sportive de performanţă, celor care au participat la programe de mobilităţi externe, studentelor aflate în concediu de maternitate, studenţilor spitalizaţi minimum 20 de zile din motive atestate prin adeverinţe medicale; (9). să fie cazat în căminele pentru studenţi şi să ia masa la cantina instituţiei, în conformitate cu prezentul regulament, cu regulamentele specifice căminelor şi cantinelor, precum şi cu hotărârile Senatului UNEFS; (10). să fie informat asupra riscurilor, pe care le presupune practicarea diferitelor ramuri sportive sau manipularea unor aparate, substanţe, obiecte etc. necesare desfăşurării activităţii didactice, precum şi asupra măsurilor prevăzute pentru asigurarea protecţiei în timpul lecţiilor, stagiilor şi aplicaţiilor practice; (11). să se implice în activitatea ştiinţifică a instituţiei atât prin participarea în cadrul cercurilor ştiinţifice, manifestărilor studenţeşti, cât şi în colective de cercetare, alături de cadre didactice; (12). să se implice în viaţa sportivă prin activare în cadrul secţiilor de performanţă ale cluburilor sportive universitare, departamentale etc. cât şi prin participare la

12

întreceri de nivel universitar, naţional şi internaţional (balcanic, european, mondial); (13). să-şi valorifice aptitudinile artistice activând în formaţii artistice (dans, muzică ş.a.) de nivel instituţional / centru universitar /naţional; (14). să aibă posibilitatea de exprimare a opiniei în cadrul comunităţii academice şi a structurilor de conducere prin reprezentanţii aleşi; (15). să se exprime în scris, în procesul de asigurare şi evaluare a calităţii în UNEFS, prin evaluarea activităţii cadrelor didactice; (16). să solicite sprijin comisiilor, colegiilor sau organelor abilitate, pentru apărare în cazul lezării demnităţii, conform prevederilor Cartei universitare a UNEFS şi Codului de Etică Universitară al UNEFS; (17). să beneficieze la absolvirea facultăţii de posibilitatea încadrării în muncă, potrivit pregătirii profesionale, legislaţiei muncii şi a celei specifice învăţământului; (18). să se încadreze în muncă sau să urmeze alte forme de învăţământ pe perioada şcolarizării, în conformitate cu legislaţia în vigoare; (19). să beneficieze de gratuitate pentru eliberarea actelor originale de studii (diploma de licenţă, suplimentul de diplomă), a carnetului, a legitimaţiei de student, a legitimaţiei pentru bibliotecă, precum şi a adeverinţelor care atestă statutul de student. (20). În perioada de întrerupere a studiilor, studentul nu beneficiază de drepturile prevăzute în prezentul regulament. Art. 38. În perioada şcolarizării studentul are următoarele îndatoriri: (1). să respecte prevederile Cartei UNEFS, prezentului regulament, regulamentele specifice şi toate actele normative care reglementează activitatea studenţilor; (2).să îndeplinească în bune condiţii şi la timp toate obligaţiile ce-i revin conform planului de învăţământ şi fişelor de disciplină; (3). să achite în termen taxele stabilite; cuantumul taxelor şi scutirea de la plata acestora se aprobă de către Senat; tranşele de achitare a taxei de studii sunt hotărâte anual de către Consiliul de Administraţie; (4). să îndeplinească prevederile impuse de către instituţie în condiţiile stabilite prin Contractul de studii (contract cadru); (5). să participe la toate acţiunile, la care este solicitat de către UNEFS / organismele specifice; (6). să manifeste respect faţă de corpul profesoral, personalul didactic auxiliar, tehnic - administrativ sau alte categorii de personal; (7). să respecte dreptul de autor al cadrelor didactice asupra materialelor didactice elaborate / prezentate de acestea;

13

(8). să respecte etica universitară, să aibă un comportament civilizat şi o ţinută vestimentară decentă, corespunzătoare diferitelor activităţi desfăşurate în spaţiile de învăţământ, cazare, masă şi destindere, precum şi în afara acestora; (9). să respecte normele de muncă şi convieţuire în comun în instituţie, în afara ei şi pe parcursul stagiilor de practică, de pregătire sportivă / artistică, tabere de vacanţă, ş.a.; (10). să respecte normele de protecţie stabilite de către discipline, aduse la cunoştinţă la începutul studierii acestora, conform eşalonării în planul de învăţământ; (11). să recunoască structurile şi funcţiile de conducere, să respecte şi să implementeze hotărârile acestora; (12). să utilizeze adecvat spaţiile şi dotările puse la dispoziţie de către instituţie (pentru pregătire / relaxare / sporirea confortului), în conformitate cu normele de funcţionare ale acestora; producerea unor daune va fi sancţionată conform normelor în vigoare; (13). să nu deterioreze materialele didactice (cărţi, reviste, broşuri, CD-uri, casete video, etc.) puse la dispoziţie pentru pregătirea profesională; (14). să respecte şi să întreţină curăţenia în spaţiile destinate studiului, cazării, servirii mesei şi destinderii; (15). să suporte recuperarea prejudiciilor rezultate din degradarea sau distrugerea, din vină proprie, a spaţiilor din UNEFS: de învăţământ, cămin, cantină, bibliotecă sau alte spaţii destinate pregătirii profesionale, petrecerii timpului liber, precum şi a dotărilor acestora; (16). să respecte programul de pregătire profesională organizat de structurile UNEFS, indiferent dacă este sau nu încadrat în muncă ori urmează alte forme / programe de învăţământ. (17). să anunţe în scris secretariatul facultăţii cu privire la orice modificare a datelor sale personale şi de contact: nume, domiciliu, număr de telefon, adresă de e-mail; (18). să nu fumeze în spaţiile universităţii; în caz contrar studenţii în cauză vor suporta sancţiunile stabilite de către Consiliul de Administraţie al Universităţii în conformitate cu legislaţia în vigoare; (19). să se legitimeze, la cerere, în spaţiile universităţii (de învăţământ, cazare etc); (20). să se implice în combaterea promovării frauduloase a evaluărilor; (21). să consulte permanent site-ul UNEFS şi alte forme de comunicare unde sunt publicate informaţiile de interes general.

14

CAPITOLUL VII PARTICIPAREA LA ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Art.39. (1). Activitatea studenţilor se desfăşoară pe baza Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS), în conformitate cu planurile de învăţământ în vigoare şi prevederile fişelor disciplinelor aferente acestora. (2). Obligaţiile pe linie profesională sunt aduse la cunoştinţa studentului prin Contractul de studii (contract cadru) şi de către cadrul didactic titular al disciplinei, în primele 2 săptămâni de la începerea derulării fiecărei discipline. Art.40. (1). Participarea la activităţile programate este în conformitate cu prevederile ECTS şi Metodologiei cadru de organizare şi funcţionare a programelor postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă (OM. 3163/01.02. 2012), care stipulează faptul că la forma învăţământ de zi frecvenţa este obligatorie. (2). Nerespectarea prevederilor privind obligativitatea frecvenţei se sancţionează cu neacceptarea studentului la evaluare şi cu obligaţia de a reface activităţile aferente disciplinei. Art.41. În cazul absentării la diferite forme de pregătire prevăzute la învăţământul cu frecvenţă, studentul poate recupera 50% din numărul activităţilor de curs, seminar sau lucrări practice, prevăzute pentru disciplină respectivă. În această situaţie, recuperarea absenţelor se poate realiza pe parcursul semestrului, prin prezentare la activităţile programate pentru alte grupe/serii de studenţi, cu acordul cadrului didactic titular al disciplinei, conform programului stabilit de către acesta. Art.42. (1). Dacă numărul absenţelor depăşeşte 50% din obligaţiile de frecvenţă, studentul trebuie să refacă disciplina / disciplinele. (2). Disciplinele din semestrul I al fiecărui an de studiu, se pot reface pe parcursul semestrului II; disciplinele din semestrul I care nu pot fi refăcute pe parcursul semestrului II şi disciplinele din semestrul II se pot reface intensiv până la încheierea / epuizarea tuturor sesiunilor stabilite prin decizia Senatului. (3). Refacerea unei discipline este posibilă numai în regim cu taxă într-un cuantum stabilit conform Regulamentului de aplicare a Sistemului European de Credite Transferabile în UNEFS.; studentul va depune la secretariatul facultăţii o cerere adresată Decanului, cu avizul cadrului didactic titular al disciplinei, care va propune programul de refacere a disciplinei. Aprobarea cererii conferă studentului dreptul de a parcurge programul propus, iar în cazul îndeplinirii tuturor cerinţelor, posibilitatea de a se prezenta la evaluare în sesiunea de reexaminare. (4). Refacerea disciplinelor conform celor prevăzute în prezentul articol, aliniatele (2) şi (3) este posibilă numai cu acordul cadrului didactic titular al disciplinei, după un program stabilit de acesta şi aprobat de Decan.

15

(5). Disciplinele care nu pot fi refăcute în modurile prezentate anterior se vor reface în anul universitar următor sau în anul suplimentar. Art.43. În cazul constituirii unor grupe de refacere a disciplinelor de studiu, programul activităţilor va fi elaborat în departamentele din componenţa cărora fac parte disciplinele respective, aprobat de către Decan şi cuprins în orarul semestrial al facultăţii. Art.44. Absenţele nemotivate sau determinate de cauze medicale care nu necesită spitalizare de minimum 20 de zile se încadrează în procentul de 50% absenţe recuperabile şi nu necesită act doveditor pentru recuperarea acestora.

16

CAPITOLUL VIII EVALUAREA STUDENŢILOR

Art.45. Modul de susţinere a evaluării studentului se stabileşte pentru fiecare disciplină în parte la propunerea titularului de disciplină, cu aprobarea Consiliului facultăţii şi se comunică la începutul fiecărui semestru prin fişa disciplinei, afişată la avizierul disciplinei. Art.46. (1). Pentru susţinerea evaluării la fiecare dintre disciplinele din planul de învăţământ şi acumularea creditelor aferente, studentul trebuie să îndeplinească toate cerinţele prevăzute în fişa disciplinei respective. Pentru susţinerea evaluării, studentul este obligat să prezinte carnetul de student în care cadrul didactic examinator va consemna nota obţinută. (2). În cazul pierderii sau deteriorării carnetului de student, acesta poate prezenta la examen o adeverinţă eliberată de către secretariatul facultăţii, împreună cu un act de identitate cu poză care să certifice identitatea. Art.47. (1). Evaluările prevăzute cu probă scrisă, se pot desfăşura cu subiecte ce necesită prezentare descriptivă, sub formă de chestionar cu răspuns sintetic sau sub formă de grilă. (2). Indiferent de forma de examinare şi tipul de desfăşurare, examinatorul va avea în vedere că numărul, complexitatea şi dificultatea subiectelor / întrebărilor trebuie să permită desfăşurarea probei în maximum 2 (două) ore. (3). Evaluările prevăzute cu probă orală se fac pe baza biletelor de examen, extrase de către studenţi. Biletele vor fi elaborate de către titularul de disciplină şi vor include fiecare 2 – 4 subiecte din tematica de examinare comunicată studenţilor. Biletele vor fi semnate obligatoriu de către examinator şi de către directorul de departament. (4). Evaluarea va fi realizată obligatoriu de către cadrul didactic care a predat disciplina respectivă, asistat de cadrul didactic care a condus lucrările practice, seminariile etc. sau de către un alt cadru didactic de specialitate. Cadrul didactic examinator va fi prezent la toate sesiunile de evaluare programate în anul universitar respectiv. Acesta poate fi schimbat din motive întemeiate (imposibilitatea de a se prezenta la evaluare o perioadă mai îndelungată, decizii ale Comisiei de etică şi ale Comisiei de disciplină) numai prin decizia Rectorului pe baza avizului decanului, a prorectorului şi a aprobării în Consiliul de Administraţie. (5). Dacă din motive neprevăzute, titularul disciplinei nu se poate prezenta pentru susţinerea evaluării la data planificată, directorul de departament va desemna un alt cadru didactic, cu competenţe adecvate, pe care îl va supune aprobării decanului facultăţii. Cadrul didactic aprobat, asistat de către cadrul didactic care a condus

17

lucrările practice, seminariile etc. sau de către un alt cadru didactic de specialitate va desfăşura activitatea de evaluare. (6). Susţinerea evaluării la o disciplină la o altă dată decât cea programată iniţial, este posibilă numai cu avizul cadrului didactic examinator şi aprobarea Decanului. Art.48. La disciplinele prevăzute cu mai multe probe, examinatorul va stabili o notă, cifră întreagă, prin aprecierea tuturor rezultatelor obţinute de către student. Ponderea fiecărei probe este prevăzută în fişa disciplinei. Art.49. Creditele aferente unei discipline se acordă numai integral, în condiţiile promovării examenului / colocviului / verificării şi îndeplinirii cerinţelor pentru studiul individual prevăzute în fişa disciplinei. Art.50. (1). Studenţii pot contesta notele obţinute la probele scrise, în termen de 2 zile lucrătoare de la afişarea acestora. (2). Nota obţinută la evaluarea orală nu poate fi contestată. Art.51. (1). Pentru soluţionarea contestaţiilor directorul departamentului din care face parte disciplina respectivă, va constitui o comisie a cărei componenţă va fi aprobată de către Decan. Această comisie va fi formată din 2 cadre didactice, altele decât titularul disciplinei sau cadrele didactice care au realizat notarea. Comisia de rezolvare a contestaţiilor va afişa data, ora şi locul analizării contestaţiilor, activitate la care poate participa şi studentul. (2). Nota obţinută în urma reevaluării lucrării ca urmare a contestaţiilor depuse, rămâne definitivă dacă diferenţa dintre nota obţinută la evaluarea curentă şi nota obţinută după evaluarea contestaţiei este mai mică de 3 puncte; (3). În cazul unei diferenţe mai mari de 3 puncte între nota obţinută la evaluarea curentă şi nota obţinută după evaluarea contestaţiei, se constituie o nouă comisie, urmând aceeaşi procedură. Nota acestei comisii rămâne definitivă, indiferent de diferenţa de puncte dintre cele 2 corectări; (4). Rezultatul contestaţiilor se comunică în cel mult 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere al acestora. Art.52. Verificarea nivelului de înţelegere a cunoştinţelor predate se realizează prin notare pe parcurs, întrebări – răspunsuri, dezbateri, susţineri de proiecte individuale, referate, probe de control etc. din tematica disciplinei. Art.53. Integrarea examinării în proiectarea învăţării se realizează prin simulări de evaluare în cadrul orelor de seminar / lucrări practice, autoevaluare, alocarea unor ore suplimentare de consultaţii teoretice şi practice, afişarea tematicii, bibliografiei şi cerinţelor / disciplină, precum şi a rezultatelor obţinute. Art.54. Aprecierea şi notarea studenţilor se realizează în funcţie de nivelul de cunoaştere / înţelegere a problematicii, modul de expunere logic, corelaţiile cu alte cunoştinţe specifice altor discipline decât cea examinată, claritatea şi corectitudinea limbajului, terminologia specifică.

18

Art.55. (1). Evaluarea finală a cunoştinţelor se realizează prin verificări / colocvii / examene. (2). Numărul evaluărilor pe parcursul semestrului / anului este stabilit de către cadrul didactic care desfăşoară activitatea de seminar, lucrare practică şi sunt prevăzute în fişa disciplinei; aceste evaluări au loc în timpul orelor afectate pentru seminar sau lucrări practice. (3). Numărul examenelor / colocviilor / verificărilor, precum şi plasarea lor într-o sesiune sau alta, este în concordanţă cu planul de învăţământ în vigoare, elaborat pe baza standardelor specifice în vigoare pentru fiecare program de studiu şi formă de învăţământ. (4). Toate formele de evaluare a disciplinelor prevăzute în planul de învăţământ se planifică şi se susţin numai în perioadele de sesiune. Excepţie fac probele de control care se pot susţine şi în ultima lecţie dinaintea sesiunii de evaluare. (5). În timpul sesiunilor, pentru o grupă de studenţi, a unui program de studiu nu se poate planifica mai mult de 1 (un) colocviu / verificare / examen din planul de învăţământ pe zi. Planificarea se face pe grupă, zi, oră şi sală, şi este afişată cu 15 zile înaintea începerii sesiunii. (6). Între datele de evaluare trebuie să existe minimum 2 zile pauză, asigurându-se astfel atât refacerea după evaluarea precedentă, cât şi timpul necesar pregătirii pentru evaluarea următoare. (7). Indiferent de forma de finanţare a studiilor (buget/taxă), studenţii au dreptul la următoarele prezentări pentru evaluare: a) prima prezentare se planifică în sesiunea de evaluare conform distribuţiei disciplinelor în planul de învăţământ (semestrul I, semestrul II) – gratuit; b) a doua prezentare se planifică în sesiunea de restanţe – gratuit; c) a treia prezentare se planifică în sesiunea de reexaminare – cu taxă stabilită şi aprobată anual de Senat. Pentru a treia prezentare studentul trebuie să adreseze o cerere în scris către Decanul facultăţii. d) următoarele prezentări, al căror număr este aprobat de către Senatul UNEFS, se susţin cu taxă stabilită şi aprobată anual de Senat. După a treia prezentare aprobările se acordă de către Consiliul de Administraţie la propunerea decanului facultăţii, ca urmare a cererilor formulate de studenţi. Evaluările vor fi programate până la începerea unui nou an universitar. (8). La prezentarea pentru examinările trei şi următoarele, studentul va preda odată cu cererea adresată Decanului şi chitanţa doveditoare a plăţii taxei de reexaminare, în cuantumul stabilit. Pe chitanţă se vor preciza disciplina / disciplinele pentru care s-a efectuat plata. (9). Studentul se va prezenta la evaluare cu o copie a cererii aprobate de către Decan.

19

(10). În timpul aceleiaşi sesiuni, studenţii au dreptul să susţină o singură dată evaluarea planificată pentru disciplina respectivă. În caz de nepromovare se aplică prevederile ECTS. (11). În timpul aceleiaşi sesiuni, pe baza unei cereri scrise, susţinută de o motivaţie serioasă, Decanul poate aproba susţinerea evaluării la o altă dată, decât cea planificată. Reprogramarea evaluării (ca urmare a aprobării cererii) se stabileşte cu acordul cadrului didactic examinator, cu minimum 48 de ore înaintea datei de desfăşurare. (12). (1). Pentru cazurile speciale (mobilităţi studenţeşti, examene de diferenţă, etc.), Decanul avizează şi Prorectorul aprobă susţinerea evaluării, pe baza unei cereri scrise, într-o altă sesiune decât cea planificată, conform structurii anului universitar. (2). Sunt considerate situaţii speciale următoarele: a) participare la activităţi de pregătire sportivă centralizată pentru reprezentarea ţării la CE, CM, JMU, JO, programată astfel încât nu mai este timp fizic suficient pentru recuperarea absenţelor (conform structurii anului universitar); b) participare la competiţii sportive naţionale şi internaţionale ale echipelor reprezentative de club (inclusiv ale CS-UNEFS), a loturilor naţionale sau olimpice; c) participare la manifestări ştiinţifice/artistice naţionale şi internaţionale în domeniu; d) cazurile medicale grave, care au necesitat spitalizare de minimum 20 de zile (inclusiv traumatisme cauzate de practica sportivă), dovedite cu certificate medicale eliberate după caz, de către medicul de familie sau de către medici specialişti; e) cazuri medicale care necesită o perioadă de recuperare cuprinsă între 2 şi 4 luni şi atrag imposibilitatea desfăşurării activităţilor didactice. f) studente gravide / persoane care au în îngrijire copii sub 2 ani (13). Pentru evaluările care urmează a fi susţinute, cadrul didactic examinator planifică ore de consultaţii, la date apropiate de cele prevăzute pentru evaluare. Prezenţa studenţilor la aceste consultaţii nu este obligatorie; neparticiparea nu va influenţa notarea. Art.56. (1). Notarea la evaluarea finală a cunoştinţelor studenţilor se face prin note de la 10 la 1. Promovarea disciplinei evaluate se obţine cu minimum nota 5 (cinci). (2). În maximum 3 ore de la încheierea unui examen scris, abacul de corectare se va afişa la avizierul disciplinei. (3). Rezultatul obţinut la evaluare va fi afişat la avizier, cu menţionarea în scris a datei şi orei la care au fost afişate. (4). Rezultatul obţinut la evaluare va fi consemnat în catalog şi în carnetul studentului de către titularul de disciplină, în cel mult 2 zile lucrătoare de la data

20

susţinerii. Excepţie fac evaluările din sesiunea de reexaminări care se vor consemna în cel mult 1 zi lucrătoare de la data susţinerii. (5). Cataloagele sunt tehnoredactate pe grupe şi discipline de către secretariatul facultăţii. Nu se admite adăugarea cu pixul a unor studenţi suplimentari în cataloage. După încheierea tuturor posibilităţilor de evaluare din anul universitar respectiv, secretarul facultăţii / programului de studiu, anulează rubricile necompletate, iar Decanul semnează şi ştampilează cataloagele. (6). Neprezentarea la evaluare se consemnează în catalog cu absenţă, care este echivalentă cu nepromovarea şi consumarea dreptului la examinarea respectivă; excepţie fac cei care beneficiază de prelungirea încheierii situaţiei şcolare (sesiune deschisă). Sesiunile deschise reprezintă orice alte perioade de evaluare, prevăzute în structura anului universitar, stabilite în afara sesiunilor curente. (7). Cataloagele vor fi semnate de către cadrul didactic examinator şi cadrul didactic care asistă la evaluare pentru fiecare dintre examinările programate. (8). Pentru studenţii care refac discipline nepromovate dintr-un an anterior, se întocmesc cataloage separate pentru fiecare disciplină. (9). Orice modificare de notă, pe care examinatorul o operează în catalog, se face cu precizarea datei, sub semnătură şi cu menţiunea “rectificat de mine”. Art.57. Studenţii care încearcă să promoveze prin fraudă evaluările sunt exmatriculaţi. În cazul descoperirii unei fraude, cadrul didactic examinator întocmeşte proces verbal de constatare. Procesul verbal semnat de către examinator şi asistent se depune la secretarul de facultate. Cazul se discută în Consiliul Facultăţii şi studentul va fi propus Senatului spre exmatriculare.

21

CAPITOLUL IX TRANSFERĂRI, ÎNTRERUPERI, RELUĂRI DE STUDII ŞI

REÎNMATRICULĂRI

Art. 58. (1). Transferurile la programul de formare psihopedagogică din alte centre universitare se pot efectua pentru motive întemeiate, în conformitate cu regulamentul ECTS. (2). Echivalarea examenelor promovate la programe similare, pentru studenţii proveniţi din alte universităţi, se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentul ECTS şi cu cele ale prezentului regulament. (3). Studenţii înscrişi la a doua facultate care doresc echivalare uneia sau mai multor unor discipline similare celor din planul de învăţământ al PFP, vor depune o cerere şi documente doveditoare la secretariatul DDPDS. În acest caz se va constitui o comisie formată din 2 membri. Comisia verifică foaia matricolă şi alte documente doveditoare şi aprobă /respinge echivalarea acelor discipline. (4). Pentru alinierea la planurile de învăţământ în vigoare, directorul DDPDS propune şi decanul aprobă eventualele examene de diferenţă, care pot fi susţinute numai în regim cu taxă. (5). Studentul care nu promovează examenele de diferenţă se supune prevederilor Regulamentului ECTS şi ale prezentului regulament. (6). Studenţii care au beneficiat de burse de studii prin programele comunitare (Erasmus etc.) înmatriculaţi la Programele de formare psiho-pedagogică nivel I se vor putea prezenta la evaluările aferente semestrului în care au efectuat mobilitatea, fără îndeplinirea condiţiilor de frecvenţă şi fără taxe suplimentare. Art. 59. Înmatricularea transferatului se face de către Rector, pe baza cererii studentului, în care se va menţiona anul de studii. Studentul transferat semnează Contractul de studii. Art. 60. (1). Activitatea profesională a studentului de la programele de formare se poate întrerupe, pe baza unei cereri în care este menţionată motivaţia; (2). Întreruperea poate fi de maximum 2 (doi) ani, în una sau două tranşe cumulate, o singură dată pe perioada şcolarizării. Pot beneficia: a) cazurile medicale grave, care au necesitat spitalizare de minimum 20 de zile (inclusiv traumatisme cauzate de practica sportivă), dovedite cu certificate medicale eliberate după caz, de către medicul de familie sau de către medici specialişti; b) cazuri medicale care necesită o perioadă de recuperare cuprinsă între 2 şi 4 luni şi atrag imposibilitatea desfăşurării activităţilor didactice. c) studente gravide / persoane care au în îngrijire copii sub 2 ani;

22

d) reprezentarea tării la competiţii de mare anvergură (Campionate Mondiale, Jocuri Olimpice, Jocuri Mondiale Universitare – turnee finale) în calitate de componenţi ai loturilor naţionale şi olimpice. (3). Întreruperea poate fi solicitată de către studenţi numai dacă nu se găsesc în situaţie de exmatriculare. (4). Cererile de întrerupere a studiilor se depun la secretariatul facultăţii, cu minimum 10 zile înaintea începerii fiecărui semestru, şi se avizează de către Decan şi Prorector. Întreruperea poate fi acordată, începând cu semestrul următor datei aprobării cererii, de către Consiliul de Administraţie şi deciziei Rectorului UNEFS. În astfel de cazuri, situaţia şcolară se va încheia cu menţiunea „întrerupt studiile”. Art.61. Studenta aflată în stare de graviditate şi persoanele care au în îngrijire copii sub 2 ani au dreptul să întrerupă studiile 2 (doi) ani, fără a fi considerată în situaţie de exmatriculare. Acesteia i se recunosc integral semestrele frecventate şi toate obligaţiile şcolare ce au fost îndeplinite până la întreruperea studiilor pe motive de graviditate / îngrijire copil. Până la întreruperea studiilor, studenta în cauză poate beneficia în baza unor certificate medicale, de amânarea unor probe de evaluare practică. Art.62. La întreruperea studiilor, taxa de şcolarizare deja plătită aferentă semestrului în care se solicită întreruperea nu se restituie. Art.63. (1). Reluările de studii prevăzute în cazurile prezentate de art. 62 şi 63 pot fi aprobate de către Consiliul de Administraţie. Rectorul UNEFS emite decizia. (2). Studentul care şi-a întrerupt studiile le poate relua la sfârşitul perioadei solicitate numai în regim cu taxă. (3). Studentul plătitor de taxe de şcolarizare, care solicită întreruperea studiilor, dar a plătit în avans taxa pentru întregul an universitar, beneficiază de reportarea sumei pentru anul în care reia studiile, cu plata eventualelor diferenţe. (4). După caz, studenţii care reiau studiile după întrerupere sunt obligaţi să susţină examene de diferenţă, rezultate în urma eventualelor modificări în timp a planurilor de învăţământ. Art.64. Studenţii înscrişi într-un an suplimentar, precum şi cei care refac discipline nepromovate sau susţin examene de diferenţă (în caz de transfer, reluare a studiilor după întrerupere sau exmatriculare din diverse cauze) sunt obligaţi, conform Regulamentului Creditelor Transferabile, să achite taxe de refacere sau de diferenţe după cum urmează: - în termen de 15 zile de la începutul anului universitar în cazul anului suplimentar; - în termen de 15 zile de la programarea activităţii respective. Art.65. (1). Studenţii care au întrerupt programul de formare psihopedagogică vor fi exmatriculaţi (cu posibilitate de reînmatriculare) în următoarele condiţii:

23

- nu au reluat programul de formare psihopedagogică nivel I şi II pe parcursul studiilor de licenţă sau de master; - nu s-au înscris în an suplimentar în anul universitar următor obţinerii licenţei sau absolvirii studiilor de licenţă. (2). La reînmatriculare, studentul va achita o taxă prevăzută pentru astfel de cazuri şi aprobată anual de Senatul UNEFS. Art. 66. Dacă la finele anului suplimentar, atât pentru nivelul I, cât şi pentru nivelul II, studentul nu a îndeplinit cerinţele necesare dobândirii numărului de credite, acesta va fi exmatriculat, la propunerea Decanului, cu avizul Consiliului facultăţii şi al Prorectorului, aprobarea Senatului şi prin decizia Rectorului. Art.67. (1). Anul suplimentar poate fi parcurs pentru refacere numai în regim cu taxă, şi este destinat refacerii uneia sau mai multor discipline nepromovate pe parcursul şcolarizării. Anul suplimentar nu se poate repeta. (2). Pe parcursul anului suplimentar, studenţii nu pot beneficia de întrerupere de studii. Studenţii care nu promovează anul suplimentar vor fi exmatriculaţi. Art.68. Studenţii de la programele de licenţă care nu au parcurs programul de formare psihopedagogică începând cu anul I, se pot înscrie la acest program în orice an de studii, în regim cu taxă (aprobată anual de Senatul UNEFS). Art. 69. (1). Pentru studenţii menţionaţi la art.64 (1) se vor constitui grupe de studii distincte, cu un efectiv de minimum 25 de persoane. (2). În alte condiţii, aceşti studenţi vor participa la activităţile didactice ale grupelor deja constituite, indiferent de anii de studii în care se află. (3). Studenţii care încep programul de formare psihopedagogică în anul II, vor avea posibilitatea să parcurgă câte două discipline pe semestru (aferente planului de învăţământ PFP, anii I şi II), astfel încât în anul III, să poată fi incluşi în grupe alături de colegii lor de an, din programul de licenţă. (4). Studenţii care încep programul de formare psihopedagogică în anul III, vor putea parcurge doar disciplinele din anii I şi II, prevăzute de planul de învăţământ al programului. Disciplinele aferente anului III, vor fi parcurse într-un an suplimentar. Examenul de absolvire se va susţine după promovarea tuturor disciplinelor din planul de învăţământ. (5). Studenţii din anii I sau II de la programele de licenţă care nu au optat pentru PFP Nivel I în perioada stabilită pentru depunerea cererilor de înscriere, se vor putea înscrie la acest program doar în regim cu taxă. Art. 70. Studenţii care au finalizat studiile de licenţă dar nu şi pe cele ale Programul de formare psihopedagogică, pot susţine examenul de absolvire în sesiuni ulterioare cu taxă, dar nu mai mult de 2 ori. Art. 71. (1). Studenţii care nu au finalizat Programul de formare psihopedagogică (nivel II) simultan cu programul de master, îl pot finaliza în anul următor împreună cu seria curentă şi cu plata aferentă refacerii disciplinelor restante, în baza unei

24

cereri adresate decanului. Se consideră an suplimentar, doar anul universitar următor celui în care studentul a susţinut examenul de disertaţie. (2). Neexprimarea în scris pe baza unei cereri a opţiunii de a reface disciplinele restante, până la începutul anului universitar, atrage după sine exmatricularea cursantului. Art.72. Dacă studentul masterand se înscrie la programul de formare psihopedagogică nivel II, la începutul anului II al programului de master, poate reface în regim intensiv disciplinele din anul I pe parcursul anului universitar respectiv. Art 73. Cursanții care solicită reluarea Programului de formare psihopedagogică, după o perioadă de cel puțin un an, au obligația să achite taxa de reînmatriculare și, în funcție de situație, să refacă disciplinele nepromovate sau să parcurgă integral programul în vederea alinierii la planul de învățământ al Programului de formare psihopedagogică în curs. Art. 74. (1). Studenţii care au finalizat studiile de master, dar nu şi pe cele ale programul de formare psihopedagogică, pot susține examenul de absolvire în sesiuni ulterioare cu taxă, dar nu mai mult de 2 ori. (2). Examenul de absolvire poate fi susținut numai după promovarea tuturor disciplinelor din planul de învăţământ.

25

CAPITOLUL X

RECOMPENSE, SANCŢIUNI Art.75. (1). Pentru activitate deosebită şi succese la învăţământ şi cercetare ştiinţifică, studentul poate fi recompensat prin: - evidenţieri cu ocazia diferitelor manifestări; - premii anuale şi ocazionale în obiecte (cărţi, articole de sport ş.a.) şi bani; - susţineri financiare pentru participări la manifestări ştiinţifice; - burse speciale; - diplome de merit. (2). Acordarea diferitelor tipuri de recompense se aprobă de către Senatul UNEFS, la propunerea DDPDS sau după caz, alţi factori abilitaţi în acest sens. Art.76. (1). Pentru neîndeplinirea obligaţiilor şcolare se aplică prevederile regulamentului ECTS. (2). Pentru încălcarea normelor de comportament şi convieţuire într-o comunitate universitară se aplică hotărârile Consiliului de Onoare şi Etică. În cazurile grave, Senatul aprobă exmatricularea. (3). Exmatricularea pe baza unor probe temeinice, poate fi: - cu drept de reînscriere, ceea ce atrage parcurgerea tuturor etapelor de reînmatriculare; - definitivă. (4). Exmatricularea cu drept de reînscriere se hotărăşte de către Senat la propunerea Consiliului de Onoare şi Etică sau a Consiliului FKT. (5). La reînmatriculare, studentul repetă anul din care a fost exmatriculat și achită taxele aferente. Art. 77. Pentru următoarele fapte, studenţii vor fi exmatriculaţi prin decizia Rectorului, fără drept de înmatriculare în UNEFS: - substituirea de persoană la evaluare (vor fi exmatriculaţi atât cel înlocuit cât şi cel care-l înlocuieşte, dacă este student al UNEFS); - frauda sau încercarea de promovare prin fraudă a examenelor sau a altor evaluări; - complicitate la tentativa promovării frauduloase a evaluărilor; - încercarea de mituire a cadrelor didactice şi / sau a personalului didactic auxiliar; - ameninţarea sau agresarea verbală sau fizică a membrilor comunităţii academice; - plagierea lucrărilor de finalizare a studiilor, a referatelor, portofoliilor etc. Hotărârea se ia în prezenţa studentului / studenţilor în cauză. Art. 78. În cazul neîndeplinirii obligaţiilor băneşti, studentul nu poate participa la sesiunile de evaluare, suportă prevederile înscrise în prezentul Regulament, precum şi alte hotărâri ale Senatului.

26

Art. 79. Nerespectarea de către studenţi a îndatoririlor ce decurg din prezentul regulament precum şi a prevederilor cuprinse în Carta universitară atrage aplicarea următoarelor sancţiuni: a) avertisment scris; b) ridicarea bursei pe o perioadă determinată; c) suspendarea dreptului de cazare în cămin; d) suportarea pagubelor materiale produse în spaţiile de învăţământ sau în căminele studenţeşti. e) exmatricularea; Art. 80. Sancţiunile de la art. 79 punctele a) şi b) se aplică de către Consiliul facultăţii: sancţiunile de la punctul c) se aplică de către Consiliul Facultăţii la propunerea Comisiei de cazare; sancţiunile de la punctele d) şi e) se aplică de către Rector la propunerea Consiliului facultăţii; Art. 81. Sancţiunile aplicate pot fi contestate în termen de 30 de zile, la organul de conducere imediat superior celui care a aplicat-o.

27

CAPITOLUL XI FACILITĂŢI ÎN DESFĂŞURAREA STUDIILOR

Art.82. (1). Pentru situaţii speciale, Decanul poate aproba la cerere, şi în baza documentelor doveditoare, (medicale şi sportive), scutire de frecvenţă în limita maximă a 80% din obligaţiile prevăzute la disciplinele din Planurile de învăţământ în vigoare. (2). Sunt considerate situaţii speciale următoarele : a) participare la activităţi de pregătire sportivă centralizată pentru reprezentarea ţării la CE, CM, JMU, JO, programată astfel încât nu mai este timp fizic suficient pentru recuperarea absenţelor (conform structurii anului universitar); b) participare la competiţii sportive naţionale şi internaţionale ale echipelor reprezentative de club (inclusiv ale CS-UNEFS), a loturilor naţionale sau olimpice; c) participare la manifestări ştiinţifice/artistice naţionale şi internaţionale în domeniu; d) cazurile medicale grave, care au necesitat spitalizare de minimum 20 de zile (inclusiv traumatisme cauzate de practica sportivă), dovedite cu certificate medicale eliberate după caz, de către medicul de familie sau de către medici specialişti; e) cazuri medicale care necesită o perioadă de recuperare cuprinsă între 2 şi 4 luni şi atrag imposibilitatea desfăşurării activităţilor didactice. f) studente gravide / persoane care au în îngrijire copii sub 2 ani; g) învoire prealabilă dată de către Decan, pentru cazuri excepţionale. (3). documentele doveditoare se depun la secretariatul facultăţii după cum urmează: - pentru situaţiile prevăzute la alin.2, pct. a, în termen de 30 zile de la începerea semestrului I; - pentru situaţiile prevăzute la alin.2, pct. b, c, cu 15 zile înainte de eveniment; - pentru situaţiile prevăzute la alin.2, pct. d, e, în termen de 7 zile de la emitere; - pentru situaţiile prevăzute la alin.2, pct. f, ante / post factum; - pentru situaţiile prevăzute la alin.2, pct. g, solicitările se formulează în scris cu cel puţin 7 zile înaintea evenimentului pentru care se solicită învoirea specială. Se exceptează situaţiile de deces în familie a rudelor de gradul I şi II care se depun postfactum, în termen de 7 zile de la producerea evenimentului;

28

CAPITOLUL XII FINALIZAREA PROGRAMELOR DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ

Art.83. Examenul de absolvire a Programului de formare psihopedagogică constă în susținerea unui portofoliu. Nota minimă de promovare este 6. Art.84. (1) Comisia de examinare se stabileşte prin decizia Rectorului, la propunerea Consiliului DDPDS şi cu aprobarea Senatului. (2) Membrii comisiei trebuie să deţină gradul didactic de profesor, conferenţiar, sau lector şi să aibă titlul ştiinţific de doctor. Secretarul comisiei poate avea gradul didactic de asistent. (3) Comisia va fi formată din 2 membri, dintre care un membru cu gradul didactic superior, va fi desemnat Preşedinte. Art.85.(1) Pentru examenul de absolvire a fiecărui nivel de certificare în profesia didactică se alocă 5 credite, distincte de cele 30 de credite aferente disciplinelor şi activităţilor didactice din curriculumul programului de formare psihopedagogică. (2) În cazul în care programul de formare psihopedagogică de 60 de credite este parcurs ca un program compact postuniversitar, se va susţine examen de absolvire pentru fiecare nivel de certificare, cotat cu câte 5 credite fiecare. Art.86. (1) Dacă un candidat nu promovează, va repeta într-o sesiune ulterioară susţinerea portofoliului didactic, cu suportarea taxelor aferente. (2) Portofoliul didactic poate fi susţinut în sesiuni nesuccesive, independente de momentul absolvirii cursurilor programului, dar nu mai mult de 2 ori.

29

CAPITOLUL XIII CERTIFICAREA COMPETENŢELOR PENTRU PROFESIA DIDACTICĂ Art.87. (1) UNEFS eliberează absolventului declarat reuşit la examenul de evaluare finală Certificat de absolvire (format în vigoare la data examenului), însoţit de foaia matricolă. (2) Certificatele de absolvire sunt eliberate conform regimului actelor de studii. (3) Foaia matricolă, redactată în limba română, limba maternă şi limba engleză, poate fi însoţită, la cerere, și cu plata unei taxe aferente, de broşura cu programele analitice ale disciplinelor parcurse în timpul şcolarizării şi cuprinse în Planul de învăţământ. (4) Certificatul de absolvire a programelor de formare psihopedagogică (nivel I, nivel II) se eliberează doar absolvenţilor care au obţinut diplomă de licenţă, respectiv master. Art.88 Certificarea nivelului I de formare psihopedagogică se acordă în urma obţinerii unui număr minim de 30 credite transferabile, după cum urmează: - 18 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de pregătire psihopedagogică fundamentală; - 12 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de pregătire didactică şi practică pedagogică de specialitate. Art.89. Certificarea nivelului II de formare psihopedagogică se acordă în urma obţinerii unui număr minim de 60 de credite transferabile, prin cumularea celor 30 de credite de la nivelul I cu cele 30 de credite de la nivelul II, după cum urmează: - 18 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de pregătire psihopedagogică fundamentală; - 12 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de pregătire didactică şi practică pedagogică de specialitate; - 10 credite corepunzătoare pachetului disciplinelor de extensie a pregătirii psihopedagogice; - 10 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de extensie a pregătirii didactice şi practice de specialitate; - 10 credite corespunzătoare celor două discipline opţionale. Art.90. Absolvenţii care nu au promovat examenele de absolvire a programelor de formare psihopedagogică pot primi, la cerere, o adeverinţă în care se vor menţiona disciplinele promovate.

30

CAPITOLUL XIV DISPOZIŢII FINALE

Art.91. (1). Pentru studenţii înscrişi la a doua facultate cu prima diplomă de licenţă în alt domeniu, care au certificat de absolvire a programului de formare psihopedagogica nivel I și doresc să obţină şi certificat de absolvire pentru nivel I într-o specializare a programului psihopedagogic din domeniul Stiinţei sportului şi educaţiei fizice, se recunosc 20 de credite obţinute anterior şi distribuite astfel: la Disciplinele de pregătire psihopedagogică fundamentală (18 credite), la Instruire asistată de calculator (2 credite). (2). Diferenţa de credite se obţine din acumularea a 10 credite corespunzătoare disciplinelor Didactica specialităţii (5 credite) şi Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar obligatoriu 1 şi 2 (5 credite). Art.92. (1). Absolvenții altor domenii de licență care au finalizat Programul de formare psihopedagogică nivel I și II și care doresc să obțină certificat de absolvire a Programului de formare psihopedagogică Nivel II în UNEFS, pot beneficia de recunoașterea a 20 de credite obținute anterior la disciplinele de extensie a pregătirii psihopedagogice şi la disciplinele opţionale, în funcție de planul de învățământ. (2). Diferența de 10 credite se acumulează prin parcurgerea și promovarea disciplinelor Didactica domeniului şi dezvoltări în didactica specialităţii şi Practica pedagogică (în învăţământul liceal, postliceal şi universitar). Art.93. Prezenta metodologie se actualizează sau se modifică ori de câte ori este necesar de către Senatul UNEFS. Art.94. Reglementările speciale privind organizarea programelor de formare, creditele transferabile, admiterea sau finalizarea studiilor se pot face prin decizii ale Senatului. Art.95. Prezenta metodologie s-a aprobat în şedinţa Senatului UNEFS din data de 4 iunie 2014 şi devine obligatorie pentru toţi anii de studiu de la Nivelul I şi II al Programului de formare psihopedagogică.

31

Anexa 1 UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT BUCUREŞTI

PROGRAM DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ ÎN VEDEREA CERTIFICĂRII COMPETENŢELOR PENTRU PROFESIA DIDACTICĂ

GHID PENTRU PREGĂTIREA EXAMENULUI DE ABSOLVIRE A

PROGRAMULUI DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ - Nivelul I -

Programul de formare psihopedagogică se finalizează printr-un colocviu. Participarea este condiţionată de promovarea tuturor celorlalte discipline prevăzute în planul de învăţământ al programul de formare psihopedagogică.

Conţinutul evaluării Finalizarea programului de formare psihopedagogică se realizează prin susţinerea unui portofoliul didactic în cadrul colocviului. Portofoliul didactic va cuprinde:

- un proiect didactic, un plan calendaristic sau un plan anual, pentru un tip de lecţie, o clasă şi condiţii la alegere (după caz), care să reflecte cunoştinţele acumulate de student în cadrul disciplinelor Didactica specialităţii (educaţiei fizice/ kinetoterapie) şi Practică pedagogică;

- referat cu tematică din disciplinele pedagogice, care să abordeze unul dintre aspectele apreciate de student ca fiind importante în raport cu documentul de planificare ales;

- referat cu tematică din disciplinele psihologice, care să analizeze aspecte cu caracter psihologic şi social care condiţionează eficienţa activităţii didactice ilustrate la nivelul documentului de planificare ales.

Aprecierea portofoliului didactic se va realiza pe baza cerinţelor care trebuie respectate de cele trei documente din componenţa sa. Notarea se va realiza de către comisia de evaluare, prin note întregi, de la 5 la 10. Nota minimă de promovare a colocviului este 6.

Cerinţe privind elaborarea portofoliului didactic

1. Pentru proiectul didactic/planul calendaristic/planul anual se vor folosi modelele prezentate în lucrările Educaţie fizică şi sport – teorie şi didactică. Editura FEST, Bucureşti, 2005 (A.Dragnea, coord.), Didactica educaţiei fizice Editura Universitară, 2012 (M.Stănescu)

2. Pentru referate: - numărul de pagini va fi cuprins între 5 – 10 pagini;

32

- structura referatului va fi următoarea: a. introducere (motivația alegerii temei și legătura referatului cu

documentul de planificare); b. scopul referatului (ce urmăreşte și propune referatul să evidențieze) c. problematica referatului (abordarea temei din punctul de vedere al

literaturii de specialitate, al autorului; noutăţi, aspecte care trebuie să rămână în atenţia profesorului de educaţie fizică, etc.)

d. concluzii/propuneri (contribuția temei la formarea cadrului didactic și în exercitarea profesiei)

e. bibliografie

Perioada de evaluare

Colocviul va avea loc în perioada ............. Data va fi anunţată prin serviciul secretariat.

Consultaţii

Cadrele didactice vor organiza consultații desfăşurate în lunile aprilie şi mai,

conform orarului ce va fi anunţat de secretariat. Îndrumarea studenților în procesul de finalizare a portofoliului didactic se va

realiza de către cadrele didactice ale Programului de formare psihopedagogica în funcție de temele alese.

PROPUNERI PRIVIND TEMATICA REFERATELOR1

Didactica specialităţii Proiect didactic/plan de lecţie Plan calendaristic semestrial Plan anual/Eşalonarea anuală a unităţilor de învăţare (documentul se va realiza pentru un tip de lecţie, clasă şi condiţii la alegere) Bilibografie selectivă:

1 Temele prezentate, precum şi bibliografia selectivă, pot fi completate cu propunerile studenţilor.

33

BARBU, C., Predarea tehnicii exerciţiilor de atletism la copii şi juniori. Editura Atlantis, Bucureşti, 1999. BOTA, A., TEODORESCU, S., Exerciţiul fizic în afecţiuni cronice. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007 CIOLCĂ, S., Fotbal – fundamente teoretice şi metodice, ANEFS, Bucureşti, 2008 COJOCARU, V., Fotbal, aspecte teoretice şi metodice, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2006 CROITORU, D., ŞERBAN, M., Volei în şcoală, Editura Semne, Bucureşti, 2002 DRAGNEA, A. (coord) Educaţie fizică şi sport. Teorie şi didactică. Editura FEST, Bucureşti, 2005 GRIGORE, V., Gimnastica. Manual pentru cursul de bază. Editura Bren, Bucureşti, 2003 GRIGORE,V., NICULESCU, G., Gimnastica acrobatică. Elemente şi modele. Editura Bren, Bucureşti, 2004 IGOROV–BOSI, M., Instruirea în handbal – copii şi juniori, Editura Moroşanu, Bucureşti, 2009 KUNST, I. şi colab., Teoria şi metodica handbalului. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 MACOVEI, S., BUŢU, O., Metodica predării gimnasticii ritmice în şcoală, Editura Bren, Bucureşti, 2007 MOANŢĂ, A., GHIŢESCU, I., GHIŢESCU, A., Baschetul în lecţia de educaţie fizică în ciclul gimnazial, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2006 MOTROC, I., Fotbal la copii şi juniori. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996 NEGULESCU, I., Lecţia opţională de handbal, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2005 NEGULESCU, I., Manual de handbal, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2005 POPESCU, G., Metodica disciplinelor sportive gimnice. Gimnastica acrobatică, Editura Elisavaros, Bucureşti, 2007 PREDESCU, T., MOANŢĂ, A., Baschetul în şcoală. Instruire – învăţare. Editura Semne, Bucureşti, 2001 Programele şcolare de educaţie fizică şi sport. MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, 1999 Sistemul Naţional Şcolar de Evaluare la Educaţie Fizică şi Sport. MEC, 1999 STĂNESCU, M., CIOLCĂ, C., URZEALĂ, A., Jocul de mişcare – metodă şi mijloc de instruire în educaţie fizică. Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2005 STĂNESCU, M., Didactica educaţiei fizice. Note de curs. ANEFS, Bucureşti, 2004

34

STĂNESCU, M., Didactica educaţiei fizice. Note de curs. ANEFS, Bucureşti, 2009 STĂNESCU, M., Educaţie fizică la preşcolari şi şcolari mici – o abordare psihomotrică. Editura Semne, Bucureşti, 2002 ŞERBĂNOIU, S., Lecţia de educaţie fizică. Editura Făgăraş, Bucureşti, 2003 TEODORESCU, S., BOTA, A., STĂNESCU, M., Educaţie fizică şi sport adaptat pentru copii cu deficienţe mintale, senzoriale şi defavorizaţi social. Editura Semne, Bucureşti, 2003 TUDOR, V., Evaluarea în educaţie fizică. Editura Printech, Bucureşti, 2000

Discipline pedagogice

Relaţia educaţie – ereditate – mediu Tendinţe în educaţia contemporană, consecinţe asupra educaţiei fizice Obiectivele educaţiei şi conţinuturile curriculare: determinarea, selecţia şi organizarea conţinuturilor curriculare; ariile curriculare în învăţământul românesc; aria curriculară: educaţie fizică şi sport Forme şi tipuri de educaţie; general şi particular în educaţie; educaţia fizică, intelectuală, morală, estetică şi religioasă. Contribuţia educaţiei fizice la realizarea celorlalte componente ale educaţiei. Strategiile de instruire. Tipuri şi modele de instruire pornind de la teoriile învăţării. Conceptul de predare-învăţare. Forme şi stiluri de predare. Relaţia predare-învăţare-evaluare în educaţie fizică Metodologia instruirii: metodă, metodologie; forme şi tipuri de metode în predare-învăţare în educaţie fizică, la diferite cicluri de învăţământ Comunicarea didactică: definiţie, conţinut, forme de manifestare; importanţa comunicării didactice în predare Moduri de organizare a procesului de învăţământ; lecţia - teoria şi practica lecţiei; organizarea procesului de învăţământ Normativitatea activităţilor de predare-învăţare: principiile didacticii; relaţia principiu şi valoarea performanţelor în predare-învăţare. Particularităţi în educaţie fizică şi sport Conceptul de evaluare: evaluare, măsurare, notare; problematica standardelor de evaluare; notele şcolare Tipuri şi metode de evaluare; metodologia elaborării şi utilizării instrumentelor de evaluare şi notare Erori de evaluare şi notare a rezultatelor învăţării; tipuri de distorsiuni şi posibilităţi de eradicare; deontologia evaluatorului

35

Bibliografie selectivă: BEJAN, R., Ghid de comunicare mimico-gestuală pentru profesorii de educaţie fizică. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008 CERGHIT, I., Metode de învăţământ, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1980. CERGHIT, I., Didactica, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1980. CIOLCĂ, C., Interculturalitatea în educaţie fizică. Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2005 CUCOŞ, C., Pedagogie, Polirom, Iaşi, 1996. DRAGNEA, A. (coord.) Teoria educaţiei fizice şi sportului. Editura FEST, Bucureşti, 2003 NEACŞU, I., Învăţare şi instruire, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1990. STĂNESCU, M., Managementul comportamentului în educaţie fizică. Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2005 VINŢANU, N., Educaţia universitară, Bucureşti, Editura Aramis, 2001. VINŢANU, N., Structura logică a prelegerilor despre teoria educaţiei, teoria curricumului, a instruirii şi a evaluării, ANEFS, 2004. VINŢANU, N., Teoria instruirii şcolare, Ed. Zerana Flores, 2008

Discipline psihologice

Fenomenele psihocomportamentale în cadrul educaţiei fizice. Evoluţia psihică în ontogeneză. Caracterizarea psihologică vârstelor de creştere: sugar, antepreşcolar, preşcolar, şcolar (mic, mijlociu, mare) consecinţe privind instruirea în educaţie fizică Caracteristicile învăţării. Tipuri de învăţare, învăţarea şcolară. Verigile, condiţiile şi factorii asociativi ai învăţării. Veriga cognitivă a învăţării. Însuşirea noţiunilor în procesul de învăţământ. Însuşirea noţiunilor în învăţarea motrică. Cunoştinţele elevilor despre exerciţiile fizice. Rezolvarea de probleme. Învăţarea- formă de comunicare. Tipuri de comunicare: verbală, paraverbală, nonverbală. Rolul mijloacelor intuitive şi verbale în instruirea la educaţie fizică. Rolul motivaţiei şi afectivităţii în susţinerea şi orientarea activităţii şcolare. Motivele practicării exerciţiilor fizice. Procedurile motivaţionale. Suportul afectiv al învăţării. Sentimentele intelectuale, estetice, morale. Evoluţia morală (Modelul Kohlberg) Reglarea voluntară a activităţii elevului. Veriga efectorie a învăţării. Învăţarea perceptiv-motrică. Deprinderile motrice. Succesul şi eşecul şcolar. Factorii determinativi. Manifestări. Anticiparea şi prevenirea eşecului şcolar.

36

Copiii cu nevoi speciale: superior dotaţi, copii cu cerinţe educative speciale. Psihologia grupurilor şcolare. Metodele de cunoaştere şi de intervenţie la nivelul grupurilor şcolare. Bibliografie selectivă: BEJAN, R., Ghid de comunicare mimico-gestuală pentru profesorii de educaţie fizică. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008 COSMOVICI, A., IACOB, L, coord., Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1996. CRETU, T., Psihologia educaţiei, Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Editura Credis, 2004. EPURAN, M., HORGHIDAN, V., Psihologia educaţiei fizice. Bucureşti, ANEFS 1994. GOLU, P., GOLU, I., Psihologie educaţională, Constanţa, Editura ExPonto, 2002. HORGHIDAN, V., Problematica psihomotricităţii. Bucureşti, Editura Globus, 2000. HORGHIDAN, V., Metode de psihodiagnostic. Bucureşti, E.D.P, 1997. MITRACHE, G., TUDOS Şt, Psihomotricitate şi limbaj, Bucureşti, Editura Cartea Universitară, 2004. NECULAU, A., COZMA, T. (coord.), Psihopedagogie. Iaşi, Ed. “Spiru- Haret“, 1994. ŞCHIOPU U., VERZA, E., Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii. Bucureşti, E.D.P.- R.A., 1995.

Cerinţe privind susţinerea portofoliului didactic în cadrul colocviului

1. Durata prezentării va fi de 7 minute 2. Studentul va opta pentru susţinerea unuia dintre cele 3 documente

componente ale portofoliului. 3. Se recomandă ca prezentarea să se realizeze în format PowerPoint şi să fie

însoţită de imagini sau filme relevante pentru tema aleasă.

37

Anexa 2 UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT BUCUREŞTI

PROGRAM DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ ÎN VEDEREA

CERTIFICĂRII COMPETENŢELOR PENTRU PROFESIA DIDACTICĂ

GHID PENTRU PREGĂTIREA EXAMENULUI DE ABSOLVIRE A PROGRAMULUI DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ

- Nivelul II -

Programul de formare psihopedagogică se finalizează printr-un colocviu. Participarea este condiţionată de promovarea tuturor celorlalte discipline prevăzute de programul de formare psihopedagogică - nivelul II.

Conţinutul evaluării

Examenul de absolvire constă în susţinerea unui portofoliu didactic. Tema acestuia se va regăsi în domeniul disciplinelor studiate în cadrul programului de studii psihopedagogice şi conţinutul va fi reprezentat de două documente: - referat de fundamentare teoretică a problematicii abordate; - referat aplicativ: studiu de caz, proiect didactic, programă de specialitate, etc. Aprecierea portofoliului didactic se va realiza pe baza cerinţelor pe care trebuie să le respecte documentele din componenţa sa. Notarea se va realiza de către comisia de evaluare, prin note întregi, de la 5 la 10. Promovarea colocviului se realizează cu nota 6.

Cerinţe privind elaborarea portofoliului didactic

3. Pentru referatul de fundamentare teoretică a problematicii abordate: - numărul de pagini va fi cuprins între 10 – 20 pagini; - structura referatului va fi următoarea:

o introducere (motivația alegerii temei și legătura referatului cu documentul de planificare);

o scopul referatului (ce urmăreşte și propune referatul să evidențieze) o problematica referatului (abordarea temei din punctul de vedere al

literaturii de specialitate, al autorului; noutăţi, aspecte care trebuie să rămână în atenţia profesorului de educaţie fizică, etc.)

o concluzii/propuneri (contribuția temei la formarea cadrului didactic și în exercitarea profesiei).

38

o bibliografie 2. Pentru referatul aplicativ se vor urma indicaţiile metodice pe care studenţii le-au primit în cadrul disciplinelor parcurse în cadrul programului de studii.

Perioada de evaluare

Colocviul va avea loc în perioada .............. Data va fi anunţată prin serviciul

secretariat.

Consultaţii

Cadrele didactice vor organza consultații desfăşurate în lunile aprilie şi mai, conform orarului ce va fi anunţat de secretariat.

Îndrumarea studenților în procesul de finalizare a portofoliului didactic se va realiza de către cadrele didactice ale Programului de formare psihopedagogica în funcție de temele alese.

TEME PENTRU PREGĂTIREA LUCRĂRII DE ABSOLVIRE A PROGRAMULUI DE STUDII PSIHOPEDAGOGICE

Psihopedagogia adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor

Educaţia adolescenţilor în contextul educaţiei continue. Vârstele omului şi educaţia specifică. Caracteristici biologice, psihologice şi sociale ale adolescenţilor/adulţilor. Sisteme de educaţie şi instruire pentru adulţi. Proiectarea activităţilor de educaţie şi instruire a adulţilor. Obiectivele educaţiei şi instruirii la adulti. Metode de educaţie şi instruire la adulţi. Comunicarea didactică în activităţile cu adolescenţii/adulţii. Managementul activităţilor de educaţie şi instruire a adulţilor. Bibliografie BOERIN, I (coordonator) (1994) Introducere în educaţia adulţilor. Editura Fiat Lux Bucureşti NEACŞU, I.(1999) Instruire şi învăţare. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

39

VERZA, E. (1999) Psihologia adolescenţei Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti VINŢANU, N. (2008)Teoria instruirii şcolare Editura Zerana Flores, Bucureşti VINŢANU, N. (1998) Educaţia adulţilor EDP, Bucureşti VINŢANU, N. (2008) Societate şi educaţie Editura Zerana Flores, Bucureşti VINŢANU, N. (2008) Educaţia Editura Zerana Flores, Bucureşti

Proiectarea şi managementul programelor educaţionale

Tipologia, competenţele şi calificările manageriale ale profesorului de educaţie fizică. Procesul de planificare stategică Programele educaţionale. Strategii de implementare a programelor educaţionale şi managementul acestora. Managementul lecţiei şi activităţilor extracurriculare Evaluarea programelor educaţionale Managementul riscului. Rolul şi importanta relaţiilor interculturale în planificarea şi managementul programelor. Bibliografie CIOLCĂ, C. (2012) Managementul programelor educationale în educatie fizica si sport, Editura Universitară, Bucureşti COSTEA Şt. (1998) General şi specific în managementul învăţământului, în „Tratat de management universitar”, Braşov, Ed. LuxLibris CRISTEA S. (1996) Managementul organizaţiei şcolare, EDP, Buc. GHERGUŢ, A., CEOBANU, C. (2009) Elaborarea şi managementul proiectelor în serviciile educaţionale, Iaşi, Editura Polirom IUCU, R. (2000) Managementul şi gestiunea clasei. Fundamente teoretico-metodologice, Ed. Polirom JINGA, I. (1993) Conducerea învăţământului. Manual de management instrucţional, Buc., Editura Didactică şi Pedagogică JOIŢA, E., (1995) Managementul şcolar. Elemente de tehnologie managerială, Ed. Gheorghe Cârţu Alexandru, Craiova JOITA, E. (2000) Management educaţional. Profesorul manager: roluri şi metodologie, Iaşi, Ed. Polirom

40

Didactica domeniului şi dezvoltări în didactica specialităţii

Educaţia fizică la vârsta adolescenţei şi tinereţii: concepţii, orientări, cerinţe, forme de organizare. Educaţia fizică în învăţământul liceal: obiective, competenţe, metodologia realizării lor, conţinut, specificul evaluării; particularităţi ale lecţiei de educaţie fizică Educaţia fizică în învăţământul superior: obiective, competenţe, metodologia realizării lor, conţinut, specificul evaluării, particularităţi ale lecţiei de educaţie fizică Stiluri de predare a educaţiei fizice în învăţământul liceal şi superior Utilizarea metodologiilor didactice activizante în educaţie fizică Comunicare didactică în predarea educaţiei fizice la ciclurile de învăţământ liceal şi superior. Orientări metodologice şi strategii didactice specifice în predarea educaţiei fizice: educaţia integrată, educaţia incluzivă, educaţia interculturală, instruire în educaţie fizică asistată de calculator Particularităţi ale proiectării didactice şi ale planificării la ciclul de învăţământ liceal şi superior. Modele de proiectare curriculară. Bibliografie Culegere de programe de educație fizică (2013). UNEFS, Bucureşti Ghiduri metodologice de aplicare a programelor de educaţie fizică şi sport (2001) Editura Aramis, Bucureşti Sistemul Naţional Şcolar de Evaluare la Educaţie Fizică şi Sport (1999) MEC STĂNESCU, M. (2012) Didactica educaţiei fizice. Editura Universitară, București STĂNESCU, M., (2013) Dezvoltări în didactice educației fizice. Editura Bren, Bucureşti

Managementul organizaţiei şcolare Organizarea managerială a sistemului de învăţământ Conducerea şcolii în perspectiva managerială Organizarea activităţii în şcoală Managementul inspectiei şcolare Cultura managerială a organizaţiei şcolare Planificarea activităţilor în şcoală. Documente de planificare Controlul, îndrumarea şi evaluarea activităţii într-o unitate şcolară Încadrarea personalului didactic

41

Bibliografie CORNESCU, V., MIHĂILESCU, I., STANCIU, S. (2003) Managementul organizaţiei, Editura All Beck, Bucureşti CRISTEA, S. (2004) Managementul organizaţiei şcolare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Dicţionar de conducere şi organizare (1985) Editura Politică, Bucureşti IUCU, R. (2000) Managementul şi gestiunea clasei. Fundamente teoretico-metodologice, Ed. Polirom, Iaşi IOSIFESCU, Ş. (coord.) (2001) Managementul educaţional pentru unităţile de învăţământ JINGA, I., (1993) Conducerea învăţământului. Manual de management instrucţional, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti MIROIU, A. (coord.) (1998) Învăţământul românesc azi. Editura Polirom RĂDULESCU, E., TARCĂ, A. (2000) Şcoala şi comunitatea. Colecţia Educația

Educaţie incluzivă

Educaţia incluzivă – perspective de abordare în educaţia fizică din România. Componentele procesului de învăţământ la educaţie fizică din perspectiva incluziunii. Abordarea incluzivă a conţinuturilor specifice ramurilor de sport prevăzute de programele şcolare. Metode şi mijloace de instruire în educaţia fizică adaptată şi incluzivă. Jocurile de mişcare – metodă şi mijloc de instruire în educaţia fizică incluzivă. Evaluarea în educaţia fizică adaptată şi incluzivă. Organizare şi legislaţie în educaţia fizică adaptată şi incluzivă.

Bibliografie PĂUNESCU, C., MUŞU, I. (1997) Psihopedagogie integrată. Editura ProHumanitate, Bucureşti POPOVICI, D.V., (1999) Elemente de psihopedagogia integrării. Editura ProHumanitate, Bucureşti RADU, Gh. (coord.)(1999) Introducere în psihopedagogia şcolarilor cu handicap. Editura Pro Humanitate, Bucureşti RADU, Gh. (1999) Psihopedagogia dezvoltării şcolarilor cu handicap. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti ŞTEFAN, M. (1999) Psihopedagogia copiilor cu handicap de vedere. Editura Pro Humanitate, Bucureşti

42

TEODORESCU, S., BOTA, A., STĂNESCU, M. (2004) Educaţie fizică adaptată – pentru copii cu deficienţă mintală, senzorială şi defavorizaţi social. Editura Semne

Consiliere şi orientare

Componentele procesului de învăţământ la disciplina Consiliere şi orientare – metodologia formării competenţelor specifice Particularităţile procesului de orientare în cariera profesională Proiectarea şi planificarea activităţii didactice la disciplina Consiliere şi orientare. Bibliografie Programe pentru aria curriculară Consiliere și orientare (2000 – 2010). MEN STĂNESCU, M. (2006). Managementul comportamentului în educaţie fizică şi sport. Editura Cartea universitară, Bucureşti STĂNESCU, M., VASILIU, A.M. (2013). Consiliere și orientare. Editura Discobolul, București TOMŞA, Gh. (2003). Consilierea şi orientarea în şcoală Bucureşti, Edit. Credis

Cerinţe privind susţinerea portofoliului didactic în cadrul examenului de absolvire

1. Durata prezentării va fi de 10 minute 2. Se recomandă ca prezentarea să se realizeze în format PowerPoint. 3. Portofoliul va fi predat în format tipărit şi electronic (pe CD) în ziua

susţinerii lui.

43