Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

49

Click here to load reader

Transcript of Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Page 1: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului
Page 2: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Institutul Naţional de Statistică

ORDIN

Nr. 347 din 12.12.2002

privind Metodologia “Cheltuieli pentru protecţia mediului”

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, în temeiul prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată, Hotărârii Guvernului nr. 488/2001 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică, ţinând seama de Regulamentul Consiliului Europei no.58/97 din 20.12.1996, Anexa 2 – Ancheta statistică structurală în întreprinderi şi de acordul între Statele Membre, cu privire la cheltuielile de mediu în sectorul public şi privat, având în vedere hotărârea CAM nr. 9/18.09.2002, emite următorul

ORDIN

Art.1. Obiectul prezentului ordin este de a stabili cadrul metodologic al colectării datelor privind cheltuielile pentru protecţia mediului, de la întreprinderi şi unităţi ale administraţiei publice locale, aliniat la legislaţia şi metodologia Uniunii Europene. Art.2. Metodologia “Cheltuieli pentru protecţia mediului” este prezentată în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.3. Institutul Naţional de Statistică va asigura actualizarea metodologiei în funcţie de alte decizii sau directive ale UE care vor intra în vigoare ulterior. Art.4. (1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de către Direcţia Statisticii Agriculturii şi Mediului. (2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficială din România. Art.5. Începând cu data prezentului ordin, încetează orice dispoziţie contrară.

Preşedinte,

Aurel CAMARA

Page 3: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

1. INTRODUCERE 1.1 Descriere generală

Societatea devine din ce în ce mai conştientă de faptul că mediul înconjurător este o moştenire de mare preţ şi este dispusă să facă sacrificii de dragul mediului. Protecţia mediului este acum tot mai mult integrată în politicile celorlalte domenii cu scopul de a permite o dezvoltare durabilă. Agenţii economici investesc în tehnologii de mediu iar autorităţile publice construiesc facilităţi pentru tratarea şi procesarea deşeurilor. Pe de altă parte adoptarea principiului “poluatorul plăteşte” implică dezvoltarea măsurilor de protecţia mediului.

Statisticile privind protecţia mediului descriu diferitele implicaţii economice ale acestor eforturi şi vor fi utilizate în diverse scopuri: - furnizarea indicatorilor de răspuns din partea societăţii pentru reducerea poluării; - ca bază pentru analiza aplicării principiului “poluatorul plăteşte” şi a efectelor asupra eficienţei activităţii întreprinderii; - analiza cost-eficienţă a noilor reglementări şi politici propuse în domeniul mediului; - estimarea dimensiunii activităţilor de producere a serviciilor şi bunurilor de protecţia mediului. 1.2 Obiective, scop şi acoperire

Obiectivul acestei metodologii este de a facilita colectarea datelor de calitate şi comparabile privind protecţia mediului de la întreprinderi şi unităţi ale administraţiei publice locale.

Scopul principal al metodologiei este de a prezenta variabilele şi sectoarele care sunt subiecte pentru raportare obligatorie ca urmare a Legii Statisticii oficiale, respectiv “Cheltuielile de investiţii şi cheltuielile curente” ale întreprinderilor care desfăşoară activităţi încadrate la diviziunile/clasele CAEN 10-41, 45, 9000, 5157 şi ale unităţilor de administraţie publică locală. De asemenea metodologia include şi o secţiune pentru alţi indicatori care vor fi utilizaţi pentru descrierea şi a altor implicaţii economice ale protecţiei mediului (ex.venituri din protecţia mediului, taxe şi impozite de mediu, etc.). 1.3 Cerinţe de utilizare

Statistica este relevantă dacă răspunde cerinţelor utilizatorilor în termeni de conţinut şi calitate. Potenţialii utilizatori ai informaţiilor privind protecţia mediului sunt:

- Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor; - Ministerul Economiei şi Comerţului; - Ministerul Finanţelor Publice; - Asociaţii industriale şi întreprinderi; - Prefecturi, primării; - Institute de cercetare; - Asociaţii de mediu şi organizaţii neguvernamentale; - Organizaţii internaţionale (EU, OECD, UN); - Publicul larg.

Page 4: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Cerinţele utilizatorilor sunt transpuse în concepte statistice şi concretizate în tabele şi

grafice. Procesul de translatare implică atât cunoaşterea standardelor şi cadrelor statistice disponibile, cât şi asigurarea unui raport corespunzător între costuri, încărcătura statistică a respondenţilor şi beneficiul rezultat din serviciul statistic corespunzător.

1.4 Beneficii potenţiale ale furnizorilor de date Importanţa evidenţierii cheltuielilor pentru protecţia mediului, ca instrument pentru

strategiile de protecţia mediului, a fost recunoscută în ultimii 10 ani atât la nivel macro (naţional) cât şi la nivel micro. La nivel macro, evidenţierea cheltuielilor pentru protecţia mediului reprezintă un domeniu prioritar pentru dezvoltarea unui sistem de conturi satelit legate de conturile naţionale, iar la nivel micro, agenţii economici sunt tot mai mult interesaţi în includerea evaluării costurilor de mediu în procesul de luare a deciziilor. În general, pe plan intern, costurile de mediu sunt încă ascunse în conturile economice generale şi/sau impropriu alocate produselor/proceselor şi/sau neconsiderate în managementul firmei, astfel încât procesul de luare a deciziilor se bazează pe informaţii parţiale, care conduc la variante sub optim. Încercările de a aplica un sistem de evidenţă a cheltuielilor pentru protecţia mediului la nivelul unităţilor, au arătat că, în general, unităţile tind să-şi subestimeze costurile de mediu. Redimensionarea costurilor de mediu, ca urmare a îmbunătăţirii sistemului de evidenţă a cheltuielilor pentru protecţia mediului, poate duce la îmbunătăţirea multor aspecte ale procesului de management al deciziilor, care nu sunt în mod special de mediu şi anume: evaluarea performanţelor unităţii, controlul şi evidenţa operaţiunilor bugetare, stabilirea preţurilor, proiectarea şi urmărirea costurilor, prognozarea cererii, evaluarea investiţiilor şi analiza cost-beneficiu. Pe lângă avantajele care ţin de activitatea economică a unităţii, un sistem de evidenţă a cheltuielilor pentru protecţia mediului permite evaluarea propriilor performanţe de mediu prin utilizarea unor date obiective. De asemenea, o cunoaştere a costurilor de mediu poate îmbunătăţi rezultatele unor decizii specifice, de mediu, cum ar fi: decizii privind managementul deşeurilor, alternative privind prevenirea poluării, etc. Este, de asemenea, posibil ca anumite oportunităţi de generare a veniturilor să rămână neacoperite, în ceea ce priveşte activităţile de protecţie a mediului, cum ar fi, de exemplu, vânzarea produselor secundare provenite de la prelucrarea unor deşeuri sau licenţele de tehnologii curate. O altă cerinţă de dezvoltare a evidenţei cheltuielilor pentru protecţia mediului este dată de procesul de privatizare în care sunt solicitate o serie de informaţii prin care să se probeze practicile de mediu pe care le aplică unitatea. O condiţie fundamentală pentru obţinerea datelor necesare evaluării cheltuielilor pentru protecţia mediului, o constituie buna colaborare dintre autorităţile care colectează datele şi agenţii economici care le furnizează , în cadrul procesului de colectare a datelor.

În primul rând, unităţile de statistică trebuie să urmărească îndeaproape dezvoltarea sistemului de contabilitate a unităţii, în vederea asigurării că noile metodologii adoptate corespund cerinţelor statistice. Metodologia statistică poate determina modificări majore în abordarea evidenţei cheltuielilor pentru protecţia mediului prin informarea detaliată a agenţilor economici despre iniţiativele viitoare de colectare a datelor, indicând anul de referinţă, precum şi variabilele folosite. Conştientizarea necesităţii furnizării datelor specifice către unităţile de statistică poate induce dorinţa agenţilor economici de a adopta criteriile statistice pentru uz intern, atunci când propriile criterii privind elemente suplimentare de cost de mediu nu se regăsesc în aplicarea metodelor statistice. Alternativ, agenţii economici pot

Page 5: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

alege să se alinieze la dorinţa de a obţine date comparabile, exprimată de către acţionari/patroni, prin adoptarea diverselor definiţii şi criterii de clasificare, atât pentru uz intern, cât şi pentru cel extern. În al doilea rând unităţile de statistică trebuie să implice activ agenţii economici în procesul de pregătire a colectării datelor. Agenţii economici pot, de exemplu, să contribuie la proiectarea chestionarelor. Acest lucru este posibil, având în vedere că procesul de colectare a datelor privind cheltuielile de protecţia mediului, este încă la început, iar formatul şi conţinutul chestionarelor şi al definiţiilor se pot schimba relativ simplu.

2. PRECIZĂRI GENERALE ŞI DEFINIŢII PENTRU CHELTUIELILE DE PROTECŢIA MEDIULUI

2.1 Precizări generale

Definirea şi delimitarea cheltuielilor pentru protecţia mediului trebuie făcută astfel încât să se poată obţine o imagine asupra efortului unităţii pentru combaterea presiunilor propriilor activităţi sau a externalităţilor asupra mediului. Pentru aceasta s-a avut în vedere o departajare clară între noţiunea de cost şi de cheltuială, pentru a putea răspunde la următoarele întrebari:

- cât de mult se cheltuie pentru protecţia mediului? - care sunt efectele asupra competitivităţii unităţii? În practica ţărilor cu experienţă în domeniul evidenţierii economice a mediului, există

două modalităţi de exprimare a acestei legături, şi anume: adoptarea indicatorului “costul protecţiei mediului” sau a indicatorului “cheltuieli pentru protecţia mediului”.

Costul protecţiei mediului este o categorie economică universal acceptată şi reprezintă acea parte a utilizărilor care compensează consumul de mijloace de producţie şi forţă de muncă, în condiţiile tehnice, organizatorice şi de gestiune, pentru obţinerea unui serviciu de protecţia mediului. Conţinutul costului este legat de consumul de factori care l-a ocazionat şi care, pentru a putea fi urmărit şi evidenţiat, trebuie să aibă o exprimare valorică. Deci, costul este expresia valorică a tuturor factorilor consumaţi pentru producerea serviciilor de protecţia mediului şi îmbracă forma cheltuielilor suportate de producătorul de servicii de protecţia mediului.

Nu trebuie confundate noţiunile de cost şi cheltuială. Pentru a fi mai concludent putem spune că cheltuiala este sinonimă cu o plată, reprezentînd un flux financiar, iar factorul care hotărăşte că o cheltuială constituie un element de cost este consumul. Cheltuiala poate fi simultană, ulterioară sau anterioară efectuării consumului.

Distincţia dintre cei doi indicatori constă în faptul că la nivelul costului sunt incluse numai consumurile materiale, de capital şi de muncă pentru o perioadă (lună, an), pe când cheltuielile cuprind întregul circuit financiar ocazionat de acţiunile de mediu.

Baza conceptuală a definiţiilor din prezenta metodologie o constituie metodologiile EUROSTAT pentru Sistemul de colectare a informaţiilor economice de mediu (System for Collection of Economic Information on the Environment-SERIEE) şi Contul cheltuielilor pentru protecţia mediului (Environmental Protection Expenditure Account -EPEA).

2.2 Clasificările specifice protecţiei mediului

Caracterizarea acţiunilor de protecţia mediului necesită evidenţierea activităţilor desfăşurate de agenţii economici, care conduc la eliminarea poluării, a mijloacelor cu care se

Page 6: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

realizează aceste activităţi, precum şi a efortului făcut în această direcţie, respectiv a cheltuielilor pentru protecţia mediului. Elaborarea statisticilor de protecţia mediului presupune dezvoltarea unui sistem de clasificare, care să permită culegerea şi furnizarea informaţiilor necesare evaluării gestiunii şi protecţiei mediului prin:

- delimitarea domeniului protecţiei mediului. Această delimitare este în concordanţă cu elementele de mediu, tipurile de poluare sau tehnicile de protecţia mediului utilizate. La delimitarea activităţilor specifice de protecţia mediului s-a avut în vedere definiţia mediului, care include alături de principalii factori de mediu (apă, aer, sol) şi elemente legate de biodiversitate ;

- evidenţierea serviciilor şi a mijloacelor de protecţia mediului. Serviciile de protecţia mediului sunt un rezultat al activităţilor de protecţia mediului şi sunt asociate cu mijloacele de protecţia mediului care, la rândul lor, sunt grupate după modul în care influenţează procesele de producţie şi după elementul de mediu asupra căruia acţionează preponderent;

- identificarea categoriilor de agenţi care efectuează cheltuieli pentru protecţia mediului la nivelul sectorului productiv şi al administraţiei publice. Acestea sunt unităţi de execuţie sau de finanţare a activităţilor specifice de protecţia mediului, care corespund unităţilor instituţionale definite în cadrul Sistemului conturilor naţionale.

2.2.1 Delimitarea activităţilor pentru protecţia mediului Analiza detaliată a activităţilor de producţie economică în strânsă legătură cu impactul

acestora asupra mediului, impune evidenţierea activităţilor de protecţie, denumite în continuare activităţi specifice de protecţia mediului. Această cerinţă este generată, în principal, de faptul că astfel de acţiuni de combatere antrenează costuri legate pe de o parte de protecţia mediului iar, pe de altă parte, legate de repararea pagubelor.

Delimitarea activităţilor de protecţie a mediului se face în funcţie de elementele de mediu, de natura poluării sau de consecinţele pe care le tratează şi de tehnicile utilizate. De asemenea, clasificarea poate fi legată direct de delimitarea mediului având ca obiectiv esenţial, relaţia “Om–Natură”. Această relaţie fiind foarte complexă, clasificarea trebuie făcută în funcţie de mai multe criterii aparţinând în special sferei economice sau ecologice. În acest context, activităţile specifice pentru protecţia mediului pot fi grupate în funcţie de:

- natura poluării sau impactului, asociat la un element de mediu; - operaţiile la care se referă o activitate specifică; - echipamentele utilizate pentru desfăşurarea activităţilor specifice. Prima caracteristică impune o distincţie a activităţilor specifice, legând elementele de

mediu de tipul de poluare, astfel: reducerea emisiilor de substanţe poluante în aer, protecţia apei de suprafaţă, protecţia solului şi a apei subterane, combaterea producerii zgomotului, limitarea degradării biodiversităţii, combaterea producerii de radiaţii.

În funcţie de cea de a doua caracteristică (tipul de activitate desfăşurat) există următoarele activităţi: de prevenire a poluării, de reducere a poluării, de măsurare şi control, de cercetare şi dezvoltare, de instruire, de administrare generală a mediului.

Legat de utilizarea echipamentelor (filtre, cicloane etc.) sau instalaţiilor (staţii de epurare, paravane de zgomot etc.) se pot defini activităţile specifice în funcţie de tipul acestora.

Combinând activităţile specifice prezentate mai sus se poate obţine un cadru de clasificare în următoarea formă:

Page 7: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

• activităţi de prevenire şi combatere a impactelor sistemelor de producţie şi consum, care prin natura lor vizează limitarea efectelor nefaste ale activităţilor economice şi care, la rândul lor, pot fi divizate astfel:

- protecţia calităţii apelor – cuprinde toate activităţile şi măsurile efectuate pentru prevenirea poluării apei de suprafaţă, pentru colectarea şi tratarea apei uzate incluzând şi monitorizarea. Activităţile din această categorie includ ansamblul acţiunilor ce vizează îmbunătăţirea regimului de oxigen în apă, reducerea gradului de eutrofizare (reducerea cantităţilor de nutrienţi descărcaţi în apă, care favorizează dezvoltarea algelor) şi reducerea cantităţilor de micropoluanţi (metale grele, pesticide, substanţe clorurate etc.).

- protecţia calităţii aerului – aceste activităţi specifice constau în măsuri destinate diminuării producerii de poluanţi şi reducerii emisiilor sau concentraţiilor de poluanţi în atmosferă, generaţi de activităţile antropice.

- gospodărirea deşeurilor – deşeurile pot fi generate în timpul prelucrării materiilor prime, utilizării produsului final, precum şi/sau pe parcursul oricărei alte activităţi umane. Astfel deşeurile sunt acele produse care nu mai pot fi utilizate pentru producţie sau consum, ca atare sau transformate şi pe care cel care le-a generat vrea să le înlăture. Gospodărirea deşeurilor se referă la orice activitate al cărei scop este colectarea, transportul, recuperarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; controlul, monitorizarea şi reglementarea producerii, transportului, tratării şi eliminării deşeurilor; prevenirea producerii deşeurilor prin modificări de proces (introducerea tehnologiilor curate) sau modificări legate de folosirea unor produse (adaptate) mai puţin poluante.

- protecţia solului şi a apelor subterane – este definită ca activitate de protecţie a mediului care implică operarea şi întreţinerea instalaţiilor pentru decontaminarea solurilor poluate şi curăţirea apelor subterane. Sunt incluse, de asemenea activităţile de prevenire a poluării prin infiltraţie.

- reducerea zgomotelor şi vibraţiilor – se referă la orice activitate efectuată pentru reducerea zgomotelor şi vibraţiilor, în scopul protejării persoanelor şi construcţiilor. Sunt incluse atât măsuri de prevenire prin modificări de proces la sursă cât şi construirea şi instalarea de mijloace tehnice anti-zgomot/vibraţii.

• activităţi de protecţie a patrimoniului natural, detaliate astfel: - conservarea speciilor de faună şi floră; - prevenirea ecologică a accidentelor naturale (menţinerea factorilor naturali); - amenajarea zonelor naturale protejate; - acţiuni de restaurare a peisajelor, protecţia şi restaurarea situ-rilor naturale.

• alte tipuri de activităţi, cum ar fi: - cercetare - dezvoltare; - administrare generală a mediului; - instruire.

O prezentare detaliată a clasificării statistice a activităţilor pentru protecţia mediului (CSAPM) este redată în anexa 1. Această clasificare a fost pusă la punct pe baza Clasificării statistice a activităţilor şi cheltuielilor pentru protecţia mediului (Classification of Environmental Protection Activities – CEPA 2000), elaborată de Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite şi recunoscută ca un standard internaţional. 2.2.2 Produse conexe şi adaptate

Prin definiţie, activităţile specifice de protecţia mediului produc numai servicii

specifice. Există, totuşi, activităţi care pot genera producţie de bunuri a căror utilizare serveşte scopurilor protecţiei mediului, deşi nu reprezintă activităţi specifice. Acestea pot fi

Page 8: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

utilizate pentru consumul final sau intermediar, sau pentru formarea brută de capital. Astfel de produse se numesc produse conexe. În categoria produselor conexe pot fi evidenţiate următoarele:

- convertoare catalitice pentru protecţia aerului; - fose septice, produse biologice pentru fose septice în vederea reducerii poluării

solului; - saci, lăzi de gunoi, containere pentru deşeuri; - paravane pentru diminuarea zgomotului. Pe lângă produsele conexe există produsele adaptate. Acestea, deşi nu sunt rezultatul

unor activităţi specifice, sunt mai puţin poluante şi în acelaşi timp, consumul lor este mai mic decât al produselor echivalente. Se pot exemplifica următoarele produse adaptate: combustibilul desulfurizat, benzina fără plumb etc. Este important de notat că produsele adaptate sunt definite în relaţie cu poluarea, în utilizare sau într-o anumită fază a ciclului de viaţă a produselor. Produsele care sunt mai puţin poluante în faza de industrializare nu sunt considerate ca produse adaptate, în timp ce modificările care au drept scop reducerea poluării în cursul industrializării (în general activităţi auxiliare) sunt considerate drept activităţi specifice. De asemenea, sunt considerate drept activităţi specifice şi modificările proceselor de producţie, în ideea de a utiliza produse adaptate. Între produsele conexe şi cele adaptate există o deosebire, în sensul că ultimele trebuie să aibă drept referinţă un produs echivalent (cel puţin teoretic) pentru comparaţie, a cărui utilizare primară nu are o implicaţie în protecţia mediului. Corespondenţa cu cheltuielile pentru protecţia mediului este ceea ce reprezintă extra-cost în comparaţie cu un produs echivalent normal, care oferă o utilitate similară. Pe de altă parte, produsele conexe sunt destinate numai protecţiei mediului, fapt pentru care se consideră cheltuieli pentru mediu costul integral al utilizării acestora.

2.2.3 Clasificarea serviciilor pentru protecţia mediului

Serviciile pentru protecţia mediului sunt un rezultat al activităţilor specifice de

protecţia mediului, executate ca activităţi principale, secundare sau auxiliare. Sistemul de clasificare urmăreşte, pe de o parte, criteriile folosite la clasificarea activităţilor specifice de protecţia mediului iar, pe de altă parte, criteriile utilizate la clasificare serviciilor de către contabilitatea naţională.

În funcţie de prima categorie de criterii, serviciile se grupează astfel:

- servicii pentru protecţia calităţii aerului; - servicii pentru managementul apelor uzate; - servicii pentru managementul deşeurilor; - servicii pentru protecţia solurilor şi a apelor subterane; - servicii pentru conservarea biodiversităţii; - servicii de monitoring, evaluare şi analiză; - servicii de cercetare şi dezvoltare în domeniul mediului; - servicii de administrare generală a mediului.

Cea de a doua categorie de criterii determină următoarea grupare: - servicii comerciale (serviciile ce fac obiectul vînzării şi cumpărării pe piaţă); - servicii necomerciale (serviciile care nu sunt destinate pieţii).

Page 9: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

2.2.4. Clasificarea mijloacelor pentru protecţia mediului Activităţile de protecţia mediului sunt executate cu mijloace specifice acestui

domeniu, care includ: echipamente, utilaje, instalaţii, proceduri, tehnologii. Criteriile după care se clasifică mijloacele de protecţia mediului ţin cont de elementul de mediu asupra căruia acţionează preponderent, precum şi de modul în care este influenţat procesul de producţie.

Primul criteriu de clasificare permite o grupare a mijloacelor în funcţie de elementele de mediu pentru care se urmăreşte reducerea sau eliminarea impactelor negative. Astfel, există mijloace tehnice cu ajutorul cărora se realizează: controlul poluării aerului, administrarea apelor uzate, administrarea deşeurilor, remedierea şi curăţirea solului, combaterea zgomotului.

Al doilea criteriu permite realizarea legăturii între mijloace şi procesul de producţie, determinând următoarele categorii de mijloace de protecţia mediului: • adăugate ("end of pipe"). Aceste mijloace sunt situate la sfârşitul procesului de producţie

(nu influenţează producţia) şi au ca scop reducerea evacuărilor de substanţe poluante rezultate din procesul de producţie şi nu sunt strict legate de un anumit proces de producţie (ex. filtre);

• integrate în proces (în ciclul de producţie). Aceste mijloace conduc la adaptarea sau schimbarea unui proces sau a unei instalaţii de producţie, astfel încât să genereze mai puţine emisii poluante sau deşeuri, fie prin modificarea echipamentelor de producţie existente cu scopul explicit de a reduce substanţele poluante produse, fie prin înlocuirea unui echipament de producţie cu unul nou cu efecte directe şi evidente în îmbunătăţirea performanţelor industriale ale procesului de producţie, care contribuie în acelaşi timp la reducerea poluării.

Acţiunea combinată a celor două categorii de criterii de clasificare este prezentată detaliat în Anexa 2.

2.2.5. Clasificarea unităţilor implicate în activităţile de protecţia mediului Unităţile producătoare de servicii de protecţia mediului pot fi întreprinderi sau secţii,

care desfăşoară o activitate de protecţia mediului ca activitate principală sau ca activitate secundară la o activitate economică principală, alta decât de cea de protecţia mediului. De asemenea, tot unităţi producătoare sunt considerate şi unităţile care execută o activitate economică principală sau secundară poluatoare şi ca urmare, trebuie să desfăşoare o activitate de protecţia mediului necesară limitării efectelor negative ale propriei activităţi economice.

Unităţile sau grupele de unităţi implicate în activităţile de protecţia mediului sunt identificate în funcţie de poziţia lor faţă de protecţia mediului astfel:

• Unităţi utilizatoare şi/sau beneficiare. Acestea sunt unităţi care:

- utilizează servicii de protecţia mediului, produse conexe şi adaptate sub forma consumului final sau al consumului intermediar;

- fac investiţii pentru a produce servicii de protecţia mediului; - beneficiază de transferuri specifice pentru protecţia mediului. Categoria utilizatorilor de servicii de protecţia mediului cuprinde: - producătorii de servicii de protecţia mediului care aparţin fie administraţiei

publice, în calitate de consumator colectiv, fie sectorului productiv când folosesc propriile servicii;

- unităţi care cumpără servicii de protecţia mediului;

Page 10: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

- gospodăriile populaţiei în calitate de consumatori finali. • Unităţi producătoare de servicii de protecţia mediului. Această categorie de unităţii

poate fi detaliată, astfel: - producători specializaţi care execută o activitate de protecţia mediului ca o

activitate principală; - producători nespecializaţi care execută o activitate de protecţia mediului ca

activitate secundară sau auxiliară activităţii sale principale; • Unităţi finanţatoare care finanţează direct sau indirect protecţia mediului. Această

categorie cuprinde: - unităţi ale administraţiei publice, care finaţează propriile activităţi specifice sau

fac transferuri (subvenţii); - producători de servicii specifice comerciale din sectorul productiv, care îşi

finanţează propriile activităţi; - gospodăriile populaţie, care cumpără servicii de protecţia mediului. Această detaliere funcţională a unităţilor implicate în activităţile de protecţia mediului

corespunde unităţilor instituţionale definite în cadrul central al contabilităţii naţionale, ceea ce înseamnă că sunt compuse dintr-o unitate omogenă, în cazul în care activitatea de protecţia mediului este activitatea principală, sau reprezintă o parte a unităţii omogene, în cazul în care activitatea de protecţia mediului este o activitate secundară sau auxiliară, dispun de o contabilitate proprie şi sunt angajate în activităţi economice.

Tipologia unităţilor este efectuată în funcţie de clasificările împrumutate, de asemenea, din contabilitatea naţională şi pe care le menţionăm mai jos.

Sectorul administraţiei publice: cuprinde toate unităţile instituţionale care produc

servicii necomerciale de protecţia mediului, destinate colectivităţii sau subvenţionarea acestora . Acest sector cuprinde:

- unităţi ale administraţiei publice (altele decât întreprinderile publice constituite în societăţi comerciale), care administrează şi finanţează un ansamblu de activităţii de protecţia mediului, destinate consumului colectiv;

- organizaţii fără scop lucrativ cu personalitate juridică ale căror funcţii principale constau în producerea de servicii necomerciale de protecţia mediului şi ale căror resurse principale, altele decât cele care rezultă din vânzări, provin din vărsăminte efectuate prin unităţile administraţiei publice; - unităţi de învăţământ care asigură formarea de specialişti în domeniul mediului.

Sectorul administraţiei publice este împărţit în două subsectoare: - administraţia centrală care cuprinde organele administraţiei de stat şi organisme centrale ale căror competenţe sunt extinse pe întreg teritoriul ţării;

- administraţia locală care cuprinde toate unităţile administraţiei publice ale căror competenţe privesc nivelele administrative locale.

Sectorul productiv sau “întreprinderi” cuprinde unităţi instituţionale care produc servicii de protecţia mediului, grupate astfel:

- producători specializaţi de servicii specifice de mediu, reprezentând acele unităţi care au ca obiect de activitate principală o activitate de protecţia mediului şi care se regăsesc în clasificarea CAEN Rev. 1 la clasele: 3710 “recuperarea deşeurilor şi resturilor metalice reciclabile”; 3720 “recuperarea deşeurilor şi resturilor nemetalice reciclabile”; 9000 “eliminarea deşeurilor şi a apelor uzate; asanare, salubritate şi activităţi similare”. Aceste unităţi se mai pot regăsi în următoarele clase CAEN: 0201 “silvicultură şi exploatare

Page 11: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

forestieră”; 7310 “cercetare-dezvoltare în ştiinţe tehnice şi naturale”;7430 “activităţi de testări şi analize tehnice”; 7470 “activităţi de întreţinere şi curăţare a clădirilor”; 7525 “ activităţi de protecţie civilă”; 4511 “demolarea construcţiilor, terasamente şi organizare de şantier”; 5020 “întreţinerea şi repararea autovehiculelor”; 4100 “captarea, tratarea şi distribuţia apei”; 5157 “comerţ cu ridicata al deşeurilor şi resturilor”; 9253 “activităţi ale grădinilor botanice şi zoologice şi ale rezervaţiilor”.

- producători nespecializaţi, reprezentând acele unităţi care au ca obiect principal alte activităţi decât cea de protecţia mediului, dar sunt obligate să desfăşoare astfel de activităţi pentru a preîntâmpina eventuale prejudicii aduse mediului. Aceste unităţi se pot regăsi în clasele CAEN de la 10 la 36 şi 40, denumite “industrii” şi 45 „construcţii”.

Sectorul gospodăriile populaţiei cuprinde grupuri mici de persoane care împart aceeaşi locuinţă şi care consumă un anumit tip de bunuri şi servicii individuale şi colective. În sistemul de analiză preconizat, gospodăriile nu apar ca producători specializaţi de servicii de protecţia mediului. În calitate de utilizatori, gospodăriile consumă servicii de protecţia mediului cum ar fi: serviciile de salubritate, epurarea apelor uzate etc. şi pot beneficia şi de transferuri pentru unele produse specifice pe care le consumă.

2.3 Definirea cheltuielilor pentru protecţia mediului

Cheltuielile pentru protecţia mediului reflectă fluxurile financiare alocate de un

întreprinzător (administraţie publică, agent economic, gospodărie individuală) pentru acţiuni care au ca scop prevenirea, reducerea sau stoparea pagubelor aduse mediului. Cheltuielile pentru protecţia mediului au referinţă la activităţile prezentate la pct.2.2 şi reprezintă o sumă a cheltuielilor de capital şi a cheltuielilor curente.

2.3.1. Investiţiile pentru protecţia mediului Investiţiile pentru protecţia mediului includ toate cheltuielile de capital legate de

protecţia mediului (implicând metode, procese, tehnologii, echipamente sau părţi din acestea) al căror scop principal este colectarea, tratarea, monitorizarea şi controlul, reducerea, prevenirea sau eliminarea poluanţilor sau poluării sau a altor degradări ale mediului, rezultate din activitatea operativă a unităţilor. Totalul investiţiilor este constituit din suma investiţiilor necesare reducerii evacuărilor de substanţe poluante rezultate din procesul de producţie şi tratarea poluării denumită protecţia mediului la sfârşitul procesului de producţie şi prevenirea poluării denumită protecţia mediului integrată în procesul de producţie.

Definiţia investiţiilor se bazează pe standardele de contabilitate aplicate agenţilor economici şi se referă, în principal, la investiţiile brute în bunuri tangibile şi la alte cheltuieli de capital.

Bunurile de capital tangibile sunt: construcţii/terenuri, maşini/echipamente, mijloace de transport noi sau existente, cumpărate de la terţi sau produse pentru utilizări proprii cu scopul de protecţie a mediului, având o durată de funcţionare mai mare de un an. Acestea includ şi terenurile pe care sunt amplasate construcţiile, precum şi adăugările, renovările şi îmbunătăţirile care prelungesc durata de funcţionare sau cresc capacitatea de utilizare a echipamentelor.

Investiţiile brute vor fi raportate în aceeaşi perioadă cu cea utilizată în contabilitatea financiară. Investiţiile brute în bunuri tangibile vor fi evaluate astfel:

- achiziţiile de bunuri vor fi evaluate la preţul de achiziţie, care include taxele de transport şi alte costuri ale proprietarului legate de achiziţii;

Page 12: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

- bunurile tangibile proprii vor fi evaluate la preţul de cost; - investiţiile adăugate vor fi diminuate cu valoarea rezultată din eventualele

dezmembrări valorificate. Nu se includ la investiţii, achiziţiile de mici echipamente care nu sunt capitalizate şi costurile curente de întreţinere a bunurilor tangibile.

Alte cheltuieli de capital cuprind unele investiţii în bunuri intangibile sau bunuri financiare utilizate pentru protecţia mediului, care sunt capitalizate şi evidenţiate ca atare în conturile întreprinderilor.

2.3.1.1 Investiţii pentru protecţia mediului la sfârşitul procesului de producţie Investiţiile incluse la această grupă sunt definite ca sumă a cheltuielilor de capital

efectuate pentru: metode, tehnologii, procese sau echipamente necesare colectării şi înlăturării poluării sau poluanţilor (ex. emisii în aer, efluenţi sau deşeuri solide) după producerea lor, prevenirea împrăştierii şi măsurarea nivelului poluării, tratarea şi evacuarea poluanţilor produşi prin activităţile operative ale întreprinderiilor. Acestea reprezintă componente suplimentare la echipamentele existente care permit colectarea sau extragerea poluanţilor (ex. filtre, staţii de epurare) şi care nu influenţează funcţiile procesului de producţie. Din această cauză sunt denumite investiţii pentru protecţia mediului la sfârşitul procesului de producţie.

Exemple de investiţii pentru protecţia mediului la sfârşitul procesului de producţie: • protecţia aerului - diverse tipuri de filtre, scrubere, cicloane, centrifuge,

echipamente pentru tratarea gazelor de proces, echipamente de măsurare; • gestiunea apelor uzate - staţii de epurare (mecanice, chimice, biologice etc.),

tancuri pentru colectarea apelor uzate, separatoare de ulei, bazine de sedimentare, bazine de neutralizare etc., instalaţii pentru tratarea nămolurilor;

• gestiunea deşeurilor - echipamente de stocare, colectare, tratare (ex. vehicule speciale, containere etc.), echipamente pentru tratarea deşeurilor,

• protecţia solului - echipamente pentru protecţia solului poluat etc.; • alte activităţi - diferite materiale pentru reducerea zgomotului, plantaţii de

protecţie etc.

2.3.1.2 Investiţii pentru protecţia mediului integrate în procesul de producţie (investiţii preventive)

Această categorie de investiţii implică schimbări în producţie, în procesele de operare

pentru prevenirea sau reducerea poluării la sursă. Investiţiile pentru protecţia mediului integrate în procesul de producţie, regăsite sub denumirea de investiţii în “tehnologii curate”, însumează cheltuielile de capital pentru adaptarea sau realizarea de noi metode, tehnologii, procese, echipamente destinate prevenirii sau reducerii cantităţii de poluanţi la sursă.

Există două tipuri de investiţii preventive: identificate separat sau integrate. Investitiile identificate separat includ: metode, procese, tehnologii, echipamente

destinate în exclusivitate protecţiei mediului, cheltuielile respective fiind raportate ca investiţii de protecţia mediului integrate.

Investiţii integrate includ: metode, procese, tehnologii, echipamente care sunt integrate cu alte activităţi operative, fapt pentru care sunt mai greu de identificat ca o componentă de prevenire a poluării. În această situaţie numai o parte din investiţii va fi raportată ca investiţii pentru protecţia mediului. Această parte corespunde cu cheltuielile adiţionale ocazionate de realizarea obiectivului de protecţia mediului vis-a-vis de o altă componentă care nu are

Page 13: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

această funcţie. Pentru determinarea cheltuielilor adiţionale se consideră tehnologia fără funcţie de mediu ca fiind tehnologie de referinţă iar extracostul generat de funcţia de mediu va fi raportat drept investiţii de protecţia mediului.

Identificarea investiţiilor integrate se poate face în două moduri:

a) situaţia în care eficienţa tehnologiilor, din punct de vedere al obiectivului de producţie, este aceeaşi, spre exemplu întreprinderea investeşte într-o maşină pentru obţinerea produsului “x”. Randamentul acestei maşini constă în obţinerea unei cantităţi de produs pe oră. Presupunem că există două maşini cu acelaşi randament din punct de vedere al producţiei dar cu un potenţial de emisii de substante poluante diferit:

- prima maşină are un cost unitar de 10.000 lei şi un volum de emisii de 0,7 kg pe unitatea de produs;

- a doua maşină are un cost unitar de 15.000 lei şi un volum de emisii de 0,3 kg pe unitatea de produs;

Dacă este achiziţionată prima maşină nu se vor raporta investiţii pentru protecţia mediului (IPM), iar dacă se achiziţionează a doua maşină se va face raportarea urmărind următorul calcul: IPM =Cost unitar maşina 2-Cost unitar maşina1=15.000-10.000=5.000 lei pe unitatea de produs. b) situaţia in care eficienţa tehnologiilor nu este aceeaşi, respectiv, randamentele din punct de vedere al producţiei, al costurilor şi al mediului sunt diferite:

- prima maşină are un cost unitar de 10.000 lei şi un cost total de operare de 5.000lei. Maşina produce 100 unităţi pe oră şi un volum de emisii de 0,7 kg pe unitatea de produs;

- a doua maşină are un cost unitar de 15.000 lei şi un cost total de operare de 3.000lei. Maşina produce 110 unităţi pe oră şi un volum de emisii de 0,3 kg pe unitatea de produs.

Pentru această situaţie alegerea unei dintre maşini se face în funcţie de un criteriu de eficienţă care poate fi:

- dacă se doreşte numai extinderea capacităţii de producţie, se va achiziţiona maşina 2 indiferent de consideraţiunile de mediu şi nu se vor raporta investiţii pentru protecţia mediului;

- dacă întreprinderea este interesată mai mult în consideraţiile de mediu ca urmare a unei posibile reglementări asupra emisiilor produse de cele două maşini, se vor raporta investiţii pentru protecţia mediului calculate ca extracost între costurile unitare ale celor două maşini, respectiv:

IPM = Cost unitar maşina 2-Cost unitar maşina1=15.000-10.000=5.000 lei pe unitatea de produs. Această suma va fi influenţată şi de reducerea costurilor de operare înregistrate la maşina 2. Exemple de investiţii pentru prevenirea poluării în diferite domenii: • Protecţia aerului: sisteme pentru recircularea gazelor de proces, adaptarea proceselor de

producţie pentru utilizarea de materii prime mai puţin poluante, procese modificate în ceea ce priveşte tehnologia de combustie (ex. benzina fără plumb etc.);

• Protecţia apei: sisteme închise de răcire, modificări de procese pentru evacuare de apă uzată mai puţin poluantă, adaptarea instalaţiilor pentru reducerea evacuărilor;

• Gestiunea deşeurilor: procese prin care se creşte gradul de recuperare şi reciclare în procesul de producţie, măsuri de reducerea utilizării de materii prime etc.

Page 14: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

2.3.2 Cheltuieli curente pentru protecţia mediului

Cheltuielile curente pentru protecţia mediului cuprind acele cheltuieli care sunt

necesare pentru operarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor; pentru colectarea, tratarea, monitorizarea şi controlul, reducerea, prevenirea sau eliminarea poluanţilor sau a altor degradări ale mediului rezultate din activitatea operativă a unităţilor. Se mai includ şi cheltuielile care nu sunt legate direct de procesul de producţie, dar care au ca scop furnizarea de servicii de mediu (coordonare, cercetare, managementul deşeurilor, apelor uzate etc.). Astfel, cheltuielile curente includ atât cheltuielile pentru producerea serviciilor cât şi pentru achiziţionarea de servicii de mediu. Nu se includ amortizările pentru echipamente, utilaje şi instalaţii de mediu, plăţile de taxe, impozite care nu sunt legate de achiziţia unui serviciu de mediu.

Definiţia cheltuielilor are la bază standardele contabile aplicate de întreprinderi conform Legii Contabilităţii şi constau în costuri de personal, energie, materiale, servicii de cercetare-dezvoltare. Acestea corespund costurilor de operare şi desfăşurare a activităţilor proprii, considerate cheltuieli interne şi achiziţia de servicii de protecţia mediului de la terţi considerate cheltuieli externe.

2.3.2.1 Cheltuielile curente interne cuprind cheltuielile curente efectuate pentru activităţi proprii de protecţia mediului, executate de către personalul unităţii. Totodată cheltuielile curente vor fi grupate în două categorii în funcţie de natura şi felul activităţii şi anume: cheltuielile curente pentru mijloace tehnice adăugate la sfârşitul procesului de producţie şi cheltuielile curente pentru mijloace tehnice integrate în procesul de producţie.

Pentru mijloace tehnice adăugate la sfârşitul procesului de producţie Cheltuieli curente ocazionate de funcţionarea mijloacelor tehnice adăugate la sfârşitul

procesului de producţie cuprind cheltuielile pentru personalul care exploatează, repară sau întreţin echipamentele, utilajele sau instalaţiile de mediu, pentru consumul intermediar (materiale consumabile, achiziţie de materii prime şi materiale directe, consum de apă şi energie, alte cheltuieli materiale, întreţinere şi reparaţii, închirieri de maşini, utilaje şi mijloace de transport). Nu se include amortizarea mijloacelor fixe întrucât se raportează la valoarea investiţiilor.

Pentru mijloace tehnice integrate în procesul de producţie Parte din cheltuielile curente ocazionate de funcţionarea mijloacelor tehnice integrate,

poate fi estimată fie ca diferenţa de cost comparativ cu o alternativă disponibilă, fie pe baza ponderii costurilor aferente componentelor de mediu în costurile totale. Cuprind extracosturile de personal, extracosturile de consum intermediar sau alte extracosturi. Nu se include amortizarea mijloacelor fixe întrucât se raportează la valoarea investiţiilor.

2.3.2.2 Cheltuielile curente externe cuprind cheltuieli pentru servicii de protecţia mediului cumpărate de la terţi (inclusiv studii de protecţia mediului, analize de laborator etc.), precum şi taxele plătite cu titlu de mediu.

Delimitarea cheltuielilor interne şi externe este necesară pentru calculul indicatorilor agregaţi la nivelul diferitelor sectoare şi al economiei naţionale, evitându-se dubla înregistrare. Astfel, cheltuielile externe ocazionate de achiziţia de servicii pentru unele unităţi sunt înregistrate drept cheltuieli interne la unitătile producătoare de servicii.

Page 15: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Identificarea cheltuielilor curente se face urmărind următoarele criterii: a) pentru producătorii specializaţi: toate cheltuielile curente (mai puţin amortizarea) ale

unităţii sunt considerate cheltuieli de protecţia mediului; b) pentru producătorii nespecializaţi există următoarele situaţii:

b1) pentru un mijloc tehnic destinat în exclusivitate protecţiei mediului: toate cheltuielile curente (mai puţin amortizarea) ocazionate de funcţionarea mijlocului tehnic respectiv; b2) pentru un mijloc tehnic care pe lângă funcţia de producţie de bază îndeplineşte şi funcţii de protecţia mediului (ex. mijloc tehnic integrat), toate extracosturile curente generate de funcţia de mediu; b3) când nu pot fi individualizate cheltuielile curente la nivelul fiecărui mijloc tehnic se estimează un procent al activităţilor de protecţia mediului la nivelul unităţii, care se aplică la totalitatea cheltuielilor curente ale unităţii (mai puţin amortizarea).

Page 16: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

2.4. Definirea altor variabile legate de protecţia mediului În domeniul protecţiei mediului fluxurile de execuţie a cheltuielilor nu sunt identice cu

fluxurile de finanţare. Pentru evidenţierea corespunzătoare a acestor fluxuri este necesară colectarea şi a altor date cu caracter economic care privesc protecţia mediului. Astfel, legat de finanţarea protecţiei mediului sunt variabile care privesc veniturile obţinute ca urmare a realizării serviciilor de protecţia mediului şi subvenţiile de la buget pentru aceste activităţi. De asemenea, legat de execuţia cheltuielilor pentru protecţia mediului sunt variabile care privesc taxele şi impozitele de mediu. Unele din aceste variabile fac obiectul prelucrării în multe ţări, definiţiile utilizate fiind cele agreate pe plan internaţional.

2.4.1 Veniturile din activităţi de protecţia mediului

Există mai multe categorii de venituri, care rezultă din:

- prestarea de servicii la terţi, constând în servicii de protecţia mediului realizate de o întreprindere în beneficiul altor unităţi;

- obţinerea unor produse derivate care au valoare economică ca urmare a vânzării sau utilizării interne (ex. energia electrică obţinută prin incinerarea deşeurilor, materiale recuperate prin activităţile de managementul deşeurilor);

- îmbunătăţirea performanţelor economice combinate cu performanţele de mediu (economii la cheltuieli curente prin reducerea taxelor, a costurilor serviciilor ca rezultat al reducerii cantităţii de deşeuri, de emisii de substanţe poluante etc.);

- creşterea vânzărilor ca urmare a îmbunătăţirii imaginii întreprinderii prin desfacerea de produse ecologice.

2.4.2 Subvenţii publice

Reprezintă suportul financiar primit de la bugetul public pentru realizarea activităţilor de

protecţia mediului, diferenţiat pe domenii de protecţia mediului (aer, apă, deşeuri, sol şi apă subterană, zgomot şi vibraţii, protecţia resurselor naturale şi biodiversitate, altele) şi destinaţie (pentru investiţii sau cheltuieli curente). Acestea constituie parte a cheltuielilor finanţate de sectorul plătitor şi care reduc finanţarea la sectorul primitor.

2.4.3 Finanţări externe nerambursabile Includ toate tipurile de transferuri pentru finanţarea cheltuielilor pentru protecţia mediului

în România, cu caracter nerambursabil (ex. finanţări de la organisme internaţionale, etc.).

Page 17: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

3. METODOLOGIA DE COLECTARE ŞI PRELUCRARE A DATELOR Colectarea datelor privind cheltuielile de protecţia mediului trebuie privită ca o activitate

integratoare a cerinţelor de reprezentare statistică a protecţiei mediului şi a intereselor întreprinderilor în evaluarea propriilor performanţe de mediu. Succesul unei astfel de activităţi decurge din modul în care se realizează o integrare a potenţialelor beneficii ale întreprinderilor, ce decurg din colectarea datelor privind cheltuielile de mediu, în modul de reflectare a eficienţei măsurilor de protecţia mediului. În practică, chiar dacă evaluarea mediului şi a efectelor politicilor de mediu este dificilă, utilizarea datelor privind cheltuielile de protecţia mediului poate orienta managementul general al unităţii prin furnizarea unor indicaţii asupra beneficiilor de mediu rezultate în urma unei politici combinate economie-mediu.

3.1. Descrierea surselor de date

Culegerea informaţiilor necesare elaborării indicatorilor de cheltuieli pentru protecţia

mediului presupune adoptarea unei grile de colectare a datelor de bază, care să asigure calitatea informaţiilor obţinute (relevanţă, acurateţe, comparabilitate, coerenţă, claritate).

Această grilă acoperă două principale sisteme de colectare şi tratare a datelor asociate la cele două sectoare instituţionale importante, administraţia publică şi sectorul “întreprinderi”.

3.1.1 Colectarea datelor din administraţia publică Pentru colectarea datelor din unităţile de administraţie publică se utilizează evidenţa

contabilă specifică acestei categorii de unităţi. Pentru activităţile de protecţia mediului care sunt individualizate în evidenţa contabilă, se preiau sumele ca atare (cheltuieli pentru salubritate, epurarea apelor, canalizare etc.). Pentru situaţiile în care aceste activităţi nu sunt nominalizate, se face o estimare a ponderii activităţilor de protecţia mediului în totalul activităţii, pondere care se aplică cheltuielilor totale ale unităţii. Un punct esenţial în tratarea datelor din administraţia publică îl reprezintă clasificarea producătorilor sau a finanţatorilor şi identificarea acestora pentru determinarea colectivităţii statistice.

Populaţia care face obiectul anchetei statistice privind cheltuielile de protecţia mediului, la nivelul unităţilor de administraţie publică locală, o constituie totalitatea unităţilor teritoriale de administraţie publică incluse la CAEN 75 “Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public” [primăriile orăşeneşti (municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti, oraşe) şi comunale, alte unităţi teritoriale]. Pentru unităţile de administraţie publică centrală, populaţia este constituită din totalitatea titularilor evidenţiaţi în Bugetul de stat, la capitolul “Mediu şi Ape”, iar colectarea datelor se va face direct din execuţia bugetară, fără a se utiliza un chestionar. Unitatea de observare statistică este reprezentată de unitatea teritorială de administraţie publică. La nivelul unităţilor de administraţie publică locală se realizează cercetare statistică exhaustivă.

3.1.2 Colectarea datelor de la sectorul productiv “întreprinderi”

În vederea dezvoltării unui sistem de anchete pentru colectarea datelor privind

Page 18: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

cheltuielile de protecţia mediului în sectorul productiv sau “întreprinderi”, trebuie parcurse următoarele etape: identificarea unităţilor care desfăşoară activităţi specifice de protecţia mediului, clasificarea întreprinderilor după gradul de specializare, construirea unei baze de sondaj corespunzătoare, stabilirea unei legături între întreprinderile identificate şi poziţia acestora în Registrul statistic al întreprinderilor. Sistemul de colectare a datelor derivă din clasificarea producătorilor de servicii de protecţia mediului, prezentată în capitolul 2.3.

3.1.2.1 Populaţia statistică

Sursele pentru identificarea, selectarea şi actualizarea colectivităţii statistice sunt: Registrul statistic al întreprinderilor (REGIS), inventarul producătorilor de servicii de protecţia mediului realizat în anul 2001, Registrul comerţului şi rezultatele anchetei statistice privind cheltuielile de protecţia mediului din anul anterior.

Au fost identificate 2 categorii de unităţi: - producători specializaţi - unităţi care execută o activitate de protecţia mediului ca

activitate principală ; - producători nespecializaţi - unităţi care efectuează o activitate de protecţia

mediului ca activitate secundară sau auxiliară activităţii lor principale, alta decât una de protecţia mediului.

Pentru determinarea categoriilor de activităţi incluse în anchetă şi gruparea unităţilor în funcţie de aceste activităţi s-a utilizat Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.1), aprobată prin HG nr. 656/06.10.1997 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 bis/05.11.1997, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul Preşedintelui INS nr.601/2002, punctul „Definiţia activităţilor”- paragraful „Activitate principală”, precum şi Sistemul de Clasificări Statistice în Domeniul Protecţiei Mediului promovat prin Ordinul comun al Preşedintelui Institutului Naţional de Statistică (nr. 361/02.10.2000) şi al Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului (nr. 1420/06.10.2000).

Astfel, categoriile de activităţi incluse în anchetă aparţin următoarelor diviziuni şi clase CAEN: • producătorii specializaţi cuprind: unităţi pentru recuperarea deşeurilor şi resturilor de

materiale reciclabile (diviziune CAEN 37); unităţi pentru captarea, tratarea şi distribuţia apei (diviziune CAEN 41); unităţi pentru comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor (clasa CAEN 5157); unităţi pentru eliminarea deşeurilor şi a apelor uzate; asanare, salubritate şi activităţi similare (diviziune CAEN 90);

• producătorii nespecializaţi cuprind: unităţi economice din industria extractivă, prelucrătoare şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă (diviziunile CAEN 10-40, exclusiv diviziunile şi clasele menţionate la grupa producătorilor specializaţi); unităţi din construcţii (diviziune CAEN 45).

3.1.2.2 Unitatea de observare statistică Unitatea de observare statistică este definită pe baza a 3 criterii: - criteriul legal şi organizaţional (unităţi, persoane juridice organizate pe baza Legii

31/1990); - criteriul geografic (o unitate trebuie să aibă o referinţă geografică); - criteriul de activitate (o unitate care produce bunuri sau servicii inclusă la una din

clasele cuprinse în CAEN Rev.1).

Page 19: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Alegerea unităţii de observare statistică se face în funcţie de tipul de analiză cerut de diferţi utilizatori, consideraţiile tehnice de construire a REGIS-ului şi posibilităţile de răspuns la problemele specifice ale cheltuielilor pentru protecţia mediului. Pe baza acestor considerente unitatea de observare statistică este întreprinderea care desfăşoară activităţi de protecţia mediului ca activităţi principale, secundare sau auxiliare.

Întreprinderea este definită ca fiind cea mai mică unitate legal constituită care dispune de autonomie decizională (are personalitate juridică, ţine contabilitate proprie şi întocmeşte bilanţ contabil pe care îl depune la organele financiare teritoriele ale Ministerului Finanţelor Publice) şi este organizată ca să desfăşoare în unul sau mai multe locuri, una sau mai multe activităţi specifice de protecţia mediului. Activităţile de protecţie a mediului, desfăşurate la nivelul agenţilor economici, corespund la trei tipuri diferite de activităţi de producţie şi anume: activităţi de producţie principale, activităţi secundare şi activităţi auxiliare sau interne.

Activităţile de protecţie a mediului pot constitui activităţi de producţie principale atunci când acestea reprezintă obiectul principal de producţie al întreprinderii. Aceste activităţi pot avea ca rezultat, servicii de mediu, care la rândul lor pot fi comercializate sau nu, către alte întreprinderi sau populaţie.

Activităţile de protecţia mediului pot constitui activităţi secundare ale întreprinderilor. În acest caz, rezultatele acestor activităţi constau în general în servicii comerciale sau necomerciale realizate pe lângă produsele principale ale unităţilor. De exemplu, o întreprindere industrială are o staţie de epurare a apelor uzate a cărei capacitate permite şi epurarea apelor reziduale ale unei alte întreprinderi învecinate. Aceste activităţi de protecţia mediului, în calitate de producţie secundară sunt asociate la ramura de activitate căreia îi aparţine întreprinderea respectivă în funcţie de obiectul ei principal de activitate.

Activităţile de protecţia mediului pot, de asemenea, să fie activităţi auxiliare ale întreprinderilor. În acest caz, ele nu servesc decât cerinţelor interne ale întreprinderilor şi deci nu fac obiectul pieţii, lucru pentru care se mai numesc şi activităţi interne de protecţia mediului.

Pentru a evalua incidenţa totală a politicilor de mediu, indiferent sub ce formă se prezintă (reglementare sau instrument economic), activităţile de protecţia mediului trebuie să fie în totalitate identificate, fie că sunt activităţi principale, secundare sau auxiliare. Din toate evidenţele, activităţile auxiliare sunt mai dificil de măsurat, astfel încât posibilitatea de a fi luate în considerare în analiza integrată trebuie studiată mai atent. Serviciile produse ca rezultat al activităţilor auxiliare susţin producţia produsului principal al diferitelor ramuri de activitate şi ca urmare, cheltuielile ocazionate de acestea ar putea fi într-o mică măsură individualizate.

3.2. Determinarea bazei de sondaj şi a eşantionului În colectarea datelor se au în vedere două sectoare: sectorul cu investigare exhaustivă

şi sectorul cu investigare selectivă. • Sectorul cu investigare exhaustivă cuprinde:

- unităţile de administraţie publică locală (primării ale municipiilor, oraşelor şi comunelor) (diviziunea CAEN 75);

- agenţii economici – producători specializaţi (diviziunile CAEN 37, 41, 90 şi clasa CAEN 5157)

Page 20: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

• Baza de sondaj pentru sectorul cu investigare selectivă cuprinde agenţii economici - producători nespecializaţi (diviziunile CAEN 10-40 şi 45), respectiv totalitatea întreprinderilor active care desfăşoară activităţi de protecţia mediului.

Tipul de selecţie utilizat este “ selecţia Poisson” în fiecare strat, volumul unităţilor fiind dat de numărul de salariaţi. Caracteristica de interes o constituie cheltuielile de protecţia mediului. Variabilele de stratificare utilizate sunt:

- Activitatea principală a întreprinderii codificată la nivel de diviziune CAEN - Clasa de mărime a întreprinderii după numărul de salariaţi:

10 - 19 salariaţi 20 - 99 salariaţi 100 - 199 salariaţi 200 - 499 salariaţi 500 salariaţi şi peste.

Straturile sunt definite prin încrucişarea diviziunii CAEN cu clasa de mărime a

întreprinderii, dată de numărul de salariaţi. La stabilirea volumului eşantionului se are în vedere necesitatea asigurării

reprezentativităţii atât la nivel naţional, regional, cât şi pe activităţi economice, respectiv pe clase de mărime, date de numărul de salariaţi, parcurgându-se următorii paşi:

-alocarea eşantionului în straturi se face proporţional cu volumul straturilor şi cu dispersia populaţiei în straturi a variabilei “număr de salariaţi” (formula Neyman);

-procedura de incluziune forţată pentru straturile care necesitată acest lucru, constând în constituirea stratului din întreaga populaţie aferentă acestuia;

- asigurarea condiţiei ca volumul de selecţie al fiecarui strat (neexhaustiv), să fie cel puţin de 5 unităţi.

Formula:

∑=

⋅⋅= L

hhh

hhh

SW

SWnn

1

, h =1,…,L

Unde: - n este volumul eşantionului; - nh este volumul eşantionului în stratul h; - Sh este deviaţia standard; - Wh este ponderea stratului h; - L este numărul total de straturi.

Metoda de selecţie folosită la extragerea eşantionului este metoda Poisson de volum fix,

cu probabilităţi proporţionale cu volumul unităţilor. După procedura de includere forţată, coeficienţii obţinuţi sunt redresaţi în două iteraţii,

ceea ce face ca întreprinderile cu număr de salariaţi mai mare de două sute, să fie incluse în totalitate.

De asemenea sunt incluse toate unităţile cu impact sever asupra mediului (diviziunile CAEN 10-14), indiferent de mărimea lor.

Probabilităţile de includere în eşantion pentru fiecare strat sunt determinate pe baza formulei:

Page 21: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

∑=

⋅=hN

iih

ihhih

X

Xn

1,

,,π , i =1,…,Nh, h=1, …, L

unde: - nh - volumul eşantionului din stratul h; - Xh,i – numărul de salariaţi ai unităţii i din stratul h; - Nh – numărul de unităţi din stratul h.

• Analiza ratei de răspuns Pentru ca eşantionul să poată asigura date reprezentative, pe lângă corectitudinea

extragerii şi alegerea unui plan de sondaj potrivit cerinţelor anchetei, trebuie să se asigure o rată de răspuns cât mai ridicată. Prin urmare, înainte de verificarea şi analiza unităţilor respondente se verifică şi se analizează rata de non-răspuns în vederea minimizării acesteia. Analiza unităţilor non-respondente se realizează prin delimitarea în două mari categorii: non-răspuns total şi non-răspuns parţial.

Rata de non-răspuns total reprezintă proporţia unităţilor care nu au oferit date din diverse motive, cum ar fi: refuz de participare la anchetă, necontactare, neidentificare, încetare temporară/definitivă de activitate. Compensarea non-răspunsului total se realizează prin calculul coeficienţilor de redresare. Pentru non-răspunsul parţial se aplică metoda imputării datelor. Imputarea datelor trebuie să se realizeze într-o secvenţă logică determinată de relaţiile de intercondiţionare dintre variabile. Este important de menţionat că fluxul de imputare este esenţial, modificarea acestuia putând schimba rezultatele. Ca reguli generale, de care trebuie să se ţină cont în construirea fluxului de imputare, menţionăm: - imputarea nu este permisă dacă mai mult de 50% din informaţiile cerute lipsesc; - imputarea pentru o anumită variabilă nu se poate realiza dacă lipsesc mai mult de 30%

din informaţii cu privire la variabila studiată; - imputarea din alte surse este permisă numai în condiţiile în care calitatea datelor este

garantată atât din punct de vedere al actualităţii lor cât şi a viabilităţii acestora.

• Extinderea datelor Pentru a se putea estima valorile reale ale cheltuielilor de protecţie a mediului, pe baza

datelor rezultate din anchetă, este necesară redresarea şi extinderea acestora la nivelul populaţiei iniţiale din care s-a extras eşantionul.

Astfel, după faza de colectare a datelor şi aplicarea algoritmilor de validare a informaţiilor se trece la etapa de extindere a datelor. Procedura de extindere se aplică prin multiplicarea rezultatelor din eşantion cu un coeficient de estimare.

Estimatorul totalului este de tip Horvitz – Thomson:

∑∑= =

⋅=L

h

n

iih

ih

h

yY1 1

1,

,

ˆπ

Unde:

- oh,i este probabilitatea de includere în eşantion pentru fiecare strat;

Page 22: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

- y h,i este variabila cercetată. 3.3 Chestionarele anchetei

Colectarea informaţiilor privind cheltuielile de protecţia mediului se realizează pe baza chestionarelor (Anexa 3):

• chestionarul AS_CPM_CAP – “Anchetă statistică anuală privind cheltuielile pentru protecţia mediului în unităţile administraţiei publice locale, în anul ………”;

• chestionarul AS_CPM_CI – “Anchetă statistică anuală privind cheltuielile pentru protecţia mediului în întreprinderi, în anul ………”;

• chestionarul AS_CPM_CPS – “Anchetă statistică anuală privind cheltuielile pentru protecţia mediului efectuate de producătorii specializaţi, în anul ………”.

Chestionarele cuprind: - informaţii privind datele de identificare ale unităţilor de observare (cod SIRUES,

cod fiscal, denumire, adresă, formă de proprietate, activitate principală exercitată) şi întrebări privind modificarea acestora; - întrebări privind unele detalii despre întreprindere (număr total de personal, cifră de afaceri, investiţii totale);

- împărţirea variabilelor pe capitole cu prezentarea definiţiilor şi scurte instrucţiuni de completare; - lista mijloacelor tehnice de protecţia mediului.

Chestionarele sunt însoţite de un ghid metodologic.

4. PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Prezentarea datelor rezultate în urma procesului de extindere este concretizată în tabelele finale, urmărindu-se satisfacerea a două principii: execuţia cheltuielilor şi finanţarea acestora.

Datele sunt prezentate: pe total economie, pe categorii de producători de servicii de protecţia mediului (specializaţi şi nespecializaţi), pe sectoare (sector public, sectorul industrii), pe diviziuni CAEN, pe domenii de mediu (aer, apă, deşeuri, sol, biodiversitate, altele), pe categorii de cheltuieli.

În tabelul de mai jos este ilustrată imaginea de ansamblu a structurii de prezentare a datelor privind cheltuielile pentru protecţia mediului.

Această distincţie este făcută pentru a permite agregarea datelor astfel încât să se evite dubla înregistrare. Cadrul de prezentare se bazează pe principiul contabilităţii (dublă intrare) în care pentru fiecare activitate şi categorie de cheltuieli se evidenţiază execuţia şi finanţarea. Toate fluxurile financiare sunt prezentate în două ipostaze: sector care efectuează plăţile şi sector care încasează.

Cheltuielile grupate potrivit principiului de execuţie (Cheltuieli I) includ toate cheltuielile pe care sectorul le-a efectuat pentru realizarea de activităţi specifice de protecţia mediului. Unele beneficii economice directe (vânzarea de produse derivate) obţinute ca urmare a activităţilor de protecţia mediului sunt deduse pentru a se determina cheltuielile nete aferente fiecărui sector pentru activităţile proprii.

Gruparea cheltuielilor în funcţie de principiul de finanţare (Cheltuieli II) permite evidenţierea contribuţiei fiecărui sector la finanţarea activităţilor de protecţia mediului pe

Page 23: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

care le execută. Tabelul 1 Repartizarea cheltuielilor pe sectoare de execuţie şi de finanţare

Sector public Sector industrii

Producători specializaţi

Gospodării Total economie

A 1 2 3 4 5 A Investiţii A. Investiţii A Investiţii _ Sumă(col1+

Col2+col3) B.Cheltuieli

Interne B.Cheltuieli Interne

B.Cheltuieli Interne

B. Achiziţii de produse conexe

Sumă(col1+ col2+col3+ col4)

C. Venituri din vînzarea de produse derivate

C. Venituri din vînzarea de produse derivate

C. Venituri din vînzarea de produse derivate

_

Sumă(col1+ Col2+col3)

Princip. Execuţie

Cheltuieli I (A+B-C)

Cheltuieli I (A+B-C)

Cheltuieli I (A+B-C)

Cheltuieli I (B)

Cheltuieli I Sumă(col1+ col2+col3+ col4)

D. Subvenţii plătite

D. Subvenţii primite

D. Subvenţii primite

D. Subvenţii primite

Zero

E. Cheltuieli externe

E. Cheltuieli externe

E. Cheltuieli externe

E. Cheltuieli externe

Zero

F. Venituri F. Venituri F. Venituri - Zero Princip. Finanţare

Cheltuieli II (D+E-F)

Cheltuieli II (-D+E-F)

Cheltuieli II (-D+E-F)

Cheltuieli II (-D+E)

Zero

Total cheltuieli

Chelt.I + Chelt.II

Chelt.I+ Chelt.II

Chelt.I + Chelt.II

Chelt.I + Chelt.II

Chelt. I

ANEXE Anexa 1

Clasificarea statistică a activităţilor pentru protecţia mediului

(CSAPM)

100 Protecţia aerului ambiant şi a climei

110 Prevenirea poluării prin modificarea proceselor:

111 pentru protecţia aerului ambiant

112 pentru protecţia climei şi a stratului de ozon

120 Tratarea gazelor evacuate şi ventilarea aerului

121 pentru protecţia aerului ambiant

122 pentru protecţia climei şi a stratului de ozon

130 Măsurare şi control, analize de laborator

Page 24: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

140 Alte activităţi

200 Gospodărirea apei uzate

210 Prevenirea poluării apei prin modificarea proceselor

220 Reţeaua de canalizare

230 Epurarea apei uzate

240 Tratarea apei de răcire

250 Măsurare, control, analize de laborator

260 Alte activităţi

300 Gospodărirea deşeurilor

310 Prevenirea producerii deşeurilor prin modificarea proceselor

320 Colectarea şi transportul deşeurilor

330 Tratarea şi evacuarea deşeurilor periculoase

331 Tratare termică (incinerare)

332 Depozitare în locuri special amenajate

333 Alte forme de tratare şi evacuare

340 Tratarea şi evacuarea deşeurilor nepericuloase

341 Incinerare

342 Evacuare la gropile de gunoi

343 Alte forme de tratare şi evacuare

350 Măsurare, control, analize de laborator

(continuare)

400 Protecţia solului şi a apei subterane

410 Prevenirea infiltrării poluanţilor

420 Decontaminarea solului

430 Măsurare, control, analize de laborator

440 Alte activităţi

500 Combaterea zgomotului şi a altor activităţi

510 Zgomotul de la traficul rutier şi calea ferată

511 Prevenirea prin modificarea proceselor la sursă

512 Construcţii şi instalaţii antizgomot

520 Zgomotul de la traficul aerian

521 Prevenirea prin modificarea proceselor la sursă

Page 25: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

522 Construcţii şi instalaţii antizgomot

530 Zgomotul şi vibraţiile de la procese industriale

540 Măsurare, control, analize de laborator

550 Alte activităţi

600 Protecţia biodiversităţii şi a peisajelor

610 Protecţia speciilor

620 Protecţia peisajelor şi a habitatelor

621 Protecţia pădurilor

622 Combaterea incendiilor

630 Reabilitarea speciilor şi a peisajelor

640 Regularizarea cursurilor de apă

650 Combaterea deşertificării

660 Măsurare, control, analize de laborator

670 Alte activităţi

700 Protecţia împotriva radiaţiilor (excluzând centralele nucleare şi instalaţiile

militare)

710 Protecţia mediului ambiant

720 Măsurare şi control, analize de laborator

730 Alte activităţi

(continuare)

800 Cercetare şi dezvoltare pentru:

810 Protecţia aerului ambiant şi a climei

820 Protecţia apei

830 Deşeuri

840 Protecţia solului şi a apei subterane

850 Combaterea zgomotului şi a vibraţiilor

860 Protecţia speciilor şi a habitatului

870 Protecţia împotriva radiaţiilor

880 Alte cercetări privind mediul

900 Alte activităţi de protecţia mediului

910 Administrarea generală a mediului

Page 26: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

920 Educaţie, instruire şi informare

930 Activităţi care conduc la cheltuieli indivize

940 Alte cheltuieli nespecificate

Page 27: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Anexa 2

Clasificarea statistică a mijloacelor pentru protecţia mediului

1 Mijloace pentru protecţia calităţii aerului şi a climei

11 Mijloace integrate în proces

111 Mijloace pentru reducerea emisiilor şi a mirosurilor cauzate de arderea

combustibililor fosili (ex. facilităţi pentru echipamentele de ardere şi casetarea acestor

echipamente)

112 Rezervoare cu capac flotant

113 Echipamente auxiliare (inclusiv robinete, valve, îmbinări sudate în locul flanşelor,

pompe capsulate)

114 Pompe de vacuum în locul ejectoarelor de abur

115 Proceduri de refolosire a gazelor uzate pentru prevenirea poluării aerului

116 Folosirea tehnologiilor curate (în vederea reducerii poluării în timpul procesului de

producţie)

117 Folosirea produselor adaptate

12 Mijloace adăugate (end of pipe)

121 Instalaţii şi echipamente pentru limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2) şi/sau oxizi

de azot (NOx) produşi din arderea combustibililor

122 Sisteme de recuperare a sulfului din gaze

123 Instalaţii şi echipamente pentru captarea şi valorificarea gazelor reziduale în diverse

procese tehnologice (ex.: captare reziduuri cianurice gazoase, captarea şi valorificarea

fluorului, clorului etc.)

124 Cuptoare şi coşuri de ardere şi dispersie a gazelor reziduale

125 Cicloane, multicicloane, exhaustoare

126 Filtre cu saci, filtre electrostatice (electrofiltre), filtre absorbante etc.

127 Ventilatoare cu dispozitive de captare şi reţinere: toate tipurile de ventilatoare cu

absorbţie axiale, centrifugale, ventilatoare cu gaze industriale

128 Separatoare prin metoda Venturi

129 Alte sisteme uscate de eliminare a prafului şi suspensiilor din gaze

1210 Sisteme de desprăfuire umede (hidrocicloane, spălătoare de gaze, instalaţii hidraulice

de desprăfuire, filtre cu spumă, scrubere, inclusiv instalaţii de spălare gaze acide şi

gaze alcaline)

1211 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator

Page 28: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

(continuare)

1 2

2 Mijloace pentru managementul apelor uzate

21 Mijloace integrate în proces

211 Mijloace pentru reducerea cantităţii de apă folosită, reutilizarea apei

212 Echipamente auxiliare (inclusiv robinete şi valve, îmbinări sudate în locul flanşelor, pompe capsulate)

213 Operaţiuni suplimentare de întreţinere (ex. curăţare) a sistemelor de apă de răcire, în cazul în care clorinarea acestor ape nu este permisă din motive legate de protecţia mediului

214 Capacităţi de pompare suplimentare în instalaţiile existente pentru a reduce temperatura de evacuare (dacă se urmăreşte reducerea poluării termice)

215 Folosirea tehnologiilor curate

216 Folosirea produselor adaptate

22 Mijloace adăugate

221 Canale, colectori pentru transportul apelor uzate

222 Rezervoare tampon şi alte sisteme de stocare pentru ape uzate

223 Staţii constituite din trepte mecanice de preepurare sau epurare a apelor uzate

224 Staţii constituite din trepte chimice de preepurare sau epurare a apelor uzate

225 Staţii combinate constituite din trepte mecano-chimice de preepurare sau epurare a apelor uzate

226 Staţii constituite din trepte mecano-biologice de epurare a apelor uzate

227 Staţii constituite din trepte mecano-chimice-biologice de epurare a apelor uzate

228 Alte instalaţii sau sisteme pentru purificarea şi neutralizarea apelor uzate şi pentru prevenirea poluării

229 Alte instalaţii pentru protecţia apelor (instalaţii de refolosire a apelor uzate, incinerator pentru arderea apelor uzate etc.)

2210 Turnuri de răcire, circuite închise de răcire a apei, echipamente pentru mărirea dispersiei apelor evacuate

2211 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator

3 Mijloace pentru managementul deşeurilor

31 Mijloace integrate în proces

311 Proceduri de refolosire a deşeurilor în procesul de producţie

312 Reducerea consumului de materii prime şi materiale auxiliare în vederea reducerii cantităţii de deşeuri

Page 29: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

(continuare) 1 2

313 Folosirea de materii prime şi materiale auxiliare care nu agresează mediul

314 Aplicarea unor proceduri şi a unor procese de producţie mai costisitoare, dar care reduc cantităţile de deşeuri generate

32 Mijloace adăugate

321 Vehicule speciale (compactoare, camioane, vidanje, camioane-cisterne etc.) pentru transport deşeuri

322 Containere pentru colectare deşeuri şi transport

323 Staţii de transbordare deşeuri

324 Echipamente de sortare, compactare, neutralizare şi detoxificare a deşeurilor

325 Instalaţii de incinerare deşeuri

326 Spaţii amenajaye pentru stocare deşeuri

327 Echipamente de operare a evacuării deşeurilor

328 Echipamente fixe pentru colectarea şi manipularea deşeurilor în vrac

329 Echipamente de transport pneumatic/hidraulic al deşeurilor

3210 Instalaţii de stocare deşeuri

3211 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator

4 Mijloace pentru protecţia împotriva poluării solului şi a apelor subterane

41 Mijloace integrate în proces

411 Rezervoare cu pereţi dubli (instalate special pentru protecţia solului sau a apei subterane)

412 Sisteme de siguranţă sporită pentru transportul produsele periculoase

42 Mijloace adăugate

421 Şanţuri, pereţi, sisteme de drenaj

422 Dispozitive de recuperare a pierderilor şi scurgerilor

423 Sisteme de siguranţă sporită pentru stocarea subterană şi pentru transport

424 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator

5 Mijloace pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

51 Mijloace integrate în proces

511 Articulaţii şi îmbinări flexibile

512 Fundaţii care să amortizeze vibraţiile

513 Regruparea clădirilor şi/sau instalaţiilor pentru reducerea poluării fonice

Page 30: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

(continuare)

1 2

514 Mijloace speciale la construcţia sau reconstrucţia unor clădiri (materiale fonoizolatoare incluse în procesul de construcţie)

515 Echipamente şi maşini special construite, astfel încât sa aibă un nivel scăzut al zgomotelor sau vibraţiilor

516 Arzătoare cu zgomot redus pentru facle

52 Mijloace adăugate

521 Proceduri speciale pentru reducerea zgomotului în jurul surselor de zgomot (capsularea şi izolarea fonică a mecanismelor şi conductelor)

522 Amortizoare

523 Ecrane şi bariere antifonice

524 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator

6 Mijloace pentru protecţia resurselor naturale şi a biodiversităţii

62 Mijloace asimilate celor adăugate

621 Prevenirea deteriorării biodiversităţii şi peisajului (ex. schimbarea drumurilor de acces în zonă, forarea înclinată)

622 Costuri suplimentare pentru piloni care se integrează în peisaj

623 Mijloace pentru restricţionarea folosirii apei subterane

624 Centuri verzi şi bariere de pământ, în jurul amplasamentelor industriale

625 Refacerea peisajului (de ex. câmpuri miniere dezafectate)

626 Marcarea distinctă a stâlpilor de înaltă tensiune pentru prevenirea coliziunii păsărilor de aceştia

627 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator

7 Mijloace pentru protecţia împotriva radiaţiilor

701 Zone tampon de restricţie a accesului, instalaţii de avertizare şi alarmare

702 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator

Page 31: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Cercetare statistică AS_CPM_CI Cheltuielile pentru protecţia mediului în întreprinderi în anul 2006

Confidenţial Numai pentru scopuri de cercetare statistică

Aprobat de Institutul Naţional de Statistică în baza O.G. nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată cu modificările şi completările ulterioare, care prevede:

- Serviciile de statistică oficială sunt autorizate să solicite şi să obţină gratuit datele şi informaţiile statistice de la toate persoanele fizice şi juridice care se află, deţin capital sub orice formă sau desfăşoară o activitate de orice fel pe teritoriul României. - Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, următoarele fapte: refuzul sau întârzierea din culpă a transmiterii datelor statistice solicitate, refuzul de a prezenta persoanelor autorizate de către conducerea serviciilor de statistică oficială documentele şi evidenţele necesare verificării datelor statistice, comunicarea de date eronate sau incomplete, neaplicarea măsurilor dispuse de serviciile de statistică oficială. Cercetare statistică realizată în conformitate cu Regulamentul Nr. 2056/2002 al Parlamentului şi Consiliului European care amendează Regulamentul Consiliului Nr.58/97

Acest formular se transmite la Direcţia Regională de Statistică / Direcţia Judeţeană de Statistică până la data de 29 iunie 2007.

Numele persoanei care răspunde …………………………...

de informaţiile înscrise în formular: (semnătura conducătorului unităţii) L.S. Dl (Dna)………………………..

Telefonul …..…………………… Nr ……..…. data ………. 2007

A.Date de identificare În registrul statistic aţi fost înregistrat cu următoarele date: Corectaţi eventualele erori:

C.U.I./ Cod FISCAL └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

Cod SIRUES (statistic) └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

Denumireaunităţii ………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………….….

Adresa: Localitate …………….………………….. Sector ………. Cod SIRUTA└─┴─┴─┴─┴─┴─┘*) Strada ……………………………………… Nr. …… Bl …… Sc …. Ap … Cod poştal …………… Judeţul ………………………………….. Cod SIRUTA └─┴─┘*) Telefon ……………Fax ……………………. E-mail……………………………………. Forma de proprietate **) 1) Cod└─┴─┘ Activitatea principală 2) – CAEN Rev.1 └─┴─┴─┴─┘ *) Nu se completează de către unitate **) Conform cu cea declarată în Bilanţul contabil pentru anul 2005 1,2) Se completează conform precizărilor

C.U.I./ Cod FISCAL └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

Cod SIRUES (statistic)└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

Denumirea unităţii ………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………….

Adresa: Localitate …………….………………….. Sector ………. Cod SIRUTA└─┴─┴─┴─┴─┴─┘*) Strada ……………………………………… Nr. …… Bl …… Sc …. Ap … Cod poştal ………… Judeţul …………………………….. Cod SIRUTA └─┴─┘*) Telefon………………………Fax…………………….E-mail…………………………………… Forma de proprietate **) 1) Cod└─┴─┘ Activitatea principală 2) – CAEN Rev.1 └─┴─┴─┴─┘ *) Nu se completează de către unitate **) Conform cu cea declarată în Bilanţul contabil pentru anul 2005 1,2) Se completează conform precizărilor

Note: (1) Forma de proprietate (tip capital) Cod Cod • integrală de stat (capital social integral de stat) 10 • cooperatistă 40 • majoritară de stat (capital social de stat peste 50%) 20 • obştească 50 • majoritară privată (capital social privat peste 50%) 25 • integrală străină 60 • integrală privată (capital social integral privat românesc

sau românesc şi străin) 30 • publică de interes naţional şi local 70

(2) Activitatea principală exercitată (clasa CAEN Rev.1) se determină potrivit Clasificării Activităţilor din Economia Naţională aprobată prin H.G. Nr. 656/6.10.1997, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul Preşedintelui INS nr.601/2002, punctul “Definiţia activităţilor”- paragraful “Activitate principală”

B. Detalii despre întreprindere 1. Numărul total de personal la data de 31.12. 2005:………………………………………………….. (Numărul total de personal→ salariaţi (cu contract de muncă) + colaboratori + lucrători nesalarizaţi (patroni, asociaţi, lucrători familiali)) 2. Cifra de afaceri (lei fără TVA) în anul 2005: ……….…………………………………………… 3. Investiţii totale (lei fără TVA) în anul 2005: ………………………………………….................

Institutul Naţional de Statistică AS_CPM_CI/ 1 Bl. Libertăţii nr.16, Sector 5, Bucureşti - cod 050706

ROMÂNIA Institutul Naţional de Statistică

Page 32: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Cap. 1 Cheltuieli pentru activităţile de protecţia mediului, în anul 2006

Lei - fără TVA

Domenii de mediu

Nr.

rând

Cheltuieli Total

(col.2+ 3+ 4+5+6+7+8)

Aer Apă Deşeuri Sol şi apă subterană

Zgomot, vibraţii

Resurse naturale şi

biodiversitate Alte domenii

A B 1 2 3 4 5 6 7 8

1

CHELTUIELI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI (rd. 2 + 5) Reflectă fluxurile financiare alocate de întreprindere pentru acţiuni care au ca scop: prevenirea, reducerea sau combaterea pagubelor aduse mediului. Aceste acţiuni se referă la reducerea emisiilor de poluanţi în aer, protecţia apei de suprafaţă şi a apei subterane, a solului, evitarea producerii deşeurilor, colectarea şi tratarea acestora, reducerea zgomotului, protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii, cercetarea ştiinţifică în vederea obţinerii de produse, materii prime sau realizarea de procese de producţie care nu deteriorează mediul, administrarea generală a mediului, alte activităţi de protecţia mediului.

2

Investiţii 1) (rd. 3+4) Investiţiile reprezintă cheltuielile efectuate pentru lucrări de construcţii, de instalaţii şi de montaj, pentru achiziţionarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creării de noi mijloace fixe pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucţia celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate al mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de încărcare-descărcare etc.), cu scopul de protecţie a mediului.

3

Invesţiţii pentru mijloace tehnice adăugate (investiţii pentru tratarea poluării) Investiţii în echipamente amplasate la sfârşitul procesului de producţie, care constau în instalaţii sau părţi de instalaţii, pentru utilizare în contextul protejării mediului. Aceste instalaţii operează independent de procesul de producţie şi au rolul de a trata poluarea deja generată(de exemplu emisiile) sau de a măsura nivelul de poluare.

4

Investiţii pentru mijloace tehnice integrate (investiţii pentru prevenirea poluării) Investiţii în tehnologii integrate care reprezintă instalaţii sau părţi de instalaţii adaptate, cu scopul de a reduce cantitatea de poluare generata. Pentru că aceste echipamente sunt integrate în procesul de producţie şi nu pot fi identificate ca părţi separate, costul va fi estimat fie ca diferenţă de cost comparativ cu o alternativă disponibilă, fie pe baza ponderii costurilor aferente componentelor de mediu în costurile totale.

5 Cheltuieli curente (rd. 6 +11) Cheltuielile curente reprezintă sumele ori valorile plătite pentru: operarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor pentru protecţia mediului, consumurile de resurse primare (materii prime, combustibili, energie, apă) şi auxiliare. Se includ şi cheltuielile care nu sunt legate direct de procesul de producţie, dar care au ca scop furnizarea de servicii de mediu (coordonare, cercetare, managementul deşeurilor, apelor uzate etc.). Astfel, cheltuielile curente includ atât cheltuielile pentru producerea cât şi pentru achiziţionarea de servicii de mediu.

Page 33: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

1)Detaliate în capitolul 2 AS_CPM_CI/2

- continuare - Lei - fără TVA

Domenii de mediu

Nr.

rând

Cheltuieli Total

(col.2+ 3+ 4+5+6+7+8) Aer Apă Deşeuri Sol şi apă

subterană Zgomot, vibraţii

Resurse naturale şi

biodiversitate

Alte domenii

A B 1 2 3 4 5 6 7 8

6 Cheltuieli curente interne (rd. 7 + 8 + 9 + 10) sau (rd. 13 + 14) Cuprind cheltuielile curente efectuate pentru activităţi proprii de protecţia mediului (executate de către personalul întreprinderii).

9

Pentru mijloace tehnice adăugate Cheltuieli curente ocazionate de operarea şi funcţionarea mijloacelor tehnice adăugate la sfârşitul procesului de producţie care cuprind cheltuielile pentru personalul care exploatează, repară sau întreţine echipamentele, utilajele sau instalaţiile de mediu, precum şi consumurile de resurse primare (materii prime, combustibili, energie, apă) şi auxiliare.

10

Pentru mijloace tehnice integrate Parte din cheltuielile curente ocazionate de funcţionarea mijloacelor tehnice integrate de mediu, estimată fie ca diferenţă de cost, comparativ cu o alternativă disponibilă, fie pe baza ponderii costurilor aferente componentelor de mediu în costurile totale.

11 Pentru activităţi interne de cercetare – dezvoltare pentru protecţia mediului Sunt incluse cheltuielile curente pentru activităţi de cercetare – dezvoltare executate în interiorul unităţii de către personalul propriu.

12

Alte cheltuieli curente interne Sunt incluse cheltuielile curente pentru activităţi de instruire, informare, supraveghere şi monitorizare, administrare legată de mediu, executate în interiorul unităţii de către personalul propriu.

13 Consum intermediar - valoarea bunurilor şi serviciilor utilizate în procesul de producţie (energie, imputurimateriale sau alte imputuri intermediare)

14 Compensarea salariatilor - cheltuieli cu salariile şi alte drepturi banesti ale salariaţilor.

15 Cheltuieli curente externe (rd. 12 + 15 + 16) Cuprind cheltuieli pentru servicii de protecţia mediului cumpărate de la terţi, precum şi pentru taxe plătite cu titlu de mediu.

16 Cheltuieli pentru achiziţionare de servicii de protecţia mediului (rd. 13+14) Plăţi către terţi (alte unităţi economice sau unităţi ale administraţiei publice locale) pentru achiziţia de servicii de protecţia mediului.

17 Plăţi pentru servicii de mediu achiziţionate direct de la unităţi ale administraţiei publice locale

18 Plăţi pentru servicii de mediu achiziţionate de la unităţi specializate

19 Cheltuieli pentru activităţi de cercetare-dezvoltare Plăţi către terţi (unităţi specializate) pentru activităţi de cercetare - dezvoltare în domeniul protecţiei mediului.

20 Taxe de mediu Plăţi către Fondul de Mediu efectuate în baza OUG 196/2005

Page 34: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Cap. 2 Repartiţia investiţiilor pentru protecţia mediului, în anul 2006

2.1 Mijloace tehnice adăugate pentru tratarea poluării : Mijloace tehnice1) din care:

Nr. rând

Cod

Denumire

Număr

Valoarea totală a investiţiei (lei fără TVA) Construcţii şi terenuri

(lei fără TVA) Maşini/echipamente

(lei fără TVA) B C 1 2 3 4

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

10. 11. 12. 13. X TOTAL INVESTIŢII MIJLOACE TEHNICE ADĂUGATE2) X

2.2 Mijloace tehnice integrate pentru prevenirea poluării Mijloace tehnice1) din care:

Nr. rând Cod Denumire

Număr

Valoarea totală a investiţiei

(lei fără TVA)

Construcţii şi terenuri

(lei fără TVA)

Maşini/ echipamente

(lei fără TVA)

Proporţia aferentă protecţiei mediului

(%)

Valoare totală pentru protecţia

mediului (lei

fără TVA) (col.2 x col.5/100)

B C 1 2 3 4 5 6

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

10. 11. 12. 13. X TOTAL INVESTIŢII MIJLOACE TEHNICE INTEGRATE3) X X

1) Utilizaţi codurile şi denumirile din Anexă 2) Valoarea din rândul total, col. 2 este egală cu valoarea din rândul 3, col. 1 din capitolul 1 3) Valoarea din rândul total, col. 6 este egală cu valoarea din rândul 4, col. 1 din capitolul 1 AS_CPM_CI/ 4

Page 35: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Cap. 3 Resurse pentru activităţile de protecţia mediului, în anul 2006 Lei – fără TVA

Domenii de mediu Nr. rând Resurse

Total

col.(2+3+4+5+6+7+8) Aer Apă Deşeuri Sol şi apă

subterană

Zgomot şi

vibraţii

Resurse naturale şi biodiversitate

Alte domenii

A B 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Subvenţii de la buget (rd.2 + 3) Suportul financiar primit de la bugetul de stat pentru achiziţionarea şi funcţionarea mijloacelor tehnice de protecţia mediului.

2 Subvenţii de la bugetul de stat

3 Subvenţii de la bugetul local

4 Finanţări de la Fondul de Mediu

5 Finanţări externe ( inclusiv fonduri de pre-aderare – programe Phare, Sapard, etc)

6 Venituri din activităţi de protecţia mediului (rd. 7+8)

7 Venituri din prestarea de servicii la terţi Sume încasate de la terţi pentru serviciile de protecţia mediului dacă acestea sunt prestate (ex. colectarea deşeurilor, epurarea apelor uzate etc.).

8 Venituri din vânzarea de produse derivate (“by-product”) Sume încasate din valorificarea unor produse derivate (materiale, energie), obţinute ca urmare a activităţilor de protecţia mediului.

9 Fonduri proprii ale unităţii (inclusiv credite bancare şi împrumuturi).

10 TOTAL UNITATE (rd. 1 + 4 + 5 + 6 + 9)

Se completează de către Direcţia Regională de Statistică/Direcţia Judeţeană de Statistică 1. Formularul a fost completat cu datele solicitate?

DA NU 2. Dacă NU, atunci marcaţi cu X una din cauzele menţionate:

1 Fără cheltuieli pentru protecţia mediului în anul 2005 2 Refuză să răspundă 3 Neidentificată

4 Neinteres 5 Necontactată 6 Temporar fară activitate 7 Desfiinţată 8 Răspuns furnizat de altă unitate 9 Fără date datorită evenimentelor

AS_CPM_CI/ 5

└─┴─┘

Cap. 4 Ponderea cheltuielilor curente pentru protecţia mediului în cheltuielile curente totale ale unităţii (%) – date fără zecimale

Cap.5 Statistica raportarii

Page 36: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Lista mijloacelor tehnice ANEXA Cod

Denumirea mijloacelor tehnice Cod

Denumirea mijloacelor tehnice 1 2 1 2

100 Protecţia calităţii aerului şi a climei 320 Mijloace tehnice adăugate 110 Mijloace tehnice integrate în proces 321 Vehicule speciale (camioane, vidanje, cisterne etc.) pentru transport deşeuri

111 Mijloace tehnice pentru reducerea emisiilor şi a mirosurilor cauzate de arderea combustibililor fosili 322 Containere pentru colectare deşeuri şi transport 112 Rezervoare cu capac flotant 323 Staţii de transbordare deşeuri 113 Echipamente auxiliare (inclusiv robinete, valve, îmbinări sudate în locul flanşelor, pompe capsulate) 324 Echipamente de sortare, compactare, neutralizare şi detoxificare a deşeurilor 114 Pompe de vacuum (în locul ejectoarelor de abur) 325 Instalaţii de incinerare deşeuri 115 Proceduri de refolosire a gazelor uzate pentru prevenirea poluării aerului 326 Spaţii amenajate pentru stocarea deşeurilor 116 Folosirea tehnologiilor curate 327 Echipamente de operare a evacuării deşeurilor 117 Folosirea produselor adaptate 328 Echipamente fixe pentru colectarea şi manipularea deşeurilor în vrac

120 Mijloace tehnice adăugate 329 Echipamente de transport pneumatic/hidraulic al deşeurilor 121 Instalaţii şi echipamente pentru limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2) şi/sau oxizi de azot (NOx) produşi din

arderea combustibililor 3210

3211Instalaţii de stocare deşeuri Echipamente de măsurare, control, analize de laborator

122 Sisteme de recuperare a sulfului din gaze 400 Protecţia împotriva poluării solului şi a apelor subterane 123 Instalaţii şi echipamente pentru captarea şi valorificarea gazelor reziduale în diverse procese tehnologice 410 Mijloace tehnice integrate în proces 124 Cuptoare şi coşuri de ardere şi dispersie a gazelor reziduale 411 Rezervoare cu pereţi dubli (instalate special pentru protecţia solului sau a apei subterane) 125 Cicloane, multicicloane, exhaustoare 412 Sisteme de siguranţă sporită pentru transportul produselor periculoase 126 Filtre cu saci, filtre electrostatice (electrofiltre), filtre absorbante etc. 420 Mijloace tehnice adăugate 127 Ventilatoare cu dispozitive de captare şi reţinere 421 ªanţuri, pereţi, sisteme de drenaj 128 Separatoare prin metoda Venturi 422 Dispozitive de recuperare a pierderilor şi scurgerilor 129 Alte sisteme uscate de eliminare a prafului şi suspensiilor din gaze 423 Sisteme de siguranţă sporită pentru stocarea subterană şi pentru transport

1210 Sisteme de desprăfuire umede (hidrocicloane, spălătoare de gaze, instalaţii hidraulice de desprăfuire, filtre cu spumă, scrubere, inclusiv instalaţii de spălare gaze acide şi gaze alcaline)

424 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator

1211 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator 500 Protecţia împotriva zgomotelor şi vibraţiilor 200 Managementul apelor uzate 510 Mijloace tehnice integrate în proces 210 Mijloace tehnice integrate în proces 511 Articulaţii şi îmbinări flexibile

211 Mijloace tehnice pentru reducerea cantităţii de apă folosită, reutilizarea apei. 512 Fundaţii care să amortizeze vibraţiile 212 Echipamente auxiliare (inclusiv robinete şi valve, îmbinări sudate în locul flanşelor, pompe capsulate) 513 Regruparea clădirilor şi/sau instalaţiilor pentru reducerea poluării fonice 213 Operaţiuni suplimentare de întreţinere a sistemelor de apă de răcire, în cazul în care clorinarea acestor ape nu este

permisă din motive legate de protecţia mediului 514 Mijloace tehnice speciale la construcţia sau reconstrucţia unor clădiri (materiale fonoizolatoare incluse în

procesul de construcţie) 214 Capacităţi de pompare suplimentare în instalaţiile existente pentru a reduce temperatura de evacuare 515 Echipamente şi maşini special construite, astfel încât să aibă un nivel scăzut al zgomotelor sau vibraţiilor

(dacă se urmăreşte reducerea poluării termice) 516 Arzătoare cu zgomot redus pentru facle 215 Folosirea tehnologiilor curate 520 Mijloace tehnice adăugate 216 Folosirea produselor adaptate 521 Proceduri speciale pentru reducerea zgomotului în jurul surselor de zgomot (capsularea şi izolarea fonică a

220 Mijloace tehnice adăugate mecanismelor şi conductelor) 221 Canale, colectori pentru transportul apelor uzate 522 Amortizoare 222 Rezervoare tampon şi alte sisteme de stocare pentru ape uzate 523 Ecrane şi bariere antifonice. 223 Staţii constituite din trepte mecanice de preepurare sau epurare a apelor uzate 524 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator 224 Staţii constituite din trepte chimice de preepurare sau epurare a apelor uzate 600 Resurse naturale şi biodiversitate 225 Staţii combinate din trepte mecano-chimice de preepurare sau epurare a apelor uzate 620 Mijloace tehnice asimilate celor adăugate 226 Staţii constituite din trepte mecano-biologice de epurare a apelor uzate 621 Prevenirea deteriorării biodiversităţii şi peisajului (ex. schimbarea drumurilor de acces în zonă, forarea

înclinată) 227 Staţii constituite din trepte mecano-chimice-biologice de epurare a apelor uzate 622 Costuri suplimentare pentru piloni care se integrează în peisaj 228 Alte instalaţii sau sisteme pentru purificarea şi neutralizarea apelor uzate şi pentru prevenirea poluării 623 Mijloace tehnice pentru restricţionarea folosirii apei subterane 229 Alte instalaţii pentru protecţia apelor (instalaţii de refolosire a apelor uzate, incinerator pentru arderea apelor uzate

etc.) 624 Centuri verzi şi bariere de pământ în jurul amplasamentelor industriale

2210 Turnuri de răcire, circuite închise de răcire a apei, echipamente pentru mărirea dispersiei apelor evacuate 625 Refacerea peisajului (de ex. câmpuri miniere dezafectate) 2211 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator 626 Marcarea distinctă a stâlpilor de înaltă tensiune pentru prevenirea coliziunii păsărilor cu aceştia

300 Managementul deşeurilor 627 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator 310 Mijloace tehnice integrate în proces 700 Protecţia împotriva radiaţiilor

311 Proceduri de refolosire a deşeurilor în procesul de producţie 701 Zone tampon de restricţie a accesului, instalaţii de avertizare şi alarmare 312 Reducerea consumului de materii prime şi materiale auxiliare în vederea reducerii cantităţii de deşeuri 702 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator 313 Folosirea de materii prime şi materiale auxiliare care nu agresează mediul 800 Alte echipamente

Aplicarea unor proceduri şi a unor procese de producţie mai costisitoare, dar care reduc cantităţile de deşeuri generate

AS_CPM_CI/ 6

Page 37: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Numai pentru scopuri de cercetare statistică Aprobat de Institutul Naţional de Statistică în baza O.G. nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată cu modificările şi completările ulterioare, care prevede:

- Serviciile de statistică oficială sunt autorizate să solicite şi să obţină gratuit datele şi informaţiile statistice de la toate persoanele fizice şi juridice care se află, deţin capital sub orice formă sau desfăşoară o activitate de orice fel pe teritoriul României. - Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, următoarele fapte: refuzul sau întârzierea din culpă a transmiterii datelor statistice solicitate, refuzul de a prezenta persoanelor autorizate de către conducerea serviciilor de statistică oficială documentele şi evidenţele necesare verificării datelor statistice, comunicarea de date eronate sau incomplete, neaplicarea măsurilor dispuse de serviciile de statistică oficială. Cercetare statistică realizată în conformitate cu Regulamentul Nr. 2056/2002 al Parlamentului şi Consiliului European care amendează Regulamentul Consiliului Nr.58/97

Acest formular se transmite la Direcţia Regională de Statistică /Direcţia Judeţeană de Statistică până la data de 29 iunie 2007 .

Numele persoanelor care răspund de informaţiile înscrise în formular: Numele persoanei care …………………… răspunde de informaţiile (semnătura conducătorului unităţii) înscrise în formular L.S.

Dl (Dna)……………………. Telefon……………………… Nr.……..…..data …………… 2007

A. DATE DE IDENTIFICARE În registrul statistic aţi fost înregistrat cu următoarele date: Corectaţi eventualele erori:

C.U.I./ Cod FISCAL └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

Cod SIRUES (statistic) └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

Denumirea unităţii………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………….

Adresa: Localitate …………….………………….. Sector ………. Cod SIRUTA└─┴─┴─┴─┴─┴─┘*) Strada ……………………………………… Nr. …… Bl …… Sc …. Ap … Cod poştal ………… Judeţul …………………………….. Cod SIRUTA └─┴─┘*) Telefon………………………Fax…………………….E-mail…………………………………… Forma de proprietate **) 1) Cod└─┴─┘ Activitatea principală 2) – CAEN Rev.1 └─┴─┴─┴─┘ *) Nu se completează de către unitate **) Conform cu cea declarată în Bilanţul contabil pentru anul 2005 1,2) Se completează conform precizărilor

C.U.I./ Cod FISCAL └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

Cod SIRUES (statistic) └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

Denumirea unităţii ………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………….

Adresa: Localitate …………….………………….. Sector ………. Cod SIRUTA└─┴─┴─┴─┴─┴─┘*) Strada ……………………………………… Nr. …… Bl …… Sc …. Ap … Cod poştal ………… Judeţul …………………………….. Cod SIRUTA └─┴─┘*) Telefon………………………Fax…………………….E-mail…………………………………… Forma de proprietate **) 1) Cod└─┴─┘ Activitatea principală 2) – CAEN Rev.1 └─┴─┴─┴─┘ *) Nu se completează de către unitate **) Conform cu cea declarată în Bilanţul contabil pentru anul 2005 1,2) Se completează conform precizărilor

Note: (1) Forma de proprietate (tip capital) Cod Cod • integrală de stat (capital social integral de stat) 10 • cooperatistă 40 • majoritară de stat (capital social de stat peste 50%) 20 • obştească 50 • majoritară privată (capital social privat peste 50%) 25 • integrală străină 60 • integrală privată (capital social integral privat românesc

sau românesc şi străin) 30 • publică de interes naţional şi local 70

(2) Activitatea principală exercitată (clasa CAEN Rev.1) se determină potrivit Clasificării Activităţilor din Economia Naţională aprobată prin H.G. Nr. 656/6.10.1997, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul Preşedintelui INS nr.601/2002, punctul “Definiţia activităţilor”- paragraful “Activitate principală”

B. Detalii despre unitate 1. Numărul total de personal la data de 31.12. 2006:………………………………………………….. (Numărul total de personal→ salariaţi (cu contract de muncă) + colaboratori + lucrători nesalarizaţi (patroni, asociaţi, lucrători familiali) ) 2. Cifra de afaceri (lei fără TVA) în anul 2006: ……….…………………………………............... 3. Investiţii totale ( lei fără TVA) în anul 2006: …………………………………………...............

Institutul Naţional de Statistică AS_CPM_CPS/ 1 Bl. Libertăţii nr.16, Sector 5, Bucureşti - cod 050706

ROMÂNIA Institutul Naţional de Statistică

Cercetare statistică AS_CPM_CPS

Cheltuielile pentru protecţia mediului efectuate de producătorii specializaţi în anul 2006Confidenţial

Page 38: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Cap. 1 Cheltuieli pentru activităţile de protecţia mediului, în anul 2006 Lei - fără TVA

Cheltuieli curente

Cheltuieli curente interne Cheltuieli curente externe

Nr.

rân

d

Domeniu/ Activitate

TOTAL

(col. 2+3+7)

Investiţii1)

Total din care: (col.4+5+6)

C

heltu

ieli

de p

erso

nal

Con

sum

in

term

edia

r

Alte

che

ltuie

li cu

rent

e in

tern

e

Totaldin

care: (col.8 + 9+ 10)

Serv

icii

de m

ediu

cum

păra

te

de la

terţ

i

Tax

e de

med

iu

Alte

che

ltuie

li cu

rent

e ex

tern

e

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

AER (prevenirea poluării prin modificări de proces; tratarea gazelor evacuate şi ventilarea aerului; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare )

2

APĂ (prevenirea poluării prin modificări de proces; administrarea reţelelor de canalizare; epurarea apelor uzate; tratarea şi eliminarea nămolurilor de la staţiile de epurare; tratarea apelor de răcire; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare)

3

DEŞEURI (prevenirea producerii deşeurilor; colectarea şi transportul deşeurilor; recuperarea deşeurilor; tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase; tratarea şi eliminarea deşeurilor menajere şi asimilate acestora; tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase, altele decât cele menajere; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare)

4 SOL ŞI APE SUBTERANE (prevenirea infiltrării poluanţilor; decontaminarea solurilor; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare )

5

ZGOMOT ŞI VIBRAŢII (prevenirea prin modificări de proces la sursă; construirea şi instalarea de facilităţi anti zgomot/vibraţii; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare )

6

RESURSE NATURALE ŞI BIODIVERSITATE (protecţia speciilor; arii protejate; reconstrucţia ecologică; refacerea mediului acvatic; prevenirea ecologică a fenomenelor naturale periculoase; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare)

7 ALTE DOMENII DE MEDIU (protecţia împotriva radiaţiilor; administrare generală a mediului; educaţie, instruire, informare; alte activităţi nespecificate în altă parte)

8 Total unitate (rd.1+2+3+4+5+6+7) 1) Detaliate în capitolul 2

AS_CPM_CPS/ 2

Page 39: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Cap. 2 Repartiţia investiţiilor pentru protecţia mediului, în anul 2006

2) Utilizaţi codurile şi denumirile din Anexă 3) Valoarea de pe rândul total col.2 este egala cu valoarea de pe rândul 8 col 2 din capitolul 1

Mijloace tehnice 2) din care: Nr.

rând Cod Denumire Număr

Valoarea totală (Lei fără TVA)

Construcţii şi terenuri

(Lei fără TVA)

Maşini/ echipamente

(Lei fără TVA)

Mijloace de transport

(Lei fără TVA) B C 1 2 3 4 5

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13. X TOTAL MIJLOACE TEHNICE3) X

AS_CPM_CPS/ 3

Page 40: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Cap. 3 Resurse pentru activităţile de protecţia mediului, în anul 2006 Lei - fără TVA

Nr. rând Resurse

Total din care pentru: (col.2+3+4+5+6

+7+8)

Aer Apă Deşeuri Sol şi ape subterane

Zgomot şi vibraţii

Resurse naturale

şi biodiversitate

Alte domenii

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Subvenţii de la buget (rd.2+3) 2 Subvenţii de la bugetul de stat 3 Subvenţii de la bugetul local 4 Finanţări de la Fondul de Mediu

5 Finanţări externe ( inclusiv fonduri de pre-aderare – programe Phare, Sapard, etc)

6 Venituri din activităţi de protecţia mediului (rd.7+8)

7 Venituri din prestarea de servicii la terţi

8 Venituri din vânzarea de produse derivate(“by product”)

9 Fonduri proprii ale unităţii (inclusiv credite bancare şi împrumuturi)

10 TOTAL (rd. 1+4+5+6+9)

Se completează de către Direcţia Judeţeană de Statistică 1. Formularul a fost completat cu datele solicitate?

DA NU2. Dacă NU, atunci marcaţi cu X una din cauzele menţionate:

1 Refuză să raspundă 2 Neidentificată 3 Neinteres 4 Necontactată 5 Temporar fără activitate 6 Desfiinţată 7 Răspuns furnizat de altă unitate 8 Fără date datorită evenimentelor

└─┴─┘

Se calculează ca raport între cheltuielile curente (Rândul 8, coloana 3 + coloana 7, capitolul 1) şi cheltuielile curente totale ale unităţii (%).

AS_CPM_CPS/ 4

Cap. 4 Ponderea cheltuielilor curente pentru protecţia Cap. 5 Statistica raportării mediului în cheltuielile curente totale ale unităţii (%) – date fără zecimale

Page 41: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Definiţii

CHELTUIELI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI Reflectă fluxurile financiare alocate de intreprindere pentru acţiuni care au ca scop: prevenirea, reducerea sau combaterea pagubelor aduse mediului. Aceste acţiuni se referă la reducerea emisiilor de poluanţi în aer, protecţia apei de suprafaţă şi a apei subterane, a solului, evitarea producerii deşeurilor, colectarea şi tratarea acestora, reducerea zgomotului, protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii, cercetarea ştiinţifică în vederea obţinerii de produse, materii prime sau realizarea de procese de producţie care nu deteriorează mediul, administrarea generală a mediului, alte activităţi de protecţie a mediului. DOMENII ŞI ACTIVITĂŢI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI AER (Protecţia aerului şi a climei): include măsuri destinate prevenirii poluării prin modificări de proces; activităţi pentru tratarea gazelor evacuate şi ventilarea aerului ; activităţi de măsurare, control, analize de laborator şi prelucrare date; precum şi activităţi de cercetare şi dezvoltare. APĂ (Managementul apelor): cuprinde măsuri şi activităţi care urmăresc prevenirea poluării prin modificări de proces; administrarea reţelelor de canalizare; epurarea apelor uzate; tratarea şi eliminarea nămolurilor de la staţiile de epurare; tratarea apelor de răcire; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare. DEŞEURI (Managemetul deşeurilor): se referă la activităţi care urmăresc prevenirea generării deşeurilor; colectarea şi tratarea deşeurilor; recuperarea deşeurilor; tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase; tratarea şi eliminarea deşeurilor menajere şi asimilate acestora; tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase, altele decât cele menajere; măsurare, control, analize de laborator şi prelucrare date; cercetare şi dezvoltare. SOL ŞI APE SUBTERANE (Protecţia solului şi a apelor subterane): cuprinde activităţi de prevenire a infiltrării de poluanţi; decontaminarea solurilor; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII (Reducerea zgomotului şi a vibraţiilor): se referă la activităţile care urmăresc prevenirea prin modificări de proces la sursă; construirea şi instalarea de mijloace tehnice antizgomot/vibraţii; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare. RESURSE NATURALE ŞI BIODIVERSITATE (Protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii): include activităţi ce au ca scop protecţia speciilor; arii protejate; reconstrucţia ecologică; refacerea mediului acvatic; prevenirea ecologică a fenomenelor naturale periculoase; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; activităţi de cercetare şi dezvoltare. ALTE DOMENII DE MEDIU: Protecţia împotriva radiaţiilor - se referă la activităţi de protecţie a mediului împotriva radiaţiilor ionizante; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare. Administrarea generală a mediului – orice activitate care asigură suportul deciziilor luate în domeniul protecţiei mediului de către organizaţii şi/sau instituţii guvernamentale sau neguvernamentale. Sunt incluse activităţi de monitoring, coordonare şi management al acţiunilor şi măsurilor de protecţie generală a mediului sau care nu pot fi clasificate într-un singur domeniu. Educaţie, instruire, informare – desemnează orice activitate ce are ca scop educaţia sau instruirea în domeniul protecţiei mediului şi răspândirea informaţiilor de mediu. Activităţile din sistemul de învăţământ general sunt excluse. Alte activităţi pentru protecţia mediului grupează toate acele activităţi pentru protecţia mediului care nu au fost incluse sau nu pot fi incluse în nici o altă categorie din cele deja menţionate. INVESTIŢII Investiţiile reprezintă cheltuielile efectuate pentru lucrări de construcţii, de instalaţii şi de montaj, pentru achiziţionarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creării de noi mijloace fixe pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucţia celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate al mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de încărcare-descărcare etc.), cu scopul de protecţie a mediului. Investiţiile pentru protecţia mediului se grupează în: -investiţii pentru mijloace tehnice adăugate (investiţii pentru tratarea poluării): *bunuri de capital noi sau încorporate la bunuri de capital existente (investiţii în echipamente amplasate la sfârşitul procesului de producţie care constau în instalaţii sau părţi de instalaţii pentru utilizare în contextul protejării mediului. Aceste instalaţii operează independent de procesul de producţie şi au rolul de a trata poluarea deja generată sau de a măsura nivelul de poluare.); * valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate al mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi. -investiţii pentru mijolace tehnice integrate (investiţii pentru prevenirea poluării): extracostul de capital datorat integrării în procesul de producţie a mijloacelor tehnice pentru protecţia mediului (investiţii în tehnologii integrate care reprezintă instalaţii sau părţi de instalaţii care au fost adaptate în ideea de a genera mai puţină poluare. Întrucât acest tip de echipamente pentru protecţia mediului nu poate fi identificat ca o parte separată a procesului de producţie, costul va fi estimat fie ca diferenţă de cost comparativ cu o alternativă disponibilă, fie pe baza ponderii costurilor aferente componentelor de mediu în costurile totale). CHELTUIELI CURENTE Cheltuielile curente reprezintă sumele ori valorile plătite pentru: operarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor pentru protecţia mediului, consumurile de resurse primare (materii prime, combustibili, energie, apă) şi auxiliare, lucrările şi serviciile executate de terţi de care beneficiază unitatea, cheltuielile cu personalul, executarea unor obligaţii legale sau contractuale, precum şi cele care nu sunt legate de activitatea normală, curentă. Se includ şi cheltuielile care nu sunt legate direct de procesul de producţie, dar care au ca scop furnizarea unor servicii de protecţia mediului (coordonare, cercetare, managementul deşeurilor, apelor uzate etc.). Astfel, cheltuielile curente includ atât cheltuielile pentru producerea cât şi pentru achiziţionarea unor servicii de protecţia mediului. Cheltuieli curente interne Cuprind cheltuielile curente efectuate pentru activităţi proprii de protecţia mediului, executate de către personalul întreprinderii. Sunt incluse: *cheltuielile curente interne pentru mijloacele tehnice adăugate: cheltuielile de personal (remunerarea salariaţilor care exploatează, repară sau întreţin echipamentele, utilajele sau instalaţiile pentru protecţia mediului), consumurile de resurse primare (materii prime, combustibili, energie, apă) şi auxiliare *cheltuielile curente interne pentru mijloacele tehnice integrate (costul va fi estimat fie ca diferenţă de cost comparativ cu o alternativă disponibilă, fie pe baza ponderii costurilor aferente componentelor de mediu în costurile totale): extracost de personal, extracost de consum intermediar, alte extracosturi, *alte cheltuieli curente interne (cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare, instruire, informare, administrare legate de mediu, executate în interiorul unităţii de către personalul propriu). Cheltuieli curente externe Cuprind cheltuieli pentru servicii de protecţia mediului cumpărate de la terţi şi pentru taxe de mediu plătite. Sunt incluse: * cheltuieli cu servicii achiziţionate de la terţi (alte firme sau unităţi ale administraţiei publice) - privesc plăţile la terţe părţi pentru serviciile de protecţia mediului (studii de protecţia mediului, analize de laborator etc.) ; *taxe pentru scopuri specifice de mediu (plăţi către Fondul de Mediu efectuate în baza OUG 196/2005). RESURSE pentru activităţi de protecţie a mediului reflectă modalităţile de finanţare a activităţilor de protecţia mediului: Subvenţii de la bugetul de stat: suportul financiar primit de la bugetul de stat (central sau local) pentru realizarea activităţilor de protecţia mediului; Finanţări de la Fondul de Mediu: finanţări ale proiectelor pentru protecţia mediului aprobate în conformitate cu prevederile OUG nr.196/2005 şi conform cu procedurile prevăzute în Manualul de operare al Fondului pentru mediu. Finanţări externe: includ toate tipurile de transferuri pentru finanţarea cheltuielilor pentru protecţia mediului în România (inclusiv fonduri de pre-aderare - programe Phare, Sapard, etc); Venituri realizate de unitate ca urmare a prestării activităţilor de protecţia mediului: - venituri din prestarea de servicii la terţi: sumele încasate de la terţi pentru serviciile de protecţia mediului dacă acestea sunt prestate (ex. colectarea deşeurilor, epurarea apelor uzate etc.) ; -venituri din vânzarea de produse derivate (“by product”): sumele încasate din valorificarea unor produse derivate (materiale, energie), obtinute ca urmare a activităţilor de protectia mediului ; Fonduri proprii ale unităţii (inclusiv credite bancare şi împrumuturi).

AS_CPM_CPS/ 5

Page 42: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Lista mijloacelor tehnice ANEXA Cod

Denumirea mijloacelor tehnice Cod

Denumirea mijloacelor tehnice 1 2 1 2

100 Protecţia calităţii aerului şi a climei 320 Mijloace tehnice adăugate 110 Mijloace tehnice integrate în proces 321 Vehicule speciale (camioane, vidanje, cisterne etc.) pentru transport deşeuri

111 Mijloace tehnice pentru reducerea emisiilor şi a mirosurilor cauzate de arderea combustibililor fosili 322 Containere pentru colectare deşeuri şi transport 112 Rezervoare cu capac flotant 323 Staţii de transbordare deşeuri 113 Echipamente auxiliare (inclusiv robinete, valve, îmbinări sudate în locul flanşelor, pompe capsulate) 324 Echipamente de sortare, compactare, neutralizare şi detoxificare a deşeurilor 114 Pompe de vacuum (în locul ejectoarelor de abur) 325 Instalaţii de incinerare deşeuri 115 Proceduri de refolosire a gazelor uzate pentru prevenirea poluării aerului 326 Spaţii amenajate pentru stocarea deşeurilor 116 Folosirea tehnologiilor curate 327 Echipamente de operare a evacuării deşeurilor 117 Folosirea produselor adaptate 328 Echipamente fixe pentru colectarea şi manipularea deşeurilor în vrac

120 Mijloace tehnice adăugate 329 Echipamente de transport pneumatic/hidraulic al deşeurilor 121 Instalaţii şi echipamente pentru limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2) şi/sau oxizi de azot (NOx) produşi din arderea

combustibililor 32103211

Instalaţii de stocare deşeuri Echipamente de măsurare, control, analize de laborator

122 Sisteme de recuperare a sulfului din gaze 400 Protecţia împotriva poluării solului şi a apelor subterane 123 Instalaţii şi echipamente pentru captarea şi valorificarea gazelor reziduale în diverse procese tehnologice 410 Mijloace tehnice integrate în proces 124 Cuptoare şi coşuri de ardere şi dispersie a gazelor reziduale 411 Rezervoare cu pereţi dubli (instalate special pentru protecţia solului sau a apei subterane) 125 Cicloane, multicicloane, exhaustoare 412 Sisteme de siguranţă sporită pentru transportul produselor periculoase 126 Filtre cu saci, filtre electrostatice (electrofiltre), filtre absorbante etc. 420 Mijloace tehnice adăugate 127 Ventilatoare cu dispozitive de captare şi reţinere 421 Şanţuri, pereţi, sisteme de drenaj 128 Separatoare prin metoda Venturi 422 Dispozitive de recuperare a pierderilor şi scurgerilor 129 Alte sisteme uscate de eliminare a prafului şi suspensiilor din gaze 423 Sisteme de siguranţă sporită pentru stocarea subterană şi pentru transport

1210 Sisteme de desprăfuire umede (hidrocicloane, spălătoare de gaze, instalaţii hidraulice de desprăfuire, filtre cu spumă, scrubere, inclusiv instalaţii de spălare gaze acide şi gaze alcaline)

424 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator

1211 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator 500 Protecţia împotriva zgomotelor şi vibraţiilor 200 Managementul apelor uzate 510 Mijloace tehnice integrate în proces 210 Mijloace tehnice integrate în proces 511 Articulaţii şi îmbinări flexibile

211 Mijloace tehnice pentru reducerea cantităţii de apă folosită, reutilizarea apei. 512 Fundaţii care să amortizeze vibraţiile 212 Echipamente auxiliare (inclusiv robinete şi valve, îmbinări sudate în locul flanşelor, pompe capsulate) 513 Regruparea clădirilor şi/sau instalaţiilor pentru reducerea poluării fonice 213 Operaţiuni suplimentare de întreţinere a sistemelor de apă de răcire, în cazul în care clorinarea acestor ape nu este

permisă din motive legate de protecţia mediului 514 Mijloace tehnice speciale la construcţia sau reconstrucţia unor clădiri (materiale fonoizolatoare incluse în

procesul de construcţie) 214 Capacităţi de pompare suplimentare în instalaţiile existente pentru a reduce temperatura de evacuare 515 Echipamente şi maşini special construite, astfel încât să aibă un nivel scăzut al zgomotelor sau vibraţiilor

(dacă se urmăreşte reducerea poluării termice) 516 Arzătoare cu zgomot redus pentru facle 215 Folosirea tehnologiilor curate 520 Mijloace tehnice adăugate 216 Folosirea produselor adaptate 521 Proceduri speciale pentru reducerea zgomotului în jurul surselor de zgomot (capsularea şi izolarea fonică a

220 Mijloace tehnice adăugate mecanismelor şi conductelor) 221 Canale, colectori pentru transportul apelor uzate 522 Amortizoare 222 Rezervoare tampon şi alte sisteme de stocare pentru ape uzate 523 Ecrane şi bariere antifonice. 223 Staţii constituite din trepte mecanice de preepurare sau epurare a apelor uzate 524 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator 224 Staţii constituite din trepte chimice de preepurare sau epurare a apelor uzate 600 Resurse naturale şi biodiversitate 225 Staţii combinate din trepte mecano-chimice de preepurare sau epurare a apelor uzate 620 Mijloace tehnice asimilate celor adăugate 226 Staţii constituite din trepte mecano-biologice de epurare a apelor uzate 621 Prevenirea deteriorării biodiversităţii şi peisajului (ex. schimbarea drumurilor de acces în zonă, forarea

înclinată) 227 Staţii constituite din trepte mecano-chimice-biologice de epurare a apelor uzate 622 Costuri suplimentare pentru piloni care se integrează în peisaj 228 Alte instalaţii sau sisteme pentru purificarea şi neutralizarea apelor uzate şi pentru prevenirea poluării 623 Mijloace tehnice pentru restricţionarea folosirii apei subterane 229 Alte instalaţii pentru protecţia apelor (instalaţii de refolosire a apelor uzate, incinerator pentru arderea apelor uzate etc.) 624 Centuri verzi şi bariere de pământ în jurul amplasamentelor industriale

2210 Turnuri de răcire, circuite închise de răcire a apei, echipamente pentru mărirea dispersiei apelor evacuate 625 Refacerea peisajului (de ex. câmpuri miniere dezafectate) 2211 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator 626 Marcarea distinctă a stâlpilor de înaltă tensiune pentru prevenirea coliziunii păsărilor cu aceştia

300 Managementul deşeurilor 627 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator 310 Mijloace tehnice integrate în proces 700 Protecţia împotriva radiaţiilor

311 Proceduri de refolosire a deşeurilor în procesul de producţie 701 Zone tampon de restricţie a accesului, instalaţii de avertizare şi alarmare 312 Reducerea consumului de materii prime şi materiale auxiliare în vederea reducerii cantităţii de deşeuri 702 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator 313 Folosirea de materii prime şi materiale auxiliare care nu agresează mediul 800 Alte echipamente 314 Aplicarea unor proceduri şi a unor procese de producţie mai costisitoare, dar care reduc cantităţile de deşeuri generate

AS_CPM_CPS/ 6

Page 43: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

ROMÂNIA Institutul Naţional de Statistică

Cercetare statistică AS_CPM_CAP

Cheltuielile pentru protecţia mediului în unităţile administraţiei publice locale în anul 2006

Confidenţial Numai pentru scopuri de cercetare statistică

Aprobat de Institutul Naţional de Statistică în baza O.G. nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată cu modificările şi completările ulterioare, care prevede:

- Serviciile de statistică oficială sunt autorizate să solicite şi să obţină gratuit datele şi informaţiile statistice de la toate persoanele fizice şi juridice care se află, deţin capital sub orice formă sau desfăşoară o activitate de orice fel pe teritoriul României. - Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, următoarele fapte: refuzul sau întârzierea din culpă a transmiterii datelor statistice solicitate, refuzul de a prezenta persoanelor autorizate de către conducerea serviciilor de statistică oficială documentele şi evidenţele necesare verificării datelor statistice, comunicarea de date eronate sau incomplete, neaplicarea măsurilor dispuse de serviciile de statistică oficială. Cercetare statistică realizată în conformitate cu Regulamentul Nr. 2056/2002 al Parlamentului şi Consiliului European care amendează Regulamentul Consiliului Nr.58/97

Acest formular se transmite la Direcţia Regională de Statistică / Direcţia Judeţeană de Statistică până la data de 29 iunie 2007.

Numele persoanelor care răspund de informaţiile înscrise în formular: Numele persoanei care ……………………..................... răspunde de informaţiile (semnătura conducătorului unităţii) înscrise în formular L.S.

Dl (Dna)……………………. Telefon……………………… Nr.……..…..data …………… 2007

A. Date de identificare

În registrul statistic aţi fost înregistrat cu următoarele date: Corectaţi eventualele erori:

C.U.I./ Cod FISCAL └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

Cod SIRUES (statistic) └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

Denumirea unităţii ………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………..

Adresa: Localitate…………….…………………..…. Cod SIRUTA└─┴─┴─┴─┴─┴─┘ *)

Strada ……………………………………….………. Nr . …… Cod poştal …………

Judeţul …………….………………………. Cod SIRUTA└─┴─┘*) Telefon ……………………… Fax ………………………. E-mail ……………………… *) Nu se completează de către unitate

C.U.I./ Cod FISCAL └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘ Cod SIRUES (statistic) └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

Denumirea unităţii ………………………………………………………………………………

………..……………………….………………………………………………………………….

Adresa: Localitate …………….…………………..…. ….. …Cod SIRUTA└─┴─┴─┴─┴─┴─┘ *)

Strada ……………………………………….………. Nr . …… Cod poştal ………………

Judeţul …………….………………………. Cod SIRUTA └─┴─┘*)

Telefon ……………………… Fax ………………………. E-mail ………………………… *) Nu se completează de către unitate

Institutul Naţional de Statistică Bd. Libertăţii nr.16, Sector 5, Bucureşti - cod 050706

AS_CPM_CAP/ 1

Page 44: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Cap. 1 - Cheltuieli pentru activităţile de protecţia mediului, în anul 2006

Lei - fără TVA Cheltuieli curente Subvenţii acordate

Din care

Nr.

rân

d

Domeniu/ Activitate

Total (col. 2+ 3+ 4+7+8+11)

Investiţii1)

Total

din care : (col. 4+7)

Cheltuieli curente interne (col. 5+6)

Consum intermediar

Compensarea salariaţilor

Cheltuieli curente externe

Total din care :

(col. 9+10)

Alocaţii pentru

acţiuni de ecologizare

Subvenţii pe produ-se şi activităţi

Alte cheltuieli

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

AER (prevenirea poluării prin modificări de procese; tratarea gazelor evacuate şi ventilarea aerului; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare )

2

APĂ (prevenirea poluării prin modificări de procese; administrarea reţelelor de canalizare; epurarea apelor uzate; tratarea şi eliminarea nămolurilor de la staţiile de epurare; tratarea apelor de răcire; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare)

3

DEŞEURI (prevenirea producerii deşeurilor; colectarea şi transportul deşeurilor; recuperarea deşeurilor; tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase; tratarea şi eliminarea deşeurilor menajere şi asimilate acestora; tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase, altele decât cele menajere; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare)

4

SOL ŞI APE SUBTERANE (prevenirea infiltrării poluanţilor; decontaminarea solurilor; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare )

5

ZGOMOT ŞI VIBRAŢII (prevenirea prin modificări de proces la sursă; construirea şi instalarea de facilităţi antizgomot/vibraţii; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare)

6

RESURSE NATURALE ŞI BIODIVERSITATE (protecţia speciilor; arii protejate; reconstrucţia ecologică; refacerea mediului acvatic; prevenirea ecologică a fenomenelor naturale periculoase; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare)

7

ALTE DOMENII DE MEDIU (protecţia împotriva radiaţiilor; administrare generală a mediului; educaţie, instruire, informare; alte activităţi nespecificate în altă parte)

8 TOTAL UNITATE (rând 1+2+3+4+5+6+7)

AS CPM CAP/ 2 1) Detaliate în capitolul 2

Page 45: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Cap. 2 Repartiţia investiţiilor pentru protecţia mediului, în anul 2006

Mijloace tehnice 2) din care: Nr.

rând

Cod

Denumire

Număr

Valoarea totală

(lei fără TVA) Construcţii şi terenuri

(lei fără TVA)

Maşini/ echipamente (lei fără TVA)

B C 1 2 3 4

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12. X TOTAL MIJLOACE TEHNICE 3) X

2) Utilizaţi codurile şi denumirile din Anexă 3) Valoarea de pe rândul total col.2 este egală cu valoarea de pe rândul 8 col.2 din capitolul 1

Page 46: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Cap. 3 - Resurse pentru activităţi de protecţia mediului, în anul 2006 Lei – fără TVA

din care: Nr.

rând

Resurse

Total

(col.2+3+4+5+6+7+8)

Aer Apă Deşeuri Sol şi ape

subterane Zgomot şi vibraţii

Resurse naturale şi

biodiversitate

Alte domenii

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 1. Subvenţii de la bugetul de stat (rând 2 + 3)

2. Subvenţii pentru investiţii

3. Subvenţii pentru cheltuieli curente

4. Finanţări de la Fondul de Mediu

5. Finanţări externe (inclusiv fonduri de pre-aderare – programe Phare, Sapard, etc)

6. Venituri din servicii de mediu prestate la terţi

7. Taxe de mediu încasate 8. Fonduri proprii (inclusiv credite bancare şi

împrumuturi)

9. TOTAL (rând 1 + 4 + 5 + 6 + 7+8)

Cap. 4 Ponderea cheltuielilor curente pentru protecţia Cap. 5 Statistica raportării mediului în cheltuielile curente totale (%) – date fără zecimale

Se completează de către Direcţia Regională de Statistică/Direcţia Judeţeană de Statistică 1. Formularul a fost completat cu datele solicitate? 2.

DA

NU

1 Fără cheltuieli pentru protecţia mediului în anul 2005

2 Refuză să răspundă

Dacă NU, atunci marcaţi cu X una din cauzele menţionate:

└─┴─┘ Se calculează ca raport între cheltuielile curente (Rândul 8, coloana 3, capitolul 1) şi cheltuielile curente totale (%)

AS CPM CAP/ 4

AS CPM CAP/ 3

Page 47: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Definiţii CHELTUIELI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI Reflectă fluxurile financiare alocate de unitatea de administraţie publică locală pentru acţiuni care au ca scop: prevenirea, reducerea sau combaterea pagubelor aduse mediului. Aceste acţiuni se referă la protecţia aerului, apei de suprafaţă şi a apei subterane, evitarea producerii deşeurilor, colectarea şi tratarea acestora, protecţia solului, reducerea zgomotului, protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii, alte activităţi de protecţie a mediului (cercetarea ştiinţifică în domeniul protecţiei mediului, administrarea generală a mediului, educaţie, instruire, informare, alte activităţi nespecificate). DOMENII ŞI ACTIVITĂŢI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI AER (Protecţia aerului şi a climei): include măsuri destinate prevenirii poluării prin modificări de proces; activităţi pentru tratarea gazelor evacuate şi ventilarea aerului ; activităţi de măsurare, control, analize de laborator şi prelucrare date; precum şi activităţi de cercetare şi dezvoltare. APĂ (Managementul apelor): cuprinde măsuri şi activităţi care urmăresc prevenirea poluării prin modificări de proces; administrarea reţelelor de canalizare; epurarea apelor uzate; tratarea şi eliminarea nămolurilor de la staţiile de epurare; tratarea apelor de răcire; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare. DEŞEURI (Managemetul deşeurilor): se referă la activităţi care urmăresc prevenirea generării deşeurilor; colectarea şi tratarea deşeurilor; recuperarea deşeurilor; tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase; tratarea şi eliminarea deşeurilor menajere şi asimilate acestora; tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase, altele decât cele menajere; măsurare, control, analize de laborator şi prelucrare date; cercetare şi dezvoltare. SOL ŞI APE SUBTERANE(Protecţia solului şi a apelor subterane): cuprinde activităţi de prevenire a infiltrării de poluanţi; decontaminarea solurilor; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII (Reducerea zgomotului şi a vibraţiilor): se referă la activităţile care urmăresc prevenirea prin modificări de proces la sursă; construirea şi instalarea de mijloace tehnice antizgomot/vibraţii; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare. RESURSE NATURALE ŞI BIODIVERSITATE (Protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii): include activităţi ce au ca scop protecţia speciilor; arii protejate; reconstrucţia ecologică; refacerea mediului acvatic; prevenirea ecologică a fenomenelor naturale periculoase; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; activităţi de cercetare şi dezvoltare. ALTE DOMENII DE MEDIU: Protecţia împotriva radiaţiilor: se referă la activităţi de protecţie a mediului împotriva radiaţiilor ionizante; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare. Administrarea generală a mediului – orice activitate care asigură suportul deciziilor luate în domeniul protecţiei mediului de către organizaţii şi/sau instituţii guvernamentale sau neguvernamentale. Sunt incluse activităţi de monitoring, coordonare şi management al acţiunilor şi măsurilor de protecţie generală a mediului sau care nu pot fi clasificate într-un singur domeniu. Educaţie, instruire, informare – desemnează orice activitate ce are ca scop educaţia sau instruirea în domeniul protecţiei mediului şi răspândirea informaţiilor de mediu. Activităţile din sistemul de învăţământ general sunt excluse. Alte activităţi pentru protecţia mediului grupează toate acele activităţi pentru protecţia mediului care nu au fost incluse sau nu pot fi incluse în nici o altă categorie din cele deja menţionate. INVESTIŢII Investiţiile reprezintă cheltuielile efectuate pentru lucrări de construcţii, de instalaţii şi de montaj, pentru achiziţionarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creării de noi mijloace fixe pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucţia celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate al mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de încărcare-descărcare etc.), cu scopul de protecţie a mediului. CHELTUIELI CURENTE Cheltuielile curente reprezintă sumele ori valorile plătite pentru: operarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor pentru protecţia mediului, consumurile de resurse primare (materii prime, combustibili, energie, apă) şi auxiliare, lucrările şi serviciile executate de terţi de care beneficiază unitatea, cheltuielile cu personalul, executarea unor obligaţii legale sau contractuale, precum şi cele care nu sunt legate de activitatea normală, curentă. Se includ şi cheltuielile care nu sunt legate direct de procesul de producţie, dar care au ca scop furnizarea unor servicii de protecţia mediului (coordonare, cercetare, managementul deşeurilor, apelor uzate etc.). Astfel, cheltuielile curente includ atât cheltuielile pentru producerea cât şi pentru achiziţionarea unor servicii de protecţia mediului. Cheltuieli curente interne: cuprind cheltuielile curente efectuate pentru activităţi proprii de protecţia mediului, executate de către personalul unităţii. Sunt incluse: cheltuielile de personal (remunerarea salariaţilor care exploatează, repară sau întreţin echipamentele, utilajele sau instalaţiile pentru protecţia mediului), consumurile de resurse primare (materii prime, combustibili, energie, apă) şi auxiliare. Cheltuieli curente externe: cuprind cheltuieli pentru servicii de protecţia mediului cumpărate de la terţi (studii de protecţia mediului, analize de laborator etc.) . Consum intermediar Valoarea bunurilor şi serviciilor utilizate în procesul de producţie (energie, imputurimateriale sau alte imputuri intermediare) Compensarea salariaţilor Cheltuieli cu salariile şi alte drepturi banesti ale salariaţilor. Subvenţii acordate Sume asigurate de la bugetul local în scopul realizării activităţilor de protecţia mediului, alocaţii pentru acţiuni de ecologizare, subvenţii pe produse şi activităţi . Alte cheltuieli Se includ transferurile interne (programe PHARE, investiţii ale Regiilor Autonome şi societăţilor comerciale cu capital de stat, alte transferuri curente interne) . RESURSE pentru activităţi de protecţie a mediului reflectă modalităţile de finanţare a activităţilor de protecţia mediului: Subvenţii de la bugetul de stat: suportul financiar primit de la bugetul de stat pentru realizarea activităţilor de protecţia mediului sub forma subvenţiilor pentru investiţii sau pentru cheltuieli curente; Finanţări de la Fondul de Mediu: finanţări ale proiectelor pentru protecţia mediului aprobate în conformitate cu prevederile OUG nr.196/2005 şi conform cu procedurile prevăzute în Manualul de operare al Fondului pentru mediu. Finanţări externe: includ toate tipurile de transferuri pentru finanţarea cheltuielilor pentru protecţia mediului în România (inclusiv fonduri de pre-aderare – programe Phare, Sapard, etc); Venituri din servicii de protecţia mediului prestate la terţi: sumele încasate de la terţi pentru serviciile de protecţia mediului dacă acestea sunt prestate(ex. colectarea deşeurilor, epurarea apelor uzate etc.); Taxe de mediu încasate - taxe colectate de către autorităţile publice locale cum ar fi: taxa de evacuare efluenţi, taxa de canalizare, taxa pentru deşeuri municipale, etc. Fonduri proprii (inclusiv credite bancare şi împrumuturi). AS CPM CAP/ 5

Page 48: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

LISTA MIJLOACELOR TEHNICE ANEXA Cod

Denumirea mijloacelor tehnice Cod

Denumirea mijloacelor tehnice 1 2 1 2

100 Protecţia calităţii aerului şi a climei 320 Mijloace tehnice adăugate 110 Mijloace tehnice integrate în proces 321 Vehicule speciale (camioane, vidanje, cisterne etc.) pentru transport deşeuri

111 Mijloace tehnice pentru reducerea emisiilor şi a mirosurilor cauzate de arderea combustibililor fosili 322 Containere pentru colectare deşeuri şi transport 112 Rezervoare cu capac flotant 323 Staţii de transbordare deşeuri 113 Echipamente auxiliare (inclusiv robinete, valve, îmbinări sudate în locul flanşelor, pompe capsulate) 324 Echipamente de sortare, compactare, neutralizare şi detoxificare a deşeurilor 114 Pompe de vacuum (în locul ejectoarelor de abur) 325 Instalaţii de incinerare deşeuri 115 Proceduri de refolosire a gazelor uzate pentru prevenirea poluării aerului 326 Spaţii amenajate pentru stocarea deşeurilor 116 Folosirea tehnologiilor curate 327 Echipamente de operare a evacuării deşeurilor 117 Folosirea produselor adaptate 328 Echipamente fixe pentru colectarea şi manipularea deşeurilor în vrac

120 Mijloace tehnice adăugate 329 Echipamente de transport pneumatic/hidraulic al deşeurilor 121 Instalaţii şi echipamente pentru limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2) şi/sau oxizi de azot (NOx) produşi din arderea

combustibililor 3210

3211Instalaţii de stocare deşeuri Echipamente de măsurare, control, analize de laborator

122 Sisteme de recuperare a sulfului din gaze 400 Protecţia împotriva poluării solului şi a apelor subterane 123 Instalaţii şi echipamente pentru captarea şi valorificarea gazelor reziduale în diverse procese tehnologice 410 Mijloace tehnice integrate în proces 124 Cuptoare şi coşuri de ardere şi dispersie a gazelor reziduale 411 Rezervoare cu pereţi dubli (instalate special pentru protecţia solului sau a apei subterane) 125 Cicloane, multicicloane, exhaustoare 412 Sisteme de siguranţă sporită pentru transportul produselor periculoase 126 Filtre cu saci, filtre electrostatice (electrofiltre), filtre absorbante etc. 420 Mijloace tehnice adăugate 127 Ventilatoare cu dispozitive de captare şi reţinere 421 Şanţuri, pereţi, sisteme de drenaj 128 Separatoare prin metoda Venturi 422 Dispozitive de recuperare a pierderilor şi scurgerilor 129 Alte sisteme uscate de eliminare a prafului şi suspensiilor din gaze 423 Sisteme de siguranţă sporită pentru stocarea subterană şi pentru transport

1210 Sisteme de desprăfuire umede (hidrocicloane, spălătoare de gaze, instalaţii hidraulice de desprăfuire, filtre cu spumă, scrubere, inclusiv instalaţii de spălare gaze acide şi gaze alcaline)

424 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator

1211 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator 500 Protecţia împotriva zgomotelor şi vibraţiilor 200 Managementul apelor uzate 510 Mijloace tehnice integrate în proces 210 Mijloace tehnice integrate în proces 511 Articulaţii şi îmbinări flexibile

211 Mijloace tehnice pentru reducerea cantităţii de apă folosită, reutilizarea apei. 512 Fundaţii care să amortizeze vibraţiile 212 Echipamente auxiliare (inclusiv robinete şi valve, îmbinări sudate în locul flanşelor, pompe capsulate) 513 Regruparea clădirilor şi/sau instalaţiilor pentru reducerea poluării fonice 213 Operaţiuni suplimentare de întreţinere a sistemelor de apă de răcire, în cazul în care clorinarea acestor ape nu este

permisă din motive legate de protecţia mediului 514 Mijloace tehnice speciale la construcţia sau reconstrucţia unor clădiri (materiale fonoizolatoare incluse în procesul

de construcţie) 214 Capacităţi de pompare suplimentare în instalaţiile existente pentru a reduce temperatura de evacuare 515 Echipamente şi maşini special construite, astfel încât să aibă un nivel scăzut al zgomotelor sau vibraţiilor

(dacă se urmăreşte reducerea poluării termice) 516 Arzătoare cu zgomot redus pentru facle 215 Folosirea tehnologiilor curate 520 Mijloace tehnice adăugate 216 Folosirea produselor adaptate 521 Proceduri speciale pentru reducerea zgomotului în jurul surselor de zgomot (capsularea şi izolarea fonică a

220 Mijloace tehnice adăugate mecanismelor şi conductelor) 221 Canale, colectori pentru transportul apelor uzate 522 Amortizoare 222 Rezervoare tampon şi alte sisteme de stocare pentru ape uzate 523 Ecrane şi bariere antifonice. 223 Staţii constituite din trepte mecanice de preepurare sau epurare a apelor uzate 524 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator 224 Staţii constituite din trepte chimice de preepurare sau epurare a apelor uzate 600 Resurse naturale şi biodiversitate 225 Staţii combinate din trepte mecano-chimice de preepurare sau epurare a apelor uzate 620 Mijloace tehnice asimilate celor adăugate 226 Staţii constituite din trepte mecano-biologice de epurare a apelor uzate 621 Prevenirea deteriorării biodiversităţii şi peisajului (ex. schimbarea drumurilor de acces în zonă, forarea înclinată) 227 Staţii constituite din trepte mecano-chimice-biologice de epurare a apelor uzate 622 Costuri suplimentare pentru piloni care se integrează în peisaj 228 Alte instalaţii sau sisteme pentru purificarea şi neutralizarea apelor uzate şi pentru prevenirea poluării 623 Mijloace tehnice pentru restricţionarea folosirii apei subterane 229 Alte instalaţii pentru protecţia apelor (instalaţii de refolosire a apelor uzate, incinerator pentru arderea apelor uzate etc.) 624 Centuri verzi şi bariere de pământ în jurul amplasamentelor industriale

2210 Turnuri de răcire, circuite închise de răcire a apei, echipamente pentru mărirea dispersiei apelor evacuate 625 Refacerea peisajului (de ex. câmpuri miniere dezafectate) 2211 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator 626 Marcarea distinctă a stâlpilor de înaltă tensiune pentru prevenirea coliziunii păsărilor cu aceştia

300 Managementul deşeurilor 627 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator 310 Mijloace tehnice integrate în proces 700 Protecţia împotriva radiaţiilor

311 Proceduri de refolosire a deşeurilor în procesul de producţie 701 Zone tampon de restricţie a accesului, instalaţii de avertizare şi alarmare 312 Reducerea consumului de materii prime şi materiale auxiliare în vederea reducerii cantităţii de deşeuri 702 Echipamente de măsurare, control, analize de laborator 313 Folosirea de materii prime şi materiale auxiliare care nu agresează mediul 800 Alte echipamente 314 Aplicarea unor proceduri şi a unor procese de producţie mai costisitoare, dar care reduc cantităţile de deşeuri generate

AS CPM CAS CPM CAP/6

Page 49: Metodologie Cheltuieli Protectia Mediului

Modificări la Metodologia privind Cheltuielile pentru Protecţia Mediului aprobată prin Ordinul Preşedintelui Nr. 347 din 12.12.2002

1. Pentru cap. 1.2. “Obiective, scop şi acoperire” - se introduce şi sectorul Administraţiei Publice Centrale. 2. Pentru cap. 2.3.2.1. “Cheltuielile curente interne” - se introduc variabilele “compensarea salariaţilor” şi “consum intermediar” Compensarea salariaţilor – cuprinde atat salariile cât si contribuţia

socială (remunerarea salariaţilor care exploatează, repară sau întreţin echipamentele, utilajele sau instalaţiile pentru protecţia mediului)

Consum intermediar – consumurile de materii prime, combustibili, energie, apă şi alte materiale auxiliare

3. Pentru cap 2.4. “Definirea altor variabile legate de protecţia mediului” - se introduc următoarele variabile: 2.4.4. Finanţări de la fondul de mediu – finanţări ale proiectelor

pentru protecţia mediului aprobate în conformitate cu: prevederile OUG nr.196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006 şi de asemenea cu prevederile Ordinului nr. 578 din 6 iunie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu,

2.4.5. fonduri proprii (inclusiv credite bancare şi împrumuturi) – definiţie, 2.4.6. taxe de mediu încasate – totalul capitalurilor proprii şi suplimentare disponibile pentru realizarea activităţilor pentru protecţia mediului

4. Pentru cap. 3.1.1. “Colectarea datelor din administraţia publică” - se introduce şi colectarea datelor din Administraţia Publică Centrală. 5. Pentru cap. 3.2. “Determinarea bazei de sondaj şi a eşantionului “ - se modifică clasele de mărime după numărul de salariaţi :

10 - 19 salariaţi 20 - 49 salariaţi 50 - 99 salariaţi 100 - 249 salariaţi 250 - 499 salariaţi 500 salariaţi şi peste.

- se modifica pragul de la care sectorul se investighează exhaustiv (de la peste 250 de salariaţi)

- se modifică schema privind cercetarea exhaustivă – în loc de CAEN Rev.1 diviziunile 10-14 avem: diviziunile CAEN Rev.1 - 10-14, 16, 21, 23, 27, 30, 32-35, 40

6. Pentru cap. 3.3. „Chestionarele anchetei” - au fost modificate chestionarele cercetării statistice după cum este prezentat în

anexa ataşată.