Mariana Marinescu

RII

ilr/Er0ERrlrfll PRIIIRR

;"

rerrrTrd InlugWlg uI uI

I e gurE o eO/I lrnl Eu ro 1 efu1 p S

Ilrgps;d €cTpolo1{

leqntr'lr

.Hlqr

'OIII opJ?EryJ-1T-TL-Ur|l,r

NCSANNVI^I VNYruVru

89"'""""""' "ipltrDplf) rla,ffiparord a$a a) '['€89"""""""' "'rflrtr,a9os[)/ilvntr/NaoTxJNraSvtruvIyANJrsvE.uvoErrdNj

'IAAINOdlIhl V'l SAIJVJnCIA-ATJJnUJSNI UOTIUI}SUahi.q(I YSUVIJAIOUdg TN]OIIdYS

09"""""""" ""'"""" lnfnlpaa na.ta1foouno puttt,td an1co"td ttJo)gdy .r.e

6S"""""""' ocllceplp aprrzTL'Z'te0S"""""""' """""""9r€loc$ ersrncxE'1'g'g0S"""""""' agfn.r8oag

flr"mpu a1alu11t! alautlchcsrp tll rr"n?t4sw n atnnunS,to ap an.totaly .€.e

8t"""""""' """'roittioeltugrn6q;sep rS luglcelo"rd'uryzrue?rcs 'rrredeouo:r e1e elereue8 e1eiuue3"g.7.7

9V"""""""' egerSoeg4rrnluu eleturrl$ eleurldlcsrp €l rrrrru]surecrperd ur gzeeledo os oJeJ nc rrice; ap oluerJel * utafle1u3"7.7.7

tt"""""""" """"" arice1 ep rninldecuoo €grruUOC .I'Z.Z

w"""""""' pcgft:tads'DS Dr!$)Malqo"td $ nicaT .7'7

6e """""'""' ""'el€npl^Ipul li?tl^licy't'I'Z89"""""""' """""4dru3 ed rfplprpcy 'g'1'618 """""""' """e1€luo4 iipllAllcv 'I'I'Z1t"""""""' """""""""a13o1od11fi a"uutJag'1'799"""""""""""""""""^.IJVJnOa-AIJSnUJSNI rr]"illsirJoud v a-uvzlNvgu0 sCI snNod

Z TNTOIIdYf,

67""" n9[o,t3oa1/!Utttt2u "to1afu111t flulryncurn:s gtuttt.td ayt"taua7 yfu"taplsuo3 .g"1

LZ"""""""" efue1eduroc ad ie4uec lac EI elrlcorqo ed 1€JluoJ eJ€lnorJJrrcrrrggcero.rc{ Inlaporu el ep €oJeoe"ll pur,rrrd olereua8 rdureprsuo,"l "6.y.1

97,"""""""" """"""""po4otrurs o.rsp.roqe * eiueleduoc*alrlcorqo eri€log .Z.t.lIT,"""""""' "'elenldecuor rrqlrrurlog 'l't'[IT,"""""""' .".afua7aclwo)_a^U)arqo orto1ay .p.y

6I """""""' """"""'nE[b"r3oag/lqnpu ",ro1alu117f Dirpaple tf pToeaua7 Dclpople a4ulp a71fn1ay .g.1

SI """""""' """.. tattb"t?ttaDfrrryou "to1alu11$ alD af)rycv asa.t&otrJ .V"y

tI""""'"""' "tpwt,tdlngugwplpaug 4 ragnonpa Unal pLu^trd a1ntauaB gfntaplsuctc a^aryJ "I.I

91"""""'"""" Y)IJAJ,NJS AUYOIOSV - yCLrJVUd rS gruoal suJNl/irrlrt vrost)fiNn.j,t/Nvo1 4JNIIJS VtrUVIYANJ IS Vg]iVOiIl{d NI JSaNY-[,1IO-{ uYhIIud .inJNyI{YJYANJ

r f{rT0rrdvi6""';"""""' """"""".XOJIJIJ lfuJvJ JNVAOJ

shJ tudnf

3.2.3. Efectuarea proiectiirii secvenfiale, pe termen scurt (a unitii{ilor deinvifare gi a lectiilor/activit[tilor didactice) .......................71

CAPITOLUL 4Ev,tLulREl DrDAcrrcA tN pRnpannA $r INVATAREA

$raNyntonN.eruur/GEocMFr8r............. ............914.1. Cdteva consideralii generale privind Teoria Si practica evaludrii didaetice

tn cadrul disciplinelor $tiinlele naturii/GeograJie .......................914.2. Delimitdri conceptuale: strategii, metode, tehnici, probe/instrumente' de evaluare, itemi (pedagogicil............. ....................94

4.3. Metode de evaluare, tehnici gi instrumente de eva\uare..................................954.S.L Clasificarea gi caracteristicile metodelor de evaluare............................954.3.2.Tipuri de itemi pedagogici.4.3.3. Exemple de itemi potrivifi pentru a evalua activitiili complexe

(aplicafii) .................103

LISTA FIGURTLOR $I TABELELOR ........120

BIBLIOGRAFIE GENERALA........ ..............121

c

De ce Metodica prea

Mlrturisesc ci mi-agi publiclrii eicestui matetcipnrii ca formator la P

intenegionall de formarepreuniversita,r" (manager t

sitatea ,A.I. Cuza" - Ia$i)

cel Mare" Suceava, Univdin Galafi, proiectul a ofer

cursuri in sistem eJearninlpropriu cursantilor, atuncistilului acestora de invi{dificultn$i privind g[sireainteresafi de acest program

in cadrul proiectulunaturii/Geografie Si metoa

un suport de curs, dar pnadlugAnd informa{ie recet

acestui proiect.Pentru inceput, ag d

discipline:Competenfe generalo aprofundarea cc

conduite psihopstrategii modernt

o acomodarea cunacesta a aparatulmdntr,rl primar;

. operarea cu nofiaplicative detern

o deschiderea fafilor naturii/Geogetc.);

gI

euurEol|qlglorfuoc ep EtIleI

rBsolc

lagfot&o?g/lltntou nplulltf lnunlnrlrrnr pu!^!rd alaroue8 lllureplsuoC 'S'Ialuapduoc ad 1o4uac In q auparqo ad 4o"t1uac atDInJrJJnc

t1,rpna1o,td 1npporu q ap Darnaq pur,utd aln,raua8 ylntaprsuoJ'f'r'laluatadwoc-a^lparqo ollolay' g' y' 1

aluagadwoc nun D,tryrnqs 'Z'f'Iapn\dacuoc trptlwilae' I

-f ' I

Fcllotuls orBproqB - oluelodruoH^llrolqo r.rfelog 'g'1pgfo8oag4gtniou n1afuEgf ocgtcopEq gS plonua8 ocglcnple el4alp ag$u1og 'g'1

pE1[ot&oag4Etnlou n\afqgf ole aIBntrB eser8o.rd '1'1.rurulrd lnlugurgfp,rug ug gelfucnpe Incol pu;,r;rd elBraueE gfurapgsuor B^efgJ 'I'I

1nu$uo3

nc$uuByrl euepeyll'g1euo1se1otd ueuo! op loptoentd eueileu 15 euedlqyed q eepeqp

rorupec eanc11dw1 !fie1a yba4u1 p6un1 e-ep eetelgnul n4uad ecgcegpnp)pec !rynserey! eupods llypnleaegglprrul-1y2peil fiilpc euegetc:u1td toluolecnpa t,,fggngce e gnulluoc ee4Jgpunqq 1! p1ryugw1lpnu1

plqnurtuoc eolezwopow ep lrnlQp rcgetdoeg1unleu nlelwn$ ppalqo 15

aals :ryd1cu1td ap ewelqotd pnop plu11$ ele1u1pc1p1t euetodweluoc gfglalcos

eelweulp nc pgetdoegquryeu nlalun$ e1e fiecydwl opseorawnN

F)lleluls erpproqp - p)llrprd 1s elroel arlu!lqle8oaD1uryeu rcptut, nS Eatplp^u! tS

PeJPpard u! )seuguoJ JPrutJd lnlu

1.1. CAlnvA coNstDERATn c[NERATE pRtv!ND roctJ!- EDUcATIEIiru ixvnyAmArurul pRtMAR

Educalict capdtd in zilele noastre dirnensiunile unui proiect universal, cel maivast qi cu perspectiva cea mai larg5" Educalia este trn ansarnblu de acliuni desftguratein mod deliberat intr-o societate, in vederea transrniterii qi fonn6rii la noile generalii, aexperien{ei de muncb gi de viafd, a cunogtinJelor, a deprirrderilor, comportarnentelor givalorilor acumulate de omenire pdn6 in acel moment.

Menirea educaliei de a preg[ti elevul de azi (din tnv[fdm6ntul primar) pentruziua de mAine este dificild, cu atdt mai nrult cu c6t nu este vorba despre un viitor pecare sd il cunoaqtem in totalitatea sa, ci de unul sc-hitat, proiectat, anticipal avAnd invedere schimbflrile rapide qi profunde din trumea contemporand. Anticiparea giexplorarea viitorului, nu se pot rcaliz,a pomind de la simpla realizare a unei singuredimensiuni sociale, prin realizarea de extrapoiSri gi generalizdri, fbrd s6 se lini cont decelelalte realitili sociale. Dimpotrivd, este vorba clespre acliuni complexe, interdisci-plinare, care se bazeazdpe adoptareaviziunii si.stemice, care are nu doar avantajul de aface problernele rnai ,,transparente", ci qi acela tle a perntite realizarca de analizeriguroase, obiective qi de a conduce la identificarea unor solulii pertrnente.

Schematic, termenul de eductttrie poate 1i redat sub urrndtoarea formd:Educatie - formare, modelay'e, pregiitire, ajutare, sprijinire, stimulaye.La inceputul acestui mileniu, orientdrile in didactica nzodentd. din cadrul inv6-

tdm6ntului prirnar, reprezintd un teren intr-o perpetud migcare, care atrage atenlia prinameliorarea calitElii educaliei de baz6, in aga fel inc6t fiecare educator s[ fie suificientde bine pregdtit pentru a participa la realizarea rinui invilSrn6nt primar romflnescmodern aliniat la standardele europene.

Noile r:rientSri obiigd la regAndirea unor componente sau principii pedagogice,la un anumit tip de abordare a conlinuturilor (acestea pot fi gi preluate gi convertite deeducator in spaliul cultural virlual), la noi modatritdli cle preg6tire a fornmlq:rilor, la noipolitici educative proiectate la un mornent dat in sooietate.

f),,rJ citat

,,Instruirea qi educarea nu pot fi separate decat artificial, instruirea nureprezintd un scop in sine, finalitatea ei constd in modelarea tuturor dimensiunilorpersonalitSlii."

Sursi bibliografici: Miron lonescu; Muqata Bocog, (2009), Tratat de didacticitmodernd, Editura Paralela 45 , p. 27 .

Temd de refleclt

. Propunem spre r(La nivel european

menlionat mai sus), iar in'realizqrea acestui dezidetromdneSti cu cea promovstandarde comune care sd

desfisurarea prograrnelorun proces pe termen lung c

o Enumerati doui pr

in c6mpul educalieinotlm pe urm[toarea: Asi:tradi1ionale, a invdqdmdn

exigen{e, noilor conceplitr6spunsul lor negativ, prirprezinti destule puncte \'lcare trdiesc - vor insistasocietdfii contemporane, p

Premisele care stau

acest context vom aminti r

. necesitatea adal

dezvoltlrii socie. ana\izarea disp

invbfSmdntul pri

Idealul e&rcativ lapolitici a educa{iei gi irconcretizat in scopuri qi

priu-zise ale educaliei. Ogi orientare.

1.2. PROGRESE ACTUA

Trdim in mijlocul r

tehnologi ei. Tehnologia p

propriei munci, a idealun

t4

9IIJlJodocsep e[IoN'Jollulpnfpde nes Jolroleu 'rop{errdse 'royunleepr e orcunru roudorde eruedocsepsr o'oopferzr pnou o lelerlzen ap leg un" ecnporderSolouqel .n8o1ouqa1

nta tS nupwol4 ota 'ncr1aua? n,ta '.pluetncuoc op eJe Joun lncolhiu uJ urrpJ

tsHVUgolD/ilunrVN UOllINilrS lrv ilvnr)v rsluDoud .2.!

'erelueuo rS

sues ep glfsdrl e$e ^!p),xpa

pap! un pJRI plndecuoc el€]ercos 6 'leriecnps e1e eslz-nrrd-ord elelrpelqo puudsep os eJ€c urp 'earlecnpe dplqeug rS undocs ul l€zrtroJJuolelss 'rerfecnpe ecrlcerd ut oa4ocnpa ppayrnplugrupipnul rS re{ecnpe e gc4rlodep gurelqord o else 'rnlnruelsrsorcsru I€ 'lliEuunruoc FIoAru el

^!\o,npa InpapJ

'ereldepe gtrseoce ru1ued reurud lruugrugip^ululp ugruoJ Inlelo eundsrp eleod oJBc ap "ropiggllqruodsrp eerezrleue r

ieuerodureluoc rriglelcos rrJpllonzop

Iruusfiueurp e1 rerfecnpe rS lurrulsurolne 'rurru1sur rupldep€ eolelrseoeu ]:elo equrp 9nop rlurur€ ruo^ lxeluos 1sa3€

ug 'e1dr11nur tuns prrpopry q an1cadso"td ap nurulto ezeqelnels aJec elesrueJd'e{ecnpe ep elueu€trued trorreu erdnse pugpelcl'euerodrueluoc rriplelcos

eeJellonzep rulued ore 1g eleocS erec ed rctez\eqx pp.r ed €lsrsut JoA - cser?Jtr e"!ec

uI Eeletrrlual elseluoo gs ne nu ISep - IpSrwqdo 'oliqeroulnl etcund eptrsep plurzerd.- t11oc6 1u snpord ec glvrr.rd - gleruce uoletercos pc 1n1deg uud {^rls8ou lo1 psundsg;elueurnEre ron r$g lllfrrursed 21lp41nat tofou 'araoilllott nfdaeuoc "toyou 'afua8lxa.tollolt uaurltad pundspt nru nu ail)r 'elsnlr dg ap utln1ugtuplpaux D ,apuo{pntlngocnpa o pztJJ o q nDS ams u! pllocnpa o pzrtJ o LI utptstsv:eeJ€olquun ed uglouo oJec e4urp 'upqe4uJ ellntu reru erruEls 'durr1 lnuriln u1 'rerfecnpe lndrugc u1

'DlIEdi pnop rS old uaundo.ld pnop rferewnug r

'pruap atoztupS.ro o fi a,ncEftuo1d o pysacau aJoJ 3un1 uaw.tay ad saco.td unapa .mwud ryln1ugutplput4 Inrpn) 4 alptqfo alouotlocnpa npwnt&a"td na"m.tnfolsapug 11lp711oc oatauiqg 'uautouat m1n&a.4u3 apqlor ataluoc ps atD) aunluo) apnpuztsfi tuail,rc nun oa,ncttr\uapl $ rc 'unado"tna p^!u ol plo^owo,td oac nc rySaugwo.tp1lqs13a7 Daloztuoulto ruop nu ap4lot,td o aultap ,pnplzap m4saJD oarnnpat,uruad 'ytsnd pull ps p)raJu! )sauDutot nun"td p\ugwplp,tuS tot ,(sns mw TnuolJuawaga ao naac q 1o1"todot) apuwasu! asa.tSo.td ryap{ no-s uoadotna puru ,27

:alfcegar ords uoundo.r; o

a$ta1pt dp prll,al

prllroplp ap ptolJ 'r: , _

.Iolrunrsuo{utp J0Jrurj ::_r :nu BoJrrulsul '1erll:.... -, :

lou e1 'royuol€uuo.l : :-op'Jlluoluoc r5 :tr: ;-_'elt8o8epad pdnLr -: -'

cserlgruoJ ;ewuclualCglls eg QS lt-r1i:l*:: :--:':uud e{ue1u o8ertr :::. :-r.-pAUI lrup€3 ulp 'rl-1, ' ' :'

'aJDlltut: '.

:PUUC__ :: _: : __ -

elut -._:- -

azqarre ap e3Jez.'::- t- :.e ep lnleluen€ JEc': - - .:-r ;-r-DSrpJalut 'a.12.,-':., _

-

ep ]uoc guri as -Es ;::. _i _ :.a;n8urs raun T-. ;:: ,;- - -_

tS :oyelueruelJrrc,--, i -. -::e'riiu:eua8 :li,'- : _i _elern3q;sep ruti:tt? :: - : rIet.u leo '1esre.,:-- _--

lllIYflCl--l,ci

ale gtiinfei gi tehnicii, globalizarea, redefinirea valorilor, aparilia unor noi state peharta lumii, cregterea calitifii vietii, progresele nanotehnologiei, cre$terea populatiei inconddiile in care resursele r[mdn relativ limitate, migrafia fo4ei de muncl etc. suntdoar cdteva din problemele cu care se confrunti societatea cunoaqterii.

Cercetarea StiinliJicd contemporand a progresat considerabil, estimdndu-seprogrese importante gi pentru viitor. Sd ne amintirn cdteva dintre acestea:

o ingineria geneticd, cu importan{i pentru viitor in medicin[, farmacie, silvi-cultur[, agriculturl, industria chimic6, alimentari etc. ;

o folosirea biotehnologiilor duce la solu{ii pentru rezolvarea crizei alimentare,cu ajutorul lor fiind produse: interferonul, antibiotice, acizi organici, hor-moni de cregtere pentru industria farmaceutici etc.;in cadrul gtiinfelor biomedicale s-au inregistrat progrese de exceptie:amprenta genomici, diferite tipuri de muta{ii, descoperirea virusului HIV cedetermini SIDA, progrese in studiul cancerului etc. Menfionim cadescoperire de dati recenti (2015) descoperirea vaccinului hepatitei virale Cetc.;incheierea celui mai ambilios proiect gtiinfific interna{ional din ultimii 50 deani - Proiectul genomului uman. Proiectul a contribuit la o mai bunicunoa$tere gi tratare a celor 4.000 de boli transmise genetic. Importantastudierii unor varia{iuni interindividuale este accentuati de numeroase studiiindicdnd faptul cI diferentele intragrup sunt chiar mai mari decdt diferenteleintergrup, lucru confirmat, de altfel, inclusiv la nivelul analizelor genetice.Comparatii realizate in cadrul Proiectului Genomului Uman intre populafiide asiatici-africanieuropeni (caucazieni) au demonstrat ci, pentru aceleagisecvenfe de gene, varianfa intergrup este cuprinsi intre 1,3 gi 18,5%, fap devarian{a intragrup, care este situati la intervalul 68,9-87,\yo (Thelnternational Human Genome Sequencing Consortium, 200 I );bionica, disciplini de granil[ intre biologie, chimie, fizici gi tehnicd arealizat modele tehnice gi tehnologice dupi modelele oferite de natur6, deexemplu, creierul omului pentru calculatoare, refelele neuronale pentrurefelele de automatizare electronice gi cibernetice, mamiferul liliac pentruradare etc.

Temd de refleclie

Exprimafi-vi plrerea proprie. Exemplificafi din activitatea proprie!Dispoziliile native nu sunt elemente fixe, invariabile. EIe se schimbd necontenit

sub influenla mediului Si, mai ales, sub influenla educaliei. Datele ereditare seperfeclioneazd prin exercilii, prin activitate. Dacd nu sunt create tnsd condiliilepentru exersareo acestora, intregul tablou al dezvoltdrii va avea de suferit.

€) Acnvitatepesr

Prezentafi, in cadruldomeniul Psihogeneticii qi

pirerile proprii, realizAnd ur

Important

Daniel Goleman a uceptul de inteligenld eco

funclioneazd lucrurile 9i

nenum[rate in care sisteme

Daniel Goleman numegte

toare ne poate Permite sd

ascunse asupra Planetei. a:

Inteligenla e cologicd comlde viaf6.

Prezenta\i, in cadrul

domeniul G e o gr afi e i. Re al

Important

Academicianul Aier

a mediului intr-o lume gworld), ca fiind o sdndtat

tivi. o sdndtate a oamenilcmediu sinltos. In acest

(inclusiv gi temd de reflec'

cu biosecuritatea agroalinaliment- om)" (2011) (fi1

l6

LI

'(Z'l 'tu '3U) (i I0Z) ,,(tuo - ]uotulle

- I€rurrl€ - p1ue1d - IOS * gde - tee:Jgor1 piuel ed) EJ€]uouIIeorBe ueleluncosolq ncerfeyer ui rnlnrpo{u e gler?eiur eelelpugg" :(eticegerolne rS etfceger ep gwo} rS ,ntsnlcut)

eereco,rord gzaesuel uepSog 'J'v Inu"Itlluop€3B '1xe1uoc lsocs uI 'solguPs nlpsluun ru1ued 'lnyr4ugrugd e rS tecle e 'roleleutue e 'ro1e1ue1d e 'roltueureie epryue^s o 'p,r4-er8elur 'g1eqo13 'gleuotsuourpplntu e1€]pups o 'pctdrutlo slelpugs o pullJ ec '(ppouyr

pezrleqolS e ul qlleoH lueruuorrAug peier8elul) Enzunqop awry o-"ttu! lnplpaw r)

prc.rBa\ut aptpups ep lnldecuoo ecnpo4ul uepSog 'J n.rpu€xelY Inuelcnuepeev

1ue1rcdw1

ieJolsoce IE J€luelur un rfe4les11 'ngfic.t3oa5-l lnluetuopurp JJg^ ep rruedocsep 'e,tt1ect1d€-eclpoleru Iigtl.trlce Jo[In Irupec u1 'tfeluezer4

'giet,r ep

EruJoJ ecuo rulued erledure nc entltuSoc tipltlqe alsec€ Eulquroc pttSoloca olua311a7uJ

'ol€roos e4s€ou Joleruolsrs e.rdnse rS erlseou Iliplpugs erdnse 'releue1d erdnse osuncs€

Jol eloloeJo rS e4suou elnrn{ce eJlulp ollJn1p8el ruepe,r ps elturred eleod eu ereol-gzuudncolne el€]rlrqrsuos o r€unN 'pctSoloca plua8tla1ut elSerunu ueruelo5 IeIueCec eeoc nes 'elern1eu oloo nc gzeauotJtel:lur ruo op etreeJo oleruelsrs eJec uJ etreJplunueu

JolrJnpou ee.re8eyeiul rS eelel6eounceJ epnlcul €Jnleu tS eprrucnl pzeeuotfcutgi

ersc uI rolrrnleJ eerezrluerlfuo) '(It 'd '6002) pctSoloca plua311a7u1 ep lnldec-uoo el€lrl€rceds ep ernlerolrl uI ?lep eruud ru1ued snpoqul € uetuoloD IeluBC

Tue1todutl

i€Jolsoce I" J€luolur un pugzrl€eJ 'rudord eluerpdg,r-rieruudxg 'gue.lodureluoc eolelelcos uI roy epdecrldrut tS ttu1auaSoryr,sd Inlueluopulp JJg^ ep uuedocsep 'e,rr1ecr1de-ecrpoletu rfp1rnqce Joun Irup€c u1 '{e1uezer4

adntt ad a7e71ll.1cy

@

'Tuatns ap Da"::alplrpuoc psur apaD iu\:as alDqpala alap1 :?:::.-llualuo?au pqulLps as a:: i

legrdo.rd Bela1l-\Llrc

rutruod cerpl lrueJrurEu- :r':rulued el?uoJneu :1:,:-:- ;

ep 'prqeu ep ollJeJo e':-::-:e gcruqel rS gcrzg ';r;;:l

:(tOCr; T::-:eqD ohg'Lg-6'gg rr E'-;-:ep EluJ 'o S'gl r{ g'1 : - - ;srSealece rulued'EJ :e:;::-;11ie1ndod arlu! uoa1 :\.'.i-'ecr1eue8 Jolozrleup ': ;,. - :elefueregrp tgoep lrErr :?; :r"

Ilpnls es€oJeunu 3p Fr-i:::eiuegodrul'crlaua8 as.r: :'-Eunq r€l'u o el lln;-:_:: :ep 0s llurllln urp [E:-1.:z-::-

O el€JIA relrledaq rnir.::r-,ec urguorfue6 "lt: ::,'-,::e3 AIH rnlnslur \ Pi:->:: rs.::eridecxe ep ase-f : -; :::-:

' l:.j-roq 'rctueEJo rzrJ€ 'a:::: .: :l'ereluorurle rozlJJ Bai? .,:: r;-

:t::a-tn1ls 'erceu:EJ 'Eun:l;: -,

:?a]SaJ€ :;:: !as-npugrurtse'lrqael:s:: : :

.tU:l:T: :- : :

luns 'Jle Ecunu 3p 1:-:_: ? ::ug re{elndod ee:al$a.l: "::;5:' :

ed elels rou Joun El:i::t '-