Metode pedagogice de predare-invatare

Concepte, Functii, Clasificare

Conceptul de metodologie didactica Metodologia didactica desemneaza teoria si

ansamblul metodelor si procedeelor utilizate in procesul de invatamant

Metodologia didactica este stiinta, tehnica si arta in acelasi timp

Metodologia didactica difera de metodologia cercetarii stintifice dar asemanatoare acesteia in ceea ce priveste studiul metodelor si modalitatilor de abordare a problematicii respective

Conceptul de metodica Metodica este o disciplina stiintifica,

componenta a sistemului stiintelor pedagogice, care are ca obiect studierea organizarii si desfasurarii procesului de invatamant – ca proces instructiv-educativ, la un anumit obiect din planul de invatamant.

In termeni uzuali se spune metodica predarii obiectului de invatamant, de exemplu, metodica predarii limbii si literaturii romane

Functiile metodelor de invatamant Functia cognitiva Functia instrumentala Functia normativa Functia motivationala Functia formativ-educativa In afara de acestea, fiecare metoda detine, de

obicei, o functie specifica prin care se impune fata de alte metode si care-i confera o anumita identitate

Sistemul metodelor de predare-invatare. Clasificare si descriere 1 – Metode de transmitere si insusire a cunostintelor A - Metode de comunicare orala a) - expozitive (povestirea, descrierea,

explicarea,instructajul) b) – conversative (conversatia, conversatia euristica,

discutia colectiva, problematizarea) B) – Metode de comunicare scrisa (sau de munca cu

manualul) cum ar fi lectura explicativa, lectura independenta

2 – Metode de explorare si descoperire A – Metode de explorare directa sau nemijlocita a obiectelor

si fenomenelor prin observare sistematica si independenta, efectuarea de experiente si experimente, examinarea documentelor, studiu de caz

B – Metode de explorare prin intermediul substitutelor realitatii cum ar fi demonstratia cu ajutorul imaginilor, graficelor, proiectilor fixe si dinamice, inregistrarilor, modelelor, machetelor

3- Metode bazate pe actiune cum ar fi exercitiul, studiul de caz si metoda proiectelor

4 – Metode stimulative, bazata si acestea de asemenea pe actiune dar nu reala ci simulata cum ar fi jocurile didactice sau simulative, jocul de rol, de arbitraj, de competitie, de decizie, invatarea dramatizata si cea bazata pe simulatoare

Descrierea principalelor metode de invatamant A) EXPUNEREA Este metoda de transmitere a cunostintelor

prin intermediul limbajului oral Se realizeaza prin procedee precum

explicatia, descrierea, povestirea, conversatia, demonstratia

Forme ale expunerii 1) Povestirea didactica 2) Descrierea 3) Explicatia 4) Prelegerea Conditii de realizare

a expunerii

Conversatia Este o metoda interogativa Se defineste ca metoda didactica prin convorbire,

discutie, dialog didactic sau metoda interogativa facand totodata parte din metodele didactice fundamentale fiind utilizata din cele mai vechi timpuri

- euristica – in scopul insusirii unor noi cunostinte

- de reactualizare - de fixare - de verificare

Demonstratia Este metoda didactica prin intermediul careia

profesorul dovedeste pe baza de material concret realitatea unui obiect, fenomen sau proces sau a unor adevaruri sau afirmatii logice

In concluzie, a demonstra inseamna a dovedi, a convinge, a prezenta prin mijloacele specifice avute la dispozitie

Modelarea didactica Reprezinta metoda de cercetare sau invatare a

obiectelor, fenomenelor ce consta in folosirea unui model construit pe baza proprietatilor esentiale ale originalului

In esenta totul se poate invata cu ajutorul modelelor, metoda modelarii inscriindu-se astfel in strategia deductiva

Invatarea prin descoperire Reprezinta o strategie generala dar si o metoda didactica ce se poate

aplica pe timpul parcurgerii unui eveniment al invatarii unei secvente In concluzie reprezinta metoda didactica prin intermediul careia cadrul

didactic concepe si organizeaza activitatea astfel incat sa faciliteze elevului descoperirea prin efort propriu a cunostintelor, prin parcurgerea directa sau diferita a drumului descoperirii initiale a adevarurilor

Se realizeaza prin metode diferite de nuanta euristica cum ar fi: observarea dirijata sau independenta, invatarea prin incercari, experiente, studiu de caz, problematizarea, studiu individual, activitate independenta, etc.

Descoperirea poate fi de mai multe feluri si anume: - didactica - deductiva - inductiva - analogica - transductiva

Instruirea prin problematizare Conceptual, problema reprezinta un proces dificil de inteles, complicat,

neclar, dificil si ca urmare greu de rezolvat Problematizarea este metoda de invatamant prin care cadrul didactic

formuleaza si situatii-problema ce solicita elevilor utilizarea si completarea cunostintelor in vederea solutionarii acestor situatii

Esenta problematizarii consta in elaborarea si aplicarea situatiilor-problema pentru cucerirea de catre elevi a adevarurilor prin efort personal

Cadrul didactic are rolul de a comunica situatia, de a indruma cautarile si de a realiza intarirea pozitiva si negativa

Intrebarile problema trebuie sa si-le puna elevii singuri si numai in masura in care nu reusesc sa demareze singuri in rezolvarea situatiei

Tipurile de situatii-problema se vor crea functie de treapta de invatamant pentru diverse functii cum ar fi: conducere, dezvoltarea capacitatilor cognitive, practice si educative in sens restrans al cuvantului

Studiul de caz Este o modalitate de a analiza o situatie specifica,

particulara, reala sau ipotetica modelata sau simulata care exista sau poate sa apara intr-o actiune, fenomen, sistem, de orice natura denumita caz, in vederea studierii sau rezolvarii lui, in raport cu inlaturarile unor neajunsuri sau a modernizarii proceselor, asigurand luarea unei decizii optime in domeniul respectiv.

Cazul reprezinta un aspect, element, o componenta, un subansamblu sau chiar ansamblul insusi care se cer abordate

Incidentul critic Este o varianta minuscula a studiului de caz avand

aceeasi structura cu acesta si anume: - titlu, situatie problematica, sarcini de lucru Diferenta este data de situatia problematica, aceasta

fiind data de o situatie asa zisa limita, constituita prin o problema bine circumscrisa, imaginata sau construita pe baza unor supozitii rationale

Metoda permite realizarea unor obiective de formare a unor capacitati superioare legate de gandirea analitica, judecata critica sau gandirea creativa

Metodele de antrenament Reprezinta o gama variata de asa numite – training-

methods create pentru a forma abilitati si deprinderi intelectuale, comportamentale sau motrice

Sunt derivate de la metoda traditionala a exercitiului sau exersarii

O modalitate mai activa a exercitiului a impus principiul propus de John Dewey de a invata prin actiune prin crearea de situatii practice reale

Uneori antrenamentul practic pe situatii reale specifice fiind periculos s-au creat simulatoarele ca factor de sprijin in vederea aplicarii acestor metode

Metodele simulative Aceste metode se bazeaza exclusiv pe

simularea didactica a unor situatii problematice reale sau imaginare

Ele pot fi folosite cu succes pentru a forma capacitatile necesare celor care invata pentru a indeplini anumite roluri in situatiile respective sau in alte asemanatoare acestora, fiind utilizate indeosebi, la inceput, de militari.

Realizarea Jocului de Rol Alegerea situatiei problematice – titlul (sa fie

ingenios,atractiv,incitant) Conceperea unor instructiuni minimale Stabilirea unor norme individuale sau de grup ce vor

functiona ca reguli Stabilirea rolurilor Stabilirea sarcinilor de invatare Simularea propriu-zisa Evaluarea rezultatelor Acestea se pot utiliza pe grupuri, individual sau de

cooperare

Metode de educatie moralaCONVINGEREA Este metoda care asigura intelegerea

necesitatii cunoasterii si respectarii normelor morale

Convingerea inseamna constientizare, intelegere, acceptare, adeziune, motivatie intrinseca, atitudine pozitiva in plan cognitiv si afectiv fata de normele morale

Explicatia etica Este procedeul metodologic de a asigura

intelegerea si respectarea normelor morale prin clarificarea semnificatiilor, a motivelor, rolului si cerintelor normelor morale

Explicatia foloseste lamuriri, argumentari logice, afective si faptice

Convorbirea si dezbaterea etica Este un dialog intre educator si educat cu

caracter bivalent Ea poate fi individuala sau de grup si se poate

transforma in discutie, dezbatere Convorbirile si dezbaterile mai pot fi

spontane sau organizate insotite de exemple, filme, analize, etc

Exemplul etic Este o metoda de educatie morala care foloseste

metode etice, ca mijloace de a ilustra, argumenta ceva si care trezeste interesul unora de a le imita, de a le urma

Exemplu prin caracteristica sa are o mare forta educativa si de convingere

Aprobarea si dezaprobarea Aprobarea reprezinta aprecierea favorabila a

atitudinilor si faptelor morale pozitive, in sensul ca ele sunt in concordanta cu principiile eticii demne, civilizate

Aprobarea produce satisfactie si motivatie interioara Dezaprobarea reprezinta aprecierea etica

nefavorabila pentru atitudinile si faptele morale negative, pentru abaterile de la principiile eticii demne, civilizate.

Dezaprobarea produce insatisfactie, tristete, durere spirituala

Exercitiul Aplicarea repetata a normelor sub forma de

fapte morale pentru formarea priceperilor, deprinderilor si obisnuintelor morale reprezinta esenta metodei exercitiului

Exercitiul reprezinta si o metoda de educatie foarte importanta

Instruirea programata si asistata pe calculator – e-learning Asigura o invatare individualizata oferind

posibilitatea realizarii concomitente si imediate a mai multor evenimente si obiective didactice – receptarea, intelegerea, intarirea – stocarea, aplicarea si evaluarea, pe baza careia se realizeaza reglajul adica conexiunea inversa – feed-back-ul

Evaluarea Functiile evaluarii sunt: - de control - de reglare a sistemului - de predictie - de clasificare si selectie - de certificare - de educatie - sociala

Definitia evaluarii Este actul didactic complex integrat intregului

proces de invatamant care asigura evidentierea cantitatii cunostintelor dobandite si valoarea, (nivelul performantele si eficienta) acestora la un moment dat, in mod curent, periodic si final

Componentele evaluarii Controlul sau verificarea Aprecierea Notarea

Forme de evaluare didactica Evaluarea initiala Evaluarea curenta (continua, de progres) Evaluarea periodica (intermediara) Evaluarea finala Evaluare orala prin ascultare Evaluare scrisa (teze, lucrari de control, alte probe scrise) Evaluare practica (probe practice, de laborator, atelier, etc.) Evaluare sub forma de examene Evaluare sub forma de concursuri

Va multumesc pentru atentie Sinsp. de politie, Vocila Andrei Ion Instructor de politie al Institutului pentru

Studii si Ordine Publica al Ministerului Administratiei si Internelor

Vocila