Metode Moderne de Evaluare

61
EVALUAREA REZULTATELOR ŞCOLARE 1. Introducere Competenţa profesională reprezintă îmbinarea armonioasă şi utilizarea eficace a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor în vederea obţinerii rezultatelor aşteptate la locul de muncă. A fi competent într-o ocupaţie înseamnă: a aplica cunoştinţe de specialitate; a folosi deprinderi specifice; a analiza şi a lua decizii; a folosi creativitatea; a lucra cu alţii ca membru al unei echipe; a comunica eficient; a se adapta la mediul de muncă specific; a face faţă situaţiilor neprevăzute. Utilizarea standardelor ocupaţionale în evaluare şi certificare permite: recunoaşterea competenţelor dobândite prin experienţă de muncă; transparenţa certificării; dobândirea de credite profesionale recunoscute şi posibilitatea acumulării lor în vederea dezvoltării carierei; evaluarea rezultatelor cursurilor de formare profesională în raport cu cerinţele ocupaţiei; îmbunătăţirea conţinutului cursurilor de formare profesională; stabilirea necesarului de formare profesională suplimentară a angajaţilor dintr-o organizaţie. În cadrul procesului de învăţământ, activităţile de predare, învăţare şi evaluare constituie elemente importante care se află într-o strânsă legătură. Orice schimbare produsă la nivelul uneia dintre aceste activităţi influenţează modalităţile de realizare a 1

Transcript of Metode Moderne de Evaluare

Page 1: Metode Moderne de Evaluare

EVALUAREA REZULTATELOR ŞCOLARE

1. Introducere

Competenţa profesională reprezintă îmbinarea armonioasă şi utilizarea eficace a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor în vederea obţinerii rezultatelor aşteptate la locul de muncă.

A fi competent într-o ocupaţie înseamnă: a aplica cunoştinţe de specialitate; a folosi deprinderi specifice; a analiza şi a lua decizii; a folosi creativitatea; a lucra cu alţii ca membru al unei echipe; a comunica eficient; a se adapta la mediul de muncă specific; a face faţă situaţiilor neprevăzute.

Utilizarea standardelor ocupaţionale în evaluare şi certificare permite: recunoaşterea competenţelor dobândite prin experienţă de muncă; transparenţa certificării; dobândirea de credite profesionale recunoscute şi posibilitatea acumulării

lor în vederea dezvoltării carierei; evaluarea rezultatelor cursurilor de formare profesională în raport cu

cerinţele ocupaţiei; îmbunătăţirea conţinutului cursurilor de formare profesională; stabilirea necesarului de formare profesională suplimentară a angajaţilor

dintr-o organizaţie.În cadrul procesului de învăţământ, activităţile de predare, învăţare şi

evaluare constituie elemente importante care se află într-o strânsă legătură. Orice schimbare produsă la nivelul uneia dintre aceste activităţi influenţează modalităţile de realizare a celorlalte, generând o adevărată reacţie în lanţ, care impune revenirile şi revizuirile necesare.

De aceea, predarea-învăţarea-evaluarea trebuie proiectate în acelaşi timp.Evaluarea se bazează pe competenţe la nivelul unităţii de competenţă

individuale, aceste unităţi fiind sau nu promovate. Relaţia dintre metodele de evaluare şi unităţile de competenţă trebuie să fie una flexibilă şi să-i includă pe toţi elevii, ca reflectare a asigurării şanselor egale la educaţie.

Evaluarea, ca activitate în sine, cuprinde trei etape principale:- măsurarea rezultatelor şcolare prin metode specifice, utilizând instrumente

adecvate scopului urmărit;- aprecierea acestor rezultate pe baza unor criterii unitare (bareme de

corectare şi notare, descriptori de performanţă etc.);- formularea concluziilor desprinse în urma interpretării rezultatelor obţinute

în vederea adoptării deciziei educaţionale adecvate.

1

Page 2: Metode Moderne de Evaluare

Evaluarea reprezintă totalitatea activităţilor prin care se colectează, organizează şi interpretează datele obţinute în urma aplicării unor instrumente de măsurare, în scopul emiterii unei judecăţi de valoare pe care se bazează o anumită decizie în plan educaţional.

După modul în care se integrează în desfăşurarea procesului didactic, evaluarea poate fi de trei tipuri:

a) Evaluare iniţială, care se realizează la începutul unui nou ciclu de învăţare sau program de instruire în scopul stabilirii nivelului de pregătire al elevilor. Prin intermediul evaluării iniţiale se identifică nivelul achiziţiilor elevilor în termeni de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi, în scopul asigurării premiselor atingerii obiectivelor propuse pentru etapa de învăţământ respectivă. Informaţiile obţinute în urma realizării unei evaluări iniţiale sprijină planificarea activităţilor viitoare ale profesorului din perspectiva adecvării acestora la posibilităţile elevilor sau a iniţierii, dacă este cazul, a unor programe de recuperare;

b) Evaluarea formativă însoţeşte întregul parcurs didactic, realizându-se prin verificări sistematice ale tuturor elevilor asupra întregii materii. Este implicită demersului pedagogic curent la orele de curs, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare/ învăţare. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor.

Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor prevăzute de programele şcolare, se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare), tema de lucru (în clasă, acasă ) concepută în vederea evaluării, proba practică, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea.

c) Evaluarea sumativă se realizează, de obicei, la sfârşitul unei perioade mai lungi de instruire (de exemplu, capitol, semestru, an şcolar, ciclu de învăţământ etc.) oferind informaţii utile asupra nivelului de performanţă al elevilor în raport cu obiectivele de instruire propuse. Evaluarea sumativă se concentrează mai ales asupra elementelor de permanenţă ale aplicării unor cunoştinţe de bază, ale demonstrării unor abilităţi importante dobândite de elevi într-o perioadă mai lungă de instruire. Caracterul ameliorativ al evaluării sumative este relativ redus, efectele resimţindu-se după o perioadă mai îndelungată, de regulă, pentru seriile viitoare de elevi.

2. Metode de evaluare

Teoria şi practica evaluării împart metodele de evaluare în :a) Metode de evaluare tradiţionale ;b) Metode de evaluare complementare.

2

Page 3: Metode Moderne de Evaluare

a) Metodele tradiţionale de evaluare au căpătat această denumire datorită consacrării lor în timp ca fiind cele mai des utilizate. Din această categorie fac parte:

- probele orale;- probele scrise;- probele practice.

Probele orale reprezintă metoda de evaluare cel mai des utilizată la clasă. Din cauza fidelităţii şi validităţii lor scăzute, aceste probe nu sunt recomandabile în situaţii de examen. Însă, în evaluarea la clasă, acestea îşi demostrează valoarea mai ales în cazul disciplinelor care presupun demonstrarea unor capacităti şi abilităţi dificil de surprins prin intermediul probelor scrise ( de exemplu, capacitatea de comunicare verbală).

Probele scrise sunt practicate, şi uneori chiar preferate, datorită unor avantaje pe care le prezintă, ca : economia de timp, acoperirea unitară a conţinutului evaluat, posibilitatea profesorului de a emite judecăţi de valoare mult mai obiective, posibilitatea elevilor de a-şi elabora răspunsul independent, diminuarea stărilor tensionale etc.

Probele practice sunt utilizate în vederea evaluării capacităţii elevilor de a aplica anumite cunoştinţe teoretice, precum şi a gradului de stăpânire a priceperilor şi deprinderilor de ordin practic. Cu toate că activităţile practice oferă elevului posibilitatea de a-şi dezvolta atât competenţele generale, cât şi pe cele specifice, sunt puţin puse în valoare.b) Metodele complementare de evaluare susţin individualizarea actului educaţional prin sprijinul acordat elevului. Principalele metode alternative de evaluare sunt:

- observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor;- investigaţia;- proiectul;- portofoliul;- autoevaluarea.

Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor furnizează profesorului informaţii relevante asupra performanţelor elevilor săi din perspectiva capacităţii lor de acţiune şi relaţionale, a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia. Pentru a atinge acest scop, profesorul trebuie să utilizeze un instrument adecvat obiectului observării (fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control/verificare).

Investigaţia, ca metodă complementară de evaluare, oferă posibilitateaelevului de a aplica în mod creativ cunoştinţele însuşite, în situaţii noi şi variate, pe parcursul unei ore sau unei succesiuni de ore de curs. Aportul acestui tip de activitate asupra dezvoltării capacităţilor de ordin aplicativ ale elevilor este considerabil (mai ales în cazul rezolvării problemelor, al dezvoltării capacităţii de argumentare, al gândirii logice etc.).

Proiectul reprezintă o activitate de evaluare mai amplă decât investigaţia. Proiectul începe în clasă, prin definirea şi înţelegerea sarcinii de lucru- eventual şi

3

Page 4: Metode Moderne de Evaluare

prin începerea rezolvării acesteia- se continuă acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni, timp în care elevul are permanente consultări cu profesorul, şi se încheie tot în clasă, prin prezentarea în faţa colegilor a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi, dacă este cazul, a produsului realizat.

Portofoliul reprezintă „ cartea de vizită” a elevului, urmărindu-i progresul de la un semestru la altul, de la un an şcolar la altul şi chiar de la un ciclu de învăţământ la altul. Portofoliul include rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode şi tehnici de evaluare (probe orale, scrise, practice, observarea sistematică, proiectul, autoevaluarea), precum şi sarcini specifice fiecărei discipline.

Autoevaluarea, prin informaţiile pe care le furnizează, are un rol esenţial în întregirea imaginii elevului din perspectiva judecăţii de valoare pe care o emite profesorul.

3. Tipuri de itemi

ITEM = < întrebare > + < formatul acesteia > + < răspunsul aşteptat >Teoria şi practica evaluării evidenţiază mai multe criterii pe baza cărora pot fi

clasificaţi itemii. Unul dintre criteriile cel mai des utilizate este acela a gradului de obiectivitate oferit în corectare. În funcţie de acest criteriu, itemii pot fi clasificaţi în trei mari categorii:

- itemi obiectivi;- itemi subiectivi;- itemi subiectivi (cu răspuns deschis).Itemii obiectivi testează un număr mare de elemente de conţinut într-un

interval de timp relativ scurt, asigurând un grad de obiectivitate ridicat în măsurarea rezultatelor şcolare. Din această categorie fac parte: itemii cu alegere duală (adevărat/fals, da/nu, corect/incorect, acord/ dezacord), itemii de tip pereche, itemii cu alegere multiplă.

Itemii semiobiectivi pot acoperi o gamă variată de capacităţi intelectuale care se doresc a fi testate, oferind în acelaşi timp posibilitatea de a utiliza şi materiale auxiliare utile elevilor în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse. În această categorie intră itemii cu răspuns scurt / de completare şi întrebările structurate.

Itemii subiectivi ( cu răspuns deschis) sunt relativ uşor de construit, principala problemă constituind-o modul de elaborare a schemei de notare a acestora, cu atât mai mult cu cât această categorie de itemi vizează demonstrarea

de către elevi, în răspuns, a originalităţii şi creativităţii lor. În această categorie intră rezolvarea de probleme şi itemi de tip eseu (cu răspuns restrâns, cu răspuns extins, structurat, semistructurat, liber).

4. Listă de verificare utilă pentru predarea unei lecţii

Când daţi instrucţiuni sau explicaţi ceva:

Asiguraţi-vă că sunteţi auzit. Vorbiţi cu faţa către elevi.

4

Page 5: Metode Moderne de Evaluare

Puneţi-vă întrebarea: “Utilizez cuvinte pe care ceilalţi nu le înţeleg (de exemplu, termeni şi expresii tehnice)?”. Scrieţi cuvintele-cheie pe tablă.

Puneţi-vă întrebarea: “Utilizez cuvinte care au sensuri diferite în contexte diferite?”.

Verificaţi permanent dacă elevii înţeleg, rugându-i să repete ce aţi spus sau adresându-le o întrebare. Nu întrebaţi “Aţi înţeles?”, e posibil ca elevii doar să încuviinţeze politicos.

Întrebări care încep cu: ce, când, de ce, cum etc. vă ajută să verificaţi mai eficient înţelegerea.

Evitaţi frazele lungi, cu multe idei în plus faţă de ideile principale. Folosiţi exemple bazate pe experienţe sau lucruri pe care elevii le recunosc.

Evitaţi să folosiţi exemplele clasice, de exemplu rime, mituri, etc.; folosiţi-le numai în cazul în care ştiţi că elevii sunt familiarizaţi cu acestea.

Rezumaţi frecvent informaţiile oferite. Gândiţi-vă că termenii tehnici nu sunt neapărat dificili atât timp cât îi folosiţi

consecvent şi verificaţi dacă au fost înţeleşi. Repetaţi frecvent cuvintele-cheie. Elevii vor învăţa repede cuvinte pe care le

întâlnesc în mod regulat. Încurajaţi elevii să folosească limbajul pe care îl preferă pentru a-i ajuta să-şi

clarifice ideile împreună cu ceilalţi elevi. Folosiţi succesiuni logice clare. Evitaţi digresiunile şi anecdotele. Folosiţi imagini pentru a vă ajuta la clarificarea celor spuse. Prezentaţi obiectivele la începutul cursului. La finalul acestuia, rezumaţi

materia predată. Informaţiile noi trebuie oferite în mici “porţii” între care sunt inserate

sarcini sau activităţi. Creaţi ocazii prin care elevii să vorbească şi să folosească ei înşişi cuvintele-

cheie.

5. Fişe de verificare a evaluării

Aceste două fişe (A şi B) reprezintă o bună bază pentru a verifica cum se va efectua evaluarea şi ce fel de evaluări vor fi utilizate în cadrul unităţii de competenţă/competenţei. De asemenea oferă o listă de verificare utilă privind elevii cu nevoi speciale şi ce anume vor face aceştia în cadrul cursului precum şi posibile adaptări dacă este cazul.

Sporeşte gradul de conştientizare!

5

Page 6: Metode Moderne de Evaluare

5.1. Cum sunt evaluate învăţarea şi rezultatele obţinute?

Metoda de evaluare Da Nu

Evaluarea este iniţială,

formativă şi/sau sumativă?

Este nevoie de informaţii

suplimentare

Teste prestabilite

Examinări pe parcurs

Examinări finale

Teme stabilite

Proiecte

Teste practice

Prezentări orale

Activităţi de practică la locul de muncă

Evaluare a unor activităţi de lucru

Mapele de lucrări

Observări

Evaluare continuă

Analize /rapoarte formale

Demonstraţii

Altele: ………………………………………………………………………………………

Comentarii: ………………………………………………………………………………………

5.2. Verificarea abilităţilor dobândite în cadrul orelor de curs

Scrieţi litera corespunzătoare în coloane.

Alegeţi dintre următoarele variante:

F = frecvent U = uneori R = rar sau niciodată

6

Page 7: Metode Moderne de Evaluare

Elevii trebuie să citească: Să înţeleagă textul în

întregime

Să înţeleagă propoziţii

Vocabular / descifrare

Trebuie să aflu mai mult

Cărţi

Manuale

Ziare

Fişe conspect

Fişe de activităţi

Statistici (grafice)

Table /imagini proiectate

Literatură de specialitate

Materiale cu acces individual

Notificări

Semne şi simboluri

Instrucţiuni

Rapoarte

Pachete de lucru

Site-uri web

Lucrările altora

Altele: ………………………………………………………………………………

5.3. Luarea de notiţe

Elevii trebuie să ia notiţe de pe: Frecvent Uneori Niciodată sau rar

Este nevoie de informaţii

suplimentare

O tablă/ imagine proiectată

Dictare

O sursă scrisă, de ex. carte, site web

O demonstraţie / observare

7

Page 8: Metode Moderne de Evaluare

Altele: …………………………………………………………………………………

6. Exemple de strategii de predare privind formarea abilităţilor de bază şi a competenţelor tehnice la elevii din învăţământul profesional şi tehnic

Strategiile incluse în prezenta fişă informativă descriu un număr de metode şi activităţi de predare care îi vor ajuta pe elevii din învăţământul profesional şi tehnic să-şi însuşească abilităţile de bază şi competenţele tehnice prevăzute în standardele de pregătire profesională.

Această selecţie nu îşi propune să cuprindă totul, ci oferă numai anumite sugestii, mai mult sau mai puţin aplicabile, în funcţie de anumiţi factori precum:

numărul de elevi implicaţi;

materia de curs;

mărimea grupei;

tipul sălii de curs.

Scopul adaptării metodelor de predare este de a facilita profesorilor din învăţământul profesional şi tehnic :

Să îmbunătăţească abilităţile de scriere, citire şi calcul atât pentru disciplinele academice, cât şi pentru cele profesionale ;

Să vină în întâmpinarea nevoilor individuale ale elevilor.

6.1. Procedura de completare Este descrisă adesea drept o umplere a spaţiilor. Implică îndepărtarea anumitor cuvinte-cheie (cam unul din şapte, în funcţie de nivelul elevului) dintr-o parte a textului, cerându-i-se apoi elevului să completeze cuvintele lipsă. Această metodă este utilă în special pentru verificarea cunoştinţelor elevului.

Dacă evaluarea prin testare face parte din curs, această metodă este mai uşoară decât aceea în care se dau răspunsuri întregi; totodată, poate avea acelaşi rezultat în evaluarea eficientă a cunoştinţelor;

Completarea spaţiilor goale poate avea şi forma unui grafic ale cărui părţi trebuie identificate.

6.2. Glosarul de curs

8

Page 9: Metode Moderne de Evaluare

Elevii pot considera util să aibă un dicţionar sau un glosar propriu în caietul/dosarul de curs.

Alternativ, profesorul de curs poate întocmi o listă de cuvinte noi pe care să o distribuie elevilor la începutul cursului. Astfel, se rezolvă şi problema ortografierii.

Adesea, cursurile profesionale şi teoretice implică învăţarea unui vocabular specializat.

6.3. Notele de curs

Notele de curs pot fi foarte utile elevilor care nu pot reţine o prezentare orală de lungă durată.

Dacă elevii primesc în avans notele de curs, aceştia le pot folosi la cursurile ajutătoare specializate pentru abilităţile de bază, înainte de oră.

Totuşi, este foarte important ca aceste note de curs să fie cât mai simplu de citit posibil, fără a diminua conţinutul cursului.

Textele scrise trebuie să fie prezentate într-o formă adecvată, folosindu-se spaţii mari şi un caracter de literă suficient de mare.

6.4. Exerciţiile cu alegere multiplă

Alt test scris foarte simplu îl reprezintă utilizarea întrebărilor cu răspunsuri cu alegere multiplă. Presupunând că întrebările sunt concepute astfel încât să fie relativ uşor de citit, acest format este adesea mai puţin ameninţător pentru elevi decât sunt testele de sinteză şi de reproducere în scris a cunoştinţelor.

6.5. Calculul Acolo unde intervin abilităţile de calcul, se dovedeşte necesară munca în etape, verificându-se astfel dacă fiecare element este înţeles înainte de a se trece la următorul. De exemplu, un exerciţiu care necesită măsurători în sistemul metric poate fi organizat pe etape, începând cu aplicaţiile simple ale unităţilor utilizate şi mergând mai departe, până la aplicarea măsurătorilor în situaţii adecvate.

Frecvent, la predarea unor activităţi legate de calcul este util să se indice ce reguli trebuie să folosească elevii.

Dacă materia de curs implică multe calcule, este necesară predarea unor noţiuni de bază privind folosirea unui calculator.

La fel ca la activităţile legate de citire, predarea în avans a abilităţilor de calcul este, în general, productivă şi va facilita aplicarea cu succes a matematicii în cadrul activităţii

9

Page 10: Metode Moderne de Evaluare

de curs.

6.6. Activitatea orală

Există un număr de activităţi orale structurate, care sunt un suport pentru un elev cu abilităţi de bază limitate.

Mai exact, brainstorming şi discuţiile înainte de a aborda un nou subiect vor permite profesorului de curs să evalueze cunoştinţele anterioare ale elevilor şi să îşi elaboreze explicaţia pe baza acestor cunoştinţe.

Această modalitate de abordare este o explicare a unor concepte mai dificile, în manieră neconvenţională, prin care elevii au posibilitatea de a adresa întrebări.

Cursurile cu întrebări şi răspunsuri orale oferă o bună metodă alternativă de evaluare a cunoştinţelor.

Casetele audio sunt folosite ca suport pentru activităţile orale. Pot fi folosite şi pentru a oferi informaţii şi instrucţiuni, precum şi pentru a înţelege exact textul.

6.7. Rezolvarea problemelor

Dacă elevului i se oferă spre rezolvare o problemă practică clar enunţată, această activitate este adesea foarte productivă întrucât elevul trebuie să se bazeze pe experienţa şi cunoştinţele dobândite în afara sălii de curs.

Această modalitate de abordare este utilă mai ales pentru a-i da elevului încredere în sine şi, totodată, sentimentul reuşitei. Totuşi, eficacitatea acestei metode depinde de claritatea obiectivelor stabilite de cadrul didactic.

Rezultatul avut în vedere trebuie explicat cu grijă la începutul exerciţiului.

Se poate efectua o examinare orală pentru a verifica rezultatul avut în vedere prin acest tip de activitate.

6.8. Dicţionarele personale

Dicţionarul personal reprezintă o modalitate eficientă de a promova tehnicile de învăţare, precum şi abordările sistematice ale procesului de învăţare.

Elevul are nevoie de un format adecvat pentru înregistrarea cuvintelor noi; un carneţel de buzunar este adesea cât se poate de util pentru a păstra informaţiile în ordine alfabetică.

Procedeul nevoie de încurajare continuă şi este util cu adevărat numai ca strategie pe termen lung.

6.9. Succesiunea

Textele simple sau schemele sunt o modalitate avansată de evaluare a înţelegerii de către elevi a unui proces.

La studierea unei activităţi care se împarte pe etape, familiarizarea elevilor cu această procedură se testează amestecând diferitele etape şi cerându-le elevilor să le aranjeze în

10

Page 11: Metode Moderne de Evaluare

ordinea corectă.

6.10. Lucrul pe grupe

Activităţile pe grupe mici îi ajută pe elevi să îşi aplice cunoştinţele în ritm propriu şi să se inspire observând metodele de dobândire a cunoştinţelor de curs ale colegilor.

Cu sprijinul profesorului, această metodă le oferă elevilor posibilitatea de a adresa întrebări şi de a-şi pune la încercare propriile idei într-o situaţie mai puţin intimidantă decât în situaţia în care se lucrează cu întreg colectivul.

Lucrul pe grupe mici are nevoie în general de supraveghere şi impune alegerea cu grijă a grupelor pentru a obţine o structură adecvată a grupei de elevi.

6.11. Îmbunătăţirea abilităţilor de citire

Este puţin probabil ca profesorii din învăţământul profesional şi tehnic să fie nevoiţi să-i ajute pe elevi să îşi dezvolte abilităţile de bază referitoare la citire. Totuşi, responsabilitatea îmbunătăţirii abilităţilor de citire a tuturor participanţilor la procesul de învăţare revine tuturor profesorilor. Capacitatea elevilor de a lucra cu termeni specializaţi şi limbaj tehnic este adesea cea mai mare preocupare a titularilor de curs, precum şi a specialiştilor în abilităţile de bază.

Căutarea cuvintelor

Căutarea cuvintelor este foarte utilă pentru a dezvolta “recunoaşterea întregului cuvânt” – o armă decisivă în armura cititorilor fluenţi.

Următoarea activitate de căutare a cuvintelor are drept scop îndeplinirea a trei obiective:

dezvoltarea abilităţilor de citire, mai exact, recunoaşterea întregului cuvânt; reactualizarea cunoştinţelor incluse într-un curs practice; prezentarea cursului destinat elevilor într-o manieră interesantă – termeni

specifici .Exemplu: Căutarea cuvintelor din domeniul instrumente electrice

Identificaţi materialele şi echipamentele folosite în timpul orei.Sunt 10 cuvinte sau termeni.Primul cuvânt (cu aldine) este deja alcătuit, mai rămân 9 pe care trebuie să le găsiţi.

ATENŢIE! În tabelul de mai jos, există unele cuvinte din domeniul electric care nu se referă la materiale sau echipamente.

S U P O R T L A M P A S I N T R E

R U P A T O R Z I Z O L A C U R E

N T Y I C A Z Y W E R T T E N S I

U N E N G Z Y N C B L M N P R T V

11

Page 12: Metode Moderne de Evaluare

A A B O E L I R E Z I S T E N T A

Q E C L E M E C R O C O D I L B O

L O Z Y O C C L E S T E Y B E C B

F I R B A T E R I E O Y S I G U R

A N T A M N S U R U B E L N I T A

S A R C I N A S T R W R Z B Y R M

B C L A S A G L J A P A R A T M A

S U R A N T Z F L E G A E R S Z K

7. Accesibilitatea materialelor didactice.Simplificarea şi îmbunătăţirea textelor

7.1. Listă a factorilor care determină gradul de accesibilitate a unui text

FACTORI PRIVIND

TIPĂRIREA

dimensiunea şi tipul tipăririi – caractere clare, helvetica; calitatea reproducerii; literele majuscule / minuscule – combinaţia este cea mai bună

opţiune, folosiţi căsuţe/ aldine; distanţa dintre cuvinte şi rânduri; lungimea rândului şi alinierea; sublinierea; alegerea hârtiei şi a culorii acesteia – o calitate bună a hârtiei,

fundal .

FACTORI PRIVIND

CITITORUL

motivare; cunoştinţele anterioare şi experienţa; cultura generală; gradul de abilitate; sexul.

FACTORI PRIVIND

CONŢINUTUL

numărul de cuvinte cunoscute; organizarea textului (antet etc.); figuri / scheme – sfârşitul paragrafelor sau al propoziţiilor; vocabularul (jargon, limbaj suburban, figuri de stil etc.);

FACTORI PRIVIND

LIMBAJUL

numărul de propoziţii în frază; structura frazei; aspectele gramaticale; lungimea frazei – folosiţi o singură parte principală în fiecare

frază; folosiţi punctul mai degrabă decât punctul şi virgula.

7.2. Modalităţi de a face informaţia cât mai accesibilă: Selectaţi punctele principale din text şi notaţi-le pe scurt, în aşa fel încât,

după ce aţi terminat simplificarea, să puteţi verifica dacă aţi reţinut informaţiile esenţiale. Este important să reţineţi înţelesul global şi “aroma” pasajului.

12

Page 13: Metode Moderne de Evaluare

Simplificaţi vocabularul acolo unde este cazul, însă nu îndepărtaţi cuvintele tehnice de bază sau cuvintele familiare doar din cauza lungimii acestora. Evitaţi idiomurile sau limbajul colocvial cu care cititorul poate să nu fie familiar.

Simplificaţi frazele lungi prin desfacerea în fraze mai scurte, acolo unde este posibil. Schimbaţi propoziţiile cu exprimare indirectă (diateza pasivă) în propoziţii cu exprimare directă (diateza activă). De exemplu, “Maşina poate fi folosită doar de operatori calificaţi” devine “Doar operatorii calificaţi pot utiliza această maşină”.

Reduceţi cantitatea de neologisme introduse, prin repetarea anumitor cuvinte acolo unde este cazul, dar nu iritaţi cititorul prin repetiţii inutile.

Lăsaţii spaţii suficiente. Pentru unii cursanţi, fragmentarea rândurilor este de ajutor. Fiecare rând de tex este fragmentat în aşa fel încât cuvintele sunt grupate natural, în funcţie de înţeles şi expresie.

După ce aţi simplificat textul, întrebaţi-vă:- S-a pierdut, prin simplificare, vreun aspect tehnic important?- A fost păstrat înţelesul global al textului şi “aroma” textului?- Şi-a păstrat textul valoarea?

Înainte de a simplifica un text, întrebaţi-vă dacă simplificarea acestuia este abordarea corectă sau dacă informaţia trebuie transmisă în forma sa complexă. În acest din urmă caz, gândiţi-vă cum îl puteţi face pe cititor să înţeleagă informaţiile.

Gândiţi-vă dacă este nevoie de material explicativ suplimentar, clar redactat. Acest lucru este valabil la lucrările complexe ce trebuie transmise în formatul existent.

Un rezumat oral al materialelor scrise complexe va ajuta pe toată lumea şi va asigura înţelegerea de către toţi a informaţiilor esenţiale. În general, acest lucru va asigura un sprijin suficient pentru a permite unui cititor mai “ încet” să se descurce mai târziu, în particular, cu un text dificil.

diagramă simplă, o hartă sau un grafic poate clarifica informaţia. Evidenţierea, sublinierea sau “încercuirea” vor atrage cititorului atenţia

spre elementele esenţiale. Materialele audio realizate pentru susţinerea materialelor tipărite sunt de

ajutor, cu condiţia să fie bine realizate. Asiguraţi materiale care necesită o abordare interactivă din partea celui ce învaţă, şi care includ tehnici pentru dezvoltarea abilităţilor de bază ale acestuia, cum ar fi:

- exerciţii de completare a spaţiilor goale;- exerciţii de potrivire a unor cuvinte tehnice cu definiţiile acestora; - aşezarea în ordine a unor cuvinte sau propoziţii; - exerciţii de clasificat afirmaţii (adevărat/fals); - exerciţii de identificare a cuvântului care nu se potriveşte ;

13

Page 14: Metode Moderne de Evaluare

- exerciţii de specificare a titlului ;- exerciţii de clasificare .

8. Tabel de analiză a stilurilor de predare şi învăţareprecum şi a modului de desfăşurare a cursului

Ce metode alternative de predare aţi putea folosi?

Ce fel de materiale suplimentare sau ce alte materiale aţi putea oferi pentru a ajuta elevii cu dificultăţi în ceea ce priveşte aptitudinile de bază?

Există anumite aspecte referitoare la conţinutul cursului sau la modul de desfăşurare a cursului pe care trebuie să le revizuiţi ca rezultat al acestui exerciţiu?

9. Abilităţi cheie cerute de angajatoriAcest document este o listă de verificare privind cele mai importante zece

abilităţi cheie, listă alcătuită de angajatori. Poate fi folosită pentru a corela competenţele profesionale necesare cu abilităţile cheie solicitate pentru punerea în aplicare a acestora.

Acesta este un exerciţiu bun pe care îl puteţi folosi atunci când scrieţi materialele didactice, deoarece vă va ajuta să stabiliţi ce fel de exerciţii / materiale ar fi cele mai utile.

Iată cele mai importante zece abilităţi de citire, scriere, vorbire şi ascultare şi calcul care sunt solicitate la majoritatea locurilor de muncă:

Citire Scriere

1. Înţelegerea informaţiilor privind sănătatea şi siguranţa muncii

1. Completarea formularelor cu datele personale (nume, adresă etc.)

2. Citirea instrucţiunilor 2. Completarea formularelor cu informaţii personale (detalii privind locul de muncă şi studiile etc.)

3. Citirea formularelor 3. Completarea formularelor de raportare a accidentelor

14

Evaluaţi materialele după ce acestea au fost folosite de către cei ce învaţă. Ascultaţi comentariile acestora şi vedeţi dacă există căi pentru ca aceştia să înţeleagă mai uşor.

Page 15: Metode Moderne de Evaluare

4. Citirea sarcinilor de lucru 4. Completarea fişelor de pontaj şi a documentaţiei legate de locul de muncă

5. Găsirea şi citirea informaţiilor din manualele de funcţionare

5. Scrierea mesajelor primite prin telefon

6. Citirea rapoartelor 6. Scrierea altor mesaje şi note

7. Citirea orarelor, hărţilor, tabelelor şi a altor informaţii grafice

7. Scrierea comenzilor, chitanţelor şi a facturilor

8. Citirea informaţiilor legate de personal de pe afişe, din broşuri şi buletine informative

8. Scrierea de scrisori

9. Citirea informaţiilor tehnice 9. Scrierea de mesaje electronice

10. Folosirea abilităţilor de utilizare a trimiterilor pentru a găsi şi sorta informaţiile

10. Scrierea rapoartelor privind progresul sau dificultăţile întâmpinate în procesul de producţie

Cum se foloseşte lista de verificare a celor mai importante zece abilităţi cheie?

Puteţi folosi această listă pentru a analiza fiecare grup de abilităţi de citire, scriere şi calcul şi pentru a decide dacă viitorii angajaţi trebuie sau nu să aibă aceste abilităţi specifice.

De exemplu, puteţi folosi Lista celor mai importante zece abilităţi de scriere pentru revizuirea procedurilor din cadrul companiei:

Formularele companiei Fişele de pontaj Mesaje şi note Rapoarte Comunicare prin interne şi email

Trebuie să vă gândiţi care sunt abilităţile care trebuie solicitate angajaţilor: Cât de mult trebuie să scrie angajaţii? Cât de exacte trebuie să fie informaţiile scrise de aceştia?

Calcul Vorbire şi ascultare

1. Sosirea la timp la locul de muncă şi planificarea în mod eficient a timpului

1. Răspunderea la întrebările colegilor şi ale clienţilor

2. Scrierea exactă a cifrelor 2. Respectarea instrucţiunilor primite verbal

3. Înţelegerea importanţei unor calcule corecte

3. Punerea întrebărilor

4. Efectuarea de calcule folosind adunarea, scăderea, înmulţirea şi împărţirea

4. Salutarea în mod adecvat a colegilor şi a clienţilor

15

Page 16: Metode Moderne de Evaluare

5. Efectuarea calculelor necesare cu fracţii, zecimale şi procente

5. Vorbirea cu colegii şi clienţii în mod adecvat

6. Cântărirea şi măsurarea conform toleranţelor solicitate

6 .Preluarea mesajelor verbale şi transmiterea acestora mai departe

7. Folosirea corectă a calculatoarelor 7. Folosirea limbajului tehnic

8. Folosirea abilităţilor de estimare 8. Formularea unor instrucţiuni verbale sau transmiterea altor informaţii colegilor

9. Efectuarea unor calcule monetare, inclusiv verificarea fluturaşilor de salarii

9. Contribuţie în cadrul întâlnirilor

10. Calcularea corectă a ariei şi a volumului 10. Contribuţie în cadrul sesiunilor de formare

Listele de verificare a celor mai importante zece abilităţi cheie:

Vă pot ajuta să identificaţi abilităţile necesare anumitor sarcini la locul de muncă.Folosiţi listele de verificare a celor mai importante zece abilităţi cheie pentru a

decide mai uşor ce abilităţi cheie implică sarcinile care trebuie efectuate la locul de muncă, atunci când realizaţi o analiză a activităţii şi al sarcinilor care trebuie îndeplinite şi când scrieţi materialele didactice.

Vă pot ajuta să verificaţi dacă elevii (viitorii angajaţi) au aceste abilităţi

cheie foarte importante. Folosiţi listele de verificare a celor mai importante zece abilităţi cheie ca punct

de plecare pentru revizuirea nevoilor de abilităţi şi nivelul acestor abilităţi în ceea ce îi priveşte pe viitorii angajaţi.

10. Elemente cheie utilizate la elaborarea unor materiale didactice accesibile, uşor de reţinut

10.1. Text şi prezentareLucruri care vă pot ajuta: oferiţi fotocopii clare, de calitate; asiguraţi-vă că fragmentele de text sunt scurte şi clar separate; încercaţi să păstraţi numărul de caractere la 60 – 72 de caractere pe rând

(inclusiv spaţiile) – circa 10 – 12 cuvinte pe rând; nu despărţiţi în silabe la sfârşit de rând.

Ce trebuie să evitaţi? imprimare slabă sau fotocopii de proastă calitate; scris înghesuit, nedespărţit; margini prea înguste (evitaţi ca fiecare rând de text să fie prea lung); alineate prea lungi; prea puţin spaţiu între rânduri sau alienate. prea multe sau prea puţine

rânduri.

16

Page 17: Metode Moderne de Evaluare

10.2. Tipul de literăLucruri care vă pot ajuta: tipuri de literă clare precum: arial, comic sans (century schoolbook,

plantin sau helvetica sunt, de asemenea, bune); mărime a caracterului adecvată (dacă literele nu sunt confundate de către

elevii cu strabism, este adecvată mărimea de 12 puncte); titlurile trebuie scrise cu caractere mai mari.

Ce trebuie să evitaţi? iată câteva tipuri de literă mai greu de citit: impact, arial narrow (evitaţi

gothic sau old english); evitaţi să folosiţi mai multe tipuri de literă în acelaşi document; nu folosiţi tipuri de literă care sunt prea mari pentru coloanele sau

rândurile pe care le utilizaţi.10.3. Secţiuni şi titluriLucruri care vă pot ajuta: eficientizaţi spaţiile albe; împărţiţi textul pe secţiuni. utilizaţi la titluri şi la început de alineat caractere mai mari şi cu aldine pentru a evidenţia cuvintele / conceptele-

cheie; spaţiile dintre coloane pot fi de folos; numerotarea corespunzătoare a paginii.

Ce trebuie să evitaţi? pasaje lungi care pot fi despărţite prin adăugarea de titluri utile; fraze sau alineate care trec pe pagina sau pe coloana următoare.

10.4. Majuscule/ minusculeLucruri care vă pot ajuta:

alternaţi majusculele cu minusculele (la fel ca pe această pagină); dacă vreţi să evidenţiaţi un text, folosiţi aldine sau chenar.

Ce trebuie să evitaţi? nu folosiţi pentru evidenţiere numai majuscule; nu subliniaţi pentru evidenţiere; nu folosiţi fragmente mari de text scrise cu italice (cuvântul care trebuie

evidenţiat poate fi pus în italice, dar se recomandă evitarea utilizării exhaustive a acestui tip de litere)

10.5. FrazeLucruri care vă pot ajuta:

păstraţi frazele relativ scurte (una sau două subordonate); încercaţi să includeţi numai câte un punct principal în fiecare frază.

Ce trebuie să evitaţi? evitaţi frazele lungi (precum este aceasta) care se desfăşoară pe mai multe

rânduri, cu multe subordonate şi care acoperă multe puncte principale (folosind adesea paranteze); punctul şi virgula sunt mai greu de folosit.

17

Page 18: Metode Moderne de Evaluare

10.6. Vocabular de specialitateLucruri care vă pot ajuta: asiguraţi-vă că folosiţi un vocabular de specialitate; folosiţi repetiţii pentru reactualizarea vocabularului; dacă este necesar, evidenţiaţi cuvintele sau expresiile importante prin

folosirea aldinelor, sau prin selectarea cuvintelor-cheie într-un chenar separat la începutul sau la sfârşitul rândului.

Ce trebuie să evitaţi? nu exageraţi cu simplificările (de exemplu, dacă elevii trebuie să cunoască

cuvântul „a notifica”, folosiţi-l şi repetaţi-l dacă este nevoie. dacă folosiţi în loc verbul „a spune”, elevul nu va învăţa cuvântul “a notifica”);

nu folosiţi un limbaj greoi doar de dragul limbajului (de exemplu, limbaj din domeniul jurnalismului; decât să folosiţi „a spus”, veţi utiliza „a susţinut”, „a declarat”, „a menţionat”, „a relevat” – când „a spus” este un cuvânt ce poate fi folosit fără nici un fel de probleme.

10.7. Figuri şi fotografiiLucruri care vă pot ajuta:

folosiţi figuri şi fotografii pentru a despărţi textele dense. pot unele informaţii fi prezentate mai bine printr-o imagine? sau printr-un grafic?

asiguraţi-vă că acestea au legătură cu textul; ideal ar fi să aşezaţi figurile la sfârşitul alineatului sau secţiunii, nu la

mijlocul textului; nu uitaţi să daţi un titlu paginii respective.Ce trebuie să evitaţi? nu folosiţi ilustraţii pe post de fundal (adică în spatele textului scris); dacă folosiţi o imagine sau un grafic, gândiţi-vă cum va fi perceput de

elevii cu strabism; dacă aceştia nu-l pot vedea, informaţiile vor trebui transpuse în alt format.

10. 8. HârtiaLucruri care vă pot ajuta:

hârtie suficient de groasă; hârtie galbenă / albastră imprimată cu negru, pentru unii cititori.

Ce trebuie să evitaţi? hârtie de culoare închisă (cea de culoare purpurie şi albastru este greu de

văzut pentru unii elevi).

11. MODUL DE PREZENTARE A FIŞELOR DEINFORMAŢII ŞI A FIŞELOR DE LUCRU

Fişele de curs şi fişele de lucru sunt necesare:

- pentru a sprijini dezvoltarea abilităţilor de scriere;

- ca îndrumare pentru activităţile de scris şi luare a notiţelor;

18

Page 19: Metode Moderne de Evaluare

- ca sprijin pentru recapitulare;

- pentru a da instrucţiuni şi pentru a evalua activităţile practice;

- pentru clarificarea ideilor deja formulate;

- pentru a avea o înregistrare permanentă a informaţiilor date;

- pentru a furniza sau a testa cunoştinţe;

- ca ghid în activităţile orale.

Fişele de curs vor fi mai utile elevilor, dacă veţi lua în considerare următoarele aspecte:

Aşezarea în pagină

Informaţiile să fie ordonate şi aşezarea în pagină să fie cât mai simplă posibil.

DiagrameleNu trebuie să fie prea mici sau prea complexe. Încercaţi să le daţi titluri foarte clare. Folosiţi mai multe diagrame, decât una singură foarte complexă.

GraficeleNu introduceţi prea multe informaţii care să le facă greu de citit. Nu uitaţi să le daţi titluri şi aveţi grijă ca informaţiile să fie clare.

ExplicaţiileDacă oferiţi explicaţii orale înainte de a împărţii fişele de curs, informaţiile de pe fişe vor fi mai uşor de înţeles.

ClarificareaClarificarea oricăror cuvinte dificile sau tehnice înainte de împărţirea fişelor de curs poate împiedica problemele de înţelegere

Limba Folosiţi un limbaj simplu şi clar

Calitatea Tiparul şi reproducerea clară uşurează foarte mult citirea textului de

19

Page 20: Metode Moderne de Evaluare

tiparului către elevi.

Elevii care au nevoie de sprijin în ceea ce priveşte

limbajul folosit

În acest sens, profesorul poate evita densitatea textului prin folosirea unor pasaje cu spaţii goale sau a unor scheme

12. Exemple de acţiuni, planuri şi revizuiri efectuate de către elevi, folositoare în cadrul procesului de evaluare din timpul şi de la finalul

unei unităţi de competenţă /al unui modul

PLAN DE ACŢIUNE

Nume:

Descrierea activităţii care mă va ajuta să îmi dezvolt abilităţile:

Abilităţi cheie asupra cărora îmi planific să mă concentrez:

Îmbunătăţirea performanţei

Lucrul în echipă

Rezolvarea de probleme

Comunicarea

Utilizarea calculatorului

Abilităţi de calcul

Cum planific să realizez acest lucru:

De ce anume voi avea nevoie:

Cine altcineva este implicat: Până la ce dată va fi realizat:

Unde anume se va realiza:

„Confirm că am planificat ce anume trebuie să fac şi am convenit acest lucru cu profesorul meu”

Semnături:

Elev: Profesor: Data:

20

Page 21: Metode Moderne de Evaluare

Nivelul 1Rezolvarea de probleme

PLANIFICĂ ACŢIONEAZĂ ANALIZEAZĂ

Confirmarea problemelor şi identificarea opţiunilor

Ce problemă ai primit?

Cum vei şti că ai rezolvat-o?

Cu cine ai discutat despre această problemă? (de ex, pentru a te asigura că o înţelegi cu claritate şi pentru a putea ajuta la rezolvarea ei prin sugerarea unor opţiuni) Nume: Rol/Funcţie:

Descrie diferite modalităţi de rezolvare a problemei: 1.2.3.4.

Care sunt primele două care au cele mai mari şanse de succes: Nr.: Nr.:

De ce credeţi că aceste două modalităţi au cele mai mari şanse de succes? (de ex. cea mai ieftină soluţie)

Ce ar putea şansele de a rezolva problema? (de ex. nu există timp suficient sau echipamente suficiente)

21

Page 22: Metode Moderne de Evaluare

„Confirm faptul că elevul: s-a asigurat că a înţeles problema şi modul în care trebuie demonstrat succesul

în rezolvarea acesteia a identificat diferite modalităţi de rezolvarea problemei”

Martor/evaluator (semnătura): Data: (ex.: profesor, supervizor, şef catedră)Nume elev:

Nivelul 1 Lucrul în echipă

(În cadrul unui grup) PLANIFICĂ ACŢIONEAZĂ ANALIZEAZĂ

Confirmarea a ceea ce trebuie făcut

Care este sarcina grupului? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le îndepliniţi)

Care este sarcina grupului? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le îndepliniţi)

Ce anume trebuie făcut? De ce fel de materiale, echipamente, instrumente şi sprijin va fi nevoie din partea celorlalţi?

Ce anume vei face tu?

Organizarea activităţii:Data/Ora începerii:Data/Ora finalizării:Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

Unde vei lucra?

22

Page 23: Metode Moderne de Evaluare

„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi: s-au asigurat că au înţeles obiectivele au stabilit ceea ce trebuie făcut au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul

de organizare a activităţii”

Martor/evaluator (semnătura): Data: (ex.: profesor, supervizor, şef catedră)Nume elev:

23

Page 24: Metode Moderne de Evaluare

Nivelul 1 Lucrul în echipă

(în pereche)PLANIFICĂ ACŢIONEAZĂ ANALIZEAZĂ

Confirmarea a ceea ce trebuie făcut

Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le îndepliniţi)

Cu cine vei lucra?

Ce anume trebuie făcut?

Cine va face acest lucru?

De ce fel de materiale, echipamente, instrumente şi

sprijin va fi nevoie din partea celorlalţi?

Organizarea activităţii:

Data/Ora începerii:

Data/Ora finalizării:

Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

Unde vei lucra?

„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi: s-au asigurat că au înţeles obiectivele au stabilit ceea ce trebuie făcut au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul

de organizare a activităţii”

Martor/evaluator (semnătura): Data: (ex.: profesor, supervizor, şef catedră)Nume elev:

Nivelul 1

24

Page 25: Metode Moderne de Evaluare

Lucrul în echipă

CONFIRMAREA MARTORULUI (CELUI CARE A ASISTAT)Confirmarea a ceea ce trebuie făcut

Care a fost sarcina comună?

Elevul ….

Au verificat dacă au înţeles obiectivele?

Au stabilit activităţile şi resursele necesare atingerii acestor obiective?

Au sugerat modalităţi prin care pot contribui la îndeplinirea sarcinii?

S-au asigurat că au înţeles în mod clar responsabilităţile care le revin?

Au verificat dacă ştiu locul în care vor lucra, cu cine vor lucra şi când?

Da Nu

Da Nu

Da Nu

Da Nu

Da Nu

Comentarii/Exemple….

Numele elevului: Data:

A asistat: (semnătura)

Funcţia/rolul celui care a asistat:

(ex.: profesor, supervizor, şef catedră)

25

Page 26: Metode Moderne de Evaluare

Nivelul 1 Lucrul în echipă

DECLARAŢIA COLEGULUI (care a făcut parte din echipă)Lucrul în cadrul echipei pentru atingerea unor obiective stabilite

Identificarea progresului realizat şi sugestii privind modalităţile de îmbunătăţire a lucrului în echipă

Care a fost sarcina comună?

Elevul ….

A cerut ajutor atunci când a avut nevoie?

Ţi-a oferit sprijin?

Te-a informat în legătură cu orice fel de dificultăţi pe care le-a întâmpinat în îndeplinirea sarcinii pe care au fost de acord să o realizeze?

Ai recomandări privind modurile în care ar putea să îşi îmbunătăţească abilităţile de lucru în echipă?

Da Nu

Da Nu

Da Nu

Da Nu

Comentarii/Exemple….

Numele elevului: Data: Declaraţie scrisă de: (semnătura)

Rolul martorului în grupul de lucru:(ex.: profesor, supervizor, şef catedră)

26

Page 27: Metode Moderne de Evaluare

Îmbunătăţirea propriei învăţări

PLANIFICĂ ACŢIONEAZĂ ANALIZEAZĂConfirmarea ţintelor pe termen scurt

Care sunt ţintele tale pe termen scurt? Ce anume doreşti să obţii în timpul unei perioade de câteva săptămâni? (ex.: îmbunătăţirea abilităţilor de procesare a textului pe calculator până la sfârşitul lunii, realizarea unui proiect privind activităţile din timpul liber)

Ţinta 1:

Ţinta 2:

Când veţi finaliza atingerea acestor ţinte?

Cum veţi şti că aţi realizat ceea ce aţi dorit? (ex.: ce anume veţi şti să faceţi în ceea ce priveşte procesarea textului, lucruri pe care nu le ştiţi în momentul de faţă )

Care sunt acţiunile pe care doriţi să le întreprindeţi? (ex.: merg la ateliere de lucru pentru utilizarea calculatorului, cer ajutorul profesorului, exersez procesarea textului)

Acţiuni: 12345

Termene:

De ce ajutor veţi avea nevoie? (ex. ajutor din partea profesorului, instructorului, materiale, manuale)

Cine va analiza progresul vostru? Nume:Profesor: Supervizor: (bifează în mod corespunzător)

Când şi unde va avea loc această analiză?

Când: Unde:

27

Page 28: Metode Moderne de Evaluare

“Elevul a lucrat alături de mine pentru a confirma înţelegerea ţintelor pe termen scurt”Martor/evaluator (semnătura): Data:(de ex. profesor, supervizor, şef curs)Numele elevului:

Rezumatul rezultatelor obţinuteVă rugăm să descrieţi cu propriile cuvinte modul în care v-aţi dezvoltat abilităţile cheie prin efectuarea activităţilor. Descrieţi două activităţi pentru fiecare dintre următoarele abilităţi cheie: lucrul în echipă, îmbunătăţirea performanţei şi rezolvarea de probleme şi faceţi trimitere la pagina la care pot fi găsite dovezi în acest sens.

Lucrul în echipăDe exemplu, colaborarea cu ceilalţi conform planului de acţiune pentru îndeplinirea sarcinilor comune, îndeplinirea propriilor sarcini şi analizarea progresului. Aceasta presupune colaborarea cu un singur coleg sau în cadrul unui grup

Dosar / Pagină

Îmbunătăţirea propriei performanţeDe exemplu, planificarea acţiunilor şi stabilirea ţintelor, lucrul în vederea atingerii ţintelor de îmbunătăţire a performanţei, analizarea progresului

Dosar / Pagină

Rezolvarea de problemeDe exemplu, identificarea problemelor, utilizarea diferitelor metode pentru a găsi o soluţie, verificarea rezolvării problemelor, descrierea rezultatelor

Dosar / Pagină

OPŢIONAL: puteţi înregistra rezultate ale dobândirii oricărora dintre următoarele abilităţi cheie: comunicare, folosirea calculelor, utilizarea calculatorului

Dosar / Pagină

Declaraţie: rezultatele descrise sunt exacte şi însoţite de o mapă de lucrări care conţine planuri de acţiune şi analize.

Semnătura elevului: _______________________

Semnătura profesorului: _______________________ Data:

Declaraţie personală

Scrieţi o declaraţie personală scurtă prin care să descrieţi ce credeţi că aţi dobândit în urma parcurgerii acestui program şi descrieţi planurile de viitor:

Rezultate (şi ceea ce ştiu să fac):

Ce trebuie să îmbunătăţesc:

28

Page 29: Metode Moderne de Evaluare

Planuri de viitor:

Profesorul poate face de asemenea comentarii privind abilităţile pe care le-aţi dobândit, rezultatele obţinute şi planurile voastre de viitor.

Comentariile profesorului:

Semnătura elevului: _______________________

Semnătura profesorului: _______________________ Data:

ANALIZĂ

Nume:

Activitatea:

Ce am făcut: Ce a mers bine:

Ce modificări am adus planului: Ce ar fi putut merge mai bine:

Cine m-a ajutat: Dovezi pe care le am în mapa de lucru:

Abilităţile cheie pe care le-am folosit:

Îmbunătăţirea performanţeiLucrul în echipă

Rezolvarea de probleme

Comunicarea

Utilizarea calculatorului

Abilităţi de calcul

“Confirm că informaţiile de mai sus sunt corecte şi au fost convenite cu profesorul meu”.

Semnături:

Elev: Profesor: Data:

29

Page 30: Metode Moderne de Evaluare

13. Exemple de instrumente de evaluare

DOMENIUL : Fabricarea produselor din lemn

MODULUL I: Reprezentări grafice

I. UNITATEA DE COMPETENŢĂ 12: Norme de reprezentare în desen

Competenţa: 12.1 – Utilizează instrumentele de lucru.Competenţa: 12.2 – Aplică normele de reprezentare în desen.Competenţa: 12.3. – Reprezintă soluţii de asamblare a reperelor.

Foarte important !

- Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor şi/sau a activităţilor propuse, citiţi cu atenţie sarcina de lucru;- Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru solicitaţi sprijinul profesorului;- Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor desfăşurate şi va evalua progresul realizat;- Toate aceste materiale vă vor ajuta în întocmirea unui portofoliu.

I.1 Obiective

În finalul acestui studiu, veţi fi capabili să: utilizaţi instrumentele de lucru; măsuraţi dimensiunile reperelor; trasaţi linii cu ajutorul instrumentelor; identificaţi formatele de hârtie; utilizaţi liniile şi scările de reprezentare; recunoaşteţi semnele convenţionale pentru materii prime, materiale,

utilaje; recunoaşteţi soluţiile de asamblare; amplasaţi vederile pe formatul foii de desen; cotaţi asamblările.

I.2. Fişa de descriere a activităţii

Tabelul următor prezintă exerciţiile incluse în unitatea de competenţă nr. 12. El vă va fi de folos în momentul încheierii tuturor exerciţiilor în procesul de autoevaluare a activităţii dumneavoastră.

30

Page 31: Metode Moderne de Evaluare

Unitatea de competenţă 12- Reprezentări grafice

Competenţa Exerciţiul Sarcina de lucru

Subiectul Realizat

12.1. Utilizează instrumentele de lucru.

12345

---12-

Recunoaşterea instrumentelor de desenUtilizarea instrumentelor de desenUtilizarea instrumentelor de desenStabilirea instrumentelor de desenUtilizarea instrumentelor de desenLucrul în echipă

12.2. Aplică normele de reprezentare în desen

123

--12345

Identificarea formatelor de hârtieUtilizarea tipurilor de linii în desen Recunoaşterea formatelor de desenRecunoaşterea formatelor de desenUtilizarea liniilor Utilizarea scărilor de reprezentare Recunoaşterea semnelor convenţionale

12.3. Reprezintă soluţiile de asamblare a reperelor

1234

-123--

Recunoaşterea soluţiilor de asamblareDescrierea elementelor cotăriiEfectuarea cotăriiIdentificarea cotelorIdentificarea greşelilor de cotare Norme de reprezentare în desen

I.3. Glosar de termeni şi cuvinte cheie

Cota - valoarea numerică a dimensiunii reperului cotat, exprimată im mm şi scrisă în cifre arabe. Se înscrie la mijlocul liniei de cotă, pe aceasta, la 1-2 mm deasupra.Convenţional – stabilit printr-o convenţie.Îmbinare în coadă de rândunică – mod de îmbinare a lemnului unde lamba are formă de coadă de rândunică şi se îmbină cu ulucul de aceeaşi formăLambă – şipcă subţire şi îngustă de lemn, executată în lung sau transversal; ea îmbină două piese, care au pentru aceasta un spaţiu rezervat denumit uluc.Lemnul – printre cale mai vechi materiale de lucru. Lemnul masiv îşi păstrează proprietăţile sale date de natură. El este mort din punct de vedere biologic, dar în vorbirea curentă se consideră „viu” datorită faptului că „lucrează” din cauza structurii sale higroscopice.

31

Page 32: Metode Moderne de Evaluare

Linia de cotă - este linia pe care se înscrie cota respectivă, se trasează cu linie continuă subţire şi se termină la unul sau ambele capete cu săgeţi. Se trasează paralel cu elementul cotat la o distanţă de minim 7 mm de linia de contur.Liniile ajutătoare de cotă – arată care sunt extremităţile reperului cotat şi se trasează cu linie continuă subţire B3; sunt în general perpendiculare pe linia de cotă pe care o depăşesc cu 2-3 mm.Liniile de indicaţie – servesc pentru a indica pe desene reperul la care se referă observaţia.Proiecţie - reprezentarea pe un plan a unui obiect din spaţiu, a unei figuri etc.Rame - complexe formate din traverse şi lonjeroane. Capetele lor se prevăd cu îmbinări în cep şi scobiturăSimbol - semn, imagine, care reprezintă în mod convenţional o idee, o noţiune, operaţii.Tăblie- suprafaţă situată într-o ramă din lemn. Se aşează în uluc sau în falţ pentru a se putea contrage sau umfla.Uluc - adâncitură în formă de canal, obţinută prin frezare sau cu dalta, de cele mai multe ori pe canturile elementelor din scânduri sau plăcilor.

I.4. Competenţa 12.1 Utilizarea instrumentelor de lucru I.4.1. Fişă de documentare

Competenţa 12.1 prezintă următoarele aspecte, care constituie criteriile de performanţă pe care va trebui să le atingeţi:

a) Utilizarea instrumentelor de desenb) Măsurarea dimensiunilor reperelorc) Trasarea linilor cu ajutorul instrumentelor

Materialele de referinţă ce trebuie studiate:

1.

32

Instrumente de măsurat directe:Instrumente de

măsurat directe:

Instrumente de măsurat indirecteInstrumente de

măsurat indirecte

metrul pliantruleta de buzunarşublerulraportorul

metrul pliantruleta de buzunarşublerulraportorul

compasulecherulcompasul

echerul

Prezentarea instrumentelor de desenPrezentarea instrumentelor

de desen

Page 33: Metode Moderne de Evaluare

2.

3.

Atenţie! Se recomandă ca poziţia de lucru a creionului să fie aleasă în aşa fel încât vârful minei să urmărească marginea de jos a linearului astfel încât liniile să poată fi trasate corespunzător. De asemenea, este necesar ca creionul să aibă o înclinare în direcţia trasării şi să aibă în acelaşi timp o mişcare de rotaţie în jurul axei pentru ca linia trasată să aibă o grosime constantă iar vârful minei să se uzeze uniform.

I.4.2. Exerciţii

Exerciţiul 1 - Fişă de lucru – Recunoaşterea instrumentelor de desenProfesorul pune la dispoziţia elevului cinci instrumente de desen diferite

numerotate de la 1 la 5 şi cere acestuia să rezolve următoarea sarcină de lucru:Recunoaşteţi cele cinci instrumente de desen prezentate:

A Instrumentul Sigur Nesigur Evaluator Data

1

2

3

4

5

Exerciţiul 2 - Fişă de lucru – Utilizarea instrumentelor de desen Evaluatorul grupează elevii câte doi şi le pune la dispoziţie un produs simplu

şi instrumente de măsurat . Sarcina de lucru este următoarea:1. Măsuraţi dimensiunile unui produs simplu executat la atelierul şcoală şi

notaţi rezultatele. Comparaţi rezultatele cu ale colegului de grup. Atenţie! Măsuraţi toate dimensiunile pe care le consideraţi importante din punctul de vedere al unui executant!!!

…………………………………………………………………………………

Exerciţiul 3 - Fişă de lucru –

33

Măsurarea dimensiunilorMăsurarea dimensiunilor

Se realizează cu ajutorul instrumentelor de măsurare studiateSe realizează cu ajutorul instrumentelor de măsurare studiate

Trasarea liniilor cu ajutorul

Page 34: Metode Moderne de Evaluare

Trasarea liniilor cu ajutorul instrumentelor de desenProfesorul înmânează fiecărui elev câte o fişă şi cere efectuarea următoarei sarcini:Trasaţi tipurile de linii cerute în tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Tipul de linie Trasare linie Evaluator Data

1 Linie groasă contin2 Linie subţire continuă3 Linie groasă întreruptă4 Linie - punct subţire 5 Linie - două puncte subţire

Exerciţiul 4 - Fişă de lucru – Măsurarea şi trasarea liniilorAcest exerciţiu dă posibilitatea elevilor să se

familiarizeze cu instrumentele de desen pe care le vor folosi în lecţiile viitoare (liniar, compas, raportor, echer, creion, teu, metru, ruletă, şubler) şi să-şi formeze dexteritatea necesară pentru rezolvarea sarcinilor următoare de lucru.

Elevii vor fi grupaţi câte doi. După îndeplinirea sarcinilor elevii trebuie să reflecteze asupra rezultatelor şi să stabilească de comun acord rezultatele finale.

1.Indicaţi care sunt instrumentele de desen pe care le consideraţi necesare pentru executarea desenului de mai jos........................................................................................................

2. Reproduceţi în cadranul II desenul din imagine, folosind instrumentele de desen adecvate.

I II

Exerciţiul 5 - Fişă de autoevaluare – Lucru în echipăReflectaţi asupra celor realizate în cadrul exerciţiului 4 şi apreciaţi :a) Conlucrarea cu colegul a fost dificilă? Dacă da, cum aţi procedat cu el?

b) Aţi simţit nevoia sprijinului din partea cuiva? Dacă da, la care din puncte si din partea cui?

34

Page 35: Metode Moderne de Evaluare

c) La care din cele 3 puncte rezolvările au fost cele mai apropiate cu cele ale colegului?

d) Aţi ajuns la un consens? Dacă nu, de ce?

I.5 Competenţa 12.2 Aplică normele de reprezentare în desen I.5.1.Fişă de documentare

Competenţa 12.2 impune atingerea următoarelor criterii de performanţă:

a) Identificarea formatelor hârtiei de desen;b) Utilizarea linilor şi a scărilor de reprezentare;c) Recunoaşterea semnelor convenţionale pentru materii prime,

materiale şi utilaje din industria lemnului;

AVEŢI CUNOSTINTE DESPRE ?

Formate utilizate (A0, A1, A2, A3, A4, A5); Linii şi scări (de mărire şi micşorare); Semne convenţionale (pentru lemn masiv; PAL, PFL, placaj, panel, lemn lamelat,

plăci celulare, materiale de tapiţerie, etc.); Dimensiunile hârtiei de desen şi ale chenarului. (STAS 1-84); Linii folosite în desen; Scările folosite în desen; Semne convenţionale folosite în industria

lemnului.

DACĂ NU, STUDIAŢI BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ LA CLASĂ!

I.5.2. Exerciţii

Exerciţiul 1 - Fişă de observare – Identificarea formatelor de hârtie

35

Page 36: Metode Moderne de Evaluare

Evaluatorul pune la dispoziţia elevului patru formate de hârtie diferite numerotate de la 1 la 4 şi cere acestuia să rezolve următoarea sarcină de lucru:Recunoaşteţi cele patru formate de desen prezentate:

A Tipul formatului Sigur Nesigur Evaluator Data

1

2

3

4

Exerciţiul 2 - Fişă de evaluare – Utilizarea liniilor şi a scărilor de reprezentareProfesorul pune la dispoziţia elevilor câte o piesă de lemn şi cere acestuia să

rezolve următoarele sarcini de lucru: Reprezentaţi la scara 1: 2 piesa dată.

A Sarcini de lucru Evaluator Data

1 Utilizarea corectă a liniei continue groase

2 Utilizarea corectă a liniei continue subţiri

3 Utilizarea corectă a liniei-punct subţire

4 Utilizarea corectă a scării 1:2

Exerciţiul 3 - Fişă de lucru – Norme de reprezentare în desenAceastă activitate îşi propune să ofere mai multe ocazii in care elevii să

demonstreze abilităţi recent învăţate de identificare a formatelor de hârtie, utilizarea liniilor, scărilor şi recunoaşterea semnelor convenţionale.

De asemenea se consideră necesară formarea abilităţii de împăturire a desenelor.

1. Uniţi printr-o linie, simbolul formatului şi dimensiunile axb corespunzătoare:

A0 841 X 1189A1 420 X 594A2 594 X 841A3 210 X 297A4 297 X 420A5 148 X 210

Dimensiunile se măsoară in mm.

2. Desenele se împăturesc la formatul …… considerat drept modul de pliaj (Înlocuiţi punctele cu simbolul formatului).

3. Încercuiţi răspunsurile corecte la următoarele cerinţe: Linia continuă groasă (A) se foloseşte la:

36

Page 37: Metode Moderne de Evaluare

a) contururi reale vizibile;b) linii de cotă;c) contururi acoperite;d) linii de axă de revoluţie;e) muchii reale vizibile.

Linia – punct subţire (G) se foloseşte la:a) traseele planelor de simetrie;b) linii de axă de revoluţie;c) conturul preselor învecinate;d) linii de fund.

Pentru formate mai mici de A2 se recomandă grosimi de linii de:a) 1,4 – 2,0 mmb) 0,7 – 1,0 mmc) 0,5 mm

4. Printr-o dreaptă, realizaţi corespondenţa dintre tipul de scară şi caracteristicile acesteia:

Scări de mărire 1:1Scări de micşorare 2:1; 5:1; 10:1; 20:1; 50:1; 100:1.Scări naturale 1:2; 1:5; 1:10; 1:20; 1:50.

5. Indicaţi materialul reprezentat prin semnele convenţionale de mai jos:

Nr.crt Materialul reprezentat Modul de reprezentare

1Lemn masiv, panel, placaj, etc.

2

3

4

5

6

7

37

Page 38: Metode Moderne de Evaluare

6. Să se deseneze pe un format A4, la scara 1:1, indicatorul şi să se scrie un text de două rânduri, utilizând scrierea tehnică standardizatã, cu litere mari (cu caractere drepte).7. Să se coteze piesa din figura de mai jos, utilizându-se elementele cotării studiate.

I.6. Competenţa 12.3. Reprezintă soluţiile de asamblare a reperelorI.6.1.Fişă de documentare

Această competenţă presupune atingerea următoarelor criterii de performanţă:

38

Soluţiide

asamblare

Innădiri

Imbinări

Încheieturi

a) Recunoaşterea soluţiei de asamblare

ELEMENTELE COTĂRII

Cotarea - operaţia de înscriere a dimensiunilor

piesei pe desen

Linia de cotă –linia pe care se înscrie cota

Linia ajutătoare –

delimitează extremităţile

reperului cotat

Linia de indicaţie – indică pe

desen un anumit reper

Cota – Valoarea

numerică a dimensiunii

Simbolul – însoţeşte

uneori cotac) Cotarea asamblărilor

Page 39: Metode Moderne de Evaluare

I.6.2 Exerciţii

Exerciţiul 1 - Fişă de lucru – Recunoaşterea soluţiilor de asamblareAsamblările sunt de mai multe feluri: îmbinări, înnădiri, încheieturi.

Rezolvaţi exerciţiul procedând ca în exemplul dat pe prima linie (completaţi felul asamblării şi denumirea acesteia)

Desenulasamblării

Felul asamblăriiDenumirea asamblării

Îmbinare Înnădire Încheietură

X Îmbinare cu cep drept ascuns

39

Important!Pentru informaţii suplimentare necesare parcurgeţi conţinutul

tematic din curriculum, consultaţi manualul de specialitate.

Page 40: Metode Moderne de Evaluare

Exerciţiul 2- Fişă de lucru – Cotarea în desenul tehnic Va oferi elevilor posibilitatea de a-şi exersa cunoştinţele referitoare la cotarea în desenul tehnic. Elevii vor trebui să completeze coloanele 2 şi 3 conform modelului de pe linia 1

1. Completaţi tabelul de mai jos:

Noţiunea Definiţia noţiuniiModul de exprimare sau

reprezentareCota Valoarea numerică a dimensiunii în mm

40

Page 41: Metode Moderne de Evaluare

reperului cotatLinia de cotăLiniile ajutătoareLiniile de indicaţie

2. Trasaţi liniile ajutătoare şi liniile de cotă pe desenul din figura de mai jos.

3. Pentru desenul de mai jos, se dau următoarele cote:

Legendă : Ls- lungimea scobiturii Lc – lungimea cepului

l - lăţimea piesei care conţine cepul lu – lăţime umăr

Folosindu-vă de aceste date şi valori cotaţi asamblarea din figură după ce aţi calculat l şi LC.

Exerciţiul 3 - Fişă de evaluare – Identificarea greşelilor de cotare

Menţionaţi în casetă greşelile de cotare din desenul de mai jos după ce le încercuiţi pe desen.

Exerciţiul 4 - Fişă de autoevaluare – Norme de reprezentare în desenAceastă fişă este importantă deoarece:

a) vă reaminteşte ce aţi atins dejab) vă ajută să aprofundaţi

Bifează pe coloana lui „DA” acele activităţi pe care le faci bine sau pentru care ai competenţe. Bifează pe coloana „NU” acele activităţi pe care nu le stăpâneşti.

DA NU

Pot să folosesc toate tipurile de instrumente de măsură

LS=20 mm LS= LC+1 …. 2 mmlC=11 mmlU=11 mml=?LC= ?

41

……………………………………………Evaluator

Page 42: Metode Moderne de Evaluare

Pot să trasez linii cu ajutorul instrumentelor

Pot să identific instrumentele de desen

Pot să utilizez liniile şi scările în reprezentări

Recunosc semnele convenţionale

Pot să amplasez vederile pe formatul de desen

Pot să cotez asamblările

Următoarea listă de verificare subliniază problemele importante care trebuie reamintite. Asiguraţi-vă că aţi reţinut:

1. Ce trebuie să avem obligatoriu la ora de Reprezentări grafice?

Creion Compas Ascuţitoare Raportor Radieră Echer Liniar Bloc de desen

2. Ce trebuie să avem permanent in atentie? să analizăm atent sarcina de lucru înainte de a începe; să alegem formatul de hârtie adecvat; să utilizăm tipurile de linii adecvate; să folosim linii ajutătoare atât la trasare cât şi la amplasarea în pagină; să alegem scara potrivită; să respectăm regulile de cotare; să nu efectuăm mai multe vederi (proiecţii) decât este necesar.

3. Care este regula „de aur” în desenul tehnic?„Să măsurăm de 10 ori şi să trasăm o dată”

4. Ce trebuie să ne amintim mereu?Lucrurile învăţate trebuie perfecţionate tot timpul !

Atenţie !A şti ceea ce ştii să faci, este un lucru foarte important!

Alegeţi starea sufletească pe care o simţiţi în urma rezolvării tuturor fişelor de lucru din această unitate de competenţă:

14. Bibliografie selectivă

42

Page 43: Metode Moderne de Evaluare

1. S.N.E.E. Evaluarea curentă şi examenele –Ghid pentru profesori, Coordonator Adrian Stoica, Bucureşti 2001;2. Stoica, A. –“ Reforma evaluării în învăţământ”, Editura Sigma, Bucureşti, 2000;3. Standarde de Pregătire Profesională –Domeniul Fabricarea produselor din lemn, CNDIPT, Bucureşti 2004;4. Curriculum pentru clasa a IX-a SAM –Domeniul Fabricarea produselor din lemn, CNDIPT , Bucureşti 2004.5. Pentilescu, M.; Georgescu, E. –Fabricarea produselor din lemn, Manual pentru cultura de specialitate, clasa a IX-a , Şcoala de Arte şi Meserii, Editura Economică, 2004;6. Curs de formare – Evaluare internă şi externă T.V.E.T.- în cadrul proiectului PHARE TVET 0108.01, iulie 2004;7. Auxiliare curriculare clasa a IX-a SAM –Domeniul Fabricarea produselor din lemn, CNDIPT , Bucureşti 2004.

43

Page 44: Metode Moderne de Evaluare

44