Metode geodezice de urmarire a comportarii in situ a constructiilor - Gresita Constantin

7/22/2019 Metode geodezice de urmarire a comportarii in situ a constructiilor - Gresita Constantin

http://slidepdf.com/reader/full/metode-geodezice-de-urmarire-a-comportarii-in-situ-a-constructiilor-gresita 1/67

UNIVERSITATEA TEHNICĂ ˝ GHEORGHE ASACHI˝ IAŞI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ, GEODEZIE ŞI INGINERIA MEDIULUI

ING. GREŞIŢĂ CONSTANTIN IRINEL

TEZĂ DE DOCTORAT

ASUPRA UNOR METODE GEODEZICE DE URMĂRIRE A COMPORTĂRII IN SITU A CONSTRUCŢIILOR

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFICProf.univ.dr.ing.Gheorghe NISTOR

IAŞI-2012



Asupra unor metode geodezice de urmărire a comportării in situ a construcţiilor.

1

CUPRINS

Lista figurilor........................................................................................................................5

Lista tabelelor ....................................................................................................................... 6

Abrevieri ............................................................................................................................... 6

INTRODUCERE.................................................................................................................. 7

CAPITOLUL 1........................................................................................................................... 9

IMPORTANŢA MĂSUR ĂRII SCHIMBĂRILOR ÎN POZIŢIA SPAŢIALĂ ACONSTRUCŢIILOR ÎN EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE..............................................9

1.1 Urmărirea comportării construcţiilor pe modele şi la scar ă naturală ..........................9

1.2 Specificul problemelor de siguranţă şi risc în construcţiile hidrotehnice .................... 9

1.3 Gradul de siguranţă .................................................................................................... 10

1.4 Moduri de abordare a problemelor de siguranţă .......................................................10

1.5 Clasificarea metodelor de cercetare a construcţiilor .................................................. 11

1.6 Legislaţia actuală din România, privind Urmărirea Comportării Construcţiilor ....... 11

CAPITOLUL 2......................................................................................................................... 12

MONITORIZAREA COMPORTĂRII CONSTRUCŢIILOR FOLOSINDMETODELE FIZICE........................................................................................................ 12

2.1 Clasificarea aparatelor de măsur ă şi control(AMC)................................................... 12

2.2 Măsur ători pendulare în puţuri.................................................................................. 12

2.3.1 Scopul măsur ătorilor ........................................................................................... 12

2.3.2 Măsurarea rosturilor de dilataţie ......................................................................... 13

2.3.3 Aparate şi dispozitive folosite în practică ........................................................... 13

2.3.4 Măsurarea fisurilor ............................................................................................. 13

2.3.5 Măsurarea înclinării construcţiilor ...................................................................... 13

2.3.6 Măsurarea deformaţiilor rocii.............................................................................. 13

2.3.7 Măsurarea tasărilor ............................................................................................. 13

2.3.8 Măsurarea temperaturilor interioare................................................................... 13

2.3.9 Măsur ători de deformaţii specifice şi eforturi în interiorul masivelor de beton.. 14

2.3.10 Măsurarea umidităţii betonului ........................................................................ 14

2.3.11 Măsurarea infiltraţiilor .....................................................................................14

2.4 Automatizarea culegerii şi prelucr ării datelor privind comportarea construcţiilor,folosind metodele fizice ................................................................................................... 15

2.4.1 Soluţii de sisteme de achiziţie automatǎ a datelor............................................... 15

2.4.2 Avantaje şi dezavantaje ale utilizării sistemelor automate de supraveghere ...... 16

CAPITOLUL 3......................................................................................................................... 17

MONITORIZAREA CONSTRUCŢIILOR PRIN METODA SCANĂRII LASER ŞI ATEHNOLOGIEI SATELIŢILOR GPS............................................................................ 17

3.1 Monitorizarea structurilor mari folosind scanarea laser............................................. 17 3.1.1 Selectarea aparaturii ............................................................................................ 17




2

3.1.2 Achiziţia de date.................................................................................................. 17

3.1.3 Controlul preciziei............................................................................................... 17

3.1.4 Prelucrarea datelor.............................................................................................. 18

3.1.5 Structura de monitorizare.................................................................................... 18

3.2 Generalităţi ................................................................................................................. 18

3.2.1 Viabilitatea utilizării GPS pentru monitorizarea construcţiilor...........................18 3.2.2 Studiul actual al utilizării tehnologiei GPS în monitorizarea construcţiilor ....... 19

3.2.3 Beneficiile unui sistem multi-senzorial de monitorizare a construcţiilor ........... 19

3.2.4 Potenţialul tehnologiei GNSS pentru monitorizarea...........................................19

construcţiilor.................................................................................................................19

3.2.5 Sisteme hibride de monitorizare - integrarea receptoarelor GNSS cu alţi senzori...................................................................................................................................... 19

CAPITOLUL 4......................................................................................................................... 20

METODE GEODEZICE DE MĂSURARE ŞI DETERMINARE A VECTORULUIDE DEFORMAŢIE ŞI DEPLASARE ORIZONTALĂ .................................................20

4.1 Tipuri de puncte utilizate, materializarea şi protecţia lor........................................... 20

4.2 Reţele geodezice de referinţă ..................................................................................... 21

4.3 Aparate si metode de măsurare a elementelor unghiulare şi liniare........................... 22

4.4 Testarea stabilităţii punctelor fixe .............................................................................. 22

4.5 Calculul corecţiilor direcţiilor măsurate în punctele de staţie deplasate.................... 23

4.6 Algoritmi şi metode de calcul semiriguros şi riguros a vectorului de deplasare şideformaţie al construcţiei studiate ................................................................................... 24

4.6.1 Algoritm de calcul a vectorului de deformaţie orizontală al unei construcţiistudiate, folosind metoda intersecţiei înainte multiplă, tratată riguros ........................ 24

4.6.2 Evaluarea preciziei rezultatelor........................................................................... 25

4.7 Algoritm de calcul riguros al vectorului deformaţiilor orizontale ale construcţiilor folosind mǎsur ǎtori condiţionate...................................................................................... 25

CAPITOLUL 5......................................................................................................................... 26

METODE GEODEZICE DE MĂSURARE ŞI DETERMINARE A VECTORULUIDE DEFORMAŢIE ŞI DEPLASARE VERTICALĂ.....................................................26

5.1 Reţeaua de referinţă şi felul reperelor cuprinse în reţea............................................26

Proiectarea reţelei, materializarea reperelor..................................................................... 26

5.2 Aparate, tehnici şi tehnologii de măsurare ciclică a deformaţiilor şi deplasărilor verticale ............................................................................................................................ 26

5.2.1 Modul de lucru cu aparate şi instrumente de măsurare, verificarea şi rectificarea

acestora......................................................................................................................... 26

5.3 Metoda nivelmentului geometric de precizie înaltă ...................................................27

5.3.1 Studiul anticipat al preciziei de efectuare a masur ătorilor nivelitice .................. 27

5.3.2 Algoritm de calcul al deformaţiilor şi deplasǎrilor verticale, în funcţie directǎ devariaţiile diferenţelor de nivel mǎsurate ciclic ............................................................. 28

5.3.3 Modelul matematic de evaluare a preciziei rezultatelor......................................29

5.4 Determinarea a deformaţiilor şi deplasãrilor verticale ale construcţiilor prinnivelment trigonometric de precizie................................................................................ 29

5.4.1 Prezentarea modelului matematic de compensare ..............................................29

5.4.2 Evaluarea preciziei tuturor determinǎrilor, la compensarea mǎsur ǎtorilor condiţionate cu necunoscute suplimentare...................................................................30




3

CAPITOLUL 6......................................................................................................................... 31

STUDIUL STABILITĂŢII REPERILOR DE REFERINŢĂ........................................31

6.1 Investigatii teoretice asupra stabilităţii reperilor de referinţă....................................31

6.1.1 Introducere .......................................................................................................... 31

6.1.2 Modelarea deformaţiilor..................................................................................... 31

6.1.3 Compensarea reţelelor libere.............................................................................. 31

6.1.4 Teste statistice ..................................................................................................... 31

6.1.5 Test pentru selecţii cu valori externe.................................................................. 31

6.1.5.1 Contributul la redundanţă ri ............................................................................. 32

6.1.5.2 Încrederea interioar ă......................................................................................... 32

6.1.6 Testele pentru modelele de deformaţie ...............................................................32

6.2 Propagarea erorilor în analiza elementului finit al deformaţiilor............................... 32

6.2.1 Introducere .......................................................................................................... 32

6.2.2 Definiţii şi formule utilizate în FEM.................................................................. 33

6.2.3 Propagarea variantei şi covariantei în analiza FEM..........................................33

CAPITOLUL 7......................................................................................................................... 33

SISTEME EXPERT FOLOSITE ÎN URMĂRIREA COMPORTĂRIICONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE....................................................................... 33

7.1. Generalităţi ................................................................................................................ 33

7.2 Sisteme informatice cu baze de cunoştinţe ................................................................ 34

7.3 Caracteristicile şi componentele sistemelor expert .................................................... 34

7.4 Automatizarea măsur ătorilor geodezice în vederea integr ării într-un sistem expert 34

7.5 Arhitectura software................................................................................................... 37

7.5.1 Date de intrare ..................................................................................................... 37

7.5.2 Module principale .............................................................................................. 37

7.5.3 Interfaţa utilizator............................................................................................... 38

7.5.4 Stocarea Datelor ................................................................................................. 38

7.6 Metodologia prelucr ării datelor.................................................................................. 38

7.7 Vizualizarea si interpretarea rezultatelor .................................................................. 38

CAPITOLUL 8......................................................................................................................... 40

URMĂRIREA COMPORTĂRII IN SITU A UNUI BARAJ-STUDIU DE CAZ -BARAJUL VALEA DE PEŞTI......................................................................................... 40

8.1 Amplasare .................................................................................................................. 40 8.1.1 Apartenenţa administrativă .......................................................................... 40

8.1.2 Funcţiile acumulării, clasa şi categoria de importanţă .................................40

8.1.3 Lucr ări componente ale amenajării.............................................................. 40

8.1.4 Date caracteristice pentru amenajare................................................................... 41

8.1.5 Scurt istoric al amenajării................................................................................... 41

8.2 Condiţii naturale în amplasament............................................................................... 41

8.2.1 Situaţia hidrologică ............................................................................................. 41

8.2.2 Situaţia geologică ................................................................................................ 42

8.2.3 Situaţia hidrogeologică................................................................................. 42

8.2.4 Seismicitatea zonei, actuală şi la proiectare ................................................. 42

8.2.5 Caracterizare geotehnică a anrocamentelor.................................................. 42

8.3 Sistemul de supraveghere........................................................................................... 42




4

8.3.1 Obiectivele sistemului de supraveghere.............................................................. 42

8.3.2 Instalaţii şi aparatur ă de măsurare pentru solicitările exterioare.................. 43

8.3.3 Instalaţii şi aparatur ă de măsurare pentru urmărirea lucr ărilor de barare şi afundaţiei acestora.......................................................................................................... 43

8.3.4 Organizarea activitatii de supraveghere .............................................................43

8.3.5 Solicitarile barajului ............................................................................................ 44 8.4 Întocmirea documentatiei de urmărirea comportarii construcţiei .............................. 47

anuala. .............................................................................................................................. 47

8.4.1 Observaţii vizuale................................................................................................ 47

8.4.2 Evolutia parametrilor măsuraţi............................................................................49

8.5 Determinarea vectorului depasarii orizontale si verticale a barajului........................ 50

8.5.1 Echipamentul geodezic ......................................................................................50

8.5.2 Efectuarea observaţiilor....................................................................................... 50

8.5.3 Prelucrarea măsur ătorilor şi prezentarea deplasărilor .........................................53

8.6 Prognoza deplasarii reperilor ..................................................................................... 57

CONCLUZII....................................................................................................................... 57

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................ 60




5

Lista figurilor

Fig.2.1 Schema de dotare pentru un baraj din umpluturi cu nucleu din argilă.(sursa SISGEO).................................................................................................................................................. 14

Fig.2.2 Schema de dotare pentru un baraj în arc. (sursa SISGEO) ..........................................15

Fig. 2.3 Schema generală a sistemului automat de achiziţie ROCTEST................................ 16 Fig.3.1 Ampasarea TLS pentru culegerea de date în cazul unui baraj..................................... 17

Fig.3.5 Amplasarea echipamentelor GPS pe un baraj.............................................................. 18

Fig. 3.6 Sistem de alarmare cu ajutorul tehnologiei GPS ....................................................... 19

Fig.4.1 Reţeaua de microtriangulaţie folosită la urmărirea comportării unui baraj .................20

Fig.4.2 Marca de vizare........................................................................................................... 21

Fig.4.3 Pilastru de beton........................................................................................................... 21

Fig.4.6 Axele principale ale unui baraj .................................................................................... 22

Fig.4.9 Testarea stabilităţii punctelor fixe................................................................................ 23

Fig.4.10 Metoda numerică de calul a corecţiilor......................................................................23

Fig 4.11 Metoda intersecţiei multiple ...................................................................................... 24

Fig.5.1 Marcă de tasare ............................................................................................................26

Fig. 5.8 Drumuirea de nivelment geometric de mijloc sprijinită pe reperele fixe R1 şi R2 .... 27

Fig.5.9 Schiţa unui baraj de greutate....................................................................................... 28

Fig.5.10 Amplasamentul punctelor de control, pe paramentul aval al barajelor de................. 29

greutate.....................................................................................................................................29 Fig. 5.11 Nivelment trigonometric de precizie ........................................................................ 30

Fig.7.3 Schema unui sistem automat de monitorizare ............................................................. 35

Fig.7.4 Interfaţa pentru achiziţia de date..................................................................................35

Fig.7.5 Înclinometru electronic Leica cu două axe .................................................................. 35

Fig.7.6 Amplasarea staţiilor robotizate ....................................................................................36

Fig.7.10 Amplasarea staţiilor GPS şi sistemul de alimentare ..................................................36

Fig.7.8 Reprezentarea grafică a deplasărilor............................................................................39

Fig. 7.9 Graficul deplasărilor în timp real................................................................................ 39

Fig. 8.1 Amplasament Acumulare Valea de Pesti.................................................................... 40

Fig.8.3 Plan de situatie Baraj Valea de Peşti............................................................................ 41

Fig. 8.6 Debite afluente şi defluente în Acumularea Valea de Peşti........................................ 48

Fig. 8.7 Evolutiile de bitelor în cele 4 drenuri ......................................................................... 49

Fig.8.9 Corelaţia cu nivelul în lac a debitelor captate de drenul de la cota 782 şi a număruluide fisuri de pe mască ................................................................................................................ 50

Fig. 8.15 Schita vizelor in reteaua planimetrica..................................................................... 52 Fig. 8.16 Schita liniilor de nivelment de inalta precizie.......................................................... 52




6

Fig. 8.18 Grafic de deplasare orizontala a reperului nr. 1.................................................... 54

Fig. 8.19 Grafic de deplasare orizontala a reperului nr. 2.................................................... 54

Fig.8.40 Graficul tasărilor la barajul Valea de Peşti ...............................................................55

Fig. 8.42 – Distribuţia în plan a deplasărilor la Barajul Valea de Peşti ................................... 56

Fig. 8.46 Afişarea evoluţiei şi tendinţei de deplasare ............................................................. 57

Lista tabelelor

Tabel 8.1 Date caracteristice ale amenajarii............................................................................. 41

Tabel 8.2 Debite pe Pârâul Valea de Peşti ............................................................................... 42

Tabelul 8.3. Dispozitive de măsur ă la barajul Valea de Peşti.................................................. 43 Tabelul 8.4 Frecvenţa de efectuare a observaţiilor de către personalul de exploatare............. 43

Tabelul 8.5 Frecvenţa de efectuare a observaţiilor de către personalul de exploatare............. 44

Tabel 8.6 Caracterizarea solicitarilor din întreaga perioada de exploatare.............................. 45

Tabel 8.7 Temperaturi medii înregistrate în amplasament....................................................... 46

Tabel 8.8 Situatia precipitatiilor lunare....................................................................................47

Abrevieri

GNSS Global Navigation Satellite SystemGPS Global Positioning SystemRGB Red Green BlueTLS Terestrial Laser Scanner SE Sistem expertSTR Staţie Totală Robotizată

SE Sistem expert




7

INTRODUCERE

Urmărirea comportării construcţiilor, prin diverse mijloace a fost si va r ămane o

activitate foarte importantă pentru administratorii acestora. Prin această acţiune se obţin date privind starea construcţiei şi despre eventuale fenomene atipice de comportare a acesteia,informaţii ce permit luarea deciziilor corespunzătoare în timp util, înainte ca acestea să devină

periculoase. De asemenea, atât in ţara noastr ă cât şi pe plan mondial există prevederi legalecare obligă administratorii sau proprietarii acestora sa monitorizeze comportarea uneiconstrucţii pe toată durata de viată a acesteia.

Dintre construcţiile existente la momentul actual am ales sa mă ocup în această lucrareîn special de barajele pentru acumulări de apă datorită caracteristicilor speciale pe care acesteale prezintă.

Amenajǎrile hidrotehnice în general şi barajele pentru acumulǎri de apǎ, în special,

reprezintǎ construcţii cu o duratǎ de viaţǎ foarte lungǎ, iar realizarea lor implicǎ eforturifinanciare deosebit de importante. Supravegherea comportǎrii lor în timpul construcţiei, la prima punere sub sarcinǎ precum şi pe toatǎ durata exploatǎrii reprezintǎ garanţia siguranţeilor şi a prevenirii unor accidente care pot deveni catastrofale.

Numărul, înălţimile şi lungimile barajelor realizate pânǎ în prezent au crescut in modconstant, ca de altfel şi problemele tehnice. Amplasarea barajelor în zone mai puţin favorabilefac aceste probleme si mai complexe. Din acest motiv s-au cautat de-a lungul timpului metodede monitorizare cat mai eficiente si cu rezultate cat mai precise.

În această lucrare s-a urmărit prezentarea principalelor metode utilizate pe planmondial pentru urmărirea comportării barajelor, atât prin folosirea aparatelor de măsur ă şi

control precum precum şi a aparatelor şi metodelor geodezice. De asemenea, integrarea într-un singur sistem a celor două categorii de aparatur ă reprezinta o provocare pentru specialiştiidin domeniu.

Automatizarea executării măsur ătorilor geodezice precum şi a prelucr ării datelor esteo evoluţie firească ce se înscrie în tendinţa generală de a reduce interacţiunea umană cât maimult eliminând astfel cât mai mult cu putinţă erorile umane, atât în procesul de culegere adatelor cât şi în procesul de prelucrare a acestora. Evoluţia tehnicii de calcul, a programelor decalcul şi a metodelor de culegere şi transmitere a lor permite obţinerea de rezultate precise întimp real, permiţând luarea de măsuri imediate şi evitarea pierderii de vieţi omeneşti sau a

producerii pagubelor materiale.

Deasemenea creşterea puterii de calcul şi a vitezei de procesare a datelor precum şidezvoltarea programelor informatice ne permit să folosim bazele de date la crearea unuisistem expert care să propună exper ţilor din domeniu decizii si soluţii sau să îi asiste peecestea în luarea acestora.

Datele obţinute din supravegherea construcţiilor hidrotehnice permit luarea deciziilor de declanşare a lucr ărilor de întreţinere curentă la cele mai bune momente de timp, precum şicunoaşterea fenomenelor atipice de comportare din fazele incipiente.

În mod deosebit a ş dori să multumesc domnului prof.univ.dr.ing. Gheorghe NISTOR,conducătorul acestui proiect de doctorat, atât pentru r ăbdarea , profesionalismul,îndrumarea şi în ţ telegerea oferit ă pe durata întregului program de doctorat şi în elaborarea

tezei de doctorat.




8

Mul ţ umesc d-lui. prof.univ.dr Valeriu MOCA si d-lui.conf.univ.dr.Adrian Popia pentru indrumările şi sfaturile oferite cu ocazia prezent ării rapoartelor din programul decercetare.

Mu ţ tumesc domnilor profesori referen ţ i din comisia de doctorat , pentru observa ţ iile şi recomand ările f ăcute la redactarea formei finale a tezei de doctorat.

A ş dori să adresez mul ţ umiri d-lui dr.ing. Talau Marin care in calitatea sa de director al Administratiei Bazinale de Apa Jiu mi-a permis sa execut masuratorile necesare studiuluide caz si deasemenea accesul la alte date tehnice din arhiva ABA Jiu.

Mul ţ umesc întregului colectiv al SC TOPOSURVEY SRL Craiova, în special d-nei ing.Olteanu Anca pentru sprijinul acordat în tehnoredactarea prezentei lucr ări.

Nu în ultimul rând, cele mai călduroase mul ţ umiri se îndreapt ă către so ţ ia şi fiicamea, care m-au sprijinit şi incurajat pe intreaga period ă , fiindu-mi permanent al ături.




9

CAPITOLUL 1IMPORTANŢA MĂSUR ĂRII SCHIMBĂRILOR ÎN POZIŢIA

SPAŢIALĂ A CONSTRUCŢIILOR ÎN EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE

1.1 Urmărirea comportării construcţiilor pe modele şi la scară naturală

În faza de concepţie şi proiectare, studiul experimental executat prin încercareaconstrucţiilor,urmăreşte să stabilească

¾ valorile numerice ale parametrilor care caracterizează din punct de vedere fizicomecanic construcţia;

¾ clarificarea caracteristicilor globale ale unei construcţii sau element deconstrucţie, sub forma unor coeficienţi care o caracterizează în comportarea sa în anumitecondiţii de solicitare, fie că aceste condiţii sunt specifice procesului de exploatare, fie că apar în împrejur ări excepţionale;

¾ generalizarea rezultatelor, astfel încât, ele să poată fi aplicate pe scar ă largă lanumeroase construcţii, în diverse condiţii de exploatare.

1.2 Specificul problemelor de siguranţă şi risc în construcţiile

hidrotehnicePrin comparaţie cu alte tipuri şi categorii de construcţii, cele hidrotehnice au, de

regulă, unele caracteristici particulare, dintre care se menţionează :

¾ au caracter public, în sensul că beneficiarii folosinţelor sunt reprezentaţi decomunităţi largi, indiferent de tipul folosinţei sau de forma de proprietate a deţinătorului, iar costurile aferente sunt suportate de grupuri mari de populaţie;

¾ costurile de investiţie şi de exploatare sunt foarte mari, comparativ cu cele alealtor tipuri de construcţii sau instalaţii tehnologice, costuri provenite, în special, dinvolumele de lucr ări foarte mari;

¾ pagubele în caz de avarie totală sunt, de regulă, foarte mari, iar riscul pierderilor de vieţi omeneşti este real;

¾ construcţiile hidrotehnice, şi mai cu seamă barajele, au o durată de viaţă foartemare;

¾ construcţiile hidrotehnice îmbracă o foarte mare varietate de funcţii, tipuri şicondiţii naturale, calitatea materialelor şi mai cu seamă condiţiile din fundaţii suntîntotdeauna diferite;

¾ unicitatea şi dimensiunile multor construcţii hidrotehnice fac ca acestea să segăsească în situaţia de prototip.

Consecinţele asupra modului de abordare necesar, al problemelor de siguranţă şi risc, prezintă câteva caracteristici speciale :




10

¾ problema echilibrului convenabil între cheltuielile de realizare – exploatare şi acheltuielilor posibile, datorate pagubelor, interesează în mod direct, economic şi vital, păturisociale largi, foarte adesea la nivel naţional, iar implicarea reprezentanţilor acestora la nivel

politic este absolut necesar ă;

¾ diversitatea şi complexitatea tipurilor de construcţii şi condiţii naturale exclud

posibilitatea practică de reglementare şi normare tehnică detaliată a metodelor dedimensionare, verificare şi analiză;

¾ nevoia de evaluare şi cunoaştere a riscului implicat, conduce la necesitateaabordării probabilistice a analizelor de siguranţă;

¾ competenţa profesională a personalului este condiţia cea mai importantă pentru aobţine o funcţionare sigur ă a barajelor.

1.3 Gradul de siguranţă

Siguranţa este speranţa ca o construcţie să se comporte conform aşteptărilor,respectiv să nu se producă cedarea (ruperea) sa sub acţiunea solicitărilor virtual posibile, dar raţional limitate, într-un interval de timp dat (durata de viaţă proiectată).

Orice parametru semnificativ are două valori caracteristice:

¾ valoarea efectivă, numită “solicitare” sau solicitare totală (rezultat sintetic alacţiunilor exterioare şi al condiţiilor în care acestea se exercită), notată cu S;

¾ valoarea capabilă, numită “capabilitate” sau rezistenţă totală (rezultat sintetical rezistenţelor şi capacităţiilor de preluare, redistribuire în spaţiu şi în timp şi transmiterespre mediul înconjur ător), notată cu R.

1.4 Moduri de abordare a problemelor de siguranţă A. Abordarea empirică

Noţiunea “empiric” înseamnă “bazat exclusiv pe experienţă, f ără substratteoretic”, dar nu în contradicţie cu teoria. Empirismul funcţionează cu succes şi astăzi, deşiîmbracă forme noi.

B. Abordarea statistică

Acest mod de abordare se bazează pe prelucrarea statistică a evenimentelor seminificative pentru evidenţierea siguranţei, respectiv a unor evenimente de tip “cedare”,cunoscute şi înregistrate. Prelucrarea statistică relevantă, presupune existenţa unor populaţii

omogene de evenimente, cuprinzând un şir de cel puţin 10 – 15 date de bază, înregistrate încondiţii qvasi –perfecte, similare din punct de vedere esenţial pentru fenomenologia cedării.

Abordarea determinist ă

Abordarea deterministă a siguranţei constă din aplicarea conceptului deterministasupra fenomenelor naturale, care acceptă o cauzalitate strictă, valori obiectiv exacte ale

parametrilor şi relaţii bine determinabile între aceştia, de tip “lege”.

C. Abordarea probabilist ă

În concepţie probabilistă, incertitudinea asupra valorilor elementelor de calcul esteo caracteristică cu cauză obiectivă şi anume, variabilitatea.




11

1.5 Clasificarea metodelor de cercetare a construcţiilor

Practica a ar ătat, că o clasificare justă se poate face în funcţie de locul aparatului întimpul cercetării. Din acest punct de vedere, metodele se împart în (Nistor Gh.1993):

1. Metode fizice,

¾ măsurarea deplasărilor şi a deformaţiilor liniare ¾ măsurarea deplasărilor unghiulare (rotirilor),

¾ măsurarea deplasărilor relative din lunecare, folosindu-se şublerul saucomparatorul cu tijă;

¾ măsurarea deformaţiilor specifice,

¾ măsurarea deplasărilor, vitezelor, acceleraţiilor şi deformaţiilor dinamice

¾ măsurarea deformaţiilor rosturilor de dilataţie, cu ajutorul teledilatometrului,micrometrului de rost.

2. Metode geometrice, care raportează poziţia anumitor puncte fixate pe construcţie,numite puncte de control, la puncte fixe, situate în afara construcţiei, pe terenuri stabile şi înafara zonei de influenţă a construcţiei, formând reţeaua de sprijin sau sistemul general dereferinţă.

1.6 Legislaţia actuală din România, privind Urmărirea ComportăriiConstrucţiilor

În prezent, în ţara noastr ă Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii prevede, printre componentele sistemului calităţii, componenta "comportarea în exploatare şi

interven ţ ii în timp (art. 9), pe care o prezint ă în continuare astfel: "Urmărirea comport ăriiîn exploatare a construc ţ iilor se face pe toata durata de existen ţă a acestora şi cuprindeansamblul de activit ăţ i privind examinarea direct ă sau investigarea cu mijloace deobservare şi mă surare specifice, în scopul men ţ inerii cerin ţ elor. Interven ţ iile la construc ţ iileexistente se refer ă la lucr ări de reconstruire, consolidare-transformare, extindere,desfiin ţ are par ţ ial ă , precum şi la lucr ări de repara ţ ii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul ini ţ ial al cl ădirii sau al unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat şi se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construc ţ iei".




12

CAPITOLUL 2

MONITORIZAREA COMPORTĂRII CONSTRUCŢIILOR FOLOSINDMETODELE FIZICE

Metodele fizice sunt folosite pe scar ă largă la studiul construcţiilor în faza deconcepţie şi proiectare, la încercările de laborator, pe modele şi la scar ă naturală, precum şila urmărirea comportării în timp a construcţiilor.

2.1 Clasificarea aparatelor de măsură şi control(AMC)

Datorită importanţei pe care o au în studierea comportării construcţiilor, se face oclasificare şi o prezentare succintă a aparatelor de masur ă şi control (AMC):

A. După tipul de informaţie urmărită (acţiune sau reacţiune) :

a) Aparate pentru stabilirea solicitărilor exterioare

b) Aparate pentru stabilirea răspunsului construcţiei B. După natura măsurandului:

C. După poziţia traductorului în lucrare:

D. După tipul de construcţii la care sunt folosite:

E. După complexitate:

F. După modul de efectuare al citirilor:

G. După metoda de măsură:

directă:

indirectă:

H. După principiul de funcţionare:

2.2 Măsurători pendulare în puţuri

Măsur ătorile pendulare în puţuri, au scopul de a stabili :

1) Măsurarea deplasării pe orizontală

2) Măsurarea deplasării pe verticală (tasări).

Principiul de mă surare

Instalaţiile pendulare se montează într-un puţ al barajului şi prin mijloace mecanicesau optice, se observă deplasarea firului de sârmă faţă de o poziţie iniţială, considerată dezero.

2.3.1 Scopul măsurătorilor

Cu ajutorul acestor măsur ători, se stabilesc alungirile şi respectiv scurtările dintredouă puncte situate pe o suprafaţă, ca rezultat al deformaţiei suprafeţei, în următoarelecazuri:

¾ când ambele puncte sunt situate pe acelaşi bloc, se determină deformaţiasuprafeţei, ca rezultat al stării de tensiune sau compresiune ;




13

¾ când punctele sunt situate pe două blocuri diferite, se determină deplasarearelativă dintre blocuri;

¾ când punctele intercalează rosturi de lucru sau fisuri, rezultă variaţia distanţei cese creează în asemenea cazuri.

2.3.2 Măsurarea rosturilor de dilataţieStarea de deschidere a rosturilor dă o imagine a caracterului de monolit a structurii,

iar evoluţia deschiderii, stabileşte perioadele de injectare sau reinjectare a rosturilor la barajele arcuite.

2.3.3 Aparate şi dispozitive folosite în practică

Printre aparatele şi dispozitivele frecvent folosite sunt :

¾ Scoabele Metra - Fri č

¾ Micrometrul de rost

¾ Dilatometrul , propus de Cach,¾ Teledilatometrul Huggenberger

2.3.4 Măsurarea fisurilor

Pentru măsurarea fisurilor, se pot utiliza microcomparatorul, deformetrul,şublerul.De o parte şi de alta a fisurilor, se vor încastra bolţuri deformetrice, clemedilatometrice, scoabe, între care se măsoar ă distanţa.

2.3.5 Măsurarea înclinării construcţiilor

¾ Clinometrele cu oglind ă ,

¾ Clinometrul Huggenberger .2.3.6 Măsurarea deformaţiilor rocii

Supravegherea deformaţiilor rocii de fundaţie, se face cu ajutorul unor aparate precum:

¾ (Tele)rocmetrul

¾ Extensometrul de foraj tip Distofor .

2.3.7 Măsurarea tasărilor

Dispozitive pentru măsurarea deforma ţ iilor verticale

¾ Dispozitiv cu coloană de tuburi din beton armat,

¾ Dispozitiv cu coloane telescopice (U.S.B.R.).

¾ Dispozitivul cu reperi pe tub riflat ,

¾ Tasometrul ,

2.3.8 Măsurarea temperaturilor interioare

Măsurătorile de temperatură urmăresc :

¾ variaţia de temperatur ă în faza de încălzire

¾ variaţia temperaturii în faza de r ăcire ¾ influenţa temperaturii din lamelele superioare asupra temperaturii lamelelor

inferioare şi a celor laterale




14

¾ schimbările temperaturii betonului datorate variaţiilor de temperatur ă ale aeruluiîn aval şi ale apei din lac, în amonte;

¾ constatarea începerii infiltraţiilor de apă în corpul barajului

¾ constatarea fisurilor în urma analizei modului de variaţie al temperaturilor dintr-

un bloc de beton. 2.3.9 Măsurători de deformaţii specifice şi eforturi în interiorul

masivelor de beton

Telemetrele sunt aparatele care transformă mărimile mecanice sau acustice înmărimi electrice şi permit măsurarea la distanţă.

2.3.10 Măsurarea umidităţii betonului

Aparatele care permit determinarea conţinutului de apă din beton sunt umidimetreleşi telehumetrele. În practica supravegherii construcţiilor, sunt curent utilizate telehumetrele.

2.3.11 Măsurarea infiltraţiilorDeterminarea infiltraţiilor în corpul construcţiilor de pământ, are ca scop :

¾ stabilirea variaţiei suprafeţei de depresie a apelor infiltrate;

¾ stabilirea debitului de infiltraţie prin construcţie.

Infiltraţiile se urmăresc în strânsă legătur ă cu nivelul apei din lac şi cu temperaturaapei. De cele mai multe ori, debitul infiltrat creşte direct propor ţional cu presiuneahidrostatică a apei, dar sunt posibile şi modificări bruşte, datorită creării unor noi căi deinfiltraţie. În Fig.2.1 şi 2.2 sunt prezentate schemele de dotare cu AMC pentru un baraj deumpluturi, respectiv pentru un baraj în arc.

Fig.2.1 Schema de dotare pentru un baraj din umpluturi cu nucleu din argilă.(sursaSISGEO)




15

Fig.2.2 Schema de dotare pentru un baraj în arc. (sursa SISGEO)

2.4 Automatizarea culegerii şi prelucrării datelor privindcomportarea construcţiilor, folosind metodele fizice

Introducerea în practica inginerească a calculatoarelor electronice, începând cu anii1960, a permis dezvoltarea unor metode numerice performante (metoda elementelor finite,spre exemplu) cu ajutorul cărora inginerii au putut realiza prognoze mai bune privindcomportarea structurilor. Apariţia acestor metode performante nu a diminuat rolul activităţiide monitoring al construcţiilor, ci, dimpotrivă, au solicitat mai multe date de validare a

prognozelor analitice, contribuind la progresul general al cunoaşterii inginereşti, în special,în domeniul ingineriei geotehnice şi al domeniilor conexe.

2.4.1 Soluţii de sisteme de achiziţie automatǎ a datelor

Se prezintă următoarele sisteme de achizitie automată a datelor:

¾ ROCTEST-TELEMAC (Canada – Franţa).

Firma promovează sisteme de achiziţie automată, acordând o importanţă deosebită transmisiei datelor către responsabilii urmăririi comportării, sistemul de achiziţii de date

fiind foarte mult automatizat.(Fig.2.3).




16

Fig. 2.3 Schema generală a sistemului automat de achiziţie ROCTEST

I.P.A. Cluj, a mai realizat sisteme de telemasur ǎ şi achiziţie date pentru S.C.Hidroelectrica S.A la urmǎtoarele baraje:

¾ Valea Draganului

¾ Tǎu

¾ Porţile de Fier II.

2.4.2 Avantaje şi dezavantaje ale utilizării sistemelor automate desupraveghere

a. Avantaje

¾ Frecvenţǎ sporitǎ a colectǎrii datelor U.C.C. şi efectuarea neîntreruptǎ a acestui proces.

¾ Posibilitatea efectuării măsur ătorilor în orice moment,

¾ Precizie ridicatǎ, reducerea erorilor umane din procedeul manual (citire,înregistrare, transcriere, introducere în calculator) şi autenticitatea datelor.

¾ Posibilitatea de prelucrare primar ǎ şi vizualizare rapidǎ,

¾ Declanşarea automată a unui semnal de avertizare,

¾ Analiza datelor şi editarea de rapoarte periodice în sistem automat

b. Dezavantaje

¾ Existenţa unei staţii automate nu exclude, în niciun caz, efectuarea măsur ătorilor manuale şi a programului de inspecţii vizuale.

¾ Costul iniţial şi al întreţinerii sistemului automat măresc cheltuielile cu activitateade U.C.C.




17

CAPITOLUL 3

MONITORIZAREA CONSTRUCŢIILOR PRIN METODA SCANĂRIILASER ŞI A TEHNOLOGIEI SATELIŢILOR GPS

3.1 Monitorizarea structurilor mari folosind scanarea laser

Se prezintă o metodă de monitorizare a structurilor mari (baraje) folosind scanarealaser - TLS (Terrestrial Laser Scanner)

Pentru a se obţine rezultatele scontate, în teren procedura se poate reduce la treietape:

a)Selectarea aparaturii - TLS;

b)Achiziţia de date

c) Controlul preciziei.

3.1.1 Selectarea aparaturii

Specificaţiile TLS utilizate în general, inclusiv diametrul şi intervalul fascicului laser format atunci când impulsuri individuale cu laser sunt reflectate pe un obiect, în ceea ce

priveşte distanţa masurată în metri, sunt prezentate în Tabelul 3.1. Raza fasciculului laser creşte liniar când distanţa de măsurare creşte.

3.1.2 Achiziţia de date

Principiul obţinerii coordonatelor 3D utilizând TLS, se bazează pe măsurarea

timpului necesar pentru fascicolul laser de a călători, de la sursă până la un obiect şiîntoarcerea sa la sursă.

3.1.3 Controlul preciziei

În funcţie de mărimea obiectivului şi complexitatea acestuia, se va folosi o reţeacompusă din minim patru puncte stabile şi fixe (mărci de control) şi şase puncte de control(ţinte) ce vor fi folosite pentru materializarea cadrului de referinţă.

Fig.3.1 Ampasarea TLS pentru culegerea de date în cazul unui baraj




18

3.1.4 Prelucrarea datelor

Prelucrarea datelor este un stadiu ulterior muncii de teren , servind scopului de prelucrare a informaţiilor colectate anterior. Aceasta se desfaşoar ă în trei etape : prima etapă presupune metoda de modelare a datelor, a doua etapă se refer ă la georeferenţierea setului dedate şi stabilirea preciziei de control şi a treia etapă presupune monitorizarea şi analiza pediferite perioade de timp .

3.1.5 Structura de monitorizare

După aplicarea etapelor de mai sus, se vor obţine suprafeţe 3D care pot fi prezentateîn culori diferite, pentru vizualizarea intuitivă a deformaţiilor, precum şi prin graficeclasice.(Fig.3.2,Fig.3.3,Fig.3.4)

Fig. 3.2 Monitorizarea structurii barajului între cele 2 perioade de măsurare. Secţiunea

orizontală şi valorile dispersate ale variaţiilor

3.2 Generalităţi3.2.1 Viabilitatea utilizării GPS pentru monitorizarea construcţiilor

Dacă în cazul monitorizării clădirilor situate în centre urbane aglomerate reprezintă o problemă asigurarea unei vizibilităţi optime a sateliţilor, în cazul barajelor acest lucru nu ar trebui să reprezinte o problemă, şi de asemenea, nici asigurarea unei locaţii propice pentrustaţia de referinţă.(Fig.3.5).

Fig.3.5 Amplasarea echipamentelor GPS pe un baraj




19

Odată cu îmbunătăţirea preciziei GPS şi în sectorul privat, corelată cu progrese lanivel de hardware şi software, în ziua de astăzi este posibilă realizarea monitorizăriiconstrucţiilor în mod continuu, independent, în timp real, cu o precizie subcentrimetrică de-alungul axelor orizontale şi ceva mai scăzută pentru axa verticală, cu o rată de eşantionare de

până la 20Hz.

3.2.2 Studiul actual al utilizării tehnologiei GPS în monitorizareaconstrucţiilor

Tehnologia GNSS este într-o continuă fază de dezvoltare, atr ăgând tot mai mulţiutilizatori din cele mai diverse domenii, acest lucru determinând şi o tendinţă descrescătoarea

Fig. 3.6 Sistem de alarmare cu ajutorul tehnologiei GPS

3.2.3 Beneficiile unui sistem multi-senzorial de monitorizare aconstrucţiilor

Prin integrarea mai multor tipuri de senzori într-un sistem de monitorizare aconstrucţiilor, pe lângă urmărirea acestora, se pot furniza informaţii legate şi de for ţele careacţionează asupra structurilor şi care determină r ăspunsul acestora.

3.2.4 Potenţialul tehnologiei GNSS pentru monitorizareaconstrucţiilor

Apariţia ideii utilizării tehnologiei GNSS pentru monitorizarea diferitelor construcţiişi tendinţa actuală de intensificare a folosirii acestor tipuri de instrumente, a impus şirealizarea unor studii care să certifice abilitatea acesteia, atât pentru măsurarea cu precizie adeplasărilor, cât şi pentru monitorizarea r ăspunsului dinamic prin detectarea frecvenţelor oscilaţiilor structurilor

3.2.5 Sisteme hibride de monitorizare - integrarea receptoarelorGNSS cu alţi senzori

Aşa cum s-a prezentat anterior, capacitatea tehnologiei GNSS pentru monitorizareaconstrucţiilor, atât la nivelul determinării deplasărilor acestora, cât şi pentru evaluareaintegrităţii structurale prin detectarea frecvenţelor vibraţiilor, a fost validată şi demonstrată




20

printr-o serie de teste. Cu toate acestea, sursele de erori nemodelate, care încă afectează această tehnologie, precum şi limitările tehnice impuse de gradul actual de dezvoltare aGNSS, a determinat îndreptarea atenţiei către alte domenii pentru obţinerea unor

performanţe maxime. Pe de altă parte, nici celelalte instrumente non-geodezice clasice,utilizate în procese de monitorizare, nu erau lipsite de dezavantaje.

Ca o concluzie a acestui subcapitol, se poate spune, ca în zilele noastre amploarea şicomplexitatea construcţiilor au crescut foarte mult, arhitecţii şi constructori civili de multeori realizând adevărate lucr ări de artă, exploatând la maxim proprietăţile noilor materiale deconstrucţie. În cazul acestor structuri, accentul este pus mai mult pe flexibilitate decât perigiditate şi masivitate, şi din acest motiv, acestea prezintă un comportament dinamic foarteactiv. Acest comportament dinamic trebuie monitorizat, pentru a putea evalua principalelefrecvenţe de vibraţie ale construcţiei, orice modificare sau variaţie a acestora putândsemnifica apariţia unei posibile probleme sau avarii.

CAPITOLUL 4METODE GEODEZICE DE MĂSURARE ŞI DETERMINARE A

VECTORULUI DE DEFORMAŢIE ŞI DEPLASARE ORIZONTALĂ

În cadrul reţelelor geodezice folosite la urmărirea comportării construcţiilor, seîntâlnesc două categorii de puncte :

¾ punctele amplasate departe de zona ce face obiectul urmăririi comportării în timp

¾ punctele amplasate pe construcţia sau suprafaţa de teren înconjur ǎtoare studiată,

4.1 Tipuri de puncte utilizate, materializarea şi protecţia lor

Fig.4.1 Reţeaua de microtriangulaţie folosită la urmărirea comportării unui baraj

. În componenţa reţelei intr ă următoarele categorii de puncte:

¾ puncte de control , numite şi mărci de vizare,(Fig 4.2).




21

Fig.4.2 Marca de vizare

¾ puncte de sta ţ ie, (Fig.4.3 şi 4.4).

Fig.4.3 Pilastru de beton

¾ punctele de referin ţă;

¾ punctele de orientare;

4.2 Reţele geodezice de referinţă Reţeaua de microtriangulaţie, se poate prezenta sub una din următoarele tipuri:

¾ re ţ ea complet ă, care cuprinde toate cele patru categorii de puncte şi cu vizereciproce între punctele de staţie şi punctele de referinţă;

¾ re ţ ea superficial ă, compusă din puncte de staţie şi puncte de referinţă..




22

Fig.4.6 Axele principale ale unui baraj

4.3 Aparate si metode de măsurare a elementelor unghiulare şiliniare

Instrumentele şi aparatele folosite pentru determinarea deplasărilor orizontale trebuiesă aibă următoarele caracteristici (Nistor Gh.,1993):

¾ să asigure efectuarea măsur ătorilor cu precizia corespunzătoare;

¾ să permită executarea cât mai rapidă a măsur ătorilor;

¾ să aibă starea generală bună şi să se caracterizeze prin erori instrumentale cât maimici.

Procesul determinării vectorului deplasării orizontale a punctelor de control, de peconstrucţia studiată, cuprinde următoarele etape:

1. Etapa măsurărilor unghiulare şi liniare

2. Etapa prelucrării datelor măsurărilor

4.4 Testarea stabilităţii punctelor fixe

În fiecare ciclu de observaţii, una din problemele de cea mai mare importanţă esteverificarea condiţiilor de stabilitate a poziţiei punctelor fixe, faţă de care se raportează toate

punctele de control încastrate pe construcţie, în vederea determinării vectorului deplasării.

. În sistemul de axe rectangulare pentru corecţia ei, rezultă relaţiile simplificate:

yb xa iii Δ+Δ=ε , ni ,1= , (4.1)

unde:

sin ii

i

a D

θ ρ = − ,

cos ii

i

b D

θ ρ = , (4.2)

iar xΔ şi yΔ sunt componentele pe axe ale deplasării, e, a punctului de staţie.

Pentru aprecierea stabilităţii, se compar ă valorile unghiulare obţinute din calcul, cu ovaloare limită, iar în caz de neîncadrare în această limită, se calculează valoarea liniar ă adeplasării.




23

Fig.4.9 Testarea stabilităţii punctelor fixe

4.5 Calculul corecţiilor direcţiilor măsurate în punctele de staţiedeplasate

Deplasările punctelor de staţie şi a celor de referinţă se pot determina prin metodegrafice, grafo-numerice şi numerice.

Metoda numerică constă în următoarele:

Pe baza unghiurilor măsurate se calculează componentele. xΔ şi yΔ , ale deplasăriiorizontale a punctului de staţie A, în raport cu punctele fixe ale reţelei de microtriangulaţieO1, O2, O3 (fig.4.10).

Fig.4.10 Metoda numerică de calul a corecţiilor

Din figur ă se observă că :

2 2 L x y= Δ + Δ si arc x

tg y

ψ Δ

=Δ (4.29)

Se calculează abaterile transversale ale punctului de staţie deplasat, A', faţă dedirecţiile O1A, O2A şi O3A, cu relaţiile:




24

( )[ ] ( )ϕ α β α β ++=++−= 111 sin200sin L L p , (4.30)

2 sin( ) p L α ψ = + , (4.31)

( )[ ]23 sin β α −+= L p , (4.32)

şi în funcţie de acestea, unghiurile sub care se observă cele trei abateri:

11

1

cc cc p

Dε ρ = ,

22

2

cc cc p

Dε ρ = ,

33

3

cc cc p

Dε ρ = , (4.33)

4.6 Algoritmi şi metode de calcul semiriguros şi riguros a vectoruluide deplasare şi deformaţie al construcţiei studiate

Metodele de bază folosite la determinarea vectorului deplasării construcţiei suntmetodele intersecţiilor unghiulare şi liniare, simple sau multiple.

4.6.1 Algoritm de calcul a vectorului de deformaţie orizontală al uneiconstrucţii studiate, folosind metoda intersecţiei înainte multiplă, tratată riguros

Se notează cu 0 X şi 0Y coordonatele provizorii ale punctului de control 0 P , şi cuX,Y coordonatele compensate ale punctului P din ciclul iniţial/ zero, astfel încât

00 dx X X += ; 00 dyY Y += (4.38)

unde dx0 si dy0 sunt corecţiile ce se vor aduce coordonatelor provizorii.

Fig 4.11 Metoda intersecţiei multiple

Ecuaţia ( 4.38 ), se prezintă dezvoltat astfel:

⎥⎥⎥⎥

⎦

⎤

⎢⎢⎢⎢

⎣

⎡

=

⎥⎥⎥⎥

⎦

⎤

⎢⎢⎢⎢

⎣

⎡

+⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡×

⎥⎥⎥⎥

⎦

⎤

⎢⎢⎢⎢

⎣

⎡

r r r r v

v

v

dy

dx

ba

ba

ba

0

02

01

0

02

01

0

022

11

............

λ

λ

λ

. (4.40)




25

4.6.2 Evaluarea preciziei rezultatelor

Pentru a se verifica în ce mǎsur ǎ rezultatele obţinute corespund ca precizie,exigenţelor/toleranţelor impuse anticipat de prescripţiile tehnice pentru fiecare gen deconstrucţie, se calculeazǎ urmǎtoreale erori (Nistor Ghe, 1993) :

a. Eroarea medie pǎtraticǎ a unei singure diferenţe unghiulare de aceeaşi precizie, cu formula lui Bessel generalizatǎ :

21111

0−

±=−

±=r

V V

nr

V V s r

T r r

T r

(4.69)

b. Eroarea medie pǎtraticǎ a componentelor vectorului deformaţiei orizontale,cu matricea de corelaţie :

⎥

⎦

⎤⎢

⎣

⎡==

2221

12112022

20

2 ~

QQ

QQ sQ s s x ; (4.72)

4.7 Algoritm de calcul riguros al vectorului deformaţiilor orizontaleale construcţiilor folosind mǎsurǎtori condiţionate

În ciclul iniţial de observaţii/ ciclul zero, aflarea celor mai probabile valori alemǎsur ǎtorilor directe legate prin condiţii se face cu ajutorul relaţiei matriceale

01

01

01 nnn V M +=Χ (4.78)

unde 01nΧ - cele mai probabile valori ale mǎsur ǎtorilor directe legate prin condiţii;

01n M - valorile medii ale mǎsur ǎtorilor independente efectuate direct pe teren

01nV - vectorul corecţiilor celor mai probabile , determinate sub condiţia de minim

Dezvoltat, matricele se prezintǎ sub forma :

;

...

............

...

...

21

21

21

⎥⎥⎥⎥

⎦

⎤

⎢⎢⎢⎢

⎣

⎡

=

n

n

n

rn

hhh

bbb

aaa

A

⎥⎥⎥⎥⎥

⎦

⎤

⎢⎢⎢⎢⎢

⎣

⎡

=

0

02

01

01

...

n

n

v

v

v

V ;

⎥⎥⎥⎥⎥

⎦

⎤

⎢⎢⎢⎢⎢

⎣

⎡

=

0

02

01

01

...

r

r

w

w

w

W (4.82)

Compensarea mǎsur ǎtorilor geodezice se face sub condiţia de minim

min)( 011

0 →nnnT n V P V (4.83)




26

CAPITOLUL 5

METODE GEODEZICE DE MĂSURARE ŞI DETERMINARE AVECTORULUI DE DEFORMAŢIE ŞI DEPLASARE VERTICALĂ

5.1 Reţeaua de referinţă şi felul reperelor cuprinse în reţeaProiectarea reţelei, materializarea reperelor

În funcţie de tipul, forma şi mărimea construcţiei studiate, se crează reţeua denivelment geometric în a cărei componenţa reţelei intr ă:

¾ punctele de control, fixate pe construcţia supusă cercetării, numite în cazulacestei metode şi mărci de tasare sau repere mobile.

¾ reperele fixe, numite şi repere de referinţă, amplasate în terenuri nedeformabile

şi în afara zonei de influenţă a construcţiei studiate.

Fig.5.1 Marcă de tasare

5.2 Aparate, tehnici şi tehnologii de măsurare ciclică a deformaţiilorşi deplasărilor verticale

Alegerea instrumentelor, aparatelor şi metodelor de executare a nivelmentuluigeometric, se face în funcţie de precizia cerută la determinarea deplasărilor verticale.

5.2.1 Modul de lucru cu aparate şi instrumente de măsurare,verificarea şi rectificarea acestora

Nivelele compensatoare sau automate, simplifică procesul de măsurare ducând lasporirea randamentului lucrarilor de teren.La aceste nivele,orizontalitatea axei de vizare serealizeaza automat cu ajutorul unui compensator , dupǎ ce în prealabil, au fost calateaproximativ cu o nivelǎ sferică.

Din categoria nivelelor cu compensator se vor prezenta următoarele doua nivele:

¾ Nivelul Zeiss-Jena KONI 007

¾ Nivelul Leica DNA 10




27

5.3 Metoda nivelmentului geometric de precizie înaltă

Măsur ările geodezice, având ca scop determinarea deplasărilor verticale aleconstrucţiilor studiate, se fac cu ajutorul următoarelor metode:

¾ metoda nivelmentului geometric de precizie înaltă;

¾ metoda nivelmentului trigonometric de precizie;

5.3.1 Studiul anticipat al preciziei de efectuare a masurătorilornivelitice

Problema fundamentalǎ la determinarea deformaţiilor şi deplasǎrilor verticale aleconstrucţiilor este precizia realǎ a rezultatelor obţinute, care trebuie sǎ corespundǎ cu

precizia impusǎ pentru fiecare caz considerat.

Folosirea acestui procedeu de lucru este strâns legat de precizia care trebuie asiguratǎ diferen

ţei de nivel, m

ǎsurat

ǎpe teren. În drumuirea de nivelment geometric de mijloc,

sprijinitǎ pe reperele fixe 1 R şi 2 R (Fig. 5.8), deplasarea verticalǎ a punctului de control j ,

unde 1,1 −= n j , în ciclul de observaţii ( T t ,1= ), este exprimatǎ de relaţia (Nistor Gh.,1993):

Fig. 5.8 Drumuirea de nivelment geometric de mijloc sprijinită pe reperele fixe R1 şiR2

În cazul drumuirii de nivelment geometric de mijloc, sprijinitǎ pe repere fixe de cotecunoscute, eroarea medie pǎtraticǎ a cotei punctului de control j este exprimatǎ de formula :

j

h H

p

s s

j= (5.4)

. Dupǎ introducerea expresiei (5.4) în (5.3) se obţine pentru eroarea medie pǎtraticǎ adeplasǎrii verticale, expresia :

n

nnn s

p

s s ii

h

j

h H j

)(22 −=

×=Δ (5.6)

Pentru barajul de greutate, reprezentat în Fig. 5.9., punctul de control cel mai afectatde deplasare va fi punctul 4 P .




28

Fig.5.9 Schiţa unui baraj de greutate

:

a) Diferenţa între mǎrimile diferenţelor de nivel, calculate cu ajutorul citirilor pecele douǎ scale ale mirei, într-un singur orizont al aparatului :

l I

baza I hhd sup1 −= (5.15)

nu trebuie sǎ fie obţinutǎ cu o eroare mai mare decât

mm s s s s cccd 25,02)2()2( 221 ±≈±=+±= (5.16)

b) Diferenţa între mǎrimile diferenţelor de nivel mǎsurate cu douǎ orizonturi aleaparatului

II I hhd −=2 , (5.17)

nu trebuie sǎ se obţinǎ o eroare mai mare de

mm s s s s cccd 20,02222 ±≈±=+±= (5.18)

aceastǎ eroare corespunde la trei diviziuni de pe tambur.

5.3.2 Algoritm de calcul al deformaţiilor şi deplasǎrilor verticale, înfuncţie directǎ de variaţiile diferenţelor de nivel mǎsurate ciclic

Consinderându-se drumuirea de nivelment geometric de înaltǎ precizie, sprijinitǎ lacapete pe reperele fixe ale reţelei de referinţǎ (Fig. 5.8), se calculeazǎ diferenţele de nivel

provizorii, din ciclurile de observaţii iniţial/zero şi actual t , ca medii aritmetice ale valorilor obţinute cu douǎ orizonturi ale aparatului.

Se poate exprima deformaţia şi deplasarea verticalǎ în punctul de control considerat , produsǎ între cele douǎ cicluri, direct în funcţie de elementele mǎsurate cu formula :




29

⎥⎥⎥⎥

⎦

⎤

⎢⎢⎢⎢

⎣

⎡−

−−=Δ

∑

∑∑∑

=

=

==n

ii

n

ii

t i j

ii

j

ii

t i

t j

D

hh Dhh H

1

1

0

11

0

)()( , (5.26)

5.3.3 Modelul matematic de evaluare a preciziei rezultatelorAprecierea preciziei rezultatelor se va face cu ajutorul erorilor medii pǎtratice. Pentru

un punct de control 1,1, −= n j j , erorile medii pǎtratice ale cotelor din ciclurile deobservaţii iniţial şi actual, sunt date de :

i

h H p

s s

j

0

0 ±= şii

h H p

s s

t

t i

±= , (5.34)

5.4 Determinarea a deformaţiilor şi deplasãrilor verticale aleconstrucţiilor prin nivelment trigonometric de precizie

Metoda se aplicǎ , în special, asupra punctelor de control îndepǎrtate şi greuaccesibile ale construcţiilor înalte. De exemplu, punctele de control fixate pe paramentulaval al barajelor de greutate (fig. 5.10)

Fig.5.10 Amplasamentul punctelor de control, pe paramentul aval al barajelor de

greutate

În lucrare, se va prezenta o metodǎ îmbunǎtǎţitǎ de determinare a coeficienţilor derefracţie atmosfericǎ luându-se în consideraţie şi erorile inerente de numǎrare a unghiurilor zenitale , care refrectǎ cât mai corect situaţia din teren(Nistor Gh. ,1993).

5.4.1 Prezentarea modelului matematic de compensare

Din punctele de staţie fixe, de cote cunoscute, )( A H A şi )( B H B , trebuie sǎ se

determine , prin intersecţie niveliticǎ înainte, cotele punctelor de control/ mǎrci de vizare N j P j ,1, = , fixate pe construcţie (Fig.5.11)




30

Fig. 5.11 Nivelment trigonometric de precizie

Mǎsur ǎtorile directe sunt reprezentate de unghiurile zenitale, i Z ,unde : N ni 2,1,1 == . Deoarece vizele de la punctele de staţie/ fixe, la punctele de control de pe

construcţie sunt unilaterale, diferenţele de nivel dintre punctele cunoscute A şi B, şi punctulnou,

j P , a cǎrei cotǎ trebuie determinatǎ, sunt exprimate de relaţiile :

1 K C C S I ctgZ Dh ii j Aii AP j−+−+=Δ (5.43)

21111 K C C S I ctgZ Dh ii j Bii BP j ++++ −+−+=Δ (5.44)

(5.47)

Va rezulta un system de r ecuaţii liniare de condiţie, la scrierea cǎrora se va avea învedere cǎ 12 −= ji , ji 21 =+ , iar coeficienţii necunoscutelor vor fi a,b,...,h,A,B :

⎪⎪

⎩

⎪⎪

⎨

⎧

=++++

=++++

=++++

−− .0

............................................................

,0

,0

2111

222124433

121112211

r r r nnnn wdK BdK Avr vr

wdK BdK Avbvb

wdK BdK Avava

(5.58)

.

5.4.2 Evaluarea preciziei tuturor determinǎrilor, la compensareamǎsurǎtorilor condiţionate cu necunoscute suplimentare

Pentru corecta apreciere a rezultatelor mǎsur ǎtorilor şi a compensǎrii acestora, secalculeazǎ urmǎtoarele erori (Nistor Ghe, 1993):

a. Eroarea medie pǎtraticǎ postcompensare a mǎsurǎtorilor directe effectuatepe teren, cu formula :

t r

vv s

−±=

][0 (5.75)

b. Erorile medii pǎtratice ale necunoscutelor suplimentare. De exemplu, pentrucazul general al necunoscutei dx, de fapt a necunoscutei compensate x, eroarea va fi :




31

xx x

x Q s P

s s 00

1±=±= (5.78)

CAPITOLUL 6

STUDIUL STABILITĂŢII REPERILOR DE REFERINŢĂ

6.1 Investigatii teoretice asupra stabilităţii reperilor de referinţă 6.1.1 Introducere

Pentru a scoate în evidenta importanta problemei, în anul 1978, în cadrul FederatieiInternationale a Geometrilor (FIG) s-a creat un comitet de lucru ad-hoc a cărui activitate s-aconcentrat asupra analizei deformaţiilor.

6.1.2 Modelarea deformaţiilorDeformarea corpului 3-D este descrisă complet, dacă şase componente ale sale ( trei

deformări extinse şi trei deformări limitate) în orice punct al corpului, sunt cunoscute. Să consider ă că d ( x,y,z,t-to) = (u, v, w) este vectorul deplasării în punctul (x,y,z), întresesiunile t şi 0t , cu u,v şi w drept componente ale vectorului deplasării pe direcţiile x,y,z.

Potrivit teoriei caracteristicii infinitezimale, derivatele partiale ale componentelor salerezultă în caracteristicile extinse:

yv y ∂∂= /ε ,, xu x ∂∂= /ε , zw z ∂∂= /ε (6.1)

( ) ( )( ) yu xv xy ∂∂+∂∂= //2/1ε

( ) ( )( ) xw zu xz ∂∂+∂∂= //2/1ε (6.2)

( ) ( )( ) yw zv yz ∂∂+∂∂= //2/1ε

6.1.3 Compensarea reţelelor libere

Cu toate că modelele de deformaţie pot fi estimate direct din observaţii,o abordare îndouă faze este preferabilă în practică.

Într-o primă fază, reţeaua geodezică este compensată determinindu-se deplasarea punctelor.

În a doua faza, se pocedeaza la transformarea deformaţiilor punctelor într-un modelde deformare.

6.1.4 Teste statistice

Analiza măsur ătorilor deformaţiilor implică testari successive ale ipotezelor. Toatetestele pot fi derivate drept cazuri speciale ale unui model general al testarii ipotezelor.

6.1.5 Test pentru selecţii cu valori externe

Există doua concepte în privinţa observaţiilor periferice în statistici: Unul dintre eleeste “ schimbarea întelelesului modelului”, unde o selecţie cu valori excepţionale aredistribuţia lui 2,σ λ μ + N , în loc de 2,σ μ N si celalalt care este “ modelul diversit ăţ ii-

infla ţ iei”, în care o observaţie periferică este distribuită drept ( )22, σ μ a N , a2>1, varianta safiind mai mare decât se asteptă.




32

( ) ( )ivT

iT

i eQQQevQe R R 1~

12101 /~ −−−=− (6.16)

Acum, testul statistic pentru detectarea selecţiei cu valori excepţionale poatecomportă unul din următoarele cazuri:

1. Când factorul de variantă a priori 20σ este disponibil, expresia (6.11) devine

metoda aproximării formulată de Baarda [1968]:

=T ( ) ( ) ( )∞≤⋅−−− ,1;/~ 20

1~

121 α σ F eQQQevQe ivT

iT

i (6.17)

2. Când factorul de variantă a priori 20σ nu este disponibil, testul statistic poate fi

oricare dintre următoarele:

( ) ( )[ ] ( )1,1;ˆ/~1

20

1~

121 −≤⋅= ∗−−− df F eQQQevQeT ivT

iT

i α σ , (6.18)

6.1.5.1 Contributul la redundanţă ri

Numărul supradeterminărilor într-o reţea se distribuie asupra tuturor măsur ătorilor.Contributul la redundanţă pentru o măsur ătoare depinde de precizia ei şi de legăturilegeometrice din vecinătatea valorii măsurate. Contributul la redundanţă se calculează curelaţia:

r i = qvivi pi,i = 1- [ s02(l i ) / s0

2 (li)] (7.23)

6.1.5.2 Încrederea interioară

Încrederea interioar ă cuprinde procedee şi tehnici pentru depistarea valorilor externeîn setul de măsur ători. Controlul reciproc al măsur ătorilor se face prin teste statistice. Este

justificat ca testarea să se facă cu valorile corecţiilor vi, cu relaţia: NVi = | vi | / s0(li) r i

1/2 (6.24)

6.1.6 Testele pentru modelele de deformaţie

Să luăm ( ) ( ) ( ) ( ) piQ x Al iiii ,...,1;,, 20 =σ care definesc modelul Gauss-Markoff al

epocii n de observaţii şi d = Bc drept model de deformare. În aplicarea modelului general altestului, modelul de deformare este privit drept o ipoteza nulă şi poate fi scris explicit subforma:

( )

( )

( )

( )

( )⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡

⎥⎥⎥⎦

⎤

⎢⎢⎢⎣

⎡

=⎥⎥⎥

⎦

⎤

⎢⎢⎢

⎣

⎡

c B I B I

I

x x

x

H p

l

p

ξ

~

~0

: 2

1

0 (7.26)

6.2 Propagarea erorilor în analiza elementului finit al deformaţiilor6.2.1 Introducere

Szostak, Chrzanowski şi Chen sunt cei care au dezvoltat un concept şi au conturat ometoda pentru combinarea analizei geometrice în interpretarea fizică (determinareasistemului deformat) în scopul descoperirii cauzelor ce duc la deteriorarea modelului.

Sistemul deformat poate fi identificat prin metode statistice sau printr-o metoda

deductivă. În cel de-al doilea caz metoda elementului finit (FEM) este foarte des utilizată practic.

Pentru a realiza o analiza accesibilă şi combinată a deformaţiilor, aplicarea corectă amodelelor geometrice şi deductive trebuie să fie cunoscută.




33

6.2.2 Definiţii şi formule utilizate în FEM

Utilizând principii bine cunoscute ale deplasării elementului finit, ecuaţia echilibruluiglobal pentru obiectul investigat va fi scrisă astfel:

f f f f r Kd oob =−−−= ε σ , (6.27)

unde d = (u1v1u2v2, ..., unvn)T este vectorul deplasărilor din punctele nodale (într-oanaliza bi-dimensională

6.2.3 Propagarea variantei şi covariantei în analiza FEM

În primul rând este necesar să definim elementele şi mărimile cu care vom opera încontinuare. Astfel :

¾ E şi v = sunt variabilele pentru fiecare tip de material

¾ σO şi εO = sunt variabilele pentru fiecare element( sau câţiva parametrii care să

derive din σO şi εO) ;¾ r şi b (vectorii fortelor externe concentrate în punctele nodale şi ai fortelor

corpului), sau câţiva parametrii pentru a-i calcula ca variabile întâmplătoare şi reprezentarealor printr-un vector z.

Considerând că Cz este matricea de covarianta ,atunci prin aplicarea legii de propagare a erorilor, se poate obţine matricea de varianta-covarianta Cd a deplasărilor în punctele nodale din :

Cd = ACzAT, (6.32)

unde matricea A este par ţial derivata din vectorul d cu raportare la vectorul z.

CAPITOLUL 7

SISTEME EXPERT FOLOSITE ÎN URMĂRIREA COMPORTĂRIICONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE

7.1. Generalităţi

¾ Prima cale de abordare are în vedere faptul, că la stabilirea unei decizii survinmai multe variante, deşi toate datele au fost colectate.

¾ O a doua cale de abordare a unui program, ce asistă un expert, este simularearaţionamentului specialistului..

Un sistem expert prezintă două caracteristici foarte importante:

¾ Transparenţa: impune ca raţionamentul efectuat să poată fi urmărit deutilizator, ceea ce permite intervenţia utilizatorului pentru alegerea unei căi preferate.

¾ Modificarea uşoară: se refer ă la posibilitatea actualizării simple a bazei decunoştinţe, ca şi la utilizarea aceluiaşi nucleu pentru baze de cunoştinţe diferite (care însă

prezintă aceeaşi structur ă).




34

7.2 Sisteme informatice cu baze de cunoştinţe

Există mai multe moduri de reprezentare a cunoştinţelor într-un sistem automatinteligent, dintre care două au reţinut atenţia în literatura de specialitate:

¾ Reprezentarea analitică a cunoştinţelor.

¾ Reprezentarea euristică a cunoştinţelor Abordarea metodologică de reproducere pe cale artificială a raţionamentului

uman, distinge trei curente (Ilinca C,2002):

¾ Abordarea cognitivă

¾ Abordarea pragmatică

¾ Abordarea conexionistă – raţionamentul natural este privit ca o suită de stări şi procese neuronale, iar raţionamentul artificial încearcă să reproducă mecanic această activitate neurologică a creierului uman.

7.3 Caracteristicile şi componentele sistemelor expertSistemul expert, încercând să imite expertul uman, posedă următoarele

caracteristici:

¾ cunoştinţele sunt independente unele de altele şi de mecanismul de raţionament;

¾ tratează cunoştinţe inexacte şi incomplete, incerte, confuze şi vagi;

¾ cunoştinţele sunt exploatate în mod dinamic de mecanismul de raţionament printr-o abordare declarativă;

¾ este capabil să explice raţionamentele f ăcute şi să argumenteze soluţiile obţinute,într-o manier ă asemănătoare expertului uman;

¾ cunoştinţele manipulate sunt preponderent de natur ă simbolică;

¾ este capabil să gestioneze baze de cunoştinţe de volum mare;

¾ utilizează metode empirice, bazate pe experienţă (informaţia este probabiladevărată), dar şi metode algoritmice (informaţia este sigur adevărată);

¾ este specializat într-un anumit domeniu şi nu în rezolvarea unei singure problemedin acel domeniu.

Componentele unui sistem expert sunt: baza de cunoştinţe (BC), baza de fapte(BF) şi generatorul de sisteme expert (GSE).

7.4 Automatizarea măsurătorilor geodezice în vederea integrării într-un sistem expert

Sistemul de monitorizare rezultat cuprinde trei componente principale (Fig.8.3):




35

Fig.7.3 Schema unui sistem automat de monitorizare

1. Sistemul local de monitorizare a barajului (AMC), pentru monitorizarea

comportamentului structurii barajului şi a structurii rocii de bază.În primul capitol, au fost prezentate principalele tipuri de AMC folosite pentru

monitorizarea unui baraj. Aceste echipamente au fost modernizate iar semnalul lor de ieşireeste în prezent, sub forma digitală, astfel încât el poate fi preluat f ăr ă probleme de unsoftware specializat .(Fig.7.4)

Fig.7.4 Interfaţa pentru achiziţia de date

De asemenea, pentru măsurarea înclinării anumitor suprafeţe, se pot folosi senzori detipul celor de mai jos (Fig.7.5):

Fig.7.5 Înclinometru electronic Leica cu două axe

2. Echipamente geodezice.

Pentru măsurarea unghiurilor şi a distanţelor se folosesc staţii totale robotizate cu

recunoaşterea automată a prismei, montate pe pilaştrii de beton.




36

Fig.7.6 Amplasarea staţiilor robotizate

Receptoarele GPS funcţionează în mod continuu şi sunt alimentate de asemenea decătre celule fotovoltaice (Fig.7.10).

Fig.7.10 Amplasarea staţiilor GPS şi sistemul de alimentare

3. Consideraţii privind structura softului.

Ca la orice pachet software, proiectarea software-ului va trebui să fie realizată cu oanaliză atentă a nevoilor utilizatorilor săi. Se subliniază necesitatea unui sistem de încredere,

care ar putea funcţiona într-un mod extrem de automatizat pentru perioade lungi de timp, şicare ar fi destul de flexibil, pentru a se adapta schimbărilor viitoare în configuraţiasistemului.

Cerinţele principale pentru un astfel de software sunt :

1. Software-ul trebuie să funcţioneze în conformitate cu versiunea cea mai recentă asistemului de operare Microsoft Windows NT.

2. Să stocheze datele sale într-o bază de date relaţională.

3. Să sprijine funcţionarea în modurile complet automate, semi-automate, sauinteractive de măsurare.

4. Să fie compatibil cu staţiile totale alese pentru sistem.5. Să fie flexibil, configurabil de utilizator pentru programarea activităţilor de

colectare a datelor.




37

6. Să fie compatibil cu interfaţa de preluare a altor mărimi fizice, cum ar fi senzoriide presiune şi temperatur ă .

7. Să suporte accesul la distanţă prin intermediul reţelei de comunicaţii.

8. Să aibă capacitatea de a transfera datele colectate între computere diferite.

9. Să efectueze o repornire automată a măsur ătorilor, în urma unei pierderi detensiune.

10. Să efectueze prelucrarea automată a datelor, inclusiv o analiză a stabilităţii punctelor de referinţă observate de fiecare RTS.

11. Trebuie să fie posibilă stocarea datelor de la o staţie totală în mişcare, caretrebuie mutată din punct în punct pentru observaţii.

Condiţia generală va fi ca, odată ce software-ul a fost configurat în modcorespunzător, acesta va rula automat şi va trimite date de la toate posturile de observare,

pentru a fi combinate într-o bază de date. Astfel numai întreţinerea de rutină, cum ar fi

recalibrarea staţiei totale sau cur ăţarea pereţiilor de sticlă ai adă postului de observaţii, ar necesita o vizită la faţa locului.

7.5 Arhitectura software

În primul rând, sistemul va fi astfel proiectat, pentru a fi utilizat în ambele moduri:automat şi interactiv.

În al doilea rând, sistemul trebuie să fie accesibil din întreaga reţea de comunicaţii.

În al treilea rând, sistemul trebuie să comunice cu o anumită marcă şi model destaţie totală robotizată. Pentru a uşura îmbunătăţirile viitoare de hardware, instrumentele decontrol ar trebui să fie implementate ca module de intrare, care ar putea fi înlocuite f ăr ă a

afecta restul software-ului.7.5.1 Date de intrare

Controlerul RTS este un modul responsabil al controlului de bază al unei staţii totalerobotizate.

Interfaţa controlerului RTS vor fi definite în timpul dezvoltării colectorului dedate RTS ;.

7.5.2 Module principale

Modulele soft conţin majoritatea funcţionalităţilor necesare pentru colectareaciclurilor de observare, transferul datelor de pe teren la birou, şi procesarea datelor pentru arezulta coordonatele punctelor.

Colectorul RTS de date, este componenta responsabilă pentru efectuarea unui ciclude observaţii RTS.

Colectorul de date meteorologice efectuează măsur ătorile meteorologice.

Managerul de colectare a datelor coordonează activităţile de colectare a datelor alecolectorului de date RTS şi ale colectorului de date meteorologice.

Modulul de transfer de date este responsabil pentru transferul de datelor deobservaţie de la un calculator la altul.

Procesorul de date va efectua prelucrarea datelor actuale, reducând observaţiile brute pentru a produce un set final de coordonate ale punctului pentru fiecare ciclu de datemăsurate.




38

7.5.3 Interfaţa utilizator

Interfaţa utilizator constă dintr-un număr de aplicaţii client, care sunt utilizate pentrua interacţiona cu componentele de server. Utilitarele grafice vor fi implementate pentru a

permite utilizatorului accesul interactiv la sistem..

7.5.4 Stocarea Datelor

Mai important decât formatul fizic al bazei de date este modul în care datele suntorganizate logic. În cazul stocării datelor într-o bază de date relaţională, mai întâi estenecesar să se identifice diferitele tipuri de date care trebuie stocate, iar apoi împăr ţireadatelor într-un număr de tabele relaţionale.

7.6 Metodologia prelucrării datelor

Pentru a calcula aceste coordonate, observaţiile brute sunt supuse la mai multe etape

de prelucrare. Aceste etape includ:

(1) reducerea setului de date;

(2) calculul preliminar al coordonatelor,

(3) testarea stabilitătii punctelor de referinţă,

(4) calculul final al coordonatelor.

7.7 Vizualizarea si interpretarea rezultatelor

Rezultatele obtinuţe vor fi furnizate sub forma unor grafice în care sunt reprezentateultimele cicluri de măsur ători, atât în ceea ce priveşte deplasările orizontale cât şi verticaleale construcţiei studiate. Deasemenea ele vor fi stocate ca baze de date care pot fi accesate înreţea .




39

Fig.7.8 Reprezentarea grafică a deplasărilor

Fig. 7.9 Graficul deplasărilor în timp real

Dintre aceste avantaje enumer ăm:¾ precizie ridicată datorită eliminării aproape în totalitate a erorilor umane;

¾ posibilitatea accesării sistemului de la mare distanţă;




40

¾ posibilitatea efectuării de cicluri de măsur ători la intervale mult mai scurte decâtîn modul clasic;

¾ determinarea deplasărilor într-un timp foarte scurt şi alarmarea imediată în cazde pericol;

¾ obţinerea de date şi prelucrarea acestora în timp real;

¾ corelarea măsur ătorilor geodezice cu cele furnizate de A.M.C.-uri;

¾ scăderea costurilor cu activitatea de UCC.

CAPITOLUL 8

URMĂRIREA COMPORTĂRII IN SITU A UNUI BARAJ

-STUDIU DE CAZ - BARAJUL VALEA DE PEŞTI

8.1 AmplasareBarajul Valea de Peşti-judeţul Hunedoara este amplasat pe râul Valea de Peşti, cod

cadastral VII-1.5, la 500 m amonte de confluenţa acestuia cu râul Jiul de Vest (Fig.9.1).Barajul realizează o acumulare cu un volum de 4.500.000 mc, cu scopul alimentării cu apă azonei Lupeni-Petroşani.

Fig. 8.1 Amplasament Acumulare Valea de Pesti

8.1.1 Apartenenţa administrativă Barajul se află în administrarea Administraţiei Naţionale ”Apele Române”,

Administratia Bazinala de Apa Jiu Craiova, Sistemul Hidrotehnic Petroşani.

8.1.2 Funcţiile acumulării, clasa şi categoria de importanţă

Sistemul hidrotehnic Valea de Peşti a fost creat pentru asigurarea alimentării cu apă afolosinţelor din bazinul hidrografic al Jiului de Vest.

8.1.3 Lucrări componente ale amenajării

Amenajarea VALEA DE PEŞTI constă din:

¾ Barajul frontal, un baraj din anrocamente cu mască amonte din beton asfaltic;¾ Golirea de fund , cu cota de intrare 783,50, galerie cu Ø2,50 m care iniţial a servit

pentru devierea apelor pe timpul execuţiei;




41

¾ Descărcătorul de ape mari este un deversor cu prag curb;

¾ Priza de apă cu intrarea la cota 792,50 este controlată printr-un turn submersibilH=15 m;

¾ Conducta de aduc ţ iune de la turnul prizei la casa vanelor, situată în aval, este o

conductă metalică D=1000

Fig.8.3 Plan de situatie Baraj Valea de Peşti

8.1.4 Date caracteristice pentru amenajare

Tabel 8.1 Date caracteristice ale amenajarii

8.1.5 Scurt istoric al amenajării

Proiectul amenajării a fost întocmit de către un colectiv din ICPGA, actualulAQUAPROIECT.

Lucr ările de execuţie a barajului au început în anul 1967 şi au durat până în anul1973, an în care s-a început umplerea acumulării.

8.2 Condiţii naturale în amplasament8.2.1 Situaţia hidrologică

Cu un bazin de 32 km2 şi o lungime de 11 km, râul Valea de Peşti este cel maiimportant afluent al Jiului de Vest. Altitudinea medie a bazinului 1349 mdM. La data




42

proiectării nu exista decât un şir foarte scurt de date hidrologice (1950–1968) prelungit princorelare pentru a avea minimumul necesar pentru calcule.

Tabel 8.2 Debite pe Pârâul Valea de Peşti

Probabilitatea de apariţie

50 10% % 3% 2% 1% 0.5% 0.1% 0.01

ISCH 36 51 191

ISCH1970 45 60 110 135 205

PROIECT 69 86 130 155 225

INMH 0,8 60 90 105 130 165 205 290 402

Datele de mai sus sunt un exemplu elocvent despre felul în care au evoluat debitelede calcul şi de verificare pentru multe dintre construcţiile hidrotehnice din ţara noastr ă.Trebuie însă notat că dacă la proiectarea iniţială era justificat să se ia un spor pentru debitul

de verificare din cauza necunoaşterii suficiente a regimului hidrologic, astăzi acest spor numai este justificat.

8.2.2 Situaţia geologică

Amplasamentul barajului este într-o por ţiune a văii în care versanţii sunt stabili şi cuo asimetrie pronunţată, versantul stâng mai abrupt, iar versantul drept mai lin şi terasat (fig.8.5). Lăţimea albiei majore este de 10-15 m.

8.2.3 Situaţia hidrogeologică

Roca de bază este foarte puţin permeabilă. Acviferul este cantonat în stratele

acoperitoare, în special în terase. Nu există probleme de chimism ale apelor subterane.8.2.4 Seismicitatea zonei, actuală şi la proiectare

Barajul Valea de Peşti este situat la cca. 320 km de zona epicentrală Vrancea, ceamai importantă zonă seismică din România şi la cca. 90 km de zona Făgăraş-Câmpulung, adoua ca activitate seismică din România.

8.2.5 Caracterizare geotehnică a anrocamentelor

Materialele de construcţie au provenit din mai multe cariere: Pribeagu, Saşa şiMălaia.

Pista experimentală a fost amplasată în ampriza barajului, în imediata apropiere a pintenului

8.3 Sistemul de supraveghere8.3.1 Obiectivele sistemului de supraveghere

Fenomenele considerat necesar a fi urmărite au fost:

a) Solicitări exterioare: iniţial reduse numai la nivelul apei în acumulare,completate ulterior cu temperatura aerului şi precipitaţii;

b) Debite infiltrate şi drenate: urmărite în general ca debite totale colectate decele 4 drenuri existente pe fundaţia barajului;

c) Deformaţii şi deplasări ale ansamblului baraj-fundaţie: urmărite prinmăsur ători topografice.




43

8.3.2 Instalaţii şi aparatură de măsurare pentru solicitărileexterioare

La baraj, pentru măsurarea solicitărilor exterioare există:

¾ mir ă — pentru nivelul în lac;

¾ termometru — pentru temperatura aerului;

¾ pluviometru — pentru precipitaţii;

¾ plută evaporimetrică pe suprafaţa lacului de acumulare.

8.3.3 Instalaţii şi aparatură de măsurare pentru urmărirealucrărilor de barare şi a fundaţiei acestora

Pentru evaluarea stării barajului şi supravegherea acestuia sunt instalate dispozitivelede măsur ă din tabelul 8.3. Din tabel rezultă că parametrii urmăriţi sunt: debitele colectate decele 4 drenuri sau infiltrate (de ex. în puţul casei vanelor) şi deplasările absolute determinate

topografic.Tabelul 8.3. Dispozitive de măsur ă la barajul Valea de Peşti

Fenomen urmărit Dispozitive utilizate

a. Nivelul în lac (mdMB) mir ă

b. Temperatura aerului (ºC) termometru

c. PrecipitaŢii (mm/zi) pluviometru

2. Debite drenate sau infiltrate(l/s) puncte de colectare a unor debite totale

3. Deplasări absolute (mm) echipament geodezic

8.3.4 Organizarea activitatii de supraveghere

La nivelul barajului există o echipă de supraveghere organizată în ture, astfel încât seasigur ă permanenţa la baraj. În tabelele 8.4 şi 8.5 sunt date frecvenţele de efectuare amăsur ătorilor şi a observaţiilor atât pentru situaţia normală cât şi pentru situaţia excepţională.

Tabelul 8.4 Frecvenţa de efectuare a observaţiilor de către personalul de exploatare




44

Tabelul 8.5 Frecvenţa de efectuare a observaţiilor de către personalul de exploatare

8.3.5 Solicitarile barajului

Nu se poate face o urmarire a comportarii barajului fara o întelegere completa şi oanaliza a solicitarilor la care este supus barajul; Astfel Barajul este supus solicitarilor date deurmatorii parametri:

Nivelul apei în lac

În tabelul 8.6 se prezintă caracteristicele anuale ale solicitărilor: nivelul în lac,temperatura aerului şi precipitaţiile pentru perioada 1985-2011. Variaţia nivelului apei în lacîn întreaga perioadă de exploatare este prezentată în graficele 1 şi 2.

Temperatura aerului

Temperatura aerului în amplasamentul barajului este măsurată începând cu anul1985. Datele caracteristice referitoare la temperaturile medii lunare ale aerului sunt prezentate în tabelul 8.6.




45

Tabel 8.6 Caracterizarea solicitarilor din întreaga perioada de exploatare

ANUL Nivel (mdM) Temperatura lunară (°C) Precipitaţii (mm) mediu max min dH

min max dT med total max

lunmax 24h

1985 813,28 826,78 797,40 29,38 -6,8 16,6 23,4 6,8

1986 822,79 826,90 809,10 17,80

1987 817,14 826,70 797,40 29,30

1988 823,10 826,60 812,95 13,65 -1,5 19,1 20,6 7,6

1989 823,23 826,64 805,75 20,89

1990 817,72 826,65 798,20 28,45 -2,2 17,3 19,5 8,2

1991 820,63 826,68 798,40 28,28 1048,6 216,8 72,6

1992 820,10 826,65 809,00 17,65 625,5 141,7 37,5

1993 818,02 826,85 796,20 30,65 -5,5 15,5 21,0 6,0 850,1 164,6 58,8

1994 826,30 826,96 823,40 3,56 -0,9 18,6 19,5 9,1 610,5 135,0 131,0

1995 822,31 826,66 807,90 18,76 -2,9 18,9 21,8 7,8 544,6 129,7 59,1

1996 823,13 826,70 811,80 14,90 -2,5 17,4 19,9 7,7 639,3 177,0 83,5

1997 824,64 826,62 819,76 6,86 -0,7 17,0 17,7 7,7 405,1 114,3 44,0

1998 826,26 826,67 823,76 2,91 -4,8 18,3 23,1 7,9 760,6 175,4 122,0

1999 824,93 826,92 814,74 12,18 -1,5 19,4 20,9 8,5 1141,0 160,1 71,4

2000 820,98 826,75 805,79 20,96 -8,9 12,5 21,4 4,0 398,3 67,9 31,0

2001 824,03 826,75 809,80 16,95 -3,5 22,2 25,7 12,4 873,2 151,5 67,7

2002 826,27 826,86 823,73 3,13 -5,1 12,8 17,9 3,9 780,6 226,5 57,7

2003 826,52 826,68 826,18 0,50 -10,3 13,2 23,5 3,7 612,1 130,7 72,5

2004 826,55 826,82 826,25 0,57 3,0 15,2 12,2 8,5 916,7 186,0 92,02005 826,39 826,95 822,54 4,41 -7,2 14,3 21,5 3,7 1224,3 328,1 162,0

2006 826,24 826,78 822,98 3,80 -4,8 18,3 23,1 8,3 793,3 165,8 49,5

2007 826,53 826,97 826,05 0,92 -1,5 19,1 20,6 9,5 1088,4 175,1 84,0

2008 826,54 826,74 826,47 0,27 -1,3 20,2 21,5 9,2 903,6 197,1 74,4 100,

2009 826,52 826,86 826,38 0,48 -2,1 17,6 19,7 8,3 192,7 190,2 100,5

2010 826,54 826,80 826,40 0,40 -3,2 18,6 21,8 7,6 1307,7 192,7 74,3

*2011 826,24 826,57 822,79 3,78 -2,7 17,5 20,2 8,7 476,6 205,3 48,0

minima 813,28 826,57 792,70 0,27 -10,3 12,5 12,2 3,7 398,3 67,9 31,0

maxima 826,55 826,97 826,47 34,06 3,0 22,2 25,7 12,4 1307,7 328,1 162,0

media 822,50 826,77 812,20 14,56 -3,5 17,3 20,8 7,5 811,7 172,9 75,9

În tabelul 8.7 se prezintă temperaturile medii lunare înregistrate în amplasamentul barajului Valea de Peşti pentru perioada 1985-2011. Perioada analizată se caracterizează printr-o variaţie normală a temperaturilor: valori maxime de 15÷19 0C în lunile de var ă şivalori minime de -2,7 ÷ -3,2 0C în lunile de iarnă.




46

Tabel 8.7 Temperaturi medii înregistrate în amplasament

LUNA Med. Dif. ANUL

I F M A M I I A S O N D

1985 ‐6,1 ‐6,8 2,1 8,3 14,1 13,8 16,5 16,6 12,2 6,7 3,3 0,4 6,8 23,4

1988 0,0 0,8 2,3 7,1 12,1 14,8 19,1 17,2 13,4 6,8 ‐1,5 ‐1,2 7,6 20,6

1990‐2,2

1,9

6,3

7,9

12,2

15,5

17,3

16,7

11,0

8,6

4,9

‐1,2

8,2

19,5

1993 ‐2,1 ‐5,5 0,3 4,7 9,7 13,5 15,1 15,5 11,5 8,6 0,1 0,0 6,0 21,0

1994 1,0 ‐0,4 4,9 9,1 13,4 15,8 18,6 18,0 16,5 8,2 4,8 ‐0,9 9,1 19,5

1995 ‐2,9 2,9 3,3 7,5 12,0 15,9 18,9 16,4 11,8 8,8 ‐0,1 ‐1,1 7,8 21,8

1996 ‐2,5 ‐2,4 ‐1,2 7,8 14,9 17,4 17,2 16,9 10,7 8,5 5,6 ‐0,3 7,7 19,9

1997 ‐0,7 0,3 2,4 4,0 13,6 16,9 17,0 16,4 12,2 5,7 4,6 0,5 7,7 17,7

1998 ‐1,3 2,1 0,8 9,2 12,4 17,1 18,3 17,9 12,1 9,6 1,7 ‐4,8 7,9 23,1

1999 ‐0,9 ‐1,5 3,8 8,6 12,7 16,8 19,4 18,0 14,7 8,6 2,0 ‐0,4 8,5 20,9

2000 ‐8,9 ‐4,4 ‐2,1 5,1 7,4 10,3 12,3 12,5 8,5 5,4 3,1 ‐1,6 4,0 21,4

2001 1,7 2,8 9,0 12,6 19,8 19,7 22,2 21,9 18,1 17,9 6,0 ‐3,5 12,4 25,7

2002 ‐5,1 ‐1,1 0,4 2,1 8,1 10,7 12,8 11,0 6,9 4,5 1,1 ‐4,8 3,9 17,9

2003 ‐2,8 ‐10,3 ‐3,7 1,4 10,0 11,7 13,2 12,6 8,7 5,1 1,9 ‐3,2 3,7 23,5

2004 3,0 3,6 4,3 6,0 8,6 12,6 15,2 15,0 13,0 10,1 7,1 3,3 8,5 12,2

2005 ‐3,9 ‐7,2 ‐4,6 1,6 7,0 7,2 10,5 9,9 14,3 7,9 2,4 ‐0,3 3,7 21,5

2006 ‐4,8 ‐2,0 1,7 8,4 13,8 16,0 18,3 17,5 14,8 10,0 5,7 0,5 8,3 23,1

2007 1,6 1,8 5,7 9,8 15,0 18,4 19,1 19,0 13,0 9,8 2,2 ‐1,5 9,5 20,6

2008 ‐1,3 0,8 4,5 9,2 13,4 17,5 19,3 20,2 12,9 9,5 3,8 0,2 9,2 21,5

2009 ‐2,1 ‐1,1 2,0 8,9 12,4 15,4 17,6 17,4 14,1 9,2 4,7 1,0 8,3 19,7

2010 ‐2,5 0,1 2,0 7,4 12,0 15,7 17,6 18,6 12,5 5,7 5,1 ‐3,2 7,6 21,8

2011 ‐2,7 ‐2,9 1,2 7,4 10,3 15,2 17,2 17,5 14,8 (8,7) 20,4

min. ‐8,9 ‐10,3 ‐4,6 1,4 7,0 7,2 10,5 9,9 6,9 4,5 ‐1,5 ‐4,8 3,7 12,2

max.

3,0

3,6

9,0

12,6

19,8

19,7

22,2

21,9

18,1

17,9

7,1

3,3

12,4

25,7

med. ‐2,1 ‐1,3 2,1 7,0 12,0 16,9 16,9 16,5 12,6 8,3 3,3 ‐1,1 7,5 20,8

Precipitaţii

Precipitaţiile înregistrate în fiecare lună din perioada 1991-2011 sunt prezentateastfel: în tabelul 8.8.

Viituri înregistrate

În figura. 8.6 se prezintă debitele afluente şi defluente în perioada 2002-2011

Solicitări seismice Amplasamentul se găseşte în zona E de protecţie antiseismică.

Modificări produse de colmatare sau eroziuni

Nu s-au f ăcut măsur ători topobatimetrice.




47

Tabel 8.8 Situatia precipitatiilor lunare

LUNAANULI F M A M I I A S O N D

TOTALanual

1991 9 40 30 109 140 217 202 49 48 67 138 0 1049

1992 1 12 21 86 37 142 76 23 24 101 73 31 6261993 9 15 112 53 38 53 65 64 78 77 165 123 8501994 54 12 19 129 73 33 35 31 135 86 3 2 6111995 42 8 23 82 93 130 6 49 62 4 15 32 5451996 1 31 9 0 77 0 45 100 177 23 68 108 6391997 7 0 3 65 32 31 7 53 41 34 18 114 4051998 82 5 0 29 175 108 68 58 90 76 35 35 7611999 35 125 65 78 54 160 123 144 125 31 96 104 11412000 40 22 68 34 18 21 62 22 24 0 27 60 3982001 43 23 57 152 58 117 122 112 117 14 48 12 8732002 3 5 4 31 33 57 94 227 136 40 26 126 7812003 52 28 7 55 73 19 73 15 131 103 38 19 6122004 36 44 38 43 62 166 171 27 66 37 186 41 9172005 57 129 52 45 71 53 328 240 83 33 55 77 1224

2006 44 33 107 75 51 159 77 166 31 7 21 22 7932007 57 26 137 7 155 77 41 175 106 165 114 29 10882008 38 12 57 64 59 102 131 17 85 104 38 197 9042009 69 35 80 14 56 172 113 66 11 148 190 93 10462010 91 78 30 72 132 167 78 157 133 70 193 109 13082011 21 22 25 27 70 96 205 4 7 (477)

maxima 91 129 137 152 175 217 328 240 177 165 193 197 1308media 38 33 45 60 74 99 101 86 81 61 77 67 812

8.4 Întocmirea documentatiei de urmărirea comportarii construcţieianuala.

8.4.1 Observaţii vizuale

În perioada analizată observaţiile vizuale nu au semnalat fenomene deosebite. Nu s-au înregistrat solicitări extraordinare, incidente de exploatare sau avarii. Menţinereanivelului la cote ridicate nu a permis determinări noi ale stării de fisuraţie a măştii asfaltice.Menţinerea debitelor infiltrate în limite foarte reduse arată că fenomenul nu a evoluat.




48

Fig. 8.6 Debite afluente şi defluente în Acumularea Valea de Peşti



Asupra unor metode geodezice de urmărire a comportării în situ a construcţiilor.

49

8.4.2 Evolutia parametrilor măsuraţi

Infiltraţii

Evoluţiile debitelor la cele 4 drenuri de la cotele 782, 796, 813 şi talveg sunt reprezentateîn figura 9.7, în paralel cu evoluţia nivelului în acumulare şi cu precipitaţiile în întreaga perioada de

exploatare. Se observă prima manifestare a unei creşteri în anul 1991, creşterea deosebită dinanul 1993 precum şi creşterile ulterioare din anii 1994, 1996,1997, 2001.

Fig. 8.7 Evolutiile de bitelor în cele 4 drenuri




50

Fig.8.9 Corelaţia cu nivelul în lac a debitelor captate de drenul de la cota 782 şi anumărului de fisuri de pe mască

Corelaţia debitelor de la drenurile de cotă 782 (care a avut cele mai mari valori) cunivelul în lac şi cu numărul de fisuri de pe mască (conform unui releveu mai vechi) este prezentată în figura 8.9. O examinare mai atentă ne duce la concluzia că debitul estedeterminat în mai mare măsur ă de distribuţia şi deschiderea fisurilor decât de nivelul înacumulare (Aquaproiect,2011).

8.5 Determinarea vectorului depasarii orizontale si verticale abarajului

La barajul Valea de Peşti, deplasările şi deformaţiile sunt urmărite numai cu ajutorulreţelei geodezice. Se urmăresc atât deplasările verticale (tasări -Z) cât şi cele în plan orizontal(mal stâng-mal drept - Y şi amonte-aval - X).

8.5.1 Echipamentul geodezic

Obiectivul de faţă are prin construcţie atât echipament geodezic de urmărire spaţială,cât şi de urmărire nivelitică.

Echipamentul de studiu geodezic are următoarea componenţă:

¾ 2 reperi nivelitici fundamentali,

¾ 17 reperi nivelitici de studio,

¾ 50 reperi de transport pentru studiu nivelitic,

¾ 12 pilaştri stationabili ,

¾ 2 reperi de orientare,

¾ 12 reperi de studiu planimetric spaţial.

8.5.2 Efectuarea observaţiilorLa măsur ători a fost utilizată aparatura din dotare, şi conform specificului

măsur ătorilor de deformaţii aplicat la acest obiectiv, s-a utiliza Statia totala Leica TS 06 sinivelul DNA 10 cu stadii de invar de 3m:




51

Măsur ătorile de direcţii azimutale s-au efectuat în 10 din pilaştrii reţelei, şi anume P1,

P2, P10, P11,P6, P7, P8, P9, P12, P5, cu 4 serii de câte 3 vize in baza tolerantei de 10cc.

F i g .

8 . 1

4 A m p l a s a r e a r e p e r i

l o r d e s t u d i u l a B a r a j u l V a l e a d

e P e ş t i




52

Fig. 8.15 Schita vizelor in reteaua planimetrica

Măsur ătorile nivelitice s-au executat pe coronament şi pe cadrul reţelei poligonale delegături la reperii de sprijin. Observaţiile s-au f ăcut cu 2 determinări, două orizonturi peniveleu, cu acceptarea ecarturilor de 0.05mm pe niveleu.

Fig. 8.16 Schita liniilor de nivelment de inalta precizie




53

8.5.3 Prelucrarea măsurătorilor şi prezentarea deplasărilorPrelucrarea măsur ătorilor înregistrate în teren s-a realizat în baza unui set de programe

de calcul speciale (Toposys- fig.8.17) create pentru reţelele de nivelment şi planimetrie,rezultatele evidenţiind deformaţiile pe verticală şi orizontală ale construcţiei.

Prelucrarea riguroasă în bloc s-a realizat în mai multe etape prin testarea stabilităţii

reţelei şi a calităţii măsur ătorilor.

F i g . 8 . 1 7

P r e l u c r a r e a m ă s u r ă t o r i l o r ş i v

i z u a l i z a r e a e l i p s e l o r d e e r o a r e




54

Pe baza rezultatelor obtinute si pentru o mai buna interpretare a rezultatelor s-auintocmit graficele deplasarilor pe orizontala in figurile 8.18- 8.39.

REPER 1

SERIA34

SERIA37

SERIA35

SERIA39

SERIA33

SERIA32

-0.70

-0.60

-0.50

-0.40

-0.30

-0.20

-0.10

0.00

0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.80

Fig. 8.18 Grafic de deplasare orizontala a reperului nr. 1

REPER 2

SERIA39

SERIA37

SERIA35

SERIA34

SERIA33

SERIA 32

-1.20

-1.00

-0.80

-0.60

-0.40

-0.20

0.00

-9.00 -8.00 -7.00 -6.00 -5.00 -4.00 -3.00 -2.00 -1.00 0.00

Fig. 8.19 Grafic de deplasare orizontala a reperului nr. 2




55

De asemenea pentru deplasările în plan vertical s-au executat graficele tasărilor înfigura 8.40.

Fig.8.40 Graficul tasărilor la barajul Valea de Peşti




56

Fig. 8.42 – Distribuţia în plan a deplasărilor la Barajul Valea de Peşti




57

8.6 Prognoza deplasarii reperilor

În urma analizei seriilor de măsur ători se poate observa ca aceştia prezintă deplasări relativ liniare. Pentru prognoza acestor deplasări s-a realizat aplicaţia “Deviaţiereper”. Aplicaţia este realizată în limbajul Visual Basic .

Fig. 8.46 Afişarea evoluţiei şi tendinţei de deplasare

CONCLUZIIAstfel se pot desprinde urmaroarele concluzii : Combinarea metodelor fizice cu cele geodezice duce la o mai bună urmărire în

timp a comportării construcţiei, la o înţelegere aprofundată a fenomenelor care au loc atât încorpul construcţiei cât şi în terenurile înconjur ătoare. De asemenea se pot determina relaţii deinterdependenţă între anumiţi factori de mediu şi modificarile atât ale formei cât şi a poziţieiabsolute a construcţiei.

Pentru obţinerea de rezultate cât mai precise şi cu un grad de încredere cât mairidicat, datorită şi faptului că în majoritatea cazurilor mărimile deplasărilor şi deformaţiilor au

valori forte mici (apropiate în unele cazuri de mărimile erorilor care intervin în procesulmăsur ării) folosind metodele geodezice pentru determinarea vectorilor de deformaţie şideplasare a construcţiei toate etapele trebuiesc parcurse cu o atenţie deosebită.

Proiectarea reţelei de urmărire a obiectivului trebuie astfel realizată încât aceastasă fie cât mai puţin influenţată de mediul înconjur ător, prin protejarea reperilor şi dispunereaacestora în zone stabile. Materializarea punctelor din reţeaua de urmărire cât şi a reperilor studiaţi trebuie executată la un grad calitativ înalt, distrugerea acestora de-a lungul timpuluiducând la alterarea rezultatelor obţinute.

Aparatura folosită pentru efectuarea măsur ătorilor are un rol primordial. Aceastatrebuie să fie dintr-o clasă de precizie superioar ă, să fie într-o stare buna şi să fie verificată din punct de vedere metrologic înaintea culegerii datelor din teren. Dezvoltarea tehnologică

din prezent ne permite astazi să dispunem de aparate cu precizii înalte care aplică încă dinmomentul colectării datelor diverse corecţii (de temperatur ă, presiune atmosferică etc) care ne




58

permit să avem încă din faza de teren date foarte precise în vederea prelucr ării ulterioare.Aparatura de mǎsur ǎ şi control a înregistrat o evoluţie continuă, de la dispozitive simplemecanice sau electromecanice, la începutul secolului XX, până la sistemele electronicedigitale sofisticate ale zilelor noastre. Aparatura geodezică a înregistrat de asemenea progreseimportante, ducând la obţinerea de precizii ridicate şi la creşterea vitezei de lucru.

Introducerea tehnologiei GPS şi îmbunatăţirea continuă a sistemelor de acest tip a permisfolosirea acestei tehnologii în domeniul urmăririi comportării construcţiilor. Combinânddatele obtinuţe de la AMC-uri cu cele obţinute prin măsur ători geodezice se pot obţine date şimai precise, care să caracterizeze într-un mod foarte fidel comportarea în timp a uneiconstrucţi

Automatizarea executării măsur ătorilor geodezice precum şi a prelucr ării datelor este o evoluţie firească ce se înscrie în tendinţa generală de a reduce interacţiunea umană câtmai mult eliminând astfel cât mai mult cu putinţă erorile umane, atât în procesul de culegere adatelor cât şi în procesul de prelucrare a acestora. Evoluţia tehnicii de calcul, a programelor decalcul şi a metodelor de culegere şi transmitere a lor permite obţinerea de rezultate precise întimp real, permiţând luarea de măsuri imediate şi evitarea pierderii de vieţi omeneşti sau a

producerii pagubelor materiale. Se constată în ultimul timp pe plan mondial o tendinţă deurmărire continuă a deplasărilor unei construcţii hidrotehnice printr-o munitorizare continuă .Datorită automatizărilor sistemelor graficele precum şi celelalte elemente componente aleunei documentaţii clasice de UCC pot fi obţinute în timp real , sau la orice interval de timp

predefinit de beneficiar. Sistemele automate beneficiază de avantaje nete privind reducerea erorilor de toate

tipurile precum şi a rapidităţii în luarea deciziilor necesare pentru o corecta exploatare însiguranţă a obiectivului. Sistemele prezentate se constituie într-o alternativă viabila atât din

punct de vedere tehnic cât şi economic a sistemului clasic de efectuare a urmaăririicomportării construcţiei, el fiind recomandat în cazul construcţiilor mari şi cu un ridicat nivelde periculozitate în cazul cedării acestora.

Pe baza studiului de caz realizat la Barajul Valea de Peşti se pot desprindeurmătoarele concluzii:

¾ ultimele serii prezintă diagrame destul de regulate, înregistrând la toţi reperi valorifoarte apropiate de cele anterioare, ceea ce denotă tendinţa de atenuare a tasărilor;

¾ o distribuţie normală, tasarea fiind propor ţională cu înălţimea secţiunii;

¾ o pantă mai accentuată a curbei tasărilor la profilele din apropierea versantuluistâng, datorită geometriei văii: versantul stâng mai abrupt, iar versantul drept mai lin şi cuterase;

¾ măsur ătorile planimetrice au o distribuţie normală şi valori foarte mici,

¾ în primii 3 ani s-au consumat aprox 50% din tasările totale, iar în primii 10 aniaprox 70-90%;

¾ deplasările verticale sunt, aşa cum este şi normal, maxime la coronament pedirecţia vechii albii, unde umpluturile au înălţimea mai mare

¾ deplasările pe direcţia amonte-aval, au o valoare maximă la coronament mal stâng, deplasarile pe direcţia longitudinală barajului fiind îndreptate dinspre versanţi spre vale.

Ca o concluzie finală putem spune că în momentul de faţă progresul tehnologic şiştiinţific a condus la situaţia în care dispunem de metode şi tehnici necesare pentru o bună desf ăşurare a activităţii de urmărire a comportării construcţiilor, care la rândul lor devin din ce

în ce mai complexe, de aici desprinzându-se necesitatea încercării continue de perfecţionare ametodelor folosite, a aparaturii precum şi automatizarea proceselor de preluare şi prelucrare a




59

datelor geodezice.

Contribuţii personale ale autorului

Pe baza aspectelor cu caracter teoretic şi practic prezentate în cadrul tezei de doctorat, pot enumera urmatoarele contribuţii:

" Realizarea unei documentări importante asupra urmăririi comportarii in situ aconstrucţiilor, atat pe plan naţional, cât şi internaţional.

" Sublinierea ca urmărirea in situ a construcţiilor este o acţiune sistemică deobservare, masurare şi analizare a modului in care acestea reacţioneaza sub acţiunea unuiansamblu de solicitari statice şi dinamice, a factorilor de mediu şi la condiţiile de exploatare.

" Clasificarea generală a metodelor de studiere a construcţiilor, in vedereacunoaşterii naturii rezultatelor furnizate de diferite metode si a punerii in evidenţă a acelora,care sunt cele mai adecvate în imprejur ările date.

" Prezentarea legislaţiei actuale din România, privind urm

ărirea comportarii

construcţiilor.

" Monitorizarea comportării construcţiilor folosind metodele fizice, clasificareaaparatelor de măsura şi control-AMC, automatizarea culegerii şi prelucr ării datelor şi a unor soluţii de sisteme de achiziţie a datelor.

" Prezentarea monitorizării structurilor mari/masive, folosind scanarea laser şi atehnologiilor satelitare GPS.

" Sublinierea beneficiilor prezentate de sistemele multisenzoriale şi a potenţialuluitehnologiei satelitare GNSS, pentru monitorizarea construcţiilor, ca şi a sistemelor hibride.

" Folosirea metodelor geodezice de măsurare şi determinare a vectorilor dedeformaţie şi deplasare orizontală şi verticală, masuratori ciclice de înalta precizie, algoritmisi metode de calcul semiriguros şi riguros, cu perfecţionări specifice.

" Reducerea la minimum a influenţei erorilor aleatoare din componenţa vectorilor dedeformaţie si deplasare, prin folosirea unor aparate, instrumente şi metode de măsurare celemai adecvate.

" Prezentarea aspectelor teoretice cu privire a reţelele geodezice de urmărire, proiectarea şi materializarea reţelelor şi prelucrarea observaţiilor geodezice, metodele utilizatela determinarea şi analiza deformaţiilor şi deplasărilor.

" Prezentarea principiilor de proiectare şi realizare a unui sistem expert automat,care să integreze atât senzorii montaţi în corpul barajului, AMC-urile, cât şi aparaturageodezică.

" Analiza detaliată a principalelor metode de determinare şi analiză a deformaţiilor structurilor inginereşti, ca şi analiza deformaţiilor prin metoda elementului finit, pentrutestarea stabilitaţii construcţiei studiate şi a reţelei de urmărire.

" Realizarea aplicaţiei „Deviaţie Reper” pentru prognoza pe o perioada de trei ani adeplasării planimetrice a unui reper.

De asemenea consider că prin prezentarea pe larg a noilor tendinţe în automatizarea procesului de monitorizare a construcţiilor precum şi prin analiza comportării unei construcţiihidrotehnice masive prezenta lucrare, reprezintă un punct de plecare în perfecţionareaviitorilor specialişti în activitatea de urmărire a comportării construcţiilor.




60

Direcţii de aprofundare a cercetărilor în etape urmatoare:

Această teză de doctorat poate constitui un punct de plecare pentru cercetări ulterioareîn domeniul analizei deplasărilor şi deformaţiilor, şi al prognozei evoluţiei în timp a

obiectivului urmărit.

Ca principală direcţie de aprofundare a cercetării propun colaborareainterdisciplinar ă între specialişti pentru dezvoltarea unui sistem automat de monitorizare aconstrucţiilor cu integrarea într-un singur sistem a aparatelor de masur ă (AMC) şi a celor geodezice cu aplicabilitate mai ales în cazul construcţiilor masive a căror cedare poate duce la

pagube materiale majore şi chiar la pierderi de vieţi omeneşti.

De asemenea, folosind datele metodelor fizice si ale metodelor geometrice/geodezice propun dezvoltarea unui sistem expert care să fie capabil să propună administratorilor de construcţii hidrotehnice soluţii atât în ceea ce priveşte exploatarea

curentă cât şi in situaţii excepţionale.

Propun administratorilor de baraje mari din ţar ă, indiferent de folosinţele pentrucare au fost create, să ia în considerarea echiparea acestora pe viitor cu sisteme automate demonitorizare în timp real, mai ales ca acestea au fost construite cu mult timp în urmă. Chiar dacă investiţia iniţială poate fi apreciabilă, acestea se vor amortiza în timp şi vor oferi informaţiiîn timp util pentru a se lua măsuri eficiente pentru exploatarea în siguranţă a obiectivelor.

BIBLIOGRAFIE

1.Amiri-Simkooei A.R., Tiberius C.C.J.M. (2007), Assessing receiver noise using GPS short baseline time series , GPS Solutions 11. Springer-Verlag 2006, 21-35.

2.Aguilera D. G., Lahoz J. G. (2008), A New Approach for Structural Monitoring of Large Dams with a Three-Dimensional Laser Scanner , Spain.

3.Aquaproiect SA , (2011) - Studiu de urmărire a comport ăriiconstruc ţ iilor hidrotehnice de la barajul Valea de Peşti, judeţul Hunedoara,pentru perioada 2010-2011.

4.Bobocu D., Evaluarea siguran ţ ei barajelor pentru acumul ări de apă pe baza prelucr ării statistice ale datelor furnizate de aparatura de supraveghere, Bucharest, 2008.

5.Botez M, Geodezie, Didactic and Pedagogic Publishing House, Bucharest, 1969.6.Cosarca C-tin., Topografie Inginereasca, MatrixRom Publishing House, Bucharest,

2003.

7.Baarda W. (1968), A testing procedure for use in geodetic networks, Publicationson Geodesy, New Series, Vol. 2, No. 5, Netherlands Geodetic Commission, Delft.

8.Breuer P., Chmielewski T., Górsim P., Konopka E., Tarczynski L. (2008), The Stuttgart TV Tower – displacement of the top caused by the effects of sun and wind ,Engineering Structures 30, Elsevier Ltd., 2771–2781.

9.Cristescu N., Topogrqfie Inginerească, Didactic and Pedagogic Publishing

House,Bucharest.10. Caspary W. (1984), Deformation analysis using a special similarity




61

transformation, Technical papers of FIG Commission 6, Washington, D.C., U.S.A.

11. Chen Y.Q. (1983), Analysis of deformation surveys - A generalized method ,Department of Surveying Engineering Technical Report 94, University of New Brunswick,Fredericton, Canada.

12. Chen Y.Q. and A. Chrzanowski (1985), Assessment of levelling measurementsusing the theory of MINQE , Proceedings, Third International Symposium on the NorthAmerican Vertical Datum (NAVD '85), Rockville, April 21-26, pp. 389-400.

13. Chen Y.Q., M. Kavouras and A. Chrzanowski (1984), A strategy for the detectionof outliers using a generalized approach, Internal Report, Department of SurveyingEngineering, University of New Brunswick, Fredericton, Canada.

14. Chrzanowski A. and J. Secord (compilers) (1983), Report of the Ad HocCommittee on the Analysis of Deformation Surveys, Proceedings, FIG XVII Congress, Paper

No. 605.2.

15. Chrzanowski A. and A. Szostak-Chrzanowski (1985), Finite element modelling of

ground movement over a steeply inclined coal seam, Proceedings, VI International Congress,ISM, Harrogate, Sept. 9-13, pp. 709-718.

16. Chrzanowski A., Y.Q. Chen and J. Secord (1982a), A generalized approach to the geometrical analysis of deformation surveys, Proceedings, Third FIG InternationalSymposium on Deformation Measurements by Geodetic Methods, Budapest, August 25-27,Vol. 3, pp. 155-179.

17. Chrzanowski A., Y.Q. Chen and J. Secord (1982b), A general approach to theinterpretation of deformation measurements, Proceedings, Centennial Meeting of CIS,Ottawa, April 19-23, Vol. 2, pp. 247-266.

18. Chrzanowski A., Y.Q. Chen P. Romero and J.M. Secord (1985), Integration of geodetic and geotechnical deformation surveys in the geosciences, Proceedings,International Symposium on Recent Crustal Movements, Maracaibo, Venezuela (in press).

19. Chrzanowski A. Y.Q. ,Chen A. Szostak-Chrzanowski, and J. Ogundare, 1994, Separability of combined deterministic and geometrical models of deformation, Proceedingsof the FIG XX International Congress, Melbourne, Australia, paper 652.1.

20. Çelebi M. (2002), Recent developments on dynamic monitoring of structures,ECAS2002 79-86.

21. Çelebi M., Sanli, A. (2002a), GPS în pioneering dynamic monitoring of long- period structures, Earthquake Spectra, Vol. 18, No. 1, 47–61.

22. Dima N. - Geodezie, Universitas Publishing House, Petroşani, 2005.

23. Dima N., Herbei O., Veres I. , Teoria erorilor şi metoda celor mai mici pătrate,Universitas Publishing House, Petrosani, 1999.

24. Greşiţă C. I. , Urmărirea comport ării construc ţ iilor hidrotehnice. Studiu de caz- Barajul Valea de Peşti , Jud. Hunedoara, REVCAD, 2008

25. Greşiţă C. I. , Expert System used for monitoring the behavior of Hydotechnical constructions, REVCAD, 2011

26. Greşiţă C. I, Nistor Ghe., New automation and monitoring trends of

constructions in situ behaviour , Buletinul Institutului Politehnic Iaşi, 201127. Greşiţă C. I, Raport nr.1- Stadiul actual al folosirii metodelor geodezice de




62

precizie la urmarirea comportarii in situ a constructiilor , 2009

28. Greşiţă C. I, Raport nr.2 – Automatizarea proceselor de preluare şi relucrarea adatelor geodezice şi a metodelor de calcul a vectorilor de deforma ţ ie, 2009

29. Greşiţă C. I, Raport nr.3 – Redactarea documentatiilor tehnice de urmarire a

comportarii constructiilor, 200930. Ghitau D., Geodezie şi gravimetrie geodezică, Didactic and Pedagogic Publishing

House, Bucharest, 1983.

31. Heck B., J.J. Kok, W.M. Welsch, R. Baumer, A. Chrzanowski, Y.Q. Chen andJ.M. Secord (1982), Report of the FIG Working Group on the Analysis of Deformation

Measurements, In: Deformation Measurements, Ed. I. Joo and A. Detrekoi, 373-415,Akademiai Kiad6, Budapest.

32. Heunecke O., Welsch W. (2000), Terminology and classification of deformationmodels în engineering surveys, Journal of Geospatial Engineering, Vol. 2, No.1, 35-44.

33. Janssen V., Rizos C. (2003), A mixed-mode GPS network processing approach for deformation monitoring applications, Survey Review, 37 (287), 2-19.

34. Kijewski-Correa T., Kareem A., Kochly M. (2006), Experimental Verificationand Full-Scale Deployment of Global Positioning Systems to Monitor the Dynamic

Response of Tall Buildings, Journal of Structural Engineering, Vol. 132, No. 8, ASCE, 1242-1253.

35. Kijewski-Correa T., Kochly M. (2007a), Monitoring the wind-induced responseof tall buildings: GPS performance and the issue of multipath effects, Journal of WindEngineering and Industrial Aerodynamics 95, 2007 Elsevier Ltd., 1176–1198.

36. ILINCA Cornel - Dumitru , Teza de doctorat –Aplicarea retelelor neuronale si a

modelelor statistice in supravegherea constructiilor hidrotehnice, Bucuresti, 2002.

37. Langley R.,B. (1999), Dilution of precision, GPS WORLD May 1999, 52-59.

38. Lekidis V., Tsakiri M., Makra K., Karakostas C., Klimis N., Sous I. (2005), Evaluation of dynamic response and local soil effects of the Evripos cable-stayed bridgeusing multi-sensor monitoring systems, Engineering Geology 79, Elsevier Ltd., 43-59.

39. Lepădatu A. (2011b), Stadiul actual al cunoaşterii în domeniul tehnologiei GNSS şi al utiliz ării acesteia pentru monitorizarea construc ţ iilor , Raport de cercetare.UTCB, Facultatea de Geodezie, Februarie 2011.

40. Lepădatu A. (2011c), Studii teoretice privind integrarea receptoarelor GNSS

într-un sistem hibrid de monitorizare în timp real a construc ţ iilor , Raport de cercetare.UTCB, Facultatea de Geodezie, Iunie 2012.

41. Lepădatu A., Ianoschi R., Neagu A. (2011d), GNSS technology for structural health monitoring , Scientific Journal of the Technical University of Civil Engineering:Mathematical Modelling în Civil Engineering,Vol.7, No.1-2, Martie 2011, 175-184.

42. Lepădatu A. (2012), Cercet ări experimentale privind utilizarea unui model hibrid de monitorizare în timp real a construc ţ iilor , Raport de cercetare. UTCB, Facultateade Geodezie, Mai 2012.

43. Li X., Peng G.D., Rizos C., Ge L., Tamura Y., Yoshida A. (2004) , Integration of

GPS, Accelerometer and Optical Fibre Sensors for Structural Deformation Monitoring ,Proceedings of the 17th International Technical Meeting of the Satellite Division




63

of The Institute of Navigation (ION GNSS 2004), Long Beach, CA., 211-224.

44. Li X., Ge L., Ambikairajah E., Rizos C., Tamura Y., Yoshida A. (2006a) , Full-scale structural monitoring using an integrated GPS and accelerometer system , GPSSolutions Vol.10, No.4, Springer-Verlag, 233-247.

45. Li X., Rizos C., Ge L., Ambikairajah, E. (2006b), Application of 3D time- frequency analysis în monitoring full-scale structural response, Journal of GeospatialEngineering, 8(1-2), 41-51.

46. Lutes James A. (2002), Automated dam displacement monitoring using a robotictotal station, Canada 2002

47. Maican I., Izbaşa G, Greşiţă C. I. , The contribution of 3D topography in theimplementation of industrial projects, REVCAD, 2011

48. Moldoveanu C., Re ţ ele geodezice de sprijin - curs postuniversitar, modulul "Sisteme de .referin ţă şi de coordonate, Conspress Publishing House, Bucharest, 2004.

49. Moldoveanu C. - Geodezie, Matrix Rom Publishing House, Bucharest, 2002.

50. Magalhães F., Cunha Á., Caetano E. (2008), Dynamic monitoring of a long spanarch bridge, Engineering Structures 30, Elsevier Ltd., 3034–3044.

51. Meng X., Roberts G.W., Coser E., Dodson A.H. (2003), Real-time bridgedeflection and vibration monitoring using an integrated GPS/accelerometer/pseudolitesystem, Proceedings of the 11th FIG Symposium on Deformation Measurements, Santorini,Greece, 2003.

52. Meng X., Dodson A.H., Roberts G.W. (2007), Detecting bridge dynamics withGPS and triaxial accelerometers, Engineering Structures 29. Elsevier Ltd., 3178–3184.

53. Moldoveanu C. (2002), Geodezie. No ţ iuni de geodezie fizică şi elipsoidal ă , pozi ţ ionare,Editura MatrixRom .

54. Nistor Gh. ,Geodezie aplicat ă la studiul construc ţ iilor , Gh. Asachi PublishingHouse, Iaşi, 1993.

55. Nistor Gh. ,Teoria prelucr ării măsur ătorilor geodezice, Technical University,Iaşi, 1996.

56. Nistor Gh. , Topografie , curs – I.P. Iaşi, 1981.

57. Nistor Gh., Topografie-lucr ări practice – I.P. Iaşi, 1982.

58. Niemeier W. (1981), Statistical tests for detecting movements in repeatedly

measured geodetic networks, Tectonophysics, 71, pp. 335-351.59. Nistor Gh., Geodezie aplicat ă la studiul construc ţ iilor , Ed. Gh. Asachi, 1993.

60. Neuner J. (2000), Sisteme de pozi ţ ionare global ă, Ed. Matrix Rom., Bucureşti.

61. Nickitopoulou A., Protopsalti K., Stiros S. (2006.), Monitoring dynamic and quasi-static deformations of large flexible engineering structures with GPS: Accuracy,limitations and promises, Engineering Structures 28, Elsevier Ltd., 1471–1482.

62. Oprescu N. et. all , Manualul inginerului geodez, vol. I, II and III ,TechnicalPublishing House, Bucharest, 1972, 1973, 1974 .

63. Ortelecan M., Pop, N., Metode topografice de urmărire a comport

ării

construc ţ iilor şi terenurilor inconjur ătoare, AcademicPres Publishing House, Cluj-Napoca,2005.




64

64. Ogaja C., Rizos C., Han S. (2000), Is GPS good enough for monitoring thedynamics of high-rise buildings?, 2nd Trans Tasman Surveyors Congress, Queenstown, NewZealand, 20-26 August, 2000.

65. Ogaja C. (2004), Multisource data analysis for geoscience applications,International. Computers & Geosciences. Elsevier Ltd., 493-499.

66. Onose D. , Urmărirea comport ării construc ţ iilor – note de curs.

67. Papo H. and A. Perelmuter (1982), Deformations as reflected in the kinematics of a network of points, FIG Third International Symposium on Deformation Measurements,Budapest.

68. Petzer H. , Analyse von Deformationsmessungen Internationaler Kongress der Vermessungsingenieure, Weisbaden 1971.

69. Park K.-T., Kim S.-H., Park H.-S., Lee, K.-W. (2005), The determination of bridge displacement using measured acceleration, Engineering Structures 27 (2005) 371– 378, Elsevier Ltd.

70. Priestley M.,B. (1981), Spectral analysis and time series,Academic Press.

71. Psimoulis P., Pythaorouli S., Karambalis D., Stiros, S. (2008), Potential of Global Positioning System (GPS) to measure frequencies of oscillations of engineering structures,Journal of Sound and Vibration 318, Elsevier Ltd., 606–623.

72. Rus, T. , Re ţ ele geodezice de sprijin - curs postuniversitar, modulul "Proiectareaşi efectuarea măsur ătorilor geodezice, Conspress Publishing House, Bucharest, 2004.

73. R ădulescu G.M.T., R ădulescu C.M., R ădulescu A.T.G.M. (2005), Metode actualede monitorizare a execu ţ iei şi urmărirea comport ării în timp a structurilor înalte, Revista deCadastru, Nr.5, UAB.

74. Roberts G.W., Meng X., Dodson A.H., Cosser E. (2002a), Multipath mitigation for bridge deformation monitoring ,Journal of Global Positioning Systems (2002) Vol. 1, No.1: 25-33.

75. Rus T. (2008),Tehnologii geodezice spa ţ iale, Note de curs, Facultatea deGeodezie, UTCB.

76. Szostak-Chrzanowskii A., Chrzanowskii A., Massiera M. - Behavior of Large Earth Dam Combining Monitoring and Finite Element Results.

77. Schneider, D. (1982), The complex strain approximation in space and in timeapplied to the kinematic analysis of relative horizontal crustal movement , Ph.D.

Dissertation, Department of Surveying Engineering, University of New Brunswick,Fredericton, Canada.

78. Secord J. (1984), Implementation of a generalized method for the analysis of deformation surveys, M.ScJE. thesis, Department of Surveying Engineering, University of

New Brunswick, Fredericton, Canada.

79. Szostak-Chrzanowski A., A. Chrzanowski, and S.L.Kuang, 1993, Propagation of random errors in Finite Element Analyses, Proceedings of the First Canadian Symposiumon Numerical Modelling Applications in Mining and Geomechanics , ed. H.B. Mitri,Montreal, Canada, McGill University, pp. 297-307.

80. Setan H., Som Z.A.M., Idris K.M. (2003), Deformation detection of lightweight concrete block using geodetic and non-geodetic methods, Proceedings, 11th FIG Symposium




on Deformation Measurements, Santorini, Greece.

81. Shu K.K. (2005), High rise building movement monitoring using RTK-GPS (Case study: Menara Sarawak Enterprise),. Master of science thesis, Faculty of Geoinformation Science and Engineering, Universiti Teknologi Malaysia.

82. Szostak-Chrzanowski A., Chrzanowski A., Deng N., Bazanowski M. (2008), Design and analysis of multi-sensor deformation detection systems”, 13th FIG Symposiumon Deformation Measurement and Analysis. 4th IAG Symposium on Geodesy for Geotechnical and Structural Engineering. Lisbon, Portugal, 2008 .

83. Teunissen P.J.G., Simons D.G., Tiberius C.C.J.M. (2009), Probability and observation theory – lectures notes AE2E01, TU Delft .

84. Theiss A., Yen D.C., Ku C.-Y. (2005, Global Positioning Systems: an analysis of applications, current development and future implementations,Computer Standards &Interfaces 27, Elsevier Ltd., 89–100.

85. Van Mierlo J. (1978), A testing procedure for analysing geodetic deformatiom

measurements, Proceedings, Second International Symposium on DeformationMeasurements by Geodetic Methods, Bonn.

86. Welsch W. (1983), On the capability of finite element strain analysis as applied to deformation investigations, FIG XVII International Congress, Sofia, Paper No. 608.5.

87. Wan Aziz W.A., Zulkarnaini M.A., Shu K.K. (2005a), The Deformat ıon Study of High Building Using RTK-GPS , From Pharaohs to Geoinformatics, FIG Working Week 2005 and GSDI-8 Cairo, Egypt.

88. Wang H., Li A., Li J. (2010), Progressive finite element model calibration of along-span suspension bridge based on ambient vibration and static measurements ,

Engineering Structures 32, Elsevier Ltd., 2546-2556.89. Welsch W., Heunecke O., Kuhlmann H. (2000), Auswertung geodätischer

Überwachungsmessungen’’, Wichmann.

90. Yigit C.O., Inal C., Yetkin M. (2008) , Monitoring of tall building’s dynamicbehaviour using precision inclination sensors,13th FIG Symposium on DeformationMeasurement and Analysis. 4th IAG Symposium on Geodesy for Geotechnical and StructuralEngineering. Lisbon, Portugal, 2008.

91. Yigit C.O. (2010), Analysis Of Wind-Induced Response Of Tall Reinforced Concrete Building Based On Data Collected By GPS And Precise Inclination Sensor ,FIGCongress 2010, Facing the Challenges – Building the Capacity, Sydney, Australia, 11-16April 2010.

92. Zienkiewicz O.C. and R.L. Taylor, 1989, The Finite Element Method , 4thed.,McGraw Hill, London,Toronto.

93. ZEISKE K.(2001): Current status of the ISO Standardization of AccuracyDetermination , Procedures of Surveying Instruments Proceedings FIG WW Seoul

Metode geodezice de urmarire a comportarii in situ a constructiilor - Gresita Constantin

Documents

Transcript of Metode geodezice de urmarire a comportarii in situ a constructiilor - Gresita Constantin