METODE DE RECOLTARE A SANGELUI SI A PRDUSELOR BIOLOGICE (1).ppt

7/23/2019 METODE DE RECOLTARE A SANGELUI SI A PRDUSELOR BIOLOGICE (1).ppt

1/216

METODE DE RECOLTARE AMETODE DE RECOLTARE ASANGELUI SI ASANGELUI SI A

PRDUSELOR BIOLOGICEPRDUSELOR BIOLOGICE


2/216

ROLUL PROPRIU I

OLUL PROPRIU I

DELEGAT AL ASISTENTEI

ELEGAT AL ASISTENTEI

IN PREGTIREAN PREGTIREA

BOLNAVULUI PENTRU

OLNAVULUI PENTRU

RECOLTAREA DE PRODUSE

ECOLTAREA DE PRODUSE


3/216


4/216

$uletinul de analiz se completeaz cunumele%prenumele "olnavului%sec&ia 'inumrul salonului%natura

produsului%analiza cerut%datarecoltrii%numele celui care a recoltat. Pentru anumite eaminri ( serologice) se

mai completeaz seul% vrsta%dispensarulmedical 'i *ntreprinderea unde lucreaz.

#tichetarea produselor se face prinscrierea unor etichete cu datele "olnavului

care se lipesc pe recipientele respective.


5/216

n produs neetichetat nu poate fi utilizat pentru analiz. +ecoltarea unor produse *n condi&ii sterile urmre'te ca

produsul recoltat s nu fie suprainfectat- introducerea *nprodus a unor germeni introdu'i din afar.

,uprainfectarea produsului se poate face cu germenistrini proveni&i de la "olnavi% de la asistent% din aer saudin instrumentarul folosit.

sistenta va transporta produsele recoltate astfel *nctele s aung la la"orator ct mai repede 'i-n starea *ncare au fost *n organism.

,e trimit imediat pentru a evita alterarea. !nd se transport de la un spital la altul sau dintr-o

localitate *n alta%se am"aleaz astfel *nct s nu sesparg% s nu se deterioreze.

ceea'i gri o va avea asistenta 'i pentru transportul depe sec&ie la la"orator.


6/216

Cateteri"area #e$a%

ateteri"area #e$a%

Abordul venos periferic

Punc&ia venoas periferic este o manoperelementar pe care orice asistent medicaltre"uie s 'i-o *nsu'easc.

"ordul venos periferic poate s ai" douscopuri:

recoltarea de snge;administrarea de medicamente sau solu&ii

perfuza"ile.


7/216

!nd este necesar un a"ord venos de scurtdurat (recoltarea de snge)% acesta se poaterealiza cu autorul unui ac dup care acul esteretras.

/ac este necesar un a"ord venos mai

*ndelungat acesta se va realiza prin montareaunui cateter venos periferic (!0P): canul deplastic cu mandren metalic care va fi retras dupptrunderea *n ven% rmnnd pe loc doar

canula de plastic% canul care poate fi men&inutchiar 'i 1-2 zile *n anumite condi&ii (*n func&ie decalitatea canulei: P0!% teflon% poliuretan) (Fig.3).


8/216

Fig.1. !ateterul venos periferic (!0P)


9/216

!0P pot fi de diferite dimensiuni eistnd uncod de culoare *n func&ie de grosimeacateterului. /imensiunea canulei careurmeaz a fi montat va fi corespunztoarecali"rului venei.

!el mai frecvent a"ord este la nivelulmem"relor superioare. "ordul la nivelulmem"relor inferioare este utilizat *n special lacopil 'i mai rar la adult datorit riscului detrom"ofle"it


10/216

n a"ord deloc de negliat 'i etrem de util *nurgen& cnd nu se reu'e'te canularea venelor

de la nivelul mem"relor este cel de la nivelulvenei ugulare eterne. Pozi&ia 4rendelen"urgcrescnd presiunea venoas *n teritoriul cavsuperior permite o mai "un vizualizare a

venelor ugulare eterne (ugularele devinturgescente). 5a nou-nscut a"ordul venos periferic se poate

face u'or la nivelul venelor epicraniene. /e

asemenea *n urgen& a"ordul intraosos la nivelulti"iei poate fi folosit pentru resuscitare volemicpn la montarea unui !0P.


11/216

a. Materiale necesarepentru punc&iavenoas periferic:

tampoane sterile cu alcool sanitar; garou; ac de punc&ie sau !0P% sterile%

vacutainer% ace venoect; "enzi adezive pentru fiarea canulei.


12/216

". Tehnica punciei venoase periferice pacientul va fi pozi&ionat *n decu"it dorsal; asistentul va fi echipat cu mnu'i sterile; mem"rul ce urmeaz a fi punc&ionat va fi

pozi&ionat decliv (gravita&ia va accentua stazavenoas);

se aplic garoul aproape de locul punc&iei. Plasarea garoului la distan& face ca patul

venos *n care se adun sngele s fie maimare 'i implicit venele care urmeaz a fipunc&ionate vor fi mai pu&in umplute.

6aroul va fi strns *n a'a fel *nct va fi*ntrerupt doar circula&ia venoas nu 'i ceaarterial (oprirea circula&iei arteriale va facedificil umplerea venoas).


13/216

dup plasarea garoului pacientul este rugat s*nchid 'i s deschid pumnul de mai multe oriceea ce va duce la cre'terea fluului sanguin *n

mem"rul respectiv cu o mai "un vizualizare avenelor;se identific vena ce urmeaz a fi punc&ionat;se dezinfecteaz zona pe o suprafa& larg cu

alcool;se fieaz pielea su" nivelul locului de punc&iecu policele minii stngi;

se ia acul sau !0P *n mna dreapt fr aatinge cu mna sau cu o"iectele din ur zonacare urmeaz a fi introdus *n ven. ,eptrunde prin piele la un unghi de 37o-38o pn

*n ven dup care *naintm cu acul sau !0P de-a lungul venei (Fig.1);


14/216

Fig.2. 4ehnica montrii!0P


15/216

*n cazul *n care montm un !0P pentru a evitastrpungerea vasului dup ce vrful !0P a

auns intravascular% fapt marcat de apari&ia uneipicturi de snge la captul transparent almandrenului% acesta va fi men&inut pe loc

*mpingndu-se *n continuare *n ven doar

canula de plastic prin culisare pe mandren./up ce canula de plastic a fost introdus *ntotalitate intravenos% mandrenul metalic va firetras cu o mn% *n timp ce mna cealalt vacomprima vena pe canul pentru a evitaetravazarea de snge ;va fi montat vacutainerulcu ac venoect sau o seringa


16/216

se continu aspirarea sngelui *n sering(sau inepru"eta) pn se etrage cantitatea de sngenecesar;

se desface garoul 'i "olnavul deschide pumnul;

se aplic un tampon de vat uscat peste loculunde este acul 'i se retrage acul printr-omi'care rapid;

se dezinfecteaz locul punc&iei cu un tampon cu

alcool sau tinctur de iod care va fi men&inut la"olnav timp de 8-37 minute% pentru hemostaz;se scoate acul de la sering 'i sngele recoltat

se gole'te *n recipientul pregtit;

splare pe mini cu ap curent 'i spun.


17/216

Fiarea !0P se va facecu "enzi adezive deleucoplast pe care se va

nota data 'i ora la carea fost montat canula(Fig.2).(in conditiile incare urmeaza sa fiemontata o perfuzie sausa se administrezemedicamente).

Fig.3.Fiarea !0P


18/216

&gri'irea ($!a#u!ui )up&gri'irea ($!a#u!ui )upte*icate*ica

reorganizarea locului de munc 'ipregtirea sngelui recoltat pentrula"oratore

9ntre&inerea unui cateter venos periferic:

- zona *n care este montat cateterul va fifrecvent inspectat pentru a o"servaeventual apari&ia inflama&iei (fle"ita) carenecesit etragerea imediat a cateterului


19/216

Atentie!:- eista analize care necesita o perioada mailunga de inanitie (chiar si 31 ore sau mai mult)

sau o perioada varia"ila de dieta. cest lucru neva fi comunicat de medicul trimitator saupersonalul la"oratorului. # "ine ca atunci cnd nise recomanda anumite analize sau dorim din

proprie initiativa sa le facem% sa nu uitam sa*ntre"am medicul trimitator sau personalulla"oratorului unde ne adresam% despre conditiilecare tre"uiesc *ndeplinite *nainte de recoltare.


20/216

E,-E,- (i!atu! !ipi)ici!atu! ! ipi)ic ..

pregatire paciet/

regatire paciet/

pacientul tre"uie sa respecte o dietaneschim"ata timp de 2 saptamni *nainte derecoltare;

sa ai"a o greutate corporala sta"ila; sa nu mannce 31-3 ore *nainte de recoltare

(poate sa "ea apa si cafea neagra fara

zahar); se recomanda a"stinenta de la alcool timp 1de ore *nainte de recoltare.


21/216

eista o serie de medicamente care ne potmodifica analizele medicale. /e aceea% tre"uiesa *ntre"am medicul care ne trimite la analizedaca tre"uie sa *ntrerupem medicatia sau dacatre"uie doar sa comunicam personalului

la"oratorului ce fel de tratament urmam. #istaanumite teste care se fac dupa administrareaunor su"stante sau medicamente cum ar fi:testul de toleranta la glucoza (hiperglicemia

provocata) care se face dupa administrarea deglucoza sau testele *n dinamica (de stimularesau inhi"are) pentru diferiti hormoni.


22/216

RECOLTAREA CURECOLTAREA CUVACUTAINERVACUTAINER

#pru"ete cu dop 56 ?F?4.o !ontine autocoagulant (#./.4..)

#pru"ete cu dop @#6+o ,e recolteaza 0.,.>.o !ontine coagulant (citrat de @a 2%AB)

#pru"ete cu dop +=,

o @u contine anticoagulanto ,e recolteaza analie de "io-chimie (e: uree% creatinina% acid

uric)


23/216

#pru"ete cu dop $5#o ,e recolteaza Fi"rinogen.

o !ontine anticoagulant (citrat de @a2%AB).

#pru"ete cu dop 6+Io ,e recolteaza 6licemie.o !ontine anticoagulant (florura de @a).


24/216

Sage

age

!e

e

#ste lichidulrosu% vascos%

care circula lanivelularterelor si

venelor su"actiuneapompeicardiace.


25/216

,istemul vascular con&ine la om ca. 7 - A7 ml desnge pe Cilogram% deci la o greutate corporalnormal a unui om va fi de cca. 8 - D litri de snge%"r"a&ii au cam. cu 3 litru mai mult snge ca femeile.

Foto pe fond *ntunecatsnge omenesc% mrit de3777 de ori
http://wapedia.mobi/ro/Dunkelfeldmikroskopiehttp://wapedia.mobi/ro/Dunkelfeldmikroskopie


26/216

#lementele celulare ale sngeluisunt:

a. eritrocitele". leucocitele

c. trom"ocitele. Prezint varia&ii de numr 'i form *n

func&ie de specie.


27/216

/e la stnga la dreapta: glo"ul ro'iede snge% trom"ocit% limfocit

(glo"ul al" de snge)


28/216

C$0p$"itie

$0p$"itie

0olumul sangvin este constituit din :- celule% in proportie de 87B : eritrocite

denumite si hematii sau glo"ule rosii;leucocite sau glo"ule al"e; trom"ocite sauplachete)

-Plasma.


29/216

9n dreapta - snge proasptrecoltat.

9n stnga - snge recoltat pe

anticoagulant (#/4) 'i lsat ssedimenteze. ,e o"servsepararea de plasm aelementelor celulare% care ausedimentat la fundul epru"etei.

Plasma este lichidul transparent'i u'or gl"ui aflat deasupra.


30/216

#ritrocitelecontin% in principal% hemoglo"ina% pigmentul al caruirol fundamental este de a transporta oigenul de la nivelulplamanilor spre tesuturi

5eucocitele cuprind :

- polinuclearele neutrofile si monocitele;- limfocitele;- polinuclearele eozinofile;- polinuclearele "azofile;

Placheteleoaca un rol esential% impreuna cu factorii coagularii%in formarea cheagului sangvin si deci in hemostaza (oprireahemoragiilor).

Plasmaeste un lichid gal"en-pai% compus din E8B apa usorsarata (EB) si numeroase alte elemente in cantitate varia"ila%

intre care elemente nutritive% deseuri si proteine.


31/216

E!e0ete!e figurate a!e

!e0ete!e figurate a!e

%age!ui

age!ui >ematii (glo"ule rosii):

- valori normale: .777.777 D.177.777G mm2% in functie de se- cresc in: poliglo"ulie- scad in: anemie

5eucocite (glo"ule al"e):- valori normale: .777-37.777Gmm2- cresc in: stare infectioasa% hemopatie maligna- scad in: infectii virale% hemopatie% chimioterapie

Formula leucocitara:

Polinucleare - @eutrofile:- valori normale: 377-877Gmm2- cresc in: Infectie "acteriana% inflamatie% ta"agism% unele medicamente%hemopatie- scad in: etnie africana% infectie virala% toicitate medicamentoasa%hemopatie


32/216

,ngele este compus din elemente celulare(ca. B) 'iplasm (ca. 88 B)% care con&ine (E7 B ap)% proteine%sruri minerale'i su"stan&e cu molecule mici camonozaharide% hormoni% gazedizolvate% 'i su"stan&enutritive (glucide% lipide% vitamine)% mai con&in produse decata"olism destinate ecre&iei (rinichi) ca ureee% aciduric% hipuric. 0aloarea p>-ului sanguin fiind % care prindiferite procese tampon va fi men&inut constant% evitnd

fenomenele duntoare organismului de acidozsaualcaloz.!uloarea ro'ie a sngelui este datorat pigmentului (cufier) hemoglo"indin eritrocite care *ncrcate cu oigenau o culoare mai deschis.
http://wapedia.mobi/ro/Celulahttp://wapedia.mobi/ro/Ap%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Proteinehttp://wapedia.mobi/ro/S%C4%83ruri_mineralehttp://wapedia.mobi/ro/Monozaharidhttp://wapedia.mobi/ro/Hormonhttp://wapedia.mobi/ro/Gazhttp://wapedia.mobi/ro/Glucidehttp://wapedia.mobi/ro/Lipidehttp://wapedia.mobi/ro/Vitaminehttp://wapedia.mobi/ro/Rinichihttp://wapedia.mobi/ro/Acidoz%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Alcaloz%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Fierhttp://wapedia.mobi/ro/Hemoglobin%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Hemoglobin%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Fierhttp://wapedia.mobi/ro/Alcaloz%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Acidoz%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Rinichihttp://wapedia.mobi/ro/Vitaminehttp://wapedia.mobi/ro/Lipidehttp://wapedia.mobi/ro/Glucidehttp://wapedia.mobi/ro/Gazhttp://wapedia.mobi/ro/Hormonhttp://wapedia.mobi/ro/Monozaharidhttp://wapedia.mobi/ro/S%C4%83ruri_mineralehttp://wapedia.mobi/ro/Proteinehttp://wapedia.mobi/ro/Ap%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Celula


33/216

P!a%0aP!a%0a

Plasma sanguin reprezint aproimativ 88-D7B din snge 'ieste format din aproimativ E7B ap% 3B su"stan&e anorganice(sruri minerale care con&in ioni dintre care mai importan&i sunt ceide sodiu@a% clor% !l% potasiu% H% magneziu%


34/216

,erul con&ine E3 B ap% factori decre'tere care nu sunt prezen&i *n

plasm% B "iliru"ineproteine% restulsunt electroli&i 'i hormoni% culoareagal"en a serului se datoreaz

"iliru"inei datoreaz "iliru"inei.


35/216

E!e0ete ce!u!are )iE!e0ete ce!u!are )i%age!e u0a%age!e u0a

enuire "u#rul pe $l %3& de s'nge

(ritrocite %8-8%7 mil. la femei8%7-8%8 mil. la "r"a&i

)eucocite D.777-A.777Granulocite:

@eutrofile 1.877-.877

#ozinofile 7-77

$azofile 37-377Limfocite 3.877-2.877

Monocite 177-A77

Trobocite 277.777


36/216

#ozinofile:- valori normale: 7-877Gmm2- cresc in: alergie% parazitoza

$azofile:- valori normale: 7-177Gmm2


37/216

Aa!i"a %age!ui

a!i"a %age!ui ,angele este recoltat dintr-o vena a plicii cotului cu autorul unei seringi

dupa ce s-a aplicat un garou deasupra punctului de punctionare. In anumitecazuri% cand sunt suficiente cateva picaturi de sange% acestea suntprelevate din varful degetului.

(*aenele heatologice%dintre care cele mai importante sunt:

- hemograma- testele de coagulare (timpul de sangerare% timpul de coagulare% nivelulprotrom"inei% timpul de cefalina activata% numaratoarea plachetelor)

(*aenele biochiicestudiaza diferitele su"stante chimice ale plasmei(sodiu% uree% vitamine etc.). Proteinele serului sangvin pot fi studiate prinelectroforeza protidelor.

(*aenele icrobiologicesi indeose"i hemocultura% constau in cautareain sange a diferitelor microorganisme (antigene% "acterii% ciupercimicroscopice% virusuri)% precum si a anticorpilor care s-au format impotrivalor.


38/216

Ga!erie )e i0agiiGa!erie )e i0agii

#ritrocite
http://wapedia.mobi/ro/Eritrocithttp://wapedia.mobi/ro/Eritrocit


39/216

6ranulocit neutrofil
http://wapedia.mobi/ro/Granulocit_neutrofilhttp://wapedia.mobi/ro/Granulocit_neutrofilhttp://wapedia.mobi/ro/Granulocit_neutrofilhttp://wapedia.mobi/ro/Granulocit_neutrofil


40/216

6ranulocit eozinofil
http://wapedia.mobi/ro/Granulocit_eozinofilhttp://wapedia.mobi/ro/Granulocit_eozinofilhttp://wapedia.mobi/ro/Granulocit_eozinofilhttp://wapedia.mobi/ro/Granulocit_eozinofil


41/216

6ranulocit "az

ofil
http://wapedia.mobi/ro/Granulocit_bazofilhttp://wapedia.mobi/ro/Granulocit_bazofilhttp://wapedia.mobi/ro/Granulocit_bazofilhttp://wapedia.mobi/ro/Granulocit_bazofil


42/216

E!e0ete 0iera!e1

!e0ete 0iera!e1

e!ectr$!iti

!ectr$!iti ,=/I - natremie: 2%37-2%8gGl sau 328-387mmolGl; scade in

hiperhidratare% tratament diuretic; creste in deshidratare

P=4,I - Haliemie: 32D-3EDmgGl sau 2%8-8mmolGl; scade in diaree%sindrom !onn% tratament diuretic; creste in insuficienta renala

!5!I - calcemie: ED-37mgGl sau 1%-1%D mmolGl; scade in deficit devitamina / (rahitism); creste in hiperparatiroidie% cancer osos% mielom


43/216

G!uci)e %i !ipi)e

!uci)e %i !ipi)e

65!=L - glicemie: 7%A-3%1gGl sau %-D% mmolGl;scade in coma hipoglicemica% post% insuficientasuprarenala; creste in dia"et% >ipercorticism

4+I65I!#+I/# - trigliceridemie: 7%8-3% gGl sau 7%D-3%8 mmolGl; scade in insuficioenta hepatica%malnutritie; creste in dia"et% eces alimentar% factorigenetici

!=5#,4#+=5 !olesterolemie: 1-1%8 gGl sau 8%1-D%8 mmolGl; scade in hipertiroidie% malnutritie; crestein hipotiroidie si factori genetici


44/216

E"i0e

"i0e

4+@,


45/216

Pr$ti)e %i a!ti

r$ti)e %i a!ti

c$%titueti a"$tati

$%titueti a"$tati !I/ +I! uricemie: 17-7 mgGl sau 317-17molGl; scade in hepatita acuta; creste

in insuficienta renala

$I5I+$I@ !=@O64: su" 1%2 mgGl sau su" molGl; scaderea fara cauzasemnificativa; creste in hepatita% o"structie "iliara

$I5I+$I@ 5I$#+: 1-37 mgGl sau 2%-3molGl; scade fara cauza semnificativa;creste in hemoliza

!+#4I@I@ creatinemie: -32%D mg sau 2%-3mol; scade in caseie; creste ininsuficienta renala

FI$+I@=6#@ fi"rinemie: 1-%8 gGl; scade in insuficienta hepatica; creste in stareinflamatorie

P+=4#I@# 4=45# protidemie: D7-A7 gGl; scade in malnutritie% sindrom nefrotic%insuficienta hepatica; creste in deshidratare% soc- l"umina al"uminemie: 22-EgGl; scade in malnutritie; creste in deshidratare% starede soc


46/216

6lo"uline totale - glo"ulinemie 17-1gGl; scade inhipogamaglo"ulinemie; creste in ciroza% mielom% starede soc din care:

3. alfa 3-glo"uline: 1-gGl; scade in sindrom nefrotic; crestein infectii

1. alfa 1-glo"uline: 2-gGl; scade fara cauza semnificativa;creste in stare inflamatorie

2. "eta-glo"uline: 8-37gGl; scade fara cauza semnificativa;creste in ciroza

. gama-glo"uline: D-31gGl; scade in deficit imun; creste inciroza% mielom% stare inflamatorie

+## uremie: 7%18-7%8gGl; scade in insuficientahepatica; creste in insuficienta renala.0alori pentru "ar"atul adult% pe nemancate% aceste cifrepot varia usor de la un la"orator la altul% mmol milimol%Gmol micromol% .I. unitate internationala


47/216

Pat$!$gie

at$!$gie

Fiecare dintre componentele sangelui poate prezentadiferite anomalii:

$olile care afecteaza hematiile pot rezulta din deficitenutritionale sau prin mal"sor"tie% in principal in fier(anemie feripriva)% acid folic (anemie megalo"lastica) sivitamina $ 31 ("oala $iermer)% ori anomalii genetice(talasemie si drepanocitoza% de eemplu). #le mai potdecurge inca din mutatii do"andite care duc la proliferareanormala (poliglo"ulie) sau la infectii parazitare (distrugere

a glo"ulelor rosii in caz de paludism% de eemplu).


48/216

$olile care afecteaza leucocitelesunt inaintde toate leucemiile% afectiuni maligne alemaduvei osoase care antreneaza o

producere de glo"ule al"e anormale sidistrugerea maduvei sanatoase. /e altfel%"olile infectioase ale sangelui pot fifavorizate de o lipsa de polinucleare

neutrofile si de monocite (infectii "acterienesau de un deficit de limfocite (infectii viralesi micozice)


49/216

$olile cu rasunet asupra compozitiei plasmei rezultadin anomaliile sintezei sau din cata"olismul

componentelor genetice ale acesteia (in particularanomalii ale factorilor de coagulare% responsa"ili dehemofilie) sau sunt do"anditi (sinteza uneiimunoglo"uline anormale% responsa"ila de mielomulmultiplu sau de "oala lui Maldenstrom). fectiunile

cu rasunetul cel mai mare asupra compozitieiplasmei sunt cele ale ficatului (ciroza) si alerinichiului (sindromul nefrotic al dia"etului). stfel%micsorarea producerii de al"umina de catre ficatsau pierderea ecesiva de al"umina prin rinichi potantrena o carenta in al"umina asociata cu edeme;insuficienta renala functionala creste nivelul deuree% de creatinina si al potasiului in plasma.


50/216

Produsele recoltate pentru analiza de la"oratorconstituie materialul de analizat. #le pot fiproduse normale sau patologice. Pentrurecoltarea acestor produse provenite de laindivid e nevoie s se respecte o serie de reguli'i condi&ii de recoltare. #amenul de la"oratoreprim *n ceea ce prive'temorfologia%fizionomia 'i "iochimia acestuia.

#amenele de la"orator efectuate produselor"iologice ( normale) 'i patologice% completeazsimptomatologia "olii cu elemente o"iective%reflectnd modificrile aprute *n organism.


51/216

nalizele de la"orator pot confirma sauinfirma diagnosticul clinic.

- reflect evolu&ia "olii- reflect eficien&a tratamentului

- confirm vindecarea

- semnaleaz apari&ia unor complica&ii


52/216

/e asemenea% eaminrile de la"orator permitdepistarea unor cazuri de "oli infec&ioaseprecum 'i persoanele purttoare de germenipatogeni%ele avnd rol *n profilaia "olilorcontagioase.

tilitatea 'i o"iectivitatea rezultateloreamenelor de la"orator depind de modul cumse efectueaz eamenul de la"orator. /upmodul de efectuare a analizelor intr *n sarcinapersonalului de la"orator% recoltarea produseloreste efectuat de asistenta medical% *nmaoritatea situa&iilor.


53/216

Pentru a se realiza *n condi&ii optimerecoltarea% asistenta tre"uie s respecteurmtoarele norme:

3. =rarul recoltrii1. #fectuarea pregtirii psihice 'i fizice a

"olnavului2. Pregtirea instrumentarului 'i a materialului

necesar pentru recoltare.. 4ehnica recoltrii propriu-zise8. !ompletarea "uletinului de trimitere la la"orator

'i etichetarea produsului recoltatD. Pstrarea 'i transportarea produsului recoltat


54/216

2-2- 3e0at$critu!e0at$critu!

+eprezinta masa de hematii (glo"ule rosii) dintr-un anumitvolum de sange. Procedeul consta in recoltarea sangeluidintr-o vena% apoi acesta se com"ina cu o su"stantaantiocoagulanta si se repartizeaza intr-un tu" de sticla

foarte ingust% care se centrifugheaza puternic la ocentrifuga. In urma acestei operatii se o"serva separareasangelui in stratul superior (plasma) si stratul inferior%format din glo"ule rosii% care constituie hematocritul.

>ematocritul se poate definica fiind volumul stratului deglo"ule rosii (in procente) fatade volumul total al sangeluldin tu"ul de sticla.
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/sange_8207.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/fata_6012.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/fata_6012.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/sange_8207.html


55/216

+alori norale alehematocritului:

- la "ar"ati 7-AB- la femei 2D-1B

- la copii 1-38 ani 2D-2EB.


56/216

,resterea heatocritului se intalneste rar%cand se pierde multa apa din corp printranspiratie% prin fe"ra% prin varsaturi (deshidratare) precum si in "oalacare se

caracterizeaza prin cresterea eagerata anumarului de glo"ule rosii (poliglo"ulie).

caderea heatocritului se o"serva in anemii%

in pierderea de sange sau cand se consumamulte lichide inainte de recoltarea sangelui.>ematocritul% alaturi de numaratoarea glo"ulelorrosii si de dozarea hemoglo"inei% auta lapunerea unui diagnosticmai precis de anemie.
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/transpiratie_7880.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/febra_3098.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/deshidratare_2951.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/poliglobulie_4477.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/anemie_2319.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/anemie_2319.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/poliglobulie_4477.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/deshidratare_2951.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/febra_3098.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/transpiratie_7880.html


57/216

4-4- 3e0$g!$(iae0$g!$(ia

!uloarea rosie a sangelui% respectiv a glo"ulelor rosii este datade o su"stanta chimica care contine un pigmentpe "aza de fier%numit hemoglo"ina. ceasta su"stanta are capacitatea de a fiaoigenul din aer la nivelul plamanilor% pe care apoi de a-ltransporta in tot organismul% la celule.

caderea cantitatii de heoglobina indica o anemie si acestfapt se datoreaza fie reducerii continutului glo"ulelor rosii inhemoglo"ina% fie scaderii numarului de glo"ule rosii. ,untoameni cu un numar aproape normal de glo"ule rosii% dar

acestea contin hemoglo"ina putina% situatie care se intalneste inasa-zisele anemii hipocrome. #ista si cazuri de anemiihipercrome% in care cu toate ca sangele contine hemoglo"ina inlimitele normale% anemia se datoreaza scaderii numarului deglo"ule rosii (hematii). >emoglo"inase eprima fie in procente

la 377 ml sange% fie in grame la 377 ml sange.
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/pigment_4444.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/fier_6064.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/hemoglobina_6282.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/hemoglobina_6282.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/hemoglobina_6282.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/hemoglobina_6282.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/fier_6064.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/pigment_4444.html


58/216

+alori norale ale hemoglo"inei:- la "ar"ati 32-3D g la 377 ml sange

- la femei 33-38 g la 377 ml sange.

55


59/216

5-5- Nu0arat$areau0arat$area*e0atii!$r 6eritr$cite!$r7

e0atii!$r 6eritr$cite!$r7

6lo"ulele rosii pot fi numarate la microscop. Pentruaceasta este nevoie de o picatura de sange recoltatade la un deget sau din vena. @umaratoarea se facepe un volum foarte mic de sange% iar rezultatul se

raporteaza la 3 mm cu" de sange.

+alori norale ale numarului de glo"ule rosii:- "ar"ati %1-8%D milioane pe 3 mm cu"- femei 2%-%E milioane pe 3 mm cu"- copii (3-8 ani) %8-%A milioane pe 3 mm cu".
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/microscop_6823.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/microscop_6823.html


60/216

= scadere su" milioane de eritrocite la "ar"ati si 2%8milioane la femei indica o anemie% care tre"uie tratata.

nemiile suntproduse de numeroase caue: pierderimari de sange (hemoragii)% "oli infectioase acute si

cronice% "oli produse de paraziti% intoicatii cu diferitesu"stante chimice% lipsa de fier si de vitamine%su"alimentatie etc.

,resterea numarului de glo"ule rosii peste8%8-Dmilioane pe 3 mm cu" se intalneste in pierderile mari deapa (deshidratare) si in poliglo"ulie (eritrocitoza)% "oalarara.

88
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/peste_7154.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/peste_7154.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/sunt_7759.html


61/216

8-8- Nu0arat$areau0arat$areag!$(u!e!$r a!(e

!$(u!e!$r a!(e

4ehnica de numarare a glo"ulelor al"e(leucocite) este similara ca si in cazulglo"ulelor rosii% dar numarul leucocitelor

din sangele uman este mult mai mic.

+alori norale ale numarului de glo"ule

al"e:- la adulti 777-A777 pe 3 mm cu"- la copii (3-D ani) 777-3777 pe 3 mmcu".


62/216

n numar crescutde leucocite (leucocitoza) seintalneste in infectiile acute cu micro"i sau paraziti% ininfectiile cronice si in general in toate "olile insotite de

fe"ra. 5eucocitoza este un miloc natural de aparare aorganismului deoarece prin mo"ilizarea unui numarmare de leucocite care au rolul de a ucide si fagocitamicroorganismele patogene% organismul lupta impotrivainfectiilor. n numar foarte crescutde leucocite peste17.777Gmm cu" se intalneste atat in ale "olile sangeluicat si in infectii deose"it de grave% peritonite% septicemii%etc.

cadereanumarului de leucocite su" 2777Gmm cu" se

intalneste in unele infectii cu virusuri% in anemii%organisme tarate fara capacitatea de a mai luptaimpotriva infectiilor% in im"olnavirea maduvei osoase structura responsa"ila cu producerea acestora.
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/leucocitoza_3975.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/leucocitoza_3975.html


63/216

9-9- :$r0u!a !euc$citara$r0u!a !euc$citara

6lo"ulele al"e din sange nu sunt toate lafel fiind foarte variate ca forma% structura sifunctii. /upa modul in care ele secoloreaza cu colorantii s-au descris maimulte tipuri de glo"ule al"e% fiecare avandun anumit rol in organismsi o semnificatie.In cele ce urmeaza vom descrie numaipatru tipuri de leucocite% dintre cele maiimportante% care se eprima in procente.

;;
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/organism_4328.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/organism_4328.html


64/216

;-;- P$!iuc!eare!e %au$!iuc!eare!e %augrau!$cite!e eutr$fi!e

rau!$cite!e eutr$fi!e +eprezinta procentul cel mai mare de leucocite din

sange.

,resterea numarului de neutrofile se intalneste in "olile

infectioase acute% de o"icei atunci cand creste sinumarul de leucocite.

cadereaprocentului de neutrofile se produce in "olile

infectioase cronice. #ste o scadere relativa princresterea procentului altor tipuri de leucocite.


65/216


66/216

=-=- $$cite!e$$cite!e


67/216

>->- Li0f$cite!ei0f$cite!e

5imfocitele in procent mare se intalnescin "olile cronice% in "olile virale si "olile

de sange.

caderearelativa a limfocitelor are loc

in "olile care cresc numarul degranulocite neutrofile.

2?2?


68/216

2?-2?- Nu0arat$areau0arat$areatr$0($cite!$r

r$0($cite!$r

Trobocitelecele mai mici elemente solideale sangelui% au rolul important de a producecoagularea (inchegarea) sangelui. In caz de

hemoragie% prin leziuni ale vaselor sanguine%trom"ocitele se aduna in gramezi si contri"uie%pe langa alte mecanisme la formarea cheaguluisi inchiderea ranii si deci la oprirea hemoragiei.+alori norale ale trom"ocitelor: 387 777-277777Gmm3.
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/hemoragie_3293.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/hemoragie_3293.html


69/216

cadereatrom"ocitelor su" A7 777- 377 777 pe3 mm cu" predispune la sangerearea vaselorsanguine% chiar dupa leziuni foarte mici. /e

aceea% inainte de orice operatie% se recomandanumaratoarea trom"ocitelor./in contra%cresterea numarului de trom"ocite%peste 77 777 poate predispune coagularea

accentuata a sangelui chiar in interiorul corpului%impiedicand circulatia in vase% cu producerea decheaguri% infarcte% trom"ofle"ite% accidentevasculare cere"rale% etc.

2222


70/216

22-22- Ti0pu! )ei0pu! )ec$agu!are

$agu!are

6T-C-7

6T-C-7 !lasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui incazul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale%

se determina t.c. dupa cum urmeaza: se recolteaza o picaturade sange din pulpa degetului% se pune pe o lamade sticla sise cronometreaza timpul care a trecut pana la coagulareasangelui.

+alori norale ale timpului de coagulare sunt de: A-31minute./epasirea acestui timp (4.!. crescut) arata ca% coagulareasangelui se face cu intarziere% fapt ce poate predispune lasangerari% la hemoragii.

n 4.!.scaut(su" cinci minute) indica o coagulare anormalde rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui chiain vasele sanguine% asa cum se intampla in unele infectiimicro"iene.

2424
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/coagulare_2791.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/coagulare_2791.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/lama_3827.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/lama_3827.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/coagulare_2791.html


71/216

24-24- Ti0pu! )ei0pu! )e%agerare 6T-S-7

agerare 6T-S-7 #ste o analizacare se efecteaza tot in scopul

cercetarii puterii de coagulare a sangelui. nalizanu se face pe lama% in afara corpului ci chiar peorganismul omului. !u un ac se inteapa usor

lo"ul urechii astfel incat sa iasa o picatura desange% apoi se cronometreaza timpul care trecepana cand intepaturanu mai sangereaza.

+alori norale ale timpului de sangerare: 2-minute.

Prelungirea 4.,. indica o pertur"are inmecanismul de coagulare a sangelui% cu tendintala hemoragie

2525
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/analiza_2288.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/intepatura_8004.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/intepatura_8004.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/analiza_2288.html


72/216

25-25- Ti0pu! 3$@e!! %aui0pu! 3$@e!! %auti0pu! )e reca!cifiere a

i0pu! )e reca!cifiere a

p!a%0ei!a%0ei

naliza se face cand medicul suspecteaza otul"urare in coagularea sangelui mai ales dupatratamentcu su"stante anticoagulate(trompostop% heparina% etc.). /epasirea dozei

acestor medicamente poatescadeacapacitateade coagulare a sangelui% fapt ce predispune lahemoragii. +ezultatul analizei se eprima intimpul necesar pentru coagularea plasmei% dupace i s-a adaugat o cantitate de calciu.

+alori norale ale timpului >oNell: D7-317secunde.
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/heparina_6301.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/calciu_5536.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/calciu_5536.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/heparina_6301.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/Quick__timp_al_lui__7376.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/Quick__timp_al_lui__7376.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/Quick__timp_al_lui__7376.html


73/216

28- Ti0pu!

8- Ti0pu!

uic

uic

%au

%au

ti0pu! )e pr$tr$0(ia

i0pu! )e pr$tr$0(ia

#ploreaza capacitatea de coagulare a sangelui. Intr-oepru"eta peste plasma "olnavului se adauga un reactivspecial si se cronometreaza timpul% in secunde% necesarpentru coagularea plasmei. +ezultatele se mai dau si inprocente de activitate a protrom"inei.

+alori norale ale timpului QuicC: 31-38 secunde sau A7-377B.

0alori scaute alte timpului QuicCse intalnesc innumeroase "oli ("oli de sange% "oli de ficat)% in lipsavitaminei C% dupa un tratament cu medicamenteanticoagulante% cu aspirina% salicilati% etc.
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/Quick__timp_al_lui__7376.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/Quick__timp_al_lui__7376.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/Quick__timp_al_lui__7376.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/Quick__timp_al_lui__7376.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/ficat_3124.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/ficat_3124.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/Quick__timp_al_lui__7376.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/Quick__timp_al_lui__7376.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/Quick__timp_al_lui__7376.html


74/216

In afara de analizele mentionate% in vederea sta"ilirii maiprecise a cauelorcare perturba coagularea sangelui%medicul mai poate recomanda si alte analize. 4oateaceste analize sau Rpro"e de coagulareS a sangelui sefac cand se suspecteaza diferite "oli in care coagularea

sangelui este ori prea lenta% fapt ce predispune lahemoragii% ori prea rapida% situatie care favorizeazaformarea de trom"i in vasele sanguine. /e asemenea%aceste analize se mai fac si inaintea operatiilorchirurgicale% pentru a se sta"ili daca nu eista riscul unei

hemoragii% la persoanele care prezinta sangerarirepetate din cavitatea nazala (epistais)% gingii(gingivoragii)% etc.% precum si la "olnavii su" tratament cumedicamente anticoagulante pentru a urmari efectulacestora.
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/epistaxis_3060.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/epistaxis_3060.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/sedimentare_4712.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/sedimentare_4712.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/sedimentare_4712.html


75/216

29- Vite"a )e

9- Vite"a )e

%e)i0etare

e)i0etare

a

a

*e0atii!$r %au a eritr$cite!$r

e0atii!$r %au a eritr$cite!$r

6VS37VS37 #ste o analiza simpla care se "azeaza pe proprietateaglo"ulelor rosii de a sedimenta% de a se depune intr-un tu"de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fostamestecat cu o su"stanta anticoagulanta. 0,> sedeose"este de hematocritprin faptul ca sangele se separaspontan dupa un oarecare timp in plasma si glo"ule rosii%fara ca sa fie centrifugat in preala"il. /aca un tu" su"tire%inalt de 177 mm% se umple cu sange si se mentine inpozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore% se o"serva

cum deasupra se separa plasma. 0aloarea 0,> sesocoteste dupa numarul de mm de plasma separata intr-oora si in doua ore.
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/sedimentare_4712.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/sedimentare_4712.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/hematocrit_6268.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/hematocrit_6268.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/sedimentare_4712.html


76/216

+alori norale ale vitezei de sedimentare ahematiilor:

- la "ar"ati 2-37 mm% la o ora; 8-38 mm la 1ore- la femei D-32 mm la o ora; 3-17 mm la 1 ore- la copii mici -33 mm la o ora.

!u cat cresteinaltimea plasmei separate si cucatscadeinaltimea stratului inferior compus din

glo"ule rosii% cu atat valoarea 0,> este maicrescuta% mai mare.


77/216

,resterea0,> se intalneste in numeroase "oli./in aceasta caua% o crestere a 0,> nu estespecifica si nu poate pune un diagnosticde"oala ci arata medicului ca undeva in organismeista o infectieacuta sau cronica% o "oalacronica neinfectioasa sau o dereglare a functiei

normale a unor organe interne (ficat% rinichi%plamani% etc.).

0,> este o analiza de orientare si numai

medicul se pricepe sa caute dintre sutele decauepe cea care a produs cresterea pestenormal a valorii 0,>.
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/infectie_3484.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/rinichi_4566.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/rinichi_4566.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/infectie_3484.html


78/216

!resterea 0,> peste 7-87 mm la ora constituie unsemnal de alarma% chiar in lipsa altor simptome de"oala. In acest caz% repetarea analizei dupa douasaptamani este a"solut necesara. /upa cum valorarea0,> scade% se mentine sau creste% medicul isi poate daseama si de evolutia "olii. /ar 0,> poate creste si inunele conditii fiziologice% asa cum s-a constatat la femeiin perioada menstruala sau dupa luna a patra de sarcina% ori la persoanele mai in varsta. #ista si persoane caretoata viataau 0,> moderat crescut (17G7 mm) fara saai"a vreo "oala - constitutional. 4otusi cresteri foartemari ale 0,> se intalnesc in aproape toate infectiile

acute micro"iene si virale% in tu"erculoza% in reumatism%in anemie% in unele "oli parazitare% in "oli hepatice% alerinichilor% in "oli tumorale% etc.

2;2;
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/sarcina_4611.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/tuberculoza_4977.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/reumatism_4560.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/reumatism_4560.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/tuberculoza_4977.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/sarcina_4611.html


79/216

2;-2;- Aa!i"a grupe!$r )ea!i"a grupe!$r )e%age

age 6lo"ulele rosii (eritrocitele) din sangele uman

difera din punct de vedere imunologic. #le sedeose"esc de la o persoana la alta prin prezenta

sau a"sentaunor su"stante chimice speciale%care se regasesc atat pe suprafata eritrocitelorcat si in serul sanguin. Pe "aza acestordeose"iri in compozitia sangelui% oamenii au fostimpartiti in mai multe grupe sanguine. /ar inmod o"isnuit% in la"oratorse analizeaza numaidoua sisteme de grupe sanguine sisteul /A0si sisteul .
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/absenta_1988.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/laborator_3794.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/laborator_3794.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/absenta_1988.html


80/216

Si%te0u! OAB

i%te0u! OAB

,istemul =$ cuprinde patru grupe sanguine.!u eceptia grupei 7(3) glo"ulele rosii contin osu"stanta cu rol de antigennumita aglutinogen.Pe de alta parte% serul oamenilor% cu eceptiagrupei $(I0)% contine alta su"stanta cu rol deanticorpi (aglutinina). #ista doua aglutinine: anti-

si anti-$. 0enirea in contact a antigenelor si $cu aglutininele respective (anti- si anti-$)produce aglutinarea (alipirea una de alta)glo"ulelor rosii.

#ste deci foarte important ca atunci cand se fac
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/antigen_2417.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/aglutinogen_2152.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/aglutinina_2151.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/aglutinina_2151.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/aglutinogen_2152.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/antigen_2417.html


81/216

#ste deci foarte important ca atunci cand se factransfuzii de sange sa nu se intalneasca antigenul cuanticorpii anti- si antigenul $ cu anticorpii anti-$.

,angele persoanelor din grupa sanguina 7(I) neavandantigene (aglutinogene) i s-a spus si gange de grupazero (7). /e aceea aceste persoane au fost numiteRdonatori universaliS de sange% pentru ca sangele lorpoate fi donat la su"iectii care poseda alte grupe

sanguine de sange% fara teama de a se produceaccidente de transfuzie. Iar persoanele care apartingrupei de sange $ (I0) neposedand in serul loranticorpi (aglutinine) care sa se uneasca cuaglutinogenele% pot primi sange de la su"iectii cu alte

grupe de sange% de aceea au fost numiti RprimitoriuniversaliS de sange.
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/transfuzie_4939.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/transfuzie_4939.html


82/216

,ta"ilirea grupelor sanguine este

necesara pentru a se putea sti in cazuri de"oli si accidente grave% ce grupa de sangeare "olnavul sau accidentatul pentru a i seface transfuzia cu sange din grupapotrivita. 4ransfuzia sanguina facuta cusange nepotrivit cu grupa persoaneitratate poate produce accidente grave de

transfuzie. 6rupa sanguina cea maiintalnita la noi in tara este II urmata inordine descrescatoare de 7I% $III si $I0.


83/216

Grupe!e u0ae %aguie

rupe!e u0ae %aguie

i %i%te0u! OAB

%i%te0u! OAB enuirea

grupeisanguine

reentaanigenului

pe globulelerosii

reentaanticorpilor

in ser

e la cine sepoate prii

sange

)a cine sepoate dasange

7 sau I @u are nti- si nti-$

@umai de lagrupa 7

5a toategrupele

(donatoruniversal)

sau II nti-$ /e la grupa 7si

@umai la grupa si $

$ sau III $ nti- /e la grupa 7si $

@umai la grupa$ si $

$ sau I0 si $ @u are /e la toategrupele(primitor

universal)

@umai la grupa$


84/216

RECOLTAREA EUDATULUIRECOLTAREA EUDATULUI:ARINGIAN:ARINGIAN

RECOLTAREA EUDATULUIRECOLTAREA EUDATULUI


85/216


/e o"icei nu eista riscuri legate de recoltareasecretiilor faringiene. sistentul va eplicapacientului riscurile care pot aparea.

Pacientul va tre"ui sa incline capul pe spatesi

sa deschida guracat de mult posi"il.

sistentul va efectua presiune pe lim"acuautorul unei spatule plate (apasator delim"a)% apoi va eamina gura si gatul.
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/spate_7644.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/gura_6245.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/limba_4039.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/limba_4039.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/gura_6245.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/spate_7644.html


86/216

!u autorul unui tampon steril se va

preleva o mostra de secretii de la nivelulpartii posterioare a faringelui% din urulamigdalelor si de la nivelul oricarei zoneinflamate a cavitatii "ucale.


87/216

Ce %e %i0te i ti0pu!

e %e %i0te i ti0pu!

rec$!tarii %ecretii!$r

ec$!tarii %ecretii!$r

In timpul recoltarii secretiilor poateaparea senzatiede vomain momentul

atingerii partii posterioare a faringelui cutamponul.


88/216

Cu!tura farigiaa %e p$ateCu!tura farigiaa %e p$ateefectua petru/efectua petru/

determinarea cauzei unei dureri faringiene%maoritatea durerilor faringiene suntcauzatede virusuri% o cultura faringiana auta la

diferentierea unei infectii "acteriene de unavirala% prin identificarea organismului cecauzeaza infectia se poate hotara mai usortratamentul

pentru identificarea persoanelor care sunt

infectate% dar care nu au simptomatologie%insa pot raspandi infectia% aceste persoanese numesc purtatori.
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/simptomatologie_4790.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/simptomatologie_4790.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.html


89/216

Cu0 tre(uie %a e

u0 tre(uie %a e

pregati0

regati0

@u este nevoie de o pregatire specialapentru efectuarea culturii faringiene. ,e

recomanda informarea mediculuispecialist in cazul in care pacientul aluat recent anti"iotice.


90/216

Cu!tura farigiaa

u!tura farigiaa

"oral %reultatnegativ& @u eista crestere a microorganismelor la nivelul culturii("acterii% fungisau virusuri)

Anoral %reultatpoitiv&

#ista crestere "acteriana la nivelul culturii. !el mai frecventeista infectii cu "acterii care produc:- infectii faringiene streptococice4 scarlatinasau febrareuatica(streptococ$ hemolitic de grup )- eningita(@eisseria meningitidis)- difteria %!orTne"acteriae diphteriae)- tuse convulsiva($ordetela pertussis)

Fungii(!andidaal"icans) care produc afte% pot creste deasemenea la nivelul culturii faringiene.

0irusurile care pot creste la nivelul culturii sunt:- enterovirusul- virusul (pstein-0arr- herpesvirusuri
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/fungi_9406.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/scarlatina_4633.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/febra_3098.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/streptococ_8223.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/candida_2692.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/candida_2692.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/streptococ_8223.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/febra_3098.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/scarlatina_4633.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/fungi_9406.html


91/216

In cazul in care cultura este pozitiva% se poateefectua un test de sensi"ilitate amicroorganismului la anti"iotice %antibiograa&.

- tratamentrecent cu anti"iotice% acesta poateimpiedica cresterea organismelor la nivelulculturii

- contaminarea culturii faringiene cu alte tipuri de"acterii intalnite la nivelul cavitatii "ucale

- folosirea de antiseptice "ucale poate modificarezultatele testului.
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/antibiograma_2410.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/antibiograma_2410.html


92/216

De retiut

e retiut

in cazul in care este necesara testarea pentru o infectiefaringiana% alegerea intre efectuarea unui testrapid streptococicsi efectuarea unei culturi faringiene poate fi dificila; de aceea serecomanda consultarea medicului specialist pentru luarea uneidecizii adecvate

maoritatea infectiilor faringelui (gatului) suntcauzate devirusuri% cu toate acestea% unele infectii pot fi cauzate de o"acterienumita ,treptococ% iar afectiunea se numeste infectiestreptococica% complicatiile infectiei streptococice sunt rare% darpot aparea in cazul in care infectia nu este tratata adecvat cu

anti"iotice% complicatiile pot include fe"rareumatica%glomerulonefrita% sinuzitasau infectie la nivelul urechii
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/infectie_3484.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/test_7791.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/gatului__chist_congenital_al__6160.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/bacterie_5388.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/streptococ_8223.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/febra_3098.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/glomerulonefrita_6194.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sinuzita_4827.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sinuzita_4827.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/glomerulonefrita_6194.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/febra_3098.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/streptococ_8223.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/bacterie_5388.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/gatului__chist_congenital_al__6160.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/test_7791.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/infectie_3484.html


93/216

o cultura negativa eclude de o"icei% dar nuintotdeauna% eistenta unei infectii faringiene%

factori ce pot influenta rezultatul includcantitatea de secretii recoltate% modalitatea deefectuare a culturii% tipul de cultura efectuata sitratamente anterioare cu anti"iotice

sensi"ilitatea"acteriei la anti"iotice (anti"iograma) se poate efectua pentru a alege

tratamentul cel mai adecvat impotriva "acterieisau virusului identificat prin cultura faringiana
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sensibilitatea_4724.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/antibiograma_2410.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/antibiograma_2410.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sensibilitatea_4724.html


94/216

unele persoane pot fi purtatoare de

bacterii la diferite niveluri4 dar nudevolta sene sau siptoe deinfectie5

deoarece 367 dintre copii ici siadolescenti pot fi purtatori4 o culturafaringiana este recoandata in acest

ca nuai daca istoricul pacientului sie*aenul fiic sugereaa preenta uneiinfectii


95/216

Rec$!tarea urieiRec$!tarea uriei



96/216


Pentru precizarea diagnosticului% mediculconsultant recomanda aproape totdeauna siun eamen de urina.naliza urineise face nu

numai in "olile aparatului urinar ci si in "olilealtor organe. +ecoltarea urinei se poate face atat la nivelul

la"oratorului cat si la domiciliu. In raport cu

analiza solicitata se recolteaza:- fie urina de dimineata- fie urina din 1 de ore.

ecoltarea urinei de diineata l i dif t d lt
http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analiza-urinei-analiza-caracterelor-fizice-si-chimice-ale-urinei-analiza_1280http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/analiza-urinei-analiza-caracterelor-fizice-si-chimice-ale-urinei-analiza_1280


97/216

ersoanele indiferent de se*4 care recolteaaurina la doiciliu4 in vederea analielor

curente4 trebuie sa respecte uratoareleindicatii:- recipientul ("orcanul sau sticla) in care serecoltaza urina sa fie perfect curat;- se va recolta urina proaspata de dimineata%

imediat dupa desteptare% direct in recipient;cantitatea minima necesara de urina este de377 ml; nu are importanta faptul daca opersoana a mai urinat in timpul noptii- pe recipient se va lipi o eticheta cu numele"olnavului si varsta- daca medicul suspecteaza o infectie urinara%recomanda "olnavului sa faca o urocultura.
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/infectie-urinara_3894http://www.sfatulmedicului.ro/analize/urocultura_467http://www.sfatulmedicului.ro/analize/urocultura_467http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/infectie-urinara_3894


98/216

In aceasta situtatie% urina se va recolta totdimineata in conditii de sterilitate% intr-unvas steril procurat de la la"orator.

Inainte de urinare se va face o toaleta aorganelor genitale cu apa si sapun pentruindepartarea eventualilor micro"i. 4ot inacest scop se recomanda ca urina sa se

recolteze numai dupa ce prima parte aurinei% care a spalat canalul urinar% a fostaruncata la closet.

Rec$!tarea uriei )i 48

ec$!tarea uriei )i 48


99/216

)e $re

e $re

In cazul in care este necesara recoltarea urineidin 1ore se va proceda astfel: se goleste vezica urinara%dimineata la ora D. Incepand de la aceasta ora% serecolteaza toata urina pana a doua zi la ora D. Pentrua nu se pierde din cantitatea de urina se recomandasa se urineze separat% inainte de scaun. ,e masoaraapoi volumul urinei din 1 de ore si se noteaza. poise amesteca urina (in cazul in care a fost recoltata inmai multe sticle) se agita si pentru la"orator seopreste numai o cantitate de 377-177 ml% iar restul searunca.
http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/recoltarea-produselor-biologice-pentru-analize-recoltarea-urinei-a-sange_1289http://www.sfatulmedicului.ro/Analize-de-laborator/recoltarea-produselor-biologice-pentru-analize-recoltarea-urinei-a-sange_1289


100/216

De retiut

e retiut

- cand persoana care colecteaza urina lucreaza% este elev saustudent% urina din 1 de ore se poate recolta intr-o zi de repaus

- copiii mici care nu pot urina direct in sticla% vor urina numai inolita de noapte sau intr-un "orcan care a fost sterilizat mai intaiprin fier"ere; apoi urina va fi pusa intr-o sticla sterila care va fiadusa la la"orator

- pe timpul recoltarii urina se va tine la rece iar vara se va pastrala frigider% pentru a nu se altera; cand cantitatea de urina estemai mare de un litru% se va recolta in mai multe sticle sau intr-un

"orcan mai mare

- femeile vor specifica daca urina a fost recoltata in perioada


101/216

e e e o spec ca daca u a a os eco a a pe oadaciclului menstrualsau daca au utilizat ovule cu medicamente cu 1de ore inainte de analiza

- se va comunica la"oratorului daca "olnavul este su" tratament sice medicamente a folosit

- inainte de analize cu circa 1 ore nu se vor consuma cantitati maride lapte sau derivate din lapte care tul"ura urina si produc ocrestere a calciului din urina; de asemenea% persoanele care

urmeaza un regim fara saretre"uie sa comunice la"oratoruluipentru a se cunoaste de ce cantitatea de sare din urina estescazuta

- nu se va transporta urina la la"orator in "orcan fara capac sau cucapac neinchis ermetic% deoarece eista riscul scurgerii de urina si

contaminarii altor persoane cu micro"i sau virusuri prezente inurina.

- in situatia in care unele persoane nu pot urina% la indicatiamedicului% urina se poate recolta cu autorul unei sonde urinare.
http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/sarea-in-exces-afecteaza-sanatatea_1493http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/sarea-in-exces-afecteaza-sanatatea_1493http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068


102/216

Materii feca!e F c$)itii )eMaterii feca!e F c$)itii )erec$!tarerec$!tare

Materii feca!e F c$)itii )eMaterii feca!e F c$)itii )e
http://blog.pacientul.ro/materii-fecale-conditii-de-recoltare/2008/03/15/http://blog.pacientul.ro/materii-fecale-conditii-de-recoltare/2008/03/15/http://blog.pacientul.ro/materii-fecale-conditii-de-recoltare/2008/03/15/http://blog.pacientul.ro/materii-fecale-conditii-de-recoltare/2008/03/15/http://blog.pacientul.ro/materii-fecale-conditii-de-recoltare/2008/03/15/http://blog.pacientul.ro/materii-fecale-conditii-de-recoltare/2008/03/15/http://blog.pacientul.ro/materii-fecale-conditii-de-recoltare/2008/03/15/http://blog.pacientul.ro/materii-fecale-conditii-de-recoltare/2008/03/15/http://blog.pacientul.ro/materii-fecale-conditii-de-recoltare/2008/03/15/


103/216

Materii feca!e F c$)itii )eMaterii feca!e c$)itii )e

rec$!tarerec$!tareelico"acter PTlori

Rec$!tarea petruRec$!tarea petru
http://blog.pacientul.ro/materii-fecale-conditii-de-recoltare/2008/03/15/http://blog.pacientul.ro/materii-fecale-conditii-de-recoltare/2008/03/15/http://blog.pacientul.ro/materii-fecale-conditii-de-recoltare/2008/03/15/http://blog.pacientul.ro/materii-fecale-conditii-de-recoltare/2008/03/15/http://blog.pacientul.ro/materii-fecale-conditii-de-recoltare/2008/03/15/http://blog.pacientul.ro/materii-fecale-conditii-de-recoltare/2008/03/15/


104/216

pp

e,a0eu!e,a0eu!

c$pr$para"it$!$gicc$pr$para"it$!$gic se va folosi pentru utilizarea un recipient special(coprorecoltor) care poate fi o"tinut de la farmacie saula"orator; avantaul acestor recipiente este faptul ca auo lopatica speciala ce faciliteaza recoltarea

se preleveaza mici cantitati de materii fecale (catevagrame)% din mai multe parti pro"a se va duce imediat la la"orator; daca acest lucru

nu este posi"il se va pastra recipientul la rece @u lafrigiderU #ista riscul infectarii alimentelorU

eamenul se repeta deoarece chistele de lam"lii nu seelimina in fiecare scaun; de o"icei serecomanda efectuarea a 2 pro"e la interval de 2 zileunul de celalalt


105/216



106/216

p

*e0$ragii $cu!te*e0$ragii $cu!te

se va recolta ca si pentru eamenulcoproparazitologic

unele la"oratoare folosesc tehnici de lucru care nunecesita un regim alimentar in preala"il; eista si

la"oratoare care solicita acest lucru (pacientul se vainforma de acest lucru in preala"il la la"oratorul undeva efectua testarea)

in cazul impunerii unui regim alimentar% pacientultre"uie sa tina cu -8 zile inaintea prelevarii un regim

de preferat lactato-fainos: fara produse din carne%organe% verdeturi% linte% fara medicamente cu fier

Rec$!tarea petru ScauRec$!tarea petru Scau


107/216

p

)e )ige%tie)e )ige%tie

aceasta testare necesita un regim alimentar de pro"a % cu 2 zileinaintea recoltarii; acest regim consta in administrarea tuturorprincipiilor alimentari (proteine% hidrati de car"on% grasimi% saruriminerale)% si anume: 187 g de carne de vita fiarta sau friptainsuficient% 87-D7 grame unt% 77 grame fainoase (cartofi%

macaroane% paine)% upe% ceaiuri% cafea% un ou; se vor evitaalimentele "ogate in celuloza investigarea digestiei se poate face fara administrarea regimului

de pro"a% cu conditia de a fi respectata polivalenta alimentatiei recoltarea se va efectua ca si la eamenul coproparazitologic pro"a va fi adusa imediat la la"orator



108/216

Rec$!tarea petrup

C$pr$cu!tura1 atigee #ira!eC$pr$cu!tura1 atigee #ira!e

6A)e$#iru%1 R$ta#iru%76A)e$#iru%1 R$ta#iru%7 se va efectua recoltarea ca si pentru eamenul

coproparazitologic% dar se va folosi% de preferat uncoprorecoltor steril (cu mediu de cultura);

se preleveaza portiuni patologice (portiuni lichide alescaunului% fragmente mucoase% fragmente cu sange%puroi sau fragmente din diferite portiuni ale unui scaunomogen)

nu se va administra in preala"il nici un medicament( anti"iotic% sulfamide%


109/216

3e!ic$(acter Pi!$rG3e!ic$(acter Pi!$rG

se va recolta ca si pentru eamencoproparazitologic

se va evita administrarea unui tratamentspecific pentru >elico"acter pilorT cu celputin 2 zile inaintea prelevarii

se va duce pro"a imediat la la"orator


110/216

RECOLTAREA

ECOLTAREA

SECRETIILOR

ECRETIILOR


111/216

RECOLTAREA SECRETIILOR

ECOLTAREA SECRETIILOR

+ecoltarea secretiilor (oculare% nazale% "ucale%vaginale% ale canalului urinar etc.) se face% deo"icei% in la"orator. In acest scop% "olnavultre"uie sa stie urmatoarele:- nu se va incepe nici un tratament intern sauetern cu anti"iotice inainte de recoltareasecretiilor;- de asemenea% in ziua recoltarii nu se vor face

spalaturi% gargara sau irigatii cu su"stantedezinfectante care ar putea distruge temporarmicro"ii din secretiile respective;


112/216

- secretia uretrala(a canalului urinar) se recolteazain la"orator inainte de urinarea de dimineata%deoarece urina poate spala canalul de eventualiimicro"i cauzatori de "oli; la femei% secretia uretrala

si vaginala se recolteaza la ca"inetul de ginecologie;in plus% persoanele respective tre"uie sa fie inmasura sa informeze medicul% de cand prezintasecretia% daca aceasta este in legatura cu raporturileseuale si daca au facut tratament cu anti"iotice;

- atat in spital cat si la domiciliu% sputa se recolteazade catre "olnav intr-un recipient sterile cu gura larga%steril care se procura de la la"orator; nu se va recoltasaliva (scuipat) ci secretia care se elimina in timpultusei.


113/216

Sa!i#a1 $ $ua %ur%aSa!i#a1 $ $ua %ur%a

ei#a"i#a )eei#a"i#a )e)eter0iari (i$c*i0ice)eter0iari (i$c*i0ice


114/216

COMPOHITIA SALIVEICOMPOHITIA SALIVEI


115/216

COMPOHITIA SALIVEICOMPOHITIA SALIVEI

Componentii salivei - mirrorof the bodys health"

COMPOHIIA C3IMICCOMPOHIIA C3IMIC


116/216

COMPOHIIA C3IMICCOMPOHIIA C3IMIC

mai mult de EEB ap- cel mai aposprodus de secre&ie al organismului

su"stan&a uscat (

7%8B): su"stan&eorganice (1G2) 'i anorganice (3G2)-foartedependent de alimentele ingerate

C$0pu%i a$rgaici %iC$0pu%i a$rgaici %i


117/216

$rgaici$rgaici cele mai importante componente

anorganice-!a% fosfat "icar"onat% @a% H% !l% I% F%

cele mai importante componente organice-proteinele

identificate prin electroforez cel pu&in 387

,aliva total - 1%1 gG5 (37-877VgGm5)salivar

C$0p$ete!e %a!i#areC$0p$ete!e %a!i#are


118/216

0a'$re0a'$re >istatine : 1- C/a ,taterina : -D C/a

5izozimul : 3 C/a !istatine : 3 C/a P+P : 37-27 C/a

! : 1-D8 C/a

T$ (e c$tiue) JT$ (e c$tiue) J


119/216

T$ (e c$tiue) JT$ (e c$tiue) J

milaza : 8D-D7 C/a Peroidaze : 8-A C/a

5actoferina : 8-A C/a


120/216

Aa!i"e *e0at$!$gicea!i"e *e0at$!$gice

heatocrit4 forulaleucocitara4 tip decoagulare4 analiagrupelor de sange4

etc.


121/216

METODE DE RECOLTARE AMETODE DE RECOLTARE ASANGELUI SI A PRDUSELORSANGELUI SI A PRDUSELOR

BIOLOGICEBIOLOGICE

Kge!e


122/216

SKge!e

'ngele(latinsanguis% greacaveche: X% haima) este un &esutspecial su" form lichid care% prinintermediul aparatului circulator%alctuit din inim 'i vasele sanguine%

transport nutrien&ii 'i oigenul lanivelul &esuturilor corpului% de undepreia "ioidul de car"on 'i produ'ii decata"olism tisular% transportndu-i lanivelul organelor de eliminare. 9n

medicin% disciplina care se ocup custudiul sngelui se nume'tehematologie.

- Eritr$cite!e
http://wapedia.mobi/ro/Limba_latin%C4%83http://wapedia.mobi/ro/%C5%A2esuthttp://wapedia.mobi/ro/Hematologiehttp://wapedia.mobi/ro/Hematologiehttp://wapedia.mobi/ro/%C5%A2esuthttp://wapedia.mobi/ro/Limba_latin%C4%83


123/216

a- Eritr$cite!e

(ritrocitele(numite 'i glo"ulele ro'ii sau hematii)au rolul de a transporta oigenul 'i "ioidul decar"on. ,unt celule anucleate% ce con&in unpigment numit hemoglo"in. ceasta este o

protein compus dintr-o al"umin numit globin'i o grupare numit hem% ce con&ine fier% cu rol defiare a oigenului.

>emoglo"ina este pigmentul care determin

culoarea ro'ie a sngelui. nele specii de animaleau alt tip de pigment sanguin% care con&ine cupru 'ieste de culoare al"astr (=ctopus). !irca 3 B dineritrocitele din sngele periferic sunt reticulocite%restul fiind eritrocite mature.
http://wapedia.mobi/ro/Hemoglobin%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Hemhttp://wapedia.mobi/ro/Hemhttp://wapedia.mobi/ro/Hemoglobin%C4%83


124/216

c-c- Tr$0($cite!er$0($cite!e


125/216

c

Trobocitele% numite 'i plachete sanguine% suntcelule ale sngelui cu rol *n coagulare.

Propor&ia elementelor figurate (celulare) din

snge se nume'te hematocrit. 0alorile normaleale hematocritului variaz *n func&ie de vrst 'ise. 5a "r"a&i% valoarea normal ahematocritului este *ntre - D B% la femei *ntre

3 - 2 B. 5a copii variaz *n func&ie de vrst% lanou nscu&i fiind de D7 B% iar la copiii pn lapu"ertate de numai de 27 B.


126/216

4oate persoanele au o"ligatia sa ai"a trecutagrupa sanguina pe cartea de identitate% pecarnetul de conducere auto sau pe pasaport./eoarece grupele de sange se mostenesc de laparinti si nu se schim"a in timpul vietii% in unelecazuri se poate sta"ili paternitatea unui copil./ar pentru aceasta este necesara si analizaaltor grupe sanguine% lucru foarte dificil care seface numai in la"oratoare specializate in filiatie.

/esi s-au facut unele speculatii% stiinta nu adovedit ca ar eista anumite calitati sau defecteale oamenilor in legatura cu apartenenta lor la ogrupa sau alta de sange.


127/216


128/216

!u ocazia sarcinii% a nasterii% a avortului% sangelecopilului trece prin placentain sangele mamei dandnastere la anticorpi anti-+h Iar in timpul celei de-a doua
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/placenta_7200.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/placenta_7200.html


129/216

nastere la anticorpi anti +h. Iar in timpul celei de a douasarcini acesti anticorpi ai mamei se com"ina cu glo"ulelerosii ale fatului pe care le distruge (hemoliza)%provocandu-i ictersi anemie grava. /aca si mama sisotul sunt +h negativi nu este nici un pericol pentru copil.

/e asemenea% daca am"ii soti sunt +h pozitivi nu seproduc anticorpi anti-+h si daca nu eista nici un fel de

urmari neplacute pentru copil. = mama +h negativa careare un sot +h pozitiv poate da nastere unui copil +hpozitiv in A8B din cazuri si unui copil +h negativ in 38Bdin cazuri. /aca copilul este +h negativ% ca si mama% nuare nici o importanta pentru nasterile urmatoare. /ardaca copilul este +h pozitiv (ca si tatal) atunci el poatecu ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama (+hnegativa) cu anticorpi anti-+h ca si in cazul uneitransfuzii cu sange +h pozitiv. In acest caz% copiii +hpozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit decomplicatiile amintite.
http://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/hemoliza_6287.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/icter_3376.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/icter_3376.htmlhttp://www.analizemedicale.com/Dictionar_medical/hemoliza_6287.html


130/216

Li0f$cite!e

i0f$cite!e


131/216

5imfocitele in procent mare se intalnescin "olile cronice% in "olile virale si "olilede sange.

caderearelativa a limfocitelor are loc

in "olile care cresc numarul degranulocite neutrofile.



132/216

:ARINGIAN:ARINGIAN

/e o"icei nu eista riscuri legate derecoltarea secretiilor faringiene. sistentulva eplica pacientului riscurile care pot

aparea. Pacientul va tre"ui sa incline capul pespatesi sa deschida guracat de multposi"il

sistentul va efectua presiune pe lim"acuautorul unei spatule plate (apasator delim"a)% apoi va eamina gura si gatul.

!u autorul unui tampon steril se va preleva omostra de secretii de la nivelul partii posterioare
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/spate_7644.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/gura_6245.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/limba_4039.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/limba_4039.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/gura_6245.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/spate_7644.html


133/216

p pa faringelui% din urul amigdalelor si de la niveluloricarei zone inflamate a cavitatii "ucale.


134/216

rec$!tarii %ecretii!$r

ec$!tarii %ecretii!$r

In timpul recoltarii secretiilor poate apareasenzatiede vomain momentul atingerii

partii posterioare a faringelui cu tamponul.


135/216

- determinarea cauzei unei dureri faringiene%

maoritatea durerilor faringiene suntcauzate devirusuri% o cultura faringiana auta ladiferentierea unei infectii "acteriene de unavirala% prin identificarea organismului ce

cauzeaza infectia se poate hotara mai usortratamentul- pentru identificarea persoanelor care sunt

infectate% dar care nu au simptomatologie% insa

pot raspandi infectia% aceste persoane senumesc purtatori.

Cu0 tre(uie %a e

u0 tre(uie %a e
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/simptomatologie_4790.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/simptomatologie_4790.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.html


136/216

pregati0

regati0

@u este nevoie de o pregatire speciala pentruefectuarea culturii faringiene. ,e recomandainformarea medicului specialist in cazul in carepacientul a luat recent anti"iotice.

!ultura faringiana este o metoda prin care seidentifica prezenta unei infectii "acteriene%fungice (ciuperca) sau virale la nivelul faringelui.+ezultatul testului este gata in una sau doua zile%

in functie de tipul de microorganism testat. /eeemplu testarea prezentei infectiei fungice poatedura mai mult (pana la zile).


137/216


138/216

#emple ale unor microorganisme care pot determina afectiuni alefaringelui sunt:

- ,andida albicans% acest fung (ciuperca) determina aparitia de afteb l i f ti it tii " l i li "ii
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/infectie_3484.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/limbii__cancer_al__6662.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/limbii__cancer_al__6662.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/infectie_3484.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.html


139/216

bucale% o infectiea cavitatii "ucale si a lim"ii

- "eisseria eningitidis% aceasta "acteriepoate determinaeningita

- treptococul de grup A4aceasta "acterie poate determinainfectie streptococica afaringelui4 scarlatinasau febrareuatica. In cazul in care se suspecteaza o infectie streptococica

la nivelul faringelui% se recomanda efectuarea unui testrapid (testrapid streptococic)% inainte de efectuarea culturii de la nivelulfaringelui. +ezultatele testului rapid sunt gata in 37 minute(comparativ cu una sau doua zile cat dureaza cultura faringiana). Incazul in care rezultatele testului rapid sunt pozitive% se poate incepeimediat tratamentul cu anti"iotice. !ultura de la nivelul faringeluieste mult mai sensi"ila decat testul rapid. 4estul rapid poate da

rezultate fals negative% chiar daca eista infectie streptococica./aca rezultatele testului rapid sunt negative% specialistii recomandaefectuarea unei culturi faringiene% pentru ecluderea unei infectiistreptococice.
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/infectie_3484.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/limbii__cancer_al__6662.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/bacterie_5388.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/scarlatina_4633.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/febra_3098.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/test_7791.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/test_7791.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/febra_3098.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/scarlatina_4633.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/bacterie_5388.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/limbii__cancer_al__6662.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/infectie_3484.html


140/216

De retiut

e retiut


141/216

-in cazul in care este necesara testarea pentru o infectiefaringiana% alegerea intre efectuarea unui testrapidstreptococic si efectuarea unei culturi faringiene poate fidificila; de aceea se recomanda consultarea mediculuispecialist pentru luarea unei decizii adecvate

- maoritatea infectiilor faringelui (gatului) suntcauzate devirusuri% cu toate acestea% unele infectii pot fi cauzate de o"acterienumita ,treptococ% iar afectiunea se numesteinfectie streptococica% complicatiile infectiei streptococicesunt rare% dar pot aparea in cazul in care infectia nu estetratata adecvat cu anti"iotice% complicatiile pot include

fe"rareumatica% glomerulonefrita% sinuzitasau infectie lanivelul urechii

- o cultura negativa eclude de o"icei% dar nu intotdeauna%eistenta unei infectii faringiene% factori ce pot influenta
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/infectie_3484.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/test_7791.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/gatului__chist_congenital_al__6160.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/bacterie_5388.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/streptococ_8223.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/febra_3098.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/glomerulonefrita_6194.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sinuzita_4827.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sinuzita_4827.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/glomerulonefrita_6194.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/febra_3098.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/streptococ_8223.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/bacterie_5388.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/gatului__chist_congenital_al__6160.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/test_7791.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/infectie_3484.html


142/216

g prezultatul includ cantitatea de secretii recoltate%

modalitatea de efectuare a culturii% tipul de culturaefectuata si tratamente anterioare cu anti"iotice- sensi"ilitatea"acteriei la anti"iotice (anti"iograma) se

poate efectua pentru a alege tratamentul cel mai adecvatimpotriva "acteriei sau virusului identificat prin cultura

faringiana- unele persoane pot fi purtatoare de "acterii la diferite

niveluri% dar nu dezvolta semne sau simptome deinfectie; deoarece 27B dintre copii mici si adolescentipot fi purtatori% o cultura faringiana este recomandata inacest caz numai daca

METODE DE RECOLTARE A SANGELUI SI A PRDUSELOR BIOLOGICE (1).ppt

Documents

Transcript of METODE DE RECOLTARE A SANGELUI SI A PRDUSELOR BIOLOGICE (1).ppt