Metode de Formare a Adultilor

45
Metode de formare a adultilor Viziunea noastra: O lume a demnitatii, cunoasterii de sine, a respectului fata de semeni si solidaritatii pentru toti ! Un vestit autor spunea: “auto-cunoasterea este baza caracterului … caracterul este radacina integritatii … integritatea ofera fundatia pentru leadership”. Cunoasterea de sine, a atu-urilor si punctelor slabe, a dorintelor si fricilor, este primul pas al invatarii auto-determinate, dezvoltarii si independentei. Autocunoasterea este o competenta valoroasa a liderilor, un instrument indispensabil in orice cariera indiferent de profesie. La nivel interpersonal cunoasterea propriilor puncte tari si slabe duce la incredere in ceilalti si la autenticitate in relatii. Metodele de mai jos sunt o mica parte din marea colectie pe care o folosim la cursurile noastre. Mai folosim metode experientiale, active, simulari, studii de caz, jocuri de rol, metode care stimuleaza creativitatea si tehnici eficiente de facilitare a dinamicii de grup. A. Iceabreakers Intrebari care pot fi folosite la inceputul cursului pentru a dezgheta atmosfera:

description

Metode experientiale, active, simulari, studii de caz, jocuri de rol, metode care stimuleaza creativitatea si tehnici eficiente de facilitare a dinamicii de grup

Transcript of Metode de Formare a Adultilor

Page 1: Metode de Formare a Adultilor

Metode de formare a adultilor

Viziunea noastra: O lume a demnitatii, cunoasterii de sine, a respectului fata de semeni si solidaritatii pentru toti !

Un vestit autor spunea: “auto-cunoasterea este baza caracterului … caracterul este radacina integritatii … integritatea ofera fundatia pentru leadership”.

Cunoasterea de sine, a atu-urilor si punctelor slabe, a dorintelor si fricilor, este primul pas al invatarii auto-determinate, dezvoltarii si independentei. Autocunoasterea este o competenta valoroasa a liderilor, un instrument indispensabil in orice cariera indiferent de profesie. La nivel interpersonal cunoasterea propriilor puncte tari si slabe duce la incredere in ceilalti si la autenticitate in relatii.

Metodele de mai jos sunt o mica parte din marea colectie pe care o folosim la cursurile noastre. Mai folosim metode experientiale, active, simulari, studii de caz, jocuri de rol, metode care stimuleaza creativitatea si tehnici eficiente de facilitare a dinamicii de grup.

 

A. Iceabreakers

Intrebari care pot fi folosite la inceputul cursului pentru a dezgheta atmosfera:

Care a fost cel mai frumos lucru care ti s-a intamplat saptamana trecuta ? Care a fost cel mai bun lucru care ti s-a intamplat saptamana trecuta la

serviciu ? Ce caut eu (participantul) aici (la curs) ? Cum te simti astazi ? Care este cel mai bun lucru care crezi ca o sa ti se intample la acest curs ? Inchideti ochii. Ganditi-va la ziua de azi (luni de exemplu) cu cele bune si

cele rele. Ce culoare are ziua de luni ?

 

Page 2: Metode de Formare a Adultilor

Sa facem cunostinta

Scopuri: spargerea ghetii, fiecare participant dezvaluie cate ceva despre sine

Desfasurare: trainerul pregateste o masa pe care aseaza diferite obiecte: jucarii mici de plus, masinute, creioane, guma, o bomboana, o carte, un calculator de birou, o floare din plastic, un suport pentru “remindere”, fructe, etc. Cate 2 – 3 obiecte de participant. La inceputul cursului descopera masa cu obiecte si invita participantii sa isi aleaga cate un obiect care le place (sau mai multe). Cand participantii se intorc la loc se fac doua runde de discutii. Mai intai participantii sunt intrebati de ce au ales obiectul respectiv. Apoi in a doua runda sunt rugati sa spuna care este povestea obiectului ales de ei.

Atat in prima parte cat mai ales in a doua este de asteptat ca participantii sa faca unele dezvaluiri despre ei. Vorbind despre obiect de fapt vor vorbi despre ei, insa mai degajati decat daca s-ar spune direct “Spune-ne ceva despre tine”. Dupa fiecare poveste trainerul multumeste participantului.

Durata: cca. 30 minute

Materiale si conditii: masa, obiecte diverse, foi de flipchart pentru acoperirea mesei.

Variatiuni pe aceiasi tema: in loc de diverse obiecte se pot folosi mere de culori diferite, mai mici si mai mari, mai frumoase si mai urate; se mai pot folosi ghinde sau castane.

In ce cursuri poate fi folosita metoda: orice fel de curs.

 

B. Metode care pot fi folosite in timpul cursului

Scobitori

Scopuri: constientizarea faptului ca spunem NU de foarte multe ori, acordare de feedback

Desfasurare: se impart participantii in doua grupuri egale; trainerul iese din sala cu un grup si ofera fiecarui participant un set de scobitori; le spune acestora sa-si aleaga cate o pereche cand intra in sala, sa inceapa sa faca cereri (aproape)

Page 3: Metode de Formare a Adultilor

imposibile si sa fie foarte insistenti. Daca aud cuvinte negative cum a fi NU, NICIODATA, DELOC, NIMENI, etc. sau refuzuri trebuie sa ofere perechii o scobitoare sau mai multe, in functie de fermitatea negatiei sau refuzului.

Celorlalti participanti care au ramas in sala li se spune ca vor participa la un joc de rol in care trebuie sa fie cat se poate de serviabili si draguti.

Dupa ce grupul de afara intra in sala incep discutiile. In scurt timp vor incepe sa fie oferite din ce in ce mai multe scobitori.

Durata: cca. 10 minute

Materiale si conditii: scobitori sau chibrituri, scaune asezate fata in fata.

Debriefing: trainerul pune urmatoarele intrebari:

Cum v-ati simtit in rolul vostru ? Pentru participantii carora li se ceruse sa fie draguti – Ati inteles de ce ati

primit scobitori ? Cate scobitori a strans fiecare ? Pentru participantii carora li s-a spus sa ofere scobitori – Ati incercat sa

folositi si alte metode pentru a-i convinge pe ceilalti sa fie pozitivi, serviabili si draguti ?

V-ati intalnit cu situatii asemanatoare la locul de munca ? Cand a trebuit sa refuzati pe cineva ? Ati facut-o intr-un mod acceptabil ? I-ati oferit alternative ?

In ce cursuri poate fi folosita metoda: management, client service, pedagogie sociala, comunicare.

 

Laboratorul emotiilor

Scopuri: diferentierea emotiilor simple de cele complexe; constientizarea elementelor componente ale emotiilor complexe; scoaterea in evidenta a mesajelor pozitive pe care ni le trimit emotiile puternice si neplacute.

Desfasurare: se lucreaza in grupuri sau in perechi; fiecare grup trebuie sa prepare una sau mai multe emotii complexe cum ar fi: invidia, gelozia, vina, suferinta, oftica, etc. folosind ingredientele de baza (manie, frica, tristete, bucurie, iubire,

Page 4: Metode de Formare a Adultilor

surpiza, dezgust si rusine). Ca ingrediente se pot folosi de exemplu plastilina, finger paint sau chiar inghetata cu diverse arome.

Grupurile prezinta emotia preparata si arata din ce este compusa. Participantii dau apoi un exemplu din experienta lor cand s-au confruntat cu o asemenea emotie.

Studiul merge mai departe si participantii sunt invitati sa ilustreze emotiile intr-un mod artistic (poezie, cantec, desen, dans, sceneta scurta, sculptura vie, etc.) cu scopul de a descoperi si arata atat partile negative cat si poztive ale emotiilor respective.

Durata: cca. 60 minute

Materiale si conditii: ingrediente, linguri, castroane

Exemplu debriefing: Suferinta are mai multe parti pozitive sau negative ? In general oamenii vad doar partile negative care, e adevarat, au efecte puternice: durere, disconfort, scaderea stimei de sine. Ce putem invata despre noi cand suferim ? Intelegand mesajele transmise de suferinta noastra facem primul pas catre iesirea din aceasta stare. Suferinta ne arata care sunt limitele noastre, cand ne lasam victimizati,  ce pretuim mai mult si ce vulnerabilitati avem.

In ce cursuri poate fi folosita metoda: inteligenta emotionala, comunicare, negociere, rezolvarea conflictelor

 

C. Metode care pot fi folosite la finalul unui curs

Desenul unui pom fructifer

Scopuri: verificarea opiniilor participantilor la finalul unui curs sau la finalul unei zile, buna dispozitie.

Desfasurare: trainerul deseneaza pe o foaie de flipchart conturul unui pom (coroana trebuie sa acopere trei sferturi sau mai mult din pagina) si roaga participantii sa deseneze in pom, cu markere colorate, fructe dulci si acre. Fructele dulci simbolizeaza achizitiile facute de participanti la curs, lucrurile placute pe care le-au aflat cursantii despre ei. Fructele acre simbolizeaza lucrurile mai putin placute pe care le-au aflat cursantii despre ei sau lucruri care nu le-au placut la curs. Fructele neobisnuite inseamna noutatile care le-au aflat.

Page 5: Metode de Formare a Adultilor

Se impart markere de diverse culori participantilor.

La inceput participantii ezita, apoi in jurul flipchartului se creaza o ingramadeala mare si o veselie crescanda.

Daca particpantii intreaba cum sa deseneze, trainerul le raspunde “Toti deodata sau pe rand, cum vreti voi.” Eventual se repeta instructiunile de mai sus amintindu-se participantilor ce semnifica fructele. Participantii pot fi rugati sa scrie langa fructele exotice pe care le deseneaza si cum se numesc acestea.

Durata: 15 – 20 min, in functie de durata cursului si de numarul participantilor

Materiale si conditii: flipchart, markere de diverse culori; loc in jurul flipchartului.

Continuare: dupa ce participantii au desenat o multime de fructe, trec la loc si trainerul intreaba ce semnifica cateva din fructele dulci, acre sau neobisnuite. Se trag cateva concluzii.

In ce cursuri poate fi folosita metoda: orice fel de curs.

 

Avizier

Scopuri: recunoasterea punctelor de greutate dintr-un curs; gasirea unor legaturi intre subiecte sau concepte, verificarea asteptarilor exprimate inainte la inceputul cursului.

Desfasurare: trainerul ofera fiecarui participant cinci cartonase colorate si roaga participantii sa scrie pe ele cateva cuvinte, concepte cheie, competente,  importante, care le vin in minte daca se gandesc la cursul care este pe cale sa se incheie. Daca unii participanti mai doresc cartonase le primesc, dar nu mai mult de trei. Eventual se aminteste cursantilor ca trebuie sa scrie doar lucrurile importante.

Cursantii lipesc apoi la intamplare cartonasale pe cateva foi de flipchart special pregatite.

Fara sa vorbeasca, toti participantii, grupeaza apoi cartonasele in cateva categorii care sunt vizibile. Se formeaza gramezi sau coloane.

Page 6: Metode de Formare a Adultilor

Durata: cca. 20 miute

Materiale si conditii: foi de flipchart lipite pe perete, markere, cartonase autoadezive sau post-it-uri mai mari.

Continuare / Debriefing: dupa ce s-au format gramezile (coloanele) se discuta in plen rezultatul obtinut; se pun intrebari in legatura cu ce ar mai putea fi adaugat si ce semnifica rezultatul obtinut.

In ce cursuri poate fi folosita metoda: orice fel de curs.

 

Page 7: Metode de Formare a Adultilor

METODE SI TEHNICI DE FORMARE

OBIECTIVE : La sfarsitul programului, participantii vor fi capabili sa :

sa enumere metodele de formare centrate pe

formator, respectiv pe participant

sa adapteze metodele si tehnicile de formare la

obiectivele invatarii

sa practice fiecare metoda si tehnica in parte

TIMP : 6 ore

MATERIALE Flipchart + markere

Retroproiector (optional)

COPII PENTRU PARTICIPANTI

Fisa cuprinzand descrierea fiecarei metode

Corespondenta metodelor de formare cu obiectivele

Corespondenta obiective/metode/forme de evaluare

SUMARUL ACTIVITATILOR DE FORMARE

Activitate Metoda TimpReflectarea zilei anterioare Discutii in grup 10 minDemonstrarea metodelor de formare Activitati interactive,

prezentari300 min

Corespondenta metoda-obiective Brainstoming 15 minRolul formatorului in utiliz. metode Prezentare 15 minConcluzii si reflectarea zilei Discutii in grup mare 20 min

Page 8: Metode de Formare a Adultilor

METODE DE FORMARE

1.    CENTRATE PE FORMATOR:

q       PRELEGEREA

q       DEMONSTRATIA

q       LISTA DE CONTROL /

q       METODA PUZZLE

q       STUDIUL DE CAZ

q       SIMULAREA

2.    CENTRATE PE GRUP:

q       BRAINSTORMING

q       LUCRU IN GRUPE MICI

q       PIRAMIDA (BULGARELE DE ZAPADA)

q       DISCUTIA IN GRUP MARE

q       DEZBATERI PRO / CONTRA

q       ACVARIUL

q       JOCUL DE ROL

 

Page 9: Metode de Formare a Adultilor

BRAINSTORMING

Scop:

- Sa obtina o paleta larga de idei/informatii de la participanti.

- Se foloseste de experienta si nivelul de pregatire al participantilor.

Definitie:

- Toate ideile si experientele generate de participanti sunt luate in consideratie si notate, fara a fi judecate sau criticate.

- Ajuta la la focalizarea si clarificarea activitatilor;

- Promoveaza creativitatea si gasirea de solutii unor probleme.

Metodologie:

- Formatorul anunta grupul ca scopul acestui exercitiu este sa genereze cat mai multe idei pe o anmita tema.

- Pe parcursul a 10-15 min., participantii sunt rugati sa impartaseasca cu voce tare cat mai multe idei despre tema investigata, bazandu-se pe experienta personala;

- Orice idee este aceptata si incurajata, nu este analizata

- Formatorul noteaza toate ideile generate pe tabla;

Page 10: Metode de Formare a Adultilor

- Informatia colectata este discutata si analizata de grup; se clarifica punctele de vedere care nu au fost bine intelese;

- Se stabilesc prioritatile prin consens, vot sau compromis

- Pe parcursul procesului formatorul ajuta participantii in identificarea ideilor cheie pe baza carora sa poata continua activitatea.

OBSERVATIE:

- Formatorul trebuie sa se asigure ca ideile generate pe parcursul brainstorming-ului sunt utilizate in desfasurarea ulterioara a cursului.

- Ideile nefolosite vor da participantilor impresia de pierdere de timp.

SPARGATORUL DE GHEATA

SCOP: 1. Sa-i ajute pe participanti sa se obisnuiasca cu cei din jur; sa se simta in largul lor;

2. Incalzeste atmosfera si energizeaza participantii dupa o pauza sau un curs

3. Introduce obiective educationale specifice sau face leg 17517p151r atura cu subiectul de prezentat;

4. Defineste personalitatea grupului si da instructorului imaginea generala a grupului

5. Identifica personalitatile puternice sau mai slabe din grup;

Page 11: Metode de Formare a Adultilor

6. Intra intr-o noua arie de continut;

7. Creste gradul de constientizare a participantilor vis a vis de nivelul propriu de cunostinte sau aptitudini

8. Da tonul cursului, creind un climat necompetitiv;

9. Construieste si mentine increderea in sine a participantilor

10. Dezvolta un nivel bazal pentru participare

11. Dezvolta increderea reciproca intre participanti

12. Armonizeaza participantii cu instructorul

COMPORTAMENTUL INSTRUCTORULUI

q       Sa stie sa asculte, mentinand contactul vizual cu participantii;

q       Sa dea cuvantul participantilor pentru a comenta, rostindu-le numele;

q       Sa se focalizeze pe necesitatile de invatare ale cusantilor;

q       sa adreseze intrebarile inapoi grupului;

q       Sa fie entuziast;

q       Sa-si aminteasca ce este important pentru cursanti sa stie

q       Sa faca afirmatii pozitive despre procesul de invatare individual sau de grup;

q       sa-l laude pe cel care a dat un raspuns corespunzator;

q       Sa evite contradictiile in public; sa evite conflictele de personalitate;

q       Sa dea directii precise de lucru;

q       sa inceapa la timp;

Page 12: Metode de Formare a Adultilor

q       Sa evite a fi nerabdator sau indiferent;

q       Sa fie politicos si curtenitor

Spargatoarele de gheata includ jocuri , activitati neconventionale; de aceea este important sa se tina cont de contextul cultural si de cadrul in care se desfasoara cursul.

 

ACVARIUL

Scopul acestei metode este de a da posibilitatea cat mai multor membri ai grupului sa participe si sa discute opiniile lor fata de un subiect dat.

Este o metoda deosebit de utila pentru un numar relativ mic de participanti (maxim 20), necesitand un spatiu mai mare.

Procedura:

Scaunele se dispun in doua cercuri concentrice, unul mai mic in interior (2-3 scaune) si restul in exterior.

Pe scaunele din cercul interior se aseaza 2-3 participanti care incep o discutie referitoare la subiectul dat. Odata inceputa discutia, orice membru din cercul exterior poate veni sa participe la discutie inlocuind unul din cei 2-3 protagonisti initiali.

Aceasta inlocuire se poate face numai atingand usor cu mana umarul unei persoane din cercul central, atunci cand aceasta tace. Se pot petrece oricat de multe miscari intre participantii din cercul exterior si cel interior, inlocuirea facandu-se numai cand unul dintre participantii din cercul interior tace.

Formatorul poate participa si el la discutii in acelasi mod. Aceasta interventie poate avea loc fie la inceput, pentru a incuraja participarea, fie mai tarziu, pentru a redirectiona discutia.

Este bine de a pune o limita de timp discutiei (1/2 de sesiune, de exemplu), pentru a da prilejul apoi grupului sa discute experienta.

PIRAMIDA (bulgarele de zapada)

Page 13: Metode de Formare a Adultilor

Exercitiul incepe cu fiecare participant in parte si sfarseste prin a implica tot grupul. Initial, participantii sunt rugati in mod individual sa rezolve o sarcina, apoi se unesc cate doi si discuta in perechi concluziile la care au ajuns, incercand sa gaseasca un consens; exercitiul se repeta prin unirea grupurilor de 2, 4, 8 participanti, de fiecare data grupurile alegandu-si cate un reprezentant (raportor) care sa prezinte mai departe concluziile comune. Este important ca exercitiul sa aiba o limita de timp; este important de asemenea ca raportorii sa prezinte fidel concluziile grupului pe care-l reprezinta si asupra carora grupul a cazut de acord, si nu propriile sale concluzii.

METODA PUZZLE

Este utila de folosit in cazul in care participantii au de stabilit impreuna o lista de control, ai caror pasi sunt dati deja de catre formator sau identificati prin braistorming de catre participanti; grupul va aranja aceste etape in succesiune logica, sau in secventa lor cronologica, intr-o anumita limita de timp. Ulterior se discuta in grup procedura si concluziile.

TEHNICI DE FORMARE: DISCUTII IN GRUPURI MICI

Descriere

Discutia in grupuri mici este o activitate care permite participantilor sa-si impartaseasca experientele, ideile sau sa rezolve probleme.

Utilizare

·        Permite participantilor sa-si prezinte ideile in grupul mic

·        Imbunatateste abilitatile de rezolvare a problemelor

·        Ajuta participantii sa invete unul de la celalalt

·        Confera participantilor o responsabilitate mai mare in procesul de invatare

·        Promoveaza munca in echipa

·        Clarifica valorile personale

Avantaje

·        Paricipantii dezvolta un control mai mare asupra celor ce au de invatat

Page 14: Metode de Formare a Adultilor

·        Participarea este incurajata

·        Cursantii sunt mai putin dependenti de formator

·        Produce o consolidare si clarificare a temei respective

 

De ce trebuie sa tinem cont atunci cand decidem sa utilizam discutiile in grup mic

·        Sarcinile date grupului trebuie sa fie foarte clare

·        Grupul trebuie sa fie constient de limitele de timp ale discutiei

·        Participantii trebuie sa fie capabili sa se asculte unii pe ceilalti, chiar daca nu sunt de acord cu ce spun ceilalti

·        Discutiile de grup nu trebuie sa fie dominate de o anumita persoana

·        Marimea grupului trebuie sa fie intre 4-7 persoane

·        Intrebarile permit ghidajul discutiei

·        Fiecare este incurajat sa participe

TEHNICI DE FORMARE: PRELEGEREA (PREZENTAREA)

Descriere:

O prezentare este o activitate condusa de un specialist capabil sa transmita informatii, teorii sau principii. Formele de prezentare variaza de la prelegerea propriu-zisa pana la o oarecare implicare a cursantului prin intrebari si discutii.

Utilizare:

Page 15: Metode de Formare a Adultilor

·       Pentru a introduce participantii intr-un subiect nou

·       Pentru a prezenta o vedere de ansamblu sau o sinteza

·       Pentru a transmite fapte, statistici

·       Cand ne adresam unui grup mare

Avantaje:

·       Acopera mult material in scurt timp

·       Este util pentru grupuri mari

·       Poate fi adaptat oricarui tip de cursant

·       Poate precede mai multe tehnici de formare practice

·       Lectorul are mai mult control decat in alte situatii

De ce trebuie sa tinem cont atunci cand decidem sa utilizam prezentarea

 

·       Permite o comunicare intr-un singur sens

·       Nu implica o abordare prin experienta proprie a participantului

·       Rolul participantului este pasiv

·       Lectorul trebuie sa posede reale calitati de prezentator

·       Nu este potrivita pentru schimbarea comportamentului sau invatarea de noi abilitati

·       Castigul de informatii al participantului nu este mare daca prezentarea nu este urmata de tehnici de formare practice

CONDUCEREA UNEI DISCUTII

FORMATORUL:

Page 16: Metode de Formare a Adultilor

·        prezinta un subiect si se asigura ca toata lumea il intelege

·        se pregateste cu intrebari deschise

·        incearca sa creeze o atmosfera care nu permite critica, asa incat participantii sa se simte confortabil

·        este constient de timpul in care el vorbeste in raport cu timpul in care vorbesc participantii

·        este vigilent cand discutia se indeparteaza de la subiect

·        incurajeaza participarea

·        prezinta aspectele importante, daca nu sunt punctate in discutie

·        daca unii participanti vorbesc mai mult, instituie o regula de timp

·        este atent la conversatiile colaterale|: semn de plictiseala sau de frustrare

·        este constient de faptul ca unii participanti doresc un raspuns imediat; daca el exista, il va da; de obicei metoda se utilizeaza cand nu exista un raspuns definitiv, tocmai pentru a incuraja gandirea creativa si gasirea de solutii

·        finalizeaza discutia cand au fost atinse punctele cele mai importante sau cand obiectivele au fost implinite

STUDIU DE CAZ

(pentru dobandirea abilitatilor de luare de decizii)

Studiul de caz ofera participantilor la curs o imagine a realitatii, punand o problema ce se cere rezolvata. Cazul trebuie sa fie scurt, sa contina toate informatiile necesare intalnite in viata reala si sa permita participantului sa solutioneze problema care ii este propusa. Un caz este ca o scurta poveste, care dezvolta complet o stituatie.

Page 17: Metode de Formare a Adultilor

Conditii de luat in considerare la folosirea metodei:

1.    atentie la obiectivul exercitiului. Cazul trebuie sa se potriveasca in contextul atelierului, iar formatorul sa fie constient de rezultatul dorit

2.    cazul sa fie atent intocmit asa incat sa contina suficienta informatie pentru rezolvarea problemei propuse

3.    cazul nu reprezinta nimic in sine; este important pentru ca ridica o problema care pune la incercare abilitatile participantilor pe care formatorul doreste sa le testeze

4.    studiul de caz si intrebarile pot fi scrise pe tabla sau flipchart, sau pot fi inmanate participantilor ca un material scris. Studiul de caz poate fi rezolvat individual sau in grupe mici.

5.    dupa studiul de caz, urmeaza discutiile in grupul mare.

DEMONSTRATIA

1.    EXERSEAZA TU INSUTI

2.    ASIGURA-TE CA MATERIALELE SI ECHIPAMENTUL SUNT IN BUNE CONDITII

3.    ARANJEAZA SCAUNELE PENTRU O BUNA VEDERE SI AUDITIE

4.    NU IMPRASTIA OBIECTELE IN GRUP PENTRU A NU DISTRAGE ATENTIA

5.    CORELEAZA DEMONSTRATIA CU SCOPUL PROPUS

6.    ARATA SI EXPLICA PROCEDURA ETAPA CU ETAPA

7.    EXPLICA TERMENII NOI; SCRIE-I PE TABLA

8.    PREZINTA DEMONSTRATIA INCET, ETAPA CU ETAPA

Page 18: Metode de Formare a Adultilor

9.    INTREABA PARTICIPANTII DESPRE PROCEDURILE DEMONSTRATIEI, CA SA TE ASIGURI CA AU INTELES

10.           URMARESTE LIMBAJUL NONVERBAL AL PARTICIPANTLOR; VEI STI DACA E NEVOIE SA REPETI PROCEDURILE;

11.           FIXEAZA STANDARDELE PENTRU OMUL CARE LUCREAZA

12.           INCURAJEAZA PARTICIPANTII SA PRACTICE

13.           REZUMA TREPTELE SI PUNCTELE CHEIE

14.         CERE FEED-BACK DE LA PARTICIPANTI

METODE SI MATERIALE UTILE IN PROCESUL DE FORMARE*

*K: CUNOSTINTE (KNOWLEDGE)

*A: ATITUDINI

*D: ABILITATI DE LUARE A DECIZIILOR

*M: ABILITATI MANUALE

*C: ABILITATI DE COMUNICARE

K A D M C

mijloace de fomare:

tabla

retroproiector

Page 19: Metode de Formare a Adultilor

diapozitive

fotografii

filme

materiale scrise

studiu individual

demonstratii

discutii

brainstorming

jocuri

studiu de caz

joc de rol

observare directa

simulare

liste de verificare

¤ preluate din "Teaching health-care workers: A Practical Guide"de Fred Abbat si Rosemary Mcmahon, Macmilian Education LTD., 1985

ALEGEREA TEHNICILOR POTRIVITE DE FORMARE

TIPURI DE INVATARE ACTIVITATI DE

FORMARE

ACTIVITATI DE

EVALUAREInformatii Prezentari, Examene (teste scrise)

Examene orale

Page 20: Metode de Formare a Adultilor

materiale citite

brainstorming

materiale audio-videoAbilitati (manualitate, de

comunicare, de planificare)

Demonstratie + lista de control

Instructiuni urmate de practica + feedback

Studiu de caz

Lucru in grupe mici

Acvariul

Brainstorming

Observatie directa in: *practicarea abilitatii

*simulare

*joc de rol (pentru abilitati de comunicare)

utilizarea listei de control

Atitudini / valori Discutii, acvariul

Joc de rol

*brainstorming

Indirect prin observarea comportamentelor, in special in timpul practicii

Joc de rol

DEMONSTRATIA

Mai jos sunt enumerati pasii unei demonstratii in mod aleatoriu.

Va rugam sa adaugati fiecarui pas al demonstratiei cate un numar, in functie de ordinea crono(logica):

-         ARANJEAZA SCAUNELE PENTRU O BUNA VEDERE SI AUDITIE

-         ARATA SI EXPLICA PROCEDURA ETAPA CU ETAPA

-         ASIGURA-TE CA MATERIALELE SI ECHIPAMENTUL SUNT IN BUNE CONDITII

Page 21: Metode de Formare a Adultilor

-         CERE FEED-BACK DE LA PARTICIPANTI

-         CORELEAZA DEMONSTRATIA CU SCOPUL PROPUS

-         EXERSEAZA TU INSUTI

-         EXPLICA TERMENII NOI; SCRIE-I PE TABLA

-         FIXEAZA STANDARDELE PENTRU OMUL CARE LUCREAZA

-         INCURAJEAZA PARTICIPANTII SA PRACTICE

-         INTREABA PARTICIPANTII DESPRE PROCEDURILE DEMONSTRATIEI, CA SA TE ASIGURI CA AU INTELES

-         NU IMPRASTIA OBIECTELE IN GRUP PENTRU A NU DISTRAGE ATENTIA

-         PREZINTA DEMONSTRATIA INCET, ETAPA CU ETAPA

-         REZUMA TREPTELE SI PUNCTELE CHEIE

-         URMARESTE LIMBAJUL NONVERBAL AL PARTICIPANTLOR; VEI STI DACA E NEVOIE SA REPETI PROCEDURILE;

SESIUNEA IV : INVATAREA PRIN EXPERIENTA -

CICLUL ÎNVATARII ADULTULUI

OBIECTIVE : La sfarsitul programului, participantii vor fi capabili sa :

Page 22: Metode de Formare a Adultilor

1.    descrie ciclul invatarii prin experienta

2.    sa explice rolul formatorului in fiecare din cele 4 faze ale ciclului invatarii adultului

3.    sa enumere metodele de formare adaptate fiecarei faze din ciclul mentionat mai sus

4.    sa utilizeze intrebari deschise adaptate fioecarei faze

5.    sa enumere particularitatile invatarii adultului

6.    sa identifice propriul stil de invatare in functie de predominanta fiecareia di cele 4 faze

TIMP : 2 ore 30 min

MATERIALE Flipchart + markere

Retroproiector (optional)

COPII PENTRU PARTICIPANTI

2A. Evaluarea stilurilor de invatare (chestionar II)

2B Interpretarea testului

2C diagrama Kolb

SUMARUL ACTIVITATILOR DE FORMARE

Activitate Metoda TimpExercitiu de perspicaciate Spargator de gheata 10 minExplicarea diagramei Kolb prezetare 15 min

Page 23: Metode de Formare a Adultilor

Chestionar stil de invatare II Completare si discutii 45 minRolul formatorului in invatarea prin

experientaLucru in 4 grupe 60 min

Concluzii si implicatii Discutii in grup mare 20 min

ROLUL FORMATORULUI

1. EXPERIENTA

DIRECTA4. APLICARE 2. REFLECTII

ASUPRA EXPERIENTEI

3. GENERALIZAREA

EXPERIENTEI

Diagrama Kolb

Învatarea este transformarea experientei în cunostinte utile

Ciclul învatarii necesita ca participantul sa treaca prin cele patru faze diferite ale procesului de învatare. Învatarea efectiva necesita abilitatea de a aplica lucrurile pe care le înveti în faza 3, în care formulezi principiile bazate pe analiza din faza 2 a experientei pe care ai facut-o în faza 1.Acest lucru nu este usor pentru oricine, mai ales pentru persoanele care învata citind. Învatarea adultului necesita participarea activa, implicarea participantului în procesul de învatare.

Rolul formatorului în acest context este de a ajuta participantul sa treaca prin acest proces. Un bun formator trebuie sa aiba competenta de a face participantii sa înteleaga ce reprezinta fiecare faza, facilitand procesul de învatare.

Trecînd prin fiecare din cele patru faze se vor putea identifica pentru fiecare faza:

q       Tehnici potrivite de învatare

Page 24: Metode de Formare a Adultilor

q       Rolurile formatorului

q       Tipuri de întrebari pe care le adreseaza formatorul participantilor.

1. Experienta directa

4. Aplicare

sau

generalizare

2.Reflectii asupra experientei

3. Generalitati despre experienta

Ce se întîmpla în faza 1: Experienta

Participantul descopera informatii noi, care necesita raspunsuri.

Activitati de folosit:

Rezolvarea problemei în grup Demonstratii

Studii de caz Jocuri

Jocuri de rol teme pt. grup

Vizite în teren brainstorming

Rolul formatorului:

Rolul principal al formatorului în faza 1 este acela de a structura. Ea sau el trebuie sa prezinte obiectivele activitatilor, sa clarifice norme si reguli si sa fixeze limite de timp. Prezentarea informatiilor se face într-un mod accesibil pentru participanti (care vin cu experiente anterioare de învatare mai ales prin lectura). Cai eficiente de stimulare a interesului grupului include folosirea ajutoarelor vizuale si stimularea întrebarilor din partea grupului, pentru ca scurta prezentare sa fie cît mai activa.

Pentru activitatile în grupuri mici, formatorul are nevoie sa se asigure ca sarcina care trebuie efectuata este clara pentru toata lumea. De aceea, este util ca sarcina ("tema") sa fie notata pe o coala A 0, sau pe foi de lucru A 4 care se înmaneaza participantilor, la fel si întrebarile la care se va raspunde

Page 25: Metode de Formare a Adultilor

prin discutia ulterioara exercitiului din faza 1. În plus, grupurile mici functioneaza mai bine cînd membrii sai îsi asuma responsabilitati: lider de discutii / moderator, monitorul timpului, secretar si raportor / purtator de cuvînt.

Cum procesarea se va desfasura mai ales în faza urmatoare, în faza actuala, formatorul poate pune cîteva întrebari fiecarui grup mic, pentru a facilita progresiunea acestuia în ceea ce are de facut. Aceste întrebari pot sa includa de exemplu:

q       Aveti întrebari despre sarcina / despre ceea ce aveti de facut ?

q       Mai sunt si alte lucruri pe care aveti nevoie sa le stiti pentru a va face tema / sarcina / treaba bine

q       Cum merge ?

q       V-ati gîndit la.. ?

q       Ati putea fi mai specific ?

q       Ati putea spune mai mult despre.?

q       V-ati putea gîndi la alta alternativa ?

q       Sunteti gata sa va treceti munca pe o coala A 0 / flipchart ?

q       Aveti nevoie de mai mult timp pentru a termina ?

1. Experienta directa

4. Aplicarea 2. Reflectii asupra experientei

3. Generalitati despre experienta

Ce se întîmpla în faza 2: Reflectarea experientei

Page 26: Metode de Formare a Adultilor

În aceasta faza, participantii extrag informatiile dezvoltate în faza 1. Ei vor utiliza aceste informatii pentru a dezvolta chei ale învatarii temei / subiectului în faza urmatoare, dar mai întîi au nevoie sa analizeze experienta.

Activitati de folosit:

Discutii în grupuri mici

Discutie în grupul mare / forum de discutii

Prezentari facute de participanti

Raportari din partea grupurilor

Rolurile formatorului:

Rolul major în faza doua este de a ajuta participantii sa reflecteze la ce s-a întîmplat în timpul fazei 1. Acest lucru înseamna ca participantii trebuie sa se concentreze asupra semnificatiilor experientei, iar formatorul trebuie sa se asigure ca aspecte importante legate de respectiva experienta nu sunt ignorate.

Un mod eficient de a ajuta participantii sa reflecteze este adresarea întrebarilor despre ce s-a întîmplat si despre modul în care au reactionat participantii. Faza 2 este etapa în care participantii îsi împartasesc idei si reactii între ei.

Mai jos sunt cîteva exemple pentru tipurile de întrebari pe care le pune formatorul:

q       Ce s-a întîmplat ?

q       Ce ati simtit cînd.. ?

q       A simtit cineva altceva / diferit ?

q       Ce ati observat despre..?

q       Ce simti legat de aceasta experienta ?

q       Mai sunt si alte persoane care au simtit la fel ?

Page 27: Metode de Formare a Adultilor

q       Sunteti de acord / în dezacord cu ceea ce spun ei ? Puteti argumenta ?

q       Doreste cineva sa adauge ceva ?

q       Va surprinde acest lucru ?

q       Realizati ca. ?

q       De ce nu ai (facut). ?

Notati ca formatorul foloseste întrebari deschise pentru a stimula discutiile despre experienta din faza 1.

1. Experienta directa

4. Aplicarea 2. Reflectii asupra

experientei3. Generalizarea

experientei

Ce se întîmpla în faza 3: generalizarea experientei

În aceasta faza, participantii au nevoie sa interpreteze ceea ce s-a discutat în faza 2, în scopul de a determina care sunt lectiile învatate din aceste discutii (care este "morala"). Acest lucru înseamna ca participantul trebuie sa se concentreze asupra informatiiilor si sa decida ce au însemnat pentru ea / el; cu alte cuvinte, participantul extrage principiile sau lectiile ("morala") învatate din experienta (faza 1) si discutarea ei (faza 2).

Activitati de folosit:

Sinteza discutiilor din grupul mare

Prezentarile

Rolul major al formatorului:

Page 28: Metode de Formare a Adultilor

Rolul formatorului în faza 3 este mai degraba cel conventional al educatorului ", acela de a ghida participantul. Mai mult decît în oricare alta faza, în aceasta etapa formatorul are nevoie sa fie foarte bine informat în legatura cu subiectul abordat (tema), sa stapîneasca perfect toate aspectele respectivului subiect, si sa aiba credibilitate în ochii participantilor, care sa o / îl considere o buna sursa de informatii. Aceasta nu înseamna ca formatorul trebuie sa furnizeze toate raspunsurile în timpul acestei etape, pentru ca, în fapt, participantul va internaliza mai bine noutatile învatate daca membrii grupului vor trebui sa îsi gaseasca singuri raspunsuri pentru ei însisi / ele însele.

Ca un ghid, formatorul ajuta participantul sa se focalizeze asupra implicatiilor a ceea ce s-a întîmplat în timpul experientei (fazei 1) si fazei 2, astfel ca participantul sa devina constient ca a învatat ceva nou. Sunt doua modalitati de baza pentru abordarea acestui aspect: formatorul face un sumar pentru participant / grup (printr-o scurta prezentare sau citirea concluziilor) sau poate recurge la întrebarile potrivite, care ajuta / abiliteaza participantii sa ajunga la propriile concluzii (asa cum se întîmpla de exemplu în exercitiile pentru realizarea consensului). Ultimul mod de abordare necesita din partea formatorului abilitati solide de facilitare, precum si cunoasterea perfecta a subiectului.

Cîteva întrebari utile pe care le-ar putea adresa formatorul sunt:

q       Ce ai învatat din aceasta ?

q       Ce semnificatii au toate acestea pentru tine ?

q       Cum se potrivesc între ele lucrurile despre care vorbim ?

q       Ati sesizat nuante noi în legatura cu. ?

q       Ce aspecte majore au aparut ? ce se desprinde de aici ?

q       Este aici vreo lectie de retinut ?

q       Cu ce se asociaza aceasta ? Are legatura cu .?

1. Experienta directa

Page 29: Metode de Formare a Adultilor

4. Aplicarea 2. Reflectii asupra

experientei3. Generalitati despre

experienta

Ce se întîmpla în faza 4: Aplicarea

Pentru ca participantul sa simta ca sesiunea a avut niste semnificatii, ea sau el trebuie sa raporteze ceea ce a învatat / noile cunostinte la propriile situatii de viata. În timpul fazei 4, participantul face conexiuni între situatiile create în atelierul de formare si situatiile din lumea reala. Legatura poate fi întarita prin practicarea a ceea ce s-a învatat nou si prin planul individual de practicare a noilor abilitati si cunostinte, care va fi pus în aplicare dupa încheierea atelierului.

Activitati de folosit:

Practicarea abilitatilor noi (în timpul atelierului)

Simularea

Planificarea actiunii (în scopul fixarii noilor abilitati)

Lista de control

Activitati în teren

Discutii

Rolul formatorului:

Rolul major este acela de antrenor al participantului. Participantul încearca sa aplice noutatile, iar formatorul aproba, întareste, corecteaza, dar mai ales încurajeaza participantul sa îsi amelioreze abilitatile noi. Întrebarea cheie a acestei faze este: "Cum as putea sa fac acest lucru diferit data viitoare ?" (pentru a fi si mai bine)

Întrebarile pe care formatorul le poate pune includ si:

Page 30: Metode de Formare a Adultilor

q       Ce ti-a placut cel mai mult în legatura cu asta?

q       Ce ti-a fost cel mai dificil ?

q       Cum vei putea aplica acest lucru acasa, dupa atelier ?

q       Te poti imagina facînd acest lucru peste doua saptamîni ?

q       Ce crezi ca vei exersa cel mai mult dupa atelier ?

q       Ce crezi ca îti va fi cel mai dificil cînd vei folosi noile abilitati ?

q       Cum o vei face diferit comparativ cu ceea ce ai facut pîna acum ?

q       Cum s-ar putea ca acest exercitiu sa fie si mai semnificativ pentru tine ? (ca aceasta practica sa aiba si mai mult sens)

q       Exersînd noile abilitati dupa încheierea atelierului, anticipati vreo rezistenta ?

q       Sunt arii în care simtiti ca aveti nevoie de mai multa practica ?

q       Care sunt întrebarile pe care ai dori sa le mai pui ?

q       Cum ai putea sa faci acest lucru mai bine ?

MODUL I: EDUCATIA ADULTULUI

Page 31: Metode de Formare a Adultilor

SESIUNEA V : CLIMATUL INVATARII

OBIECTIVE : La sfarsitul programului, participantii vor fi capabili sa :

sa enumere conditiile necesare unui climat favorabil invatarii

sa rezolve probleme care pot bloca formarea unui climat al

invatarii favorabil

ACTIVITATI : A. discutii in grup mare / brainstorming privind

componentele climatului invatarii

B. exercitii de rezolvarea problemelor in cazul afectarii

formarii unui climat favorabil

C. joc de rol cu participanti/situatii problema (optional)

MATERIALE Flipchart + markere

Retroproiector (optional)

Lista de control in ceea ce priveste climatul invatarii

COPII PENTRU PARTICIPANTI

Lista de control in ceea ce priveste climatul invatarii

Formulare cu exercitii tip problema

DEMONSTRATIA (pagina separata)

Mai jos sunt enumerati pasii unei demonstratii in mod aleatoriu.

Page 32: Metode de Formare a Adultilor

Va rugam sa adaugati fiecarui pas al demonstratiei cate un numar, in functie de ordinea crono(logica):

-         ARANJEAZA SCAUNELE PENTRU O BUNA VEDERE SI AUDITIE

-         ARATA SI EXPLICA PROCEDURA ETAPA CU ETAPA

-         ASIGURA-TE CA MATERIALELE SI ECHIPAMENTUL SUNT IN BUNE CONDITII

-         CERE FEED-BACK DE LA PARTICIPANTI

-         CORELEAZA DEMONSTRATIA CU SCOPUL PROPUS

-         EXERSEAZA TU INSUTI

-         EXPLICA TERMENII NOI; SCRIE-I PE TABLA

-         FIXEAZA STANDARDELE PENTRU OMUL CARE LUCREAZA

-         INCURAJEAZA PARTICIPANTII SA PRACTICE

-         INTREABA PARTICIPANTII DESPRE PROCEDURILE DEMONSTRATIEI, CA SA TE ASIGURI CA AU INTELES

-         NU IMPRASTIA OBIECTELE IN GRUP PENTRU A NU DISTRAGE ATENTIA

-         PREZINTA DEMONSTRATIA INCET, ETAPA CU ETAPA

-         REZUMA TREPTELE SI PUNCTELE CHEIE

-         URMARESTE LIMBAJUL NONVERBAL AL PARTICIPANTLOR; VEI STI DACA E NEVOIE SA REPETI PROCEDURILE;