Metode de Fixare a Preturilor Bazate pe Cost

METODE DE FIXARE A PRETURILOR IN INTREPRINDERI BAZATE PE COSTURI-STUDIU DE CAZ-

-2010-Metode de fixare a preturilor in intreprindere pe baza costurilor

Metode generale de fixare a preturilor

Acestea sunt:

a)fixarea pretului pe baza costului care porneste de la costurile de cumparare,putandu-se aplica un coeficient multiplicator pentru toate produsele ,fie coeficienti distincti.

b)fixarea pretului pe baza cererii adica cererea pentru un bun sa reflecte intensitatea nevoii pe care el o satisface i sa se concretizeaz n cantitatea ce se cumpr ntr-o perioad dat, la un anumit nivel al preului.c)fixarea pretului in conditiile concurentei pretul este stabilit in functie de piata si de caracterul concurentei.

Fixarea preturilor pe baza costului in intreprindere

Costul este un element de fundamentare a pretului in viziunea producatorului-vanzator deoarece costul influenteaza indirect pretul format la piata, prin intermediul costului de oferta in pretul fundamentat.Tipologia costurilor de producie

Un criteriu important in analiza i caracterizarea evoluiei costurilor l reprezint timpul. Din acest punct de vedere exist dou categorii de costuri:

- costuri pe termen scurt;

- costuri pe termen lung.A. Costurile de producie pe termen scurt

ntr-o perioad scurt de timp, un agent economic i desfoar activitatea n aceleai condiii tehnice de nzestrare cu mijloace de munc (maini, utilaje, construcii etc.), iar producia poate crete sau descrete pe seama celorlali factori de producie, variabili, cum ar fi: materii prime i materiale, for de munc etc.

Pe o perioad scurt de timp modificarea costurilor este influenat, mai ales de schimbrile produse n elementele capitalului circulant i a cantitii i eficienei muncii depuse. n cadrul acestui orizont scurt de timp, costurile de producie se pot clasifica dup coninutul i modul lor de calcul n:

- cost total (cost complet, full cost);

- cost mediu (cost unitar);

- cost marginal.a) Costul total (CT) cuprinde ansamblul cheltuielilor necesare pentru realizarea unui volum de producie (Q) n anumite condiii concrete. Se includ aici: cheltuielile cu aprovizionarea, fabricaia i desfacerea mrfurilor. Dup comportamentul lor fa de modificarea volumului fizic al produciei, costul total se mparte n:

- costuri variabile;

- costuri fixe.

Costurile variabile reprezint costurile care se modific ntr-o anumit proporie,n acelai sens cu modificarea volumului fizic al produciei. Nivelul costurilor variabile fiind n funcie de volumul produciei (f(Q)) se poate scrie relaia:

CV = f(Q)

(4.1)

Exist elemente de cost care se pot modifica direct proporional cu producia, cum ar fi: consumul de materii prime, de semifabricate ncorporate n produse etc., precum i care nu se modific strict proporional cu producia, cum ar fi: salariile pentru plata orelor suplimentare, cheltuielile cu combustibil etc.Cheltuielile variabile se impart in:

cheltuieli varibile proportionale

cheltuieli varibile degresive

cheltuieli varibile regresive

cheltuieli varibile progresive

cheltuieli varibile flexibile

a. Cheltuieli variabile proportionale se modifica in acelasi sens si ritm cu volumul fizic al productiei.

Indicele de variabilitate este egal cu 1.

Iv = 1

Se impart in :

cheltuieli cu materiile prime si materiale directe

cheltuieli cu manopera directa si protectia sociala aferenta

b. Cheltuieli variabile degresive sunt acele cheltuieli care cresc odata cu cresterea volumului fizic al productiei dar intr-un ritm mai lent decat acesta. Indicele de varicbilitate este mai mic decat 1.

Iv < 1 sau 0 < Iv < 1 ( teoretic )

Se impart in:

- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor;

- cheltuieli cu personalul auxiliar si de deservire

c. Cheltuieli variabile regresive sunt acele cheltuieli care scad sensibil odata ce procesul de fabricatie a fost declansat. Scad sensibil dupa obtinerea primei sau unei unitati de produs.

Iv < 1 sau 0 < Iv < 1

Se impart in:

cheltuieli cu incalzirea cuptoarelor, cazanelor, furnalelor, aparatelor pana la obtinerea primei unitati de produs.

Aceste cheltuieli se gasesc numai la anumite categorii de intreprinderi, in timp ce cheltuielile degresive se regasesc la toate intreprinderile , indiferent de profulul de activitate.

d. Cheltuieli variabile progresive sunt acele cheltuieli care cresc in acelasi timp cu volumul fizic al productiei, dar intr-un ritm superior fata de volumul fizic al productiei.

Iv > 1

Aici sunt cuprinse acele cheltuieli variabile generate de suprasolicitarea capacitatii de productie:

cheltuieli cu salariile pentru lucrul de noapte sau sarbatori legale;

cheltuieli cu repararea utilajelor sau in cazul folosirii peste parametrii normali.

f. Cheltuieli variabile flexibile sunt acele cheltuieli care urmeaza ritmul

de crestere al productiei dar cu anumite alternante. Aceste cheltuieli la un anumit timp au un anumit comportament.

Costurile fixe sunt acele costuri care n totalitatea lor rmn relativ constante la o variaie a volumului fizic al produciei ntr-un orizont de timp scurt. Aceste costuri nu se modific dac nu intervin diverse modificri n legislaie, n nivelul preurilor, n regimul de amortizare a mijloacelor fixe etc. Se impart in:

cheltuieli fixe propriu-zise

cheltuieli relativ fixe

a. Cheltuieli fixe propriu- zise se impart in :

- cheltuieli cu amortizarea

- alte cheltuieli legate de pastrarea, conservarea capacitatii de productie;

b. Cheltuieli relativ fixe se impart in:

- cheltuieli de personal

- cheltuieli de functionare pentru personalul din administratia intreprinderiiCostul total se obine prin nsumarea costurilor fixe cu cele variabile.

CT=CF+CV=CF+f(Q)

(4.2)

b) Costul mediu sau costul unitar cuprinde cheltuielile de producie necesare pentru producerea unei uniti de produs. El se calculeaz prin raportarea costului de producie la volumul produciei.

Costul mediu sau costul unitar se poate calcula pe cele 3 categorii de costuri prezentate anterior, astfel:

Costul total mediu (CTM) se determin prin raportarea costului total (CT) la volumul produciei (Q), conform relaiei:

(4.3)

Costul fix mediu (CFM) se calculeaz raportnd costul fix (CF) la volumul produciei (Q), pe baza relaiei:

(4.4)

Costul variabil mediu (CVM) se stabilete pe baza raportului dintre costul variabil (CV) i volumul produciei, conform formulei:

(4.5)

c) Costul marginal (Cmg) reprezint echivalentul valoric al consumurilor de resurse generate de fabricarea ultimei uniti de produs fabricat pentru a atinge un nivel de producie dat. Cu alte cuvinte, costul marginal exprim sporul de cheltuieli totale determinate de creterea cu o unitate a produciei.

(4.5)

Costurile totale medii, costurile variabile medii i costurile marginale, n interaciunea lor cu preurile pieei, pot constitui instrumente de reglare a ofertei de produse.

B. Costurile de producie pe termen lung

n timp ce pe termen scurt este evident distincia dintre factorii variabili i cei fici, pe perioada lung se poate afirma c toi factorii de producie au caracter variabil. Pe termen lung, ntreprinztorii pot s modifice capacitile de producie prin investiii (dac se urmrete creterea dimensiunilor produciei) sau renunnd la o serie de capaciti, prin casri sau pe alte ci (dac restrngerea produciei devine necesar). Astfel, paralel cu modificarea volumului produciei, variaz i costurile cu amortizarea capitalului fix, care se transform n costuri variabile. De asemenea, posibilitile de schimbare a metodelor de management i organizare a proceselor de producie odat cu modificarea scrii produciei contribuie la trecerea altor categorii de costuri fixe n grupa celor variabile. Analiznd comparativ curbele costului mediu pe termen lung i pe termen scurt, se obine graficul din figura 4.1.

Figura 4.1

Se observ c fiecrui punct de pe curba costului pe termen lung i corespunde o valoare minim a costului pe termen scurt. Costul mediu minim pe termen scurt va avea valori descresctoare pn la un anumit nivel al produciei, dup care acesta va ncepe s creasc.

Forma respectiv a curbei poate fi explicat n felul urmtor: dezvoltarea capacitilor de producie conduce la diminuarea costului mediu datorit economiilor de scar concretizate n posibilitatea de exploatare a unor avantaje tehnice i financiare ale firmei. Avantajele tehnice ale creterii produciei sunt: creterea specializrii, posibilitatea introducere progresului tehnic (automatizare, robotizare etc.) care este eficient doar la un anumit nivel al produciei, utilizarea cu eficien sporit a forei de munc etc. Avantajele financiare ale produciei de scar mare rezid n facilitile intervenite n aprovizionare (condiii de pre i de livrare mai avantajoase oferite de furnizori), obinerea de bonificaii pentru comenzi importante, mbuntirea condiiilor de creditare i finanare acordate de ctre bnci etc.

Pe msur ce firma i extinde producia, apar i unele disfuncionaliti numite deseconomii de scar care vor aciona n sensul sporirii costului total mediu pe termen lung. Acestea se leag de apariia unor probleme de natur administrativ cum ar fi: dificulti de comunicare i coordonare, apariia unor noi sarcini de management, gestiunea dificil a stocurilor, reducerea vitezei de adoptare a deciziilor, inflexibilitate n adaptarea la modificarea condiiilor de pia etc. De aceea, optimul economic al produciei se consider a fi punctul n care ncepe s se manifeste fenomenul deseconomiilor de scar care vor conduce la creterea costului mediu pe termen lung. In functie de raportul cerere-oferta,costul fiecarui producator poate fi mai mic,egal sau mai mare decat pretul,astfel:

a)c < p ,cand pretul acopera integral costul si asigura profit;

b)c = p ,cand pretul este egal cu costul,deci acopera integral cheltuielile,dar nu se obtine profit;

c)c < p ,and pretul este mai mic decat costul,nu se acopera in intregime cheltuielile si astfel se inregistreaza pierderi.

Pretul nu se formeaza in functie de cost, ci in functie de potentialul cererii si a ofertei de a atinge echilibrul ,la un moment dat insa,costul nu intotdeauna se integreaza global in cheltuielile de productie.Preocuparea producatorului este de a-si optimiza costul astfel incat sa realizeze si o marja a profitului. Situatii in care costul este privit ca si element de fixare a pretului de vanzare In limbajul si metodologia fundamentarii si stabilirii preturilor, costul de productie se infatiseaza astfel:

a)costul ,ca masura a efortului producatorului cuprinde urmatoarele cheltuieli:materii prime si materiale ,combustibili ,energie si apa ,salarii ,contributiile pentru asigurari sociale si ajutorul de somaj ,dobanzi ,s.a.b)costul in raport cu timpul se foloseste in fundamentarea preturilor pe baza costurilor antecalculate.Un cost determinat este un cost prospectiv(cost antecalculat) al perioadei de producere si comercializare a produselor.Folosirea antecalculatiilor de costuri si stabilirea preturilor noilor produse este strans legata de necesitatea utilizarii produselor etalon,prin costurile si preturile recunoscute in relatiile de schimb pe piata interna si externa.Pentru produsele la care nu se pot gasi etaloane in stabilirea preturilor se folosesc costuri postcalculate.c)Costurile individuale ,costurile de echilibru si costurile concurentiale.Costul individual este folosit in calculele economice privind fundamentarea pretului de oferta.Un producator isi fixeaza pretul de oferta astfel incat sa-si asigure remunerarea costului pe baza relatiei:

pp0=CI+ iIn care:

Pp0=pretul de oferta propus de producator;

Ci=costul individual al producatorului;

i=marja profitului individual al producatorului,luand in calcul obligatia de plata a impozitului pe profit.

Costul de echilibru este determinat prin formarea libera a pretului la piata si este recunoscut pe piata pe baza raportului cerere-oferta. Costul concurential este costul individual cu nivelul cel mai scazut.El actioneaza prin crearea unor premise de reducere a preturilor.Concurenta directa prin pret are in spate concurenta indirecta prin costuri.

Costul marginal este costul cresterii productiei peste nivelul optim al acesteia,productie obtinuta cu cel mai coborat cosst mediu.

Costul comparabil pe piata mondiala sta la baza apropierii preturilor interne de cele externe si a competitivitatii produselor prin pret ( competitivitatea performantelor tehnice,productivitatea muncii,factorul monetar,rata inflatiei,s.a).

d)costul ca baza de calcul al profitului in momentul fundamentarii pretului de oferta ,cand venitul net se apreciaza in raport cu efortul total de productie. In structura pretului fundamentat pornind de la cost ,profitul poate fi stabilit ca marja cu ajutorul rentabilitatii aplicata la cost si ca marja cu nivelul absolut.

Astfel:

pp0=Ci+ i sau

pp0=Ci+Ci*r% unde, r%= i/Ci * 100pp0- pretul de oferta fundamentat si propus de producator fara impozit indirectCi si i costul pe produs si profitul stabilit pe produs in pretul unitar de oferta al producatorului

r%- rata procentuala a rentabilitatii prestabilita in raport cu costul si pretul de oferta

e)costul ca element de corelare a preturilor-in aceasta situatie ,costul unui produs nou este comparat cu un produs etalon (produs reprezentativ) din economia interna.Metode de fixare a preturilor pe baza costului completMetoda full cost pricingCunoaterea costului complet aferent produselor fabricate i/sau vndute reprezint un element de informare important pentru conducerea unei ntreprinderi i controlul gestiunii sale. Acesta permite:

evaluarea stocurilor pe diferite etape ale ciclului de fabricaie i de vnzare;

compararea structurii costului complet pentru ntreprindere cu activiti asemntoare (pe diferite stadii ale produciei, dup mijloacele de exploatare utilizate, pe grupe de clieni) i determinarea punctelor tari i a celor slabe vizavi de concuren;

elaborarea unui pre (sau tarif) pentru comercializarea unui bun (sau a unui serviciu) i pentru care, acel pre (sau tarif) nu este practic definit sau impus de concuren;

stabilirea devizului pentru execuia pieselor individuale, fabricarea unei serii mici sau executarea de lucrri speciale.

Metodele de calculaie absorbante departajeaz cheltuielile ncorporabile n dou categorii: costuri directe i costuri indirecte.Fluxul cheltuielilor ncorporabile pentru calculul costului complet al produselor poate fi schematizat astfel :

Metodele de calculaie a costului complet preconizeaz un calcul al costurilor pe stadii de fabricaie care trebuie s respecte realitatea procesului de producie din fiecare ntreprindere. Organizarea i ordonarea calculaiei se sprijin pe logica elaborrii produselor. ntr-o viziune foarte global, ciclul de exploatare el unei ntreprinderi industriale se poate rezuma astfel:

n consecin, cheltuielile ncorporabile trebuie s fie delimitate corespunztor apartenenei lor la una sau alta din etapele (fazele) ciclului de exploatare, respectnd n acelai timp gruparea lor n costuri directe i indirecte, corespunztor posibilitii de identificare a consumurilor de resurse.

Constituirea costurilor pe fazele ciclului de exploatare permite determinarea urmtoarelor categorii de costuri:

costul de achiziie;

costul de producie;

costul de distribuie.

Obinerea costului complet al produselor se realizeaz prin integrarea succesiv a acestor categorii de costuri, conform schemeiAPROVIZIONARE

PRODUCIE DISTRIBUTIE

Costul de achiziie este costul care regrupeaz totalitatea cheltuielilor generate de activitatea de aprovizionare i stocare a valorilor materiale destinate consumului productiv materii prime, materiale i furnituri consumabile. Modul de identificare i localizare pe elementele materiale stocabile care genereaz aceste cheltuieli ofer posibilitatea delimitrii lor, astfel nct s formeze:

costuri directe de achiziie reprezentnd preul de cumprare al elementelor stocabile, cheltuielile de transport, comisioane, taxe variabile i alte taxe nedeductibile;

costuri indirecte de achiziie reprezentnd cheltuielile sectorului de aprovizionare, de recepie, manipulare, transport i stocare a valorilor materiale.

Prin calculul costului de achiziie se asigur determinarea valorii de intrare n stoc a diferitelor elemente materiale ce vor face ulterior obiectul consumului n procesul de producie.

Aceasta nseamn c n costul complet al produsului nu se va regsi valoarea elementelor materiale determinat n momentul cumprrii, ci valoarea lor de ieire (corespunztor metodei de evaluare adoptat: CMP, FIFO, LIFO etc.), adic valoarea de cumprare influenat de stocul existent i la care se adaug cota parte a costurilor indirecte de achiziie repartizate n baza unui criteriu ales de repartizare.

Costul de producie cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate n procesul de producie i se calculeaz ntre stocajul de materii prime, materialul i stocajul de produse finite.

Complexitatea calculaiei lui depinde de complexitatea procesului tehnologic i de natura produselor care apar n cursul fazelor (etapelor) de fabricaie materiale recuperabile, rebuturi producie neterminat, semifabricate a cror valoare influeneaz costul produselor de baz produsele finite.

Costul de producie al produsului finit este constituit din:

costuri directe de producie care cuprind: costul de achiziie aferent materiilor prime i materialelor directe eliberate din stoc pentru consumul productiv, costul cu manopera direct i alte costuri directe (amortizarea unui echipament specific etc.);

costuri indirecte de producie cuprind costurile comune sectoarelor productive (energie, combustibil, reparaii i ntreinere, amortizare, salariile personalului indirect productiv etc.).

Costul complet cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea i desfacerea unui produs, lucrare sau serviciu.

n timp ce costul de producie se calculeaz pentru producia finit obinut i predat depozitului, costul complet se calculeaz pentru producia vndut.

n structura costului complet sunt urmtoarele componente:

costul de producie aferent produciei vndute;

costurile din afara produciei la rndul lor constituite din:

- costul de distribuiei

- costul administraiei generale.

Costul de producie aferent produciei vndute reprezint valoarea de ieire din stoc a produselor finite destinate vnzrii i se determin apelnd (ca i n costul de achiziie) la una din metodele adoptate n evaluarea stocurilor.

Costul de distribuie reprezint totalitatea cheltuielilor efectuate n procesul de distribuie a produselor; poate fi delimitat n cele dou categorii:

costuri directe de distribuie cuprind cheltuielile de livrare, expediie, publicitate, ambalaj, transport special cnd se poate identifica pe produs consumul de resurse;

costuri indirecte de distribuie reprezentnd cheltuielile de funcionare a sectorului de distribuie, magazinaj (stocaj), transport, servicii de postvnzare, studii de marketing etc.

Costul administraiei generale

Anumite funcii rmn specifice unitii economice sau sunt comune mai multor activiti. Este vorba de: activitatea de cercetare, planificare-programare, control, gestiune financiar, contabilitate, informatic, managementul general. Cheltuielile generate de aceste activiti devin din ce n ce mai importante n ansamblul cheltuielilor ntreprinderii i sunt, de regul, independente fa de volumul de activitate. Repartizarea lor s-ar impune astfel a fi efectuat numai asupra produciei vndute ns reglementrile n vigoare nu exclud posibilitatea repartizrii lor i asupra produciei stocate, integrnd costul administraiei generale n costul de producie al produciei finite obinute.

n ceea ce privete costurile indirecte, obinuina de a le trata numai n legtur cu procesul de producie trebuie reconsiderat, deoarece ele influeneaz toate fazele circuitului economic, deci i aprovizionarea, respectiv distribuia.

Din aceast cauz apare, pe de o parte:

necesitatea calculrii celor dou categorii de costuri apar n amontele, respectiv n avalul produciei costul de achiziie i costul de distribuie; pe de alt parte, apare necesitatea analizrii costurilor indirecte pe locurile generatoare ale acestora i care, corespunztor funciilor ntreprinderii aprovizionare, producie, distribuie, administraie pot constitui centre de analiz.

Centrele de analiz sunt utile pentru calculaia costurilor deoarece, regrupnd costurile indirecte pe categorii omogene, exist posibilitatea repartizrii mai corecte a acestora asupra produselor. Condiia principal este de a determina corect unitatea fizic denumit unitate de lucru i baza de repartizare pentru care se poate defini un consum. De asemenea, urmrirea costurilor indirecte, la nivelul centrelor de analiz, faciliteaz instituirea responsabilitilor n evoluia centrelor lor. n aceast optic, costurile directe pot fi adugate costurilor indirecte ale unui centru de analiz, dac au legtur cu unitatea de lucru ce i msoar activitatea (exemplu manopera direct) alctuind un ansamblu omogen care poate fi atribuit responsabilitii unui cadru i deci centrul de analiz devine centru de responsabilitate.

Metoda globalaMetoda global numit i metoda diviziunii simple sau a calcului direct const n colectarea tuturor costurilor de producie dintr-o perioad de gestiune ocazionate de obinerea produciei, n mod global la nivel de atelier, secie, ntreprindere, pe articole de calculaie:

Costul unitar (cu) al produsului rezult din raportarea totalului costurilor ncorporabile (directe i indirecte) la cantitatea de produse fabricat (Qf), exprimat n uniti naturale, folosind relaia:

Cu =

Metoda se aplic n unitile care fabric un singur produs, lucrare sau serviciu cum sunt cele productoare de energie, de oxigen, unitile extractive (crbune, iei), fabrici de ciment, crmizi, n transporturi etc. Unde nu exist semifabricate sau producie neterminat, la finele perioadei, iar dac exist ea este constant sau nesemifabricat. De asemenea, se aplic n producia sortodimensional i cea cuplat, unde din aceeai materie prim cu aceeai tehnologie, utilaje i for de munc se fabric mai multe feluri, tipuri sau sorto-dimensiuni de produse. Ea se aplic i la seciile de producie auxiliar din cadrul ntreprinderilor industriale care au producie omogen: central electric, termic, de ap.

Caracteristica principal a metodei const n faptul c toate costurile de producie se identific nemijlocit pe produsul sau grupa de produse care le-a ocazionat, avnd caracterul de costuri directe.

Cu toate c totalul costurilor aferente produsului au caracterul de costuri directe, totui costurile indirecte de producie i cele generale de administraie se asimileaz costurilor indirecte n vederea cunoaterii costului pe articole de calculaie, nregistrndu-se n condiiile de colectare cunoscute. La sfritul lunii, aceste costuri se trec n totalitate asupra contului de calculaie al produsului respectiv.

n cazul produciei cuplate i sortodimensionale, costul efectiv pe produs se determin cu ajutorul coeficienilor de echivalent.

Utilizarea metodelor de stabilire a preturilor in cadrul obiectivelor strategice ale politicii preturilor intreprinderilorn practica curent a stabilirii preurilor de ofert prin corelare pe baza costurilor se iau n considerare costurile de producie antecalculate, care n general au n vedere un orizont scurt de timp, i la care se adaug o marj de profit. n rile cu economie de pia dezvoltat, firmele moderne nu se mulumesc doar cu determinarea unor astfel de calcule pe perioade scurte de timp. Acestea urmresc un orizont lung de timp, n care, pe lng problema supravieuirii, se are n vedere i rezolvarea problemelor privind meninerea poziiei pe pia, creterea cifrei reale de afaceri, minimizarea riscurilor, obinerea unui profit mai mare etc. Pentru realizarea acestor obiective pe termen lung, la stabilirea preurilor de ofert se pot folosi mai multe metode.

a) Metoda Mark-up-Pricing presupune stabilirea preului prin adugarea la costul mediu total al produsului a unei marje de profit care s asigure o remuneraie rezonabil pentru capitalul investit i s asigure riscurile poteniale ale produciei estimate.

Pentru a determina marja profitului, este necesar s se stabileasc mai nti un cost standard, n funcie de o producie standard. Costul standard se calculeaz prin estimarea costului variabil mediu (CVM) i costului fix mediu (CFM) n funcie de producia standard. Astfel, costul standard este un cost total mediu (CTM) ce revine pe o unitate de produs. Prin adugarea la acesta a unei marje de profit (R) se obine preul de ofert al produsului (P).

Relaiile de calcul sunt:

CTM = CVM + CFM

(4.24)

P = CTM + R x CTM = CTM (1 + R)

(4.25)

b) Metoda Target rate of return pricing este folosit de firmele care pot impune un pre concurenilor lor prin calcularea marjei de profit, n funcie de randamentul dorit al capitalurilor utilizate.

Pentru stabilirea preului de ofert, se parcurg urmtoarele etape:

a) se determin profitul total (Prt) cu ajutorul randamentului capitalului (RK) i a fondurilor mprumutate (K), astfel:

Prt = RK x K

(4.26)b) raportnd apoi profitul total la costul total (CT) se obine rata profitului n funcie de costuri (R), astfel:

(4.27)c) rata profitului n funcie de costuri aplicat la costul total mediu conduce la obinerea marjei de profit (M):M = CTM x R

(4.28)d) aceast marj de profit adugat la costul mediu determin obinerea preului de ofert al produsului:P = CTM + CTM x R = CTM (1 + R)

(4.29)c) Metoda aplicrii marjei asupra costului variabil sau direct costing

Determinarea preului de vnzare se efectueaz adugnd la acest cost o marj asupra costului variabil care reprezint n fapt o marj brut, deoarece trebuie s asigure simultan att acoperirea costurilor fixe, ct i obinerea profitului. Marja poate s fie diferit de la un tip de produs la altul, n funcie de cheia de repartiie a cheltuielilor fixe i de strategia de pre aplicat de firm. Preul produsului se calculeaz:

P = (1+m) x CVM

(4.31)

n care:

m reprezint marja brut asupra costului variabil (exprimat procentual);

m x CMV reprezint contribuia fiecrei uniti de produs la acoperirea cheltuielilor fixe i asigurarea profitului firmei.

d) Metoda aplicrii marjei la costul variabil bazat pe estimarea elasticitii cererii. Aceast metod conduce la o soluie a echilibrului compatibil cu teoria marginalist, lund n calcul n acelai timp i elasticitatea cererii pieei. Se pornete de la condiia necesar a maximizrii profitului egalitatea dintre costul marginal i venitul marginal:

Vmg = Cmg

(4.32)Dar

(4.33)

Pentru c

(4.34)

Dar evoluia costului marginal este imprimat de costul variabil, de unde:

Cmg CVM

(4.35)

(4.36)

(4.37)

(4.38)

Dar P se poate determina, pornind de la metoda precedent n funcie de costul variabil mediu i marja brut:

P = CVM x (1+m)

(4.39)

de unde:

(4.40)ceea ce se reduce la:

(4.41)

care se poate scrie mai departe:

e = e + 1 + m x e +m

(4.41)m x e = -1 m

Dac ntreprinderea se gsete n situaia de monopol i urmrete maximizarea profitului su, puterea sa de monopol poate fi apreciat prin inversul coeficientului elasticitii cererii n funcie de pre. Indicele Lerner, al forei monopolului este:

Calculul marjelor

Cele mai utilizate marje ale profitului sunt:

-rata marjei pe baza cheltuielilor totale

-rata marjei pe baza cifrei de afaceri

-coeficientul multiplicator

a)Marja in valoare absoluta:

-marja unitara = pretul de vanzare - costul unitar;

-marja globala = cifra de afaceri - costul global;

b)marja in valoare relativa (m,m,k):

Marja in valoare absolutaa)marja unitara = pretul de vanzare - costul unitar

= 2,73 1,53

= 1,2 lei

b)marja globala = cifra de afaceri - costul global

= 263000 215764,4

= 48235,6 leiMarja in valoare relativaMarja globala (k) = 264000 *100/215764,4 = 122,35 % Marja unitara = 2,73*100/1,53

=178,43 %Formarea preturilor la SC FERRERO ROMANIA SRL SC Ferrero Romania SRL isi desfasoara activitatea pe str.Copilului, nr. 22, Loc. Bucuresti Sector 1, Jud.Bucuresti si are ca obiect de activitate comertul cu ridicata al zaharului,ciocolatei si produselor zaharoase.Unitatea este o societate comerciala cu raspundere limitata fiind inregistrata la Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, Oficiul Registrului Comertului din sectorul 1 ,Bucuresti cu nr J40/7003/2006, avand codul fiscal cu numarul RO18621132 ,capitalul social subscris si varsat fiind 720.000 Ron. Firma SC FERRERO SRL are o capacitate de productie de 10000 kg /luna de Kinder Chocolate.Fazele procesului tehnologic care influenteaza direct calitatea ciocolatei sunt: amestecarea masei de ciocolata timp de minimium: 5 ore operatiune prin care se obtine gustul si aroma placuta; turnarea in forme a masei fluide de ciocolata si racirea rapida.

Daca racirea decurge lent,se formeaza o structura grosiera formata din cristale mari de zahar care dau asperitate la degustare.

SC FERRERO ROMANIA SRL produce si comercializeaza urmatoarele produse: Kinder Chocolate

Kinder Bueno

Kinder Delice

Kinder Pingui

Kinder Joy

Kinder felie de lapte

Kinder Country

Kinder Happy Hippo

Structura numerica a personalului salariat

Categoria de personal200720082009

Personal de conducere111

Personal administrativ si de specialitate222

Muncitori total din care:

Direct productivi

Indirect productivi5

213

222

2

10 1827

Asigurarea calitatii

Asigurarea calitii produselor este realizat prin control sistematic i ordonat n toate fazele procesului de fabricaie:

1. recepia controlul materiilor prime ; 2. controlul pe flux conform programelor de control pe grupe de produse;

3. controlul final produse finite i urmrirea stabilitii produsului n cadrul termenului de garanie;

Controlul calitii se asigur de ctre Laboratorul societii n baza autorizaiei emis de Oficiul Judeean pentru protecia consumatorului.

Calculatia pretului la produsul Kinder Chocolate

Pentru obtinerea a 10 000 de kilograme de ciocolata pentru produsul Kinder Chocolate se folosesc urmatoarele produse: Denumirea costurilorStandarde fizicePre unitar/tarif standardValoare

I. Materiale

1. Unt

2. Lapte praf integral

3. Cacao

4.Zahar

5.Unt de cacao

6.Lapte praf degresat

7.Grasime

vegetala hidrogenata1500 kg

2500 kg

1000 kg

5000 kg

1500 kg

1000 kg

1000 kg 2020

21

4.7

9.6

8

6.44300005000021000 23500 144008000 64400

Total materiale153340

Cost standard pe bucat1,533

Luna noiembrie 2009

Destinatia cheltuielilor

Natura cheltuielilor

Costuri directeCosturi indirecte

Cheltuielile activitatii de bazaCheltuielile indirecte de productieCheltuieli generale de administratieCheltuieli de desfacere

Produsul Kinder Chocolate123

Materiale1533403000-15000

Remuneratii personal100009000-6000

Amortizarea mijloacelor fixe424,4500--

TOTAL163764,41250019500

TOTAL CHELTUIELI INDIRECTE 32000---

COSTUL TOTAL COMERCIAL195764.4---

Cantitatea de productie ( buc.)10000---

COSTUL COMERCIAL PE UNITATEA DE PRODUS20000---

Pretul de vnzare2,73---

Cantitatea vnduta10000---

TOTAL215764,4---

An bilantCifra de afaceriVenituri totaleCheltuieli totaleProfit/pierdere net (a)

2007 noiembrie 100.000265000210.00055.000

2008 noiembrie170.000300.000370.000-70.000

2009

noiembrie264.000265.000245.00020.000

Pentru productia a 10000 de kilograme de produse finite reprezentand ciocolata cu lapte Kinder Chocolate, firma are costuri in valoare de 215764,4 lei .Astfel ,pentru realizarea unei unitati de produs finit se utilizeaza 100 de grame materie prima rezultand astfel un cost de productie per unitate de 2,15 lei. Societatea Comerciala Ferrero Romania SRL aplica produselor sale o cota a adaosului comercial in valoare de 7% stabilind pretul de vanzare cu adaos comercial, astfel:

Adaos comercial = pretul de productie * cota de adaos

= 2,15*7%

= 0,15 lei

Pretul cu adaos comercial = pret de productie + adaos comercial

= 2,15 + 0,15 = 2,3 lei

In vederea comercializarii produselor sale, firma aplica pretului cu adaos comercial TVA in valoare de 19%, astfel:Valoare TVA=pret cu adaos comercial * cota TVA(19%)

= 2,36 * 19%

=0,43 lei

In urma aplicarii cotei de Tva se obtine pretul de vanzare final dupa cum urmeaza:

Pret de vanzare = pret cu adaos comercial + valoare TVA

= 2,30 +0,43 = 2,73 lei

BIBLIOGRAFIE

Mosteanu Tatiana (coord.)- Preturi si concurenta ,editia a-III-a,Editura Didactica si

Pedagogica , Bucuresti ,2000

Partenie Dumbrava -Contabilitate de gestiune aplicata in industrie si agricultura, Editura Intelcredo, Bucuresti ,2000Jaba Octavian - Gestiunea productiei si a operatiilor, Editura Economica,

Bucuresti

www.referate.rowww.studentie.rowww.e-referate.ro

Imputare

Afectare

Afectare direct

Centre de analiz

COSTUL COMPLET

(al produselor)

COSTURI INDIRECTE

COSTURI DIRECTE

CHELTUIELI NCORPORABILE

APROVIZIONARE>PRODUCIEDISTRIBUIE

CHELTUIELI

NCORPO-RABILE

COST DE

ACHIZIIE

COST DE

PRODUCIE

COST DE

DISTRIBUIE

COSTUL COMPLET

(al produselor)

Costuri medii

Producia

CTML

0

CM1

CM2

CM3

CM4

CM5

CM6

CM7

0

Q

Chelt. unitare

Ch

0

Q

Chelt. totale

Ch

0

Q

Chelt. unitare

Ch

0

Q

Chelt. totale

Ch

0

Q

Chelt. unitare

Ch

0

Q

Chelt. totale

Ch

0

Q

Chelt. unitare

Ch

0

Q

Chelt. totale

Ch

0

Q

Chelt. unitare

Ch

0

Q

Chelt. totale

Ch

_1130781226.unknown

_1130782563.unknown

_1131375108.unknown

_1193386685.unknown

_1193388446.unknown

_1163572201.unknown

_1130782832.unknown

_1130783004.unknown

_1130782747.unknown

_1130782432.unknown

_1130782527.unknown

_1130782129.unknown

_1130585829.unknown

_1130585854.unknown

_1130585804.unknown

_1067778115.unknown