1

CUVÂNT ÎNAINTE

TIMPUL , MĂSURA FAPTELOR NOASTRE

Timpul trece? Sau noi trecem? E ca atunci cand pleacă trenul din gară și spui "uite, casele se mișcă!", dar de fapt ele stau pe loc și tu te miști. Cum a trecut timpul? Un alt an școlar încheiat, o altă etapă , o altă istorie scrisă în existența școlii noastre. Măsurăm timpul prin intermediul evenimentelor memorabile, celor ce s-au petrecut, strânse în fapte, sentimente, impresii, dorințe. Am avut din plin , din fiecare... „Ambiția”noastră, ca să n-o denumim în termeni manageriali „misiune”, este de a genera o „școală altfel”, pentru a realiza dezvoltarea copilulului încât să-i permită să se manifeste ca subiect social activ care să răspundă schimbărilor la care realitatea ne supune și pe care noua generație, a tehnologiei, o dorește. Nu este o misiune ușoară, este un complex ce trebuie să angajeze nu numai grupul

de educatori, ci și părinții, comunitatea în ansamblul ei. Am declanșat acest proces de construire, începând cu noi, dascălii, căutând în noi resursele, dezvoltându-le, pentru a putea realiza schimbarea, de la un învățământ uneori rutinat, rigid, îngrădit de tipare impuse de programe, proiecte de lecție, de ce nu de mentalități. Să realizăm o abordare modernă a actului didactic, să creăm situații de învățare pentru elevi , să căutăm mijloacele adecvate, înseamnă să aducem schimbarea în demersul didactic, dând dovadă de originalitate, creativitate și să obținem eficiența predării prin acele activități care să stârnească pasiuni reale , să răspundă intereselor pragmatice ale elevilor să poată, privind dincolo de linia de finalizare a clasei a VIII-a , să-și descopere calitățile , să și le dezvolte, să devină astfel un tânăr încrezător în sine și motivat și nu doar de automulțumire pentru profesor.

2

PROIECTE

Comenius – România

În luna mai anul acesta a venit şi rândul şcolii noastre să fie gazdă bună pentru elevii şi profesorii şcolii partenere ale proiectului Comenius – Five Senses, aşa că într-o frumoasă zi de mai am plecat spre aeroportul Otopeni pentru a ne întâmpina cei 42 de oaspeţi din Polonia, Cehia, Turcia şi Italia. Prima zi a vizitei

a debutat cu activitatea în şcoală, oaspeţilor le-am prezentat şcoala noastră , primindu-i dupa bunul obicei românesc, cu pâine şi sare. Am derulat jocuri de cunoaştere interactive (reţeaua), am predat Cehiei eşarfa tricoloră şi am plecat la sala Consiliului Judeţean Călăraşi unde elevii şi-au prezentat temele (personalităţi culturale ale ţărilor implicate) apoi s-a desfăşurat o conferinţă de presă la care au participat

domnul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean – Dinulescu M., domnul Daniel Ştefan, domnul inspector Micescu K. din partea ISJ, doamna director a şcolii Dichiseni – Chiriţă P. şi domnul primar al comunei Dichiseni Radu I. Presa locală a popularizat evenimentul în ziarele din Călăraşi. A doua zi, 6 mai, am pornit din zori spre munte dar nu fără a face un popas în Bucureşti, unde le-am oferit oaspeţilor dar şi elevilor noştri participanţi la această acţiune, o vizită La Palatul Parlamentului şi la Muzeul

3

PROIECTE

Naţional “Dimitrie Gusti”. Au fost foarte plăcut impresionaţi de cele două obiective dar şi de aspectul capitalei noastre. Seara au ajuns la “Popasul Craiului”, o superbă cabană aflată în munţii Piatra Craiului, un loc de poveste din frumoasa noastră ţară.Zilele următoare le-am prezentat cele mai cunoscute obiective turistice ale Văii Prahovei : Castelul Bran, Castelul Peleş, Cetatea Râşnov, Biserica Neagră din Braşov şi Poiana Braşov. Seara elevii au desfăşurat activităţii interculturale (confecţionarea de păpuşi naţionale) jocuri sportive – fotbal, călărie, biciclete, foc de tabără. Ospitalitatea gazdelor noastre de la cabană, frumuseţea locurilor, poezia apusurilor şi răsăritelor de soare peste culmile Pietrei Craiului, au lăsat amintiri de neuitat oaspeţilor. Prin toate activităţile organizate sperăm că obiectivele proiectului au fost îndeplinite, schimburile interculturale, vizitarea atâtor locuri frumoase interacţiunea cu oamenii frumoşi şi calzi ai locurilor noastre au schimbat percepţia despre ţara noastră, au demolat prejudecăţi,

noi reuşind să fim nişte mici ambasadori ai României în ţările partenere. Urmâtoarea etapa şi ultima a acestui frumos proiect este vizitarea Cehiei în perioada 23-29 iunie. Mulţumim tuturor celor ce ne-au susţinut, încurajat şi ajutat în toate activităţile derulate pe perioada acestei vizite.

Prof. Milea Artemiza

4

PROIECTE

În contextul unei societăţi care se schimbă apărând modificări de formă şi de fond, la nivelul tuturor subsistemelor sale, învăţământului românesc trebuie să i se asume o nouă perspectivă asupra funcţionării şi evoluţiei sale. În cadrul acestei perspective, parteneriatul educaţional devine o prioritate a strategiilor actuale, orientate către dezvoltarea educaţiei româneşti.

Cunoaşterea diferitelor aspecte ale vieţii din mediul rural/urban, stabilirea de relaţii sincere,

acordarea de ajutor colegial, între copiii de la sat şi cei de la oraş sunt argumente ce susţin „Caravana Prieteniei”, proiect educaţional desfăşurat de elevii clasei Pregătitoare - Şcoala Gimnazială Nr. 1- Dichiseni în parteneriat cu elevii clasei I B - Şcoala Nicolae Titulescu – Călăraşi, în perioada 11 – 15 Mai 2015. În cadrul proiectului elevii au desfăşurat jocuri de cunoaştere şi intercunoaştere, şi-au prezentat animalul preferat prin desen şi au purtat discuţii despre avantajele şi dezavantajele petrecerii timpului liber în mediul rural / urban. Ca activitate practică, elevii celor două şcoli partenere au vizitat o gospodărie din

satul Satnoieni, comuna Dichiseni, au făcut cunoştinţă, elevii clasei I au adus jucării celor din clasa Pregătitoare, au hrănit împreună

animalele şi păsările din curte, au observat grădina cu flori şi grădina cu legume, pomii fructiferi şi serele cu răsaduri, au servit mâncare şi prăjituri făcute în casă şi au desfăşurat în curte jocuri cu mingea, au jucat badminton, au sărit coarda, s-au dat în leagăn, s-au plimbat cu maşinuţa de jucărie şi s-au urcat peste tot pe unde au putut: în căruţă, pe maşină etc. Certitudinea că toţi copiii au rămas cu amintiri frumoase şi că au avut ce învăţa din acest parteneriat, este portofoliul proiectului cu fotografii şi materiale realizate de elevii fiecărei clase şi promisiunea că vom repeta experienţa curând. Mediul rural îşi păstrează reticenţa faţă de nou sau modern din dorinţa de a conserva un

anumit modus vivendi, dar e un spaţiu care poate fi modelat şi îndreptat spre inovaţie datorită oamenilor care se implică şi se dedică acestei cauze. Nevoile financiare rămân preponderente şi se simte absenţa fondurilor în implementarea multor demersuri, mai ales educaţionale. Cu toate acestea, satul rămâne un loc unde mai există respect pentru profesor, iar satisfacţiile profesionale sunt şi mai mulţumitoare când observi că prin munca elevilor şi a ta obţii rezultate egale sau chiar mai bune ca în mediul urban. Copiii de la ţară îşi doresc să studieze, să aibă meserii şi profesii, au aspiraţii, iar comunitatea, prin şcoală şi dascăli, încearcă să îi îndrume pe calea pe care o doresc. În continuare mediul rural oferă viitori adulţi valoroşi pentru societate şi care intră în competiţie cu cei din mediul urban. Nu există discrepanţe sau inegalităţi. Dimpotrivă, nivelul motivaţiei pentru studiu e mai mare la sat datorită posibilităţilor pe care le oferă un parcurs educaţional bun.

Prof. Ghiţă Cecilia

”CARAVANA PRIETENIEI”

5

Semestrul acesta clasa a-III-a din şcolala noastră a fost inclusă într-un proiect POSDRU de aplicare a unui opţional de matematică, numit: “Matematica digitală” care se derulează pe ultimele trei luni ale anului şcolar – aprilie, mai şi iunie. Aplicarea opţionalului se face pe întreaga clasă din care se selectează un grup ţintă de cinci elevi. Având drept competenţe generale utilizarea unor elemente repetitive în contexte diferite, utilizarea numerelor naturale în context familiar, explorarea elementelor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător, obţionalul s-a delurat pe baza unei planificări calendaristice a actelor la clasă. Elevii din grupul ţintă au primit un ghid şi un caiet de activităţi în baza cărora au lucrat atât în clasă cât şi acasă. La sfârşitul parcurgerii acestui caiet de activităţi, profesorul clasei întocmeşte un portofoliu alcătuit din planificări, texte, produse ale elevilor, fotografii din timpul activităţilor. Activităţile sunt legate de viaţa practică, elevii învaţă să inventarieze, măsoare, aplice în

obţinerea unor produse din diverse materiale – beţe de chibrit, hârtie, plastilină, castane (figuri geometrice, jucării etc.) ; efectuează exerciţii de logică, orientare, simetrice, învaţă lucruri noi despre plante, animale, geografie sau istorie. Este o experienţă interesantă pe care copiii au primit-o cu plăcere şi interes.

Profesor : Andreescu Sanda

Matematica digitală

PARTICIPAM SI CASTIGAM

6

Un măr pe zi,o viaţă sănătoasă!

Sănătatea este bunul cel mai de preţ al fiecăruia dintre noi. De aceea este important să conştientizăm acest lucru de la o vârstă fragedă, pentu a putea dezvolta obiceiuri care să ne menţină organismul într-o forma cât mai buna, pentru re-într-o forma cât mai buna, pentru re--o forma cât mai buna, pentru re-alizarea acestui deziderat este nevoie de timp si de informatii care în decursul anilor să se cristal-în decursul anilor să se cristal- decursul anilor să se cristal-izeze sub forma unor principii de viaţă sănătoasă. Concursul , Un măr pe zi,o viaţă sănătoasă!,organizat de către Consiliul Judeţean Călăraşi,are ca scop formarea unor abilităţi în rândul copiilor privind normele de igienă nece-sare unui stil de viaţă sănătos,încurajarea consu-mului de mere proaspete,formarea unor obiceiuri

sănătoase,care să asigure un trai sănătos. Competiţia a avut tema „Mărul –

regele fructelor” şi a constat în elaborarea unei picturi care să sugereze tema.Din cele 40 de lucrări expuse,desenul realizat de elevul Minea Alexandru,coordonat de doamna profesoară Chiriţă Petronela,a fost desemnat câştigător al pre-miului I,premiul constând în obţinerea unei table interactive,a unui videoproiector şi a unei hărţi 3D,material modern ce vor contribui la sporirea atractivităţii orelor de predare-învăţare din cadrul şcolii.

Profesor,Chiriţă Petronela

PARTICIPAM SI CASTIGAM

7

În data de 1 iunie 2015,pe platoul din fața Consiliului Județean Călărași s-a desfășurat concursul ”Ce poți face din capace PET?”,aflat la a II-a ediție .Acțiunea face parte din Proiectul

”Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Călărași”,cofinanțat din Fondul European De dezvoltare Regională prin POS.

În concurs s-au înscris douăsprezece școli care au avut la dispoziție 4 ore pentru a realiza un mozaic din capace de pet-uri,al cărui mesaj trebuia să susțină ideea protejării mediului înconjurător.Școala noastră s-a înscris în concurs cu 1 echipaj format din 10 elevi,conform regulamentului,coordonați de doamnele profesoare Chiriță Petronela și Ene Cosmina.

Echipajul școlii noastre a realizat un

mozaic din 30.000 de dopuri al cărui mesaj a rezonat cu problemele actuale care amenință planeta,”Stratul de ozon s-a rupt!Ne pasă de vi-itor!”La finalul concursului juriul,format din reprezentanți naționali ai concursului ,ai Consi-liului Județean și ai ISJ Călărași a avut misiunea de a premia școlile câștigătoare.

Cei care au alcătuit echipajul școlii noas-tre și au reușit obținerea locului I,de care sun-tem mândri,sunt elevii:Șerban Valentin,Minea Alexandru,Minea Georgiana,Dode Iuliana,Fusea Nicoleta,Sîrbu Ionuț,Radu Ștefania,Tudor Florentina,Mitu Flo-

ECO

Ce poţi face din capace PET?

8

ECO

rinBarbu Mihaela.Echipajul a fost răsplătit cu 10 biciclete,diplome și tricouri.

Participarea a avut un impact emoțional deosebit asupra elevilor reușind să îi motiveze și să-i mobilizeze pentru implicări viitoare în astfel de proiecte ce susțin ocrotirea și îngrijirea me-diului înconjurător.

Mediul suntem noi, cei care ne formăm ca oameni!

Profesor, Chiriță Petronela

9

ECO

Echipa “Let’s Do It, Danube!” a dat în luna mai startul competiției “Exploratorii Dunării”, organizată cu scopul de a promova Dunărea în rândul elevilor prin creații care să exprime modul în care aceștia au descoperit măreţul fluviu și bogățiile sale.

Şcoala noastră s-a înscris în concurs atât la secţiunea de pictură,cât şi la cea de creaţie literară.Astfel,Dunărea a căpătat contur fie din pensulă,fie din condei.Elevele clasei a VIII-a:Dinu Liliana,Ivanciu Ariana,Radu Mădălina şi Dragnea Ioana au reuşit să concretizeze prin lucrările elaborate,imagini captivante ale Dunării, personaj nelipsit din poveștile locuitorilor de pe malul fluviului, o prezență vie și extrem de importantă în viețile lor.

Bucuria creaţiei s-a concretizat prin obţinerea locului II,la secţiunea pictură,cu desenul realizat de eleva Dragnea Ioana.Este o onoare pentru noi,Şcoala Dichiseni,acest premiu.

De asemenea,în urma implicării noastre în acest proiect adresat judeţelor dunărene,am beneficiat de vizita caravanei Let’s do it,Romaina,care a constat într-un training interactiv ,în urma căruia elevii au învățat ce înseamnă un comportament responsabil față de mediu și cum pot proteja planeta şi reduce poluarea, prin acțiuni zilnice, la îndemâna tuturor. În cadrul caravanei, a fost proiectat filmul documentar “Dunărea, Amazonul Europei” în două părţi, creat de casa de producţie ScienceVision Filmproduktion GmbH, considerat ca fiind cel mai spectaculos

documentar despre Dunăre realizat în ultimii ani. Documentarul urmează cursul Dunării de la origini până la vărsare şi descrie fauna şi flora din zonele prin care fluviul trece, dar şi importanţa turistică şi comercială pe care Dunărea o are în economia Europei.

Aşadar,prin această implicare elevii noştri învaţă pas cu pas să aibă grijă de mediul înconjurător,pornind de la motto-ul” Fii tu însuţi schimbarea pe care vrei să o vezi în natură!”

Profesor, Ene Cosmina

10

„Săptămâna Altfel” a însemnat o schimba-re a ritmului cotidian de lucru, asta din perspecti-va mea ca profesor. Am încercat, împreună cu cei-lalţi colegi profesori, să îmbunătăţim standardele elevilor noştri, prin activităţile desfăşurate făcân-du-i să înţelegă cât mai bine că şcoala reprezintă un prieten adevărat în lupta pentru formarea lor ca cetăţeni europeni. Debutul în săptămâna altfel a fost facut de prichindeii din ciclul primar, prima lor activitate intitulându-se : “O fl oare pentru un zâmbet” . Co-“O fl oare pentru un zâmbet” . Co-O floare pentru un zâmbet” . Co-” . Co-. Co-piii veneau însoţiţi de buchete mari şi colorate cu flori şi le ofereau doamnelor înăţătoare, primind în schimb un zâmbet mare, călduros. Din dorinţa de a educa copiii în ceea ce priveste păstrarea mediului curat, s-a propus o ac-

tivitate numită: “Curtea şcolii înverzeşte” , prin care elevii claselor 0-IV au curăţat curtea şcolii si împrejurimile ei, lăsând în urmă un parc curat şi înverzit. Printre multele activităţi de la ciclul primar se numără şi următoarea : “Teatru pentru copii” , în cadrul acestei activităţi elevii având parte de un spectacol pentru copii în baza căruia să-şi poată cultiva respectul faţă de artă.

Activitatea “În bucătărie” pare-se a fi pre- “În bucătărie” pare-se a fi pre-În bucătărie” pare-se a fi pre-” pare-se a fi pre- pare-se a fi pre-ferata copiilor, aceştia demonstrându-şi “abilităţi-“abilităţi-abilităţi-le” culinare la şcoală. În frunte cu bucătarii şefi, adică doamnele învăţătoare, elevii se întrec în con-fecţionarea formelor de gogoşi, în alegerea celei mai gustoase creme pentru tort şi multe alte detalii din bucătăria românească. Cu ustensilele pregătite de acasă, micii bucătari stârnesc invidia pofticioşi-lor, mirosurile delicioase împrăştiindu-se pe holu-rile şcolii. O ultimă activitate desfăşurată de elevi a fost: “Jocuri şi sporturi de primăvară”, prin care s-au îmbinat exerciţiile fizice cu distracţia, dar

EVENIMENTE, SARBATORI

„Să ştii mai multe, sa fii mai bun!”6-10 Aprilie 2015

11

s-au şi dezvoltat anumite pasiuni pentru lumea sporturilor. Şi elevii ciclului gimnazial au avut parte de

activităţi extracuriculare, toţi profesorii implicân-implicân-du-se cu diferite îndeletniciri. Una dintre activităţi a fost: “Vizionarea unui film istoric” , în care elevii claselor V-VIII şi-au îmbogăţit cunoştinţele in do-meniul istoriei, asimilând informaţii cu privire la

omenirea de acum sute de ani. Fiind nişte adevăraţi competitori, copiii s-au arătat interesaţi de concursul: “Prieteni prin sport” . La iniţiativa domnului profesor s-au orga-nizat întreceri sportive, jocuri de îndemânare, aler-întreceri sportive, jocuri de îndemânare, aler- sportive, jocuri de îndemânare, aler-îndemânare, aler-, aler-gare în saci dar şi meciuri de fotbal, cei mai buni fiind răsplătiţi cum se cuvine. De data aceasta matematica nu le-a dat bătăi de cap elevilor, ci i-a făcut să privească această disciplină prin ochi de arhitect prin: “Construcţii de figuri geometrice aplicate în arhitectură”. Clasa a-VII-a şi a-VIII-a a fost solicitată în construirea de machete şi figuri geometrice. Prin toate acestea elevii şi-au dezvoltat abilităţile de calcul si au pu-tut face legătura directă între desen şi realitate. Clasele V-VIII s-au putut bucura de un film amuzant 3D alături de domnisoara profesoară Ene Cosmina, prin aceasta activitate dezvoltându-si abilităţile de comunicare şi integrare in lumea tehnologiei.

EVENIMENTE, SARBATORI

12

În acest interval de timp, numit săptămâna altfel copiii au putut să-şi îmbogăţescă cultura generală în materie de anatomie prin activitatea : “Curiozi-“Curiozi-Curiozi-tăţi despre corpul uman”. O altă activitate de bună-practică,a fost cea oferită de personalul medical din cadrul SAJ Ca-larasi elevii au luat contact cu intrumentele utili-zate de catre acestia in timpul interventiilor.Li s-a aratat si explicat dotarea masinilor de ambulanta punandu-i pe elevi in diferite situatii ipotetice, starnindu-le curiozitatea de a vedea cum pot fi fo-losite echipamentele. Dupa ce au vizitat masinile de ambulanta echipa de asistenti medici au realizat demonstratii cu ajutorul elevilor pentru diferite situatii in care este necesar sa fie acaordat primul ajutor. A fost o experienta deosebita in special pentru elevii care deja aveau cunostiinte fiind fosti concurenti nationali la „Sanitarii Priceputi”. „Atelierele vesele”,proiect educaţional

desfăşurat la liceul Agricol,Sandu Aldea,a avut ca scop descoperirea şi stimularea

potenţialului artistic,creativ prin implicarea copi-ilor clasei a VIII-a , a celor de liceu şi a cadrelor didactice în ateliere de creaţie menţinând vie ideea că tradiţia adevărată e singura merinde sufletească. Aşadar, săptămâna altfel a însemnat pentru

şcoala noastră un punct de plecare într-o calatorie a cunoştinţelor, a curiozităţilor baza-te pe jocuri şi acti-vităţi distractive.

Prof. de matematică

(consilier educativ)

Ghiţă Cătălina-Nicoleta

13

EVENIMENTE, SARBATORIEVENIMENTE, SARBATORI

,,Învăţarea e avereaCe pururi o porţi în gândŞi fără raza ei , putereaEdoar un colb rămas în gând.”Mai e un pas și vom închide ușa clasei a IV-a !Mai e o oră doar și arborii din faţa școlii vor foșni stins, mai bătrâni cu o adiere! În clipa despărţirii, mirosul florilor devine amar și zborul viselor neliniștit.Va trece vara și castanele pocnind pe asfalt vor vesti o nouă toamnă.Clopoţelul va suna din nou, dar pașii noștri vor trece alte praguri iar inimile noastre vor fi strânse de emoţia unor alte începu-turi. Aceștia sunteţi voi!,,Nimic din ce este bun și valoros în viaţă nu se obţine cu ușurinţă.”

,,Vă place să învăţaţi”

,,Concursuri…

”INVITAȚIE LA AMINTIRI”

14

EVENIMENTE, SARBATORI

Din activităţile noastre…

Prof. înv. primar, Alecu Anișoara

15

EVENIMENTE, SARBATORIEVENIMENTE, SARBATORI

Acest praznic este numit „praznicul din urma praznicelor” (Slujba Utreniei Pogorârii Duhului Sfânt) pentru că se prăznuieşte la cincizeci de zile de la Praznicul Învierii Mântuitorului Hristos din „tainiţele” iadului. La acest eveniment de o importanţă covârşitoare în iconomia mântuirii neamului omenesc, Sfântul Duh, se pogoară în chip de limbi de foc, peste Apostolii şi Ucenicii

Mântuitorului, aflaţi la Ierusalim. In acel moment Apostolii şi Ucenicii au început să vorbească în limbi străine, precum le dădea lor Duhul a vorbi, iar cei de faţă se mirau că fiecare îşi auzea limba neamului din care se născuse. Unii dintre oameni îi acuzau pe Apostoli ca fiind „plini de must”. În urma celor întâmplate, Sfântul Apostol Petru ţine o cuvântare în urma careia 3000 de persoane primesc a fi botezate. La Pogorârea Sfântului Duh sau la Cincizecime, ia fiinţă în chip văzut, Biserica. Această sărbătoare se prăznuieşte de creştinii ortodocşi, prin participarea la slujba zilei respective, făcând prezenţa la Liturghia praznicului, moment în care Sfântul Duh, mângâietorul, se coboară prefăcănd vinul în Sângele şi pâinea în Trupul Mântuitorului

Hristos, iar cei prezenţi se împărtăşesc, fiind sfinţiţi de Duhul Sfânt, care „pretutindenea este şi pe toate le plineşte” şi deasemenea primesc frunze de nuc sau de tei sfinţite pe care le pun la icoane acasă în amintirea Pogorârii Duhului Sfânt în chip de limbi de foc.

Prof. Vintilă Cătălin - Mihai

IMPORTANȚA SĂRBĂTORII RUSALIILOR

16

MAGIA CUVINTELOR

Casa mea...

Totul a început când m-am întors acasă după o lungă călătorie. Eram atât de bucuroasă încât nimic nu mă putea supăra. Ca să înţelegeţi mai bine cum arăta casa mea, am să încerc să o descriu.Bineînţeles, casa mea este un loc minunat, orice casă e un loc minunat, pentru că acolo adunăm cele mai dulci amintiri ale vieţii noastre. Casa mea era în apă, mai bine spus sub apă.Eram ascunşi de luciul apei ce îţi lua ochii. Apa găzduia lumea noastră. Copacii căzuţi erau purtaţi de valurile reci peste tot. Nuferii pentru apă sunt podoabele cele mai frumoase.Vecinii mei sunt gălăgioşi, pelicanii se ceartă cu pescăruşii în timp ce raţele îi privesc amuzate.Lebedele graţioase dau târcoale apelor, înotând uşor. Broaştele şi greierii cântă un cântec dulce care-ţi încălzea inima în fiecare seară. Malurile încărcate cu stuf şi sălciile cu “părul” lung ce atârna în apă, acoperă lumina soarelui şi dau un aer misterios casei mele. După cum v-aţi dat deja seama,totul era minunat, până când, parcă de nicăieri, în apă nu mai erau doar flori şi peşti. Apăruseră pungi şi cutii care nu ar fi trebuit să fie aici. Pe zi ce trecea, apa era tot mai murdară şi nu era nimeni care să o cureţe.Când, de parcă nu era destul, au apărut bărcile acelea maaari cu plasele care îmi luau toţi prietenii. Lebedele dipăruseră, zburaseră departe şi ele, la fel ca şi ceilalţi. Locul în care îmi şedea inima, era acum pustiu. Aţi avut vreodată acest sentiment? V-aţi părăsit vreodată casa?

Curând, şi eu va trebui să plec. Dar nu puteam părăsi acest loc.

Am continuat să aştept, aşteptam un miracol, care nu avea să vină.

Când totul părea pierdut şi mă vedeam nevoită să-mi părăsesc casa, vocile cristaline ale unor copii mi-au trezit în suflet speranţă,dar şi teamă. Nu ştiam la ce să mă aştept, ceva bun sau ceva rău??? Trăgând cu urechea, am desluşit rolul lor pe malul Dunării mele dragi. Erau elevii unei şcoli aflate în preajma casei mele, care împreună cu profesorii lor coordonatori se mobilizaseră într-o acţiune care suna insolit, dar impetuos: “Let’s do it, Danube!”.Dar Danube înseamnă Dunăre oare? Copiii au început să culeagă deşeurile din apă. Încet-încet apa devenea mai limpede, mai curată. Razele soarelui pătrundeau mult mai repede şi totul era mai luminos. Dintr-o dată, lângă mine, apăruse doamna profesoară de limba franceză, dumneaei îmi spuse că îi auzise , iar atunci eu am întrebat-o dacă ştia ce înseamnă “Danube”.

- Madame professeur, qu’est-ce que signifie le Danube?

- Le Danube signifie “Dunărea”, mi-a răspuns dumneaei.

După ce curiozitatea mi-a dat fost satisfăcută, eu şi doamna profesoară ne-am întors iarăşi atenţia către copiii care de acum îmi vor avea recunoştinţa. Ei adunaseră sacii şi îi puseră deoparte. Acum casa mea era din nou acel loc de odinioară, magic şi frumos. Eram bucuroasă că nu mai trebuie să plec, eram bucuroasă că aceşti copii mi-au salvat casa.

Ivanciu ArianaŞcoala Gimnazială Nr. I Dichiseni

Clasa a VIII-a

17

MAGIA CUVINTELOR

Dunarea, prințesa din adâncuri

Demult, tare demult, când totul în jur părea o lume de basm în care parcă toată natura se scufunda, aici trăia în apele adânci Dunărea, cea mai frumoasă și cea mai isteață prințesă.Locul în care trăia Dunărea era atât de frumos și magic! Nuferii albi și plutitori își etalau grația și puritatea fără sfială. Peștii cântau la harpă un cântec duios și curgător ca valurile în amurgul de seară. Prințesa Dunărea cânta atât de frumos, încât și sălciile plutitoare se aplecau să-i asculte glasul cristalin. Frumusețea ei era neasemuită. Avea părul buclat și azuriu curgând pe spate, obrajii trandafirii, trupul fin și alb ca spuma laptelui.De mii de ani în împărăția tatălui său se respecta o lege, aceea de a nu ieși nimeni din regatul apei la suprafață. Dunărea, fetița mică și poznașă îl întrebă pe tatăl său:- Tată, de ce nu putem să ne ridicăm la suprafața apei, unde soarele este atât de cald, iar aerul proaspăt bătut de aripile păsărilor îți mângâie obrajii?- Nu, fata mea, am spus nu! Ce nu înțelegi? Nici nu știi câte pericole sunt în lumea de deasupra apei!- Dar tată, e atât de frumos acolo! De ce nu…!?Prințesa Dunărea se duse plângând în camera ei din castel. Așa plângând și suspinând , aude un glas lin și duios:- Prințesă frumoasă, de ce plângi așa? Cum se poate ca tu să fii atât de tristă?- Ei, știi, ce s-a întâmplat? spuse prințesa suspinând. Tatăl meu nu dă voie nimănui să iasă la suprafața apei. Oare de ce??? E atât de frumos acolo sus!- Am înțeles! Eu sunt peștișorul tău protector, și îți spun că va veni ziua când te vei ridica la suprafața apei și vei simți aerul proaspăt. Și iată că zilele și nopțile au trecut. Pe zi ce trecea Dunărea se făcea şi mai frumoasă, mai bună şi mai darnică.Curiozitatea de a vedea răsăritul şi apusul soarelui au făcut-o să-şi dorească şi mai mult să vadă lumea de la suprafaţa apei.Curând, într-o zi de primăvară când soarele trimitea fulguieli de aur pe luciul plumburiu al apei, iată că Dunărea se hotărî să evadeze.Încet, încet, ieşi din curtea regatului şi printre alge,

peşti şi alte animale acvatice se ridică la suprafaţa apei. Când ajunse, Dunărea privea cum negurile împiedicau vederea malurilor. Încet, încet ceaţa se rupe în pale argintii. Cerul tulburat încă de umbrele nopţii s-a limpezit brusc când roata de foc şi-a făcut apariţia. Atunci Dunărea a auzit freamătul vieţii din jurul ei. Pe plaurii ce pluteau alături de ea lişiţele şi cormoranii fredonau un cântec pe două voci sfâşâind tăcerea zorilor. Totul în jur era uimitor. Dunărea rămase mută de uimire, niciodată nu-şi imaginase că va descoperi o asemenea lume.Cutreieră zile şi nopţi prin câmpii şi păduri, prin munţi cu poale de smarald, până când obosi şi se aşeză la umbra unui copac. Soarele asfinţea. Încet, încet, se desfac şi se aştern pe văi perdele de umbră. E noapte. O noapte caldă, adâncă şi liniştită. În bătaia lunii, toate animalele şi plantele au înfăţişarea fantastică a lucrurilor văzute în vis. Dunărea cu faţa albă ca spuma laptelui, a adormit lângă copac. Luceafărul de seară îi lumina calea şi locul unde dormea atât de frumos. Se apropie dimineaţa. Dunărea se trezi şi îşi continuă drumul peste mări şi ţări.Soarele răsare încet după dealuri. Se luminează de ziuă. Copacii sparg perdelele de ceaţă.Dunărea porneşte tot înainte. În sufletul ei mic parcă este înghesuită toată lumea. Şi aşa cât a mers ea, a ajuns în împărăţia Munţilor Pădurea Neagră. Crestele munţilor păreau aprinse, totul era ca într-o lume de basm. Dunărea se apropie şi închise ochii. Parcă cineva o chemă. Oare visează? Soarele împrăştia raze tot mai fierbinţi, iar aerul cald te moleşea. Dintr-odată se auzi o voce puternică: - Dunăre, frumoasă Dunăre, cu ochii precum murele,părul buclat şi azuriu şi trupul fin, ce a fost cu tine, de ai fugit din regatul de apă? Pentru asta vei fi pedepsită deoarece ai încălcat legea supremă. De acum înainte te vei transforma într-o apă curgătoare, lină , cu valurile spumoase şi cu reflexii în bătaia razelor de soare. Aşa cum am spus, aşa să fie! Şi iată cum, pe loc Dunărea deveni o apă cristalină, liberă şi dătătoare de viaţă. Acum va putea să cutreiere lumea cum va vrea ea, pentru că dorul ei, acela de a fi în preajma oamenilor s-a împlinit.Cu mulţi ani mai târziu, avea să fie ştiut că Dunărea izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră şi că în drumul său lung străbate zece ţări şi patru capitale, dintre care şi ţara noastră, întinzându-se pe cea mai mare suprafaţă din lungimea sa la noi în ţară.România întinde asupra Dunării puternice braţe de fier peste valurile Dunării şi cu

18

MAGIA CUVINTELOR

Emoţii de primăvară. Acestsemestruaînsemnatpentrumineşicâţivadintrecolegiimei,emoţiapri-melorconcursuriimportantedinviaţanoastrădeelev.Amparticipatlaprimeledouaetapedeconcursuri:“Comper”lalimbaromânăşimatematicăşiamaflatcuemoţiecăm-amcalificatlafazanaţionalălaambelematerii.Aziîncercemoţiileprimuluiconcurspecalculatorşispersăieşimînvingători.Totînaceastăprimăvarăamfostlaetapelejudeţenealeconcursurilor:“Fiiinteligentlamatematic㔺i“Evaluareîneducaţie”.Amluatunpunctajonorantdarnuamluatniciunpremiu.Afostoexperienţădeviaţă.Amînvăţatsă-mimaistăpânescemoţiile,amsimţitplăcereadeaconcuradarşidorinţadeaînvinge.

Efrumossăfiînvingător!

Înşcoalanoastrăîmiplaceacestspiritdecompetiţiepecaredoamnaînvăţătoareşiceilalţiprofesorini-linsuflă.Noitoţi,mereusuntemîncompetiţieşimereucâştigăm.Îmiplaceşcoalamea.

OprişanValentina,Clasaa-III-a

19

MAGIA CUVINTELOR

Se spune că legendele aduc alinare su-fletului uman, acestea împărtăşind o bucată din tradiţiile, istoria, cultura fiecărui popor, încărcate cu un strop de magie.Încă din vremurile îndepărtate, natura schimba evoluţia omenirii în funcţie de evoluţia sa.Acum mulţi,mulţi ani,pe vremea bunicilor se zvoneşte că natura a creat ceea ce va deveni zeiţa apelor. În împărăţia munţilor Pădurea Neagră domnea liniştea, cerul de un albastru pur se supunea culmilor înalte, gata să-l acapareze, pădurea de un verde întins cânta de veselie.În acest loc binecuvântat se năştea Dunărea, copila firavă ca un pârâiaş. Sunetul cristalin al apei simboliza scâncetele voioase ale copilei. Pielea ei palidă oglindea tărâmul de sub ape, părul ei lung şi ondulat scălda culmile montane.Pe zi ce trecea apele deveneau din ce în ce mai prospere adăpostind adevărate izvoare dătă-toare de viaţă, binecuvântând astfel pământul Germaniei.Popoarele alăturate au auzit de puterea copilei,devenită zeiţa albastră a uscatului, şi astfel au urzit un plan pentru a o răpi. Primii care au râvnit Dunărea au fost austriecii care au răpit-o în miez de noapte şi au ascuns-o în turnul Donau Turn, însă Slo-vacia, auzind aceasta, nu s-a lăsat mai prejos dorindu-şi ca pământurile sale să fie scăldate şi hrănite de apele cristaline ale frumoasei ze-iţe, Dunărea. Odată capturată a fost primită cu

mare alai prin poarta Sigismund, deschizân-du-i-se drumul presărat cu flori către castelul Bratislavei, fortăreaţă cu acoperişul ascuţit în stil gotic, cu ziduri medievale, umbrite de coroanele bogate ale copacilor ce se aplecau umil pentru a fi binecuvântaţi de valurile spu-moase ale Dunării.Însă, orgoliul nemăsurat al Imperiului Austro-Ungar i-a determinat pe aceştia să îşi dorească ca noua cucerire a Ungariei să fie frumoasa zeiţă a apei, aşa că în zorii zilei Palatul Regal din Budapesta se oglindea în apa limpede ca lacrima a Dunării, soarta acesteia rămânând în mâna Imperiului.

În tot acest timp,pe meleagurile Ţărilor Române domnea un zmeu, tată a trei fii ,în rândul cărora surveni lupta pentru putere, fiecare dorind să devină „Zmeul Împărat” şi să moştenească Ţara Românească. Astfel, într-o bună zi tatăl zmeilor iniţie nişte probe menite să testeze curajul fiilor săi. Fu repede dezamăgit de incompetenţa copiilor săi mai mari,dar lucrurile nu rămaseră aşa deoarece ,într-o zi ,mezinul familiei dori să-şi demonstreze vitejia şi capaciatea de a domni peste pământurile româneşti. Atunci zmeul -împărat îi propuse să meargă cale de zece ţări şi să-i aducă ceea ce-i putea înflori împărăţia ,doar aşa va fi vrednic să-l urmeze la tron. Zmeul cel mic plecă şi mergând din ţară în ţară, află despre existenţa unei zeiţe a apelor captivă în castelul din Bratislava, dătătoare de hrană şi viaţă şi decise să o răpeas-că şi să o aducă în Ţara Românească.

Legenda Dunării

20

MAGIA CUVINTELOR

Însă, copila zburdalnică şi cu firea-i aprigă se opuse cu înverşunare. Feciorul de zmeu nu se lăsă cu una,cu două folosindu-şi isteţimea îşi aminti un secret murmurat de şipotul ape-lor montane: cum că,tatăl său, zmeul devenise stăpânul absolut al Ţării Româneşti după ce răpi şi posedă Marea Neagră, mama Dunării. Astfel, îi promise Dunării albastre că dacă îl va purta pe apele sale până în Ţara Româneas-că o va duce să îşi cunoască mama.

Copila, măcinată de un dor adânc ac-ceptă pactul. Zis şi făcut, străbătură împreună câmpii asemenea smaraldului până ce ajunse într-o vale străjuita de munţi de o parte şi de alta ,numită Orşova. Zmeul lăsă Dunărea să îşi odihnească valurile ostenite şi fugi în munţi ca să-i anunţe tatalui captura. Copila privea cu uimire crestele munţilor parcă aprinse de văpaia soareleui în asfinţit, dând astfel um-brelor viaţă. Munţii se cutremurară şi, deoda-tă ,două voci asemenea unor tunete vorbiră în cor Dunării. Erau Traian şi Decebal, străbu-nii poporului român care-i înfăţişară copilei planul viclean al zmeului. Unindu-şi forţele o eliberară la Cazane, binecuvântând astfel pă-mântul românesc cu apă dulce, hrană aleasă şi o indisolubilă punte de legătură între vest şi est, între apus şi răsărit, între românii de pretutindeni.Dunărea îşi porni călătoria de la vest la est, binecuvântând locurile si locuitorii şi lăsând în urmă case înşirate pe costişa prăvălită în lumina amurgului de seară.

După o fascinantă călătorie ce dură zile şi nopţi prin diferite zone şi terito-

rii scăldate de razele soarelui, brăzdate de lu-mina firavă a lunii si binecuvântate cu belşug, ajunse într-un loc pe care păsările îl numeau rai, în care nuferii se simţeau ca în paradis, unde sălciile se unduiau în briza uşoară a vân-tului, era Delta , locul în care sufletul zeiţei îşi găsea alinarea . Deodată auzi tânguielile Mării Negre,care o chema din depărtări. Ne-ştiind calea cea mai scurtă către sunetul duios ce îi alina dorul,străbătu drumul cel mai scurt: Sulina, după ce înainte rătăci prin Chilia şi Sf. Gheorghe. Pe măsură ce se apropie de ecoul ce rezona cu sufletul său, emoţiile se ampli-ficau, zărindu-şi mama, Marea Neagră, o îm-brăţişă şi îi spuse:

- Mamă, cât de dor mi-a fost de tine!

- Şi mie, draga mea copilă! Însă am avut tot timpul certitudinea că într-o bună zi ne vom regăsi.

- Aşa este, în plus tot timpul am purtat în mine amintirea ta, a tatei, a lui Dum-nezeu. Toţi sunteţi în sufletul meu. Ce minune! Parcă tot Universul este în-ghesuit în mine, între valurile mele pe

acest sfânt tărâm românesc!!

Elev:Radu Mădălina

Clasa a VIII-a

Şcoala Gimnazială Nr.1 Dichiseni,judeţul Călăraşi

21

MAGIA CUVINTELOR

Ne-aţi călăuzit primii pași prin noua viaţă, cea de școlar. Eram speriaţi, eram timizi și nu ne găseam locul în acea lume a bastonașelor, a primelor litere și cifre. Cu răbdare, căldură și pricepere ne-aţi îndrumat pe calea școlii, drum care la început ni s-a părut anevoios. În timp, ne-aţi învățat că panta cunoașterii nu este abruptă, că ur-când pas cu pas nimic nu pare greu.

Ne-aţi fost ca o mamă, o a doua mamă v-am iubit, şi v-am respectat. Îmi amintesc de ziua în care mama a venit la școală să vă întrebe ce este de făcut pentru ca eu să îmi modific scrisul, să fac literele mai rotunde, mai mari, mai ordonate. Aţi zâmbit cald, așa cum doar dumneavoastră știți să o faceţi și i-aţi spus mamei că este mult mai impor-tant faptul că știu ce scriu, decât să știu să desenez litere caligrafic. Eraţi mulţumită de mine!

Acum se apropie clipa în care ne vom lua rămas bun, clipa în care noi vom termina clasa a patra, iar dumneavoastră veţi merge la drum ținând de mânuţe o altă generaţie de boboci. Îi veţi îndruma și pe ei pas cu pas, le veţi cânta și lor cu vocea aceea melodioasă, le veţi spune povești și îi veţi certa părintește atunci când vor greși. Vă vor iubi și ei așa cum vă iubim și noi, veţi lăcrima și pentru ei așa cum lăcrimaţi acum pen-tru noi, știind că ne vom vedea tot mai rar.

Doamnă învățătoare, cu lacrimi în ochi vă spunem astăzi că nu vă vom uita! Prom-item să ne purtăm în viaţă așa cum ne-aţi învățat! Promitem să învățăm la fel de bine ca și până acum!

Elev, Enache Georgiana

Cls. a-IV-a

LA REVEDERE CLASA A-IV-A

După ce am aşteptat cu multă nerăbdare ,o vară întreagă, să fiu şi eu şcolăriţă, să merg şi eu odată la şcoală,îmi amintesc cu nostalgie cum a decurs prima zi de şcoală din clasa întâi.

Rămas bun, doamnă învăţătoare!

22

MAGIA CUVINTELOR

Apoi ,când am început să scriem ,toţi ţineam stângaci ,nepricepuţi, creionul pe foaia de hârtie. Doamna învăţătoare ne ajuta ,ducându-ne mânuţa pentru a scrie cel mai de preţ cuvânt,,MAMA!”Abecedarul îmi zâmbea în fiecare zi pe bancă.In fiecare an de şcoală pe care l-am parcurs până acum am învăţat lucruri foarte interesante de la do-amna învăţătoare.

,,Am urmat-o ca pe-o zână bună

Răsărind din cartea cu poveşti.

Datorită ei sunt înţeleaptă,

Ştiu acum să scriu şi să citesc.

Am învăţat alfabetul,adunarea ,scăderea,tabla înmulţirii şi a împărţirii şi multe alte lucruri pe care nu le mai pot enumera..De multe ori am plâns pentru o notă rea şi m-am bucurat pentru o notele bune.Am făcut împreună cu doamna învăţătoare multe activităţi frumoase. Serbările,organizate cu diferite prilejuri au fost deosebite. Orice lucru nou învăţat în clasele primare a avut farmecul său. Doamna noastră învăţătoare ne-a făcut ,,să iubim cartea,şi să înţelegem că cel care iubeşte învăţătura are parte numai de bucurii.Am învăţat multe lucruri care vor rămâne adânc întipărite în sufletul nostru şi ne vor fi de folos mai târziu.

Acum îmi este foarte greu să mă despart de doamna învăţătoare.Ştiu că în clasa a cincea vom avea mai mulţi profesori .Vom avea din nou nevoie de o perioadă de cunoaştere, de adaptare. Anii care au trecut au fost minunaţi şi nu voi înceta să-mi amintesc cu drag de ei şi de buna şi iubita mea învăţătoare.

,,Peste ani,când voi fi mare

Draga mea învăţătoare

Eu ,în suflet voi păstra

Caldă ,amintirea ta.

Elev, URSACHE ANDREEA

Cls. A-IV-A

23

CURIOZITATI

Religie Adepți

Creștinism 2.1 miliarde

Islam 1.5 miliarde

Secularism/agnosticism/ateism 1.1 miliarde

Hinduism 900 milioane

Budism 394 milioane

Religii tradiționale chineze 376 milioane

Animism 300 milioane

Religii și tradiții africane (+ diaspora)

100 milioane

Sikhism 23 milioane

Juche 19 milioane

Spiritism 15 milioane

Iudaism 14 milioane

Credința Bahá'í 7 milioane

Jainism 4.2 milioane

Șintoism 4 milioane

Cao Dai 4 milioane

Zoroastrism 2.6 milioane

Tenrikyo 2 milioane

Neo-Paganism 1 milioane

Unitarian Universalism 800.000

Mișcarea Rastafari 600.000

Scientologie 25.000 - 55.000

RELIGII PE TERRA

Diverse simboluri religioase, incluzând (pe primul rând) Creștin,Iudaic, Hindus, Baha'i, (pe al doilea rând) Islamic, Tribal, Taoist, Shinto (pe al treilea rând) Buddhist, Sikhist,Hindus, Jainist, (pe al patrulea rând)Ayyavalist, Tripla Zeiță, Crucea malteză, Pre-creștin slavonic

Cuvântul religie vine din limba latină, fie din re-legio (re-citire, referindu-se la repetarea scripturilor, după Cicero) fie din (re-ligio - a lega , a reconecta, a reface legătura cu Dumnezeu). Religia poate fi definită ca un sistem bazat pe încercările oamenilor de a explica universul și fenomenele lui naturale, adesea implicând una sau mai multe zeități sau alte forțe supranaturale, sau ca un sistem de căutare a scopului sau înțelesului vieții. În mod obișnuit, religiile evoluează din/către mitologie și au drept caracteristici necesitatea credinței și un mod specific de a gândi și a acționa pe care credincioșii sunt îndemnați să le respecte. Religiile creștine socotesc cuvântul "religie" ca "legătura liberă și conștientă a omului cuDumnezeu".Și pentru antici echivalența superstiție-religie era valabilă: Cicero, de ex., definea superstiția ca fiind "o vană teamă de zei" (De divinatione, I). Tot el spunea că "cunoașterea întregii naturi ne scapă de superstiție, ne eliberează de spaima de moarte […]" (De finibus, I, xix, 63).

24

CURIOZITATI

Lucrețiu spunea despre religie: "Ignoranța și frica, iată fundamentele oricărei religii (Lucrețiu, Bunul Simț, x). Opinia lui va fi preluată mai târziu și de baronul d'Holbach.Și Tacit, în scrierile sale, definește adesea ca superstiții toate cultele asiatice care se răspândeau pe atunci în inima imperiului, printre care și creștinismul (Tacit, Istorii, iv, LIV, 4).Creștinii au preluat și ei această viziune despre religia celuilalt, astfel că Lactanțiu spune: "Religia este cultul adevăratului Dumnezeu, superstiția fiind aceea a unui fals dumnezeu".Alți creștini au fost chiar mai preciși, astfel că Clement din Alexandria (Stromates, vii, 4) și Origen (Contra Celsum, iii, 79) definesc religia evreilor și ereziile creștine ca fiind și ele superstiții. Pentru Augustin chiar și caracterele mistice fac parte din superstiție (De doctrina christiana, xx).Pentru Toma d’Aquino, mai perspicace și deci mai rezervat, căci realizează faptul că religia și superstiția se opun pe un același teren, superstiţia este excesul de religie, superstiţiosul aducând un cult divin celui căruia nu trebuie să-i aducă sau aducând un cult cui trebuie, dar de maniera în care nu trebuie.Tot sfântul Toma ne spune că există și un ghicit acceptabil pentru creștinism, care se diferențiază de ghicitul superstițios, prin faptul că acesta nu apelează la demoni și că prin actul ghicirii nu se încalcă libertatea lui Dumnezeu de a rândui viitorul după bunul plac. El vede astfel, se pare, "demnă de elogii", astrologia, care face parte din această categorie virtuoasă de ghicire, întrucât ea "se referă la lucruri naturale care se întâmplă în mod necesar, funcţie de

dispoziţia aștrilor"(Summa, qu. xcv, art. 5).. Această viziune relaxată a lui

Toma d'Aquino despre superstiție va antrena în perioada Renașterii o acceptare a multor feluri de superstiții, printre care și idolatria.Adepții Reformei nu vor întârzia să numească catolicismul superstiție. Calvin este cât se poate de clar, declarând cultul Fecioarei Maria și a sfinților ca fiind o superstiție (Instituția religiei creștine, i, IV, 3). Pentru protestanți, superstiţie este orice rit care nu este cerut și aprobat formal de Dumnezeu, adică de Scriptură.Francis Bacon, asociază superstiția cu teologia, atunci când definește cele 3 surse de eroare și falsă filozofie. Pentru Spinoza "toate religiile sunt superstiții care învață oamenii să disprețuiască natura și rațiunea […].Pentru Hobbes, părintele filozofiei politice occidentale, diferența între superstiție și religie este de ordin sociologic și politic; el explică că "teama de o putere invizibilă imaginată pe baza poveștilor acceptate public se numește religie, pe când aceeași teamă dacă se datorește unor povești despre puteri invizibile imaginate dar care nu sunt acceptate public, se numește superstiție."Constantin François de Chassebœuf, conte de Volney spunea, parcă repetând cuvintele lui Lucrețiu: "Frica și speranța fac principiul oricărei idei religioase." (De Volney, Ruines).Pentru Kant declarația de credință, ritul, ascetismul și rugăciunea sunt toate forme de nebunie superstițioasă (Religia în limitele simplei rațiuni, iv, 2). Pentru el orice tentativă de a place lui Dumnezeu alta decât intenția morală este nebunie religioasă (Religia în limitele simplei rațiuni, iv, 2).Pentru Bergson, superstiția este religia socializată și instituită (Cele 2 surse ale moralei și religiei).

25

CURIOZITATI

26

SFATURI PENTRU PARINTI

Fii un părinte modern!· Descoperiti impreuna Internetul! Comunicati deschis copiilor avantajele si dezavantajele

lui. Fiti persoana care il initiaza pe copil in utilizarea calculatorului si a telefonului mobil. Copilul trebuie sa stie ca poate discuta cu parintii despre orice subiect. Aspectele pozitive ale Inter-netului le depasesc pe cele negative.

· Stabiliti impreuna cu copiii reguli de utilizare a calculatorului si telefonului mobil. Obtinerea consensului determina o conduita responsabila din partea copiilor. Iata cateva as-pecte sensibile asupra carora veti conveni de comun acord: - tipurile de site-uri si activitatile permise in familie, precum si cele interzise; - durata zilnica a prezentei copiilor la calculator si pe Internet; - reguli privind datele personale (numele membrilor de familie, varsta, numarul de telefon, fotografii, adresa, scoala la care invata copiii, locul dumneavoastra de munca, detalii privind cartile de credit etc.); - programele instalate pentru a evita virusarea sau pierderea datelor de pe calculator; - comportamentul adoptat fata de persoanele necunoscute din mediul virtual (chat, email, SMS etc.).

· Nu restrictionati excesiv si fara justificare accesul la calculator si la Internet! Copilul va fi tentat sa ascunda celor din familie preocuparile legate de Internet.

· Asezati calculatorul in camera cea mai accesibila. De exemplu, in camera de zi sau sufragerie, unde puteti urmari site-urile pe care le viziteaza copilul. Evitati pe cat posibil sa va lasati copilul sa navigheze nesupravegheat pe Internet, in intimitatea camerei sale.

· Discutati despre riscurile la care se pot expune daca accepta intalniri cu persoane necu-noscute cu care au comunicat prin email, chat sau telefonul mobil. Nu acceptati niciodata sa fie singuri la intalnire. Datele privind identitatea persoanelor necu-noscute (nume, sex, varsta etc.) sunt deseori false, in scopul de a patrunde mai usor intr-un grup de copii sau tineri.

· Asigurati-va de faptul ca stiti parolele de acces la e-mail-ul copilului dumneavoastra sau paginile web personalizate. Astfel puteti descoperi din timp daca persoane rau intentionate incearca sa intre in contact cu el. In cazul adolescentilor, va recomandam sa procedati cu atentie, ei putand oricand sa schimbe aceste parole sau sa-si creeze noi adrese de email. Nedivulgarea parolei trebuie con-

27

SFATURI PENTRU PARINTI

siderata un act de responsabilitate din partea adolescentului, menit sa asigure acestuia un anu-mit grad de autonomie. Nu uitati insa sa le reamintiti ca exista riscuri la care se pot expune si ca, in orice situatie dificila se vor gasi, veti fi gata sa-i ajutati.

· Incercati sa aflati mai multe despre „prietenii online” ai copiilor, asa cum doriti sa-i stiti si pe cei din lumea reala. Incurajati-i pe copii sa va povesteasca despre acesti prieteni, unde i-au intalnit, ce discuta etc. Inchiderea brusca a calculatorului sau schimbarea rapida a ferestrelor pe monitor pot fi semne ca ei comunica cu persoane cu care nu ar trebui.

·

· Amintiti-le copiilor ca nu tot ceea ce citesc sau vad pe Internet este adevarat. Le puteti propune si alte surse (carti, reviste de specialitate) si incurajati-i sa-si creeze propria opinie cu privire la ceea ce este adevarat sau fals. Astazi, crearea unei pagini web sau postarea de informatii sunt operatiuni simple, la indemana multor persoane (inclusiv copiii). In acest mod, o mare parte din informatii sunt neverificate, existand riscul de a fi eronate. Fotografiile si filmele pot fi modificate pe calculator cu usurinta, prin intermediul unor soft-uri performan-te, si pot infatisa situatii nereale.

· Impartasiti din experienta dumneavoastra si altor parinti. Ingrijorarile cu care va confruntati ar putea gasi o rezolvare prin solutiile pe care alti parinti deja le aplica. Participati la sesiunile de informare organizate in scoli.

Sursa: http://www.sigur.info/siguranta-online/copii-pe-internet/sfaturi-utile-pentru-parinti.html

28

CUM SE SCRIE CORECT

Dragi elevi,întrucât adesea vă aud vorbind pe coridor,în curtea școlii,prin clase,adesea agramat,consider de cuviință să vă reamintesc câteva reguli elementare de pronunție și exprimare

corectă!

Vorbițti,scrieți românește întrucât sunteți Români!