Metamorfoza uman si dezintegrarea pozitiv

of 165 /165
Metamorfoza umană şi dezintegrarea pozitivă În memoria lui Kazimir Dabrowsky Florian Colceag Deşi biologii nu au remarcat existenţa unei metamorfoze la toate speciile, ea probabil că există, dar se manifestă în mod diferit de la o specie la alta. În cazul speciei umane metamorfoza este direct legată de existenţa sa pe două planuri, terestru şi universal. Transferul de la terestru către universal se face prin mai multe etape, doar că oamenii pot rămâne ataşaţi unei astfel de etape blocându-şi evoluţia ulterioară, parcurgând astfel una din etapele de dezintegrare pozitivă sau negativă descrise de Dabrowsky. La fel ca şi la alte specii, şi la om se produce o asicronie a dezvoltării diferitelor dimensiuni specifice. De exemplu maturizarea sexuală se face mult mai devreme decât maturizarea psihologică sau socială, iar maturizarea personalităţii se poate amâna pe întreaga durată a vieţii dacă oamenii nu-şi descoperă rolul social care să le solicite capacităţile lor de tip universal. Polarizarea între terestru şi universal face ca omul să fie în situaţia de a trăi între adaptarea terestră şi evoluţia către universal şi cosmic, etapele dintre aceste două paliere fiind instabile, frământate şi constituind etapele de metamorfoză a personalităţii umane. Această dinamică se datorează unei mulţimi de factori complecşi plecând de la structura noastră fizică informaţională şi mergând până la compomentele mediului social sau natural ce ne afectează viaţa. Din punct de vedere fizic informaţional omul ca şi alte fiinţe au o structură metamerică. Secţiunile din organism controlate de o pereche de nervi spinali constituie un astfel de metamer, iar clusterele de metameri ce se pot controla prin glandele cu secreţie internă constiuie macro-unităţile metamerice ce deţin comportamente şi structuri de auto-reglaj proprii. Aceste clustere metamerice sunt legate direct de metamorfoza umană, deoarece pachetele de comportamente predefinite la naştere afectează direct dominanta psihologică şi direcţia de evoluţie umană. Pe parcursul vieţii aceste pachete comportamentale sunt activate pe rând, având caracteristici diferite în funcţie de emisfera cerebrală pe care se proiectează. Sistemul de proiectare a acestor pachete comportamentale se poate evidenţia în schema de mai jos. Diferitele etape de dezvoltare a personalităţii sunt dependente de etapele anterioare şi condiţionează etapele ulterioare, pe de altă parte caracteristicile simetrice de pe cele două emisfere cerebrale

Embed Size (px)

description

transformarea umana si dezintegrarea

Transcript of Metamorfoza uman si dezintegrarea pozitiv

Metamorfoza uman

Metamorfoza uman i dezintegrarea pozitivn memoria lui Kazimir Dabrowsky

Florian Colceag

Dei biologii nu au remarcat existena unei metamorfoze la toate speciile, ea probabil c exist, dar se manifest n mod diferit de la o specie la alta. n cazul speciei umane metamorfoza este direct legat de existena sa pe dou planuri, terestru i universal. Transferul de la terestru ctre universal se face prin mai multe etape, doar c oamenii pot rmne ataai unei astfel de etape blocndu-i evoluia ulterioar, parcurgnd astfel una din etapele de dezintegrare pozitiv sau negativ descrise de Dabrowsky.La fel ca i la alte specii, i la om se produce o asicronie a dezvoltrii diferitelor dimensiuni specifice. De exemplu maturizarea sexual se face mult mai devreme dect maturizarea psihologic sau social, iar maturizarea personalitii se poate amna pe ntreaga durat a vieii dac oamenii nu-i descoper rolul social care s le solicite capacitile lor de tip universal. Polarizarea ntre terestru i universal face ca omul s fie n situaia de a tri ntre adaptarea terestr i evoluia ctre universal i cosmic, etapele dintre aceste dou paliere fiind instabile, frmntate i constituind etapele de metamorfoz a personalitii umane.

Aceast dinamic se datoreaz unei mulimi de factori compleci plecnd de la structura noastr fizic informaional i mergnd pn la compomentele mediului social sau natural ce ne afecteaz viaa. Din punct de vedere fizic informaional omul ca i alte fiine au o structur metameric. Seciunile din organism controlate de o pereche de nervi spinali constituie un astfel de metamer, iar clusterele de metameri ce se pot controla prin glandele cu secreie intern constiuie macro-unitile metamerice ce dein comportamente i structuri de auto-reglaj proprii. Aceste clustere metamerice sunt legate direct de metamorfoza uman, deoarece pachetele de comportamente predefinite la natere afecteaz direct dominanta psihologic i direcia de evoluie uman. Pe parcursul vieii aceste pachete comportamentale sunt activate pe rnd, avnd caracteristici diferite n funcie de emisfera cerebral pe care se proiecteaz. Sistemul de proiectare a acestor pachete comportamentale se poate evidenia n schema de mai jos. Diferitele etape de dezvoltare a personalitii sunt dependente de etapele anterioare i condiioneaz etapele ulterioare, pe de alt parte caracteristicile simetrice de pe cele dou emisfere cerebrale sunt opuse i complementare, supradimensionarea uneia conducnd la subdimensionarea celei simetrice, de exemplu prea mult creativitate conduce la prea puin ordine i reciproc.

De asemenea prea mult motivare conduce la scderea disciplinei constituie un alt exemplu n acest sens i permite nelegerea modelului de cretere a motivaiei prin stimularea intuiiei cu orizont ctre creativitate.

Tabelul de mai jos face referire la doar trei dintre componentele cerebrale ce in de proiecia clusterelor metamerice asupra comportamentelor cerebrale, alte clustere se proiecteaz pe alte componente ale sistemului nervos ce sunt identificabile pe mduva spinrii sau pe bulbul rahidian. Exemplul de fa descrie formaiunile cerebrale reprezentate pe truchiul cerebral (creierul reptilian), sistemul limbic (creierul mamalian) i neocotexul (creierul uman). Marile pachete comportamentale ale acestor formaiuni neuronale mai recente din punct de vedere evolutiv sunt caracteristice pentru grupele de animale ce le conin i constituie baza de structurare comportamental pentru formaiunea cerebral urmtoare din punctul de vedere al istoriei evoluiei. Pe de alt parte n cadrul fiecrei formaiuni cerebrale exist de asemenea o etapizare a evoluiei ce se aliniaz dezintegrrilor pozitive sau negative de tip Dabrowski cu urmri incalculabile asupra dezvoltrii potenialelor umane.Recunoaterea acestor caracteristici de poate face prin analizarea comportamentelor umane, reprezentate pe schema de mai jos prin coloanele laterale ce conin caracteristici de manifestare ntre etajele mai mici a scalei evoluiei umane.

Modul n care gestionm aceste drumuri posibile condiionate de structura noastr de comportamente motenite genetic este determinant att pentru felul n care vedem lumea i universul ct i pentru modul n care ne purtm unii cu alii, cu mediul natural, cu tehnologia, cu noi nine. Felul n care ne utilizm potenialul este cheia metamorfozei umane i a trecerii dintr-un stagiu de dezintegrare pozitiv n urmtorul stagiu de dezintegrare pozitiv sau negativ.

Dac fenomenul dezintegrrii pozitive se petrece simultan la populaia unei societi putem generaliza conceput de la nivel individual la nivel social. Acest fenomen ne condiioneaz modul de gndire, logic de evaluare a realitii sau de rezolvare a unei probleme, nivelul de utilizare a potenialelor nnscute i genereaz epocile istorice. Un exemplu n acest sens este dat mai jos.

Definirea istoric a numerelor reale

Un exemplu n acest sens pe metamorfoza uman n care sunt preponderente primele etaje ale creierului mamalian este mai jos. Aceste etaje sunt caracterizate de dipolii emoii-paterne cultural induse, afectivitate-ierarhie, intuiie- paterne corelate. Pe acest nivel i n acest context, utiliznd experienele curente s-au dezvoltat logica linear, gndirea dihotomic i numerologia aplicat cu primele operaii matematice. Modul n care s-au dezvoltat aceste produse caracterizeaz nc modul nostru de gndire pentru persoanele care sunt pe etajul de dezintegrare pozitiv similar.

Etape parcurse i justificare istoric

-apariia rbojului pentru enumerarea obiectelor de acelai tip, ex. turm de oi n neolitic

-mprirea semnelor de pe rboj n grupe de cte zece i generalizarea n grupe de grupe de cte zece n timpul nceputului istoriei moderne, civilizaiile antice. Coincide aceast dezvoltare cu organizarea primelor echipe mari de lucru i a primelor armate mari de ocupaie, unde era necesar o structur de supraveghere i organizare.

-apariia numerelor ntregi negative i pozitive a fost cauzat de necesitile comerciale i cumprarea pe credit ce s-a extins n evul mediu. Metoda s-a aplicat pentru debit-credit, organizare a populaiei pe cupluri brbai-femei, cuantificarea prin ctig-pierderi, etc. Dei cu rdcini n perioada expansiunii imperiului roman devine oficial n evul mediu n zona comercial a navigatiei marine i negustorie costier.

-numere raionale, fracii apar n perioada lui Pitagora o dat cu conceptul de atomos (indivizibil), din care a derivat ulterior cuvntul atom i cu operaiile aditive i multiplicative. A fost asociat cu primele tentative de abordare a infinitului mic sau a numerelor mari, fr a ajunge la noiunea de infinit. Operaia de ridicare la putere a unui numr natural a aprut ca o aplicaie a conceptului de democraie i a republicii lui Platon i a fost utilizat puterea pozitiv subunitar ca un exemplu de manier de selectare pentru investirea cu puterea politic a celor mai capabili ceteni. Ulterior ridicarea la putere a devenit puin practicat fiind chiar secret n perioada evului mediu.

-numerele iraionale au aprut n perioada pitagoreic, primul fiind radical din 2 ce s-a demonstrat cu ajutorul reducerii la absurd c nu poate fi scris sub form de fracie. Descoperirea a rmas secret o lung perioad de timp deoarece punea sub semnul ntrebrilor mitologia oficial i numerologia sacr asociat acesteia, inclusiv conceptul de atomos derivat din aceast mitologie. Legendele spun c cei ce sprgeau secretul numerelor iraionale se puneau n pericol de moarte.

Dei toate aceste categorii de numere se operau n mod similar la adunare-scdere sau nmulire-mprire (ridicarea la putere-radicali), iar apariia unei categorii era rezultatul operrii cu numerele din categoria anterioar, abia n perioada renaterii au fost incluse toate categoriile enunate n aceeai viziune despre numere.

Numerele au fost considerate sacre n cursul istoriei datorit faptului c ele nlocuiau caracteristicile calitative ale unui obiect sau persoan cu caracteristicile cantitative. Aceasta anula practic personalitatea persoanei sau unicitatea obiectului, consecinele psihologice ale acestei abordri fiind dramatice, ns atribuite unor puteri superioare precum erau considerai zeii. De exemplu exist o legtur direct ntre existena sclavagismului i numerele naturale, sclavul fiind considerat iniial ca un obiect fr unicitate i caliti specifice precum este numrul. O mare revoluie n gndirea uman a fost descoperirea c numerele au individualitate. Astfel apariia numerelor prime, a numerelor perfecte sau a altor categorii de numere cu individualitate a declanat curentul de eliberare a contiinelor umane specific renascentismului sau iluminismului. Desacralizarea numerelor a fost concomitent cu apariia libertilor omului, a drepturilor civile etc.

Grecii antici spuneau c cine descoper o proprietate matematic este iubit de zei, cci numerele sunt parte din apanajul de cunoatere al acestora. Desacralizarea numerelor a condus la apariia matematicilor moderne, ns abordrile de tip cantitativ cauzate de numere sunt nc la baza gndirii umane i a estimrilor sau deciziilor, dei fenomenele actuale declanatoare de crize multiple sunt deseori calitative i nu pot fi reprezentate cu ajutorul numerelor.

Tendinele de utilizare abuziv a numerelor sunt nc prezente n memoria noastr recent. De exemplu holocaustul celui de-al doilea rzboi modial a fost caracterizat nu doar de asasinarea a numeroi oameni nevinovai n lagrele de concentrare ci i de depersonalizarea acelor oameni al cror nume erau nlocuite cu un numr tatuat pe bra, ca semn al nimicniciei lor n faa zeilor naziti. nc utilizm numerele n mod inadecvat i abuziv n viaa noastr zilnic, de exemplu folosim indicatori cantitativi de tipul produsului intern brut fr a meniona i modul n care se obine acesta (calitativ) i consecinele secundare asupra mediului natural sau uman al existenei acestuia, deoarece nc utilizm teoriile economice produse n perioadele cnd omul era considerat marf i for de producie.

n concluzie studiul numerelor este direct legat de istoria i de evoluia mental a umanitii, iar ntrebrile fundamentale date de instrumentele noastre de cunoatere sunt cele care ne pot schimba percepia asupra lumii.

ntrebare

Ct fac doi oameni albi plus trei oameni negri?

Aceast ntrebare poate rmne fr rspuns pentru muli rasiti care nu pot pune n aceeai categorie albii i negrii, ceea ce s-a ntmplat n perioada nazist, sau rasist din ultimele secole.

S ne ndoim de operaiile cu numere?

La ntrebarea ct fac unu plus unu? rspunsul ateptat este doi, dar asta ine de o anumit perspectiv asupra modului de operare. Dac gndim totul pe o dreapt pe care unu este reprezentat printr-un segment de lungime fixat, atunci rspunsul doi este adecvat acestei logici. Daca ns ne plasm n alte situaii putem avea surprize. De exemplu s lum o treapt cu dou laturi de lungime unu, suma acestor dou lungimi este egal cu doi. Dac ns indoim treapta astfel nct s se transforme n dou trepte mai mici cu laturile de lungimea total a conturului celor dou trepte rmane tot 2. prim repetarea procedeului vom crea o scar cu trepte din ce n ce mai mici dar cu lungimea conturului egal cu 2. Cu toate aceste dac repetm procedeul la infinit vom obine trepte cu lungimea laturii egal cu 0 iar scara se va reduce la o un segment de dreapt de lungime radical din 2. (vezi figura).

Din acest exemplu putem trage concluzia c numerele sunt extrem de utile n anumite condiii, ns realitatea se exprim n multe feluri i cu multe instrumente de abordare. Nu putem generaliza nici o procedur de lucru, toate sunt valabile i utile pe anumite domenii, ns valabilitatea lor este limitat la aceste condiii.

Operaiile cu numere aa cum le tim

Adunarea ce este legat de punerea n comun pe aceeai direcie i cu acelai sens a resurselor existente era conceput n antichitate ca fiind un act de druire i via comunitar. Oamenii nvaser ca mpreun pot reui cu toii s realizeze ceea ce singuri nu ar fi putut. Pe aceast filozofie tinerii ce se cstoreau erau ajutai de comunitatea din sat s-i cladeasc o cas, toat lumea participnd la aceast construcie. Obiceiul este nc prezent i la noi n anumite sate din Ardeal i Bucovina de nord. Scderea era legat de actul druirii ctre alii a surplusului, sau de ntoarcerea unui serviciu fcut din prisosul avut la un moment dat. n acest fel adunarea i scderea ajutau att vieii sociale ct i negoului, mprumuturilor reciproce sau schimburilor de servicii. nc mai folosim n limbajul curent expresia sunt dator cuiva sau am o datorie fa de ar, expresie ce arat cum funciona societatea steasc cu ajutorul celor dou operaii.

nmulirea era legat direct de reproducerea plantelor i animalelor sau populaiei umane. Faptul c nmulirea le da valoare mai mare dect adunarea este nc prezent n contiina multor popoare ce au o rat de cretere familial foarte nalt. Marele conflict legat de nmulire a fost conceptualizat de mprirea resurselor la o populaie mai numeroas. Cele dou operaii au fost puternic legate de viaa agricol unde dintr-un bob fceai un spic iar dintr-o pereche de animale fceai n timp o turm. Exerciiile compuse ce utilizau cele patru operaii fceau direct referire la modul n care viaa agricol se lega de viaa comunitar, prioritatea avnd-o viaa agricol.

Ridicarea la putere a fost legat direct de puterea politic i administrativ i a aprut ca operaie dup conceptualizarea numerelor subunitare. Aceast operaie a fost direct legat de valoarea bazei i de mrimea exponentului. Dac baza dei pozitiv era subunitar prin ridicare la putere rmnea pozitiv dar se micora, ceea ce nu se petrecea atunci cnd baza era supraunitar, ridicarea la putere mrind valoarea rezultat. Traducerea politic a momentului avertiza pe cetenii cu drept de vot s investeasc n funcia de conductor persoanele cele mai valoroase ce sunt mai mult dect nite oameni integri, cei mai valabili fiind asemenea zeilor (semizeii). Prin ridicarea la putere valoarea lor va deveni cu mult mai mare i puterea lor de aciune va fi de asemenea amplificat de funcia lor de comand. nsui Platon avertiza cetenii de mare valoare s se ofere spre a fi conductori, cci dac vor intra la conducere nite oameni ce nu sunt nici mcar integri atunci se va petrece distrugerea i ruina cetii cci nu vor putea impune. Istoria a dat dreptate lui Platon. Faptul c puterea este considerat ca fiind prioritar n orice exerciiu cu mai multe operaii se datoreaz percepiei nevoii de cutare a unor lideri valoroi, supraunitari.

Acest univers social politic agricol ntrit de operaiile matematicii vremii a fost epoca de glorie ce a fcut omenirea s nceap s cerceteze secretele universului i s-i testeze propriile limite ncercnd s le depeasc. Toat istoria dup acest nceput a fost legat de modul de percepie al realitii i de operaiile i conceptele prin care se producea aceast percepie.

Utilizarea parantezelor i prioritile sociale, exemplu de modelare matematic din vechime

Parantezele n operaiile cu numere reale au de asemenea o anumita istorie dat de prioritile sociale sau de mediu. De exemplu parantezele puse la adunri i scderi sunt direct legate de prioritile de structur sau grup social ce sunt implicate n tranzacie valorilor. Faptul c parantezele mici sunt primele care se efectueaz arat c paranteza rotund este legat de structura familial mic. In mod similar paranteza mare este legat de strutura comunitar cea mai apropiat, iar acolada de structura administrativ general. Cu alte cuvinte nti se asigur nevoile familiei, apoi ale comunitii iar n cele din urm pe cele ale cetii n tot ceea ce nseamn valoare cantitativ material.

Dac ns avem calcule cu adunri/scderi i nmuliri/mpriri n acelai exerciiu mai nti executm calculele cu nmuliri sau mpriri apoi trecem la cele cu adunri sau scderi n ordinea din exerciiu. Din punctul de vedere al anticilor aceasta nseamn c nti se vor ocupa de nmulirea surselor de hran i de mprirea recoltelor, abia apoi de tranzaciile comerciale ce se bazeaz pe debit i credit.

Dac ntre calculele unui exerciiu se afl i puteri atunci acestea se executa primele, naintea tuturor celorlalte operaii. Aceasta semnific c puterea administrativ are primul drept de a culege roadele muncii umane, iar poruncile ei se execut cu prioritate. Toate aceste reguli au stat la baza unui sistem de gndire ce a culminat cu republica lui Platon, ideologia monadic, conceptul de atomos, logic lui Socrate, cercetarea de tip Pitagora, aplicabilitatea de tip Arhimede, etc. pentru antici executarea unui exerciiu aritmetic era o modelare a unei situaii posibile din care trgeau concluzii i preluau experien de via. n prezent aceste calcule nu mai au aceeai semnificaie de ordonare a universului social ci s-au banalizat, ns obiceiurile sociale cu care se conectau n vechime sunt nc actuale. Pe de alt parte saltul de la matematicile liniare la matematicile complexitii relev i un salt n metamorfoza uman, iar crizele ce caracterizeaz aceast perioad corespund unei dezintegrri pozirive de tip social pe acelai vector dintre terestru i cosmic cu orientarea ctre cosmic, fr pierderea caracteristicilor anterioare, dar cu modificarea ponderilor. Aceast regul a conservrii istoriei evolutive se poate remarca la toate fenomenele legate de fenomenele vieii, de la arhitectura celului i a ADN-ului i pn la complexitatea evoluiei sociale sau psihologice. Dezintegrarea pozitiv de tip social i metamorfoza social sunt evident mai complexe dect cele individuale necesitnd un dialog i o armonizare complex a viziunilor individuale despre lume i via, precum i un univers ideatic i motivaional cu o scalare similar pentru diferite culturi. Aceasta se traduce ntr-un complex univers motivaional i ntr-o structur complex a necesitilor induse de ctre societate precum i n desciderile educaionale specifice.

Piramida necesitilor educaionale

Piramida lui Maslow a necesitilor umane se reflect in mod direct i ntr-o piramid cu structur asemntoare privind necesitile educaionale. Considernd necesitile umane ca fiind generate de funcionarea unor sisteme i ansambluri de sisteme organice ale complexului organism uman, aceste funcionaliti se exprim i n nevoile de antrenare i educare ale copilului sau persoanei adulte.

Personalitatea unam se dezvolt n mod complex i armonios numai n condiiile n care se educ toate nivelele piramidei nevoilor educative. Vectorii dezvoltrii sunt ndreptai ctre adaptarea la condiiile terestre i ctre eliberarea evolutiv ctre universal i cosmic. Rolul maximal al educaiei este gsirea punilor de mediere ntre aceti doi vectori la fiecare nivel de dezvoltare a personalitii umane.

O analiz a etapelor mai sus menionate arat c ntre nevoile primare ce sunt satisfcute n general prin copierea comportamentelor adulilor i ajustarea propriului comportament la exigenele sociale i nevoile superioare de cunoatere sau de emancipare exist etape intermediare.

-1)Nevoile primare au o component de tranziie ctre nevoile de siguran ce se refer la sigurana alimentar, a teritoriului i proprietii, este n acelai timp legat de nevoile de grup social apropiat i de rezolvare a problemelor curente. Nevoile de armonizare cu ceilali, de standardizare, ritualizare i eliminarea riscurilor, de afectivitate pozitiv sunt componente ale aceluiai etaj intermediar

-2) Nevoia de siguran este tot apropiat de nevoile de baz, sigurana fiind dat de apartenena la un grup, la capacitatea de observaie a detaliilor semnificative, la utilizarea corect a instrumentelor de gndire, la capacitatea de adaptare la nevoile celorlali, la descoperirea de instrumente de aciune sau organizare care permit atngerea intelor propuse sau impuse de necesiti.

-3 )Nevoia de comunicare este etajul intermediar ntre adaptare i evoluie i poate fi considerat etajul cu cea mai mare dinamic educaional i cu cel mai mare potenial de armonizare a personalitii i maximizare a realizrii abilitilor nscute sau dobndite. n educaie n general sunt utilizate ca metode feedback-ul, dezbaterea, observaia esenialului sau trascendenei unor instrumente cognitive, corelarea informaiilor i descoperirea regulilor de manifestare a unor fenomene, antrenarea abilitilor nalte prin exerciii de dificultate cresctoare.

-4)Nevoia de cunoatere este evolutiv, caracterul ei adaptativ este mai puin evident, de aceea este frecvent evitat de personalitile cu tendin adaptativ mai pregnant. Cunoaterea legat de responsabilitatea aciunilor, de dezvoltarea abilitilor organizatorice, de educarea forei de a finaliza aciunile dificile ncepute sau planificate, de gmdirea dinamic i normativ sunt caracteristici ce sunt prezente n programele de leadership destinate unui grup selectat de persoane implicate n rezolvarea problemelor generale sau gestionrii crizelor sau sistemelor complexe. Ca nivel cognitiv se poate stabili ca nelepciune definit prin capacitatea de descoperire a soluiei optime.

-5)Nevoia de emancipare este pur evolutiv deseori chiar cu riscul inadaptabilitii totale la mediul social i este prezent mai ales la cei implicai n domeniile de frontier, precum tiinele nalte (n special cele legate de complexitatea fenomenelor naturale), tehnologiile de vrf, ecologia, arta sau religiile. La acest nivel se face o total difereniere ntre constiina de sine i nivelul de contien asupra universalului. La acest nivel omul este lipsit de egocentrisme sau interese proprii i muncete exclusiv pentru armonizarea sistemelor dezechilibrate sau crearea de instrumente destinate acestui scop. Profilul integrator al nivelului se poate observa numai la oameni cu parametri foarte nali de inteligen sau personalitate. Nivelul cognitiv este asociat cu spiritualitatea sau trirea fenomenologic a fenomenologic a domeniului studiat.

Dei tendina general este de polarizare pe unul dintre cei doi vectori adaptare sau evoluie se poate realiza i o armonizare a lor lsnd liber calea evoluiei personalitii umane, n aceast direcie educaia fiind singurul instrument pe care-l putem utiliza. Definirea educaiei n acest sens este dat de urmtoarele dimensiuni:

-1) dimensiunea autocontrolului, autocunoaterii, autodisciplinrii pornirilor i instinctelor

-2) dimensiunea integrrii sociale, a comportamentului civilizat, a respectrii regulilor n vigoare, a dezvoltrii abilitilor manuale sau fizice, a lucrului mpreun

-3) dimensiunea comunicrii sociale, a respectului fa de ceea ce exist, om, natur, cultur, creaie, efort al altora sau propriu, a integrrii i utilizrii potenialelor, a incluziunii i toleranei, nonviolenei i conservrii echilibrelor

-4) dimensiunea cunoaterii, a mbogirii culturii i pasiunii fa de cunoaterea anumitor domenii, a performanei intelectuale, artistice, sau de alt tip, a gestionrii situaiilor complexe i a rezolvrii problemelor cu grad nalt de dificultate

-5) dimensiune emanciprii personalitii, a spargerii limitelor umane, a armonizrii cu aspectele cosmice sau cu infinitatea exprimat n fenomenele complexe ale vieii sau universului neviu, de eliberare a gndirii de dogme sau instrumente standardizate de gndire, a descoperirii noului.

Dei aparent omul se poate dezvolta numai prin parcurgerea succesiv a acestor nevoi i dimensiuni, n realitate el poate evolua simultan pe toate dimensiunile cu ajutorul unor programme educative suficient de ofertante i de bine gndite. Insistena secvenial asupra unei singure dimensiuni sau nevoi cu ignorarea celorlalte produce personaliti insuficient i inegal dezvoltate.

Fiecare dimensiune se poate ns ataca prin programme educative cu ajutorul unei metode specifice de educaie i cu o curricul cu caracteristici bine structurate. Atenia acordat armoniei dezvoltrii tuturor dimensiunilor enenate corespunde echilibrului dintre toate componentele metamerice umane i maximizrii potenialelor adaptative dar i evolutive simultan. In mare msur din punct de vedere conceptual aceast armonie este mult mai asemntoare idealurilor antice de minte sntoas ntr-un corp sntos, suflet drept i personalitate nobil, dect al idealului educaional actual de competitivitate pe un sector ngust ce a fost promovat de economia de pia. -1)Pentru primul nivel metoda educativ optim este copierea comportamentului sau modelelor de gndire a celor mai preuii i considerai mai valoroi. Principiul stimulrii educative este f ca mine, dac eu pot i tu poi dac munceti suficient de mult

-2) Pentru al doilea nivel metoda optim de gndire este lucrul n grup pe proiecte aplicative prin diferenierea sarcinilor de lucru n funcie de capacitile i caracteristicile fiecruia. Principiul stimulrii educative este f-te util celorlali oferind capacitile i munca ta cea mai bun calitativ i cea mai motivat

-3) Pentru al treile-a nivel metoda optim este metoda feedback-ului i dezbaterii de grup. Pricipiul stimulrii educative este ce prere ai despre urmtorul subiect sau ipotez

-4) Pentru al patrulea nivel metoda optim este deschiderea cognitiv ctre subiecte noi de interes i intrarea pe diferite nivele de cunoatere. Principiul stimulrii educative este hai s descoperim mpreun

-5) Pentru al cincilea nivel metoda optim este nvarea de la maetri i gsirea acestora n fiecare exprimare a naturii. Principiul stimulrii educative este s observm i s nelegem ingineria naturii, inteligena i sensibilitatea universului, divinitatea vieii i a universului.

Motivaia intern

Motivarea unei personaliti ctre evoluia pozitiv a personalitii are un mecanism ce asigur diferitele bucle de feedback pozitiv ce permite att armonizarea structurilor cerebrale ct i utilizarea complex a acestora. Schema general de lucru este prezentat mai jos.

Cele dou emisfere cerebrale sunt reprezentate prin culori diferite i activitatea lor comun poate fi urmarit prin sgeile de pe schem. Dac mediul social motivaional ine de piramidele nevoilor sau motivrilor educaionale sau sociale i este direct legat de fenomenul dezintegrrii pozitive de tip Dabrowski, partea de motivare intern ine de deciziile personale i de natura personal a fiecruia. Cele dou fenomene sunt n raportul nature-nurture i sunt corelate ntre ele avnd influene determinante n evoluia personalitii umane.Deschiderea produs de studiile lui Dabrowski este confirmat i amplificat la momentul actual de studiile din neurotiine, din etologie animal i uman precum i din alte ramuri tiinifice legate de aplicarea tiinelor complexitii. Aceasta conduce la alte moduri de abordare ale evoluiei umane ce pot s creeze o viziune mai rafinat asupra destinului umanitii i a mijloacelor de stimulare a evoluiei umane ctre o lume mai armonioas.

Vectorul motivaional intern poate fi utilizat pentru proiectarea de programe de educaie etapizate i dedicate unor grupuri int cu caracteristici cunoscute. Un exemplu n aceast direcie este dat mai jos.Metodologie de desfasurare a ciclurilor de instruire a copiilor cu tendin de abandon educativGrupurile int a copiilor cu tendin de abandon sau cu abandon au o poziie fa de educaia formal centrat pe ceea ce educaia formal nu ofer, anume activitile practice i nvarea prin experiment i practicare direct. Aceast form de educare nu cere alfabetizare, ci cunotine de specialitate oferite prin viu grai i puterea exemplului propriu. Din acest motiv ciclurile de instruire vor trebui s porneasc de la experienele de via i profesionale ale elevilor i nu de la textele scrise sau de la temele pentru acas.

Experienele profesionale ale elevilor pot fi urmrite prin contactul cu familiile acestora, prin discuii cu elevii sau tinerii cu abandon i prin studiul culturii locale. Aceste experiene au creat direciile de interes ale copiilor i tinerilor i pot constinui baza reintegrrii lor colare dac oferta educativ dat de programele nonformale este capabil s se sprijine pe experienele lor de via sau profesionale i va rspunde la necesitile personale sau ale comunitii copiilor i tinerilor.

O dezvoltarea pe pai a programelor este urmtoarea:

Pasul 1

Evaluarea caracteristicilor naturale sau cultural-sociale ale copiilor, a stilului lor de nvare i a orizontului lor de preocupri, interese i motivaii. Proiectarea sau selectarea de programe sau cursuri adiacente acestora ce sunt structurate pe satisfacerea nevoilor de educare aplicat a elevilor.

Pasul 2

Definirea termenuilor specifici i gsirea metodelor de preuire a eforturilor elevilor n conformitate cu realizarea obiectivelor propuse conform stilului lor de nvare i a domeniilor lor de interes. Organizarea de grupuri de lucru pe activitile proiectului i a regulilor de stimulare i ncurajare a eforturilor. Activitile vor fi organizate innd seama de modul de nvare specific vrstei (prin joc, animaie, tetru de ppui, etc)

Pasul 3

Dezvoltarea de atitudini pozitive pentru nvtur prin orientarea practic i aplicativ a coninuturilor i prin definirea necesitilor de nvare suplimentar de tip formal ce poate permite accesul la cunotinele scrise, dezvoltarea abilitilor de exploatare a bazelor de date de pe internet sau din cri.

Pasul 4

Practicarea de activiti de nvare i antrenare cu asigurarea calitii prin nelegerea normelor de calitate, cu ajutorul unor practicani cu experien i specializai a tipului de activiti ce cunosc din practic cum se poate obine calitatea cerut. nvarea se va face prin practicare direct i sub supravegherea atent a practicantului mai vechi.

Pasul 5

Dezvoltarea de aptitudini de utilizare practic a cunotinelor prin activiti lucrative, dar i prin studiu individual, cutri pe net, sau n cri i dezbateri n grup organizat pentru configurarea i punerea n practic a soluiilor gsite.

Pasul 6

Organizarea activitilor de recuperare a ntrzierilor prin transferul de bune practici de la cei care au reuit s performeze n pasul 5 ctre cei care au ntmpinat dificulti. Crearea unei reele de mentorat ntre colegi pentru depirea dificultilor specifice.

Pasul 7

Definirea comportamentelor de nvare i colaborare pentru atingerea obiectivelor specifice. Crearea codurilor de comportament social i de grup i a metodelor de mbuntire a performanelor de nvare i de eficientizare a adaptrii la noile cunotine.

Pasul 8

Dezvoltarea unei ierarhii i a unei structuri pe direcii de abiliti i aplicabilitate a abilitilor, a unui refereial de modele profesionale dintre elevi ce vor putea constitui reperele de moment (naintaii) ce vor putea fi urmai de ceilali.

Pasul 9

Dezvoltarea unei baze de experiene de grup i de achiziii pe domeniile studiate i aplicate practic care s constituie patrimoniul mereu mbogit al programului. Dezvoltarea mndriei aparteneei la un grup inovator i cu impact pozitiv asupra mediului social. Dezvoltarea motivaiei de nvare certificat de diplom de studii.

Pasul 10

Dezvoltarea setului de criterii bazat pe experien proprie i de grup care permit asigurarea calitii programului de instruire i al produselor aplicative obinute datorit programului. Crearea contiinei de mndrie profesional i a liniilor de motivare ctre nvarea permanent, sau formal cu certificarea prin diplom de studii.

Pasul 11

Dezvoltarea criterilor de evaluare a performanei pentru activitile sau produsele obinute. Crearea unei scale de auto-evaluare, crearea de mini-concursuri ntre cursani i a unei expoziii pentru produsele deosebite. Dezvoltarea unei linii de orientare de carier n funcie de direciile n care cursanii au manifestat performanele cele mai mari.

Pasul 12

Crearea unei forme de consemnare scris sau pe forumuri online a experienelor celor mai remarcabile, ale dificultilor de parcurs, a soluiilor gsite i mprtirea acestor experiene cu ali colegi din programe similare.

Pasul 13

Dezvoltarea unei linii de urmrire a absolvenilor (alumni) i de continuitate a contactelor cu ei n direcia orientrii lor ulterioare n procesul de educare continu. Crearea unei forme de prezentare public a performanelor absolvenilor programelor care vor ntri motivaia altor tineri de a participa la aceste programe.

Pentru buna funcionare a programelor educative este necesar att implicarea prinilor sau bunicilor sau a meseriilor din zon ct i pe aceea a micilor industriai din zon. Fiecare dintre aceste categorii pot fi utilizate pentru a aduce i transmite experien practic ct i pentru a crea mediul experimental necesar dezvoltrii prilor aplicative ale programelor.

Un mare accent se va pune pe colaborarea cu bunicile relativ tinere i nc active. Acestea au avut timp s dezvolte o filozofie aplicativ proprie, abiliti de supravieuire i adaptare la condiiile dificile de via i au avut de asemenea timp s constate c le-ar fi fost de mare folos s aib mai mult carte pentru a avea o via mai bun. Din experiena internaional se dovedete c infuena bunicilor asupra comunitii locale este superioar infuenei prinilor i c bunicile sunt mai motivate dect prinii s se implice n astfel de programe ce pot da celor tineri anse existeniale mai bune dect ale lor.

Dezintegrarea pozitiv i stilurile de nvare

Etajele de dezintegrare poztiv a lui Dabrowsky precum i piramida nevoilor lui Maslow nu se regsesc n totalitate n studiile statistice asupra populaiilor umane. Dac lum n consideraie structura cerebral pe formaiunile cerebrale puse n eviden de neurotiine putem nelege c fenomenul funcionrii creierului este complex i dinamic i nu poate fi abordat liniar dect n anumite direcii de evaluare. Complexitatea este dependent i de modelul holografic de funcionare a creierului ce creeaz diferenieri n rolurile diferitelor emisfere cerebrale. Astfel modul n care gndim logic depinde de percepiile noastre i de proieciile acestora pe celalt emisfer. De exemplu, emisfera cerebral stng este cu preponden auditiv n timp ce emisfera cerebral dreapt este cu preponderen vizual. Cu toate acestea comportamentele celor dou emisfere provin din proieciile ncruciate deoarece ordinea i msura caracteristice secvenialilor provin din vizualizarea speiului, n timp ce ritmurile i armoniile caracteristice vizualilor sunt provenite din percepiile auditive. O abordare complex a funcionrii creierului n raport cu caracteristicile psihologice trebuie s in seama de foarte multe aspecte structurale i funcionale printre care stilurile de nvare sau caracteristicile relevate la diferite etape de vrst. La momentul actual se cunosc diferite aspecte legate de stilurile de nvare, o prezentare sumar este dat mai jos. Exist mai multe categorii de stiluri, vizuali, auditivi, kinestezici i senzitivi, fiecare fiind de emisfer dreapt sau de emisfer stng n funcie de ponderea informaiilor generate n mod specific de o anumit structur cerebral sau reflectat de structura simetric de pe cealalt emisfer cerebral.

AuditiviVizuali

Caracteristici generale

Proceseaz percepii senzoriale concrete:

imagini, sunete ori impresii senzoriale lipsite de

cuvinte, sau nsoite de cuvinte ce au puternice

asociaii senzoriale

Comunicare verbal

Ordine pas-cu-pas, liniar, secvenial Simultan, global, tabloul general

Temporal: Percepe ordinea temporal

(deoarece deine o ordine pas-cu-pas, liniar,

secvenial)

nvarea se face de la parte spre ntreg

Ascult mai mult cuvintele dect nuanele

emotive ale glasului

Muzic: aspecte secveniale, liniare,

cronometrate ale producerii muzicii, analiza

muzical

Creativ cu materialele existenteEmisfera dreapta

Elevii auditivi de emisfera-dreapt nva cel mai bine prin auz i sunt acordai la sunete, muzic, ritmuri, nuane vocale i cuvinte senzoriale puternice, care ofer imaginea tabloului general.

Armonia muzical este

important pentru ei, pentru c-i deranjeaz orice zgomote disonante. i atrag sunetele frumoase, cntecele melodioase i vocile plcute, respingndu-le pe cele iritante i stridente - sirene, pichamere sau glasuri ascuite.

Le place s cltoreasc pentru a se ndeprta de zgomotele disonante ale oraelor, s se

relaxeze n mijlocul sunetelor naturii, n muni, n pdure sau pe malul mrii.

Dup ce aud o melodie, sunt capabili s i-o reaminteasc precis i s-o reproduc perfect dup ureche.

Auditivii de emisfera-dreapt au idei creative pentru efectele sonore, adesea inventnd noi tipuri de sunete, noi genuri muzicale, noi instrumente sau combinaii de instrumente i sunete, cum ar fi combinaia dintre muzic i zgomotele din natur

Pot simi negativismul cuiva, furia ascuns, resentimentul i sarcasmul. Invers, pot simi sinceritatea, dragostea i grija, atitudinile afectuoase i vor rspunde imediat fa de persoana cu pricina.

Tehnicile de vizualizare i ajut s perceap cele citite i s-i mbunteasc procentajul de reinere a detaliilor mrunte, precum i a cuvintelor abstracte.

Emisfera stanga

Rezolv puzzle-uri logice i cu numere, sau

probleme matematice. Alii se pricep la matematica superioar i la procesele secveniale implicate n economie, burse, taxe i finane, i citesc ziarele i revistele financiare i comerciale, urmrind tendinele bursei i ale lumii afacerilor

Lucreaz secvenial i i pstreaz hrtiile i actele n ordine.

Gndesc prin rostirea gndurilor cu voce tare i prin discuia cu alii.

Lucreaz bine cu date, fapte, cifre i statistici precise

Sunt sensibili la calitatea exprimrii verbale a altor persoane, remarcnd greelile de natur gramatical i sintactic, vocabularul redus i frazele repetitive

Ei planific i repet ceea ce vor spune, asigurndu-se

c frazele le sunt corecte din punct de vedere gramatical, i c exprimarea este precis i clar, cu cuvintele cele mai potrivite.

Le place s colecioneze cuvinte i-i ncnt s le asocieze n moduri interesante.

Le plac neologismele i termenii livreti, ca i cuvintele ce sun bine i asigur nuana cea mai apropiat de nelesul dorit.

Atunci cnd ascult muzic, auditivii de emisfera-stng

sunt contieni de aspectele tehnice i le analizeaz conform standardelor lor ridicate, apreciind aranjamentul orchestral sau calitatea vocilor cntreilor, ceea ce face din ei exceleni critici muzicali.

Dac nu le va rspunde nimeni, este posibil s nceap s vorbeasc singuri cu glas tare. Au nevoie de linite numai atunci cnd studiaz sau citesc, deoarece muzica, zgomotele sau discuiile altor persoane i distrag din

a-i auzi" propriile gnduri.Caracteristici generale

Proceseaz limbajul simbolic: litere, cifre, cuvinte, limbaj, idei, concepte

Comunicare non-verbal: descifreaz mimica

facial, limbajul corpului, tonurile vocii i

sugestiile emoionale

Non-temporal: Nu percepe ordinea temporal

(deoarece nu deine o ordine pas-cu-pas,

liniar, secvenial)

Analizeaz prin descompunerea n pri

componente

Sintetizeaz prin conectarea prilor

componente ntr-un ansamblu

nvarea se face de la ntreg spre parte

Percepe emoiile altora

Muzic: fredonat dup ureche", aprecierea

integral a muzicii, sintetizarea diferitelor

sunete ntr-un tot

Creativ prin nchipuirea de lucruri ce nu exist

deocamdat, inventivitate, imaginaie

Emisfera stanga

Are nevoie s-i alctuiasc un plan general sau s enumere secvenial etapele necesare pentru a ajunge la soluie

Extrem de organizai i putnd duce o sarcin

pn la sfrit.

Prefer s nvee stabilind orare i termene stricte

Citind, nregistreaz vizual fiecare cuvnt, n ordine, i i pot aminti materialele atunci cnd sunt ntrebai.

Unii dintre ei sunt realmente enciclopedii ambulante.

Pentru accelerarea lecturii, trebuie s vizualizeze cuvintele i detaliile pe care le citesc

Emisfera dreapta

Preiau informaia prin ochi i sunt acordai la imagini,

tablouri, grafice, culori, forme, desene, mrimi i relaii spaiale.

Numai dup ce au zrit imaginea general, se pot concentra asupra detaliilor.

Vizualii de emisfera-dreapt sunt acordai la felul cum arat lucrurile i i deranjeaz

dezordinea vizual.

Sunt att de contieni de felul cum arat lucrurile nct pot deveni distrai, dac nu se corecteaz aspectul vizual

disturbant.

Dei nu-i pstreaz lucrurile n ordine, aranjate liniar, aa cum fac omologii lor de

emisfera-stng, ei doresc ca ambientul vizual ce-i nconjoar s fie atrgtor i vor gsi o

modalitate prin care s pstreze lucrurile ntr-un mod atractiv.

Deoarece vizualii de emisfera-dreapt gndesc i i amintesc de obicei n imagini, au

tendina de a ridica ochii spre tavan, n stnga sau n dreapta.

Deoarece contiina timpului nu se gsete n emisfera cerebral dreapt, ei ncep i i termin treaba conform timpului personal i cerinelor proiectului, nu dup un grafic orar prestabilit.

Senzitivi-tactiliKinestezici

Caracteristici generale

nva folosindu-i minile i degetele, simul pipirii

i reaciile emoionale.

Sunt sensibili fa de limbajul asociat comunicrii nonverbale, aa cum sunt mimica feei unui vorbitor, limbajul corpului, tonul vocii i starea emotiv, care-i fac de dou ori mai contieni n privina mesajelor altor persoane.

pot reui o empatie imediat cu alii

i exprim gndurile, verbal sau n scris,

prin termeni specifici sentimentelor.

Actul scrierii n sine le ajut creierul s proceseze informaiile

manifest tendina de a-i organiza nsemnrile, sau de a alctui tabele, liste, diagrame sau sinteze.

O dat ce au scris ceva, nu-1 vor uita

Emisfera dreapta

Emisfera stnga

nva secvenial prin limbajul simbolic al literelor,

cifrelor i cuvintelor.

Frecvent, in n mn un creion sau un pix i scriu, ceea ce-i ajut s gndeasc i s asculte mai bine.

Menin contact vizual general, pentru a descifra expresia unui vorbitor, pentru ca apoi, cnd gndesc, s priveasc n jos i n lateral.

Au tendina de a-i exprima cu precizie propriile sentimente i pot reui o empatie imediat cu alii.

Adesea, gesticuleaz din mini i de obicei sunt expresivi.

Tactilii de emisfera-stng dobndesc idei noi sub forma intuiiilor sau impresiilor, iar apoi concep abordarea pas-cu-pas pentru a le pune n aplicare.

Se pot trezi n toiul nopii cu o idee i trebuie s-o scrie imediat.

Sunt extrem de motivai i i folosesc logica i capacitatea de a-i exprima sentimentele n cuvinte care-i conving pe alii de ideile lor.

La seminarii sau prelegeri, pot lua multe notie, n mod liniar, secvenial, dar dup aceea nu vor mai avea

nevoie s le consulte.

Muli gndesc i ascult mai bine dac mzglesc, dac deseneaz sau dac in ceva n mini.

Pentru a nva, tactilii de emisfera-stng trebuie s se foloseasc de hrtie, caiete, jurnale, registre, creioane, pixuri, stilouri, markere, acuarele, materiale de modelat, jocuri

de mas, calculatoare, echipamente sportive ce implic ntrebuinarea minilor, instrumente muzicale etc.

Detaliile vizuale i auditive pot fi reamintite dac sunt asociate unei emoii, sau unei senzaii specifice de tip olfactiv, gustativ sau senzitiv.

Atunci cnd copiii tactili nva s vorbeasc, iubirea prinilor exprimat prin vorbe i ajut s rein cuvintele.

Ei au nevoie de sentimente pozitive pentru a se concentra, altfel se pot bloca.

Dac nu se simt

confortabil din punct de vedere emoional, tactilii de emisfera-stng folosesc limbajul ntr-o modalitate organizat, clar, pentru a-i chestiona pe ceilali despre ceea ce simt ntr-adevr, bazndu-se pe tonurile vocii lor, i discut n vederea reglementrii situaiei.

Ca s accelereze cititul, tactilii de emisfera-stng trebuie s asimileze ceea ce se ntmpl. Ei trebuie s simt ce descriu cuvintele, precum i sentimentele personajelor. Se plictisesc dac nu se pot identifica emoional cu materialul pe care-1 citesc.

Practic, ei i pot aminti tot ceea

ce au citit, dac au posibilitatea de a transpune lectura ntr-un sentiment. Ceea ce nu transpun n sentiment se poate pierde.

Manifest tendina de a fi structurai i organizai n ceea ce fac.

Ei ofer soluii clare, practice, pas-cu-pas.

Elevii tactili de emisfera-dreapt sunt indivizi sensibili, care au tendina de a gndi global.

Tactilii de emisfera-dreapt gndesc cu inima. Ei dobndesc intuitiv idei i informaii noi. Sunt pasionai de aceste idei i pot fi foarte convingtori cnd le transmit altora fapte n mod impulsiv.

Deoarece nu trebuie s gndeasc n termenii cuvintelor, ci numai ai ideilor, sunt

capabili s neleag repede informaiile noi fiindc pot cuprinde instantaneu tabloul

general.

Prin intermediul intuiiei, n cteva clipe pot s priceap esena unei prelegeri de dou ore.

Unii tactili de emisfera-dreapt ndrgesc jocurile i sporturile care implic ntrebuinarea minilor.

Caracteristici generale

Ei nu gndesc n termenii cuvintelor, ci obin informaiile intuitiv.

Devin extrem de agitai dac sunt silii s stea nemicai sau s rmn prea mult timp n acelai loc.

Este mai bine s li se ofere activiti de micare asociate nvatului, aa cum sunt jocurile, exerciiile sau simulrile; atunci, vor fi capabili s se concentreze la fel de bine precum persoanele cu alte stiluri care lucreaz n mediul lor favorit.

Emisfera stnga

Kinestezicii de emisfera-stng gndesc ntr-un mod organizat i sistematic i nva prin micrile muchilor motori.

Ei trebuie s se mite mult i sunt agitai atunci cnd sunt nevoii s stea ntr-un singur loc. Dac sunt silii s rmn aezai prea mult timp, vor ncepe s se foiasc sau s se legene, s dea din picioare, ori chiar s se scoale.

Atunci cnd li se refuz posibilitatea de micare, ei gsesc alt modalitate de exprimare a nevoilor kinestezice, care pot s nu fie productive.

Muli kinestezici de emisfera-stng au o coordonare foarte bun i i pot sincroniza micrile cu ale altora.

Sunt sistematici i ordonai, i obinuiesc s termine sarcina pe care o au, nainte de a trece la alta.

Dac locul nu le permite s se deplaseze sau dac nu sunt angajai n nici o activitate orientat spre aciune, kinestezicii de emisfera-stng se vor simi stingheri i

plictisii, deoarece n-au ce face acolo.

Elevii kinestezici de emisfera-dreapt nva prin micarea muchilor motori n mod creativ, imaginativ, liber i nestructurat.

Emisfera dreapta

Nu toi kinestezicii de emisfera-dreapt sunt sportivi. Exist multe alte activiti ce implic micarea. Pentru ei, micarea poate fi o deplasare n propria lor minte, de la un

subiect sau un proiect la altul

Kinestezicii de emisfera-dreapt se pot gndi simultan la mai multe lucruri i pot derula simultan mai multe proiecte.

Lucreaz n mod impulsiv, rapid, dorind s vad imediat rezultatele, pentru a putea trece la alt activitate. n graba de a termina un proiect, este posibil s nu se preocupe dac realizarea prilor componente a fost perfect.

Unii kinestezici de emisfera-dreapt iau ideea, efectueaz cteva investigaii preliminare i trec la alt proiect. Rmne ca persoanele orientate spre detalii din jurul lor s

preia componentele i s termine treaba respectiv.

Fiind orientai spre atingerea obiectivului, kinestezicii de emisfera-dreapt dein capacitatea de a rezolva lucrurile abordnd mai multe proiecte simultan

Sunt genul de persoane care, la un moment dat, vor face ceea ce simt c au chef.

Pot s asigure continuitatea muncii i s fie o surs de creativitate i imaginaie, dei ceilali trebuie s accepte faptul c le lipsete o contiin a timpului.

Pe ct de des ntrzie dimineaa la serviciu, pe att de des pot absorbii de un proiect.

Kinestezicilor de emisfera-dreapt le place s fie alturi de ali oameni atunci cnd execut ceva ce nu necesit prea mult conversaie

Atunci cnd vorbesc, folosesc cuvinte scurte, de aciune, i trec repede la subiect.

vizual de emisfera-stng, vizual de emisfera-dreapt,

auditiv de emisfera-stng, auditiv de emisfera-dreapt,

tactil de emisfera-stng, tactil de emisfera-dreapt,

kinestezic de emisfera-stng sau kinestezic de emisfera-dreapt.

O descriere mai sintetic poate fi relevat prin utilizarea teoriei inteligentelor multiple a lui Gardner, ce poate fi schematizat dup cum urmeaz.

Dimensiunile caracteristice ale psihicului uman pot fi configurate dup cum urmeazCaracteristici distinctive generaleElevi vizualiElevi auditiviElevi tactiliElevi kinestezici

Receptarea informaiilorPrin vz, folosind

materiale vizuale, sau

urmrind demonstraii

n direct

Prin auz, vorbind,

citind cu glas tare,

discutnd sau

procesnd gndurile

cu glas tare

Prin senzaiile pielii, prin

pipit, prin folosirea

minilor i degetelor, prin

percepii (fizice sau

emoionale)

Prin acionarea

muchilor motori, prin

implicarea n activiti

de micare, prin

explorare

Sensibilitatea fa de ambientSensibili fa de

ambientul vizual;

necesit ambient

atractiv; sunt distrai

de dezordinea vizual

Au nevoie permanent

de stimuli auditivi;

cnd n jurul lor este

linite, vor produce

propriile lor sunete,

fredonnd, cntnd,

fluiernd sau vorbind

cu sine, cu excepia

cazurilor cnd

studiaz i au nevoie

de linite, sau pentru a

acoperi distragerile

auditive cauzate de

alii

Sensibili fa de senzaiile

fizice, att personale, ct i

ale altora; contieni de

modalitile de comunicare

nonverbal, cum sunt

expresiile faciale, limbajul

corpului i tonurile vocii;

descifreaz mai bine

sentimentele altor persoane

dect cuvintele acestora; nu

pot alunga negativismul i

sentimentele altora pentru

a se concentra asupra

muncii

Adaptai la micrile i

aciunile din ambient;

au nevoie de spaiu

pentru a se deplasa;

atenia le este atras

de micare; sunt

distrai de micrile

altora, dei au nevoie

s se mite ei nii

pentru a nva

Ce remarc la ntlnirea cu o persoan

necunoscut

Chipul persoanei,

hainele i aspectul

general

Numele persoanei,

sunetul vocii, felul

cum vorbete i ce

anume spune

Modul cum se simt n

prezena respectivei

persoaneModul cum acioneaz

persoana; ce anume

face i ce au fcut

mpreun

Micarea ochilor(Observaie: Descrierile

micrilor ochilor sunt n general adevrate

pentru fiecare stil de nvat, dar exist

numeroase excepii, datorate influenelor

culturale i sociologice, influenelor din

familie i trsturilor de personalitate.

Cercetrile recente investigheaz diferite

micri ale ochilor asociate momentelor

cnd utilizm memoria pe termen lung ori

pe cea pe termen scurt.)

Cnd se gndesc, tind

s ridice ochii spre

tavan; cnd ascult, au

nevoie de contact

vizual cu vorbitorul i

doresc ca aceia care-i

ascult pe ei s asigure

de asemenea contactul

vizual

Tind s priveasc n

stnga i n dreapta, n

direcia urechilor lor,

avnd doar scurte

contacte vizuale cu

interlocutorii

Tind s priveasc

interlocutorii, pentru a le

descifra expresiile faciale i

limbajul corpului, dar

ascult cel mai bine atunci

cnd in ochii n jos i

privesc n deprtare -

poziia ochilor pentru

procesarea la nivel

emoional

Ascult i gndesc cel

mai bine atunci cnd

in ochii n jos i privesc

n deprtare, cu contact

vizual redus, deoarece

aceasta este poziia

pentru conectarea

nvrii cu micarea,

dar dac n jur exist

micare, ochii li se

ndreapt ntr-acolo

VorbireaDescriu elementele

vizuale, cum ar fi

culoarea, forma,

mrimea i aspectul

general

Descriu sunetele,

vocile, muzica, efectele

sonore i zgomotele

din fundal; reproduc

ceea ce s-a spus

Descriu confortul personal,

senzaiile fizice i emoiile;

se exprim folosind

micrile minilor i

comunicarea nonverbal

Folosesc verbe de

aciune; vorbesc

despre fcut",

ctigat" i obinut";

n general, ajung

foarte repede la

subiect; n timp ce

vorbesc, pot

ntrebuina gesturi i

micri ale corpului

MemoriaMemorie bun n

privina aspectului

vizual al ambientului,

al textelor scrise sau al

desenelor

Memorie bun pentru

dialog, muzic i

sunete

Memorie bun pentru

evenimentele legate de

sentimente i senzaii

fizice, precum i pentru

ceea ce este legat de

gestica minilor

Memorie bun pentru

aciuni i micri

Emisfera stngEmisfera dreapt

Controleaz micarea prii drepte a corpului:

mna dreapt, piciorul drept etc.Controleaz micarea prii stngi a corpului:

mna stng, piciorul stng etc.

Recepteaz input senzorial i tactil de la partea

dreapt a corpului, inclusiv de la mna dreaptRecepteaz input senzorial i tactil de la partea

stng a corpului, inclusiv de la mna stng

Proceseaz limbajul simbolic: litere, cifre,

cuvinte, limbaj, idei, concepte

Proceseaz percepii senzoriale concrete:

imagini, sunete ori impresii senzoriale lipsite de

cuvinte, sau nsoite de cuvinte ce au puternice

asociaii senzoriale

Comunicare verbal

Comunicare nonverbal: descifreaz mimica

facial, limbajul corpului, tonurile vocii i

sugestiile emoionale

Ordine pas-cu-pas, liniar, secvenial Simultan, global, tabloul general

Temporal: Percepe ordinea temporal

(deoarece deine o ordine pas-cu-pas, liniar,

secvenial)Nontemporal: Nu percepe ordinea temporal

(deoarece nu deine o ordine pas-cu-pas,

liniar, secvenial)

Analizeaz prin descompunerea n pri

componenteSintetizeaz prin conectarea prilor

componente ntr-un ansamblu

nvarea se face de la parte spre ntreg nvarea se face de la ntreg spre parte

Relaii vizual-spaiale slabe

Relaii vizual-spaiale bune: aranjare de cuburi, desenare de obiecte tridimensionale etc.

Ascult mai mult cuvintele dect nuanele emotive ale glasuluiPercepe emoiile altora

Muzic: aspecte secveniale, liniare, cronometrate ale producerii muzicii, analiza muzicalMuzic: fredonat dup ureche", aprecierea integral a muzicii, sintetizarea diferitelor sunete ntr-un tot

Creativ cu materialele existente

Creativ prin nchipuirea de lucruri ce nu exist deocamdat, inventivitate, imaginaie

Este sensibil la ritmuriEste sensibil la armonice

Dimensiuni naturale umane

Senzorial:

vz, auz, olfactiv-gustativ-tactil, intern-chinestezic

Memorare

Memorarea formelor si paternurilor, memorarea coninuturilor simbolice verbale , memorarea strilor de spirit si a tririlor sau senzaiilor, memorarea aciunilor dinamice

Procesare

De la ntreg la pari in tablou general, de la pari la ntreg secvena cu secvena, temporara-existeniala, spaial-dinamica

Dimensiuni solicitate de societate

EnergeticDinamism si hiperexcitabilitate motorie, afectiv, artistic, intelectual, imaginativ, senzual.

Adaptativ

Pentru aciunile ce ar fi mai lesne ndeplinite de emisfera cerebral dreapt, ei folosesc funciile de emisfer-dreapt. Invers, pentru aciunile mai uor abordabile de emisfera cerebral stng, o folosesc pe aceasta. Astfel, asemenea persoane nva cu uurin n orice mediu, indiferent dac este de emisfer dreapt sau stng.

Simul temporal: Gnditorii integrai contientizeaz timpul. Ei se pot ascunde n emisfera cerebral dreapt, nebgnd n seam scurgerea timpului, sau pot fi foarte strici n privina graficului temporal, atunci cnd comut la funciile emisferei cerebrale stngi. n felul acesta, pot de asemenea opta dac vor tri dup un program riguros, sau se vor pierde

n atemporalitate. Graie experienei, ei nva ce situaii necesit sau nu apelarea la simul timpului. Relaiile vizual-spaiale: Emisfera cerebral dreapt ofer gnditorilor integrai capacitatea de a trata relaiile vizual-spaiale cu o bun percepere a culorilor, formelor i configuraiilor. Ei contientizeaz relaiile spaiale dintre oameni i obiecte. Avnd capaciti n ambele emisfere cerebrale, aceti indivizi pot simi c n interiorul

lor exist dou personaliti ce se iau la ntrecere pentru a ocupa locul nti. . Doresc s fac att de multe, s

ntlneasc atia oameni i s ajung n attea locuri nct nu reuesc s fac tot ceea ce

intenioneaz.Evolutiva

nelegerea lumii: Elevii integrai pot gndi att n termenii simbolurilor i limbajului, ct i n cei ai experienelor senzoriale. Gnditorii integrai stocheaz informaiile att simultan, ct i ntr-o manier pas-cu-pas. Ei pot nelege dintr-o privire tabloul de ansamblu, pentru ca apoi s revin i s-i completeze detaliile secvenial.Comunicarea: Gnditorii integrai pot asculta" prin ambele emisfere cerebrale. Astfel, ei aud cuvinte i n acelai timp percep aluziile non-verbale. n felul acesta, sunt mai contieni n privina celor ce se petrec n jurul lor dect cei care recepteaz informaii prin intermediul unei singure emisfere cerebrale. Gnditorii integrai evalueaz att nelesul

cuvintelor rostite, ct i nelesul ascuns exprimat de tonul vocii, de mimica facial sau de limbajul corpului vorbitorului.

Sinteza i analiza: Indivizii integrai se pot deplasa fr dificultate de la analiz la sintez. Ei pot descompune o idee sau un proces n prile componente, pentru ca apoi s le reasambleze n acelai mod sau ntr-un chip nou. Caracteristica aceasta i ajut s devin inventatori i creatori ideali. Sunt experi n descoperirea de noi soluii pentru probleme, n

crearea de gadgeturi sau invenii, n descoperirea de modaliti noi pentru a crea n art sau de a privi lumea. Ei i pot privi analitic noile sinteze, pentru a le putea testa i examina, n cutare de erori pe care s le corijeze. Pot vedea sinteza general i-i pot analiza componentele, ca s se asigure c nu au neglijat nici unul dintre aspectele unui produs sau proiect.

Unul dintre cele mai importante avantaje de a folosi n mod integrat ambele emisfere cerebrale se afl n domeniul descoperirilor, inveniilor i creaiei. Emisfera cerebral dreapt poate crea noi forme de art, poate face descoperiri tiinifice i invenii, iar emisfera stng deine capacitatea de a le comunica lumii prin intermediul limbajului.

Exist persoane care pot crea lucruri noi, ns care nu tiu cum s le transmit altora. Astfel, este posibil ca lucrurile respective s dispar o dat cu ei. Foarte important este ns capacitatea de a-i transpune creaiile sau inveniile n limbaj, pentru a-i ajuta pe alii s le neleag, scris sau verbal, ntr-o modalitate secvenial, logic, pentru ca respectivii s le poat continua. De aceea, persoanele integrate pot aduce omenirii contribuii importante, care s fie nelese i utilizate de alii.

Dezvoltarea asincrona a caracteristicilor mentale, si salturi de vrsta intelectuala mult peste vrsta biologica.

Dezvoltarea devreme a unui vocabular complex si a scrierii si citirii.

Dezvoltarea devreme a capacitaii de gndire si construcie abstracta.

Utilizarea devreme a analizei de situaii si a independentei si autonomiei in decizii si nelegere.

Concentrarea intensa asupra obiectului de interes.

Dialogul preferenial cu personaje mai vrstnice si mai experimentate.

Preferina pentru nouti si curiozitate nemrginita fata de nou.

Motivare intrinseca pentru nvare

Dimensiuni spirituale atinse de religiile europene sau asiatice

Europene

nelepciune

Armonie

Echilibru

Asiatice

Detaare

Compasiune

Iubire

Apare necesitatea integrrii dimensiunilor spirituale in proiectarea curriculei. Aceasta se poate face prin configurarea vectorilor orientabili si a polaritilor dimensiunilor de gndire urmrite. Astfel avem urmtoarea lista de polariti ce permite orientarea tehnicilor didactice ai a coninuturilor astfel nct sa corespunda cu caracteristicile naturale ale elevilor

Memorare-toleranta

nelepciune-buntate

Evoluie-rbdare

Iubire-devotament

Capacitate senzoriala-nelegere

Capacitate energetica-har

Procesare-pace

Adaptare-implicare

Compasiune respect

Memorare-toleranta

O educaie toleranta la stilul de nvare al elevilor ce permite memorarea specifica a informaiilor

nelepciune-buntate

O educaie in care se cultiva buntatea orientata cu nelepciune

Evoluie-rbdare

O educaie orientata spre evoluia copiilor fcuta cu rbdarea de a trece peste dificultile specifice

Iubire-devotament

O educaie in care se cultiva iubirea cu devotament

Capacitate senzoriala-nelegere

O educaie in care exista nelegere asupra capacitilor senzoriale ale elevilor

Capacitate energetica-har

O educaie in care se nelege starea de supra-excitabilitate ce permite atingerea strii de flow si a harului

Procesare-pace

O educaie in care se cultiva procesarea informaiilor orientata ctre cultivarea si meninerea pcii

Adaptare-implicare

O educaie in care se cultiva adaptarea la noi situaii in mod activ prin implicarea in rezolvarea problemelor existente

Compasiune respect

O educaie in care compasiunea fata de ceilali se mbina cu respectul fata de om, natura, cultura, sau destin

Dezvoltarea diferitelor caracteristici ale personalitii umane depind nu doar de factorii genetici i de mediu ci i de etapele de vrst psihologic ce nu coincid cu etapele de vrst biologic ale copiilor. La diferite etape de vrst apar caracteristici noi diferite generate de vechile caracteristici. Astfel vrstele mentale pot fi de asemenea conectate cu mecanismele dezintegrrii pozitive descrise de DabrowskiEtapele de vrsta

Dezvoltarea omului pe etape de vrsta se face cu o ciclicitate de aproximativ trei ani in care se modifica nivelul de dominare a unei emisfere cerebrale asupra celeilalte emisfere cerebrale.

Aceasta produce efecte diverse, printre care reluarea la aproximativ trei ani a stadiului de dezvoltare a personalitii dezvoltat pe emisfera ce a rectigat poziia superioara, ceea se traduce prin modificarea comportamentului. Astfel persoana are din nou tendina unui comportament mai juvenil pe o perioada de readaptare, de asemenea are tendina de schimba total modul de gndire, devenind mai creativ daca a fost mai tipicar nainte sau invers. In cadrul acestui interval de trei ani dominat de o emisfera cerebrala exista su-etape in care se vede cum se modifica in mod specific anumite caracteristici in funcie de dominanta unei emisfere.

In figurile de mai jos se poate vedea cum se genereaz noile caracteristici de vrsta corespunztoare noii etape, plecnd de la caracteristicile vechii etape.

Astfel la vizuali motivaia va deriva in prestigiu, pe cnd la secveniali promovarea va deriva in stabilitate

Figura 1 dezvoltarea pe caracteristici de vrsta

Un detaliu important in nelegerea evoluiei gndirii conceptuale a copiilor este dat de structura de informaii a emisferelor cerebrale dominante. Astfel pentru vizualii spaiali exista tendina de evoluie conceptuala ce se vede prin rotaia pe dreapta a figurilor, la auditivi secveniali fiind specifica rotaia pe stnga .

In tabelul de mai jos urmrim pe verticala modificarea caracteristicilor la vizual spaiali odat cu trecerea la alte etape de vrsta:

Vizuali spaiali

0-1Capacitate senzoriala

(sensibilitate)Flexibilitate adaptativ Contact social

(cunoatere)Condiionare afectiva

Tonus si motricitate

Relaia de empatie cu alii

1-2Imitaie, experimentalism si curiozitateCitire, Motricitate Comportamentul social si de adaptareAtragerea ateniei Relaia de empatie cu alii nelegere

2-3ImaginaieMotricitate nvare GenerozitateAgresivitateLimbaj

3-4ncredere imitarea si copierea Dominare agresivitateCuriozitate Subordonare comportamentul social Libertate motricitate Pacifism comportament de adaptare

4-5Religiozitate Cunoatere Comportament socialAchiziia raionamentului intuitivDescoperirea binelui si a ruluiEmoionalitate

personala

5-6Jocul simbolicnelegere Etica socialaAgresivitate Limbajul, scrierea Altruism

6-7Prestigiu Carisma Iniiativa Observaie Revolta Emoionalitate sociala

7-8IniiativaObservarea semnificativuluiNesigurana Precizie eficientaResponsabilitate Introspecie

8-9Motivaie Experimentalism Leadership Analiza lateralaFrustrri direcionateCompetiie

9-10Personalitate Modele de viataReglementare Caracteristici psihologice difereniateStiluri personaleEmancipare

10-11Conduita Armonia Competiia Concreteea Subordonarea Culpabilizare

11-12Adaptare la nisa Profesionalism Relaiile de ordonareOperarea abstractaClasificarea Altruism

12-13Nencredere in forele propriiIerarhii Planificare activitiTaxonomii Formarea de alianeColaborarea in grup

14-17Dezvoltarea intelectualaOperarea in viitorOperaii formaleArgumentare logicaImaginaie Abstractizare

18-21Ambiie Orientare de carieraEficientizare Profesionalizare Performanta Stabilitate

21-24Promovare Valorificarea anselorCreterea nivelului de expertizanvare continuaAlgoritmizarea reaciilorAscensiunea in cariera

Informaii necesare proiectrii de curricula specifica vrstei

Primul an de viata

Dimensiuni: sensibilitate, tonus si motricitate, cunoatere

Caracteristici perioada 0-3 ani

1. Capacitate senzoriala (sensibilitate)

2. Flexibilitate adaptativ 1x 2x

3. Contact social(cunoatere)

4. Condiionare afectiva

5. Atragerea ateniei (tonus si motricitate) 6x 6x 3x

6. Relaia de empatie cu alii

5x 4x

Sensibilitatea

vederea : urmrete un obiect dintr-o poziiei lateral

auzul: reacioneaz la sunete vibrante

vorbirea : scoate mici gngureli.

2 luni

vederea : ntoarce capul dup un obiecte in micare

auzul: reacioneaz la sunete vibrante

vorbirea : gngurete, scoate sunete prelungite

3 luni

vederea : capul dup un obiecte in micare

auzul: se ntoarce pentru a-1 privi persoana ce-i vorbete

vorbirea: gngurete prelungit i rde mult

5 luni

vorbirea : ip de bucurie i rde, jucndu-se

6 luni

vorbirea : ip de bucurie i rde, jucndu-se

7-8 luni

1. Sensibilitatea

vorbirea : emite unele silabe clare

Micarea corporal

2. Micarea corporal

poziia : uor sprijinit, se ine n poziie eznd

micarea corporal : ntinde mna ctre o jucrie ce i se ofer

ndemnarea : apuc un cub, dac l atinge, i ridic jucria

2 luni

tonusul : i ridic capul stnd n ezut

poziia : i ridic capul i umerii stnd pe burt

micarea corporal : se ntoarce n lateral

ndemnarea : apuc un cub, dac l atinge, i ridic jucria

3 luni

tonusul: i ine bine capul drept n poziie eznd

poziia: de pe burt, se ridic sprijinindu-se n mini

micarea corporal: scutura jucriile

ndemnarea : trage de cearaf sau de prosop

4 luni

tonusul : ine bine capul drept n poziie eznd

poziia : culcat pe burt, i ridic corpul, cnd l iei de mn

micarea corporal : pipie i scutur obiectele

ndemnarea : mic mna ctre obiect

6 luni

poziia : st n ezut i se rostogolete

micarea: pipie i scutur obiectele

ndemnarea : manevreaz i urmrete cu privirea obiectele

7 luni

poziia : st fr sprijin n poziie eznd

micarea corporal : se joac cu ambele mini cu jucriile

ndemnarea : manevreaz cu mai mult ndemnare obiectele8 luni

poziia : dac-l tragi uor de mini se ridica in ezut

micarea corporal : se d de-a rostogolul i manevreaz obiecte diverse

ndemnarea : poate manevra un singur obiect o dat

Cunoaterea

1 luna

privete adulii fr s plng

se manifest cnd i este foame

2 luni

zmbete cnd i se zmbete

i recunoate minile

a lumii : privete i recunoate biberonul

4 luni

gngurete cnd i se vorbete

i recunoate corpul

privete atent diferite obiecte

5 luni

zmbete la imaginea din oglind

ncepe s-i coordoneze micrile

i-i manevreaz diferite pri ale corpului

6 luni

a celorlali: recunoate chipurile familiare

i manevreaz vemintele

examineaz diferite obiecte lovindu-le

7 luni

- i duce picioarele la gur; eznd, mngie imaginea proprie din oglind

- examineaz diferite obiecte cu interes

8 luni

se joac de-a cucu-bau

da jos prosopul de pe cap

caut obiecte czute

Adaptarea la mediu

arunc napoi o minge aruncat

ncepe s aprecieze forma i a numrul obiectelor. Introduce un obiect in gaura de aceeai form

mzglete hrtia cu creionul.

caut s atrag atenia asupra sa fcnd ghiduii

nelege strile afective ale celorlali

se amuz la situaii caraghioase

ajuta mama cnd l mbrac

manifest sentimente diverse

este atent la muzic ritmic.

arat c-i este foame prin manevrarea lingurii i farfuriei.

AL DOILEA AN DE VIATA

1 Capacitate senzoriala Imitaie, experimentalism si curiozitate

2 Flexibilitate adaptativ Citire, Limbajul3 Contact social, Motricitate 1x 2x

4 Condiionare afectiva Comportamentul social si de adaptare 5 Atragerea ateniei, Agresivitate 6x 3x

6 Relaia de empatie cu alii nelegere

5x 4x

Motricitate vrsta motricitii

la 13 luni, face primii pai.

Mers lateral : 16,5 luni.

Mers cu spatele : 16,9 luni.

Copilul se ine ntr-un picior dac este ajutat: 19,9 luni.

Copilul urc scara dac este ajutat: 20,3 luni.

Copilul coboar scara dac este ajutat: 20,5 luni.

Urc scara singur, cu pauze : 24,3 luni.

Coboar scara singur, cu pauze : 24,5 luni.

Pe la 15 luni, copilul mnuiete obiecte tot mai complicate : deschide o carte, pune un obiect ntr-altul mai larg etc. Dumitrana M. (2007) copilul face progrese n controlul postural.

a dobndit un echilibru mai bun.

are o flexibilitate mai mare a ncheieturilor, astfel c merge bine i chiar alearg.

poate urca i cobor scrile, poate sri de pe ultima treapt.

d cu piciorul n minge atunci cnd i se cere.

i place s danseze, s sar, s bat din palme.

are o mai mare capacitate de apucare i manipulare a obiectelor. Dumitrana M. (2007)Comportamentul adaptativ

- se concentreaz i memoreaz mai uor

- recunoate jucriile care lipsesc

- identific multe imagini,

- deosebete albul de negru, dar nu cunoate culorile

- simte diferena ntre unu i muli

pune trei cuburi unul peste altul (turnul) sau trei cuburi unul lng altul (trenul).

Dezvoltarea mintal, cea motric i limbajul incipient sunt interdependente.

nelegere

c) nsuirea vorbirii

la 2 ani, vocabularul copilului conine cam 200-250 cuvinte.

Apare jocul simbolic,: un b poate fi un obiect sau un personaj. Apar jocurile de rol, n care copiii se joac de-a diverse personaje

Imitaie, curiozitate si experiment

La 15 luni Arunc jucriile pe jos.

Pune un cub peste un altul.

ncearc s deseneze pocnind un creion pe hrtie.

-- Ii place s se uite pe fereastr cnd cltorete

La 18 luni

Imit adulii

Construiete un turn din cteva cuburi

Se uit la imaginile dintr-o carte, numindu-le

Se uit pe fereastr

La 2 ani

Potrivete jucriile una cu alta.

i folosete braele cu mai mare abilitate.

Privete obiectele n micare.

Construiete din cuburi, vertical ori orizontal, folosind o varietate de cuburi.

Agresivitate

La 2 ani i 6 luni

manipuleaz obiectele cu bruschee.

In desen folosete linii drepte, puncte i curbe.

i place sa foloseasc degetele cnd picteaz sau modeleaz.

Poate identifica pietrele kilometrice pe un drum

Nu este agresiv dect accidental

Intr n conflict cu copiii pentru jucrii.

Face dezordine prin cas, fr s distrug lucrurile de regul

Are accese de furie, determinate n special de mam.

Muc, lovete, d cu piciorul, mai ales pentru jucrii

Distruge obiectele

Fur obiecte de la altul i lovete necunoscui

-- se teme de sunete puternice

Citire LimbajulLa 18 luni

Arat cu degetul imaginile dintr-o carte.

La 2 ani

Denumete ceea ce vede n pozele din carte.

La 2 ani i 6 luni

La 18 luni, copilul doarme doar cu un obiect familiar

La 2 ani devine posesiv cu lucrurile. i place mbrcmintea proprie, mai ales pantofii. Nu mpart lucrurile cu altcineva. Utilizeaz cuvinte ce implic trecutul, prezentul i viitorul,

nelege cnd i se spune jos sau sus

Limbajul

Copilul ascult cuvintele cu o atitudine calitativ nou : le repet, ncepe s asocieze aciunea cu vorbele (de exemplu, d mingea atunci cnd i se spune), nva cteva cuvinte noi. In dezvoltarea limbajului, ceea ce se manifest pregnant la copil este reciprocitatea social (schimburile verbale).

la 15 luni, are un vocabular activ de 4-5 cuvinte.

la vrsta de 2 ani, ajunge la un numr de cuvinte situate ntre 12 i 1 000.

la 2 ani i 6 luni, limbajul devine un instrument util pentru copil.

Dezvoltarea se observ att la nivelul vocabularului activ, ct i n structura expresiilor verbale, care devin tot mai corecte din punct de vedere gramatical. Limbajul ncepe s devin mijloc de comunicare nu numai a unor idei, dar i a unor sentimente, plngeri, laude, povestiri; Limbajul devine instrument pentru nelegerea cauzelor, vehicul pentru probleme si idei, baza pentru gndire critica.

Cnd vorbete despre sine, nu mai folosete pronumele personal, ci prenumele. Cnd este strigat, nelege mai bine daca e strigat pe nume, dect daca e apelat cu pronumele. (mai repede nelege: Mihai, du-te acolo, dect : tu te duci acolo )

Deja se exprima att intenia, cat si faptul :Mihai mnnc pine ,poate sa nsemne ca intr-adevr , el mnnc , sau ca ii e foame si dorete sa mnnce Apar acum nelesuri multiple de limbaj. Copilul ngna cuvinte, repeta ca pe incantaie. E interesat de povesti in care apar sunete ce pot fi imitate si de ctre el.

Poate dezvolta acum si judeci negative : mrul nu e cuit , z nu este y. Gessel considera aceasta ca fiind cea mai importanta achiziie, adic nelegerea faptului ca intre obiecte si cuvinte exista diferena. Cuvntul x corespunde obiectului y si nu altuia .

Atitudine sociala, atitudine de adaptare

- percepe deja identitatea, oarecum fragmentat. Are simul proprietii, al meu are neles pentru el. Utilizeaz ezitant pronumele personal, ceea ce arata ca el face distincie intre sine si alii. i recunoate imaginea din oglinda. Mama este nc perceputa ca parte din sine.

- se joac puin cu ceilali, prefera sa se joace solitar si sa relaioneze sporadic. Att la fete, cat si la biei, jocul se dezvolta mai ales in direcia relaiei mama-fiu (fiica ), prin intermediul ppuilor. Apare primul fragment de nelegere a faptului ca el este detaat de mama. (prin aceasta se accentueaz structurarea eului ) ncepe sa neleag relaia dintre el si mama.

-cnd este mbrcat sau dezbrcat, copilul este extrem de cooperant. i trage singur ciorapii, nimerete mnecile. Reuete s mnnce cu lingura, fr a mai mprtia mncarea .

Asculta cnd i se cer lucruri simple. (aduce ziarul )

Afectele se diversifica: rade puternic, arata simpatie, repulsie.

Se simte vinovat cnd face pe el. Se jeneaz si comuta vina pe altcineva, persoana, animal,...Mimica sa e insa mult mai acuta dect profunzimea reala a sentimentului de vina.

Percepia si vocabularul fiind mai avansate, motricitatea mai rafinata, apare tendina de ordonare . De exemplu, daca are 4 ptrate, el are tendina de a le alipi pentru a forma unul mai mare. Se intensifica percepia formelor.

Poate deja sa ncastreze ptrate, triunghiuri, cercuri. Nu are nc suficienta coordonare intre ochi si mana, pentru a desena o forma simpla dup model ( un x, de exemplu) Asistnd la executare, el poate trasa, imitnd micarea.

Poate copia cercul, numai dup model. Cnd i se da o jumtate de imagine, poate recunoate ntregul. Poate recunoate o figura vznd jumtile ei, nelege ce i se cere si executa.

Dup prerea lui Gessel, achiziiile intelectuale se datoreaz foarte mult dezvoltrii limbajului.

Comportament social

ncepe o adaptare activa la rigorile mediului. Exista nevoia de aprobare din partea celor din jur. Copilul dorete sa se integreze si sa priceap. El e acum capabil sa renune la o satisfacie imediata, pentru o promisiune viitoare. i exprima in cuvinte nzuinele si problemele.

Apar scurte crize de furie. Sentimente intense ( Gelozie, tensiune ) se menin pe mai lunga durata. Are si tendina de a se juca cu alii, dar prefera nc sa fie singur . ncepe sa neleag sa-si atepte rndul, accepta aceasta cu plcere si ii place sa mpart jucriile cu copii.

La vrsta de 3 ani, are deja o independenta in a observa. Poate sa mnnce singur si ngrijit. nva sa se mbrace, descheie nasturi, ireturi, scoate ciorapii, pantalonii.

Copilul de trei ani

1. Capacitate senzoriala Imaginaie

2 Flexibilitate adaptativ micarea 1x 2x 3 Contact social nvare

4 Condiionare afectiva Generozitate

5 Atragerea ateniei Agresivitate 6x 3x

6 Relaia de empatie cu alii Limbaj

5x 4x

Agresivitate La 3 ani i 6 luni

-Ameninri violente (te distrug )

La 4 ani

-Salt de la nlime de 30 cm

-Salt in lungime 30-60 cm

Vorbire-Poate nva scurte poezii, poate memora o rugciune.

-E posibil sa aib interes pentru coala de duminica si grdinia, chiar sa-i placa fragmente din liturghie

-Pn la 2 ani, cunoate doar prezentul.

-La 3 ani, ncepe sa neleag si trecutul si viitorul. Se refera la durata (3 zile ), fr a nelege de fapt ce nseamn aceasta.

_ La 3 ani, poate folosi cuvintele pentru a desemna idei, percepii, interdependente. Se dezvolta vocabularul, insa neomogen, unele cuvinte sunt utilizate corect si frecvent, altele ovielnic. Copilul inventa jocuri in care i exerseaz singur cuvintele ,frazele.

Practica jocul dramatic, in care e si personaj si povestitor. O face in special din nevoia de a-si exersa vorbirea si exprimarea gndurilor.

Apar jocuri cu incantaii si rostiri. Este capabil sa asculte si prin aceasta, sa nvee.

Imaginarul

-Il percepe pe Mo Crciun si i se pare interesant

-La 3 ani nelege noiunile de peste si sub , mare, lung , nalt si poate aciona in funcie de ele. Poate folosi nisipul umed si face forme din el.

Spre 3 ani, se exacerbeaz frica de tip vizual si spaial ( frica de obiecte care nu sunt la locul lor, frica de strmbturi, frica de micri )

Motricitate -28 luni, salt cu picioarele lipite

-29luni si 6 zile sta singur pe piciorul stng

-29 luni si 9 zile sta singur pe piciorul drept

-30 luni si 3 zile merge pe vrfuri

-31 luni sta pe o scndura in picioare

-31 luni si 9 zile poate merge pe o linie dreapta, cu ezitare

-32 luni si 3 zile se da jos singur de pe scaun

-35 luni si 15 zile urca scara

-36 luni si 6 zile merge pe vrfuri 3 metri

La 2-3 ani , copilul se complace att in jocuri dinamice, cat si in jocuri statice Ii plac materialele de joaca. Devine interesat de posibilitile motrice.

In desen, se remarca dezvoltarea micrilor fixe . Liniile devin mai clare, mai ferme.

Apare o coordonare motorie superioara a muchilor mici, care permite construcii de mai multe cuburi (turn de 10 cuburi ), plierea unei foi de hrtie pe laturi ( dar nu si pe diagonala )

Cresc coordonarea general si cea a muchilor mari

Ca atare

- alearg mai bine, nvinge mai uor ineria,

- reuete sa rmn intr-un picior o fraciune de timp,

- alterneaz picioarele la urcarea treptelor,

- merge pe bicicleta.

Scriere, vorbire

La 3 ani ncepe sa doreasc a place celorlali. Executa corect cererile, ii pasa daca e ludat sau pedepsit. E capabil de a face ceva ce nu ii place, daca i se ofer o motivaie.

La 3 ani si jumtate, traseaz linii cu logica ,apoi mzglete.

- poate seciona linia verticala daca traseaz o cruce

- are plcere de a pune chenar foii

Vocabularul lui cuprinde acum cteva sute de cuvinte, pe care le utilizeaz uneori in propoziii, alteori, mai curnd ca pe onomatopee. Frecventa cea mai mare o au substantivele, apoi numele de aciuni.

Apar apoi pronumele, ( chiar dup 2 ani ), nti al meu, mie, tu eu

Altruism

La 3 ani

- mparte jucriile cu ceilali.

- Aduce de acas jucrii pentru a le arata altor copii- Poate pune pantofii si descheia nasturi

- Poate urmri imagini dintr-o carte, dndu-le nelesuri

- Poate trasa cercul

- Trasele la pictura sunt variate

- Poate lucra cu lut si face diferite forme simple

_ii place sa priveasc mainrii ce funcioneaz

- Ii place sa priveasc oameni lucrnd

- Construciile din cuburi capt logic i ordine

La 3 ani

- Se diminueaz agresivitatea fizica, fiind treptat nlocuita de limbaj si de autocontrol

Se enerveaz mai mult din cauza amestecului celorlali in lucrurile lui, dect in activitatea sa fizica.

La 3 ani si jumtate

- Vrea sa priveasc imaginile din cartea din care i se citete

- Poate sa identifice litere

- Poate asocia litere cu noiuni ( de ex. A de la albina )

- Ii plac cntece cu litere

_poate identifica litere mari din carte cu alfabetul, chiar de la 3 ani

Al patrulea an de viata

1.ncredere imitarea si copierea 2. Dominare agresivitate 1a

3. Curiozitate religiozitate 6a 2a

1. Subordonare comportamentul social 2. Libertate micarea 5a 3a

3. Pacifism comportament de adaptare 4a

Mimarea si copierea

- Poate sa deseneze un ptrat

- Poate desena unele detalii ale obiectelor

- Picteaz riguros, dar numai un timp, apoi schimba tema. Contururile sunt grosiere.

- ncearc sa taie in linie dreapta cu foarfeca.

- Identific litere, scrie grupuri de 2 litere, tie cte litere are cuvntul, ii place sa i se scrie numele sau pe desene

- Realizeaz structuri complexe din cuburi, cu forme variate, predominnd simetria

- i d seama daca o litera aparine numelui sau

- Poate scrie unele litere,mare si grosier

- Dispunerea in pagina e aleatorie, literele fiind uneori oblice sau inversate

- In mod special fetele, ncearc sa-si scrie numele

- Se ntmpl s scrie primele litere, apoi sa continue cu semne aleatorii, sau sa treac pe alt rnd

In ceea ce privete adevrul, vrsta de 4 ani e potrivita pentru abordarea subiectului

Acum, ficiunea si realitatea nu sunt foarte distincte, imaginaia ncepe sa se exprime in cuvinte.

Agresivitate

- Din punct de vedere fizic, lovete, arunca, musca

- Verbal: jignete ,se lauda

- Redevine posesiv, att fata de prieteni, cat si fata de prini. Se lauda cu ce are

- Este violent si nepstor cu jucriile

- Este agresiv cu alii si exclusivist

- Arunca vina pe obiecte nensufleite

- Nu mai dorete aa de mult sa fie plcut de alii si e mai nepstor la pedepse

- se ntmpl s recunoasc greeala

- ncepe sa neleag rigoarea comportamentului si necesitatea ei

- la 4 ani, reuete sa cuprind sensul unei succesiuni de evenimente din ziua respectiva

- combina cuvinte relative la spaiu in mod mai clar

- apare in vocabular cuvntul moarte, fr a avea un sens prea clar

Religiel intereseaz noiunea de Dumnezeu, pune ntrebri. Aceasta intervine mai ales datorita faptului ca prinii rspund ades la ntrebrile copilului fcnd apel la cuvntul Dumnezeu. ntrebrile si discuiile aferente sunt ades nepotrivite.

- are prerea ca prinii tiu totul si pot totul

- ii place sa se roage si sa inventeze rugciuni, prin asemnare cu cele iniiale

- crede in Mo Crciun

- reuete s stea linitit la liturghie, chiar cu plcere, mare parte din timp

- muzica din biserica ii place

Micrile corpului

- alergare mai ferm, srituri in unul sau doua picioare, cu oarecare rigiditate. Poate sta intr-un picior ceva mai mult timp, poate merge pe o scndura destul de ngusta

- arunc mingea cu ceva flexibilitate,

- poate sa coas pe carton , dac gurile sunt deja fcute

- poate sa-si ncheie nasturii, sau chiar si ireturile

- copiaz desene cu mai multa ndemnare dect la 3 ani

- poate copia o cruce, dar nu un ptrat

Adaptabilitatea

Referitor la inteligenta crescuta a vrstei, Gessel povestete o istorie adevrata:

Un biat de 4 ani, a fost ntrebat , dup ce a vzut o poza cu un miel sugnd de la o oaie, ce ia mielul de la mama lui ?

Imediat, copilul a rspuns : Benzina

Dincolo de amuzament, rspunsul este logic si corect,fiind in legtura si cu mediul in care triete copilul. Este intuit faptul ca benzina este sursa de energie, ea pune lucrurile in micare, deci l ajuta si pe miel sa se mite.

Este o dovada a capacitaii de a generaliza a copilului. La aceasta vrsta.

In aceasta etapa, copilul ncepe sa pun ntrebri, e dornic de acumulri. El numr deja pana la 4 si chiar peste, dar in mod mecanic. Poate nelege conceptul de unu , doi,sau muli. Dup Gessel, la 4 ani, mintea este mai mult preocupate ,dect profunda. Lipsete nc puterea de sinteza, gndirea este mai mult combinatorie.

Se complace in jocuri dramatice , dar rolul nu rezista mult in timp. Are uneori un prieten imaginar.

In desen, sintetizeaz omul ,prin un cerc in loc de cap, doua bete ca brae, doi ochi.

Apare o mbinare de simboluri si realitate imaginata literal.

Comportamentul social

- apare o mbinare de sociabilitate si independenta. Capt tabieturi, aplomb in afirmaii, emfaza.

- e convins de importanta sa. Nu da seama de aciunile sale, poate sa se mbrace si sa se dezbrace,sa se spele pe dini si sa se pieptene, fr prea mult ajutor. Are mncruri preferate, mnnc singur.

- se trezesc curioziti noi, ii place sa mearg la toaleta mpreuna cu alii.

- jocul de unul singur nu l mai satisface. Dorete sa fac cunotine noi, sa se joace in grupuri de 2-3, i mparte jucriile aduse de acas. Acioneaz cu lipsa de flexibilitate, dndu-si aere de sef, mprind indicaii celorlali.

- este logoreic, eu are o pondere principala,dar de multe ori referina este legat de contextul social, de raporturile cu anturajul. Are dorina de a fi apreciat si este critic cu alii.

- se teme adeseori, fricile fiind uneori greu de interes. Se poate teme de ntuneric,de obiecte oarecare, sau de ceva cu totul neateptat.

- in mintea lui, adevrul si imaginaia se contopesc

Anul al cincilea

Religiozitate - nu are nc o atitudine sentimentala in fata morii. Recepioneaz doar faptul ca persoana decedata este imobila

- uneori pune ntrebri despre Dumnezeu si e interesat de subiect. Unii copii ii atribuie lui Dumnezeu responsabilitatea pentru tot. Cnd pesc ceva, este pentru ca Dumnezeu le-a fcut acel lucru. Ali copii,au pierdut interesul pentru subiect.

- ii place sa se roage si sa inventeze rugciuni personale

- ii place sa mearg la coala de duminica, dar se zbnuie in timpul slujbei.

- Mo Crciun si Dumnezeu, sunt percepui in mod realist si practic, le atribuie caracteristici umane, cred ca au locuine undeva.

- De abia dup 5 ani,corpul omenesc apare in desen.

Daca vede un desen neterminat, poate sa sesizeze elemente lipsa . Daca pune ochiul in desen ,spune ca poat acum sa vad .

Miscarea

La 5 ani, plimba nisipul cu camionul de jucrie, la 6 ani construiete forme cu apa si nisip, la 7 ani, face cldiri strzi, etc.

Perioada cuprinsa intre 3-7 ani, ar putea fi numita vrsta faunului ,sau vrsta lui Pan , deoarece acum, copilul, avnd un spirit dezvoltat de observaie, fantazeaz, cumulnd realul cu imaginarul.

Jocul are caracter dominant in viata copilului, mbinnd eterogen noiuni disparate din domenii diferite. Acum e perioada deprinderilor corecte cei din jur reuind ,de obicei sa-i insufle impresia ca virtutea e sinonima cu supunerea, care supunere e cam problematica !

Binele si rul

Fundamentul contiinei morale se formeaz pana la 6 ani. Regulile coincid cu cele promulgate de prini. Motivaia respectrii regulilor se regsete in sentimentul de sigurana pe care l obine copilul si la plcerea de a auzi exprimata dragostea si admiraia familiei.

In contrast, neascultarea poate afecta iubirea prinilor, in viziunea lui.

Formarea raionamentului intuitiv

Pentru nelegerea acestui capitol, Rose Vincent trimite la studiile lui Jean Piaget (vezi cap


REVISTA PRESEI - relatiipublice.usmf.md · Articol pozitiv/neutru/negativ: pozitiv Rezumat: În perioada 12-14 mai, la Chişinău a avut loc Congresul internaţional al studenţilor
REVISTA PRESEI - relatiipublice.usmf.md · Articol pozitiv/neutru/negativ: pozitiv Rezumat: În perioada 12-14 mai, la Chişinău a avut loc Congresul internaţional al studenţilor
3 metamorfoza visatorului
3 metamorfoza visatorului
Influența limbajului pozitiv de George Walther.pdf
Influența limbajului pozitiv de George Walther.pdf
Influenta limbajului pozitiv
Influenta limbajului pozitiv
7824530 Franz Kafka Metamorfoza
7824530 Franz Kafka Metamorfoza
Influența Limbajului Pozitiv de George Walther
Influența Limbajului Pozitiv de George Walther
Diagnosticul Pozitiv Si Stadializarea Preoperatorie a Cancerului Gastric v1
Diagnosticul Pozitiv Si Stadializarea Preoperatorie a Cancerului Gastric v1
POSTURI DE TELEVIZIUNE - USMF...Articol pozitiv/neutru/negativ: pozitiv Rezumat: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, în colaborare cu SRL „Dansicons”,
POSTURI DE TELEVIZIUNE - USMF...Articol pozitiv/neutru/negativ: pozitiv Rezumat: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, în colaborare cu SRL „Dansicons”,
educa-ti pozitiv copilul 1-3 tipar · Title: educa-ti pozitiv copilul 1-3 tipar.qxd Created Date: 7/6/2017 1:03:13 PM
educa-ti pozitiv copilul 1-3 tipar · Title: educa-ti pozitiv copilul 1-3 tipar.qxd Created Date: 7/6/2017 1:03:13 PM
George R. Walter - Influenta Limbajului Pozitiv
George R. Walter - Influenta Limbajului Pozitiv
Franz Kafka - Metamorfoza
Franz Kafka - Metamorfoza
Metamorfoza navei lui Tezeu
Metamorfoza navei lui Tezeu
Gandeste Pozitiv. Ghidul optimistului
Gandeste Pozitiv. Ghidul optimistului
25SEP17 saptamanal de analiza tehnica pe actiuni BVB · fonduri sif moldova sif2 1.224 pozitiv 1.17 1.26 fonduri sif transilvania sif3 0.266 pozitiv 0.257 0.275 fonduri sif muntenia
25SEP17 saptamanal de analiza tehnica pe actiuni BVB · fonduri sif moldova sif2 1.224 pozitiv 1.17 1.26 fonduri sif transilvania sif3 0.266 pozitiv 0.257 0.275 fonduri sif muntenia
Auguste Comte-Discurs asupra spiritului pozitiv-Editura Ştiinţifică (1999)
Auguste Comte-Discurs asupra spiritului pozitiv-Editura Ştiinţifică (1999)
Bacili Gram Pozitiv Nesporulati
Bacili Gram Pozitiv Nesporulati
Vol. 5 : Cum abordezi pozitiv comportamentele copilului ...
Vol. 5 : Cum abordezi pozitiv comportamentele copilului ...
Franz Kafka - scoalaturluianu.infoscoalaturluianu.info/.../uploads/2015/02/Franz-Kafka-Metamorfoza.pdf · Franz Kafka METAMORFOZA Într-o bună dimineaţă, când Gregor Samsa se
Franz Kafka - scoalaturluianu.infoscoalaturluianu.info/.../uploads/2015/02/Franz-Kafka-Metamorfoza.pdf · Franz Kafka METAMORFOZA Într-o bună dimineaţă, când Gregor Samsa se
Dezintegrarea Urss Si Negocieri Pentr u Reconstructia in Spatiul Sovietic.
Dezintegrarea Urss Si Negocieri Pentr u Reconstructia in Spatiul Sovietic.
Dezintegrarea radioactiva
Dezintegrarea radioactiva