merceologie examen

27
LISTA SUBIECTELOR LA EXAMEN! LA DISCIPLINA "MERCEOLOGIA Şl EXPERTIZA MĂRFURILOR DE LARG CONSUM" 1.Abordări actuale în ştiinţa mărfurilor! Principiile şi metodele merceologiei. 2.Noţiunil.generaie privind securitatea generală a produselor. Reglementarea activităţii de plasare pe piaţă a produselor. 3 Noţiuni generale privind cadrul juridic corespunzător desfăşurării activităţilor de comerţ în condiţiile protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor. Politica de protecţie a consumatorilor pe plan naţional şi internaţional. 4.Cadrul conceptual al clasificării mărfurilor de larg consum. Tipuri de clasificări şi codificări ale mărfurilor. 5.Sisteme de clasificare şi codificare a mărfurilor utilizate de întreprinderi 6.Definirea şi metodologia determinării calităţii mărfurilor de larg consum 7.Noţiuni de standardizare a mărfurilor de consum. Scopurile standardizării. Sistemul Naţional de Standardizare al R Moldova 8.Factorii, ce formează calitatea mărfurilor de larg consum. 9.Modalităţi de menţinere a calităţii mărfurilor de larg consum 10.Factorii ce menţin calitatea mărfurilor 11.Etichetarea şi marcarea bunurilor de larg consum. 12.Noţiuni generale privind activitatea de evaluare a conformităţii produselor. Principii de bază ale evaluării conformităţii. Structura Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii! sortimentului: 13.Procedura de certificare a conformităţii calităţii mărfurilor de larg consum Algoritmul de emitere a certificatului de conformitate şi dreptul de utilizare a mărcii naţionale de conformitate 14.Noţiune, tipuri, proprietăţi ,şi indicii sortimentului. Managementul sortimentului:obiective priorităţi şi direcţii de acţiune. 15.Tipurile de control al calităţii mărfurilor. Lăturile comune şi distincte 16. Esenţa, sarcinile ,şi tipuri de expertize merceologice. 17.Sistemul Expertul CCI a R Moldova. Activităţile derulate în cadrul sistemului 18 Genurile expertizei mărfurilor efectuate de către experţii din cadrul Sistemului Expert CCI a R Moldova 19. Sursele de litigii generatoare de expertize merceologice Identificarea mărfurilor de larg consum! 20. Ordinea efectuării expertizei mărfurilor în cadrul Sistemului Expert CCI al R Moldova. 21.Modalităţile de expertiza marfară practicate în cadrul Sistemului Expert CCI al R Moldova. 22.Perfectarea rezultatelor procedurii de expertiză a mărfurilor de larg consum 23. Clasificarea mărfurilor nealimentare 24.Proprietăţile consumiste ale mărfurilor nealimentare. 25.Particularităţile studiului merceologic al mărfurilor nealimentare. 26 Caracteristica generală, clasificarea şi semnificaţia mărfurilor nealimentare de uz casnic in consum 27. Articole din mase plastice de uz casnic - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei. 28.Mărfuri chimipe de uz casnic- generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei. 29.Mărfuri silicate - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei. 30 Mărfuri electrocasnice - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei. 31. Articole de mobilier - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei. 32.Materialele de construcţie - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei. 33.Caracteristica generală, clasificarea şi semnificaţia mărfurilor nealimentare vestimentare în consum. 34.Mărfurile textile - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei 35.Corifeşţiile şi tricotajele - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei.

Transcript of merceologie examen

Page 1: merceologie examen

LISTA SUBIECTELOR LA EXAMEN! LA DISCIPLINA "MERCEOLOGIA Şl EXPERTIZA MĂRFURILOR DE LARG CONSUM"1.Abordări actuale în ştiinţa mărfurilor! Principiile şi metodele merceologiei.2.Noţiunil.generaie privind securitatea generală a produselor. Reglementarea activităţii de plasare pe piaţă a produselor.3 Noţiuni generale privind cadrul juridic corespunzător desfăşurării activităţilor de comerţ în condiţiile protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor. Politica de protecţie a consumatorilor pe plan naţional şi internaţional.4.Cadrul conceptual al clasificării mărfurilor de larg consum. Tipuri de clasificări şi codificări ale mărfurilor.5.Sisteme de clasificare şi codificare a mărfurilor utilizate de întreprinderi6.Definirea şi metodologia determinării calităţii mărfurilor de larg consum7.Noţiuni de standardizare a mărfurilor de consum. Scopurile standardizării. Sistemul Naţional de Standardizare al R Moldova8.Factorii, ce formează calitatea mărfurilor de larg consum.9.Modalităţi de menţinere a calităţii mărfurilor de larg consum10.Factorii ce menţin calitatea mărfurilor11.Etichetarea şi marcarea bunurilor de larg consum.12.Noţiuni generale privind activitatea de evaluare a conformităţii produselor. Principii de bază ale evaluării conformităţii. Structura Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii! sortimentului:13.Procedura de certificare a conformităţii calităţii mărfurilor de larg consum Algoritmul de emitere a certificatului de conformitate şi dreptul de utilizare a mărcii naţionale de conformitate14.Noţiune, tipuri, proprietăţi ,şi indicii sortimentului. Managementul sortimentului:obiective priorităţi şi direcţii de acţiune.15.Tipurile de control al calităţii mărfurilor. Lăturile comune și distincte16. Esenţa, sarcinile ,şi tipuri de expertize merceologice.17.Sistemul Expertul CCI a R Moldova. Activităţile derulate în cadrul sistemului18 Genurile expertizei mărfurilor efectuate de către experţii din cadrul Sistemului Expert CCI a R Moldova19. Sursele de litigii generatoare de expertize merceologice Identificarea mărfurilor de larg consum!20. Ordinea efectuării expertizei mărfurilor în cadrul Sistemului Expert CCI al R Moldova.21.Modalităţile de expertiza marfară practicate în cadrul Sistemului Expert CCI al R Moldova.22.Perfectarea rezultatelor procedurii de expertiză a mărfurilor de larg consum23. Clasificarea mărfurilor nealimentare24.Proprietăţile consumiste ale mărfurilor nealimentare.25.Particularitățile studiului merceologic al mărfurilor nealimentare. 26 Caracteristica generală, clasificarea şi semnificaţia mărfurilor nealimentare de uz casnic in consum27. Articole din mase plastice de uz casnic - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularitățile expertizei.28.Mărfuri chimipe de uz casnic- generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularitățile expertizei.29.Mărfuri silicate - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei.30 Mărfuri electrocasnice - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularitățile expertizei.31. Articole de mobilier - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularitățile expertizei.32.Materialele de construcţie - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei.33.Caracteristica generală, clasificarea şi semnificaţia mărfurilor nealimentare vestimentare în consum.34.Mărfurile textile - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei35.Corifeşţiile şi tricotajele - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei.36.Articole de încălţăminte - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei.37.Articole de blănărie şi cojocărie - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate,particularităţile expertizei. 38.Articole de marochinărie - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei.39.Caracteristica generală clasificarea şi semnificaţia mărfurilor nealimentare de menire socio-culturală în consum.40.Mărfurile domotice electronice - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei.41.Articolele de papetărie şi mărfurile birotice - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularitățile expertizei.42.Mărfuri informatice şi multimedia - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularitățile expertizei.43.Mărfuri foto-film - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularitățile expertizei.44.Mărfuri pentru sport, pescuit, vânătoare, ciclism, automobile - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularitățile expertizei.45.Jucarii, articole giuvaere şi ceasuri - generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularitățile expertizei.46. Caracteristica generală, clasificarea şi semnificaţia clasei mărfurilor alimentare în consum.47. Principalele componente chimice ale alimentelor 48.Defiirea şi metodologia determinării valorii nutritivi si energetice a produselor alimentare49.Determirţarea calităţii mărfurilor alimentare: metode şi indicii; avantaje şi dezavantaje ale diferitor metode; principiile metodelor organoleptice şi de degustare.50.Păstrarea mărfurilor alimentare: organizarea păstrării; factorii menţinerii calităţii; regimul optim de păstrare.51.Conservarea mărfurilor alimentare: argumentarea necesităţii conservării mărfurilor:metodele de conservare52.Securitatea alimentara: obiective, priorităţi şi direcţii de acţiune.53.Importanta produselor cerealiere, fructelor şi legumelor in alimentaţie şi pentru economia naţională RM. Clasificarea generală a acestor produse Şi reprezentanţii gupelor şi subgrupelor54.Produse cerealiere: generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularitatile expertizei.55.Fructe si legume prospete: generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularitatile expertizei.56.Fructe si legume prelucrate: generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularitatile expertizei.57.Grasimi alimentare: generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularitatile expertizei.

Page 2: merceologie examen

58 Importanţa produselor lactate şi a ouălor în alimentaţie şi pentru economia naţională a RM. Clasificarea generală a acestor produse şi reprezentanţii grupelor şi subgrupelor.59.Importanţa produselor din carne şi din peşte în alimentaţie şi pentru economia naţională a RM. Clasificarea generală a acestor produse şi reprezentanţii grupelor şt subgrupelor.60.Produse lactate: generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei.61.Carne şi produse derivate: generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei.62.Peşte şi produse derivate: generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei.63.Ouă şi produse derivate generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei.64.Importanţa produselor gustative în alimentaţie şi pentru economia naţională a RM. Clasificarea generală a acestor produse şi reprezentanţii grupelor şi subgrupelor65.Importanţa produselor de cofetărie în alimentaţie şi pentru economia naţională a RM. Clasificarea generală a acestor produse şi reprezentanţii grupelor şi subgrupelor.66.Produse gustative (băuturile alcoolice, slabalcoolice şi fără alcool): generalităţi, clasificare, sortiment, calitate, particularităţile expertizei.67 Produse gustative (stimulente], mirodenii şi condimente): generalităţi, clasificare,sortiment, calitate, particularităţile expertizei. 68. Produse de cofetărie zaharoase:generalităţi, clasificare, sortiment, calitate,particularităţile expertizei.69 Produse de cofetărie făinoase: generalităţi, clasificare, sortiment, calitate,particularităţile expertizei.70. Importanţa zahărului şi mierii în alimentaţie şi pentru economia naţională a RM. Clasificarea generală a acestor produse şi reprezentanţii grupelor şi subgrupelor

1.Abordari actuale in stiinta marfurilor. Principiile si metodele merceologieiMerceologia s-a dezvoltat şi a evoluat ca disciplină cu reflexie:--comercială: nu se pot comercializa mărfuri ale căror caracteristici intrinseci sau extrinseci nu se cunosc, --economică: rezolvarea problemelor economice nu poate fi condiţionată numai de factori cantitativi, ci şi de factori calitativi(merceologici); --socială: merceologia are un rol important in informarea şi educarea consumatorilor, in asigurarea protecţiei acestora şi a protecţiei mediului;Principii:-stabilirea legăturii intre utilitatea produsuluişi necesitatea exprimată prin cerere,-integrarea rezultatelor parţiale intr-un sistem ştiinţific logic, -completarea şi corelarea tuturor datelor privind nivelul caracteristicilor de calitate, Metode de cercetare : - metode generale:Metoda inductive,Metoda deductive,Analiza,Sinteza, Metodele matematice, Metodele statistice- metode specifice :Metodele psihosenzoriale,Metoda tipologică, Analiza comparative,Metoda experimental,Testarea produselor- metode moderne :Analiza valorii,Analiza morfologică, Metoda Brainstorming,Metoda Delphi

2.Notiuni generale privind securitatea generala a produselor.  produs - orice bun material cunoscut sub denumirea de produs, care, inclusiv în cadrul unei prestări de servicii, este destinat consumatorilor sau poate fi utilizat de consumatori în condiţii previzibileprodus sigur - orice produs care, în condiţii normale sau rezonabil previzibile de utilizare, inclusiv de durată şi, după caz, de punere în funcţiune, de instalare şi de întreţinere, nu prezintă nici un riscprodus periculos - orice produs care nu corespunde noţiunii "produs sigur";risc grav - orice risc semnificativ, inclusiv riscurile ale căror efecte nu sînt imediate, care necesită o intervenţie rapidă din partea autorităţilor publice;plasare pe piaţă a produselor - acţiune de a face disponibile produsele pe piaţă, inclusiv păstrarea lor în scopul distribuirii, oferirii prin vînzare sau prin oricare altă formă de transmitere cu titlu oneros sau gratuit;distribuitor - orice agent economic implicat în circuitul plasării pe piaţă, a cărui activitate nu influenţează caracteristicile de securitate ale produsului;returnare - orice acţiune care are ca scop înapoierea unui produs periculos, pe care producătorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-a pus la dispoziţia acestuia;retragere - orice acţiune întreprinsă cu scopul de a preveni plasarea pe piaţă a unui produs periculos pentru consumatori.Reglementarile:-Producătorii şi distribuitorii sînt obligaţi să plaseze pe piaţă numai produse sigure.-Un produs este considerat sigur în cazul în care el este conform cu reglementările tehnice specifice şi cu reglementările sanitare, ce stabilesc cerinţele esenţiale pe care trebuie să le satisfacă produsul pentru a putea fi plasat pe piaţă. -Conformitatea produsului cu standardele conexe pertinente presupune că un produs este sigur în privinţa riscurilor şi categoriilor de riscuri acoperite de reglementările tehnice naţionale aplicabile. 3. Notiuni generale privind cadrul juridic corespunzator

Page 3: merceologie examen

activitate de comerţ – activitate de întreprinzător iniţiată în baza raporturilor stabilite în domeniul comercializării mărfurilor produse, prelucrate sau procurate. serviciu comercial – activitate oferită cu prilejul actului de vînzare, care asigură avantaje şi satisfacţii consumatorului. comerciant – persoană juridică cu scop lucrativ sau întreprinzător individual; mic comerciant – persoană care practică o activitate de comerţ fără a avea înregistrare de stat;„ghişeu unic” – procedură prin care autoritatea publică, abilitată conform prezentei legi şi în colaborare cu alte autorităţi publice, verifică autenticitatea actelor prezentate de solicitantul autorizaţiei. comerţ cu ridicata – activitate desfăşurată de comercianţii care cumpără produse în scopul revînzării acestora; comerţ cu amănuntul – activitate desfăşurată de comercianţii care vînd produse direct consumatorilor; serviciu de alimentaţie publică – activitate de pregătire, preparare, prezentare şi servire a produselor culinare, a celor de cofetărie-patiserie. unitate comercială –spaţiu în care au loc procesele operative de circulaţie a mărfurilor/serviciilor; suprafaţă de vînzare – suprafaţă destinată accesului consumatorilor pentru cumpărarea produsului/serviciului. autorizaţie de funcţionare – act administrativ individual ce atestă dreptul titularului de a practica o activitate de comerţ, cu indicarea amplasării unităţii. indicator de preţ – purtător de informaţie privind costul, cantitatea şi calitatea produsului; preţ de vînzare – preţul final al unei unităţi de produs sau al unei cantităţi din produs, incluzînd TVA şi toate celelalte taxe; preţ unitar – preţul final, incluzînd TVA şi toate celelalte taxe, pe unitatea de măsură din produs; produse vîndute în vrac – produse ce nu sînt preambalate şi sînt măsurate în prezenţa cumpărătorilor.Politicele:· facilitarea producerii si distribuirii de produse corespunzatoare nevoilor si cererilor consumatorilor; · promovarea unei cooperari internationale în domeniul protectiei consumatorilor;· asigurarea accesului consumatorilor la informatii corecte;· crearea unui sistem de educare a consumatorilor;4. Cadrul conceptual al clasificarii marfurilor de larg consum.Clasificarea este o operaţie conceptuală reprezentând o modalitate de a distinge simultan elementele unei mulţimi, discrete sau continue, compusă din obiecte sau din fapte, din proprietăţi sau din idei.Tipul clasificării depinde de scopul propus şi de relaţiile dintre elementele şi categoriile definite în vederea clasificării mulţimii respective. Principii de bază în stabilirea criteriilor de clasificare a mărfurilor • numărul posibilităţilor de utilizare ale unui produs este cu atât mai mare, cu cât produsul respectiv este mai puţin prelucrat; • cu creşterea gradului de prelucrare, produsul de îndepărtează tot mai mult de stadiul de materie primă şi de originea sa; • cu cât domeniul de utilizare al unui produs este mai specializat, cu atât este mai mic numărul posibilităţilor proprii de clasificare.Pornind de la principiile menţionate, considerăm că se impune evidenţierea ansamblului caracteristicilor de structură, funcţionale şi de relaţie ale produselor, reprezentând criterii potenţiale de clasificare, intercorelate în cadrul sistemului general de relaţii dintre om, produs şi mediu.Tipuri de clasificari si codificari ale marfurilor:Clasificarile sistematice asigura ordonarea produselor pe categorii relativ omogene, pe baza unor criterii, stabilindu-se un sistem de relatii intre categoriile constituite. In clasificarile nesistematice produsele sunt cuprinse in ordinea aparitiei lor, fara sa se tina seama, deci, de categorii inrudite de produse. Clasificarile combinate asigura ordonarea produselor pe un anumit numar de categorii omogene, in cadrul carora se realizeaza, in continuare, clasificarea nesistematica a elementelor componenteSisteme de codificare:Codul universal al produselor (Universal Product Code – UPC) si Codul european al articolelor (European Article Numbering – EAN)..5. Sisteme de clasificare şi codificare a mărfurilor utilizate în întreprinderi Abordarea in scopuri practice a multimii marfurilor, in continua diversificare, a determinat intensificarea preocuparilor pentru elaborarea unor sisteme de clasificare, potrivit cerintelor specifice ale unui domeniu sau altul de activitate. Clasificarile sistematice asigura ordonarea produselor pe categorii relativ omogene, pe baza unor criterii, stabilindu-se un sistem de relatii intre categoriile constituite.In clasificarile nesistematice produsele sunt cuprinse in ordinea aparitiei lor, fara sa se tina seama, deci, de categorii inrudite de produse.Clasificarile combinate asigura ordonarea produselor pe un anumit numar de categorii omogene, in cadrul carora se realizeaza, in continuare, clasificarea nesistematica a elementelor componenteSisteme de codificare:Codul universal al produselor (Universal Product Code – UPC) si Codul european al articolelor (European Article Numbering – EAN)..6.Definirea si metodologia determinarii calitatii marfurilor de larg consum

Page 4: merceologie examen

Calitatea este totalitatea de proprietati a productiei care determina posibilitatile ei de a satisface cerintele in corespundere cu standardele in viguare. Metodele de apreciere a productiei sunt>metoda organoleptica + prin acesta metoda calitatea se dermina cu ajutorul organelor de simt. -metoda fizica + prin acesta metoda se determina taria vinului , zaharului, pentru aceasta determinare se folosesc aprecierea densitatii temperature de topire, densitatiele optice. 9Metoda chimica, prin aceasta metoda se determina indicii de caliatte cu ajutorul reactiilor chimice. -Metoda micro/biologica se foloseste pentru determinarea gradului de infectare generala cu microbe. -Metoda de expertiza, calitatea marfurilor este apreciata in baza hotaririi luata de un grup de experti -Metoda de masurare sunt folosite aparate complete specializate, este o metoda precisa dar scumpa.-Etoda de inregistarare, calitatea produselor se determina pe baza de cercetari si enumerari a diferitor evenimente , obiecte sau cheltuieli, -Metoda sociologica - indicatorii de calitate se deremina pe baza semnarii si analizei parerii consumatorilor reali sau potentiali, 7. Notiuni de standardizare a marfurilor de larg consum.Standardizarea marfurilor de larg consum presupune apropierea maximala de optimismul calitatii superioare, rationale a acestor marfuri, purtatorii de nformatii de baza in sistemul standardizarii de stat sunt documentele normative tehnice care controleaza calitatea productiei la toate stadiile ciclului de viata , de l elaborare pina la consum, aceste documente sunt. Standardul - este definit ca o prescriptie scrisa si publica de catre organelle interesate (Moldova standard) ce contine o soolutie unitare si de durata pentru o anumita problema in domeniul stiintei tehnice, economiei el reglementeazza cerintele fata de productie , regulamentul elaborarii ei, producerii, transportarii si folosirii ei. Cu problememe standardizarii in republica noastrase ocupa Serviciul de Standardizare Moldova standart. Mai exista sectii de standardizare in ministere, departamente, si la inteeprinderi. Sarcinile de baza a acestui department sunt> elaborarea si reinnoirea standartelor, verificarea folosirii lor corecte , precum si reprezentarea intereselor republicii la forumurile de standart internationale. 8. Factorii, ce formeaza calitatea marfurilor de larg consumCalitatea marfurilor depinde de:1.nivelul de standardizare2.calitatea materiilor prime folosite3.de perfectiunea proceselor tehnologice de fabricatie4.organizarea controlului5.conditiile de pastrare si transportare a marfurilor. 1.Nivelul de organizare este procentajul de aprovizionare a intregului sortiment de marfa produsa cu standarde sau conditii tehnice.2.Calitatea materiilor prime:Materia prima se clasifica in alimentare si nealimentare.Cele alimentare se imparte in:materii prime vegetale 2.materii prime animale 3.minerale. Cele nealimentare se impart:materii prime 1.vegetale 2.animale 3.minerale 4.organice 5.sintetice 3.Procesele tehnologice. Calitatea produselor se formeaza prin actiunea proceselor tehnologice care reprezinta un ansamblu de operatii mecanice, fizice, chimice care prin actiunea simultana sau succesiva transforma materiile prime si semifabricatele in bunuri materiale. 4.Organizarea controlului.Calitatea depinde de cultura de producere si de nivelul bazei metrologice,controlul dimensiunilor. 5.Pastrarea si transportarea marfurilor. Una din conditiile necesare este ambalajul care protejeaza marfurile de actiunea mediului si de deteriorari mecanice.O influenta hotaritoare asupra calitatii produselor o au regimurile de temperatura si umiditate,uneori si de ventilare.Alti factori care influenteaza pastrarea produselor sint:igiena din spatiile de pastrare si transportare2.existenta mirosurilor straine3.vecinatatea produselor marfurilor.9. Modalitati de mentinere a calitatii marfurilor de larg consumCalitatea marfurilor depinde de: 1.Nivelul de organizare este procentajul de aprovizionare a intregului sortiment de marfa produsa cu standarde sau conditii tehnice.2.Calitatea materiilor prime:Materia prima se clasifica in alimentare si nealimentare. 3.Procesele tehnologice. Calitatea produselor se formeaza prin actiunea proceselor tehnologice care reprezinta un ansamblu de operatii mecanice,fizice,chimice care prin actiunea simultana sau succesiva transforma materiile prime si semifabricatele in bunuri materiale.4.Organizarea controlului.Calitatea depinde de cultura de producere si de nivelul bazei metrologice,controlul dimensiunilor.5.Pastrarea si transportarea marfurilor. Una din conditiile necesare este ambalajul care protejeaza marfurile de actiunea mediului si de deteriorari mecanice.O influenta hotaritoare asupra calitatii produselor o au regimurile de temperatura si umiditate,uneori si de ventilare.Alti factori care influenteaza pastrarea produselor sint:igiena din spatiile de pastrare si transportare2.existenta mirosurilor straine3.vecinatatea produselor marfurilor.10. Factorii ce mentin calitatea marfurilorCalitatea mărfurilor este determinată de o serie de factori ca: materia primă, procesul tehnologic, ambalajul, marcarea, transportul, păstrarea. Toţi aceşti factori formează conţinutul unor documente, elaborate la nivel central şi denumite standarde de stat. Ele prescriu condiţiile de calitate a mărfurilor.Întrucât mărfurile îşi pot modifica, calitatea şi pe parcursul comercializării este necesar să întregim grupa factorilor specifici etapei productive cu factori, ca: păstrarea, condiţiile de ambalare şi gradul de calificare a lucrătorului din comerţ. Primul factor cu influenţă hotărâtoare asupra calităţii îl formează materiile folosite, denumite, după contribuţia ce o au în obţinerea produsului, materii prime şi materii auxiliare. Procesul tehnologic cuprinde un ansamblu de operaţii desfăşurate pe baza unor reţete de fabricaţie sau a unui proces tehnologic. În cadrul acestuia o contribuţie hotărâtoare o au starea de funcţionare a aparatelor cât şi forţa de muncă (lucrătorul).Ambalajul. Acest factor implicat în definirea calităţii este tot o marfă. El se obţine în întreprinderi speciale, din materii prime diferite, în forme, mărimi şi culori variate, în funcţie de produsul ambalat.

Page 5: merceologie examen

Transportul constituie un sector important al economiei naţionale, care are rolul de menţine calitatea produselor pe perioada efectuării acesteia. 11. Etichetarea si marcarea bunurilor de lag consumEtichetarea reprezintă aplicarea etichetei sau înscrierea elementelor de identificare pe produs, pe dispozitivul de închidere sau pe ambalajul care însoţeşte produsul la vânzare. Funcţiile etichetelor:− permit identificarea mărcilor, ca de exemplu "Dole", marcat pe banane,"Sunskit", pe portocale;− ajută la clasificarea produselor, ca de exemplu la compoturi, unde înfuncţie de categoria în care se încadrează, se marchează cu literele A, B sau C;− descriu produsul; − promovarea produsului prin intermediul unor imagini atractive şi printr-un design atrăgător.Marcarea este operaţiunea de înscriere pe eticheta produselor a datelor arătate mai sus, precum şi a mărcii fabricii, a mărcii de comerţ, sau a mărcii de servicii. Înscrierea mărcilor pe etichete, oferă comercianţilor anumite avantaje.Astfel:− se pot urmări livrările şi calitatea produselor (care este produsul celmai căutat, care sunt producătorii cei mai solicitaţi);− marca protejează caracteristicile unice ale unui produs, care nu se pot astfel copia de concurenţă;− prin marcă se permite atragerea unei clientele fidele pentru anumiţi producători sau comercianţi, protejându-i pe aceştia, de concurenţă;− dacă marca este de calitate, se formează o imagine favorabilă a firmei pe piaţă.12. Notiuni generale privind activitatea de evaluare a conformitatii produselor.evaluare a conformităţii - activitatea al cărei scop este determinarea directă sau indirectă a faptului că sînt respectate condiţiile aplicabile. marcă de conformitate - marcă protejată, înregistrată în modul stabilit, aplicată pe baza regulilor de certificare, indicînd cu certitudine că produsul este conform cu un standard sau cu un alt document normativ;marcă naţională de conformitate SM - marcă de conformitate, care demonstrează că produsul este conform reglementărilor tehnice şi/sau standardelor prevăzute de legislaţie şi că procedura evaluării conformităţii produsului în cauză a fost respectată;Sistem Naţional de Acreditare - sistem ce are propriile sale reguli şi proceduri pentru efectuarea acreditării;Sistem Naţional de Evaluare a Conformităţii - sistem care dispune de propriile reguli şi proceduri pentru efectuarea evaluării conformităţii la nivel naţional; Principiile pe care se bazează evaluarea conformităţii sînt: -accesul nediscriminatoriu la procesul de evaluare a conformităţii al tuturor solicitanţilor; -aplicarea unor proceduri identice la evaluarea conformităţii produselor omogene; -asigurarea confidenţialităţii şi păstrarea secretului profesional şi comercial; -examinarea imparţială a contestaţiilor; -caracterul voluntar al acreditării.Sistemul Naţional de Evaluare a Conformităţii este format din:a) Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii b) organele administraţiei publice centrale; c) organisme de evaluare a conformităţii.13. Procedura de certificare a conformitatii calitatii marfurilor de larg consum. Procedura de certificare:a) prezentarea cererii pentru certificare (în continuare - cerere);b) analiza cererii şi a documentelor prezentate;c) luarea deciziei asupra cererii;d) identificarea produsului; e) prelevarea mostrelor; f) efectuarea încercărilor mostrelor;g) evaluarea procesului de producţie; h) examinarea rezultatelor evaluării; i) luarea deciziei privind eliberarea sau refuzul eliberării certificatului de conformitate;j) eliberarea certificatului de conformitate sau refuzul eliberării; k) evaluarea periodică a produselor certificate.Algoritmul de emitere a certificatului de conformitate si dreptul de utilizare a marcii nationale de conformitate. 1.Certificatul de conformitate se elibereaza de catre organismal de certificare in baza examinarii tuturor documentelor necesare pentru o evaluare autentica a conformotatii produselor cu conditiile stabilite. 2.Concluziile privind rezultatele examinarii expertul le reflecta in decizia de eliberare a certificatului de conformitate , forma de prezentare si modul de intocmire a carora se stabilesc in procedura de certificare a produselor omogene. 3.Certificatul de conformitate intocmit se inregistreaza in Registrul organismului de certificare si este valabil daca are numarul de inregistrare, Stampila orginala si semnatura conducatorului organismului de certificare si a expertului de certificare. 4.Certificatul poate avea o anexa care concretizeaza grupa produselor certificate, cuprinzind nu mai mult de 10 denumiri intr-un certificat de conformitate, cu conditia ca produsele sa fie fabricate de un producator sis a fie certificate in conformitate cu unele si aceleasi conditii ale documentelor normative. 5.In cazul certificarii obligatorii, certificatul se elibereaza, daca produsele corespund tuturor conditiilor obligatorii ale documentelor normative pentru aceste produse, inclusive indicatorii identificarii. 6.Termenul de valabilitate al certificarii de conformitate pentru produsele fabricate I serie se stabileste de organismul de certificare, tinind cont de termenul de valabilitate al documentelor normative pentru produsele si termenul pentru care este certificat sistemul calitatii, dar nu mai mult de 3 ani. 7.Daca se introduce modificari in constructia produsului sau tehnologia de fabricare , modificari care pot influenta conformitatea produsului cu conditiile documentelor normative, solicitantul trebuie in prealabil sa informeze organismul care a eliberat certificatul, pentru ca acesta sa poata lua decizia privind necesitatea de a efectua noi incercari sau de a evalua procesul de productie a acestui produs.14. Notiune, tipuri, proprietati si indicia sortimentului.INDICII DE SORTIMENT- Sortimentul reprezinta o colectivitate de produse, marfuri realizate si comercializate de o anumita organizatie in scopul satisfacerii unui segment de consumatori.Sortimentul de produse poate fi interpretat in sens comercial sau industrial.Anvergura – caracterizează numărul de grupe sau subgrupe din sortimentul comercial analizat. Cantitativ, anvergura este exprimată de coeficientul anvergurii (Kl).Profunzimea - caracterizează numărul de

Page 6: merceologie examen

tipuri şi subtipuri în limitele unei grupe sau subgrupe. Plenitudinea – caracterizează totalitatea de varietăţi de mărfuri din sortimentul analizat. Cantitativ, plenitudinea poate fi exprimată prin coeficientul plenitudinii (Kv). Complexitatea – caracterizează totalitatea de varietăţi de mărfuri din complexul de consum prezente în sortimentul analizat.Cantitativ, este exprimat de coeficientul complexităţii (W). Optimalitatea – caracterizează totalitatea de varietăţi de mărfuri din gama optimală prezentă în sortimentul analizat. Structura - este componenţa sortimentului în secţiunea grupelor, subgrupelor, tipurilor sau varietăţile de mărfuri cu determinarea ponderii (în %) în volumul total fizic sau în expresie valorică al sortimentului analizat. Înnoirea - caracterizează gradul de înnoire a sortimentului într-o anumită perioadă de timp. Cantitativ este exprimată de coeficientul reînnoirii (Kj). Lărgirea - sortimentului este caracteristica ce ne indică gradul de mărire a nomenclatorului grupelor (subgrupelor) de mărfuri în perioada analizată, care cantitativ se caracterizează prin coeficientul lărgirii (Kr). Stabilitatea - este gradul de menţinere constantă în vânzare a gamei sortimentale analizate într-o anumită perioadă de timp. Înlocuitivitatea – caracterizează totalitatea de tipuri (subtipuri) de mărfuri posibile de a fi înlocuite cu altele.15.Tipurile de control al calităţii mărfurilor. Tipuri de control:control statistic prin atribute - se controleaza una sau mai multe caracteristici; -control statistic prin masurare - se controleaza o marime masurabila; -control statistic prin numarul de defecte - se examineaza produsele si se identifica numarul de defecte pe baza caruia se ia decizia pentru întregul lot.16. Esenta , sarcinile si tipuri de expertize merceologice:Expertiza merceologica reprezinta activitatea de cercetare,evaluare si apreciere fundamentala efectuata de unul sau mai multi experti a unor probleme contraversate privind calitatea loturilor de produse,structura sortimentala sau starea lor calitativa. Expertiza mereologica este utilizata pt cercetarea si clarificarea unor probleme contravesate sau litigioase pe care le ridica practica,comertul cu marfuri alimentare sau nealimentare.Categoriile de expertiza:1.Dupa domeniul de aplicare:-tehnice,merceologice;-contabile,medicale;-agricole, criminalistice. 2.Dupa continut:-cu baza de date de specialitate;-cu baza de date comparate cu normative. 3.In functie de organul de dispunere:-judiciare;-extrajudiciare;4.Dupa scopul urmarit:-pt adunarea si evaluarea probelor;-pt stabilirea starii infractorilor; 5.In functie de expert:-oficiale;-liberi cu juramint; 6.Dupa modul de prezentare:-orale;-scrise. 7:In functie de nr. specialistilor:-singulare;-colegiale;-mixte. 8.Din punct de vedere al desemnarii expertilor:-simple;-supravegheate;-contradictorii.17.Sistemul Expertul CCI a R Moldova.Sistemul "Expertul CCI a RM" este parte componentă al Sistemului Camerei de Comerţ şi Industrie  a Republicii Moldova şi prestează următoarele servicii:determinarea cantităţii şi calităţii mărfii;-determinarea ţării de origine a mărfii;-determinarea volumului producţiei, obţinute din materia primă plasată în regimul vamal de perfecţionare activă;-determinarea volumului producţiei finite, obţinute din materia primă plasată în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală;-determinarea producătorului mărfii;-determinarea poziţiei tarifare (codului) şi destinaţiei mărfii;-determinarea preţului de piaţă a mijloacelor de transport;determinarea preţului de piaţă a utilajului;evaluarea bunurilor imobile;evaluarea altor mărfuri;alte genuri de expertiză.Obiectul activităţii Sistemului "Expertul CCI a RM"  îl constituie executarea pe teritoriul Republicii Moldova şi peste hotarele ei a următoarelor lucrări şi servicii, cu întocmirea raportului de expertiză şi a certificatelor de forma stabilită:expertiza mărfurilor - expertiza cantităţii (completivitatea), a calităţii (stării tehnice), a corectitudinii marcajului, stării ambalajului mărfurilor, materialelor, materiei prime şi utilajului.18. Genurile expertizei mărfurilorGenurile expertizei  în funcţie de scopurile efectuării expertizei mărfurilor, se clasifică în: de contract: controlul nivelului calităţii mostrelor mărfurilor; controlul înainte de expediţie a încărcăturilor; starea mijloacelor de transport şi a ambalajului; vamale: identificarea mărfii; determinarea ţării de origine; determinarea producţiei de export ca producţie proprie; de asigurare;  bancare; consultative; de consum; de evaluare: expertiza mărfii, ţinîndu-se cont de calitate, termenul de garanţie, termenul valabilităţii; expertiza mijloacelor de transport, ţinîndu-se cont de uzura naturală şi starea tehnică; determinarea preţului orientativ al mărfii, ţinîndu-se cont de calitatea ei reală etc.;19. Sursele de litigii generatoare de expertize merceologice Litgiile privind calitatea produselor pot avea ca principale surse urmatoarele:Substituirea de produs- care consta in livrarea unor produse cu aceleasi destinatie si pret cu produsele contractate , dar care au indici de calitate diferiti. Denaturarea produselor- consta in fabricarea si comercializarea unor produse ale caror caracteristici nu corespund valorilor prescrise si nu sunt in concordanta cu pretul. Localizarea sursei litigiului se face ţinînd cont de etapele pe care le parcurge marfa în circuitul tehnic:Livrarea produselor – poate fi sursa de litigiu ca urmare a livrarii unor produse necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.Transportul poate produce vicierea – pri utilizarea unor mijloace sau ambalaje necorespunzatoare.Recepţia produelor este etapa în care pot apărea cele mai multe litigii. Depozitarea- poate să genereze degradări calitative dacă nu sunt respectare regulile privind manipularea, amplasarea ori condiţiile de păstrare impuse diferitelor categorii de marfuri.Modul de urmările a respectării acestor reguli difera in funcţie de locul depozitului in circuitul tehnic al mărfii:Conditiile in depozite cu ridicata- trebuie sa asigure condiţii care să permită obţinerea proprietăţii produselor cît mai aproape de condiţiile initiale. Depozitele comerţului

Page 7: merceologie examen

cu amănuntul- servesc pentru a păstra pentru perioade relativ scurte în condiţii de obicei greu de dirijat, fluctuante cu posibilitaţi minime de verificare a calitaţii mprfurilor la primirea în depozite.20. Ordinea efectuarii expertizei marfurilorOrientativ, este considerată ca obligatorie o următoare succesiune a efectuării expertizei mărfurilor: acceptarea expertizei; pregătirea expertizei; investigarea obiectului expertizei; întocmirea raportului de expertiză.Procedura investigaţiilor se referă la modul de stabilire a contractului de lucru dintre expert şi părţi, cu toate implicaţiile care decurg de aici.Conţinutul investigaţiei pe teren se poate referi la una sau mai multe din următoarele aspecte.Consemnarea (fixarea) rezultatelor investigaţiilor pe teren. La acest document se anexează toate materialele solicitate de către expert, inclusiv opusul lor. Documentul nu cuprinde opinia, interpretarea sau concluziile parţiale ale expertului.Întocmirea raportului de expertiză rezultatele activităţii depuse de expert pentru soluţionarea obiectivelor ridicate de problema cercetată se concretizează în raportul de expertiză, ce se înaintează instanţei sau organului care a dispus efectuarea expertizei. Raportul de expertiză fiind un document elaborat ştiinţific, are o valoare probatorie deosebită. 21. Modalitatile de expertiza marfara Obiectul activitatii Sistemului "Expertul CCI a RM" il constituie executarea pe teritoriul Republicii Moldova si peste hotarele ei a urmatoarelor lucrari si servicii, cu intocmirea raportului de expertiza si a certificatelor de forma stabilita:• expertiza marfurilor - expertiza cantitatii (completivitatea), a calitatii (starii tehnice), a corectitudinii marcajului, starii ambalajului marfurilor, materialelor, materiei prime si utilajului.Genurile expertizei in functie de scopurile efectuarii expertizei marfurilor, se clasifica in: o de contract (privind indeplinirea conditiilor contractuale): controlul nivelului calitatii mostrelor marfurilor; controlul inainte de expeditie a incarcaturilor; starea mijloacelor de transport si a ambalajului; expertiza in scopul controlului corespunderii lotului achizitionat conditiilor contractului privindcostul, cantitatea, calitatea, ambalajul, marcajul marfii etc.; determinarea nivelului calitatii marfii privind proprietatile de consum si/sau nivelul de defecte si corespunderea ei normelor in vigoare din Republica Moldova; vamale: identificarea marfii; determinarea tarii de origine; precizarea caracteristicii marfii si determinarea codului marfurilor conform Nomenclatorului Marfurilor Republicii Moldova; stabilirea starii marfii, a caracteristicii marfii, a ambalajului, calitatii la momentul predarii (achizitionarii) la depozitul de pastrare temporara pe teritoriul vamal; selectarea mostrelor pentru incercari; calcularea normelor obtinerii produsului in urma prelucrarii si a consumarii materiei prime si identificarea produsului in urma prelucrarii; determinarea productiei de export ca productie proprie;22.Perfectarea rezultatelor procedurii de expertiză a mărfurilor de larg consumDatele conţinute în raportul de expertiză trebuie să fie reale şi demonstrabile. Expertul răspunde pentru toate datele trecute în raport oricât de neînsemnate ar fi ele. Justeţea datelor şi responsabilitatea expertului faţă de acestea este caracteristica esenţială a unui raport de expertiză. Pentru aceste considerente, expertul trebuie să aibă în vedere, printre altele, următoarele: analizele şi încercările de laborator să fie efectuate personal sau de laboratoare de analiză autorizate în acest scop; -aparatele şi metodele folosite să aibă o precizie cât mai ridicată, în acest scop este indicat să se efectueze un număr cât mai mare de determinări (în special în cazul analizelor organoleptice). 23. Clasificarea marfurilor nealimentareMarfuri nealimentare: Marfuri textile Marfuri din piele si inlocuitori Din blana Din sticla Ceramice Chimice de uz casnic Electrotehnice Electrocasnice, Electronice De menire sociala-culturala Giuvaierie De galanterie24. Proprietati consumiste ale marfurilor nealimentareAceste proprietati ne permit a aprecia necesitatea sociala a acestor marfuri, structural or sortimentala si posibilitatea lor de a satisface necesitati. Proprietatile se caracterizeaza prin anumiti indicatori al marfuriloe. Acesti indicatori se divizeaza in 2 grupe: indicatorii de adresa sociala si de necessitate sociala a marfurilor –indicatorii corespunderii marfurilor cerintelor sociale.Proprietatile functionale – permit a determina ce cerinte ai consumatorului poate satisface marfa data si in ce masura in comparative cu alte marfuri analogice. Proprietatea sigurantei marfurilor la exploatare – determina posibilitatile indeplinirii functiilor sale a obiectului in termenul de functionare. Proprietatile ergonomice a marfurilor – asigura comoditatea exploatarii obiectului optimizarea sarcinilor fizice si psihice a omului ce sunt legate de obtinerea efectului necesar. Proprietatile estetice – arata in ansamblu valoarea social- culturala, utilitatea, oportunitatea, rationalitatea, etc.25. Particularitatile studiului merceologic al marfurilor nealimentare :În condiţiile economiei moderne, se evidenţiază o nouă particularitate a studiului mărfurilor nealimentare şi care constă în aceea că şi acestea pot afecta securitatea, sănătatea şi chiar viaţa consumatorului, aspect care nu se discuta acum două, trei decenii. Această particularitate se poate manifesta sub mai multe aspecte, şi anume prin: • substanţele chimice nocive care se găsesc în materii prime şi auxiliare şi care se regăsesc în mărfurile finite; • substanţele chimice nocive din procesele tehnologice moderne de obţinere şi finisare. Astfel s-au stabilit normative care precizează valorile minime de substanţe chimice admise în textile, confecţii (ECOTEX 100), mobilă, sticlă, ceramică ş.a.; • folosirea unor ambalaje necorespunzătoare care nu îşi îndeplinesc bine funcţiile de protecţie prin

Page 8: merceologie examen

însăşi calitatea lor; • efectele de poluare a mediului înconjurător, prin intermediul ambalajului sau a utilizării produsului (carburanţi, produse chimice ş.a.); • falsurile comercializate care pun în pericol securitatea şi siguranţa în utilizare a consumatorului. 26. Caracteristica generala, clasificarea si semnificatia marfurilor nealimentare de uz casnic in consumI) Dupa principiul de funcitonare: Electrotermice –Electromotrice –Mixte –Cu despozitive radiante –Cu dispozitive vibrante. II) Dupa protectia contra electrocutarii:Clasa 0 – protectia este formata din izolatia de baza, fara ca partile metalice accesiblie sa fie legate de pamint. Clasa 1 – nu se limiteaza numai la izolatia de baza, aparatele fiind prevazute in plus cu o masura de securitate constind din fapte ca partile metalice accesibile din exterior sunt conectate la conductorul de legare la pamint, astfel incit acestea sa nu fie sub tensiune in cazul unui defect al izolatiei de baza. Clasa 2 – protectia este formata din izolatie de baza si una suplimentara formind impreuna o izolatie dubla sau din o izolatie intarita. Clasa 3 – se bazazea pe alimentarea cu tensiune joasa (pina la 42V) si in care nu exista tensiuni superioare acesteia. III) Dupa destinatie: -Pentru pregatirea si pastrarea la rece a alimentelor. -Pentru intretinerea imbracamintei –Pentru intretinerea si asigurarea confortului in locuinte – Pentru igiena, cosmetica si terapie2 7. Articole de mase plastice de uz casnic Masele plastice se clasifică în grupe după diferite criterii de clasificare: I. După caracterul macrostructurii:- Mase plastice omogene - Mase plastice neomogene – conţin mai multe materiale – fenoplastul, aminoplastul. II. După provenienţa materialului liant: - Masele plastice pe bază de răşini sintetice. - Masele plastice pe baza polimerilor naturali modificaţi şi a răşinilor naturale. III. După reacţia de obţinere a polimerului: - Reacţia de polimerizare – reacţia de unire a mai multor molecule cu legături multiple, care nu este însoţită de eliminarea de produse secundare şi prin urmare, care are loc prin schimbarea compoziţiei elementare a substanţelor reactante.- Reacţia de policondensare – reacţia de unire a mai multor molecule, însoţite de eliminarea de molecule simple. IV. După modul de obţinere a articolelor:- Injectarea;- Suflarea sub presiune;- Ştanţarea;- Calandrarea;- Exdrudere;- presare V. După destinaţie: - Articole de menaj:Articole pentru îmbuteliere, servirea mesei, pastrarea, prepararea si curatirea alimentelor. - Articole de galanterie: Furnituri pentru îmbrăcăminte, Articole de toaletă - articole de menire social culturală: Articole de birouCerinţe de calitate ale articolelor din mase plastice. Articolele de masă plastică se execută în conformitate cu anumite reţete de fabricare şi trebuie să corespundă cu destinaţia produsului. Materia primă utilizată pentru obţinerea articolelor din masă plastică nu trebuie să influenţeze compoziţia, gustul şi mirosul alimentelor.28. Mărfurile chimice de uz casnic sunt destinate satisfacerii unor necesităţi de tipul: igienă şi întreţinerea corpului omenesc (agenţii de spălare, produsele cosmetice), confort (produse pentru spălarea şi curăţirea locuinţei, obiectelor casnice, produselor textile), protecţia şi înfrumuseţarea unor materiale (produse peliculogene).Sortiment : Agenţi de spălare –săpunuri şi detergenţi Săpunurile alcaline Detergenţii Produse cosmetice.Aprecierea calităţii produselor chimice de uz casnic se realizează în principal prin analiză senzorială, apreciindu-se uzual aspectul şi consistenţa, culoarea, mirosul, acţiunea asupra pielii, prezenţa defectelor, etc. Evaluarea senzorială este completată de analize fizico-chimice şi microbiologice, specifice fiecărui produs.29.Mărfuri silicate. Sticla este o substanţă amorfă, obţinută prin subrăcirea unor topituri pe bază de silice (nisip) cu sodiu sau potasiu, cafondanti şi cu alte materii prime. Tipuri de sticla: Sticla pentru articole de menaj si ambalaje; sticla pt obiecte de arta; sticla pt constructii; sticla pt laborator; sticla optica; sticla pt articole electrotehnice; sticla pentru corpuri de iluminat; sticla pt tehnica nucleara’ sticla de protectie contra radiatiilor; sticla de siguranta; sticla fotosensibila; sticla de acoperire; sticla solubila;calitatea:Pentru produsele contemporane, de serie mica, verificarea calitaţn se efectuează organoleptic şi cu ajutorul diferitelor instrumente de măsurat.Pentru produsele de serie (borcane, sticle etc.), verificarea se efectuează vizual în faţa unor ecrane luminoase, iar planeitatea, rezistenţa mecanică şi dimensiunile se verifică prin instalaţii automate, montate pe benzile transportoare ale acestor articole.Pentru articolele de menaj, accentul se pune pe aspectul lor, la ambalajele de sticlă se urmăresc rezistenţele, capacitatea şi dimensiunile, iar la articolele tehnice verificările variază în funcţie de domeniul de utilizare.30. Marfuri electrocasniceMărfurile electrocasnicesunt destinate asigurării confortului şi pentru realizarea unor activităţi curente din gospodărie/bucătărie, unităţi hoteliere, unităţi de alimentaţie publică, spitale.destinaţie: produse destinate pregătirii şi păstrării la rece a alimentelor, utilizate pentru încălzire, fierbere, coacere a produselor, tăiere, măcinare şi tocare, frământare, amestecare, spumare, refrigerare sau congelare (răcitoare, frigidere, congelatoare;- produse destinate pregătirii, curăţirii şi tratării sau reparării îmbrăcăminţii;- produse destinate curăţirii şi întreţinerii locuinţei, colectării prafului, impurităţilor, ştergerii, lustruirii mobilei şi a parchetului;principiul de funcţionare: aparate şi maşini electrotermice, aparate şi maşini electromotrice, mixte, aparate cu dispozitive radiante, aparate cu dispozitive vibrante, aparate şi maşini cu funcţionare mixtă;modul de utilizare: aparate staţionare (cu masă în general peste 18 kg), aparate mobile, aparate portabile;31. articolele de mobilier-Mobila din lemn. În general mobilierul este definit drept un ansamblu de piese destinat să înzestreze interiorul încăperilor, cu rol utilitar şi estetic. Mobilierul este format dintr-o serie de elemente şi complexe care diferă de la un

Page 9: merceologie examen

stil de mobilă la altul. Clasificarea mobilierului se poate realiza după mai multe criterii: -natura materiei. -primefinisarea suprafeţei -stil -după variante de comercializare -modul de asamblare -calitatea materiei prime –destinaţie. Calitatea mobilierului din lemn este influenţată de calitatea materiei prime şi auxiliare, calitatea execuţiei, condiţiile de ambalare, depozitare şi transport. În general mobilierul trebuie să îndeplinească o serie de condiţii funcţionale, tehnice, economice, ecologice. Evaluarea calităţii mobilierului se face din punct de vedere al aspectului şi din punct de vedere al calităţii execuţiei.32. Materialele de construcție  sunt material natural sau artificial folosite în construcții. Drept materie primă pentru fabricarea materialelor de construcțieservescmaterialele de proveniențăminerală (calcar, pietriș, nisip, gips, granit, marmură ș.a.), de proveniențăvegetală (lemn, deșeuriagricole etc.), uneleproduse ale industrieimetalurgice, industrieichimice și a industriei de prelucrare a petrolului (bitum, polimeri, gudroane etc.).Dupădestinație, materialele de construcție se împartîn:materale de zidărie;lianți;agregate;materialehidroizolante;materialetermoizolante;materialefonoizolante;materiale de finisare.33. Mărfurilor nealimentare vestimentare în consum .Confecţiile cuprind articole de îmbrăcăminte interioară sau exterioară, obţinute din materii prime de bază de tipul ţesături, tricoturi, produse textile neţesute. Drept materii auxiliare se utilizează o serie de accesorii, garnituri, căptuşeli. Principalele etape tehnologice în fabricarea confecţiilor sunt grupate în patru faze principale: pregătirea materiei prime, croirea, confecţionarea şi finisarea.Clasificarea sortimentului de confecţii se poate realiza astfel : calitatea execuţiei şi a materiei prime. -împrejurarea în care este purtată – confecţii sport, de vacanţă şi timp liber, agrement, ocazie, echipament de lucru, pentru diferite activităţi de uz casnic. -natura materiei prime: confecţii din ţesături, tricoturi, blănuri, materiale neţesute. -destinaţie, vârstă, sex: confecţii pentru nou-născuţi; confecţii pentru copii, adolescenţi, confecţii pentru femei şi confecţii pentru bărbaţi.Aprecierea calităţii confecţiilor se realizează prin intermediul unor indicatori , grupaţi în trei categorii: indicatori estetici, indicatori fiziologici şi de confort, indicatori de durabilitate.34. Marfurile textile In grupa textile sunt încadrate materiile prime, produsele semifabricate, semiprelucrate, prelucrate, semifinitesau finite constituiteexclusiv din fibre textile, fără a se ţineseama de procesul de fabricaţieutilizatClasificarea fibrelor textile se poate realiza după mai multe criterii, cel mai utilizat fiind bazat pe provenienţă, mod de obţinere, natură şi compoziţie chimică: fibre naturale: - vegetale (celulozice) - bumbac, in cânepă, iută, manila, etc.; animale (proteice) - lână, mătase; minerale (fibre de azbest); fibre chimice: din polimeri naturali (fibre celulozice, fibre proteice, fibre din hidrocarburi); din polimeri sintetici (fibre obţinute prin polimerizare, policondensare, poliadiţie);alte fibre industriale: fibre din sticlă, fibre metalice, fibre carbon, etc. Aprecierea calităţii fibrelor textile se realizează prin verificarea proprietăţilor fizice (masă specifică, culoare, luciu, lungime, fineţe sau densitate de lungime, rezistenţă specifică, alungire la rupere, higroscopicitatea); proprietăţilor chimice (comportarea la agenţi chimici), proprietăţilor termice (conductibilitate, stabilitate termică, comportare la flacără, comportare la acţiunea luminii, etc.); proprietăţilor tehnologice.35. Confectiile si tricotajele Produsele tricotate sunt materiale textile formate din ochiuri legate elastic intre ele prin buclarea unuia sau mai multe fire intr-o anumita ordine in functie de contextura. Tricotajele sunt, în primul rând, produse de îmbrăcăminte din tricot.După materiile prime din care sunt realizate, tricotajele sunt numite: − tricotaje de bumbac şi tip bumbac; − tricotaje de lână şi tip lână; − tricotaje de mătase şi tip mătase (fire filamentare, în special sintetice filamentare).SORTIMENTUL CONFECTILOR DIN TRICOT Confectile din tricot se clasifica dupa urmatoarele criterii: Dupa materia prima Dupa varsta si sex CALITATEA TRICOTURILOR Tricoturile sunt produse textile sub forma plana sau tubulara, obtinute prin buclarea succesiva sau simultana a unu fir sau a mai multor fire, transformarea lor in ochiuri si inlantuirea ochiurilor intr-o anumita ordine. Factorii principali care influenteaza diversificarea sortimentului si imbunatatirea calitatii tricoturilor sunt: materia prima, structura tricoturilor, procesul tehnologic, utilajele folosite pentru tricotaje, etc. Materia prima. 36.Articole de incaltaminteÎncălțămintea este denumirea generică a tuturor produselor care sunt confecționate special pentru acoperirea și protecția labei piciorului. În această categorie intră: ghetele, pantofii, cizmele, bocancii, papucii, sandalele, adidașii dar nu și ciorapii. Există o foarte mare diversitate de încălțări, dar se pot cataloga astfel: -încălțăminte sport: adidași, teniși, bascheți, espadrile, clăpari. -papuci de casă: târligi, botoși, papuci de cârpă. -pantofi: bărbătești, de damă, cu toc, mocasini, ciocate. -încălțăminte de iarnă: ghete, cizme. -încălțăminte de vară: sandale, șlapi, saboți. -încălțăminte tradițională sau din vechime: opinci, ciubote, kothornos. Funcţiile încălţămintei:-funcţia de protecţie -funcţia ortopedică funcţia igienico-medicală -funcţia estetică şi de personalizare. Sistemul de confecţie al încălţămintei defineşte modalitatea de îmbinare a părţii de sus a încălţămintei cu partea de jos.37. Articole de blanarie si cojocarie Blanurile sunt piei de animale prelucrate pentru invelisul pilos si se caracterizeza prin rezistenta, aspect placut si conductibilitate redusa a caldurii. Sortimentul comercial de blanuri este foarte complex datorita diversitatii animalelor

Page 10: merceologie examen

furnizoare de blanuri, cit si datorita posibilitatilor de prelucrare si innobilare. Principalele tipuri de blanuri se pot identifica usor, cunoscind caracteristicile de baza ale blanurilor: culoarea, abundenta invelisului pilos si tipurile de par, luciul, moliciunea.Factorii care influienteaza calitatea blanurilor: Structura invelisului pilos -Tipurile de par –Dupa forma –Culoarea –Rasa animalului –Sex si virsta – Conditiile climaterice si geografice –Conditiile de hrana si viata – Se clasifica dupa urmatoarele criterii: -dupa modul de obtinere: articole de cojocarie si de blanarie. -Dupa materia prima. -dupa destinatie: confectii pentru copii, femei, barbati.Articole din cojocarie sunt confectii din blanuri larg raspindite in tara noastra. Din aceasta grupa fac parte: cojoacele, subele, caciulele, mesadele, pieptarele.Valoarea confectiilor din blana este determinata de structura, forma, tipul animalului.Verificarea calitatii in magazin se face prin metoda organoleptica pe loturi sortate pe marimi, pret, felul articolului, calitatii insotite de modelul omologat.38.Articole de marochinarie Mărfurile din piele(marochinarie) şi înlocuitori sunt destinate protecţiei organismului împotriva unor factori fizici, chimici şi mecanici din mediu. Sortimentul de piei finite cuprinde şase categorii, diferenţiate în funcţie de domeniul de utilizare: piei pentru partea de sus a încălţămintei (box, bizon, piele impermeabilă, velur, piele lăcuită, şevrou, năbuc, etc.);piei pentru partea de jos a încălţămintei (talpă pentru cusut, talpă pentru lipit, talpă pentru bătut în cuie, talpă pentru branţ, etc.);piei pentru harnaşamente, curelărie, articole de sport şi marochinărie;piei pentru scopuri tehnice; piei pentru mănuşi;piei pentru confecţii de îmbrăcăminte şi pentru alte scopuri. Verificarea calităţii pieilor finite se realizează prin analiză senzorială (culoare, netezime, grad de luciu, desenul porilor) şi prin verificări fizico-chimice (masă specifică, grosime, elasticitate, plasticitate, flexibilitate, rezistenţă la tracţiune, sfâşiere, compresiune şi uzură, comportarea faţă de apă şi gaze, etc.).39.marfurilor nealimentare de menire socio-culturala in consum.În condiţiile economiei moderne, se evidenţiază o nouă particularitate a studiului mărfurilor nealimentare şi care constă în aceea că şi acestea pot afecta securitatea, sănătatea şi chiar viaţa consumatorului, aspect care nu se discuta acum două, trei decenii. Această particularitate se poate manifesta sub mai multe aspecte, şi anume prin: • substanţele chimice nocive care se găsesc în materii prime şi auxiliare şi care se regăsesc în mărfurile finite; • substanţele chimice nocive din procesele tehnologice moderne de obţinere şi finisare. Astfel s-au stabilit normative care precizează valorile minime de substanţe chimice admise în textile, confecţii (ECOTEX 100), mobilă, sticlă, ceramică ş.a.; • folosirea unor ambalaje necorespunzătoare care nu îşi îndeplinesc bine funcţiile de protecţie prin însăşi calitatea lor; • efectele de poluare a mediului înconjurător, prin intermediul ambalajului sau a utilizării produsului (carburanţi, produse chimice ş.a.); • falsurile comercializate care pun în pericol securitatea şi siguranţa în utilizare a consumatorului.40. Mărfurile electrocasniceMărfurile electrocasnicesunt destinate asigurării confortului şi pentru realizarea unor activităţi curente din gospodărie/bucătărie, unităţi hoteliere, unităţi de alimentaţie publică, spitale.destinaţie: produse destinate pregătirii şi păstrării la rece a alimentelor, utilizate pentru încălzire, fierbere, coacere a produselor, tăiere, măcinare şi tocare, frământare, amestecare, spumare, refrigerare sau congelare (răcitoare, frigidere, congelatoare;- produse destinate pregătirii, curăţirii şi tratării sau reparării îmbrăcăminţii;- produse destinate curăţirii şi întreţinerii locuinţei, colectării prafului, impurităţilor, ştergerii, lustruirii mobilei şi a parchetului;principiul de funcţionare: aparate şi maşini electrotermice, aparate şi maşini electromotrice, mixte, aparate cu dispozitive radiante, aparate cu dispozitive vibrante, aparate şi maşini cu funcţionare mixtă;modul de utilizare: aparate staţionare (cu masă în general peste 18 kg), aparate mobile, aparate portabile;

41. Mărfurile birotice sunt produsele ce echipează locurile de muncă (birourile), asigurând prin mijloace electronice, schimbul de informaţii, ordonarea activităţilor şi a informaţiilor, programarea documentelor şi a corespondenţei, creşterea productivităşii şi a calităţii muncii administrativ. În termen larg, mărfurile birotice cuprind toate aparatele, maşinile şi instalaţiile cu care sunt echipate birourile, inclusiv materialele, piesele de schimb şi accesoriile necesare funcţionării. Principalele mărfuri birotice sunt reprezentate de aparate, maşini şi instalaţii de tipul: aparatură de scris electronică, procesoare de texte, copiatoare, calculatoare, dicţionare şi agende electronice, mijloace de comunicaţie (telefoane fixe, telefoane mobile, pager, telefax, dictafoane şi reportofoane, interfoane, etc), calculatoare şi dispozitive periferice, imprimante, scanere, etc.42.Mărfurile informatice cuprind aparaturi, maşini şi instalaţii electronice utilizate pentru preluarea, stocarea, vizualizarea şi transmiterea informaţiei codificate, de tipul calculatoarelor personale, imprimantelor, scanerelor, sistemelor multimedia.43.Marfuri foto-filmAparatul de fotografiat reprezintă un dispozitiv optico-mecanic cu ajutorul căruia se obține imaginea obiectelor pe un material fotosensibil, așezat în interiorul lui. Aparatul de fotografiat trebuie să asigure, prin construcție, realizarea următoarelor funcții:

Page 11: merceologie examen

-încadrarea subiectului – adică delimitarea părții din subiect urmează să fie încadrată pe materialul fotosensibil;-să permită punerea la punct a clarității în funcție de distanță, pentru a realiza pe materialul fotosensibil o imagine clară (detalii bine conturate);-posibilitatea de reglare a diametrului fasciculului luminos ce pătrunde în aparat, adică diafragmarea;-reglarea timpului cât fasciculul luminos trebuie să acționeze asupra materialului fotosensibil, respectiv a timpului de expunere;-asigurarea ușoară a transportului materialului fotosensibil, scoaterea și introducerea acestuia în condiții de protecție contra voalării. Sortimente: Sony, Samsung, Rollei, Panasonic, Nikon44. Marfuri pentru sport, tusrims si voiaj Sortimentul articolelor pentru sport, voiaj și turism poate fi grupat după destinație astfel: echipament sportiv, articole pentru sport, articole pentru voiaj și turism. Echipamentul sportiv constă din articole de îmbrăcăminte și de încălțăminte. Articolele sportive de îmbrăcăminte sunt astfel realizate încât satisfac cerințele impuse de destinație.Articolele pentru sporturile de iarnă au următoarele cerințe de calitate:-Rezistență mare la frecare (la contactul cu gheața sau zăpada);-Elasticitatea și amortizarea vibrațiilor;-Stabilitatea specifică la alunecarea în timpul deplasării rapide, cerință ce se realizează prin canale de ghidaj practicate pe tălpile schiurilor;-Rezistența la umezeală, realizată prin tratarea produselor din lemn împotriva umezelii sau confecționarea, acestora din oțel inoxidabil.Articole pentru transport echipament și alte produse cu următorii indici de calitate:-Capacitatea de încărcare;-Capacitatea de protecție contra prafului, apei, căldurii, șifonării;-Rezistența la tracțiune a mânerului de purtat, a cusăturilor;-Rezistență la uzură a materialului de bază;-Ușurința de purtare și manipulare care depind de forma și poziția mânerilor, a chingilor de fixat pe corp, de prezența unor rotile;-Aspectul estetic.45.Jucarii, ceasuri Sortimentul de jucării este complex. -La jucăriile metalice –-La jucăriile din carton poligrafice –-La jucăriile din lemn –-La păpuşi –-La jucăriile electrice –-La jucăriile electronice –-La jucăriile din cauciuc şi material plastic –Ceasurile sunt aparate utile care servesc la indicarea orei şi la măsurarea intervalelor de timp. Ceasurile pot fi :mecanice şi electronice.La ceasurile mecanice,principalele părţi constructive sunt:-Mecanismul motor;-Regulatorul;-Mecanismul de transmisie;-Mecanismul indicator-arătătoarele;-Eşapamentul;-Scheletulde susţinere şi carcasa;-Mecanismele auxiliare. Principalele elemente constructive ale ceasurilor electronice sunt:-Scheletul de susţinere şi carcasa;-Afișajul cu cristale lichide,afișajul mecanic sau mixt;-Cuarţul;-Componente electronice46.Caracteristica marfurilor alimentare in consum.Calitatea produselor alimentare este conferită de ansamblul însuşirilor fizice, chimice, organoleptice, tehnologice şi proprii (intrinseci) ale produselor sau/şi dobîndite prin procesele de prelucrare. Principalele proprietăţi ale mărfurilor alimentare sunt: organoleptice (psiho- senzoriale), fizice, chimice, tehnologice, biologice, estetice. Proprietăţile gustative sunt determinate de proprietăţile chimice ale alimentelor, respectiv de componentele acestora care au gust şi se pot dizolva. Aroma este o caracteristică complexă gustativ-olfactivă, specifică produselor alimentare. Proprietăţile tactile: Sensibilitatea tactilă a pielii este datorată terminaţiilor nervoase libere şi constituie o cale importantă de obţinere a informaţiilor privind unele caracteristici de calitate ale mărfurilor alimentare. Cele mai importante aspecte vizează compoziţia chimică şi stabilitatea faţă de acţiunea agenţilor chimici.Compoziţia chimică este o proprietate de bază a produselor alimentare. Studierea compoziţiei chimice presupune determinarea proporţiilor principalelor categorii de substanţe ce intră în alcătuirea unui produs: substanţe de bază, substanţe adăugate, impurităţi şi corpuri străine. Proporţiile acestora determină destinaţia produsului şi modul de comportare faţă de anumiţi factori ce acţionează asupra acestuia în timpul transportului, utilizării sau păstrării.47.Principalele componente chimice ale alimentelor.Din punct de vedere chimic, produsele alimentare sunt constituite din substanţă uscată şi apă. În componenţa substanţei uscate intră substanţe anorganice, şi substanţe organice reprezentate de proteine, lipide, şi glucide; în afara acestor macro-componente, în mod curent sunt evidenţiate o serie de substanţe care, din punct de vedere chimic fac parte din substanţele organice amintite dar datorită importanţei lor sunt determinate/analizate distinctiv: vitamine, enzime, acizi organici şi altele. După proporţia/cantitatea în care se găsesc în organism substanţele minerale se clasifică în: macroelemente: calciul, fosforul, magneziul, natriu, potasiu, clor, sulf; microelemente, numite şi oligoelemente: fier, cupru, crom, flour, iod. ultramicroelemente: uraniu, radiu etc.48.Definirea produselor alimentare.Valoarea nutritivă reprezintă capacitatea alimentelor de a asigura organismului substanţele nutritive de care are nevoie.Ea se exprimă prin:Valoarea psiho-senzorială Valoarea biologică. Valoarea energetică. Valoarea igienică.Determinarea valorii nutritive a alimentelor presupune stabilirea raportului dintre necesarul de substante nutritive pentru organism si potentialul nutritiv din 100 grame produs. Valoarea nutritiva se determina pe baza urmatoarelor elemente: reteta produsului: materiile prime; compozitia chimica a componentelor retetei; gradul de asimilare al

Page 12: merceologie examen

principalelor substante din produs; necesarul zilnic de energie si substante nutritive pe grupe de populatie; eventualele pierderi cantitative in produsele tehnologice sau inactivarile substantelor nutritive.Valoarea energetică - exprimată în kilocalorii sau în kilojouli/100g produs, este cea care condiţionează aspectul cantitativ al hranei, acoperirea necesarului energetic zilnic individual depinzând de aceasta; este conferită de trofinele calorigene: glucide, lipide, proteine.49. Determinarea calitatii marfurilor alimentare În industria alimentară, cuantificarea caracteristicilor de calitate ale alimentelor este indispensabilă în aplicarea unui program de control a calităţii. Rezultatele evaluării senzoriale sunt corelate cu datele furnizate de către laboratoare şi obţinute în urma testelor de natură fizică, chimică, fizico-chimică, microanalitică şi histologică.Metode fizice şi fizico-chimice Examenele fizice măsoară anumite proprietăţi de natură fizică ale alimentelor precum: volumul, culoarea, temperatura, lungimea, capacitatea de reţinere a apei, textura, rezistenţa la tracţiune etc. În practică pot fi întâlnite diverse alte metode fizice sau fizico-chimice utilizate pentru controlul calităţii produselor alimentare. Metode chimice Analizele chimice permit stabilirea naturii şi cantităţii diferitelor substanţe chimice prezente într-un aliment. Metode microbiologice Examenele microbiologice reflectă "recensămintele" microbiologice, definite ca numărul de microorganisme viabile dintr-un eşantion dat. 50.Pastrarea marfurilor alimentarePăstrarea produselor alimentare – sistem de măsuri menit să creeze condiţii optime  pentru păstrarea vremelnică a produselor  alimentare şi pentru  a preveni  alterarea  lor. Pentru păstrarea produselor alimentare întreprinderile de  alimentaţie publică, magazinele alimentare, la  care se realizează produsele uşor alterabile, trebuie să dispună de  încăperi speciale, utilate cu răcitoare, dulapuri – frigorifere.Păstrarea calităţii prescrise trebuie asigurată pe întreg parcursul mărfurilor alimentare, de la producător la consumator, prin măsuri speciale în ceea ce priveşte ambalarea, manipularea, transportul, depozitarea, expunerea în vederea vînzării. Ambalarea Ambalajul unui produs alimentar trebuie să asigure protecţia produsului în timpul transportului, depozitării, manipulării şi desfacerii, faţă de anumiţi factori externi, precum temperatura, umiditatea, lumina, praful, microorganismele, insectele si păstrarea integrităţii, cantităţii şi calităţii produselor. Condiţiile şi mijloacele de transport sunt stabilite în concordanţă cu modul de ambalare, cu caracteristicile produselor, cu destinaţia şi durata transportului. Depozitarea reprezintă toate activităţile tehnice şi organizatorice legate de amplasarea mărfurilor într-un spaţiu fix sau mobil51. Conservarea marfurilor alimentare Conservarea reprezintă păstrarea alimentelor în bună stare în timp maiîndelungat.Se numeşte conservare ansamblul de metode sau tratamente şi operaţii prin carecreşte durata de păstrare a unor produse alimentare în vederea reglării proceselor  biochimice a alimentelor ce provin din organisme vii şi împiedicării proceselor determinate de microorganisme.Procedeele industriale de conservare sunt alese atât în funcţie de aliment cât şide durata de păstrare.Ele sunt:1. Conserve propriu-zise– cu o durată teoretică nelimitată fiind ferite de atacul agenţilor ce provoacă alterarea şi în special fiind ferite de atacul microorganismelor. 2. Semiconservele au o durată limitată numai la timpul când acţionează agentulconservant: uscarea, conservarea cu substanţe chimice, congelarea, fermentarea. metode de conservare- Utilizarea sării şi a zaharurilor; Sararea:creşterea presiunii osmotice din produse. Se realizeaza prin sararea uscata,umeda sau mixta. Se utilizeaza la carne şi peşte şi are principalul dezavantaj ca unele proteine se dizolva in saramura.Adaosul de zahăr– determină o creştere a presiunii osmotice până la 400 atmosfere.Aceasta se aplică la conservarea fructelor prin adăugare de zahăr sau sirop de zahăr.Metoda se aplică şi fructelor congelate. În general însă metoda este însoţită şi de un proces de fierbere (dulceţuri, gemuri, siropuri)52.securitatea alimentara:Securitatea alimentara face parte din securitatea fiecarui stat din lume si aceasta la randul ei din securitatea globala Asigurarea securitatii alimentare a populatiei unui stat este in primul rand obligatia acestuia.Siguranţa alimentară este o componentă a securităţii alimentare şi a nutriţiei umane referindu-se la 3 aspecte pe care trebuie să le îndeplinească un produs alimentar şi anume: Să aibă valoare nutritivă intrinsecă, Să aibă o valoare nutritivă biodisponibilă, Să aibă inocuitate adică:Să fie salubru si să nu pună în pericol consumatorul normal sănătosDupă criteriul social identificăm în calitate de componentă de bază: cultura alimentară. Aceasta, evident, diferă de la popor la popor, în funcţie de amplasare geografică, acces la resurse şi, respectiv, tradiţii culinare. După criteriul economic observăm trei componente importante şi anume:• Obţinerea materiei prime• Procesul de fabricare a produsului finit• Distribuţia, care constă în depozitare şi vînzare (preţ şi distribuţie uniformă pe teritoriu)53. Importanta produselor cerealiere, fructelor si legumelor In alimentatia omului produsele obtinute prin prelucrarea cerealelor asigura circa 45% din totalul proteinelor ,65% din totalul caloriilor necesare zilnic, un aport important de glucide, vitamin, mai ales din grupa vitaminelor B, si saruri minerale (P,K,Mg). Principalele cereale sint considerate a fi: griul, orzul, ovazul, porumbul, orezul, meiul, hrisca, sorgul,etc.Legumele si fructele joaca un rol important in alimentatie.Ele sint bogate in glucide(mai ales cu molecula mica), vitamin si substante minerale, au un grad inalt de asimilare, calitati gustative si nutritive deosebite.

Page 13: merceologie examen

Majoritatea legumelor si fructelor pot fi folosite in alimentatie in stare proaspata si, dupa caz, in diferite preparate culinare sau conserve. Legumele proaspete se impart in 2 categorii: -legume vegetative(legume tuberculifere,legume radacinoase, legume varzoase, legume frunzoase, legume bulbifere, legume perene, legume condimentare) si legume fructoase(legume bostanoase, legume Solano-fructoase, legume pastaioase,legume graminee)Din punct de vedere structural se deosebesc fructe:-fructe samintoase(bace false)-fructe simbroase(drupacee)-fructele arbustilor fructiferi-fructe nucifere-fructe subtropicale si tropicale.54.produse cerealiereCerealele sunt reprezentate de seminţele plantelor din familia gramineelor, ca materii prime în industria alimentară fiind utilizate: grâul, secara, porumbul, orzul, orezul etc. Cerealele şi produsele obţinute din acestea au o importanţă centrală pentru alimentaţia umană, reprezentând, în concepţia organismelor internaţionale, rezerva strategică de alimente a omenirii.Aprecierea calităţii cerealelor se realizează după criterii chimice şi fizico-tehnologice. Criteriile fizice de apreciere a calităţii cerealelor sunt: greutatea pe masa de volum sau masa hectolitrică, masa relativă a 1000 de boabe, masa absolută, masa specifică, mărimea şi uniformitatea boabelor, tăria sau duritatea, sticlozitatea, compoziţia fizică a masei de cereale etc.Criteriile de clasificare a cerealelor sunt următoarele: familia botanică,compoziţia chimică,destinaţia, tipul inflorescenţei, aspectul bobului, perioada de semănare.1.În dependenţă de familia botanică, cerealelese împart în:-Graminee:-Poligonale –Păstăioase. 2.În funcţie de compoziţia chimică, cerealele pot fi:-Cu conţinut înalt de amidon: gramineele şi poligonalele.-Cu conţinut înalt de proteine:păstăioasele. 3.În funcţie de destinaţie, cerealele se folosesc:-În industria alimentară ,pentru obţinerea făinii, crupelor.-Pentru furaj,ca hrană pentru animale.-În scopuri tehnice.55. Fructe si legume proaspete Fructele şi legumele au un rol important în alimentaţie, datorită însuşirilor de gust şi aromă deosebite şi valorii lor nutritive preţioase (glucide simple, săruri minerale, vitamine). Sortimentul legumelor şi respectiv al fructelor proaspete este foarte variat fiind obţinut ţinând cont de specia din care fac parte şi de destinaţia acestoraVerificarea calităţii fructelor şi legumelor se realizează pe baza examenului organoleptic, completat cu măsurători şi cântăriri. În aprecierea calităţii loturilor de legune şi fructe proaspete se iau în considerare mai multe carcateristici. 56. Fructe si legume prelucrate Legume şi fructe congelate. Utilizarea temperaturilor scăzute, sub punctul de îngheţ al sucului celular, asigură menţinerea pe o perioadă lungă de timp a însuşirilor şi valorii nutritive a fructelor şi legumelor uşor perisabile, prin blocarea activităţii diverselor microorganisme. Legume şi fructe deshidratate Procesul de deshidratare opreşte dezvoltarea microorganismelor şi enzimelor proprii legumelor şi fructelor.Prin această metodă se conservă frecvent ceapa, cartofii, rădăcinoasele, ardeii, usturoiul, măslinele, merele, perele, prunele, caisele, smochinele, strugurii etc.Concentrate din legume şi fructe. Pentru obţinerea acestor produse se folosesc legume şi fructe proaspete sau conservate prin refrigerare sau cu substanţe antiseptice. Procedeele tehnologice utilizate pot consta în: fierbere la presiune scăzută, concentrare cu adaos de zahăr, fierbere în sirop de zahăr. Produsele din legume obţinute prin concentrare includ bulionul şi pastele din tomate, pastele din gogoşari, ardei, sucul concentrat de tomate etc. Legume şi fructe conservate prin murare. Murarea este un procedeu de conservare a legumelor şi fructelor prin acidifiere naturală (fermentaţia lactică a zaharurilor din materia primă). Acidul lactic format creează un mediu nefavorabil dezvoltării microorganismelor responsabile de alterarea produselor.57.Grasimile alimentareGrăsimile alimentare sunt formate aproape în exclusivitate din lipide şi se obţin prin extracţie din seminţele plantelor oleaginoase, germenii cerealelor, din anumite fructe (nuci, arahide etc), din ţesuturile animalelor şi din lapte. Clasificarea grăsimilor după provenienţă, stare de agregare şi sicativitate este:Grăsimile alimentare: Grăsimile Vegetale Grăsimile AnimaliereGrăsimile Vegetale Grasimi lichide – nesicative de masline migdale si semisicative de floarea soarelui, susan, soia, dovleac; Grasimi solide – cu acizi grasi volatili – unt de cocos si fara acizi grasi volatili – unt de cacao;Grăsimile Animaliere Grasimi lichide - ulei de peste, ulei de balena, foca si ulei de copite; Grasimi solide - seul de bovine, untura de porc si de pasare (gaina, rate, gisca); Componenţii principali ai grăsimilor alimentare sunt gliceridele.Dintre acestea predomină trigliceridele.Trigliceridele sunt însoţite în cantităţi mai mici de monogliceride şi digliceride.58. Importanta produselor lactate si a oualelor  Laptele este un aliment de origine animala cu valoare biologica ridicata, deosebit de important in alimentatia omului, indiferent de varsta. Datorita substantelor nutritive pe care le contine, laptele asigu 535j97f ra dezvoltarea normala a organismului tanar, in primele luni de viata. Laptele este un lichid de culoare alb-galbuie, opac, cu gust dulceag si miros placut. Ouale reprezinta in primul rand o importanta sursa de vitamine. Acestea sunt foarte indicate in alimentatia copiilor si a adolescentilor, la care se recomanda 6-7 oua pe saptamana. Cantitatile de vitamine existente in oua variaza foarte mult in functie de specie, rasa, sezon si ingrijire. Sortimentul de lapte: după specia animalului de provenienţă:de vacă;de bivoliţă;de capră;de oaie; --după conţinutul de grăsime:lapte integral: lapte normalizat; lapte smântânit

Page 14: merceologie examen

Ouăle de găină se clasifică după mai multe criterii, aşa cum se poate vedea mai jos.• Clasificare ouălor de găină după mărime • Clasificare ouălor după prospeţime• Clasificare ouălor de găină după culoarea cojii • Clasificare ouălor pe categorii de calitate• Clasificare ouălor după  modul de furajare şi condiţiile de viaţă ale găinilor ouătoare59.Importanta produselor din carne si din pesteCarnea este un produs indispensabil omului datorita componentelor nutritive si rolul acestora pentru organism.Carnea constitue o sursa importanta de protein, care se apropie mult de proteinele din structura tesuturilor din corpul omenesc si deaceea este considerate un aliment de baza cu rol essential plastic. In aceasta grupa de aimente se incadreaza carnea de macelarie, carnea de pasare si de vinat. Carnea de macelarie este carnea animalelor sacrificate in abatoare si anume : bovine(vaca,minzat,vitel), ovine(berbec, miel) , porcine(porc, purcel), caprine(capra,ied).Carnea de pasare de la gaini,curci, rate, giste. Iepurii de casa si vinatul au o pondere mai redusa. Pestele contine atât de multi nutrienti importanti, inclusiv proteine, încât  ar trebui sa constituie un segment major al hranei noastre. De fapt, consumam mai putin decât o faceam înainte. O singura portie mica de peste, de 100 g, furnizeaza între o treime si jumatate din proteinele necesare zilnic. Majoritatea pestilor au si un continut ridicat de vitamina B,2, vitala pentru un sistem nervos sanatos, si de iod, necesar bunei functionari a glandei tiroide. Pestele gras precum somonul sau heringul contine cel putin dublul caloriilor din pestele alb. Spre deosebire totusi de GRASIMILE animale saturate, uleiurile de peste nesaturate sunt foarte benefice prin continutul lor de omega3.60.produse lactateLaptele reprezintă unul dintre cele mai complexe alimente, datorită compoziţiei chimice complexe şi echilibrate în trofine.Sortimentul de lapte:-după specia animalului de provenienţă:de vacă;de bivoliţă;de capră;de oaie;--după conţinutul de grăsime:lapte integral; lapte normalizat; lapte smântânitCalitatea laptelui:-exprimată prin:caracteristici organoleptice; caracteristici fizico-chimice; caracteristici microbiologice; Sortimentul brânzetrurilor:--după tipul laptelui: brânzeturi din lapte de vacă; brânzeturi din lapte de oaie; brânzeturi din lapte de capră; brânzeturi din amestecul laptelui diferitelor specii;--după conţinutul de grăsime --după consistenţa pastei şi particularităţi tehnologice. Defectele brânzeturilor:Defecte de desen:brânza fără desen în secţiune; desenul bogat al pastei;--Defecte de consistenţă: pastă sfărămicioasă; pastă cauciucoasă; pastă cu crăpături.61. Carne si produse derivate Carnea -aliment indispensabil, datorită:compoziţiei chimice echilibrate în trofine cu valoare biologică ridicată; digestibilitate superioară; potenţial dietico-culinar;structura cărnii: ţesut muscular: carne marmorată; carne perselată; --ţesut conjunctiv: leagă muşchii de oase; formează membrane care învelesc muşchii şi fasciculele muşchilor; ţesut cartilaginos:formă rezistentă a ţesutului conjunctiv;-- ţesut adipos cuprinde formaţiunile cu celule care au acumulat grăsime;-- ţesutul osos:se formează în perioada de creştere a animalului; poate fi compact şi spongios;Sortimentul cărnii:Carne de vită adultă şi mânzat, Carne de porcine:62. Peste si produse derivate Calsificarea pestelor se face dupa citeva criteria. Din punct de vedere biologic, dupa mediul in care traesc, pestii se clasifica in: peshti marini, pesti migratory si pesti de apa dulce.Dupa coninutul de grasime pestii se calsifica in: pesti grasi-peste 8% grasime (ex scrumbia de dunare, somonul), pesti semigrasi cu 4-8% grasime9 morunil, hamsia), pesti slabi 4% grasime( carpul, stiuca, carasul, platica)Mai fegventa este calsificarea pestelor dupa particularitatile zoologice:Pestii din famiia strunilor-nisterul, familia somonului- Familia scrumbiei- familia bibanului- Famiia batogului- Familia cambulei. Compozitia chimic, valoare nutritive Carenea pestelui contine o amre cantitate de apa, relative multe protein,si lipde.Grasimele pestelui este de regula distribuita in carne sau localizata in unele organe, in special ficat.Carnea pestelui contine mai putin tetut conjuctiv dekit cea a animalelor.Contunutul de vitamine este neinsemnat, cu exceptia anghileicare are cantitai apreciabile de vitamina A su D.63.Oua si produse derivateOul reprezintă cel mai valoros aliment:valoare nutritivă ridicată; grad de asimilare ridicat al trofinelor; disponibilitate mare de consum; preţuri accesibile.compoziţia chimică:apă; proteine cu valoare biologică ridicată, proteine etalon; lipide – bogat în colesterol; glucide: cantităţi reduse; săruri minerale; vitamine: A, B, DStabilirea prospeţimii oului: examinarea oului la ovoscop; proba densităţii; proba densităţii în soluţie de saramură 12%; Verificarea calităţii: prin examen senzorial; Păstrarea: spaţii curate, răcoroase; T=0-14°C, umiditate relativă 70-80% Valabilitate: ouă foarte proaspete: max 5 zile; ouă proaspete: 10-20 zile; ouă refrigerate: 10-20 zile; ouă conservate prin alte metode: 5-10 zilE64. Importanta produselor gustative Condimentele si produsele condimentare:-Condimentele naturale -Produsele condimentare si oleo-rezinele-Condimente acide-Condimentele saline (sarea de bucatarie)Caracterizarea merceologica a stimulentelor:-Cafeaua-CeaiulBauturile alcoolice:-Bauturi alcoolice tari naturale-Bauturi alcoolice industriale-Bauturi moderat alcoolice-Bauturi slab alcoolice-Bauturi nealcoolice65. Importanta produselor de cofetarie Produs. de cofetarie se impart in 2 grupe:-PC zaharoase: caramela sticoasa,cu umplutura,bomb.fondante,zefir,marmelada,halvita -PC de cofetarie fainoase sau prod.de patiserie: blaturi pentru

Page 15: merceologie examen

torturi, biscuiti, nepolitane,checuri, rulade.PC pot fi simple si compuse: Pc simple: sunt alcatuite din,tr-o singura faza (caramela sticloasa, fondant de lapte, bisc.zaharosi, glutenosi; PC compuse -din 2sau mai multe faze: caramela cu umplutura, bomb.fondante, torturi, marmelada stratificata, prajituri. 66. Produse gustative(bauturi alcoolice,slab alcoolice si fara alcool)Bauturile:--Bauturile alcoolice--Bauturile nealcooliceBauturile alcoolice – sunt produse alimentare lichide si au in compozitia lor alcool etilic.Alcoolul etilic are valoare trofica,deoarece elibereaza energie in organism (cca 7kcal).Dupa continutul de alcool,bauturile se clasifica in 3 grupe principale :Slab alcoolice,cu 1-6% alcool (berea); Moderat alcoolice,cu 8-20% alcool (vinurile); Alcoolice tari,25-70% alcool (rachiurile naturale)Dupa modul de obtiner:- bauturi nedistilate; - bauturi distillate. Consumul bauturilor alcoolice este determinat de caracteristicile psihosenzoriale si de efectul alcoolului asupra organismului. Berea este o bautura slab alcoolica nedistilata se obtine prin fermentare,cu ajutorul drojdiei,a unui must fabricat din malt,apa si hamei,maltul putind fi inlocuit partial cu cereale nemaltificate67. Produse gustative ( stimulente, mirodenii si condimente) Condimentele sunt produsele fara valoare nutritiva care se adauga in produsele alimentare in continute mici pentru a le conferi anumite caracteristici gustative stimulind astfel pofta de mincare si digestia.In compozitia condimentelor intra uleiurile eterice,aldehide,cetone,esteri,alcool,hidrocarburi.Condimentele sunt clasificate dupa : natura,origine,si caracteristicile organoleptice in urmatoarele grupe :---Este numita condimentele naturale,dupa provenienta lor si in functie de zonele climatice sunt : Indigene,tropicale – (piper,cuisoarele,scortisoara,dindir,curcuma,nucusoara)Mediteranene – (sofranul,caperele); ---In functie de zona anatomica,condimente flori,fructe,frunze,radacina,seminte,scoarta. Condimentele acide – principalii reprezentanti sunt (otetul alimentar,sarea de lamie,care contine acidul lactric,otetul alimentar poate fi de 2 tipuri : de distilare,de fermentatie. De fermentatie se obtine din fermentarea vinurilor fermentate sau fermentarea fructelor. Otetul de distilare – este mai putin valoros si se obtine prin diluarea cu apa a acidului acetic. Mustarul de masa se prepara din boabele de mustar macinate la care se adauga otet,sare,coloranti. Sortimentul de mustar este in varianta : iute,dulce. Condimentele saline – sunt alcatuite din (sare iodata,care poate fi extractina sau sare fina)aceste produse se obtin prin indeplinirea impuritatilor a sarii extrase din mine.68.Produse de cofetarie zaharoaseZaharul si produsele zaharoase formeaza o grupa larga de alimente ce se caracterizeaza prin continut mare de zahar solubil(zaharoza, glucoza), aspect atragator, gust dulce cu nuante diferite si aroma placuta.Asupra acestei grupe de marfuri se rasfrange din plin nivelul ridicat atins de tehnologia din industria alimentara, care dispune, in zilele noastre, de posibilitati largi de purificare si rafinare. Sortimentul de marfuri din aceasta grupa e format din: 1. Zahar 2. miere de albine 3. glucoza si amidon 4. produse zaharoase. Dintre proprietatile de compozitie se utilizeaza, pentru controlul calitatii, urmatoarele: Continutul de apa, Continutul de zaharoza, Continutul de substante reducatoare, Continutul de substante insolubile in apa, Continutul de cenusa. In functie de tehnologia aplicata si natura materiilor prime utilizate se clasifica astfel: Produse de caramelaj; Drajeuri; Caramele; Fondanterie; Produse gelificate; Dulciuri orientale; Produse spumoase; Ciocolata si specialitati de ciocolata; Produse zaharoase dietetice.69.Produse de cofetarie fainoaseProdusele de patiserie formeaza un grup complex de preparate obtinute din aluat in forma variată, de marimi diferite,la care se adauga in proportii diferite fructe, creme, frisca, dulceata, ciocolata, zahar. Biscuiţii- sunt produse de cofetărie făinoase obținute prin coacerea unui aluat din făină, apă, agenți de îndulcire, grăsimi, afînatori și componenți care le îmbunătățesc caracteristicile organoleptice (unt, ouă, lapte, umplutui, glazuri…)Clasificarea biscuiţilor: În raport cu conț de zahăr și grăsimi:- biscuiți glutenoși - biscuiti zaharoși - semiglutenoși- cracker; În raport cu compozitia lor:- simpli- umpluti- glazurați; În raport cu destinația lor:- biscuiți aperitiv- biscuiți de tip desert - bisc. Dietetici. Modelarea aluatului pt biscuiţi: Aluatul pu bisc glutenosi se modelează printr-o laminare în trepte urmată de o decupare a modelelor; Aluatul pt biscuiţii zaharoşi se presează într-o vacuolă-matriţă, apoi se eliberează aceste modele cu ajutorul unei suprafeţe de transport70. Importanta zaharului si mierii Valoarea alimentară a mierii constă în primul rând în bogăția ei în zaharuri, din acest punct de vedere, fiind un aliment energetic prin excelență. Majoritatea zaharurilor din miere sunt zaharuri simple, care nu mai necesită o prelucrare specială prin digestie, fiind direct asimilate și arse complet, până la stadiul de bioxid de carbon și apă, eliberând energie în toate etapele de descompunere prin care trec. Mierea produs siropos cu o gama variat de culori, dulce,produs dietic ,terapeutic. Clasificara:de flori, mana,mixta/monoflora,poliflora/prin scugere libera,din faguri,prin presare/ fluida,cristalizata/incolor,galben,bruna. Compozitia: zaharuri,subs minerale,vitamine,hormone.Mierea:de tei,hrisca,floarea soarelui,salcim,trifoi,lunca. Zaharul: produs alimentar din zaharoza. Val caloric 400 kcal, zahar rafinat:cristal,bucati,pudra.Operatiunile: purificarea,dizolvara,rafinarea siropului,ingrosarea siropului. Materia prima: sfecla,trestia.

Page 16: merceologie examen

Clasificarea:stabilizata,oparita,fara stabilizatori/taiata ,turnata. Tehnologia: pregatirea materiei prime,pregat stabilizatorului, obtinerea semifabricatului, gelantizarea semifabricatelor, taierea pastilei, uscarea,racirea,presararea cu zahar pudra.