UNIVERSITATEA OVIDIU CONSTANTA FACULTATEA DE CONSTRUCTII Str Unirii 22 bis., CP 900524, Constana Tel/fax: 0241 545 093 SPECIALIZAREA: INGINERIA STRUCTURILOR DE CONSTRUCTII

UNIVERSITATEA OVIDIU CONSTANTAFACULTATEA DE CONSTRUCTIIStr Unirii 22 bis., CP 900524, ConstanaTel/fax: 0241 545 093SPECIALIZAREA: INGINERIA STRUCTURILOR DE CONSTRUCTII

Indrumator:Dr. Ing. I. StanStudenti:Sofron AlexandraBudu IoanGugulea Ciprian

PROIECT LA DISCIPLINA:MENTENANTA SI REABILITAREA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICETEMA: REABILITAREA HIDROIZOLATIEI PE CORONAMENTUL ECLUZEI - ECLUZA CERNAVODA,, FIRUL 2

Modernizarea ecluzei Cernavoda din cadrul Complexului hidrotehnic si de navigatie Canal Dunare - Marea Neagra si Canal Poarta Alba - Midia, Navodari" are ca scop :Realizarea tuturor functiunilor si parametrilor proiectati ai instalatiilor ecluzei;Obtinerea unor indicatori de fiabilitate ai tuturor instalatiilor ecluzei;Eliminarea conditiilor de aparitie a unor evenimente deosebite care ar putea determina cresterea cheltuielilor de exploatare peste limitele normale pentru acest gen de instalatii; Asigurarea parametrilor nominali de functionare in conditii normale de exploatare a ecluzei pentru o perioada de minim 30 de ani.

1. INTRODUCERE 1.1 Obiectivul general al proiectului

2.1 Denumirea obiectivuluiREABILITAREA HIDROIZOLATIEI PE CORONAMENTUL ECLUZEI- ECLUZA CERNAVODA FIRUL 2.

2.2 AmplasamentAmplasamentul: Ecluza Cernavod este n judeul Constana, oraul Cernavod.

2.3 Elaboratorul proiectuluiElaboratorul general al lucrrii Proiectare i execuie: Modernizare ecluze - echipamente i instalaii" este Asocierea alcatuit din urmtoarele persoane:SOFRON ALEXANDRABUDU IOANGUGULEA CIPRIAN

2. DATE GENERALEEcluza Cernavoda este amplasata pe Canalul Dunare - Marea Neagra km 1+ 410 (km navigatie 63+000) si face legatura intre cota de exploatare a canalului (+7,50 mrMB) si cota variabila a fluviului Dunarea. Ecluza Cernavoda a fost data in exploatare in anul 1984.

3. CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI

Canalul Dunre Marea Neagra este o cale navigabila care are clasa a VI-a de importan, conform clasificarii adoptate de "Conferinta Europeana a ministrilor transporturilor din 1982" i clasa a II-a de de importan (constructii de importan deosebit) conform STAS 4273 83.

4. INCADRAREA CONSTRUCTEI IN CATEGORIE SI CLASA DE IMPORTANTA

Componenta constructiva a ecluzei: Ecluza Cernavoda are lungimea de 384 m, latimea de 94,40 m la amonte si 104,20 m la aval si este alcatuita din urmatoarele subunitati constructive: culeele amonte: nr. 1; 2; 3; 4 (L= 64,5 m; l = 11 m fiecare culee); zona de legatura totala intre C1Am si C1Av: (L= 255 m; l = 4,25 m); molul central: (L= 255 m; l = 21,3 m, inclusiv zonele de legatura C2 si C3); culeele aval: nr.1; 2; 3; 4 (L= 66,5 m; l = 11 m, fiecare culee); zona de legatura totala intre C4Am si C4Av: (L= 255 m; l = 4,25 m).

5. DESCRIEREA STRUCTURII La capetele sasurilor, in interiorul culeelor (4 culee in amonte si 4 culee in aval) se afla camerele tehnologice, accesul personalului de exploatare fiind asigurat prin cabinele de acces pietonal montate pe coronamentul ecluzei si prin casele scarilor, iar pentru interventii la utilajele tehnologice (cand este necesara utilizarea macaralelor), accesul se face prin capace carosabile sau necarosabile, metalice sau din dale prefabricate de beton armat, amplasate la nivelul carosabilului de pe coronamentul ecluzei.Suprafetele celor opt culee insumeaza suprafata de 6.373,68 mp.

Structura de rezistenta a ecluzei este realizata din beton armat.

Sub nivelul coronamentului culeelor exista canalizatii pentru cabluri, canalizatii pentru diferite instalatii, precum si goluri tehnologice care sunt acoperite cu capace de diverse tipuri.Straturile rutiere de pe coronamentul culeelor au urmatoarea alcatuire:imbracaminte rutiera din mixtura asfaltica (cca. 4 - 5 cm grosime);stratul hidroizolator (cca. 3 cm);strat suport din sapa de panta nearmata (cca. 5 - 7 cm grosime).

Molul central are lungimea de 255 m si este realizat cu materiale de umplutura intre cele doua sasuri. Suprafata totala a molului central este de 5.635,50 mp. In profil transversal, platforma molului central prezinta urmatoarele elemente constructive:o cale de circulatie rutiera in axul longitudinal, cu latimea de 5,80 m;2 rigole, cu latimea de 0,50m si adancimea de 0,3 m;2 zone cu spatiu verde, cu latimea de 3,50 m;2 trotuare pietonale, cu latimea de 4,15 m, in care sunt prevazute canalizatii pentru cablurile electrice si pentru conductele instalatiilor PSI.

Elementele constructive principale care compun ecluza sunt: constructia propriu-zisa a ecluzei, turnul de comanda, statia de compresoare, grupul social (mal stang), cabine de control acces, drumurile si accesele la si in obiectiv, porturile de asteptare amonte si aval.

Ecluzele au urmatorele parti componente: cap amonte, sas si cap aval. Sasurile ecluzelor sunt de tip doc cu radierul legat rigid de bajoaiere si sunt realizate din beton armat. Sasurile ecluzelor sunt impartite in ploturi de 15 m, prin rosturi permanente etansate cu benzi de cauciuc. Pe sub radier sunt prevazute galerii de umplere si golire a sasului.

In momentul de fata, coronamentul culeelor prezinta degradari importante ale elementelor constructive componente:Imbracamintea rutiera: faiantari, crapaturi, burdusiri, dezlipiri etc., cauzate mai ales de imbatranirea bitumului si de actiunea fenomenului de inghet - dezghet;Hidroizolatia: stratul de protectie, membrana si stratul suport sunt degradate, lucruri care au favorizat infiltratiile in spatiile tehnologice;Sistemele de etansare deteriorate ale capacelor tehnologice care, deasemenea, au favorizat infiltratiile in spatiile tehnologice.

Pe molul central s-au constatat degradari apreciabile ale imbracamintii asfaltice de pe calea rutiera si de pe trotuare. Rigolele dalate sunt afectate de tasari locale, unele dale sunt sparte si mortarul de matare, dintre dale, este deteriorat.

5.1 Situatia existenta

Starea actuala si deficiente constatate

Capace carosabile din beton armat

Capacele din beton armat sunt cele mai afectate, cu exfolieri ample la partea inferioara vizibila. Starea ureichilor de agatare se va constata de catre proiectant la desfacera si scoatera capacelor de pe pozitie. Local, la marginile intradosului capacelor apar armaturi vizibile datorita insuficientei stratului de acoperire cu beton.Deficiente tehnice ale capacelor peste camerele tehnologice:

CONSTATARI GENERALE

(releveu fotografic capace peste: Cpu-camera pompe ulei; Cau-camera automatizari; CSv-camera servomotoare)

CPu-3am plafon si capace sever afectateCAu-3am capace si margini afectate

C3Av- CPU3 infiltratii prin rosturi

C4Am Camera pompe ulei (CPU40) , C3Am Camera pompe golire - aspect general plafon sub coronament cu infiltratii severe si afectarea betonului de acoperire elemete planseu

Capace necarosabile din beton armat

Capacele din beton armat necarosabile se situeaza, in general, peste canalele de cable de pe coronament si sunt de doua tipuri: simple sau cu rama metalica. Deficientele se refera la afectarea soclurilor din beton, deformari si corodari locale ale capacelor si ramelor de rezemare, precum si ale balamalelor, Capace metalice chesonate cu umplutura de beton asfalic deteriorat, capace deformate si neprotejate.

C3Am capace canal instalatii cu bordaje partial corodate datorita exfolierii protectiei din vopsea

C3-Am - capace metalice partial corodate, chesonate cu umplutura de beton asfalic deteriorat

Hidroizolatie si sistem rutier pe coronamentul ecluzei

Deficiente constatate: infiltratii prin hidroizolatia coronamentului, deteriorarea accentuata a imbracamintii asfaltice, degradarea bordajelor din beton ale golurilor, racordarea incorecta a hidroizolatiei la marginile structurilor; denivelari si lipsa pantelor ce permite stagnarea apelor pe coronamente si favorizeaza infiltrarea acestora, lipsa lucrarilor de reparatii la termenele de expirare a garantiei materialelor si sistemelor folosite pentru hidroizolatii, imbracaminti asfaltice, protectii anticorozive, calitatea slaba a unor materiale initiale folosite la executie.

Deficiente tehnice canalizatii tehnologice: infiltratii prin capace si printre acestea, lipsa pantelor de scurgere, deteriorarea marginilor de rezemare a capacelor, lipsa sistemelor de evacuare ape accidentale.

Zapada: Conform CR 1-1-3-2005, ncrcarea din zpad, la nivelul solului, este s 0,k = 2,0 kN/m (Cernavod), avnd intervalul de recuren IMR de 50 de ani.

Vant: Conform NP 082-04, ncrcrile din vnt se ncadreaz n zona avnd viteza mediat pe un minut, la nlimea de 10 m (avnd 50 de ani interval mediu de recuren repartiia Gumbel), de v 1m = 35 m/s (cu 2% probabilitate de depire) la Constana i pe litoral i presiunea de referin mediat pe 1 min, la nlimea de 10 m (T = 50 ani), de 0,5 kPa.

Geologia: Din punct de vedere geologic, amplasamentul este situat n Platforma Dobrogei de Sud, ce se ntinde n sudul unei dislocaii tectonice profunde (falia Topalu Palazu Mare), cu un fundament alctuit din formaiuni granitice i cristaline, fracturat i scufundat la adncimi de peste 1000 m.Conform STAS 6054 77, adncimea de nghe n zon este de 0,80m.

Seismicitatea: Incadrarea seismica, conform normativului P 100-1/2013, amplasamentul este caracterizat prin acceleraia terenului ag = 0,20g i perioada de col Tc = 0,7 sec.

6. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA ACTIUNILOR ASUPRA CONSTRUCTIEI

Factorii care influeneaz comportarea n exploatare a lucrrilor de protecie, aprare i consolidare, sunt: aciunea forelor hidrodinamice care se manifest n urma depresionrii pnzei de ap subteran; scderea brusc a nivelului apei din canal; aciunea valurilor produse de vnt i de circulaia navelor i convoaielor cu viteze mai dect cele luate n considerare (8 9 km/h); aciunea fenomenelor hidraulice generate de navele i convoaiele aflate n micare, cum sunt jetul elicei i curentul invers, ce acioneaz asupra fundului i taluzurilor i valurile care acioneaz asupra taluzurilor;aciunile mecanice directe produse de nave, convoaie sau sloiuri prin izbiri, pod de ghea, precum i ancorajul navelor.

Ca si tipuri de degradari ale constructiilor analizate, se observa urmatoarele:degradari ale imbracamintii rutiere;imbatranirea bitumului;actiunea fenomenului de inghet - dezghet;degradarea hidroizolatia: stratul de protectie, membrana si stratul suport;sistemele de etansare deteriorate ale capacelor tehnologice;degradari apreciabile ale imbracamintii asfaltice, de pe calea rutiera si de pe trotuare pe molul central;rigolele dalate sunt afectate de tasari locale, sparte iar mortarul dintre dale este deteriorat;interventia prin executarea lucrarilor de intretinere de mica amploare, acestea fiind insuficiente;local, la marginile intradosului capacelor apar armaturi vizibile ;capcele care sunt prevazute cu goluri de acces si capace metalice au atat rama de prindere cat si capacele propriu-zise afectate de rugina;desprinderi din balamale;bordajele din beton fisurate;afectarea soclurilor din beton;

7. IDENTIFICAREA FORMELOR DE CEDARE LA CONSTRUCTII HIDROTEHNICE

In urma studierii formelor de degradare, putem enumera urmatorii factori care au condus la acest rezultat:suprasarcina;actiunea fenomenului de inghet - dezghet;intemperiile exterioare, temperaturile ridicate sau foarte scazute;lipsa interventiei la timp asupra elementelor construite;infiltratii ale apei;insuficienta stratului de acoperire cu beton;lipsa protectiei antirugina la elementele de metal prevazute la capace;racordarea incorecta a hidroizolatiei la marginile structurilor;calitatea slaba a unor materiale initiale folosite la executie.

7.1 Factorii care pot duce la deteriorarea obiectivuluiPrincipalele forme de degradare a elementelor din beton armat se regasesc intr-unul din aspectele:fisurare;strivire;dislocare-segregare;segregare;zone de beton degradate, goluri, cu sau fata obiecte nedorite inglobate.Avariile cele mai frecvent intalnite sunt:fisuri;beton zdrobit;armatura ajunsa la curgere;flambarea armaturii;smulgerea armaturii;defecte de executie, inclusive rosturi de turnare, puse in evidenta prin efectul actiunii seismice;desprinderea stratului de acoperire cu beton a armaturilor;rosturi deschise intre elementele prefabricate etc.

7.2 Moduri de cedare de degradare sau avarie specifice ale structuriiElementele care tin de cerinta esentiala ,,rezistenta si stabilitate nu prezinta neconformitati si deficiente grave care sa puna in pericol rezistenta si, mai ales, stabilitatea componentelor structurale ale coronamentului (capace, plansee, pereti canale), dar elemente de beton din pereti si plansee prezinta zone la culeele amonte cu infiltratii care au afectat starea armaturilor, in sensul aparitiei ruginii exfoliante ce au expulzat betonul de acoperire. Elemente din categoria componentelor nestructurale cum sunt: bordajele din beton, sape sau metalice ale golurilor de pe coronamente; straturile suport si cele componente ale hidroizolatiei;suprafetele de tabla ale unor capace metalice si nervurile metalice ale acestora; elementele de racord si suporturile acestora prezinta defectiuni grave si foarte grave, necesitand remedierea si respectiv inlocuirea acestora .

8. CONCLUZILE EXPERTIZEI TEHNICE

Pentru reabilitarea obiectivului s-au propus doua solutii de reabilitare:Varianta IIndepartarea totala a elementelor degradate (hidroizolatie, imbracaminte asflatica, capace, rigole) si inlocuirea lor cu elemente noi (utilizarea betonului armat monolit pentru elementele din beton).Varianta II:Indepartarea elementelor degradate si depozitarea lor, urmand a se examina pentru defecte si a fi reparate prin diverse metode, in functie de material (elementele cu beton exfoliant se vor repara cu mortar special de reparatii, elementele metalice se curata cu peria de sarma, se indeparteaza vopseaua veche si se vopsesc in doua straturi).

Solutia optima din punct de vedere tehnico-economic o constituie varianta II.

9. SITUATIA PROPUSA (ALEGEREA SOLUTIEI DE REABILITARE)Hidroizolatie si imbracaminte asfaltica pe coronamentul ecluzei: Se desface imbracamintea asfaltica existenta si a hidroizolatia de pe toata suprafata culeelor ecluzei. Se transporta materialele rezultate intr-o zona aprobata pentru depozitare si evacuare ulterioara. Suprafata se curata si se pregateste pentru aplicarea straturilor de reparatie. Se indeparteaza orice materiale desprinse (neaderente la suprafaa de beton) prin sablare. Se refac hidroizolatia si a imbracamintea asfaltica pe toata suprafata culeelor ecluzei. Se refac pantele de scuragere conform planselor de executie.Capace carosabile din beton armat si capace necarosabile din beton armat: Se desface imbracamintea asfaltica existenta si a hidroizolatia de pe suprafata capacelor, acolo unde acestea sunt acoperite. Se demonteaza capacele carosabile de pe coronamentul ecluzei si se depoziteaza in mod corespunzator. Se examineaza baza de rezemare a capacelor si se remediaza piesele metalice acolo unde este cazul. Bazele capacelor realizate cu pise metalice se curata cu peria de sarma, se indeparteaza vopseaua veche si se vopsesc in doua straturi. Reazemele din beton armat se examineaza pentru defecte, se curata si daca este cazul se repara si se refac cu mortare special pentru reparatii. Capacele cu armaturi vizibile si beton exfoliant se vor repara cu mortar special de reparatii. Se executa hidroizolaia cu membrana tip Gemini- drumuri- 4mm, inclusiv a stratul de amorsa bituminoas cu amorsa EBCR 60 in mod asemanator cele de suprafata culeei. Se vor reabilita urechile de ridicare rupte daca este cazul.

Lucrarile de reabilitare al intregului proiect sunt descrise in urmatoarele etape:

Capace carosabile metalice si capace necarosabile metalice: Capacele metalice carosabile se scot, se transporta in baza de productie, se controleaza vizual si cu ultrasunete. Se curata cu peria de sarma si se indeparteaza in totalitate vopseaua veche. Piesele deformate se indrapta. Piesele degradate se inlocuiesc sau se completeaza, apoi capacele se vopsesc in 2 straturi. Bazele capacelor se curata cu peria de sarma, se indeparteaza vopseaua veche si se vopsesc in doua straturi. Capacele prevazute cu rebord interior se vor izola termic cu polistiren extrudat 5cm. Pentru a asigura intretinerea usoara a balamelor acestora in partea mobila a balamalei se va practica o gaura de 2-3mm, pentru a da posibilitatea ungerii periodice a acesteia.Rigole si spatiu verde de pe molul central: Se curata rigolele si se controleaza integritatea lor. Daca este necesar, se toarna dale noi la fata locului cu beton C30/37 si se inlocuiesc cele degradate. Se rostuiesc dalele din beton cu mortar de sapa M100. Se realizeaza pantele in rigole, conform planurilor de detaliu. Se realizeaza scurgerile in nise, conform planurilor de detaliu. Se realizeaza reamenajarea spatiului verde.

Etapele principale ale lucrarilor de reabilitare sunt urmatoarele:1) Reabilitare coronament hidroizolatie (membrana) + asfalt - pe cule Hidroizolatie - culee mal stang amonte Imbracaminte asfaltica culee mal stang amonte Hidroizolatie - culee mal drept amonte Imbracaminte asfaltica culee mal drept amonte Hidroizolatie - culee mal stang aval Imbracaminte asfaltica culee mal stang aval Hidroizolatie - culee mal drept avalImbracaminte asfaltica culee mal drept aval 2) Reabilitare imbracaminte asfaltica pe coronamentImbracaminte asfaltica mol centralImbracaminte asflatica bujoaier mal stang3) Reabiltare rost longitudinal dintre ecluze pe lungimea culeelor central4) Reabilitare trotuar, rigole, spatiu verde Reabilitare imbracaminte asfaltica pe mol centralReabilitare rigole mol centralReablitare spatiu verdeDurata de realizare, conform graficului Gantt, este de 12 luni.

10. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE ALE LUCRARILOR DE REABILITARE

Conform documentatiei economice:Total valoare (exclusiv TVA): 1 133 856.39 leiTVA: 272 125.53 leiTotal valuare (cu TVA): 1 405 981.92 lei11. Costurile estimative ale lucrarii

12. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO ECONOMICI AI LUCRARII

Valoarea total a investitiei, inclusiv TVA 24% mii lei1,405,981.92din care: - constructii montaj mii lei 1,133,856.39Capacitati: Aria desfasurata a constructiei reabilitateReabilitare coronament hidroizolatie (membrana) + asfalt - pe cule Amonte:Hidroizolatie - culee mal stang amonte mp622.70Imbracaminte asfaltica culee mal stang amonte mp622.70Hidroizolatie - culee mal drept amonte mp561.60Imbracaminte asfaltica culee mal drept amonte mp561.60Aval:Hidroizolatie - culee mal stang aval mp618Imbracaminte asfaltica culee mal stang aval mp618Hidroizolatie - culee mal drept avalmp688.80Imbracaminte asfaltica culee mal drept aval mp688.80Reabilitare imbracaminte asfaltica pe coronamentImbracaminte asfaltica mol centralmp1150Imbracaminte asflatica bujoaier mal stangmp 1032.40Reabiltare rost longitudinal dintre ecluze pe lungimea culeelor centralml120Reabilitare trotuar, rigole, spatiu verde Reabilitare imbracaminte asfaltica pe mol centralmp1050Reabilitare rigole mol centralmp765Reablitare spatiu verdemp1464 - Durata de realizare a investitiei luni 12Sursele de finanatare ale obiectivului vor fi acoperite din bugetul de stat.

13. SURSELE DE FINANTARE

Forta de munca estimata este o echipa formata din 10 persoane.14. ESTIMARE PRIVIND FORTA DE MUNCA

Intreinerea lucrarilor i uvrajelor canalului este obligatorie si se realizeaza, in primul rand, prin urmarirea comportarii in timp a lucrarilor i uvrajelor aferente canalului i remedierea prompta a degradarilor aparute.Lucrrile de ntreinere i reparaii se realizeaz, n principal, pentru a se asigura: funcionarea ecluzelor cu instalaiile i echipamentele acestora; meninerea n perfect stare de funcionare a instalaiilor i echipamentelor de energie electric, telecomunicaii i flux informaional; meninerea adncimilor navigabile pe zonele cu depuneri aluvionare pe toat lungimea cii navigabile, la racordarea cu Dunrea, precum i n bazinele portuare; protecia malurilor, a cheurilor, a construciilor de acostare; meninerea seciunii transversale a canalului la parametrii proiectai pe toat lungimea sa; nlturarea eventualelor obstacole, ramfluarea navelor n cazul unor evenimente de navigaie; asigurarea scurgerii apelor de pe teritoriul adiacent i de pe taluzuri prin sistemul de rigole i anuri, precum i al vilor afluente racordate la canal; controlul privind starea podurilor pe drumurile de pe diguri i de pe platforma de cot +10 mrMB; meninerea n stare de viabilitate corespunztoare a drumurilor de exploatare, ntreinere i intervenii de urgen, precum i a drumurilor de acces la obiectivele canalului; controlul i verificarea periodic a instalaiilor de semnalizare i dirijare a traficului.15. URMARIREA COMPORTARII CONSTRUCTIEI HIDROTEHNICE

innd seama de factorii care influenteaza comportarea in exploatare a lucrarilor de protective si aparare, se interzice: scderea brusc a nivelului apei n bieful II al canalului sau golirea acestuia cu o vitez mai mare de 4 cm/or; depirea nivelurilor, debitelor i adncimilor apei n bieful II al canalului, fa de prevederile de la punctul 2.6 al prezentului regulament; depsirea vitezei de naigaie peste limitele precizate n cele ce urmeaz: - maxim 12 km/h pentru orice tip de nav; - maxim 10 km/h pentru barjele/convoaiele nencrcate; - maxim 9 km/h pentru barjele/convoaiele ncrcate sau navele fluvio-maritime; umplerea i golirea ecluzelor ntr-un timp mai scurt dect cel prevzut n documentaia de exploatare existent la fiecare ecluz; ancorarea navelor / convoaielor n alte poziii i / sau ancorarea/acostarea lor cu alte mijloace dect cele prevzute de regulamentul de navigaie.Lucrrile de protecie, aprare i consolidare necesit o urmrire permanent. Deteriorarea taluzurilor are consecine negative importante, privind stabilitatea seciunii canalului.

16. MASURI DE ASIGURARE A SIGURANTEI SI STABILITATII CONSTRUCTIEI

Contractele ncheiate cu CN - A.C.N. vor conine i obligaiile agenilor economici privind protecia mediului, stabilite conform legislaiei n vigoare, referitoare la:colectarea, tratarea, depozitarea, reciclarea deeurilor rezultate din activitile proprii;evacuarea apelor menajere uzate n reeaua de canalizare portuar.salubrizarea spaiului i teritoriului n care i desfoar activitatea.Este interzis aruncarea n acvatoriul porturilor de obiecte sau materiale de orice fel.De asemenea, este interzis evacuarea hidrocarburilor ori amestecurilor de hidrocarburi, a produselor chimice sau radioactive.n cazul unor scurgeri de substane poluante n acvatoriul portului, comandantul navei/operatorul portuar sunt obligai s aduc la cunotin imediat acest fapt Administraiei i Cpitniei, precum i circumstanele n care acestea s-au produs i s ia toate msurile posibile pentru oprirea aciunii poluante. 17. CONCLUZILE EVALUARII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUILuand in considerare factorii care influenteaza constructia in exploatare si degradarile intalnite pe amplasament, rezulta urmatoarele concluzii:Pentru stabilirea lucrarilor de reabilitare trebuiesc luate in calcul toate ipotezele si analizate eventualele modificari in intensitatea fenomenelor: aciunea forelor hidrodinamice, scderea brusc a nivelului apei din canal, aciunea valurilor, aciunea fenomenelor hidraulice, aciunile mecanice directe si altele;Pentru elemente de beton armat rezulta ca trebuie marit stratul de acoperire cu beton;Necesitatea utilizarii materialelor (mortar pentru reparatii, bitum, beton) cu o calitate superioara care sa aiba o rezistenta mai mare la factorii externi, in special a celor in contact direct cu apa, pentru a se evita infiltratiile si alte fenomene asociate;Realizarea lucrarilor de intretinere a elementelor din metal pentru a se evita corodarea si degradarea acestora; Acordarea unei atentii sporite modului de realizare a hidroizolatiei pe coronamentul ecluzei si a rigolelor, in vederea scurgerii apelor;Realizarea si respectarea unui program de mentenanta a constructiei pentru o perioada de timp determinata si efectuarea reparatiilor necesare la timp, fara a se ajunge in situatia unor lucrari imediate si de amploare;Trebuie acordata o atentie sporita modului de executie a acestor lucrari de reabilitare.18. CONCLUZILE LUCRARIINote de curs Mentenanta si reabilitarea constructiilor hidrotehnice;Internet, site-ul www.acn.ro

19. BIBLIOGRAFIE