MEMORIU DE PREZENTAREINLOCUIRE CONDUCTA SI BRANSAMENTE GAZE NATURALE PRESIUNE

REDUSA PE STRADA APRODU PURICE LOC. BACAU JUD. BACAU

1. DENUMIREA PROIECTULUI

Înlocuire conductă şi branşamente gaze naturale presiune redusa pe strada Aprodu Purice loc. Bacau jud. Bacau

2. TITULAR

S.C. E.ON GAZ DISTRIBUŢIEStr. Piaţa Trandafirilor Nr.21; Loc. Tg. Mures, Jud. MuresTel. 0745 260105; E-mail. cristinel.acatrinei@eon-romania.roPersoane de contact: Manager de Proiect: Iancu AndreiResponsabil pentru protecţia mediului: Cotofrei Gheorghe

3. DESCRIEREA PROIECTULUI

3.1 Rezumat al proiectuluiPrin prezentul proiect se propune Inlocuire conducta si bransamente gaze naturale presiune redusape strada Aprodu Purice, loc. Bacau, jud. Bacau.

In prezent in zona studiata sunt in functiune urmatoarele conducte de gaze:- conducta presiune redusa din otel

- Ø3” – pozare subterana – L = 455m;- Ø2” – pozare subterana + aeriana – L = 111m;- Ø11/2” – pozare subterana + aeriana – L = 124m;- Ø11/4” – pozare subterana + aeriana – L = 459m;- Ø1” – pozare subterana – L = 121m

- bransamente de presiune redusa din otel- Ø1” – pozare subterana + aeriana – L = 293m;Aceste conducte de gaze vor fi inlocuite cu conducte din PE 100 SDR11 cu o

lungime de 1550m. Conform Certificatului de Urbanism Nr.656 din 06.12.2012 - regimul juridic al

terenului ce urmează a fi ocupat temporar şi definitiv este urmatorul: - teren de utilitate publica, aflat în intravilanul municipiului Bacau.

Terenul in care sunt amplasate conductele de distribuţie gaze naturale din OL existente si in care se vor amplasa conductele de distribuţie gaze naturale din PE 100 SDR 11 proiectate este domeniu public respectiv strazi, trotuare si spatiu verde, aflat în intravilanul municipiului Bacau.

Conductele de gaze naturale montate subteran care se inlocuiesc nu se recupereaza. Reteaua se va tronsona din 100 in 100 m se vor suda capace la aceste tronsoane. Conductele de gaze naturale corespunzatoare retelei si branşamentelor aeriene ce se înlocuiesc se demontează, se incarcă şi se transportă la un centru de valorificare a materialelor unde se predau pe bază de proces verbal.

Retelele de distribuţie propuse sunt de tip liniar ramificate executate din ţeava de polietilenă de înaltă densitate PE 100, SDR 11, în montaj subteran. Conductele de distribuţie subterane sunt montate la adâncimea minimă de 0,9m de la generatoarea superioară a conductei sau a tubului de protecţie , dupa caz.

1

La intersecţii cu alte canalizaţii subterane ţeava de gaz se va proteja în tuburi de protecţie ce depăşesc cu cel puţin 0,5 m în ambele părţi limitele instalaţiei traversate. În tubul de protecţie conducta se va proteja cu inele distanţiere din şipci de lemn .

Pe retelele de distributie subterane, executate din polietilena, se monteaza rasuflatori: - la capetele tuburilor de protectie; - la ramificatii ale conductelor si la schimbari de directie.Distanţa între generatoarea superioară a conductei pe care se montează

răsuflătoarea şi faţa inferioară a calotei răsuflătorii este de 150 mm atât pentru conductele din oţel cât şi pentru conductele din polietilenă.

Tuburile de protecţie se prevăd la partea superioară a capetelor tubului cu orificii şi cu răsuflători, iar capetele tubului se etanşează pe conductă

Intersecţia traseului conductelor de gaze naturale cu traseul altor instalaţii subterane sau aeriene se va face de regulă perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrărilor travesate şi la cel puţin 200 mm deasupra celorlalte instalaţii .

Tronsoanele de reţea existente cat şi cele nou proiectate respectă „Normele tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” – NTPEE – 2008 privind distanţele de securitate între conductele subterane de gaze naturale şi diferite construcţii sau instalaţii conform tabel.

Nr. crt.

Instalaţia, construcţia sau obstacolul Distanţa minimă în m de la conducta de gaze din PE de presiunejoasă redusă medie

1 Cladiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile de a fi construite

1,0 1,0 2,0

2 Cladiri fără subsoluri 0,5 0,5 1,03 Canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii

telefonice.0,5 0,5 1,0

4 Conducte canalizare 1,0 1,0 1,55 Conducte de apă, cabluri de forţă, cabluri telefonice

montate direct în sol sau căminele acestor instalaţii0,5 0,5 0,5

6 Cămine pentru reţele termice, telefonice si canalizare, staţii sau cămine subterane în construcţii independente

0,5 0,5 1,0

7 Linii de tramvai până la şina cea mai apropiată 0,5 0,5 0,58 Copaci 0,5 0,5 0,59 Stâlpi 0,5 0,5 0,510 Linii de cale ferată, exclusiv cele din staţii, triaje şi

incinte industriale – în rambleu- în debleu, la nivelul terenului

1,53,0

1,53,0

1,53,0

11 Distanţa în plan vertical faţă de alte instalaţii subterane

minim 200 mm

Distanţele sunt exprimate în metri şi se masoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare ale conductelor şi construcţiilor sau instalaţiile subterane.

Branşamentele care vor fi realizate sunt din PE-HD 100 SDR11 cu diametrul De 32 si De 63 mm în montaj subteran cu fitinguri de tranzitie PE-HD – OL pentru trecerea la conductele din oţel montate aerian. La capătul branşamentului subteran, adâncimea minimă de montare este de 0,5m.

Branşamentele vor fi pozate în domeniul public respectiv strada si trotuar.Traseul branşamentului se realizează:

2

- perpendicular pe conducta la care se realizează racordul; pentru situaţii care impun racordarea sub alt unghi, acesta nu va fi mai mic de 60º;

- cu panta înspre conducta la care se racordează;- nu se admit branşamente cu traseu în lungul străzii, cu excepţia branşamentelor

ramificate.Branşamentele utilizate în sistemele de distribuţie pentru alimentarea instalaţiei de

utilizare sunt:- branşamente individuale pentru fiecare clădire;- branşamente comune pentru cel mult două cladiri învecinate, în următoarele

cazuri:- clădirile sunt situate pe aceeaşi stadă şi au curţi alăturate;- cladirile nu sunt situate pe aceeaşi stradă, dar fac parte dintr-un singur corp de clădire, au curte comuna şi o intrare comună din strada pe care este pozată conducta de distribuţie;

- branşamente ramificate:- în cazul clădirilor cu mai multe tronsoane;- pentru alimentarea cu gaze naturale a mai multor clădiri, în scopul reducerii numărului de traversari a unei artere importante de circulaţie;

La capetele branşamentelor se vor realiza posturi de reglare – masură montate aparent în cutie metalică de protecţie, echipate cu regulator de presiune şi contor .

Amplasarea posturilor de reglare – măsurare se face suprateran la limita de proprietate a consumatorului sau când nu este posibil , cât mai aproape de limita de proprietate a consumatorului.

Posturile de reglare – măsurare se montează în: - firidă îngropată sau semi-îngopată în peretele exterior al clădirii, în ziduri sau

garduri;- firida independentă sau alipită de un perete exterior al cladirii;Firidele practicate în pereţii unei clădiri se tencuiesc şi se sclivisesc la interior, în

condiţii care să nu permită infiltrarea gazelor în clădire.Evacuarea din firide a eventualelor scăpări de gaze naturale se asigură prin goluri,

dispuse în mod egal la partea superioară şi inferioară, însumând 2% din suparfaţa uşilor firidelor.

Instalaţiile de utilizare gaze naturale vor fi pozate pe domeniul privat al consumatorului.

3.2. Justificarea necesităţii proiectuluiPrezentul proiect este necesar pentru obţinerea autorizaţiei de construire pentru

„Inlocuire conducta si bransamente gaze naturale presiune redusa pe strada Aprodu Purice, loc. Bacau, jud. Bacau „. Realizarea acestui proiect este necesara deoarece sunt multe defecte de coroziune pe conducta existenta, iar starea izolaţiei conductei este precara.Prin realizarea proiectului, se va asigura accesul populaţiei la servicii publice de calitate, conducând la îmbunătăţirea semnificativă a calitătii vieţii şi implict, a standardelor de viaţă.

3.3. Formele fizice ale proiectuluiÎn sistemele de alimentare cu gaze naturale se utilizează numai echipamente,

instalaţii, aparate, produse şi procedee care îndeplinesc una din condiţiile, în conformitate cu legislaţia în vigoare:

- poartă marcajul european de conformitate CE;- sunt agrementate/certificate tehnic de catre un organism abilitat.Ţevile utilizate în sistemele de distribuţie pot fi din oţel sau din polietilenă. Pentru

montajul îngropat a retelelor medie presiune sunt utilizate şi se vor utiliza ţevi din polietilena,

3

iar pentru montajul ingropat al branşamentelor sunt utilizate tevi din otel şi se vor utiliza ţevi din polietilena. Ţevile din polietilenă au culoarea neagră cu dungi longitudinale galbene sau sunt complet galbene.

Tuburile de protecţie se confecţionează din oţel, polietilenă, beton sau alte materiale cu caracteristici similare. Tuburile şi calotele răsuflătorilor se confecţionează din oţel. Capacele pentru răsuflatorile pozate în carosabil se confecţionează din fontă.

Fitingurile din polietilenă pot fi pentru electrofuziune, pentru sudura cap la cap sau fitinguri mecanice nedemontabile ( din oţel sau PE) şi de tranziţie oţel-PE.

Montarea subterană a conductelor de gaze naturale la subtraversări de drumuri se va face prin foraj orizontal sau prin sant deschis in functie de cerintele compartimentului de resort din primarie.

Pentru amplasarea conductei în partea carosabilă si trotuar se vor executa lucrarile: de trasare, tăierea cu disc, decapare asfalt, spargere beton încărcarea acestora şi transportul la locul de depozitare, săpătura, scarificarea, separarea materialului scarificat, încărcarea materialului excedentar si transportul acestuia.

Adâncimea minimă a şanţului se stabileşte în funcţie de adâncimea de pozare a conductei. Lăţimea şanţului pentru conducte se stabileşte în funcţie de diametrul conductei: pentru conducte cu Dn < 100mm, lăţimea şanţului= 0,40m; pentru conducte cu Dn>100mm, lăţimea şanţului =0,40m+Dn.

Gropile pentru sudare în punctele de îmbinare a tronsoanelor conductelor se realizează cu urmatoarele dimensiuni:

- lăţimea = lăţimea şanţului + 0,60m;- lungimea = 1,20m;- adâncimea = 0,60m sub partea inferioară a conductei.Consolidarea pereţilor şanţurilor se face in funcţie de natura terenului şi adâncimea

de pozare.Lăţimea de desfacere a pavajelor pentru fiecare latură a şantului (ld) este în funcţie

de natura acestora: - pentru pavaje din piatră cubică, bolovani, calupuri, ld = 15 cm;- pentru pavaje din asfalt pe pat de beton, ld = 5 cm.

Săparea şanţurilor se face cu puţin timp înainte de montarea conductelor.Fundul şanţului se execută fără denivelări, se curăţă de pietre, iar pereţii se

execută fără asperităţi. Fundul şanţului se acoperă cu un strat de 10…15 cm de nisip de granulaţie 0,3…0,8 mm.

Pozarea conductelor din polietilenă se realizează numai după răcirea corespunzătoare a îmbinărilor sudate.

Conductele din polietilenă se aşează şerpuit în şanţ şi se acoperă cu un strat de nisip de minimum 10 cm. După stratul de nisip, acoperirea conductei din polietilenă se efectuează în straturi subţiri, cu pământ mărunţit, prin compactare după fiecare strat, in cazul compactării manuale şi conform prevederilor din cartea utilajului de compactare, în cazul compactării mecanice.

Acoperirea conductei, pentru primii 50 cm deasupra conductei, se efectuează într-o perioadă mai răcoroasă a zilei, pe zone de 20…30 m, avansând într-o singură direcţie, pe cât posibil în urcare.

În dreptul răsuflătorilor, peste conducta din polietilenă care a fost acoperită pe toata lungimera cu un strat de nisip gros de 10…15cm, se adaugă un strat de piatră măruntă, gros de 15 cm, peste care se aşează calota răsuflătorii.

Conductele şi branşamentele din polietilenă sunt însoţite pe întreg traseul de un fir trasor, în scopul identificării traseului şi a determinării integrităţii acestora.

Firul trasor este un conductor din cupru monofilar, cu secţiunea minimă de 1,5mm2, cu izolaţie corespunzătoare unei tensiuni de străpungere minimă de 5 kV.

Deasupra conductelor şi branşamentor montate subteran, pe toată lungimea traseului,

4

la o înălţime de 35 cm de generatoarea superioară a acestora, este obligatorie montarea unei benzi de avertizare din materiale plastice de culoare galbenă cu o lăţime minimă de 15 cm şi inscripţionată “ Gaze naturale – Pericol de explozie”.

Îmbinarea conductelor din polietilenă se realizează prin sudură ( fuziune) sau cu fitinguri mecanice nedemontabile ( etanşare prin presare pe pereţii ţevilor).

Îmbinarea conductelor şi fitingurilor din polietilenă , în funcţie de dimensiuni, se realizează prin următoarele procedee:

- sudură cap la cap, pentru diamtre de cel puţin 75 mm;- electrofuziune, pentru orice diametru;- compresie, între conducte şi fitinguri cu strângere mecanică, pentru diametre

cuprinse între 32 şi 63 mm.Controlul calităţii sudurilor pentru conducte din PE se face vizual şi, după caz, prin metode nedistructive.

Alimentarea cu carburanţi a utilajelor/ echipamentelor se face numai în locuri special amenajate dotate cu materiale şi echipamente de intervenţie în caz de poluări accidentale. Mijloacele de transport vor fi asigurate astfel încât să nu existe pierderi de materiale sau deşeuri în timpul transportului.

Lucrarea nu presupune căi noi de acces sau schimbări ale celor existente.

3.4. Materiile prime, energia şi combustibili utilizaţi, modul de asigurare a acestora

Materii prime: metan si etilmercaptanMetanul, ca materie primă, provine din conductele de medie presiune gaze naturale

ale municipiului Bacau.Etilmercaptanul este utilizat ca agent de odorizare şi este achiziţionat de către SC

E.ON GAZ DISTRIBUTIE SA.Combustibili utilizaţi: benzină, motorină .Alimentarea cu carburanţi a utilajelor/ echipamentelor se face numai în locuri special

amenajate dotate cu materiale şi echipamente de intervenţie în caz de poluări accidentale.

3.5. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonăRacordarea la reţeaua de medie presiune existentă va fi în punctul de cuplare al

conductei indicate pe planul de situatie.Alte racordari la reţelele utilitare existente - Nu este cazul.

3.6. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei

La terminarea lucrărilor terenul se va aduce la starea initială prin executarea următoarelor lucrări: aşternere fundaţie balast 10 cm grosime; amorsarea suprafeţelor în vederea aşternerii mixturilor asfaltice; aşternerea manuală a mixturilor asfaltice; cilindrarea mecanică a mixturilor asfaltice; compactarea manuală a porţiunilor inaccesibile pentru cilindrul compactor; împrăştierea unui strat fin de nisip; semnalizarea rutieră; transport cu auto materiale

După execuţia carosabilului si trotuarelor se va degaja terenul de resturile rămase din şantier şi se vor transporta la depozitele de salubritate.

3.7. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existenteNu sunt necesare noi căi de acces.

3.8. Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionareSe utilizează materiale uzuale pentru construcţii: pietris, nisip, etc.

5

3.9. Metode folosite în construcţieÎmbinările ţevilor de polietilenă se vor executa prin electrofuziune.Sudarea constă în încalzirea spirei metalice incorporate pe suprafaţa interioară a

fitingului având ca effect topirea stratului superficial de polietilenă şi realizarea sudurii.Îmbinarea prin electrofuziune a conductelor din polietilenă, se realizează prin

utilizarea unor elemente de îmbinare speciale, numite fitinguri de electrofuziune.Aceste fitinguri sunt confecţionate din acelaşi material de bază ce intră în componenţa

ţevilor de polietilenă şi au inserate în zona suprafeţei de îmbinare o rezistenţă electrică. Introducerea unei tensiuni la bornele rezistenţei, generează un fenomen termic de topire a stratului superficial al materialului de îmbinat şi declanşează procesul de lipire.

Suprafeţele de sudat sunt: exteriorul ţevii, respectiv interiorul fitingului electrosudabil, care are înglobată în structura sa, aproape de suprafaţa interioară, rezistenţa electrică.

Procedeul este complet automatizat, etapele desfăşurării fiind următoarele: se introduc cele două capete de sudat ale ţevii în piesa de electrosudare, sau se

aşază piesa de electrosudare pe suprafaţa ţevii; se cuplează legăturile electrice ale aparatului şi ale electrofitingului; se programează parametrii procesului în memoria aparatului de sudat; se porneşte procesul de sudare;Prin punerea sub tensiune a rezistenţei electrofitingului se realizează încălzirea ţevii şi

are loc o dilatare a materialului ( controlată), care dezvoltă presiunea necesară sudurii. Se pot suda prin electrofuziune doar materiale de acelaşi tip. Indicele de fluiditate al electrofitingurilor este cuprins între 0,7 – 1,3 g/min. şi permite sudarea cu ţevi şi fitinguri care au un indice de fluiditate cuprins între 0,4 – 1,3 g/ min.

Această caracteristică trebuie avută în vedere la utilizarea diferitelor tipuri de electrofitinguri, pentru toată gama de ţevi de polietilenă PE 100 SR – ISO 4437.

În cazul în care se constată neîncadrarea pieselor în limitele de fluiditate prescrise, se va proceda la înlocuirea, din cadrul cuplului „ electrofiting – ţeavă”, a componentei necorespunzătoare.

Procedeul fiind complet automatizat, iar introducerea datelor privind parametrii sudurii, în memoria maşinii de sudat realizându-se prin cititorul codului de bare de pe corpul electrofitingului sau prin cartela magnetică, tipul ţevii care se va folosi va fi ales conform cu specificaţiile electrofitingului utilizat.

Echipamentul de sudare se compune din: aparat de sudură; accesorii pentru curăţarea ţevii; dispozitive pentru prindere şi poziţionare;Operaţiile efectuate pentru realizarea sudurii prin electrofuziune sunt: curăţarea ţevii în zona ce urmează a intra în contact cu mufa sau şaua

electrosudabilă; verificarea lungimii de fixare a ţevilor în manşon; alinierea ţevilor şi a mufei în dispozitivul aparatului de sudare; alimentarea cu energie electrică şi sudarea propriu-zisă;Îmbinarea prin electrofuziune este un procedeu relativ costisitor, datorită preţului ridicat al

elementelor de asamblare, dar este recunoscut faptul că asigură cea mai mare precizie de realizare aunei asamblări în tehnica materialelor din polietilenă.

Precizia mare de îmbinare rezultă din faptul că procedeul este complet automatizat, ponderea factorului uman în procesul de asamblare fiind foarte scăzută. De asemenea, alinierea precisă a pieselor de asamblat, controlul de-a lungul întregului proces al presiunii de sudare, prevăzut prin construcţia fitingurilor şi diagnoisticarea automată a eventualelor defecte, cu ajutorul aparatului de sudat, sunt argumente ce pledează în favoarea utilizării pe scară largă a acestei tehnologii.

6

Îmbinările ţevilor de oţel se vor executa prin sudură electrică sau autogenă.Sudarea manuală cu arc electric este un procedeu tehnologic de asamblare

nedemontabilă a două piese prin topirea locală a marginilor lor,datorită căldurii dezvoltate de un arc electric format între piesele de sudat şi electrod.În cazul acestei metode se utilizează electrod metalic,fuzibil,care reprezintă şi metalul de adaos, necesar formării cordonului de sudură în rostul de sudare.

Amorsarea arcului electric şi stabilitatea sa între electrod şi metalul de bază se datorează diferenţei de potenţial electric generat de o sursă de curent electric de sudare.Sursele de curent de sudare furnizează curent electric continuu,sau alternativ.

Sursele de curent continuu sunt:- convertizoare de sudare CS-350;- convertizoare de sudare CS-500;- convertizoare de sudare GES-350A.

Sursele de curent alternativ sunt:- transformatoare de sudare TASM-300.

La sudarea manuală cu arc electric se utilizează următoarele:- Cablurile de legătură;- Cleştele portelectrod;- Clema de contact;- Scule;- Echipamentul de protecţie.

Cablurile de legătură sunt multifilare şi se execută din cupru.Ele asigură circuitul de sudare.

Cleştele portelectrod permite fixarea electrodului.Trebuie să asigure o suprafaţă de contact mare cu electrodul.Mânerul trebuie să fie izolat.

Clema de contact are rolul de a închide,prin cablul de întoarcere,circuitul de sudare.Sculele utilizate în procesul de sudare sunt următoarele: ciocanul pentru zgură;

ciocanul pentru ciocănit cordonul de sudură; perii de sârmă; dălţi.Echipamentul de protecţie:masca de protecţie;şorţ,mănuşi,ghete;ochelari de protecţie.Îmbinările prin sudură se vor executa numai de sudori autorizaţi ISCIR conform

reglementărilor în vigoare. Se va evita sudarea în condiţii meteorologice improprii. Pentru situaţii speciale se vor lua toate măsurile de realizare impuse de tehnologia de sudare ( paravane, corturi, preîncălzirea capetelor etc.).

Îmbinările între conductele de polietilenă si conductele din oţel se realizează cu fitinguri de trecere OL-PE. Acestea pot fi fixe (sudate pe ambele conducte) sau demontabile (cu filete şi flanse în cămine de vizitare) pentru diametre mari. Fitingurile de trecere OL-PE se montează pe porţiunea orizontală a conductei.

În cazul intersecţiei cu alte canalizaţii subterane, se vor proteja în tub de protecţie sautub de protecţie si placă de beton armat care să preia eforturile. Ţevile din polietilenă nu se vor poza în imediata vecinătate a conductelor cu temperature mai mari de 30ºC sau a rezervoarelor care conţin uleiuri minerale, benzină sau alte produse inflamabile. În acest caz distanţa dintre generatoarea ţevii din PE si peretele conductei termice trebuie să fie de min 0,8 m.

La montarea conductelor din polietilenă, coborârea în sanţ se va efectua numai după ce la toate îmbinările sudate s-au efectuat ciclurile de răcire. Înainte de coborârea în sanţ, conducta din PE va fi verificată să nu prezinte tăieturi, zgârieturi sau alte deteriorări, iar îmbinările prin electrofuziune să fie suficient răcite înainte de aplicarea oricăror presiuni asupra unor îmbinări recent executate.

Conductele din polietilenă se asează serpuit în sanţ şi se acoperă cu un strat de nisip compactat manual, cu grosimea minima 10 cm, măsurat de la generatoarea superioară a conductei.

7

În timpul verii, în cazul existenţei a două puncte fixe, este necesară o mică adăugire în lungimea conductei de PE pentru a compensa contracţia conductei de pe fundul răcoros al sanţului. Şerpuirea în şanţ care apare în mod natural la conductele cu diametru până la 90mm, este în mod normal suficientă pentru compensarea contracţiei termice anticipate. La instalare, pe timpul iernii, se va folosi lungimea exactă a conductei. Este recomandabil ca îmbinarea părţii finale a conductelor să fie realizată în condiţii de stabilitate termică a conductei.

Conductele din polietilenă vor fi însoţite pe întregul traseu de un conductor de cupru izolat corspunzător unei tensiuni de străpungere de minim 5 kV, de secţiune 1,5 mm2, monofilar, montat de-a lungul conductei şi prin care se poate determina cu precizie amplasarea conductei şi integritatea acestuia.

3.10. Planul de execuţieVa fi conform graficului de executie.

3.11. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificateNu este cazul.

3.12. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerareNu este cazul.

3.13. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectuluiNu este cazul.

3.14. Alte autorizaţii cerute pentru proiectPrin Certificatul de Urbanism emis de Primăria Municipiului Bacau se cer:- avize şi acorduri privind utilităţile urbane şi infrastructura de la: alimentare cu

energie electrică, alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie termica şi telefonizare;

3.15. Localizarea proiectuluiConducta de distribuţie si bransamentele de gaze naturale este/va fi amplasata în

intravilanul municipiului Bacau, judeţul Bacau, în zona de trotuar, carosabil si spatiu verde.Încadrarea obiectivului de investiţii în zonă si în teritoriu este prezentată în planurile de încadrare în zonă, respectiv în planul de situaţie.

Zona şi amplasamentulStrada Aprodu Purice este amplasata în localitatea Bacau ce se incadreaza in:

- zonă seismică D- coeficient ks 0,16- perioada de colţ Tc=0,7 sec- adancimea de inghet 0,9 m

Climatul municipiului Bacau este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase, rezultatul acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă fiind disconfortul urban.

Temperatura medie anuală este de 9 C, oscilând între -4 C, în luna ianuarie, și 20,6 C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale și poluării atmosferei.

8

Cantitatea medie anuală de precipitații este de 541 mm/m²/an, existând diferențe între sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) și cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile iulie-august.

Municipiul Bacău, reședința județului cu același nume, se află în Nord-Estul țării, în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluența Siret-Bistrița.

Geografic, se află la interferența meridianuluide 26° 55' longitudine estică cu paralela de 46° 35' latitudine nordică.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuși și Săucești, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura și Mărgineni. Între aceste limite orașul ocupă o suprafață de 4186,23 ha, fiind situat la altitudini de 151-181m.

La alegerea amplasamentului obiectivului de investiţie proiectat s-au avut în vedere următoarele:- necesitatea de amenajări minime ale terenului în raport cu alte variante posibile;- considerente tehnico-economice si constructive, precum si posibilităţi de supraveghere a conductei în timpul exploatării;- impact minim asupra mediului înconjurător (cu toate componentele sale);- asigurarea condiţiilor pentru execuţia mecanizată si manuală a lucrărilor de săpătură si construcţii-montaj.

Distanta faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontiera, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001

Nu este cazulHărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile

fizice ale mediului, atât naturale,cât si arificiale privind:

9

Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia;

Conform Certificatului de Urbanism Nr.656 din 06.12.2012 - regimul juridic al terenului ce urmează a fi ocupat temporar şi definitiv este urmatorul:

- terenul în care sunt amplasate reţelele de distribuţie gaze naturale existente ce vor fi inlocuite şi în care se vor amplasa reţelele de distribuţie gaze proiectate este domeniu public al municipiului

Politici de zonare si de folosire a terenului;Nu este cazul.Arealele sensibile;Nu este cazul.Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare.Nu este cazul.Caracteristicile impactului potenţial, în măsura în care acesteinformaţii sunt

disponibileO scurtă descriere a impactului potenţial, cu luarea în considerare a următorilor

factori:- impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei si florei, solului, folosinţelor,

bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei, zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ);

Construcţia, montajul şi mai ales exploatarea în timp a conductei de presiune redusa gaze naturale nu ridică pobleme deosebite în cea ce priveste poluarea factorilor de mediu.

De aceea impactul negativ asupra mediului înconjurător va fi unul redus.Mai mult subliniem impactul antropic pozitiv al proiectului.- extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor

afectate);- magnitudinea şi complexitatea impactului;- probabilitatea impactului;- durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului;- măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra

mediului;- natura transfrontieră a impactului.Nu este cazul.

10

4. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

4.1 Protecţia calităţii apelor:- sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul;- staţiile şi instalaţiile de epurare sau preepurare a apelor prevăzute.Ca apă potabilă se utilizează apa din fântâni sau apă ce este adusă zilnic în recipienţi

de plastic. Nu se foloseste apa în scopuri de igienă a personalului din şantier.Deoarece nu există posibilitatea evacuării apelor uzate fecaloid menajere intr-un

sistem de canalizare, se impune util izarea de WC-uri ecologice vidanjabile. Descărcarea acestora se va face numai într-un sistem de canalizare. Aceste ape trebuie să îndeplinească condiţiile evacuării în sistemul de canalizare, respectiv cele prevăzute în HG 352/2005 – NTPA – 002 privind condiţ i i le de evacuare a apelor uzate în reţele de canalizare.

In zona lucrărilor, este posibil să apară o poluare accidentală a apelor desuprafaţăca urmare a:

- întreţinerii defectuoase a utilajelor şi maşinilor.- gospodăririi defectuoase a deşeurilor, precum şi a substanţelor toxice şi periculoase.Pentru a nu se produce o poluare accidentală cu hidrocarburi, constructorul va

asigura o bună stare tehnică a utilajelor. Alimentarea cu carburanţi a utilajelor/echipamentelor se va face numai în locuri special amenajate dotate cu materiale şi echipamente de intervenţie în caz de poluare. Toate autovehiculele folosite la execuţia proiectului vor avea inspecţia tehnică efectuată în staţii ITP autorizate.

În timpul procesul de distribuţie gaze naturale si al funcţionării conductei de medie presiune gaze naturale nu se utilizează apă menajeră sau tehnologică.

Măsurile care se prevad prin proiectare exclud orice risc de poluare a apelor în procesul de distribuţie gaze naturale, chiar şi în caz de avarii.

4.2 Protecţia aerului:- sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi;- instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă.Activităţile generatoare de poluanţi pentru aer în timpul lucrărilor de construcţii –

montaj sunt următoarele:

Nr.crt.

ACTIVITATE POLUANŢI OBSERVAŢII

1 Transportul materialuluitubular (autovehicule grele)

Compusi organici volatiliOxizi de carbon

Nivele variabile funcţie de trafic

2 Săparea mecanizată asanţului

Compusi organici volatiliOxizi de carbon

Nu se pot estima

3 Îmbinarea ţevilor prinsudură electrică

Oxizi de carbon Gazele reziduale rezultate dinprocesul de sudură vor fi cantităţimici si se răspândesc imediat înatmosferă

Se apreciază că poluanţii emişi în atmosferă de aceste surse, ca debite masice şi concentraţii,sunt nesemnificative,deoarece:- mijloacele de transport şi utilajele actionează perioade scurte de timp şi în număr redus,maxim 2 unitati simultan. Acestea sunt echipate cu motoare cu ardere internă

11

obişnuite,la care emisiile de noxe în atmosferă se încadrează în prevederile normelor de funcţionare.

Pe toată perioada proiectare-execuţie-întreţinere este recomandabil ca factorii locali să urmărească :- reducerea emisiei diverselor noxe de eşapament sau uzurii maşinilor.- manipularea materialelor în cadrul proceselor tehnologice ce repezintă o altă sursă posibilă de poluare a aerului în urma căreia pot rezulta pulberi în suspensie.- la amenajarea şi la compactarea sistemului rutier, balastului şi pietrei sparte pot rezulta emisii de praf care să afecteze calitatea aerului, dar acestea sunt temporare.- respectarea reglementărilor privind protecţia atmosferei, inclusiv adoptarea după cazde măsuri tehnologice de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici.

MetanulAcesta nu este un poluant în sine. În timpul exploatării, în cazul în care au loc

remedieri ale defecţiunilor au loc evacuări în atmosferă (emisii) de metan. Aceste cantităţi sunt relative reduse si cu frecvenţă scăzută de apariţie.

În cazul emisiilor de metan, legislaţia nu reglementează aceste emisii, deci prin prisma Securităţii si Sănătăţii în Muncă, unde în incinte, la locul de muncă, conform H.G. nr. 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate si sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici, Anexa nr. 1 - „Valori limită obligatorii naţionale de expunere profesională a agenţilor chimici”, poz. 383 „metan”: valoarea limită pentru 8 ore – 1.200 mg/m3, respectiv valoarea limită pentru termen scurt 15 min. – 1.500 mg/m3.

EtilmercaptanulAceastă substanţă cu rol de odorant se adaugă în conductele cu metan în scopul

depistării eventualelor pierderi la utilizator. Ea are proprietăţi fizico-chimice specifice importante care o fac indispensabilă pentru securitatea reţelelor de gaze naturale.

Etilmercaptanul este o sustanţă toxică şi periculoasă şi se utilizează in S.R.M.P. unde cu ajutorul instalaţiei special destinate se introduce în conductele cu gaz metan.

Pentru lucrul cu această substanţă si eventualele emisii în mediul înconjurător se impune respectarea prevederilor Ordinului 462-1993_"Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei", STAS 12574 – 87_ "Aer din zone protejate" şi SR 9081-95_"Calitatea aerului".

Se concluzionează că nu există surse de poluare majoră a aerului în zonele de depozitare a materialelor şi în zonele de lucru.

4.3 Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:- sursele de zgomot şi de vibraţii;- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor.În timpul lucrărilor de construcţii-montaj a conductei, utilajele folosite sunt surse de

zgomot si vibraţii, dar acestea nu vor depăsi limitele admise pentru acest gen de lucrări.Sursele de poluare fonică sunt utilajele folosite pentru mecanizarea lucrărilor. Zgomotul produs de aceste utilaje, conform prevederilor din literature de specialitate sunt:

- excavator - 78dB(A);- basculantă - 70dB(A);- compactor - 80dB(A);Nivelul de zgomot produs de funcţionarea simultană a acestor surse este de

83,7dB(A). Aportul perioadelor de execuţie a amplasamentului la poluarea fonică a zonei este nesemnificativă.

Distribuţia gazelor naturale, prin conducta de polietilena îngropata în sol la cca. 1m adâncime, nu produce zgomot si nici vibraţii.

4.4 Protecţia împotriva radiaţiilor:- sursele de radiaţii;

12

- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor.În procesul de control al calităţii sudurilor electrice executate pentru îmbinarea ţevilor

se va folosi metoda de gamagrafiere.Gradul radiaţiilor este scăzut, încadrâdu-se în limitele admise şi nu sunt necesare

măsuri suplimentare de protecţie în afara celor luate de laboratorul specializat.În procesul de distributie gaze naturale nu se produc si nici nu se folosesc radiaţii.

4.5 Protecţia solului şi a subsolului:- sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice;- lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului.Pe timpul executarii lucrărilor de săpare a traiectelor şi a montajului conductelor ,

riscul de poluare a solului şi subsolului în zona de execuţie a lucrărilor este minim. Pentru evitarea poluării accidentale a solului şi subsolului în special cu produse petroliere de la utilajele folosite în şantier se impune ca înaintea începerii activităţii operatorii de pe utilaje să verifice eventualele surse de poluare şi să Ie elimine pe cele existente (scăpări de carburant pe la conducte de alimentare ,scăpări de ulei de la sistemul hidraulic al utilajelor)

În zonele afectate de lucrările de construcţii - montaj se va reface terenul la starea iniţială prin acoperirea gropilor de sudare şi a şantului deschis pe porţiunea de lucru la conducta de distribuţie gaze , nivelarea stratului vegetal care a fost depozitat separat la începerea lucrărilor.

Pe durata de execuţie a conductei de presiune redusa gaze naturale, deseurile rezultate sunt în cantităţi mici. Acestea vor fi colectate diferenţiat, pe tipuri: menajere, metal, lemn, etc., în containere corespunzătoare prin sarcina expresă a firmei constructoare.

La finalul lucrărilor, odată cu aducerea terenului la starea iniţială, containerele cu deşeuri colectate pe durata lucrărilor vor fi debarasate prin grija constructorului.

Pe durata exploatării conductei nu se produce poluarea solului, a subsolului sau a apelor freatice.

4.6 Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect;- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor

naturii şi ariilor protejate .Obiectivul proiectat nu are activitate productivă şi nu generează poluanţi care să

afecteze factorii de mediu şi ecosistemele terestre sau acvatice. După punerea în funcţiune nu se prevad situaţii care să genereze un impact asupra biodiversităţii din zonă.

Realizarea obiectivului nu necesită tăieri de arbori si dezafectari de spatii verzi.

4.7 Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:- identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane,

respectiv faţă de monumentele istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora exista instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional etc;

- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public .

Prin proiectare s-au luat toate măsurile pentru respectarea distanţelor de siguranţă dintre conductă si diferite obiective conform prevederilor din Ordinul ANRE nr. 5 / 2009, ,,Norme tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale".

Nu există efecte negative asupra mediului (factor sol-aer), nu există coroziune a conductei pozată subteran deoarece materialul este polietilenă de înaltă densitate.

În zona amplasamentului nu există monumente istorice sau de arhitectură, obiective de interes public. Amplasarea obiectivului respectă distanţele de siguranţă faţă de clădiri.

4.8 Gospodărirea deşeurilor generate de amplasament:13

- tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate;- modul de gospodărire a deşeurilor.În conformitate cu reglementările în vigoare, deşeurile vor fi colectate,

transportate şi depuse la rampa de depozitare în vederea neutralizării lor. Deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul şantierului

în puncte speciale prevăzute cu containere tip pubele. Deşeurile vor fi transportate periodic la o rampă de gunoi în condiţii de siguranţă de către un operator specializat.

În baza Hotărârii Guvernului nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate cu modificările şi completărilor ulterioare, acestea vor fi colectate şi predate la punctele de colectare.

Deşeurile metalice vor fi colectate şi depozitare temporar în incinta amplasamentelor şi vor fi valorificate în mod obligatoriu la unităţile specializate.

Deşeurile provenite din demolări, din punct de vedere al potenţialului de contaminare nu ridică probleme deosebite. De aceea propunem următoarele variante de valorificare/eliminare:

- valorificare locală în pavimentul drumurilor de exploatare;- acoperirea intermediară în cadrul depozitelor de deşeuri menajere din zonă;- depozitarea în gropile de împrumut ajunse la cota finală de exploatare.Deşeurile lemnoase vor fi selectate, fiind eliminate în funcţie de dimensiuni ca

accesorii şi elemente de sprijin în lucrările de construcţii. În funcţie de calitatea lor, vor putea fi valorificate ca lemn de foc pentru populaţia din zonă.

Acumulatoarele uzate şi materialele cu potenţial toxic deosebit de ridicat, vor fi stocate şi depozitate corespunzător, urmând să fie valorificate prin unităţi specializate

Deşeurile inerte ( de materiale de construcţie, pământ) se vor transporta în locurile indicate de Primăria Bacau.

Nu se vor arunca, nu se vor incinera, nu se vor depozita pe sol si nici nu se vor îngropa deşeuri menajere sau alte tipuri de deşeuri (anvelope uzate, filtre de ulei, lavete, recipienţi pentru vopsele etc.)

În timpul funcţionării conductei de medie presiune gaze naturale nu se produc deşeuri.

4.9 Gospodărirea substanţelor şi prepararea chimice periculoase:- tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate;- modul de gospodărire a deşeurilor.Procesul tehnologic de distribuţie a gazelor naturale nu produce substanţe toxice şi

periculoase.Asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi de sănătate a populaţiei la

acţiunea toxică şi periculoasă a agentului odorant din conducta de distribuţie, impuse de legislaţia de profil, se realizează prin instalaţia de odorizare prin eşantionare, menţionată anterior

5. Prevederi pentru monitorizarea mediului:- dotări şi măsuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediuEventualele defecte accidentale (emanaţii de gaz) în timpul exploatării vor fi sesizate

vizual, auditiv sau prin scăderea bruscă a presiunii la aparatele de măsură si control, existente la capetele conductei.

Instalaţiile vor fi supravegheate de către personalul operativ al S.C. E.ON GAZ DISTRIBUTIE S.A. care implicit urmăreşte şi parametrii tehnologici de calitate ai gazelor vehiculate.

6. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţiacomunitară ( IPPC, SEVESCO, COV, LCP, Directiva – cadru apă, Directiva – cadru aer, Directiva – cadru a deşeurilor etc.)

14

Nu este cazul.

7. Lucrări necesare organizării de şantier:- descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier;Se va face organizare de şantier în curtea SC E.ON GAZ DISTRIBUTIE S.A. – Centru

de Retea Bacau , str. V. Bistritei nr. 40.Asigurarea şi procurarea de materiale şi echipamente sunt efectuate de S.C. E.ON

GAZ DISTRIBUTIE S.A.. în calitate de titular investitie.Toate materialele, armăturile, confecţiile şi accesoriile utilizate la execuţia conductei şi

a instalaţiilor aferente, vor corespunde standardelor şi normelor de fabricaţie şi vor fi însoţite de certificate de calitate.

Materialele şi echipamentele necesare executării lucrărilor trebuie să corespundă şi să respecte ,,Normele Tehnice pentru proiectarea şi executare şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale".

Toate materialele, armăturile, confecţiile şi accesoriile utilizate la execuţia conductei şi a instalaţiilor aferente, vor corespunde standardelor si normelor de fabricaţie şi vor fi însoţite de certificate de calitate care se vor păstra (arhiva) pentru a fi incluse în CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCŢEI.

Racordarea la reţelele de utilităţi urbane nu este necesară .Protecţia muncii în timpul execuţiei1. Toate lucrările conform proiectului, vor fi executate numai de formaţii specializate şi

autorizate sub coordonarea permanentă a unui şef de formaţie (maistru, inginer) cu experienţă în astfel de lucrări, capabil să ia în orice moment măsurile impuse de evoluţia lucrărilor.

2. Înaintea începerii lucrărilor, toţi componenţii formaţiei de lucru vor fi instruiţi asupra măsurilor necesare de realizat pentru ca ele să se execute corespunzător cu prevederile proiectului tehnic, iar muncitorii vor folosi obligatoriu sşi permanent, indiferent de anotimp, echipamentul de lucru si de protecţie prevăzut de normativele în vigoare:

Nr. Crt.

Denumireechipament

Sudorelectric

Sudorautogen

Montator Săpător Izolator Obs.

1 Cască de protecţie da da da da da -2 Salopetă da da da da da -3 Cizme de cauciuc da da da da da dupa caz4 Mănuşi - da - - - -5 Mănuşi sudor da da - - - -6 Şort de piele da da - - - -7 Ochelari de protecţie - - - - da -8 Mască sudor da - - - - -9 Centură de siguranţă da da da da da dupa caz10 Costum azbest da da da - - cuplări în gaze

3. Pentru buna pregătire a lucrărilor, toate materialele, armăturile, echipamentele, SDV-urile şi utilajele necesare lucrărilor vor fi organizate corespunzător pe toată perioada de execuţie – pe o platformă “ centrală”, iar constructorul va lua măsuri de asigurare a ordinii, curăţeniei şi securităţii acesteia prin pază şi pe timp de noapte.

4. La lucrările executate în zonele cu circulaţie pietonală şi rutieră, se vor lua măsuri sporite pentru creşterea siguranţei atât a circulaţiei cât şi a personalului de execuţie şi civil, prin:

a) atenţionarea circulaţiei cu pancarde şi panouri avertizoare montate începând cu 200 m înainte şi după lucrare:

SANTIER ÎN LUCRU !

15

DRUM DENIVELAT !DRUM ÎNGUST !REDUCEŢI VITEZA DE CIRCULAŢIE !VITEZA 5 Km/h !b) montarea de panouri şi parapeţi care să delimiteze perimetrele căilor de circulaţie

respective;c) dirijarea circulaţiei prin montarea de bariere păzite pe drumurile cu circulaţie

intensă;d) montarea de podeste cu balustrade şi mână curentă pentru trecerea persoanelor

peste sanţuri;e) iluminarea pe timp de noapte a zonelor respective în plină circulaţie pietonală şi

rutieră.5. În toate stadiile de activitate (în lucru sau la lăsarea lucrului) toate căille de

circulaţie rutiere şi pietonale vor fi degajate de orice fel de materiale si mijloace tehnice de execuţie.

6. Trecerea utilajelor grele pe şenile de pe o parte pe cealaltă parte a şoselelor asfaltate, se va face numai în locuri amenajate pe ,,podine” din dulapuri de lemn sau dale carosabile din beton armat folosite în lucrările curente de organizare de santier, dacă utilajele nu sunt prevăzute cu papuci netezi pentru lucrul pe asfalt.

7. Este interzisă trecerea maşinilor şi utilajelor peste poduri şi podeţe fără verificarea prealabilă a capacităţii portante a acestora şi eventual o întărire suplimentară.

8. La încetarea lucrului toate dispozitivele şi utilajele vor fi retrase de pe platforma de lucru curăţate şi verificate în afara perimetrelor de circulaţie – în locuri stabile şi asigurate împotriva deplasărilor şi pornirilor întâmplătoare.

9. Înainte de începerea săpăturilor se va lua legătura cu posibilii beneficiari de instalaţii subterane conducte de orice fel, cabluri electrice şi de telecomunicaţii, etc., luându-se măsuri de protejare a acestora, săpătura executându-se numai manual.

10. Lucrările de subtraversare a drumurilor prin tunelare sau în sanţ deschis utilizînd după necesităţi şi podeţe provizorii peste săpătură, se vor realiza fără oprirea circulaţiei, cu luarea măsurilor respective prevăzute la punctul 4.

11. La săparea manuală a sanţurilor şi a gropilor de poziţie se vor folosi unelte de săpat bune,luându-se măsuri de protecţie împotriva surpărilor.

12. Toate săpările adânci, în funcţie de configuarţia terenului, vor fi asigurate prin sprijinire de maluri.

13. Este interzis a se executa lucrări de sudură în gropi neasigurate împotriva surpării malurilor.

14. Se interzice orice fel de sudură sau tăiere cu flacără deschisă, în apropierea materialelor inflamabile.

15. Generatorul de acetilenă va fi instalat în timpul lucrului la o distanţă de minim 12 – 15 m de orice sursă de foc: arc de sudură, flacără deschisă, corpuri incandescente, ţigări aprinse, etc.

16. La sfârsitul lucrului, generatorul de acetilenă se va goli şi spăla corespunzător. Se interzice cu desăvârşire lăsarea generatorului nedemontat şi încărcat, cu carbid şi gaz în interior.

17. Manipularea tuburilor de oxigen şi acetilenă se va face cu capacele de protecţie şi inelele din cauciuc montate şi cu mare atenţie eliminând lovirea şi trântirea lor, iar păstrarea sau folosirea va fi ferită de radiaţia solară.

18. Fumatul în apropierea generatorului de acetilenă este strict interzis.19. Operaţiunile de lansare a conductei se vor efectua numai sub supravegherea si la

comanda şefului de formaţie.

16

20. Este strict interzisă circulaţia sau staţionarea muncitorilor sub cârligul macaralelor (auto sau pe şenile) sub conducta ridicată sau în zona de acţionare a braţelor acestora.

21. Înainte de începerea oricărei operaţii de ridicare sau coborâre, conducătorul instalaţiei de ridicat este obligat să anunţe prin semnale acustice, muncitorii din jur, pentru a iesi din raza de acţiune a acestora.

22. Se interzice folosirea macaralelor (manuale sau auto) dacă:- starea cablurilor de ridicat este necorespunzătoare;- frânele de asigurare a sarcinii nu sunt eficiente;- nu sunt echipate cu chingi de ridicare a sarcinii omologate şi în perfectă stare;- nu sunt calate corespunzător;23. Pentru operaţiunile de ridicare a sarcinii, vor fi utilizate numai dispozitive de legare

omologate şi în perfectă stare, care vor corespunde caracteristicilor lucrărilor pentru care au fost destinate.

24. Este interzis a lucra pe utilaje persoane neautorizate.25. Personalul care acţionează în raza utilajelor acţionate electric sau în raza reţelelor

electrice, va fi instruit pentru evitarea electrocutării.26. Muncitorii care execută lucrări la înălţime vor fi asiguraţi prin centuri de siguranţă

şi funii, purtând genţi pentru păstrarea sculelor.27. În timpul efectuării probelor de presiune se interzice accesul în zona de lucru a

personalului.28. Este interzis accesul persoanelor străine în zona lucrării şi în special a copiilor.29. Pentru lucrări de cuplări – decuplări la conducte şi instalaţii de gaze ,,cu foc” se

vor lua următoarele măsuri:a) Lucrările de cuplări ,,în gaze” se vor desfăşura numai pe baza unui program

întocmit în mod special şi semnat de organele competente ale constructorului şi beneficiarului, sub directa supraveghere a delegaţiilor acestora;

b) Nici o lucrare cu foc (sudură, tăieri în metal, lucru cu scule care produc scântei) nu va fi începută fără permis de lucru cu foc, eliberat de seful unităţii beneficiare a instalaţiilor la care se lucrează; acest permis va indica măsurile preventive ce trebuiesc luate de constructor si beneficiar pentru a începe lucrul cu foc;

c) Permisul de lucru cu foc (N-PSI / 79 MMPG) este valabil o singură zi. Pentru lucrul în continuare se va emite în fiecare zi de lucru un permis. În timpul lucrului, permisul trebuie să se găsească la persoana vizată să execute lucrarea.

d) Instalaţiile şi conductele la care urmează să se lucreze, vor fi predate constructorului de către beneficiar pe baza unui proces verbal în care se va specifica că ele sunt pregătite conform NTS si PSI, putându-se lucra la ele cu foc deschis şi cu scule producătoare de scântei.

e) Este interzisă execuţia lucrărilor de sudură sau opraţii care ar produce scântei la instalaţiile în funcţiune, la orice aparate sau conducte de gaze în funcţiune şi la instalaţiile legate de cele în funcţiune;

f) Maistrul, seful de echipă şi muncitorii, nu vor începe lucrul înainte de îndeplinirea tuturor măsurilor prevăzute în permisul de lucru cu foc;

g) Lucrările cu foc trebuie imediat oprite dacă în cursul executării lor, independent deluarea măsurilor necesare, se constată organoleptic manifestărui de gaze în preajma locului de muncă;

h) Acolo unde nu se pt asigura condiţiile prevăzute de NTS si PSI pentru lucrul cu focdeschis, porţiunea din instalaţie sau conducta la care urmează să se lucreze se va demonta, după golire, din cele mai apropiate flanse si se va transporta unde se va putea lucra cu foc. După executarea intervenţiei se va transporta şi monta din nou în instalaţie. Atât demontarea, cât şi montarea se vor efectua cu scule antiscântei;

17

i) Este interzisă apropierea cu flacără, lucrul cu scule ce pot produce scântei, sudarea şi accesul utilajelor la o distanţă mai mică de 35 m de instalaţia în exploatare;

j) în toate cazurile în care există pericolul formării unui amestec exploziv, se vor lua următoarele măsuri:

• interzicerea strictă a focului;• evitarea producerii de scântei;• închiderea gazului;• aerisirea imediată a conductei;k) La punerea în funcţiune a conductelor şi instalaţiilor noi, modificate sau reparate,

se va proceda la evacuarea aerului din reţea, lăsând să treacă pe la capătul opus o cantitate de 2-3 ori volumul conductelor.

30. Constructorul si beneficiarul vor stabili după caz şi alte măsuri pentru siguranţa lucrului.

31. Când apar pe şantier probleme deosebite se va solicita proiectantul pentru elaborarea de eventuale prevederi speciale astfel ca execuţia să se desfăsoare fără accidente umane sau materiale.

32. Trecerea cu utilaje si masini peste conductele în funcţiune şi în zona de protecţie se va face numai în locurile amenajate cu dale carosabile din beton armat folosite în lucrările curente de organizare de santier.

33. Înaintea de începerea lucrărilor de săpătură, împreună cu delegatul beneficiarului vor fi stabilite locurile unde există instalaţii subterane, natura lor şi felul cum sunt amplasate în pământ întocmind formele legale pentru lucrări ascunse. În cazul în care, în timpul săpăturilor au fost descoperite anumite instalaţii sau construcţii subterane care nu au fost cunoscute înainte, lucrările se vor întrerupe imediat. Tot personalul din jur va fi îndepărtat şi se vor lua măsuri pentru îndepărtarea pericolelor de accidente. Numai după luarea tuturor măsurilor de protecţie a muncii se pot continua lucrările.

- localizarea organizării de şantier;Amplasament în curtea S.C. E.ON GAZ DISTRIBUTIE S.A. – Centru de Retea Bacau- descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier;Nu este cazul- surse de poluanţi şi instalaţii entru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor

în mediu în timpul organizării de şantier;Nu este cazul.- dotări şi masuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.Pe durata construcţiei conductei nu sunt necesare măsuri de control a poluanţilor.Firma constructoare are implementate sisteme de asigurare a calităţii şi pe cel de

management de mediu.

8. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în masură în care aceste informaţii sunt disponibile:- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în

caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii;- aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări

accidentale;- aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei;- modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a

terenului.Potrivit celor prezentate mai sus, construcţia, montajul şi exploatarea conductei de

presiune redusa gaze naturale, nu constituie sursă de poluare pentru factorii de mediu: apă, aer, sol si nu afectează sănătatea populaţiei din zonă.

Acolo unde lucrările (terasamente) vor afecta factorii de mediu, beneficiarul conductei18

de presiune redusa gaze naturale, de comun acord cu cei ce administrează obiectivele afectate, vor lua măsurile ce se impun pentru factorii de mediu să revină la starea avută anterior execuţiei lucrărilor.Modul în care conductele de distribuţie gaze naturale vor fi executate şi exploatate, reduce aproape în totalitate riscul producerii unor accidente ce ar putea afecta factorii de mediu şi sănătatea populaţiei.

9. Anexe – piese desenate1. Planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situatie, cu modul de

planificare a utilizării suprafeţelor.Formele fizice ale proiectului ( planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.)Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar ( planuri de situaţie şi amplasamente)Anexăm:Plan de încadrare in zonă - Planşa G0 – scara 1:5000Plan de situaţie - Planşa G1 – scara 1:500 Plan de situaţie - Planşa G2 – scara 1:500

2. Schemele flux pentru:- procesul tehnologic şi fazele activităţii, cu instalaţiile de depoluare.Nu este cazul.3. Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia mediului.Nu este cazul.

10.Pentru proiectele pentru care în etapa de evaluare iniţială autoritatea competentă pentru protecţia mediului a decis necesitatea demarării procedurii de evaluare adecvată, memoriul va fi completat cu:

a) descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 sau de un tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului ( X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970;

Nu este cazul.b) numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar;Nu este cazul.c) prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes

comunitar în zona proiectului;Nu este cazul.d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar

pentru managemetul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar;Nu este cazul.e) se va estima impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria

naturală protejată de interes comunitar;Nu este cazul.f) alte informaţii prevăzute în ghidul metodologic privind evaluarea adecvatăNu este cazul.

ÎntocmitIng. Grosu Claudiu Theodor

19