memoriu SS cu 2 solutii - · PDF file3. SOLUŢII DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA...

Studiu privind functionarea in regim de autoproducator prin utilizarea en. electrice produse de grupurile cogenerative TV2 si TV3 din Campusul studentesc T. Vladimirescu

Memoriu tehnic

1

MEMORIU TEHNIC

1. DATE GENERALE 1.1 Denumirea investiţiei: STUDIU PRIVIND FUNCTIONAREA IN REGIM DE AUTOPRODUCATOR PRIN UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE PRODUSE DE GRUPURILE COGENERATIVE TV2 SI TV3 DIN CAMPUSUL STUDENTESC „TUDOR VLADIMIRESCU” IASI

1.2. Beneficiar: UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI ” IASI str. Prof. dr. doc. Dimitrie Mangeron, nr. 67, mun. Iasi

1.3. Elaborator: S.C. ELSYS DESIGN S.R.L. IASI, str. Razoarelor, nr. 3, mun. Iaşi, tel/fax: 0232 232690

1.4. Amplasamentul obiectivului: mun. Iasi, Campus studentesc Tudor Vladimirescu

1.5. Elemente care stau la baza elaborării documentaţiei: - Tema de proiectare - Aviz tehnic de racordare Centrale cogenerative - Documentatie tehnica Centrale cogenerative

2. DATE ENERGETICE ALE CONSUMATORULUI

UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI ”IASI a demarat lucrari de

modernizare si reabilitare a sistemului de alimentare cu energie electrica si termica a

Campusului Studentesc Tudor Vladimirescu. In acest sens Universitatea Tehnica Gh.

Asachi, a montat 2 grupuri cogenerative in centralele termice existente, TV2 si TV3

(conform plansa E1-Plan incadrare), grupuri care produc energie termica si energie

electrica in cogenerare. Producerea combinata de caldura si energie electrica -

cogenerarea este o tehnica extrem de eficienta pentru ca economiseste energie, are un

randament ridicat, fiind foarte avantajoasa din punct de vedere al costurilor, imbunatateste

securitatea in furnizarea energiei si reduce considerabil impactul asupra mediului.

Conform datelor furnizate de beneficiar, fiecare Centrala cogenerativa are 2 grupuri

de cogenerare care produc o putere electrica de 1169 kW, respectiv 580 kW, la tensiunea

de 0,4 kV si frecventa de 50 Hz. In total, cele doua centale de cogenerare produc o putere

electrica de 3.498 kW, din care 80 kW se foloseste pentru serviciile proprii ale centralelor.


Memoriu tehnic

2

Centralele de cogenerare s-au racordat la SEN-Sistemul Energetic National, prin

intermediul a 2 posturi de transformare 20/0,4 kV-(1600+800) kVA, PT1-TV2 si PT 2-TV3,

posturi de transformare care sunt racordate printr-o bucla LES 20 kV, la statia de

transformare 110/20 kV Tatarasi, pe 2 sectii de bare 20 kV diferite (Plansa E5 – Schema

monofilara de ansamblu 20kV).

In prezent Caminele studentesti din Campusul Tudor Vladimirescu sunt alimentate

cu energie electrica din reteaua de distributie de joasa tensiune din zona, ce apartine

Operatorului de distributie zonal - EON Moldova Distributie. Puterea maximă simultan

absorbită, în prezent, la nivel de Campus studentesc este de 1.112 kW si este asigurata

din 9 posturi de transformare 20/0,4 kV, racodate prin bucle de 6 kV la Punctul de

alimentare PA 180 (plansa E4 – Schema electrica monofilara existanta 6kV).

Delimitarea si măsura energiei electrice se realizeaza pe intrarea generala in tablourile de

distributie de joasa tensiune existente in posturile trafo.

Determinarea puterii maxime simultan absorbite s-a stabilit in urma analizei

inregistrarilor din echipamentele montate in cele 9 puncte de decontare/consum din

posturile de transformare din care sunt alimentate in prezent caminele studentesti ale

campusului „Tudor Vladimirescu”

S-au obtinut astfel curbele de consum (kwh/60 minute) de-a lungul perioadei:

ianuarie 2014 – decembrie 2014

ianuarie 2015 – octombrie 2015,

precum si date referitoare la puterea maxima inregistrata in perioada ianuarie

2015 – octombrie 2015

Astfel, din inregistrarile lunii martie 2014 avem urmatoarele date:

Wmax masurat / martie = 873,425 Kwh/h Wmediu / martie = 628,86564 Mwh/luna

Iar din inregistrarile lunii octombrie 2014 obtinem:

Wmax masurat / oct. = 1019,205 Kwh/h

Wmediu / martie = 733,8276 Mwh/luna


Memoriu tehnic

3

Puterile maxime simultane pentru consumatorii din Campus s-au obtinut prin

inregistrarea consumului de energie electrica intr-un interval de un an de zile, de la

contoarele montate in tablourile de distributie din cele 9 posturi de transformare.

VM_CAMIN_T8_T9_T10_PT.184 IS #2747067 – Pmax = 128,784 kW

VM_CAMIN_T5_T6_T10_T15_PT.183 IS #2747003 – Pmax = 199,344 kW

VM_CAMIN_T17_PT.392 IS #2768460 – Pmax = 82,836 kW


Memoriu tehnic

4

VM_CAMIN_T16_PT.379 IS #2747002 - Pmax = 41,058 kW

VM_CAMIN_T14_T15_PT.358 IS #2747063 – Pmax = 63,9 kW



Memoriu tehnic

5



VM_CAMIN_T11_PT.181 IS #2746096 – Pmax = 168,348 kW


Memoriu tehnic

6

Acestea sunt:

Ps TD 181 = 168 kW Ps TD 182 = 128 kW Ps TD 183 = 200 kW Ps TD 184 = 130 kW Ps TD 239 = 100 kW Ps TD 358 = 64 kW Ps TD 379 = 41 kW Ps TD 392 =133 kW Ps TD 540A=79 kW Ps TD 540B=69 kW Total Putere maxima simultan absorbita=1.112 kW (an 2015)

Daca se iau in calcul un numar mediu de 2930 camere de camin in medie ocupate

atunci se poate lua in calcul Pcalcul = 1.582 kW.

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iaşi doreste sa renunte la alimentarea cu

energie electrica a caminelor studentesti din aceste posturi de transformare (schema PA

180 cu alimentare din PT 6kV/0,4kV) si sa le alimenteze de la Centralele cogenerative,

respectiv din cele 2 posturi de transformare 20/0,4 kV-(1600+800) kVA, PT1-TV2 si PT 2-

TV3.

Alimentarea de rezerva a tablourilor de servicii proprii pentru cele 2 centrale vor

ramane din TGJT (apartinand Universitatii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iasi) ale PT358

si PT239 Iasi prin 2 BMPT-uri si LES 0,4kV pana la TSI ale centralelor de cogenerare.

Se vor analiza variantele optime din punct de vedere tehnico-economic pentru

alimentarea cu energie electrica din Centralele cogenerative, a tuturor

consumatorilor din Campusul Tudor Vladimirescu in varianta functionarii in regim

de autoproducator cu evitarea functionarii insularizate.


Memoriu tehnic

7

3. SOLUŢII DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

Alimentarea cu energie electrica a Caminelor studentesti, ca alimentare de baza,

se va realiza din barele de 20kV ale statiei de transformare 110/20 kV Tatarasi prin cele

doua cai de alimentare de 20kV catre PT 20/0,4 kV-(1600+800) KVA cu cele doua

Centrale de Cogenare debitand pe barele de 0,4 kV din posturile de transformare aferente,

PT1-TV2 si PT2-TV3.

Alimentarea de rezerva se va realiza din reteaua de distributie (de 6kV) a E.ON

Distributie Romania si anume doar pentru tablourile de servicii proprii pentru cele 2

centrale, asa cum s-a detaliat anterior.

In posturile de transformare PT1-TV2 si PT2-TV3, la fiecare tablou de distributie,

se vor efectua lucrari in vederea echipării cu plecari suplimentare de joasa tensiune pentru

consumatorii - camine, prin prelungirea barelor colectoare. Se va monta cate un grup de

masura pe barele generale de joasa tensiune ale tablourilor de distributie, inaintea

plecarilor spre consumator, pentru masura energiei electrice consummate (plansa E5).

Celulele de linie 20 kV din PT1-TV2 si PT2-TV3 sunt echipate cu relee digitale, tip SEL-

750, relee care trebuie sa aiba posibilitatea direcţionării functiilor de protectie in ambele

sensuri. Astfel, pe langa functiile de protectie configurate in releele existente si anume,

protecţie maximală de curent instantanee, protecţie maximală de curent temporizată,

protecţie maximală de curent homopolar, se vor completa cu functii de protectie directionale

specifice liniilor alimentate de la ambele capete, si anume cu protecţie maximală de curent

directionată si protecţie maximală de curent homopolar direcţionată pentru intrerupatoarele

cuplei longitudinale dintre cele 2 PTAV-uri (intrerupatoarele din celulele de linie PT2 TV3 si

PT1 TV2.)

De asemenea, se propune inlocuirea tablourilor de joasa tensiune existente care

alimenteaza in prezent caminele din cele 9 posturi de transformare, tablouri care sunt

vechi si degradate, cu tablouri/firide de distributie noi, amplasate in exteriorul posturilor

trafo, pe peretele acesora.

Solutii tehnico-economice prin care obiectivele proiectului pot fi atinse:

Toate solutiile propuse vor ava ca punct de plecare numarul maxim de plecari pe JT

cu care pot fi suplimntate TDRI JT din PT TV2 si TV3.


Memoriu tehnic

8

Solutia 1

Alimentarea cu energie electrica a caminelor studentesti se va realiza din

tablourile de joasa tensiune noi, racordate in sistem buclat, prin trei-patru bucle de joasa

tensiune in cablu 0,4 kV cu alimentarea de baza de la un grup cogenerativ si alimentarea

de rezerva de la celalat grup cogenerativ, aferent aceluiasi post de transformare PT1-TV2

sau PT2-TV3 (plansa E6).

Tablourile/firidele de joasa tensiune noi (de tip E3-8 sau E3-12) se vor monta pe

soclu de beton, in exteriorul posturilor de transformare, langa tablourile existente care se

demonteaza, pentru a se putea prelua coloanele de j.t existente catre camine.

Firidele/tablourile proiectate se vor echipa pe general cu separatoare tripolare izolate

echipate cu patroane MPR.

Solutia 2

Se propun aceleasi lucrari ca la Solutia 1, cu diferenta ca firidele/tablourile

proiectate se vor echipa pe general cu intrerupatoare automate tripolare iar in tablourile

unde se realizeaza buclarea se vor monta si AAR-uri pentru trecerea automata pe calea

de rezerva, respectiv pe alimentarea din celalalt grup (plansa E7).

Suprafaţa şi situaţia juridică a terenului ce urmează a fi ocupat

Instalatiile proiectate se vor amplasa pe teren ce apartine Universitatii Tehnice Ghe.

Asachi si pe teren domeniu public al Municipiului Iasi.

4. DELIMITAREA INSTALATIILOR PROIECTATE

Delimitarea instalaţiilor electrice între distribuitorul de energie electrică – E ON

Distributie Romania şi consumator - Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, se va

realiza la papucii cablurilor 20 kV, plecare din celulele de 20 kV din statia de transformare

Tatarasi conform ATR Nr. 1000050441.

5. GUPUL DE MASURA PENTRU ENERGIA ELECTRICA

Masura energiei electrice, pentru situatia in care consumatorii se alimenteaza din

reteaua distribuitorului E-ON Distributie Romania in regim de autoproducator (alimentarea

de baza) se realizeaza pe medie tensiune, cu cele 2 grupuri de masura (existente)

montate in celulele de 20 kV (celula 16 sectia A si celula 28 sectia B) din statia de


Memoriu tehnic

9

transformare Tatarasi.

Pentru determinarea bilantului energetic pe fiecare din cele doua Centrale de

Cogenare, se pot instala grupuri de masura pe joasa tensiune, montate pe barele generale

de J.T. ale tablourilor de distributie din PT1-TV2 si PT2-TV3, inaintea plecarilor spre

consumator. Grupurile de masura sunt alcatuite din contoare electronice trifazate de

energie electrica activă şi reactive cu masura in toate cele patru cadrane, cu inregistrarea

puterii maxime, cu curba de sarcina, clasa de precizie 1 sau mai mica, Un= 3x230/400 V si

trei transformatoare de curent de joasa tensiune, cu raportul 2000/5 A sau 1000/5 A.

6 CALCULUL INDICATORILOR DE SIGURANȚĂ ÎN ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ A CONSUMATORILOR J.T. DIN CAMPUSUL STUDENȚESC TUDOR VLADIMIRESCU IAȘI

6.1.1 Obiectivul studiului

Obiectivul studiului constă în evaluarea indicatorilor de disponibilitate și siguranță

asociați serviciului de alimentare cu energie electrică din rețeaua campusului studențesc

Tudor Vladimirescu Iași, precum și analiza comparativă a variantelor propuse pentru

structura rețelei de distribuție de joasă tensiune în vederea asigurării continuității și

siguranței în alimentare.

6.1.2 Acte normative

Prezentul studiu are la bază indicatorii de fiabilitate și metodele de calcul

reglementate de NTE 005/06/00 - “Normativ privind metodele şi elementele de calcul al

siguranţei în funcţionare a instalaţiilor energetice”.

6.1.3 Informaţia necesară calculelor

Pentru efectuarea calculelor de fiabilitate sunt necesare următoarele informaţii

referitoare la rețeaua electrică care urmează a fi studiată:

schema monofilară a rețelei şi funcțiile scop asociate; caracteristicile funcţionale și indicatorii de fiabilitate ai elementelor componente

la nivelul de detaliere necesar; stările de succes, respectiv de insucces rezultate din analiza schemei

monofilare și a regimurilor de funcționare; perioada de referinţă pentru calcul (în general 1 an).


Memoriu tehnic

10

6.2 Modelul structural echivalent de fiabilitate

O primă etapă în abordarea analizei cantitative şi a calculelor de fiabilitate pentru o

rețea electrică dată o constituie transpunerea parţială sau totală a schemei monofilare a

acestuia într-un model structural echivalent de fiabilitate.

6.2.1 Indicatorii de fiabilitate pe element

Calculul indicatorilor de disponibilitate și siguranță asociați sistemului de distribuție

se poate face numai pornind de la valorile indicatorilor de fiabilitate ai elementelor

componente. Indicatorii de fiabilitate aferenţi elementelor componente ale schemei sunt:

intensitatea de defectare :

intensitatea de reparare: .

Indicatorii de fiabilitate și vor fi exprimaţi pentru toate elementele componente

ale schemei de calcul în aceeaşi unitate de măsură (de exemplu ore-1 sau an-1).

Pentru calculul indicatorilor de disponibilitate și siguranță privind serviciul de

alimentare cu energie electrică, următorii indicatori de fiabilitate ai elementelor de rețea au

fost adoptați din Normativul NTE 005/06/00.

Tab 6.1. Valorile indicatorilor de fiabilitate pentru elementele de rețea

Elemente de rețea Valori indicatori fiabilitate

Intensitatea de defectare (ore-1) (an-1)

Intensitatea de reparare (ore-1) (an-1)

Linii electrice în cablu MT 0.25×10-4 0.21900 125×10-4 109.50 Bara MT 0.02×10-4 0.01752 500×10-4 438.00 Echipamente comutație MT 0.015×10-4 0.01314 625×10-4 547.50 Transformator de putere MT/JT 0.01×10-4 0.00876 100×10-4 87.60 Echipamente comutație JT 0.01×10-4 0.00876 2000×10-4 1752.00 Bara JT 0.015×10-4 0.01314 200×10-4 175.20 Linii electrice în cablu JT 0.5×10-4 0.43800 200×10-4 175.20 Generator pe JT 1×10-4 0.87600 100×10-4 87.60

Indicatorii privind disponibilitatea energiei pe barele de 20 kV ale Stației Tătărași,

bare de pe care se realizează alimentarea rețelei de distribuție a campusului studențesc,

sunt:

Tab 6.2. Valorile indicatorilor de disponibilitate pe barele de 20 kV, Stația Tătărași

Intensitatea de defectare (ore-1)

Intensitatea de reparare (ore-1)

Bara A Statia Tatarasi 0.194869×10-4 918.2×10-4 Bara B Statia Tatarasi 0.192036×10-4 917.9×10-4


Memoriu tehnic

11

6.3. Indicatori de disponibilitate și siguranță în alimentare în punctele de

interfaţă

Pe baza modelului structural echivalent de fiabilitate al schemei monofilare și a

indicatorilor de fiabilitate ai elementelor componente, indicatorii de disponibilitate și

siguranță calculați în punctele de interfață dintre rețea și consumatori sunt:

numărul mediu de întreruperi (frecvența) întreruperilor în alimentarea cu energie

electrică în perioada de referință: M[ν(T)] (int/an);

durata medie de nealimentare (indisponibilitate a serviciului/sistemului): M[Td] (ore);

durata medie totală de nealimentare în perioada de referință: M[β(T)] (ore/an);

indisponibilitatea (probabilitatea de nefuncţionare) și/sau disponibilitatea

(probabilitatea de funcţionare) a sistemului: U și/sau A (%);

În cazul restabilirii alimentării prin intermediul manevrelor manuale sau automate,

relativ la punctul 1, se vor calcula următorii indicatori:

numărul mediu de întreruperi în alimentarea cu energie electrică în perioada de

referinţă, M[ν(T)]:

numărul mediu de întreruperi în alimentarea cu energie electrică eliminate prin

manevre manuale și/sau automate (dacă este cazul), calculat pentru perioada de referinţă:

M[νkM(T)] / M[νkA(T)];

numărul mediu de întreruperi în alimentarea cu energie electrică eliminate prin

reparații, calculat pentru perioada de referinţă: M[νR(T)];

Notă: La determinarea acestui indicator de fiabilitate, după caz, se va avea în vedere valoarea probabilității de eșec a sistemului de comutație, pk=0.1.

1. intensitatea de defectare/reparare echivalente: λe/μe.

De asemenea, pe baza datelor privind puterile generatoarelor și sarcinile

consumatorilor afectaţi de întreruperile în furnizarea energiei electrice, va fi posibilă

calcularea indicatorului privind energia nelivrată în perioada de referință: ENS (kWh/an).

6.4. Modele de calcul a indicatorilor de siguranță în alimentare

Normativul NTE 005/06/00 prezintă mai multe modele şi procedee de calcul bazate

pe utilizarea funcţiei de fiabilitate, a proceselor stochastice de tip Markov, a simulării

Monte Carlo etc. Din cadrul acestor metode, în prezentul studiu s-a apelat la:

Metoda diagramei bloc și a echivalării succesive

Transpunerea unei scheme tehnologice/monofilare într-un model structural


Memoriu tehnic

12

echivalent de fiabilitate necesită realizarea diagramei bloc de fiabilitate,

acțiune ce implică înlănţuirea de elemente (blocuri) individuale, echivalente

din punct de vedere al fiabilității, în conformitate cu starea de succes a

schemei tehnologice/monofilare.

Metoda echivalării succesive se aplică în conformitate cu § 3.2.4 din NTE

005/06/00 şi constă în reducerea succesivă a numărului de elemente

componente ale schemei bloc, dacă este posibil chiar până la un singur

element echivalent. Procedeul trebuie aplicat, în măsura în care este posibil,

la începutul oricărui calcul de fiabilitate, în vederea reducerii numărului de

elemente ale diagramei bloc, obţinând astfel o micşorare considerabilă a

volumului de calcul în eventualitatea în care ar fi necesară, în continuarea

calculului analizei de fiabilitate, aplicarea şi a altor procedee de calcul.

În funcţie de conexiunile de bază dintre elementele din cadrul diagramei bloc și

având la bază valorile indicatorilor de fiabilitate aferenţi elementelor componente, se

calculează indicatorii de fiabilitate echivalenţi ai sistemului. Calculul indicatorilor de

fiabilitate utilizând reducerea prin echivalări succesive a diagramei bloc are la bază relațiile

indicate în tabelul 3.7 din NTE 005/06/00.

6.5 Evaluarea indicatorilor de disponibilitate și siguranță a rețelei de

alimentare cu energie electrică a consumatorilor din campusul studențesc

Tudor Vladimirescu Iași

Plecând de la schema electrică de ansamblu a rețelei de alimentare cu energie

electrică a campusului studențesc Tudor Vladimirescu, studiul privind evaluarea

indicatorilor de disponibilitate și siguranță va cuprinde:

evaluarea indicatorilor de disponibilitate și siguranță pe barele de joasă tensiune

(TDRI) din posturile de transformare PT1-TV2 și PT2-TV3, având în vedere alimentarea

acestora din rețeaua de 20 kV și din grupurile de cogenerare;

evaluarea indicatorilor de disponibilitate și siguranță în alimentare pe barele de

joasă tensiune (TD-PT) din posturile de transformare a consumatorilor din campusul

studențesc, având în vedere trei variante propuse pentru analiză.


Memoriu tehnic

13

Caz A

Pentru evaluarea indicatorilor de disponibilitate și siguranță pe barele TDRI se va

considera schema monofilară de ansamblu (plansa E.5) și indicatorii de fiabilitate a

principalelor elemente de rețea (cabluri MT, bare MT, transformatoare 20/0.4 kV, bare JT,

unități de generare).

LES 20 A LES 20 B

Trafo 1 TV2 Trafo 2 TV2 Trafo 1 TV3 Trafo 2 TV3

PT1-TV2

GG1-TV2

TDRI-G1TV2

ST Tatarasi A

GG2-TV2

TDRI-G2TV2

PT2-TV3

GG1-TV3

TDRI-G1TV3

GG2-TV3

TDRI-G2TV3

ST Tatarasi B

Indicatorii de fiabilitate a elementelor de rețea, în concordanță cu schema monofilară simplificată, sunt prezentați în continuare:

Bara MT, JT λ μ an‐1 an‐1 Bara A ‐ Statia Tatarasi A 0.171 804.3437 Bara B ‐ Statia Tatarasi B 0.168 804.0878 Bara MT ‐ PT1‐TV2 0.017525 438.0000 Bara MT ‐ PT2‐TV3 0.017525 438.0000 Bara JT ‐ TDRI‐G1TV2 0.01314 175.2000 Bara JT ‐ TDRI‐G2TV2 0.01314 175.2000 Bara JT ‐ TDRI‐G1TV3 0.01314 175.2000 Bara JT ‐ TDRI‐G2TV3 0.01314 175.2000

Elemente comutatie

pe elementul de reţea deserveste bara λ μ

an‐1 an‐1

LES 20 A ST Tatarasi A 0.01314 547.5 LES 20 A PT1‐TV2 0.01314 547.5 LES 20 B ST Tatarasi B 0.01314 547.5 LES 20 B PT2‐TV3 0.01314 547.5 CL PT1‐TV2 0.01314 547.5 CL PT2‐TV3 0.01314 547.5


Memoriu tehnic

14

Trafo 1 TV2 PT1‐TV2 0.01314 547.5 Trafo 2 TV2 PT1‐TV2 0.01314 547.5 Trafo 1 TV3 PT2‐TV3 0.01314 547.5 Trafo 2 TV3 PT2‐TV3 0.01314 547.5 Trafo 1 TV2 TDRI‐G1TV2 0.00876 1752 Trafo 2 TV2 TDRI‐G2TV2 0.00876 1752 Trafo 1 TV3 TDRI‐G1TV3 0.00876 1752 Trafo 2 TV3 TDRI‐G2TV3 0.00876 1752

Cablu Din nodul La nodul λ0 L μ km‐1×an‐1 m an‐1 LES 20 A PT1‐TV2 ST Tatarasi A 0.219 2200 109.50 LES 20 B PT2‐TV3 ST Tatarasi B 0.219 2200 109.50

Transformator Din nodul La nodul λ μ an‐1 an‐1 Trafo 1 TV2 PT1‐TV2 TDRI‐G1TV2 0.00876 87.60 Trafo 1 TV3 PT2‐TV3 TDRI‐G1TV3 0.00876 87.60 Trafo 2 TV2 PT1‐TV2 TDRI‐G2TV2 0.00876 87.60 Trafo 2 TV3 PT2‐TV3 TDRI‐G2TV3 0.00876 87.60

Generator λ μ an‐1 an‐1 TDRI‐G1TV2 0.876 87.60 TDRI‐G1TV3 0.876 87.60 TDRI‐G2TV2 0.876 87.60 TDRI‐G2TV3 0.876 87.60

Pe baza schemei monofilare și a indicatorilor de fiabilitate se vor calcula următorii indicatorilor de disponibilitate și siguranță în alimentare, indicatori calculați pe barele de JT (TDRI) ale posturilor de transformare PT1-TV2 și PT2-TV3:

M[ν(T)] (int/an) numărul mediu de întreruperi (frecvența) întreruperilor în

alimentarea cu energie electrică dintr-un an

M[Td] (h) durata medie de nealimentare (a întreruperii)

M[β(T)] (ore/an) durata medie totală de nealimentare dintr-un an

U (%) indisponibilitatea sistemului

ENS (kWh/an) energia medie nelivrată dintr-un an (în cazul generatoarelor)

Noduri M[ν(T)] M[Td] M[β(T)] U λech μech

int/an h h/an % an‐1 an‐1

TDRI‐G1TV2 0.7667 56.58 43.39 0.4949 0.7667 154.8250 TDRI‐G1TV3 0.7637 56.77 43.35 0.4946 0.7637 154.3069 TDRI‐G2TV2 0.7667 56.58 43.39 0.4949 0.7667 154.8250 TDRI‐G2TV3 0.7637 56.77 43.35 0.4946 0.7637 154.3069

De asemenea, analiza cantitativă a fiabilității a permis evaluarea indicatorilor de disponibilitate și siguranță în funcționare a tuturor elementelor de rețea angrenate în sistemul de alimentare cu energie electrică, valorile acestor indicatori fiind:


Memoriu tehnic

15

Noduri M[ν(T)] M[Td] M[β(T)] U int/an h h/an %PT1‐TV2 0.736 56.80 41.81 0.4769 PT2‐TV3 0.733 56.98 41.78 0.4766 ST Tatarasi A 0.1973 11.57 2.28 0.026 ST Tatarasi B 0.1943 11.58 2.25 0.0257

Cabluri Din nodul La nodul M[ν(T)] M[Td] M[β(T)] U

int/an h h/an %

LES 20 A PT1‐TV2 ST Tatarasi A 0.6922 59.28 41.04 0.4681 LES 20 B PT2‐TV3 ST Tatarasi B 0.6892 59.50 41.01 0.4678

Transformatoare Din nodul La nodul M[ν(T)] M[Td] M[β(T)] U int/an h h/an %

Trafo 1 TV2 PT1‐TV2 TDRI‐G1TV2 0.7535 56.70 42.73 0.4874 Trafo 1 TV3 PT2‐TV3 TDRI‐G1TV3 0.7505 56.88 42.70 0.4871 Trafo 2 TV2 PT1‐TV2 TDRI‐G2TV2 0.7535 56.70 42.73 0.4874 Trafo 2 TV3 PT2‐TV3 TDRI‐G2TV3 0.7505 56.88 42.70 0.4871

Generatoare M[ν(T)] M[Td] M[β(T)] U ENS int/an h h/an % kWh/an

TDRI‐G1TV2 1.6427 79.78 131.06 1.4951 153207 TDRI‐G1TV3 1.6397 79.92 131.03 1.4947 153169 TDRI‐G2TV2 1.6427 79.78 131.06 1.4951 76014 TDRI‐G2TV3 1.6397 79.92 131.03 1.4947 75995

Caz B

Pentru evaluarea indicatorilor de disponibilitate și siguranță în alimentare pe barele

de joasă tensiune (TD-PT) din posturile de transformare s-au propus trei variante pentru

rețeaua de distribuție de JT (planșele E6, E7 și E8), variante ce urmează a fi comparate

din punct de vedere a indicatorilor de siguranță în alimentarea cu energie electrică.

Schemele monofilare precum și tabelele indicatorilor de fiabilitate a elementelor de

rețea sunt prezentate și analizate în contiunare, diferența dintre cele trei variante constând

în structura rețelei, modul de comutație de pe sursa de bază pe cea de rezervă, respectiv

indicatorii de fiabilitate ai cablurilor (afectați de lungimile diferite corespunzătoare celor trei

variante).

În schimb, indicatorii de disponibilitate și siguranță pe barele de joasă tensiune

(TDRI) ale posturilor de transformare PT1-TV2 și PT2-TV3 (calculați la punctul A),

indicatori ce reprezintă disponibilitatea alimentării variantelor rețelelor de distribuție din

sursele de cogenerare și rețeaua de MT, rămân aceeași. De asemenea, valorile

indicatorilor de fiabilitate a barelor de joasă tensiune, respectiv sarcinile nodale, rămân

neschimbate.


Memoriu tehnic

16

Noduri racord

λech μech

an‐1 an‐1

TDRI‐G1TV2 0.7667 154.8250 TDRI‐G1TV3 0.7637 154.3069 TDRI‐G2TV2 0.7667 154.8250 TDRI‐G2TV3 0.7637 154.3069

Bara JT λ μ an‐1 an‐1 TD PT 181 0.01314 175.2000 TD PT 182 0.01314 175.2000 TD PT 183 0.01314 175.2000 TD PT 184 0.01314 175.2000 TD PT 239 0.01314 175.2000 TD PT 358 0.01314 175.2000 TD PT 379 0.01314 175.2000 TD PT 392 0.01314 175.2000 TD PT 540A 0.01314 175.2000 TD PT 540B 0.01314 175.2000 TD T17A 0.01314 175.2000

Sarcini P kW

PT 181 168 PT 182 128 PT 183 200 PT 184 130 PT 239 100 PT 358 64 PT 379 41 PT 392 83 PT 540A 79 PT 540B 69 PT T17A 50

Varianta I (plansa E6)

Prima variantă propusă pentru structura rețelei de distribuție de joasă tensiune

prezintă o structură buclată, exploatată radial, astfel fiecare bară de joasă tensiune a

posturilor de tranformare având posibilitatea alimentării din două surse diferite (TDRI

diferite).


Memoriu tehnic

17

TDRI-G1TV2TDRI-G2TV2

TDRI-G1TV3 TDRI-G2TV3

Load 184

TD PT 184

Load 239

TD PT 239

Load 379

TD PT 379

Load 183

TD PT 183

Load 181

TD PT 181

Load 392

TD PT 392

Load T17A

TD T17A

Load 540A

TD PT 540A

Load 540B

TD PT 540B

Load 182

TD PT 182

Load 358

TD PT 358

Indicatorii de fiabilitate ai cablurilor din varianta I propusă pentru rețeaua de

distribuție de JT sunt:

Cablu Din nodul La nodul λ0 L μ km‐1×an‐1 m an‐1 TDRI‐G1TV2 TD PT 540A 0.438 375 175.2000 TDRI‐G2TV2 TD PT 540B 0.438 385 175.2000 TDRI‐G2TV2 TD T17A 0.438 372 175.2000 TD PT 540A TD PT 540B 0.438 10 175.2000 TD PT 182 TD PT 358 0.438 196 175.2000 TDRI‐G1TV3 TD PT 183 0.438 180 175.2000 TDRI‐G1TV2 TD PT 183 0.438 146 175.2000 TDRI‐G2TV2 TD PT 358 0.438 60 175.2000 TDRI‐G1TV3 TD PT 182 0.438 442 175.2000 TDRI‐G1TV3 TD PT 239 0.438 40 175.2000 TD PT 239 TD PT 379 0.438 158 175.2000 TDRI‐G1TV3 TD PT 184 0.438 68 175.2000 TDRI‐G2TV3 TD PT 184 0.438 68 175.2000 TDRI‐G2TV3 TD PT 379 0.438 198 175.2000 TDRI‐G1TV2 TD PT 392 0.438 347 175.2000 TD PT 392 TD T17A 0.438 25 175.2000 TDRI‐G2TV3 TD PT 181 0.438 446 175.2000 TDRI‐G1TV2 TD PT 181 0.438 185 175.2000

Pentru calculul indicatorilor de fiabilitate în nodurile/punctele de interfață (barele de

joasă tensiune ale posturilor de transformare) se vor întocmi modelele structurale

echivalente de fiabilitate pentru două scenarii privind configurația rețelei de distribuție de

JT exploatată radial, și anume: calea de alimentare de baza, respectiv calea de alimentare

de rezervă.


Memoriu tehnic

18

Varianta I, scenariul I – calea de alimentare de bază



Load 184

TD PT 184

Load 239

TD PT 239

Load 379

TD PT 379

Load 183

TD PT 183

Load 181

TD PT 181

Load 392

TD PT 392

Load T17A

TD T17A

Load 540A

TD PT 540A

Load 540B

TD PT 540B

Load 182

TD PT 182

Load 358

TD PT 358

Pe baza schemei monofilare și a indicatorilor de fiabilitate se vor calcula

indicatorilor de disponibilitate și siguranță în alimentare în punctele de interfață (barele JT

ale posturilor de transformare), în ipoteza alimentării de bază:

Nod M[ν(T)] M[Td] M[β(T)] U λech μech

int/an ore ore/an % an‐1 an‐1

TDRI‐G1TV2 0.7667 56.58 43.39 0.4949 0.7667 154.8250TDRI‐G1TV3 0.7637 56.77 43.35 0.4946 0.7637 154.3069

TDRI‐G2TV2 0.7667 56.58 43.39 0.4949 0.7667 154.8250TDRI‐G2TV3 0.7637 56.77 43.35 0.4946 0.7637 154.3069TD PT 181 0.8609 55.87 48.09 0.5486 0.8609 156.7926TD PT 182 0.9051 55.58 50.31 0.5739 0.9051 157.6107TD PT 183 0.8557 56.03 47.95 0.547 0.8557 156.3448TD PT 184 0.8066 56.40 45.50 0.519 0.8066 155.3191

TD PT 239 0.7943 56.50 44.89 0.512 0.7943 155.0442

TD PT 358 0.8061 56.27 45.36 0.5174 0.8061 155.6780TD PT 379 0.8767 55.90 49.00 0.559 0.8767 156.7084TD PT 392 0.9318 55.42 51.64 0.5891 0.9318 158.0657TD PT 540A 0.9441 55.35 52.26 0.5961 0.9441 158.2656TD PT 540B 0.9616 55.25 53.13 0.6061 0.9616 158.5520TD T17A 0.9559 55.28 52.85 0.6028 0.9559 158.4660


Memoriu tehnic

19

Varianta I, scenariul II – calea de alimentare de rezervă



Load 184

TD PT 184

Load 239

TD PT 239

Load 379

TD PT 379

Load 183

TD PT 183

Load 181

TD PT 181

Load 392

TD PT 392

Load T17A

TD T17A

Load 540A

TD PT 540A

Load 540B

TD PT 540B

Load 182

TD PT 182

Load 358

TD PT 358

Indicatorii de disponibilitate și siguranță în alimentare în punctele de interfață

(barele JT ale posturilor de transformare), în ipoteza alimentării de rezervă, sunt:

Nod M[ν(T)] M[Td] M[β(T)] U λech μech

int/an ore ore/an % an‐1 an‐1

TDRI‐G1TV2 0.7667 56.58 43.39 0.4949 0.7667 154.8250

TDRI‐G1TV3 0.7637 56.77 43.35 0.4946 0.7637 154.3069TDRI‐G2TV2 0.7667 56.58 43.39 0.4949 0.7667 154.8250TDRI‐G2TV3 0.7637 56.77 43.35 0.4946 0.7637 154.3069TD PT 181 0.9722 55.32 53.78 0.6135 0.9722 158.3514TD PT 182 0.9704 55.33 53.69 0.6125 0.9704 158.3228TD PT 183 0.8438 55.98 47.24 0.5389 0.8438 156.4845TD PT 184 0.8066 56.40 45.50 0.519 0.8066 155.3191

TD PT 239 0.7943 56.50 44.89 0.512 0.7943 155.0442TD PT 358 0.8061 56.27 45.36 0.5174 0.8061 155.6780TD PT 379 0.8635 55.98 48.35 0.5515 0.8635 156.4845TD PT 392 0.9318 55.42 51.64 0.5891 0.9318 158.0657TD PT 540A 0.9441 55.35 52.26 0.5961 0.9441 158.2656TD PT 540B 0.9485 55.33 52.47 0.5986 0.9485 158.3228

TD T17A 0.9428 55.35 52.19 0.5954 0.9428 158.2656

Evaluarea indicatorilor de siguranță în alimentare se va face luând în calcul

procesul de comutație de pe calea de bază pe cea de rezervă. Procesul de comutație de

pe o cale pe alta se va face într-un timp de comutare tk=3 ore, luând în calcul și o

probabilitate de eșuare a procesului de comutație de pk=0,1 cu un timp de restabilire

tkm=6 ore.


Memoriu tehnic

20

Luând în calcul procesul de comutație între calea de bază și cea de rezervă,

indicatorii de disponibilitate și siguranță în alimentare calculați sunt:

M[νkA/M(T)] (int/an)

media numărului de întreruperi în alimentarea cu energie electrică urmate de manevre automate/manuale, dintr-un an;

M[νR(T)] (int/an) media numărului de întreruperi în alimentarea cu

energie electrică urmate de reparații, dintr-un an;

M[ν(T)] (int/an) media numărului de întreruperi în alimentarea cu

energie electrică dintr-un an;

M[β(T)] (ore/an) media timpului total de nealimentare dintr-un an;

M[Td] (ore) media timpului de nealimentare;

U (%) indisponibilitatea rețelei de distribuție în punctul de

interfață;

ENS (kWh/an) energia medie nelivrată într-un an.

Valorile calculate ale indicatorilor de disponibilitate și siguranță în alimentarea cu

energie electrică pentru varianta I propusă pentru rețeaua de distribuție de JT a

campusului studențesc Tudor Vladimirescu Iași:

Nod M[νkM(T)] M[νR(T)] M[ν(T)] M[β(T)] M[Td] U ENS int/an int/an int/an ore/an ore % kWh/an

TD PT 181 0.7659 0.0957 0.8615 3.1001 3.5983 0.0354 520.8187 TD PT 182 0.8050 0.1005 0.9055 3.2564 3.5964 0.0372 416.8180 TD PT 183 0.7618 0.0938 0.8556 3.0491 3.5637 0.0348 609.8240 TD PT 184 0.7185 0.0881 0.8066 2.8682 3.5560 0.0327 372.8611 TD PT 239 0.7076 0.0867 0.7943 2.8221 3.5530 0.0322 282.2113 TD PT 358 0.7180 0.0880 0.8061 2.8653 3.5546 0.0327 183.3760 TD PT 379 0.7803 0.0963 0.8766 3.1287 3.5691 0.0357 128.2757 TD PT 392 0.8288 0.1029 0.9318 3.3399 3.5844 0.0381 277.2090 TD PT 540A 0.8396 0.1044 0.9441 3.3867 3.5874 0.0387 267.5513 TD PT 540B 0.8551 0.1064 0.9615 3.4499 3.5880 0.0394 238.0398 TD T17A 0.8501 0.1057 0.9558 3.4280 3.5866 0.0391 171.4016


Memoriu tehnic

21

Varianta II (plansa E7)

Structura rețelei de distribuție din varianta II este similară cu cea prezentată în

varianta I, deosebirea dintre cele două fiind dată de modul de comutare de pe sursa de

bază pe cea de rezervă, și anume prin intermediu AAR-urilor cu care vor fi echipate

întreruptoarele din cellulele de JT ale posturilor de transformare.



Load 184

TD PT 184

Load 239

TD PT 239

Load 379

TD PT 379

Load 183

TD PT 183

Load 181

TD PT 181

Load 392

TD PT 392

Load T17A

TD T17A

Load 540A

TD PT 540A

Load 540B

TD PT 540B

Load 182

TD PT 182

Load 358

TD PT 358

Luând în calcul faptul că procesul de comutație de pe o cale pe alta se va face

automat, într-un timp de comutare automat tk=5 sec, luând în calcul probabilitatea de

eșuare a procesului de comutație de pk=0,1 și cu un timp de restabilire manual tkr=3 ore,

valorile calculate ale indicatorilor de disponibilitate și siguranță în alimentarea cu energie

electrică pentru varianta II propusă pentru rețeaua de distribuție de JT a campusului

studențesc Tudor Vladimirescu Iași sunt:

Nod M[νkA(T)] M[νkM(T)] M[νR(T)] M[ν(T)] M[β(T)] M[Td] U ENS int/an int/an int/an int/an ore/an ore % kWh/an

TD PT 181 0.7659 0.0851 0.0106 0.8615 0.5478 0.6359 0.0063 92.0349 TD PT 182 0.8050 0.0894 0.0110 0.9055 0.5737 0.6336 0.0065 73.4352 TD PT 183 0.7618 0.0846 0.0091 0.8556 0.5103 0.5964 0.0058 102.0643 TD PT 184 0.7185 0.0798 0.0083 0.8066 0.4739 0.5875 0.0054 61.6069 TD PT 239 0.7076 0.0786 0.0081 0.7943 0.4640 0.5842 0.0053 46.4031 TD PT 358 0.7180 0.0798 0.0083 0.8061 0.4724 0.5860 0.0054 30.2336 TD PT 379 0.7803 0.0867 0.0096 0.8766 0.5282 0.6026 0.0060 21.6566 TD PT 392 0.8288 0.0921 0.0109 0.9318 0.5778 0.6201 0.0066 47.9596 TD PT 540A 0.8396 0.0933 0.0111 0.9441 0.5886 0.6235 0.0067 46.5007 TD PT 540B 0.8551 0.0950 0.0114 0.9615 0.6002 0.6243 0.0069 41.4160 TD T17A 0.8501 0.0945 0.0112 0.9558 0.5951 0.6226 0.0068 29.7558


Memoriu tehnic

22

SUMAR V1

Nod M[νkM(T)] M[νR(T)] M[ν(T)] M[β(T)] M[Td] U ENS int/an int/an int/an ore/an ore % kWh/an

TD PT 181 0.7659 0.0957 0.8615 3.1001 3.5983 0.0354 520.8187 TD PT 182 0.8050 0.1005 0.9055 3.2564 3.5964 0.0372 416.8180 TD PT 183 0.7618 0.0938 0.8556 3.0491 3.5637 0.0348 609.8240 TD PT 184 0.7185 0.0881 0.8066 2.8682 3.5560 0.0327 372.8611 TD PT 239 0.7076 0.0867 0.7943 2.8221 3.5530 0.0322 282.2113 TD PT 358 0.7180 0.0880 0.8061 2.8653 3.5546 0.0327 183.3760 TD PT 379 0.7803 0.0963 0.8766 3.1287 3.5691 0.0357 128.2757 TD PT 392 0.8288 0.1029 0.9318 3.3399 3.5844 0.0381 277.2090 TD PT 540A 0.8396 0.1044 0.9441 3.3867 3.5874 0.0387 267.5513 TD PT 540B 0.8551 0.1064 0.9615 3.4499 3.5880 0.0394 238.0398 TD T17A 0.8501 0.1057 0.9558 3.4280 3.5866 0.0391 171.4016

V2

Nod M[νkA(T)] M[νkM(T)] M[νR(T)] M[ν(T)] M[β(T)] M[Td] U ENS int/an int/an int/an int/an ore/an ore % kWh/an

TD PT 181 0.7659 0.0851 0.0106 0.8615 0.5478 0.6359 0.0063 92.0349 TD PT 182 0.8050 0.0894 0.0110 0.9055 0.5737 0.6336 0.0065 73.4352 TD PT 183 0.7618 0.0846 0.0091 0.8556 0.5103 0.5964 0.0058 102.0643 TD PT 184 0.7185 0.0798 0.0083 0.8066 0.4739 0.5875 0.0054 61.6069 TD PT 239 0.7076 0.0786 0.0081 0.7943 0.4640 0.5842 0.0053 46.4031 TD PT 358 0.7180 0.0798 0.0083 0.8061 0.4724 0.5860 0.0054 30.2336 TD PT 379 0.7803 0.0867 0.0096 0.8766 0.5282 0.6026 0.0060 21.6566 TD PT 392 0.8288 0.0921 0.0109 0.9318 0.5778 0.6201 0.0066 47.9596 TD PT 540A 0.8396 0.0933 0.0111 0.9441 0.5886 0.6235 0.0067 46.5007 TD PT 540B 0.8551 0.0950 0.0114 0.9615 0.6002 0.6243 0.0069 41.4160 TD T17A 0.8501 0.0945 0.0112 0.9558 0.5951 0.6226 0.0068 29.7558

M[νkA(T)] (int/an) media numărului de întreruperi în alimentarea cu energie electrică dintr-un an, urmate de manevre automate;

M[νkM(T)] (int/an) media numărului de întreruperi în alimentarea cu energie electrică dintr-un an, urmate de manevre manuale,;

M[νR(T)] (int/an) media numărului de întreruperi în alimentarea cu energie electrică dintr-un an, urmate de reparații;

M[ν(T)] (int/an) media numărului de întreruperi în alimentarea cu energie electrică dintr-un an;

M[β(T)] (ore/an) media timpului total de nealimentare dintr-un an;

M[Td] (ore) media timpului de nealimentare;

U (%) indisponibilitatea rețelei de distribuție în punctul de interfață;

ENS (kWh/an) energia medie nelivrată într-un an.


Memoriu tehnic

23

7. REZULTATELE CALCULELOR DE DIMENSIONARE 7.1 ANALIZA REGIMURILOR NORMALE DE FUNCȚIONARE ALE REȚELEI DE DISTRIBUȚIE

DE JOASĂ TENSIUNE DIN CAMPUSUL STUDENȚESC TUDOR VLADIMIRESCU IAȘI

In analiza regimurilor normale de funcționare s-a considerat în calcul valorile

puterilor orare ale curbelor de sarcină anuale. Curbele de sarcină disponibile indică

valorile orare pentru anul 2014, și parțial pentru anul 2015, curbele de sarcină fiind

prezentate în continuare.

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

50

100

150

200Load 181 / 2014

kW

ore

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 80000

50

100

150

200Load 181 / 2015

kW

ore


Memoriu tehnic

24

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

50

100

150Load 182 / 2014

kW

ore

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 80000

50

100

150Load 182 / 2015

kW

ore

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

100

200

300Load 183 / 2014

kW

ore

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 80000

100

200

300Load 183 / 2015

kW

ore


Memoriu tehnic

25

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

50

100

150

200Load 184 / 2014

kW

ore

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 80000

50

100

150Load 184 / 2015

kW

ore

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

20

40

60

80Load 358 / 2014

kW

ore

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 80000

20

40

60

80Load 358 / 2015

kW

ore


Memoriu tehnic

26

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

20

40

60Load 379 / 2014

kW

ore

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 80000

10

20

30

40Load 379 / 2015

kW

ore

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

50

100

150Load 392 / 2014

kW

ore

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 80000

50

100Load 392 / 2015

kW

ore


Memoriu tehnic

27

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

50

100

150Load 540A / 2014

kW

ore

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 80000

20

40

60

80Load 540A / 2015

kW

ore

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

20

40

60

80Load 540B / 2014

kW

ore

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 80000

20

40

60

80Load 540B / 2015

kW

ore

Analiza curbelor de sarcină pun în evidență opt intervale de funcționare cu

caracteristici de consum specifice apropiate:


Memoriu tehnic

28

Intervale consum Momente orare aproximative

Date calendaristice aproximative (an 2014)

1. Inceputul anului calendaristic – vacanta intersemestriala

1‐914 1 ianuarie – 9 februarie

2. Vacanta intersemestrială 914‐1106 10‐16 februarie 2014

3. Inceputul semestrului II – vacanta de Pasti 1106‐2550 16 februarie – 18 aprilie

4. Vacanta Pasti 2550‐2818 19 – 27 aprilie

5. Activitate semestrul II – vacanta de vara 2818‐4589 28 aprilie – 30 iunie

6. Vacanta de vară 4589‐6546 1 iulie – 1 octombrie

7. Inceputul anului universitar – vacanta Craciun 6546‐8470 1 octombrie ‐ 20 decembrie

8. Vacanta Craciun ‐ sfarsitul anului calendaristic 8470‐8760 20 decembrie – 31 decembrie

Plecând de la schema monofilară a rețelei de distribuție de joasă tensiune (planșa

E6), reprezentată simplificat în continuare, precum și de la curbele de sarcină anuale din

punctele de consum, s-au calculat valorile orare ale consumurilor de putere activă și

reactivă pe barele de joasă tensiune ale grupurilor de cogenerare (TDRI), precum și

pierderile de putere activă pe cablurile de distribuție de joasă tensiune.



Load 184

TD PT 184

Load 239

TD PT 239

Load 379

TD PT 379

Load 183

TD PT 183

Load 181

TD PT 181

Load 392

TD PT 392

Load T17A

TD T17A

Load 540A

TD PT 540A

Load 540B

TD PT 540B

Load 182

TD PT 182

Load 358

TD PT 358

Pentru barele de joasă tensiune (TDRI) ale grupurilor de cogenerare, s-au

reprezentat grafic curbele orare de consum putere activă, precum și curbele clasate de

sarcină. De asemenea, pentru cele opt intervale menționate, s-au analizat valorile

minime, maxime și medii ale consumurilor de putere activă.


Memoriu tehnic

29

Curbele anuale de consum de putere activă, curbele clasate de sarcină, respectiv

valorile minime, maxime și medii pentru fiecare TDRI sunt prezentate în continuare:

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

100

200

300

400

500

600

ore

P(k

W)

TDRI –G1TV2

Analiză consum TDRI –G1TV2

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

100

200

300

400

500

600

ore

P(k

W)

TDRI-G1TV2


Memoriu tehnic

30

Interval consum Valoare minimă (kW)

Valoare medie (kW)

Valoare maximă

(kW) 1. Inceputul anului calendaristic – vacanta intersemestriala 120 244.16 496 2. Vacanta intersemestrială 165 213.16 267 3. Inceputul semestrului II – vacanta de Pasti 177 267.34 434 4. Vacanta Pasti 124 157.85 225 5. Activitate semestrul II – vacanta de vara 131 220.61 385 6. Vacanta de vară 95 118.14 149 7. Inceputul anului universitar – vacanta Craciun 165 255.70 507 8. Vacanta Craciun - sfarsitul anului calendaristic 120 147.64 221


0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200TDRI-G2TV2

ore

P(k

W)


Memoriu tehnic

31

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

ore

P(k

W)

TDRI-G2TV2


Valoare medie (kW)

Valoare maximă

(kW) 1. Inceputul anului calendaristic – vacanta intersemestriala 61 102.88 190 2. Vacanta intersemestrială 57 79.01 127 3. Inceputul semestrului II – vacanta de Pasti

58 97.29 173 4. Vacanta Pasti 36 49.68 114 5. Activitate semestrul II – vacanta de vara 32 78.77 153 6. Vacanta de vară 15 24.13 75 7. Inceputul anului universitar – vacanta Craciun 57 90.03 180 8. Vacanta Craciun - sfarsitul anului calendaristic 33 45.36 89


Memoriu tehnic

32


0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

50

100

150

200

250

300

350

400

ore

P(k

W)

TDRI-G1TV3

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

50

100

150

200

250

300

350

400TDRI-G1TV3

ore

P(k

W)


Memoriu tehnic

33

Interval consum Valoare

minimă (kW)

Valoare medie (kW)

Valoare maximă

(kW) 1. Inceputul anului calendaristic – vacanta intersemestriala 178 240.73 3492. Vacanta intersemestrială 165 196.92 2583. Inceputul semestrului II – vacanta de Pasti 100 224.56 3324. Vacanta Pasti 141 160.09 2305. Activitate semestrul II – vacanta de vara 137 191.35 2816. Vacanta de vară 114 123.82 1957. Inceputul anului universitar – vacanta Craciun 100 218.69 3738. Vacanta Craciun - sfarsitul anului calendaristic 138 153.41 204


0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

20

40

60

80

100

120

140

160

ore

P(k

W)

TDRI-G2TV3


Memoriu tehnic

34

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

20

40

60

80

100

120

140

160

ore

P(k

W)

TDRI-G2TV3


Valoare medie (kW)

Valoare maximă



Memoriu tehnic

35

In continuare este prezentat consumul total din campusul studențesc Tudor

Vladimirescu, precum si valorile minime, medii si maxime pe cele opt intervale de analiza.

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

200

400

600

800

1000

1200

1400

ora

P(k

W)

Consum total campus studentesc Tudor Vladimirescu Iasi


Valoare medie (kW)

Valoare maximă



Memoriu tehnic

36

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000-200

0

200

400

600

800

1000Fluxurile de putere pe LEA 20 kV cu statia Tatarasi

ora

P(k

W)

Consum putere din ST Tatarasi

Injectie putere in ST Tatarasi

Concluzii, Recomandări

Se recomandă funcționarea cu o parte din generatoare astfel încât să fie acoperită

cererea minimă de sarcină, ceea ce reprezintă o încărcare de 50-60% a unui singur

generator de 600 kVA.

Din analiza curbei clasate totale, cel putin in perioada vacantei de vara, se

recomanda functionarea in schema de alimentare de baza cu toate generatoarele oprite.

9. Vacanta de vară 4589‐6546 1 iulie – 1 octombrie

Energia electrica estimata, total achizitionata in aceasta perioada va fi:

Perioada Valoare nimim Valoare medie Valoare maxima Vacanta de vară 244kWX1957h 293.72 kWX1957h 477 kWX1957h MWh/perioada vacanta vara 477,508 MWh 574,810 MWh 933,489 MWh

În cele ce urmează este prezentat regimul de funcționare cu un singur generator de

600 kVA, încărcat 60% (342 kW), debitând pe bara TDRI-G2TV3, regim pentru care s-a

analizat schimbul de putere pe cablurile de MT din PT1TV2 – Bara 20 kV ST Tătărași,

respectiv PT2TV3 – Bara 20 kV ST Tătărași. De asemenea, s-au calculat încărcările celor

patru transformatoare Trafo 1 și 2 din TV2, respectiv Trafo 1 și 2 din TV3, respectiv

pierderile de putere activă pe acestea.

Fluxurile de putere activă pe cablurile de 20 kV din Statia Tătărași sunt:


Memoriu tehnic

37

Evoluția gradul de încărcare pe fiecare transformator în parte, respectiv pierderile

de putere pe acestea sunt:

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90000

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

ora

Gra

d in

carc

are

(%)

Gradul de incarcare al transformatoarelor 1 si 2 din TV2 si TV3

Tr1 TV3

Tr2 TV2

Tr1 TV2

Tr2 TV3

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 90002

2.5

3

3.5

4

4.5

5

ora

Pie

rder

i put

ere

activ

a (k

W)

Pierderile de putere activa in trafo 1 si 2 din TV2 si TV3

Tr1 TV2

Tr2 TV2Tr1 TV3

Tr2 TV3

memoriu SS cu 2 solutii - · PDF file3. SOLUŢII DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA...

Documents

Transcript of memoriu SS cu 2 solutii - · PDF file3. SOLUŢII DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA...