memoriu Prezentare Acord Mediu

MEMORIU DE PREZENTARE conform continut cadru din OMMP 135/76/84/1284/2010 pentru obiectivul Amenajare iaz piscicol prin exploatarea balastului din terasa, localitatea Nicolae Balcescu, judetul Valcea

- S.C. AUTORO S.R.L. RAMNICU VALCEA-

1

MEMORIU DE PREZENTARE conform continut cadru din OMMP 135/76/84/1284/2010 pentru obiectivul Amenajare iaz

piscicol prin exploatarea balastului din terasa, localitatea Nicolae Balcescu, judetul Valcea


I. DENUMIREA PROIECTULUI: Amenajare iaz piscicol prin exploatarea balastului din terasa, localitatea Nicolae Balcescu, judetul Valcea- S.C. AUTORO S.R.L. RAMNICU VALCEA

II. TITULAR

Numele companiei: S.C. AUTORO S.R.L. Ramnicu Valcea;CUI: 5189459; Nr. inregistrare: J38/9/1994

Adresa postala: municipiul Ramnicu Valcea, str. Ostroveni nr. 7, bl. A40/2, sc. C, ap. 3, judetul Valcea

Numarul de telefon, de fax si adresa de e-mail, adresa paginii de internet: 0250713823 Numele persoanelor de contact: Busca Ion, Oprita Cristian Director/manager/administrator: Busca Ion Tel. mobil: 0744562218 Responsabil pentru protectia mediului: Oprita Cristian tel mobil: 0752319210

III. DESCRIEREA PROIECTULUI Rezumat al proiectului

Se propune realizarea unui iaz piscicol prin exploatarea balastului din terasa, pe malul drept al paraului Topolog, in localitatea Nicolae Balcescu, la o distanta de 275 m pe directia sud, pe partea stanga a drumului de tarla.

Tehnologia procesului de productie are ca scop producerea pestelui de consum in cadrul unui ciclu de productie complet: icre puiet peste de consum si agrement.

Schema de amenajare cuprinde urmatoarele obiective: - Iaz piscicol 1 buc.

Iazul este o constructie poligonala, tip ingropat, cu peretii in taluz, stabilizat prin inierbare. Taluzarea se va realiza in doua trepte, avand panta fiecare de 1/2. Pentru realizarea iazului se va folosi un perimetru de exploatare in suprafata de S = 15000,00 mp (L = 125,00 m; l = 120,00 m).



2

Justificarea necesitatii proiectului - scop, necesitate si oportunitate Necesitatile economice si sociale care sunt asigurate prin realizarea amenajarii

piscicole sunt: - valorificarea produsului geologic obtinut (balast) ca urmare a lucrarilor de excavatie in cuveta acumularii; - producere si comercializare peste pentru consum; - agrement.

In imediata apropiere a zonei studiate nu exista anexe gospodaresti, institutii publice, parcuri, spitale sau alte asezaminte de interes public. Utilitatea publica a investitiei consta in producerea pestelui pentru consum.

Consecinte socio-economice: - crearea de noi locuri de munca; - valorificarea balastului ca material de constructie.

Oportunitatea si necesitatea investitiei: productie nepoluanta in cadrul conceptului de dezvoltare durabila.

Date tehnice ale investitiei Iazul piscicol este o constructie poligonala, tip ingropat, cu peretii in taluz, stabilizat

prin inierbare. Taluzarea se va realiza in doua trepte, avand panta fiecare de . Pentru realizarea iazului se va folosi un perimetru de exploatare de 15.000,00 mp ( L = 125 m si l = 120 m). Caracteristici constructive ale investitiei: - Iaz S = 7476,00 mp; - adancime maxima de exploatare: - 9,50 m; - panta taluzelor: 1/2; - pilieri de siguranta:

* intre cele doua trepte de taluzare ale iazului piscicol: 5 m, suprafata medie de 1950 mp;

* fata de drumul de tarla : 29 m, suprafata medie de 479 mp; * fata de terenurile invecinate (Cosma Alexandru si SC Trans Autoro SRL): 5 m,

suprafata 895 mp;

Caracteristicile amenajarii piscicole Caracteristicile amenajarii si exploatarii balastului Iaz Suprafata totala a terenului de exploatare pentru constructia iazului mp 15.000

Iaz piscicol amenajat ha 0,7476



3

Nivelul hidrostatic al apei subterane in zona studiata m -6,50

Adancimea maxima de la cota +0,00 m a terenului m -9,50

Adamcimea medie a apei in iazul piscicol m 3,5

Suprafata medie a luciului de apa ha 0,7476

Suprafata la cota finala 214,65 mdMN mp 5544,00

Volumul mediu al apei acumulate mc 22701,00

Caracteristicile exploatarii de balast

Cota 0,00 m a terenului mdMN 224,15

Adancimea medie a stratului vegetal m 0,30

Cota medie a stratului vegetal mdMN 223,85

Volum strat vegetal decopertat mc 4529

Cota medie de exploatare in treapta I a de exploatare mdMN 219,15

Grosimea stratului de exploatare etapa I-a m 4,7

Volum balast extras in treapta I-a de exploatare mc 58961,00

Cota medie a nivelului hidrostatic (-6,50 m) mdMN 217,65

Cota medie de exploatare in treapta II a de exploatare mdMN 214,65

Grosimea stratului de exploatare etapa I-a m 4,5

Volum balast extras in treapta II-a de exploatare mc 31468,00

Volum balast extras pentru formarea drumului de exploatare mc 677,00

Total volum excavatie : 95635,00 mc din care: - 4529,00 mc strat vegetal - 91106,00 mc extras geologic util Adancimea finala a excavatiei este de circa 9,5 m din care face parte si solul vegetal.

Extractia se va efectua asigurandu-se si o protectie a nivelului hidrostatic prin pastrarea adancimii maxime de extractie.



4

Extragerea agregatelor minerale se face in scopul valorificarii lor ca material de constructii in lucrari de constructii civile si industriale.

Descrierea zacamantului, geologia zacamantului Descrierea proiectului

Din punct de vedere geografic, amplasamentul se situeaza in partea central-estica a judetului Valcea.

Din punct de vedere geologic, perimetrul ce face obiectul prezentei documentatii se afla in zona neogena a Depresiunii Getice.

Formatiuniile geologice din zona de studiu apartin preponderent Cuaternarului. Primul etaj al Cuaternarului (Pleistocenul inferior) este constituit din doua orizonturi: unul inferior psalmi, alcatuit din argile in alternanta cu pachete groase de nisipuri ce contin lentile de pietrisuri marunte, si altul superior, psamo-sefitic constituit excusiv din nisipuri grosiere, pietrisuri si bolovanisuri.

Zona studiata este dispusa la extremitatea vestica interfluviului Olt-Arges, avand ca limita nordica aliniamentul ce trece prin localitatea Ramnicu Valcea, iar limita sudica fiind situata la nord de paralela ce trece la nord de localitatea Dragasani.

Formele de relief si altitudinile absolute sunt conditionate direct de structura geologica. Astfel spre rama muntoasa unde predomina formatiunile mai vechi (mezozoice, paleogene si miocene), relieful este mai accidentat, altitudinile absolute fiind cuprinse intre 700 1.200 m, in timp ce spre sud unde predomina formatiunile pliocene si cuaternare, relieful este mai domol, iar altitudinile absolute scad treptat pana la 300 m, luand contact cu zona de campie inalta cunoscuta in literatura geologica sub denumirea de platforma Cotmeanca.

Platforma Cotmeanca, cuprinsa intre Valea Oltului si Valea Argesului se caracterizeaza prin divergenta interfluviilor si vailor, incepand cu Topologul si continunad cu intreg bazinul superior al Vedei si Cotmenei, unde depozitele de Candesti imbraca un intins con de dejectie.

In perimetrul cercetat, un relief caracteristic il constitue formele de eroziune-acumulare, reprezentate de terasele create de principalele cursuri de apa din regiune, raul Olt si afluentul sau, pe partea stanga, paraul Topolog.

In zona studiata, raul Olt a sapat 4 nivele de terasa: veche, inalta, inferioara si joasa. Terasa veche are o altitudine relativa de 80-100 m. Datorita eroziunii intense la care

a fost supusa ea apare fragmentata sub forma de umeri, care au aspectul unor culmi orientate, in general est-vest.

Terasa inalta care se pastreaza excusiv pe partea stanga a Oltului sub forma unor poduri prelungi, adesea impadurite, are o altitudine ce variaza intre 60 70 m.

Terasa inferioara are o altitudine relativa de 20-25 m.



5

Terasa joasa este mai putin extinsa in raport cu celelalte terase si apare numai pe malul drept al Oltului. Altitudinea relativa a acestui nivel de terasa variaza intre 4 si 10 m.

In zona studiata, paraul Topolog a sapat trei nivele de terasa: superioara, inferioara si joasa. - Terasa superioara are o altitudine relativa de 30-35 m si prezinta o extensiune scazuta,

dezvoltandu-se doar la nord si in special la sud de Ceauresti; latimea medie aici este de 350 m.

- Terasa inferioara are o altitudine relativa de 15-20 m. Aceasta treapta morfologica apare sub forma unei fasii inguste, prezentandu-se cu o dezvoltare locala (zona localitatilor Ceauresti Lacurile), cu o latime a podului terasei cuprinsa intre 400 800 m.

- Terasa joasa este cea mai bine conturata, altitudinea relativa variind intre 5 10 m si se poate urmari pe malul drept al Topologului de la Barsestii de Jos pana la Tigveni, iar pe malul stang se dezvolta intre comunele Barsestii de Sus, Tigveni si N. Balcescu.

Depozitele aluviale sunt reprezentate prin pietrisuri cu nisipuri si bolovanis. Peste aceste depozite, se afla un strat de coperta alcatuit din nisipuri prafoase-argiloase, prafuri nisipoase, argile acoperite de sol vegetal, cu grosimi variabile de 0,20 - 0,40 m.

Aspecte generale privind ecologia bazinelor piscicole Biologia helesteelor face parte din Hydrobiologia generala (hydro = apa; bios =

viata; logos = cuvant). Intr-un lac, iaz, helesteu etc. putem observa mai multe grupari de animale si plante

acvatice; aceste asociatii asezate in locuri limitate formeaza un biotop (bios = viata; topos = loc).

Populatia fiecarui biotop este compusa dintr-un numar de organisme care la un loc formeaza o biocenoza (bios = viata; koinos = comun); deci biocenoza este termenul pentru determinarea asociatiei de animale si plante.

Raportul dintre biocenoza si biotop este complicat, in special la helestee si iazuri unde intervin mai multi factori de cultura ca: ingrasarea helesteelor, secarea lor, cultivarea cu plante agricole, alimentatia artificiala etc. Astfel biocenoza depinde de biotop si invers amandoua avand influente reciproce.

Cresterea crapilor Ciprinicultura este partea din piscicultura care se ocupa cu cresterea pestilor ce

apartin familiei Ciprinidelor din ordinul Teleosteenilor, familie reprezentata in piscicultura in primul rand prin crap (Cyprinus carpio L.). Ca reprezentanti secundari sunt: linul (Tinca tinca L) si caracuda (Carassius carassius L.). Acesta din urma se creste cand conditiile nu sunt prielnice pentru dezvoltarea crapului.



6

Crapul este raspandit in apele dulci statatoare sau cu un curent slab si cu temperatura medie de 200C. In general ii plac apele mai putin adanci, cu curenti slabi, cu fundul nu prea namolos si bogat in plante acvatice. El este mai putin raspandit in raurile mari si in lacuri, iar in regiunile muntoase nu-l gasim deloc din cauza conditiilor de trai nafavorabile.

Cultura sa artificiala a luat nastere de mult in China de Nord, fiind combinata cu cultura orezului.

Putin exigent din punct de vedere al naturii apei, crapul are nevoie pentru dezvoltarea normala de 3 cm3 de oxigen la un litru de apa. Animal omnivor, el se hraneste atat cu substante vegetale cat si cu cele de origine animala. Hrana sa preferata este compusa din diferite vietati acvatice ca: viermi, insecte, crustacee mici, moluste si chiar icrele si puii semenilor sai. Dintre plantele acvatice, el le consuma pe cele submerse care cresc sub nivelul apei.

Hrana puietului este formata mai ales din crustacee inferioare in primul rand din diferite specii de purici de apa (Daphnia pulex), Cyclopi (diverse specii de Cyclops), Cypris fusca etc., care la un loc constituie planctonul zooplancton.

In sistem industrial de crestere, crapul consuma atat hrana vegetala de tipul furajelor (retete standard) cat si resturi de natura animala sau alte produse (faina de oase, peste, turte de floarea soarelui, borhot de bere).

Alimentatia crapului este determinata de temperatura apei. Primavara el incepe a se hrani cand temperatura apei atinge 15 grd.C, dupa unii autori el se hraneste chiar la 9oC. Cu cat apa devine mai calda, cu atat cantitatile de hrana consumate sunt mai mari.

Toamna, cand temperatura scade sub 10 grd.C se constata ca el nu se mai hraneste, iar sub 8 grd.C nu se mai misca si trece in hibernare. Aceste fenomene se datoresc faptului ca temperatura corpului este la fel cu a mediului ambiant.

Din cauza ca in timpul iernii crapul nu se alimenteaza el pierde putin (5 10%) din greutatea corpului. In general, cu cat iarna este mai calda, cu atat procentul de scadere este mai mare. Aceasta se explica prin faptul ca desi temperatura apei nu este destul de ridicata pentru ca pestele sa se alimenteze, ea insa il trezeste din hibernatie, iar miscarile care au loc pe socoteala materiilor de rezerva il slabesc.

Perioda cea mai favorabila dezvoltarii crapului este de la sfarsitul lunii aprilie pana in luna octombrie. Din acest motiv, varsta crapului este socotita in veri, iar recunoasterea ei se face dupa solzi.

Crapul se reproduce primavara. Epoca de reproducere este determinata de temperatura apei si are loc intre 18 20 grd.C. in apele adanci, lacuri si iazuri care in timpul verii raman reci sub 18 grd.C, reproductia nu are loc si crapul nu se dezvolta, degenerand.

Dezvoltarea embrionului durata incubatiei se face intr-o perioada de 2 7 zile, in raport cu temperatura apei. Cu cat temperatura se apropie mai mult de 20oC cu atat durata incubatiei este mai scurta. Dupa ecloziune, puietul de crap se prinde de plantele submerse,



7

in zona expusa luminii solare. In aceasta stare, dezvoltarea post embrionara dureaza trei zile, in conditii de linistire a apei (absenta totala a turbulentelor). Puietul care se desprinde si cade la fund, de obicei moare.

Puietul de crap incepe sa se hraneasca la varsta de 8 10 zile, in acest timp dispunand inca de rezerve mici de hrana in sacul vitelin. La aceasta varsta ei au gura bine dezvoltata, fiind capabili sa se hraneasca cu Copepode, pretandu-se foarte bine la cultura artificiala.

Avand o crestere foarte rapida, crapul, in conditii prielnice de viata ajunge la dimensiuni apreciabile.

Durata vietii crapului este foarte lunga. Se cunoaste precis faptul ca in conditii normale de trai crapul poate atinge varsta de 50 ani. In piscicultura, cresterea lui nu mai este rentabila dupa varsta de 4 ani, intrucat de la aceasta etapa dezvoltarea lui este foarte inceata. La crapul din apele naturale, carnea este gustoasa la varsta de 2-4 ani.

Materii prime utilizate Activitatile desfasurate in cadrul unitatii nu presupun un flux semnificativ de materii

prime. In functie de gradul de ocupare a bazinelor (popularea cu puiet) este administrata hrana in general solida sau semilichida. Sunt utilizate in vederea hranirii cerealele macinate (amestec), turtele de floarea soarelui, borhotul de la fabricile de bere.

Combustibili utilizati Nu se utilizeaza combustibili lichizi pe amplasament. Incalzirea spatiilor

administrative se efectueaza cu ajutorul sobelor cu lemne.

Produse obtinute Singura categorie de produs obtinuta in cadrul unitatii este reprezentata de pestele

viu care este supus comercializarii. Speciile avute in vedere in prezent sunt reprezentate de crap si caras.

Pentru amenajarea piscicola de crestere a crapului de consum in suprafata de 7476,00 mp, amenajare cu productie de 700 kg/an, necesarul de material de populare se calculeaza functie de productia pe unitatea de suprafata si de supravietuirea pe timpul perioadei de crestere si de greutatea medie a pestelui in finele productiei.

Calculul materialului de populare: Productia preconizata:700 kg/an; Greutate medie crap: 2 kg; Suprafata iazului: 7476,00 mp; Supravietuire in perioada de crestere: 90 %



8

Nr. pui crap = (0,7476 ha x 700 kg)/(0,9 x 2 kg/buc) = 291 buc. Popularea iazului de crestere se face cu 291 buc pui de crap-1 an in greutate de 100

gr./buc. Furajele folosite sunt sparturi si amestecuri de cereale (grau, porumb, floarea soarelui), cu un continut bogat in fosfor si azot, cu un grad ridicat de biodegrabilitate. Ele se descompun, respectiv se mineralizeaza cu consum de oxigen.

Lucrari propuse Lucrarile de amenajare ale iazului piscicol vor consta in lucrari de pregatire si deschidere, dupa care vor urma lucrari de excavare a balastului.

1. Lucrari de deschidere sunt reprezentate de totalitatea activitatilor care au ca scop realizarea accesului la exploatare, realizarea platformei de atac.

Pentru deschidere, zona se va amenaja prin largire, pentru a asigura transportul utilajului excavatorului, la frontul de lucru. Cu ajutorul buldozerului se vor delimita caile de acces, drumul si obiectivele amenajarii piscicole.

Perimetrul este orientat pe directia nord-vest, avand o forma poligonala, cu lungimea de cca. 125 m si latimea de cca. 120 m. Suprafata perimetrului fiind de 15.000,00 mp. Pe proprietate, beneficiarul isi va amenaja un drum de exploatare care va fi racordat la drumul de tarla existent ( suprafata drum exploatare propus 391,00 mp).

2. Lucrari de pregatire reprezinta complexul de lucrari ce trebuie executate pentru a permite organizarea frontului de lucru in vederea efectuarii excavatiilor si extractiei balastului.

3. Lucrarile de decopertare se vor executa in avans fata de lucrarile de exploatare si vor include inlaturarea si depozitarea selectiva a solului fertil necesar reconstructiei ecologice a terenului (taluzelor), la finalizarea iazului piscicol.

Decopertarea consta in inlaturarea solului vegetal cu o grosime de 0,30 m, depozitarea acestuia in exteriorul zonei de exploatare, urmand a se utiliza la realizarea digului de contur. Coperta (solul vegetal) se inlatura prin impingere laterala cu buldozerul, depozitandu-se temporar de jur imprejurul perimetrului, iar la final se va utiliza in intregime la lucrari de realizare a digului iazului piscicol si consolidarii, dupa caz.

4. Lucrari de exploatare se vor efectua cu utilaje speciale. Pentru realizarea investitiei Amenajare iaz piscicol prin exploatarea balastului din

terasa, extractia balastului se va face de la latura de sud a iazului piscicol in fasii de 5 m, pe toata lungimea laturii. Exploatarea balastului se va face de la suprafata decopertata pana la 3 m sub panza freatica, respectandu-se tehnologia de exploatare, panta taluzelor si zonele de protectie fata de terenul limitrof.



9

Exploatarea se va executa in doua modalitati prin linii de exploatare successive: - de la suprafata decopertata si pana la nivelul hidrostatic prin sapare cu

excavatorul; - de la nivelul hidrostatic 217,65 mdMN pana la cota finala 214,65 mdMN prin

sapare cu draglina. Pentru protectia malurilor exploatarea se va face cu un taluz cu panta si se va

executa consolidarea de mal vegetative prin inierbare. Pentru prevenirea eventualelor accidente prin innec (oameni si animale), amenajarea

piscicola este imprejmuita. Transportul materialului excavat se va efectua cu autocamioane. Utilajele necesare

(buldozer, excavator si incarcator frontal) desfasurarii activitatii de exploatare sunt in dotarea societatii.

Exploatarea perimetrului se va face cu respectarea urmatoarelor masuri: respectarea restrictiilor impuse prin Legea Apelor 107/1996 si O.U.G.3/2010; se va pastra un pilier de siguranta de 2,0 m fata de proprietatiile invecinate; fata de drumul de exploatare se va pastra o distanta de 3,0 m; exploatarea se va face conform profilelor transversale fara a cobora sub cota finala

214,65 mdMN; se va respecta panta taluzelor asa cum a fost proiectata;

Pe tot parcursul desfasurarii activitatii de exploatare se vor respecta normele de tehnica securitatii muncii specifice exploatarilor la zi in cariere.

Datorita distantei mari intre limita exploatarii si raul Topolog, exploatarea nu va avea efecte asupra cursului paraului.

In timpul exploatarii materialului nu se va folosi apa.

Elemente componente

Sursa de apa Sursa de alimentare cu apa o constitue panza freatica a paraului Topolog. Alimentarea cu apa a iazului este realizata din panza freatica prin excavarea ce se va

realiza pentru formarea iazului. Alimentarea cu apa a bazinului se face natural, prin infiltratii, direct din panza freatica si prin precipitatii meteorice.

Panza freatica a amplasamentului este alimentata prin infiltratie de mal din paraul Topolog si de apele subterane din terasa. Nivelul hidrostatic in zona Nicolae Balcescu, terasa de vest a raului Topolog este la -6,50 m, cu nivel variabil in timp, cota 217,65 mdMN.



10

Calitatea apei folosite in amenajarea piscicola trebuie sa se incadreze in conditiile de calitate prevazute in HG 202 din 28.02.2002 privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole.

Acumularea apei se realizeaza fara executarea de diguri, baraje sau alte lucrari hidrotehnice.

La calculul necesarului si cerintei de apa in cadrul investitiei si in perspectiva se va avea in vedere alimentarea cu apa in regim nominal.

Prin proiect nu sunt prevazute capacitati de tratare a apei in vederea potabilizarii, transport si distributie.

Determinarea necesarului de apa Necesarul de apa pentru o amenajare piscicola include apa pentru: - umplere; - primenire; - compensarea pierderilor naturale de apa (evaporatia la nivelul luciului de apa, evapotranspiratia florei acvatice si palustre, infiltratia in sol). Iazul piscicol va fi prevazut cu o conducta de preaplin, din PVC, situata la nivelul de -0.25 m fata de luciul apei. Preaplinul iazului piscicol va fi deversat in raul Topolog prin intermediul acestei conducte. In timp, volum apei in iazul piscicol este variabil datorita modificarii in timp al nivelului panzei freatice a raului Topolog sau datorita precipitatiilor.

Se considera ca primenirea bazinului se realizeaza cand volumul apei in iazul piscicol este mare si apa deverseaza pe conducta de preaplin, astfel avand loc si o reimprospatare prin infiltratiile din izvoarele existente in subteranul de mica adancime.

Necesarul de apa (N) s-a apreciat pe baza prevederilor legale in vigoare (STAS 1343/5-86) prin insumarea necesarului pe categorii (Ni), calculat in functie de normele specifice de consum (n).

=

=

u

iNiN

1

N iaz = N1 + N2 + N3 unde: N1 = necesarul pentru umplere N2 = necesarul pentru primenire (intretinerea mediului)

N3 = necesarul pentru compensarea pierderilor naturale de apa (evaporatie la nivelul luciului de apa, pierderi prin infiltratie, etc.)

Necesarul de apa pentru primenire si completare se calculeaza in functie de productia de peste pe unitatea de suprafata, corespunzator procesului tehnologic. Necesarul de apa pentru primenire este de max. 0,05 l/s.ha, cu exceptia amenajarilor pentru iernat si pentru parcare care este de max. 50 l/s.ha.



11

Qprimenire = 0,05 l/s x ha = 0,05 l/s x 0,7476 ha = 0,037 l/s/ha. Qprimenire = 3,19 mc/zi

Determinarea necesarului de apa pentru compensarea pierderilor naturale de apa depinde in general, de zona in care se amenajeaza bazinele piscicole, de temperatura medie anuala si valorile precipitatiilor. Tinand cont de conditiile zonei de amplasament putem aprecia ca fenomenele de evapotranspiratie si evaporatie conduc la pierderea unor cantitati mici de apa, care vor fi asigurate din infiltratiile izvoarele existente in subteranul de mica adancime.

Un lucru esential ce trebuie avut in vedere la dezvoltarea activitatii piscicole cu luciu de apa alimentat de acviferul freatic este continutul de oxigen dizolvat in apa. Productivitatea bazinelor va depinde de chimismul apei, respectiv raportul oxigen/amoniu.

Evacuarea apelor De pe amplasament nu se evacueaza ape uzate menajere sau industriale; Ape meteorice: Apele meteorice se evacueaza conform configuratiei terenului. Activitatile piscicole nu sunt generatoare de ape uzate. Degradarea calitatii apei

utilizate in piscicultura poate conduce la pierderea in totalitate a productiei piscicole. Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate trebuie sa se incadreze in prevederile

H.G. 188/2002 modificata si completata prin H.G. 352/2005, NTPA 001/2005.

Localizarea proiectului Suprafata propusa pentru realizarea investitiei Amenajare iaz piscicol prin

exploatarea balastului din terasa este situata pe malul drept al paraului Topolog, in localitatea Nicolae Balcescu, la o distanta de 275 m pe directia sud-vest fata de albia paraului Topolog, pe partea stanga a drumului de tarla agricola, conform Planului de amplasare in zona si a Planului de situatie.

Accesul in zona se realizeaza din drumul judetean DJ Nicolae Balcescu-Milcoiu de unde se ramifica un drum de tarla agricola, paralel cu terenul S.C. AUTORO S.R.L. si implicit cu zona propusa pentru realizarea investitiei.

Investitia propusa nu influenteaza reglementarilor Planului Urbanistic General al comunei Nicolae Balcescu, judetul Valcea.

Bazin hidrografic Olt(c.b.h.VIII.1), parau Topolog VIII.1.151, judetul Valcea, comuna Nicolae Balcescu.

Terenul vizat pentru exploatare este in extravilanul localitatii Nicolae Balcescu, categoria de folosinta arabil. Terenul este situat intr-un cadru natural neamenajat, fiind in panta usoara.



12

Statutul juridic al terenului unde se vor realiza lucrarile de investitie este de teren proprietate al societatii S.C. TRANS-AUTORO S.R.L., conform Contractului de vanzare-cumparare si a incheieri de autentificare nr. 407/11.05.2009 incheiat intre beneficiarul S.C. TRANS-AUTORO S.R.L. si ERBASU N. ELENA si NITOIU N. LUCIA. Terenul ce face obiectul prezentei solicitari este un teren arabil neimprejmuit, situat in extravilanul comunei Nicolae Balcescu, judetul Valcea, numar cadastral 35412, suprafata totala de 75310 mp. Conform Contractului de Imprumut pentru folosinta (Comodat) avand Incheierea de Autentificare nr. 1480 din 25.10.2010, SC TRANS-AUTORO SRL imprumuta S.C. AUTORO S.R.L. pentru folosinta unei suprafete de teren de 40.000,00 mp situata in extravilanul comunei Nicolae Balcescu, judetul Valcea.

Societatea isi propune realizarea investitiei Amenajare iaz piscicol prin exploatarea balastului din terasa, localitatea Nicolae Balcescu, judetul Valcea pe o suprafata de 15.391,00 mp (15.000,00 mp investitie, 391,00 mp drum exploatare propus), conform Planului de situatie anexat.

Din punct de vedere geografic, amplasamentul se situeaza in partea central-estica a judetului Valcea.

Din punct de vedere morfologic, amplasamentul studiat este situat in localitatea Nicolae Balcescu, judetul Valcea, pe partea dreapta a raului Topolog, in zona de lunca, la o altitudine de 224,15 mdMN. Accesul in zona se realizeaza din drumul judetean DJ Nicolae Balcescu-Milcoiu de unde, se ramifica un drum de tarla agricola, paralel cu terenul S.C. AUTORO S.R.L. si implicit cu zona propusa pentru realizarea investitiei.

Din punct de vedere geomorfologic, localitatea Nicolae Balcescu se inscrie in marea unitate morfostructurala, cunoscuta in literatura de specialitate ca Podisul Getic, la zona de contact a Podisului Cotmeana cu terasele de pe stanga Oltului. Acesta se afla in inima lantului muntilor Carpati Meridionali.

Din punct de vedere geologic, perimetrul ce face obiectul prezentei documentatii se afla in zona neogena a Depresiunii Getice. Formatiuniile geologice din zona de studiu apartin preponderent Cuaternarului. Primul etaj al Cuaternarului (Pleistocenul inferior) este constituit din doua orizonturi: unul inferior psalmi, alcatuit din argile in alternanta cu pachete groase de nisipuri ce contin lentile de pietrisuri marunte, si altul superior, psamo-sefitic constituit excusiv din nisipuri grosiere, pietrisuri si bolovanisuri.

Terenul este amplasat in extravilanul localitatii, este liber de constructii, fiind incadrat conform Certificat de Urbanism nr. 6/10.02.2011 la categoria de folosinta arabil. In apropierea amplasamentului nu au fost identificate zone pentru pasunatul animalelor sau stane permanente.

In conformitate cu STAS-ul 11 100/1-93 localitatea Nicolae Balcescu, judetul Valcea se afla in zona gradului 71 macroseismic dupa scara Richter.



13

Normativul P 100-1/2006 privitor la zonarea teritoriului Romaniei dupa valorile coeficientilor seismici Ks si Tc, include localitatea Nicolae Balcescu in zona D, Tc = 0,7 sec. si ag = 0,20g.

STAS-UL 6054/77 indica adancimea de inghet pentru Nicolae Balcescu de 0,70-0,80 m.

Vecinatati: - la N rest proprietate SC TRAS AUTORO SRL Rm. Valcea (nr. cadastral 35412, 35413); - la E teren arabil mostenitori defunct Cosma Alexandru; - la V drum de tarla local; - la S rest proprietate SC TRANS AUTORO SRL Rm. Valcea (nr. cadastral 35413).

Perimetrul supus amenajarii este delimitat de urmatoarele puncte in coordonate STEREO 70 sistem de referinta Marea Neagra:



14

IV. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR N MEDIU

1. Protectia calitatii apelor Din punct de vedere geografic, amplasamentul se situeaza in partea central-estica a

judetului Valcea.

Coordonate Nr. Crt.

x y

1 383883.283 447846.171

2 383933.836 447955.003

3 383820.469 448007.662

4 383769.916 447898.830

5 383815.272 447877.762

6 383815.907 447855.414

7 383805.473 447851.633

8 383823.290 447842.674

9 383820.442 447853.308

10 383837.937 447867.234



15

Din punct de vedere morfologic, amplasamentul studiat este situat in localitatea Nicolae Balcescu, judetul Valcea, pe partea dreapta a raului Topolog, in zona de lunca, la o altitudine de 224,15 mdMN.

Accesul in zona se realizeaza din drumul judetean DJ Nicolae Balcescu-Milcoiu de unde, se ramifica un drum de tarla agricola, paralel cu terenul S.C. AUTORO S.R.L. si implicit cu zona propusa pentru realizarea investitiei.

Din punct de vedere geomorfologic, localitatea Nicolae Balcescu se inscrie in marea unitate morfostructurala, cunoscuta in literatura de specialitate ca Podisul Getic, la zona de contact a Podisului Cotmeana cu terasele de pe stanga Oltului. Acesta se afla in inima lantului muntilor Carpati Meridionali.

Principalul curs de apa din regiunea Nicolae Balcescu, judetul Valcea este paraul Topolog.

Orizontul acvifer din zona cercetata este constituit din pietrisuri, nisipuri si pietrisuri cu bolovanisuri, ale caror elemente petrografice sunt constituite din elemente de sisturi cristaline, roci eruptive si sedimentare, reprezentate prin: cuart si cuartite, micasisturi, sisturi seicito-cloritoase.

Din punct de vedere hidrogeologic, paraul Topolog este principalul curs de apa din zona cu actiune puternica de drenare.

Raportul intre cursul de apa paraul Topolog si orizontul acvifer, in ceea ce priveste directia de curgere, este acela ca fluxul acvifer freatic are orientare spre cursul de apa, orizontul acvifer freatic fiind acela care alimenteaza cursul de apa.

In terasa se poate evidentia orizontul de apa subterana orizontul freatic din aluviunile de terasa. In zona amenajarii piscicole amplasata pe malul drept al paraului Topolog, la o distanta de 275 m pe directia sud-vest, in localitatea Nicolae Balcescu, jud. Valcea, nivelul hidrostatic (lunca paraului Topolog) variaza intre 0.50 m si 2 m functie de anotimp si regimul precipitatiilor si o zona in care variatia nivelului hidrostatic este cuprinsa intre 5,50 m si 7,00 m (zona terasei joase, de pe malul drept al cursului de apa, in zona de dezvoltare a acestei terase). Apa freatica in terasa la data intocmirii studiului se afla cu nivelul la -6,5 m. Gradientul hidraulic este deasemenea mic, atat panta terenului cat si cea a orizontului acvifer freatic fiind foarte mica pentru zona malului drept al paraului Topolog.

Prognozarea impactului Pachetul aluvionar care constituie substanta minerala utila (balast) este cantonat

partial sub nivelul hidrostatic al acviferului freatic si va fi exploatat partial imers partial emers.

Pentru realizarea investitiei de baza, respectiv exploatarea nisipului si pietrisului sub forma de balast brut, tehnologia nu presupune utilizarea de apa.



16

Avand in vedere ca prin recuperarea balastului din zona de excavare se va genera o excavatie pe suprafata de cca. 1,5 ha si cu adancimea de cca. 9,5 m, pentru desfasurarea activitatii proiectate de piscicultura, in timpul realizarii excavatiei, apa se va infiltra din acvifer si va umple treptat bazinul.

Adancimea medie a apei in bazin va fi de cca. 3,5 m. Aceasta dinamica locala este in masura sa contribuie la realizarea habitatului necesar dezvoltarii unei ihtiofaune diversificate.

Avand in vedere ca excavatia rezultata in urma exploatarii resursei de balast va deschide acviferul freatic care se afla la adancimi mici, efectele asupra acviferului freatic, in principal asupra hidrodinamicii acestuia vor fi resimtite pe parcursul drenarii si umplerii excavatiei, dupa care odata cu stabilizarea nivelului in bazin, regimul hidric sau hidrodinamica subterana in suprafetele de teren vecine cu excavatia nu vor avea de suferit deoarece hidroizohipsele indica o curgere laterala prin ocolirea excavatiei.

Singura influenta asupra regimului hidric al acviferului freatic este cea de compensare a evaporatiei pe suprafata bazinelor, dar care are un efect nesemnificativ.

Pentru cuantificarea efectelor asupra calitatii apei in zona excavatiei si eventual asupra apelor subterane, solului si subsolului, in mod direct sau indirect si pentru identificarea masurilor ce se vor lua pentru diminuarea acestora, in cele ce urmeaza, aceste efecte sunt cuantificate in raport cu durata si amploarea activitatii.

In activitatea de extractie a nisipurilor si pietrisurilor, calitatea apelor subterane, respectiv acviferul freatic, pot fi influentate de:

produse petroliere scurse accidental suspensii solide antrenate de apele pluviale

datorate excavarii balastului sub nivelul freatic

Produse petroliere scurse accidental In cazul utilajelor fara defectiuni scurgerile accidentale sunt neglijabile si

necuantificabile. Trebuie mentionat, ca la finele exploatarii, prin amenajarea excavatiei ca bazin cu

luciu de apa, va avea drept consecinta, cresterea biodiversitatii in zona afectata de exploatare, iar gradul de sanatate al habitatului acvatic va fi un indicator al calitatii apei din lac.

Suspensii solide Suspensiile care pot polua apele subterane provin din suspensiile cu care se pot

incarca apele pluviale ce spala incinta carierei de balast. Desi suspensiile antrenate de apele pluviale nu se constituie prin natura lor in

substante poluante, ele fiind compuse din particule de roca utila si material din coperta, pot



17

influenta, prin cantitatea lor, calitatea apelor de suprafata. Drenarea apelor pluviale in suprafata carierei de balast se face in mod natural.

Limitarea descarcarii apelor pluviale si implicit a suspensiilor pe care le antreneaza, se poate face prin amenajarea digului de pe conturul perimetrului de extractie cu dublu rol:

- de protectie impotriva accesului necontrolat; - pentru gardarea lacului impotriva scurgerilor de suprafata dinspre cotele

dominante catre luciul de apa; In concluzie, efectele activitatii desfasurate pe amplasament asupra apelor

subterane sunt nesemnificative.

Masuri de diminuare a impactului Pentru protectia acviferului freatic impotriva poluarilor din scurgerile de suprafata, unitatea isi propune punerea in practica a urmatoarelor masuri: In timpul executarii lucrarilor de excavatii si realizare a bazinului cu luciu de apa se impune:

exploatarea acumularilor de agregate se va realiza in conformitate stricta cu metodele avizate de organele de resort.

se vor evita pe cat posibil scurgerile de produse petroliere de orice fel de natura si provenienta.

nu se vor face depozitari de reziduri menajere in excavatia realizata. Pe perioada functionarii amenajarii piscicole se impune:

executarea periodica de lucrari de dragare a fundului excavatiei pentru stoparea fenomenului de eutrofizare.

nu se vor face depozitari de reziduri menajere si se vor evita scurgerile de produse petroliere. In momentul punerii in functiune a iazului piscicol se vor administra furaje

ecologice astfel incat calitatea apei sa-si pastreze limitele admise conform NTPA 001/2005. Recomandam efectuarea unor analize biochimice la anumite intervale de timp pentru a urmari calitatea apei din bazin.

Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa a bazinelor piscicole va fi asigurata din orizontul freatic si

precipitatii atmosferice, rezultand o acumulare de tip lacoviste, influentata de volumul de precipitatii si debitul si fluctuatia nivelului hidrostatic al acviferului freatic. Pentru apa potabila societatea va asigura apa plata necesara.

Panza freatica a amplasamentului este alimentata prin infiltratie de mal din paraul Topolog si de apele subterane din terasa.



18

Determinarea necesarului de apa Necesarul de apa pentru o amenajare piscicola include apa pentru: - umplere; - primenire; - compensarea pierderilor naturale de apa (evaporatia la nivelul luciului de apa, evapotranspiratia florei acvatice si palustre, infiltratia in sol). Iazul piscicol va fi prevazut cu o conducta de preaplin, din PVC situata la nivelul de -0.25 m fata de luciul apei. Preaplinul iazului piscizol este deversat in raul Topolog prin intermediul acestei conducte.

In timp, volum apei in iazul piscicol este variabil datorita modificarii in timp al nivelului panzei freatice a raului Topolog sau datorita precipitatiilor.

Se considera ca primenirea bazinului se realizeaza cand volumul apei in iazul piscicol este mare si apa deverseaza pe conducta de preaplin, astfel avand loc si o reimprospatare prin infiltratiile din izvoarele existente in subteranul de mica adancime.

Necesarul de apa (N) s-a apreciat pe baza prevederilor legale in vigoare (STAS 1343/5-86) prin insumarea necesarului pe categorii (Ni), calculat in functie de normele specifice de consum (n).

=

=

u

iNiN

1

N iaz = N1 + N2 + N3 unde: N1 = necesarul pentru umplere

N2 = necesarul pentru primenire (intretinerea mediului) N3 = necesarul pentru compensarea pierderilor naturale de apa

(evaporatie la nivelul luciului de apa, pierderi prin infiltratie, etc) Necesarul de apa pentru primenire si completare se calculeaza in functie de

productia de peste pe unitatea de suprafata, corespunzator procesului tehnologic. Necesarul de apa pentru primenire este de max. 0,05 l/s.ha, cu exceptia amenajarilor pentru iernat si pentru parcare care este de max. 50 l/s.ha.

Qprimenire = 0,05 l/s x ha = 0,05 l/s x 0,7476 ha = 0,037 l/s/ha. Qprimenire = 3,19 mc/zi

Determinarea necesarului de apa pentru compensarea pierderilor naturale de apa depinde in general, de zona in care se amenajeaza bazinele piscicole, de temperatura medie anuala si valorile precipitatiilor. Tinand cont de conditiile zonei de amplasament putem aprecia ca fenomenele de evapotranspiratie si evaporatie conduc la pierderea unor cantitati mici de apa, care vor fi asigurate din infiltratiile izvoarele existente in subteranul de mica adancime.



19

Un lucru esential ce trebuie avut in vedere la dezvoltarea activitatii piscicole cu luciu de apa alimentat de acviferul freatic este continutul de oxigen dizolvat in apa. Productivitatea bazinelor va depinde de chimismul apei, respectiv raportul oxigen/amoniu.

Evacuarea apelor

De pe amplasament nu se evacueaza ape uzate menajere sau industriale; Ape meteorice: Apele meteorice se evacueaza conform configuratiei terenului. Apele evacuate din bazinele piscicole prin operatia de primenire pot fi considerate ca

si ape conventional curate, ele neincarcandu-se suplimentar cu saruri minerale, compusi chimici sau poluanti de natura anorganica.

Singura incarcare a lor va fi de natura organica (dar nesemnificativa) rezultata din resturi alimentare biodegradabile si eventuale dejectii organice ale pestilor.

Ca si concluzie putem afirma ca apele uzate evacuate sunt doar apele de primenire, ele avand o incarcare de natura organica, care nu produce un impact cu efecte majore negative asupra apelor de suprafata din paraul Topolog.

Activitatile piscicole nu sunt generatoare de ape uzate. Degradarea calitatii apei utilizate in piscicultura poate conduce la pierderea in totalitate a productiei piscicole.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate trebuie sa se incadreze in prevederile H.G. 188/2002 modificata si completata prin H.G. 352/2005, NTPA 001/2005.

Avand in vedere morfologia zonei, apreciem ca nu se produc influente negative asupra nivelului hidrostatic freatic.

Exploatarea bazinului piscicol nu poate crea probleme in ceea ce priveste protectia mediului deoarece in procesul de productie nu sunt utilizate substante care sa conduca la poluari accidentale.

2. Protectia aerului

Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluarii, noxele evacuate afectand direct si indirect, la mica si mare distanta, atat factorul uman cat si toate celelate componente ale mediului natural si artificial.

Principalele surse de poluare atmosferica, pentru executia obiectivului se constitue din:

particule in suspensie si sedimentabile (praf), la realizarea lucrarilor de excavatii. Mijloacele de transport si manipulare pe amplasament gaze de esapament si

particule. Emisii atmosferice in timpul realizarii obiectivului



20

Realizarea obiectivului presupune folosirea unor utilaje, mijloace de transport si utilitare ca excavator tip New Holland cu cupa de 1,25 mc, buldozer S 1800 Caterpillar, draglina, autocamioane de 24 tone.

Poluantii caracteristici rezultati in faza de executie sunt cei specifici lucrarilor de constructie si anume:

Particule in suspensie (praf) rezultate in faza de transport, excavare, nivelare. Poluanti specifici din gazele de esapament (particule, oxizi de azot, monoxid de

carbon, dioxid de sulf, compusi organici volatili) rezultati de la utilajele si mijloacele de transport care sunt folosite in timpul lucrarilor de executie a obiectivului.

Caracteristicile acestor emisii din faza de amenajre a obiectivului sunt: - sursele sunt la nivelul solului; - existenta lor este limitata in timp la perioada de amenajarea a obiectivului; - nu sunt surse controlate in sensul Ord. MAPPM nr. 462/1993.

Debitele masice de praf (particule minerale) rezultate in timpul lucrarilor de amenajare a obiectivului nu pot fi determinate exact, deoarece depind de mai multi factori ca: - umiditatea terenului in timpul excavarilor si transportului; - frecventa si viteza vantului; - precipitatii; - textura solului; - orografia terenului, etc.

Cantitatile de praf pot fi diminuate in mod semnificativ si pot fi mentinute la un nivel acceptabil care sa nu creeze disconfort angajatilor si vecinatatiilor, prin umectarea suprafetelor pe care se executa lucrarile de excavare si a drumurilor pe care circula mijloacele de transport.

Avand in vedere cele expuse mai sus, se poate aprecia ca exista o poluare cu pulbere in suspensie, insa aceasta poluare nu va creea discomfort comunitatii de oameni, deoarece emisiile in astfel de activitati sunt specifice si caracterizate de urmatoarele: - particulele minerale nu sunt agresive din punct de vedere chimic, pot totusi afecta

persoanele angajate prin aparitia unui sindrom de iritare a cailor respiratorii superioare; - au o stabilitate mica in timp si in aerul atmosferic datorita greutatii specifice mari a

particulelor; - sedimenteaza repede chiar si intr-o atmosfera puternic stabila; - nu produc fenomene de poluare asupra terenului pe care se depun, avand o compozitie

asemanatoare daca nu identica cu acesta; - duc la o vizibilitate scazuta.



21

Debitele masice de poluanti evacuate in atmosfera cu gazele de esapament ale utilajelor si mijloacelor de transport sunt greu de calculat in perioada de amenjare a iazului piscicol. Acestea sunt in functie de: - Timpul mediu zilnic de lucru al utilajului/autovehiculului; - Tipul si capacitatea utilajului/autovehiculului; - Tipul carburantului utilizat si continutul de sulf al acestuia; - Consumul de carburant pentru fiecare utilaj; - Regimul de lucru; - Conditii tehnice de functionare.

In general, carburantul folosit este motorina, care are un continut de sulf maxim de 0,5% conform STAS 240-80.

Poluantii caracteristici din gazele de esapament sunt: particulele, dioxidul de sulf (SO2), monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx) si compusii organici volatili (COV).

Se poate face afirmatia ca impactul prognozat, in timpul realizarii obiectivului, este redus, fara influente majore asupra calitatii aerului atmosferic. Nu se vor inregistra fenomene de poluare remanenta in zona.

Emisii atmosferice in timpul exploatarii obiectivului Pentru activitatea de piscicultura, emisii in atmosfera cu impact negativ neglijabil,

pot rezulta din procese de fermentare a produselor organice (dejectii de peste, cadavre de peste etc.). Acestea sunt situatii posibile in cazul in care nu se pastreaza o igiena a locului din jurul iazului.

Pot aparea si emisii benefice, cu impact pozitiv, prin emisii de oxigen, rezultate din procesele termogene cand temperatura apei creste si din procesele de fotosinteza a vegetatiei acvatice.

Activitatile desfasurate in cadrul unitatii nu afecteaza calitatea aerului ambiental. Pe amplasament nu exista surse semnificative de poluare a aerului.

Singurele activitati generatoare de noxe sunt incalzirea spatiilor administrative in timpul sezonului rece si traficul rutier de aprovizionare si desfacere.

Nu se considera necesara luarea unor masuri de protectie. In contextul celor de mai sus trebuie respectate STAS 12574/87 privind conditiile de

calitate ale aerului in zonele protejate si Ordinul 462/93 privind conditiile tehnice privind protectia atmosferei si Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.

3. Protectia mpotriva zgomotului si vibratiilor



22

Sursele de zgomot si vibratii sunt reprezentate de mijloacele de transport, utilajele terasiere si de excavare. Nivelul de zgomot produs de utilajele de transport este sub 80 dB. Avand in vedere faptul ca pentru a obtine nivelul general de zgomot insumat logaritmic nivelul de zgomot al fiecarui utilaj, rezulta ca viitoarea investitie nu genereaza disconfort fonic pronuntat asupra asezarilor umane. Circulatia mijloacelor de transport pe drumul comunal, va fi reglementata de autoritatile competente.

Nu se preconizeaza depasirea limitei maxime de zgomot in zone industriale, conform STAS 10009/88 se impune maxim 65 dB la limita statiei.

4. Protectia mpotriva radiatiilor Nu este cazul.

4. Protectia solului si a subsolului Suprafata propusa pentru realizarea investitiei Amenajare iaz piscicol prin

exploatarea balastului din terasa este situata pe malul drept al paraului Topolog, in localitatea Nicolae Balcescu, la o distanta de 275 m pe directia sud-vest fata de albia paraului Topolog, pe partea stanga a drumului de tarla agricola, conform Planului de amplasare in zona si a Planului de situatie.

Solurile specifice zonei sunt cele cuprinse in clasa argiluvisoluri. Tipurile de soluri caracteristice sunt: preluvosolurile, luvosolurile si planosolurile. In zona de lunca si terase depozitele fluviabile fiind preponderent grosiere, greu solificabile, solurile sunt slab evoluate, cu profil mai scurt si preponderent grosier. Pentru acestea sunt caracteristice aluvosolurile. Acest tip de sol se defineste prin prezenta unui orizont Ao mai mic de 25 cm, irmat de material parental constituit din depozite fluviatile recente. Fertilitatea acestor soluri este foarte variata si functie de zestre de substante nutritive, de textura, de rezerva de humus si profunzimea solurilor, de nivelul freatic, sunt in general soluri fertile si ofera posibilitati maxime de mecanizare.

Solul ca factor de mediu ar putea fi afectat: - in timpul lucrarilor de amenajare a obiectivului, excavatii; - prin emisiile de praf si gaze de esapament; - prin depozitarea temporara a agregatelor minerale; - prin deversarea accidentala a produselor petroliere si uleiurilor de motor de la

mijloacele de transport.

Impact potential in faza de executie In faza de executie a lucrarilor, un impact semnificativ se produce asupra structurii solului. Este posibila afectarea solului si din punct de vedere calitativ, prin impurificarea



23

accidentala cu produse petroliere si uleiuri minerale de la mijloacele de transport si utilaje folosite. Lucrarile de nivelare si excavatie presupun deranjarea orizonturilor de sol actionandu-se in mod direct asupra structurii, texturii, porozitatii si a altor caracteristici naturale ale acestuia. Consecintele constau in modificarea proprietatilor naturale ale solurilor si perturbarea activitatii microbiologice care are o actiune generala pozitiva. In cazuri de deversari accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale de la mijloacele auto si utilajele de exploatare pot aparea poluari punctuale pe suprafete mici.

Masuri de diminuare In faza de executie a obiectivului este posibila luarea unor masuri de diminuare a impactului. Pentru prevenirea poluarii accidentale a solului si subsolului, se vor utiliza doar mijloace de transport si utilaje corespunzatoare normelor tehnice in domeniu, astfel incat sa se preintampine deversarile de motorina sau uleiuri de la motoarele acestora.

Impact potential in faza de exploatare si masuri de diminuare Privitor la posibilitatea de poluare a solului in timpul amenajarii piscicole, se mentioneaza ca se pot produce efecte limitate ca intensitate, fara urmari grave asupra activitatii proprii sau asupra altor obiective din zona. In acest context se poate vorbi de doua feluri de impurificare a solului:

- impurificarea solului la fundul iazului; - impurificarea produsa pe solurile din vecinatatea amenajarii piscicole.

Principala sursa de impurificare a solului de la fundul iazului piscicol o constitue un eventual exces de furaje, dejectia pestilor, resturi menajere aruncate intamplator. Aici este vorba de substante organice cu un grad ridicat de biodegradabilitate si de produsi de mineralizare aeroba si anaeroba din care se mentioneaza: saruri de amoniu, azotati, fosfati. Gradul de mineralizare poate fi stabilit prin determinarea incarcarii organice CBO5 a namolului. Nefiind vorba de substante toxice, viata pestilor nu este afectata direct de aceste impurificari, existand totusi un dezavantaj care poate aparea in timp, si anume, namolul prin continutul lui in substante organice este un consumator de oxigen dizolvat, putand altera echilibru de oxigen in apa, necesar pentru viata pestilor.

Namolul rezultat pe fundul iazului concentreaza atat materie organica de degradare cat si o parte din sarurile solubile din apa de alimentare. Periodic, acest namol este analizat in laboratorul OSPA Valcea, pentru a putea fi valorificat in scop agricol. Potentialul fertilizant al acestui namol este ridicat, dar trebuie avuta in vedere posibilitatea salinizarii secundare a terenului pe care este administrat. Dozele de administrare trebuiesc controlate.

Igienizarea completa a iazurilor se executa in medie o data la cinci ani.



24

Infiltrarea apei din iaz in subteran (freatic) nu este de natura a afecta calitatea apelor subterane. Intreaga zona este direct drenata de Topolog, aval de amplasament nemaiexistand nici o folosinta de apa subterana.

Reglementarile ce trebuiesc respectate privind calitatea solului sunt cuprinse in Ord. 756/97 pentru aprobarea Reglementari privind evaluarea poluarii mediului, iar prin respectarea acestuia se apreciaza ca impactul asupra factorilor de mediu sol si subsol este neglijabil.

6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice Luciul de apa precum si complexul de vegetatie lacustra confera un spatiu propice de

popas si chiar gazduire (cuibarire si iernat) pentru speciile de pasari iubitoare de apa. Prin existenta obiectivului propus, nu se prevede un impact semnificativ negativ asupra

ecosistemelor terestre si acvatice, deorece: - nu se modifica prin lucrarile executate si a celor viitoare, compozitia autohtona a

speciilor de plante locale aclimatizate si nu se introduc alte specii invadatoare sau care nu fac parte din ecositem;

- prin executarea excavatiilor nu se creeaza un impact negativ asupra regimului hidrologic al zonei.

Nu se prevad masuri de diminuare a impactului.

7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public Locuintele din vecinatate nu sunt afectate ca urmare a desfasurarii activitatii.

Traficul de aprovizionare si desfacere se desfasora sporadic si nu afecteaza zonele locuite. Dezvoltarea si proliferarea speciilor de insecte (tantari) este controlata biologic atat

timp cat iazurile sunt populate cu peste. Prin activitatiile desfasurate, se urmareste respectarea tuturor prevederilor legate de

legislatia de mediu atat din plan national cat si cea cuprinsa in conventiile internatinale la care a aderat Romania.

8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament In cadrul amenajarii se produc urmatoarele tipuri de deseuri:

- deseuri menajere si asimilabile celor menajere; - ambalaje ce intra in incinta amenajarii, provenind de la ambalarea hranei pentru peste.

Managementul deseurilor: - se interzice depozitare si/sau aruncarea deseurilor de orice fel pe malul paraului Topolog si/sau in amenajare; - punerea la punct a unui sistem ecologic local de colectare si eliminare a deseurilor din cadrul obiectivului; - utilizarea, depozitarea sau eliminarea ecologica a slamului din bazinele piscicole.



25

Colectarea si transportul deseurilor se va realiza prin operatorul autorizat din zona. Deseurile rezultate in urma desfasurarii activitatii in cadrul obiectivului Amenajare iaz piscicol vor fi:

- 02 01 04 deseuri de materiale plastice; - 02 01 02 deseuri din tesuturi animale; - 02 01 01 namoluri de la spalare si curatare; - 20 01 02 deseuri de sticla; - 20 01 01 hartie si carton.

Cantitati prevazute a fi generate: Saci plastic 10 kg Hartie-carton 4 kg Resturi din tesut animal 7 kg Namoluri de la curatarea si spalarea bazinului 140 kg

9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase Nu este cazul. Ferma piscicola poate fi un factor de poluare a apei prin nutrientii esapati din fluxul

de crestere daca se depaseste capacitatea de autoepurare a apei din lantul trofic natural. Se recomanda: efectuarea periodica a analizelor de laborator pentru determinarea concentratiilor indicatorilor de calitate a apei din bazinul piscicol. MASURI:

* Se vor respecta reglementarile din domeniul protectiei mediului; * Calitatea apei folosita in amenajarea piscicola trebuie sa se incadreze in conditiile

de calitate prevazute de H.G. 202/28.02.2002 privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole;

* Se interzice depozitarea si/sau aruncarea deseurilor de orice fel pe malul paraului Topolog sau in albia acestuia; transportul si depozitarea deseurilor se va face de catre firme specializate, pe baza de contract;

* Punerea la punct a unui sistem ecologic local de colectare si eliminare a deseurilor in cadrul obiectivului;

* Utilizarea, depozitarea sau eliminarea ecologica a slamului din bazinele piscicole; * Refolosirea stratului de sol decopertat prin folosirea pamantului excavat, pentru

reconstructie ecologica; * Efectuarea de lucrari specifice de ecologizare care constau in replantarea de arbori

si arbusti pentru compensarea celor ce se impun eliminati; * Mijloacele de transport care asigura constructia si functionarea obiectivului de

investitii vor fi verificate tehnic, pentru a evita eventualele scurgeri de produse petroliere;



26

* Periodic se vor realiza observatii vizuale si analize fizico-chimice la apa din iazul piscicol, in vederea verificarii indicatorilor de calitate. Analizele se vor efectua numai la laboratoare acreditate.

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI Faza de executie Beneficiarul investitiei va urmari:

- Respectarea stricta a Acordurilor si Autorizatiilor legale privind amenajarea piscicola;

- Respectarea stricta a proiectului tehnic de executie privind suprafetele ocupate, solutiile tehnice alese;

Faza de exploatare In perioada de exploatare se va avea in vedere monitorizarea din punct de vedere al tuturor factorilor de mediu.

Prin planul de refacere al mediului precum si al proiectului anual de refacere a mediului, s-a impus urmatoarea frecventa de monitorizare a unora dintre acesti factori:

pentru apa 1 determinare/an din freatic

Pe langa monitorizarea continua a factorilor de mediu, se are in vedere ca prin permisul de exploatare sa se faca o exploatare uniforma a resursei, cu respectarea elementelor geometrice si fara a crea zone cu pericol.

VI. JUSTIFICAREA NCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ, N PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA (IPPC, SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA-CADRU APA, DIRECTIVA-CADRU AER, DIRECTIVA-CADRU A DESEURILOR ETC.)

Se va face corelarea functionala sub aspect hidrotehnic cu lucrarile existente sau programate si analiza posibilitatiilor de cooperare cu alte lucrari hidrotehnice sau hidroedilitare existente sau prevazute a se realiza in zona.

Investitia propusa nu influenteaza reglementarilor Planului Urbanistic General al comunei Nicolae Balcescu, judetul Valcea.

VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER Nu este cazul.



27

Lucrarile de amenajare ale iazului piscicol vor consta in lucrari de pregatire si deschidere, dupa care vor urma lucrari de excavare a balastului. Organizare de santier

In conformitate cu prevederile legislatiei nationale care reglementeaza atribuirea contractelor de achizitie publica, Organizarea de santier ca descriere sumara face parte din Proiectul Tehnic al Investitiei si anume se specifica ca in acesta se vor face numai referiri cu privire la ea.

Conform legislatiei, organizatia de santier constituie atributia si raspunderea Antreprenorului General ca amplasament, solutii, dotari. In acest sens, in proiect se propune amplasarea pe teritoriul obiectivului a unei rulote tip vagon, care va servi ca birou, magazie si vestiar, deci se poate aprecia ca activitatile si constructiile de organizare de santier vor fi de mica amploare si ca nu vor produce un impact semnificativ asupra mediului.

VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI, N CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA NCETAREA ACTIVITATII, N MASURA N CARE ACESTE INFORMATII SUNT DISPONIBILE

Reconstructia ecologica este o activitate complexa ce necesita masuri specifice pentru fiecare factor afectat. In cazul amenajarii piscicole, plecand de la faptul ca elementele primare si cele derivate ale mediului inconjurator, au o stabilitate relativ ridicata (capacitatea de refacere a mediului, cand aceasta este afectata pe suprafete restanse, este ridicata), se va pleca la reconstructia ecologica, in principal, de la refacerea stratului vegetal. Lucrari: * Refolosirea stratului de sol decopertat prin folosirea materialului excavat, pentru reconstructie ecologica; * Efectuarea de lucrari specifice de ecologizare care constau in replantarea de arbori si arbusti pentru compensarea celor ce se impun eliminati.

Situatii de risc In conformitate cu Legea protectiei Muncii nr. 319/2006, protectia muncii constitue

un asamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca.



28

In cadrul exploatarii agregatelor minerale si apoi a exploatarii piscicole, se va asigura echipament individual de protectie a lucratorilor: manusi, casca, cizme. Prin grija conducerii sunt elaborate masuri tehnice, sanitare si organizatorice de protectia muncii, stabilindu-se pentru fiecare salariat atributiile si raspunderea ce le revin in domeniul protectiei muncii corespunzator functiilor exercitate.

Factorii de mediu sufera o influenta neglijabila ca urmare a realizarii investitiei Amenajare iaz piscicol prin exploatarea balastului din terasa in localitatea Nicolae Balcescu, judetul Valcea. Avand in vedere conditiile de amplasament, operatiile tehnologice, calitatea echipamentelor si instalatiilor ce vor fi utilizate in desfasurarea lucrarilor pentru investitia mentionata, precum si in conditiile respectarii recomandarilor facute in acest studiu, se apreciaza ca obiectivul se va incadra in cerintele de mediu necesare promovarii investitiei, daca in dezvoltarea acestuia si la realizarea lucrarilor de baza se va dovedi un interes sporit pentru limitarea impactelor negative si a externalitatilor de mediu, precum si transparenta si colaborare cu toate autoritatile locale.

Semnatura si stampila S.C. TOTAL PROIECT S.R.L.

memoriu Prezentare Acord Mediu

Documents

Transcript of memoriu Prezentare Acord Mediu