MEMORIU DE PREZENTARE AL PROIECTULUI ...arpmdj.anpm.ro/upload/85774_Memoriu memoriu tehnic...

MEMORIU DE PREZENTARE

AL PROIECTULUI REMEDIEREA CALITĂŢII APEI SUBTERANE PRIN REDUCEREA

EMISIILOR DE POLUANŢI LA SURSE SECUNDARE, DECONTAMINAREA APEI SUBTERANE ÎN INSTALAŢII SPECIALE ŞI

PREVENIREA MIGRĂRII POLUANŢILOR ÎN AFARA AMPLASAMENTULUI S.C. FORD ROMÂNIA S.A.

Titular al proiectului şi beneficiar final:

S.C. FORD ROMÂNIA S.A.

Str. Henry Ford (1863 – 1947) nr. 29,

Craiova, judeţul Dolj, România

Elaborator:

S.C. AMEC Earth & Environmental S.R.L.

Str. Monumentului nr. 2, Et. 2, Ap. 6, Sector 2,

Bucureşti, România

NOIEMBRIE 2012

Memoriu de prezentare al proiectului Remedierea calităţii apei subterane prin reducerea emisiilor de poluanţi la surse secundare, decontaminarea apei subterane în instalaţii speciale şi prevenirea migrării poluanţilor în afara amplasamentului S.C. FORD ROMÂNIA S.A. Contract 578110000R Noiembrie 2012

Pagina i





CUPRINS

Pagina

1 DENUMIREA PROIECTULUI ........................................................................................................... 1

2 TITULARUL ŞI BENEFICIARUL PROIECTULUI ............................................................................. 1

3 DESCRIEREA PROIECTULUI .......................................................................................................... 2

3.1 JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI ....................................................................................... 5 3.2 AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI ................................................................................................... 8

3.2.1 Localizarea amplasamentului ............................................................................................... 8 3.2.2 Descrierea amplasamentului ................................................................................................ 9 3.2.3 Bilanţul teritorial al Amplasamentului Ford .......................................................................... 11

3.3 ÎNCADRAREA ÎN PLANURILE DE URBANISM .................................................................................... 11 3.4 REZUMATUL PROIECTULUI .......................................................................................................... 12

3.4.1 Investigarea şi evaluarea poluării apei subterane şi a emisiilor de poluanţi din surse secundare pe Amplasamentul Ford ................................................................................................. 12 3.4.2 Modelul conceptual privind remedierea calităţii apei subterane pe Amplasamentul Ford ... 21 3.4.3 Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului ................................................................. 24 3.4.4 Descrierea caracteristicilor funcţionale ale proiectului ........................................................ 40 3.4.5 Materii prime şi materiale, energie şi combustibili utilizaţi. Modul de asigurare a acestora . 42 3.4.6 Asigurarea utilităţilor ........................................................................................................... 43 3.4.7 Utilizarea resurselor naturale .............................................................................................. 45 3.4.8 Alternative studiate de titularul proiectului .......................................................................... 45

3.5 CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENŢIAL ................................................................................. 52 3.5.1 Impactul asupra populaţiei .................................................................................................. 52 3.5.2 Impactul asupra sănătăţii umane ........................................................................................ 53 3.5.3 Impactul asupra faunei şi florei ........................................................................................... 53 3.5.4 Impactul asupra solului ....................................................................................................... 53 3.5.5 Impactul asupra folosinţelor ................................................................................................ 54 3.5.6 Impactul asupra bunurilor materiale.................................................................................... 54 3.5.7 Impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei ......................................................... 54 3.5.8 Impactul asupra calităţii aerului .......................................................................................... 55 3.5.9 Impactul asupra climei ........................................................................................................ 55 3.5.10 Impactul asupra nivelurilor de zgomot şi de vibraţii ........................................................ 56 3.5.11 Impactul asupra peisajului şi mediului vizual .................................................................. 56 3.5.12 Impactul asupra patrimoniului istoric şi arheologic ......................................................... 57


Pagina ii

3.5.13 Impactul potenţial transfrontier ....................................................................................... 57

4 SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU ...................................................................................................................... 57

4.1 PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR .................................................................................................... 57 4.1.1 Surse de poluanţi pentru ape .............................................................................................. 57 4.1.2 Ape pluviale ........................................................................................................................ 59 4.1.3 Instalaţii de decontaminare a apei subterane ..................................................................... 59 4.1.4 Măsuri de reducere a poluării apei ..................................................................................... 59

4.2 PROTECŢIA AERULUI .................................................................................................................. 60 4.2.1 Surse de poluanţi pentru aer .............................................................................................. 60 4.2.2 Măsuri de reducere a poluării aerului .................................................................................. 63

4.3 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR ..................................................................... 63 4.3.1 Surse de zgomot şi de vibraţii ............................................................................................. 64 4.3.2 Dotările, amenajările şi măsurile pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor ........... 64

4.4 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR ............................................................................................ 65 4.5 PROTECŢIA SOLULUI ŞI A SUBSOLULUI ......................................................................................... 65

4.5.1 Surse de poluanţi pentru sol şi subsol ................................................................................ 65 4.5.2 Dotările, amenajările şi măsurile pentru protecţia solului şi subsolului ................................ 66

4.6 PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE ................................................................... 67 4.6.1 Identificarea arealelor sensibile care pot fi afectate de proiect ........................................... 67 4.6.2 Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate .......................................................................................................................................... 67

4.7 PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC .................................... 68 4.7.1 Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional etc. ......................................................................................... 68 4.7.2 Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public .................................................................................................................... 68

4.8 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT ......................................................... 69 4.8.1 Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate ................................................................................. 69 4.8.2 Modul de gospodărire a deşeurilor ..................................................................................... 70

4.9 GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR ŞI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE ................................... 72 4.9.1 Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate ..................................................... 72 4.9.2 Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului şi sănătăţii populaţiei .................................................................. 72

5 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ................................................................... 73

5.1 MONITORIZAREA TEHNOLOGICĂ .................................................................................................. 73 5.2 MONITORIZAREA MEDIULUI ......................................................................................................... 73

6 JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ ............................................................. 74

7 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER .................................................................... 74

8 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZURI DE ACCIDENTE ŞI LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII ................................................................................. 75

8.1 LUCRĂRILE PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZURI

DE ACCIDENTE ŞI LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII ............................................................................................. 75 8.1.1 Lucrări pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei ..................................... 75 8.1.2 Lucrări pentru refacerea amplasamentului în cazuri de accidente ...................................... 76 8.1.3 Lucrări pentru refacerea amplasamentului la încetarea activităţii ....................................... 76 8.1.4 Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale 77 8.1.5 Modalităţi de refacere a stării iniţiale în vederea utilizării ulterioare a terenului ................... 78


Pagina iii

ANEXE

Anexa A Documente societate Anexa B Planuri

Apendice B1 Planuri generale

Planul 1 – Plan de încadrare în zonă a Amplasamentului FORD din Craiova

Planul 2 – Plan situaţie Amplasament Ford

Planul 3 – Plan de amplasare foraje de monitorizare şi foraje de alimentare cu apă de pe Amplasamentul Ford, noiembrie 2006

Planul 4 – Plan de amplasare foraje de monitorizare de pe Amplasamentul Ford, iunie 2009

Apendice B2 Planuri privind investigarea şi evaluarea poluării pe Amplasamentul Ford

Planul 5 – Distribuţia contaminării apei subterane cu HCV, martie 2011

Planul 6a – Distribuţia contaminării solului cu HCV în zona Staţiei de epurare, iulie 2010

Planul 6b – Distribuţia contaminării solului cu HCV în zona fostei Secţii Subansamble Auto, iulie 2010

Planul 6c – Distribuţia contaminării solului cu HCV în zona Secţiei Motoare, iulie 2010

Planul 6d – Distribuţia contaminării solului cu HCV în zona Magaziei centrale de substanţe chimice şi a Depozitului central de carburanţi, iulie 2010

Anexa C Remedierea calităţii apei subterane pe Amplasamentul Ford

Planul 7 – Unitatea 1 de extracţie vapori din sol

Planul 8 – Unitatea 2 de extracţie vapori din sol

Planul 9 – Schema de proces pentru unitatea de extracţie vapori din sol

Planul 10 – Sistem remediere apă subterană

Planul 11 – Detalii constructive pentru forajele de extracţie şi şanţurile de legătură

Planul 12 – Detalii constructive pentru forajele de infiltrare şi şanţul de legătură

Planul 13a şi 13b – Detalii constructive canale subterane conectare linie de extracţie cu linie de infiltrare

Planul 14 – Instalaţii de decontaminare a apei subterane

Planul 15 – Instalaţia de decontaminare a apei subterane în faza de testare


Pagina 1





1 DENUMIREA PROIECTULUI

Denumirea proiectului de investiţii este „Remedierea calităţii apei subterane prin reducerea emisiilor de poluanţi la surse secundare, decontaminarea apei subterane în instalaţii speciale şi prevenirea migrării poluanţilor în afara amplasamentului S.C. FORD ROMÂNIA S.A.”

2 TITULARUL ŞI BENEFICIARUL PROIECTULUI

Denumire societate: S.C. FORD ROMÂNIA S.A.

Adresă Str. Henry Ford (1863 – 1947) nr. 29, Craiova, Cod 200745, judeţul Dolj

Număr de înregistrare la Registrul Comerţului:

J16/3150/1994

Cod de înregistrare fiscală: RO 648896

Telefon: 0372 516000, 0251 581 611

Fax: 0251 581 345, 0251 581 292

Email: [email protected]

Reprezentant împuternicit pentru prezentul proiect:

Jan Gijsen – Preşedinte

Donald Gelinas – Director Financiar

Ing. Dumitru Cîrstea – Director Autorizări

Ing. Rolland Reischel – Manager Gestionarea Deşeurilor şi Protecţia Mediului


Pagina 2

3 DESCRIEREA PROIECTULUI

Prezenta lucrare reprezintă Memoriul de prezentare în vederea parcurgerii etapei de încadrare pentru obiectivul de investiţii: „Remedierea calităţii apei subterane prin reducerea emisiilor de poluanţi la surse secundare, decontaminarea apei subterane în instalaţii speciale şi prevenirea migrării poluanţilor în afara amplasamentului S.C. FORD ROMÂNIA S.A.”

Necesitatea întocmirii prezentei documentaţii decurge din prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată şi completată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cele ale Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare şi cele ale Ordinului Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.

Lucrările de remediere a apei subterane, propuse prin proiectul analizat în prezenta documentaţie, constau din următoarele activităţi:

Extracţia vaporilor din sol şi tratarea acestora în două unităţi de extracţie a vaporilor din sol în vederea diminuării punerii în libertate a poluanţilor din zona nesaturată a solului;

Prevenirea curgerii apei subterane contaminate în zona din aval a amplasamentului prin realizarea unei bariere hidraulice, care va consta dintr-o linie de foraje de extracţie şi o linie de foraje de infiltrare;

Extracţia apei freatice, decontaminarea acesteia în două instalaţii speciale şi gospodărirea ulterioară a apei decontaminate printr-una din următoarele opţiuni: infiltrare controlată în stratul freatic la limita sud-vestică a Amplasamentului Ford sau utilizare ca apă industrială în cadrul Amplasamentului Ford.

Conform Deciziei de evaluare iniţială a proiectului nr. 12262/25.10.2012 emise de ARPM Craiova pe baza Notificării nr. A0/73/18.06.2012 şi a Notificării actualizate nr. A0/119/18.10.2012 depuse de S.C. FORD ROMÂNIA S.A. pentru proiectul sus menţionat, care au fost înregistrate la ARPM Craiova cu nr. 7272/19.06.2012 (Dovada de plată a tarifului aferent acestei etape fiind transmisă ARPM Craiova de Ford România prin adresa nr. 541/S30/06.07.2012, înregistrată la această autoritate cu nr. 8018/06.07.2012)şi respectiv, nr. 12262/22.100.2012, au fost stabilite următoarele: proiectul intră sub incidenţa HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte

publice şi private asupra mediului, fiind încadrat în Anexa nr. 2: punctul 13) litera a – orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct.

22 din Anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în Anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului;

punctul 10) litera i – Instalaţii de extracţie a apei subterane şi de reîncărcare artificială a rezervelor de apă subterană, altele decât cele prevăzute în Anexa nr. 1;

proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

Pe baza rezultatelor evaluării iniţiale efectuate de ARPM Craiova, în calitate de autoritate competentă de mediu pentru reglementarea acestui proiect, aceasta a decis necesitatea demarării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul menţionat mai sus prin elaborarea Memoriului de prezentare, completat conform conţinutului cadru prevăzut în Anexa nr. 5 a Ordinului nr. 135/2010 şi depunerea acestuia la autoritatea competentă de mediu.

Prezentul memoriul de prezentare a fost elaborat în conformitate cu OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată şi completată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi


Pagina 3

completările ulterioare, cu HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare şi cu Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private – ANEXA Nr. 5: Conţinutul-cadru al memoriului de prezentare.

La elaborarea prezentului Memoriu de prezentare s-au avut in vedere următoarele:

documentaţia tehnică prezentată de beneficiar: Evaluare de mediu pentru S.C. DAEWOO AUTOMOBILE S.A., elaborat de S.C. AMEC

Earth & Environmental S.R.L., martie 2008; Raport geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic privind calitatea

apei subterane, a solului şi a vaporilor din sol, Uzina Ford Craiova (România), elaborat de Ingenieurbetrieb Dr. Pütz, iunie 2011;

Studiu de evaluare a riscurilor pentru sănătatea umană – Fabrica FORD Craiova, elaborat de S.C. ERM Environmental Resources Management S.R.L., august 2011;

Studiu hidrogeologic definitiv privind cele 41 de foraje existente pe amplasamentul S.C. FORD CRAIOVA, judeţul Dolj, elaborat de Administraţia Naţională „Apele Române”, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, februarie 2010;

Modelul matematic privind transportul poluanţilor în acviferul freatic, reflectând situaţia curentă de pe amplasamentul S.C. „FORD ROMÂNIA Craiova” S.A., judeţul Dolj, elaborat de Administraţia Naţională „Apele Române”, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, iunie 2010;

Studiu hidrogeologic privind dimensionarea barierei hidraulice necesară procesului de decontaminare a subsolului uzinei Ford Craiova, jud. Dolj, Administraţia Naţională „Apele Române”, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, mai 2012;

documente emise de instituţii abilitate: Certificat de înregistrare seria B nr. 1476190 din 22.04.2008 emis de Ministerul Justiţiei,

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Dolj;

Autorizaţie integrată de mediu nr. 60/08.04.2011, revizuită la data de 14.03.2012 şi la data de 10.09.2012 de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Craiova, valabilă până la 08.04.2021;

Autorizaţie de gospodărire a apelor nr. 107R/15.06.2012 privind Fabrica de autovehicule – S.C. FORD ROMÂNIA S.A. (Alimentare cu apă şi evacuare ape uzate), emisă de Administraţia Naţională „Apele Române”, Administraţia Bazinală de Apă Jiu valabilă până la 12.06.2013;

Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 111/04.10.2011 privind investiţia: „Execuţie foraje pompare – injecţie la S.C. FORD ROMÂNIA CRAIOVA, JUD. DOLJ”, emis de A.N. „Apele Române”, Administraţia Bazinală de Apă Jiu;

Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 44/30.03.2012 modificator al Avizului de Gospodărire a Apelor nr. 111/04.10.2011 privind „Gospodărirea apei rezultate din faza de pompare şi a apei utilizate în faza de injecţie aferente funcţionării temporare a staţiei pilot de foraje de pompare – injecţie amplasate în incinta S.C. FORD ROMÂNIA S.A. Craiova, jud. Dolj”, emis de Administraţia Naţională „Apele Române”, Administraţia Bazinală de Apă Jiu;

Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 102/21.08.2012 privind execuţie foraje pompare – infiltrare, ca şi componente ale barierei hidraulice la FORD ROMÂNIA S.A., jud. Dolj”, emisă de ABA Jiu;

Adresa nr. 12549/01.11.2012 referitoare la solicitarea transmisă de Ford pentru emiterea unui aviz de gospodărire a apei modificator al Avizului de Gospodărire a Apelor nr. 102/21.08.2011 emisă de ABA Jiu;

Adresa Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR) nr. 12007/VNP/18.10.2011 şi


Pagina 4

adresa ANAR nr. 19049/06.01.2012 referitoare la acceptarea valorilor ţintă de remediere stabilite prin Studiul de evaluare a riscurilor pentru sănătatea umană;

Decizia de încadrare nr. 12198/09.06.2012 privind proiectul „Construire foraje injecţie – pompare, judeţul Dolj”, emisă de ARPM Craiova;

Decizia de încadrare nr. 12262/25.10.2012 privind proiectul „Remedierea calităţii apei subterane prin reducerea emisiilor de poluanţi la surse secundare, decontaminarea apei subterane în instalaţii speciale şi prevenirea migrării poluanţilor în afara amplasamentului S.C. FORD ROMÂNIA S.A.” emisă de ARPM Craiova;

Certificat de urbanism nr. 437 din 16.03.2012 emis de Primăria Municipiului Craiova către S.C. FORD ROMÂNIA S.A., judeţul Dolj, Craiova, Str. Henry Ford (1863 – 1947) nr. 29, pentru obţinerea autorizaţiei de construire pentru „Remedierea calităţii apei subterane prin reducerea emisiilor de poluanţi la surse secundare, decontaminarea apei subterane în instalaţii speciale şi prevenirea migrării poluanţilor în afara amplasamentului S.C. FORD ROMÂNIA S.A.” şi Anexă la Certificatul de Urbanism;

Aviz favorabil nr. 0226/20122 emis de ROMTELECOM cu nr. 100/05/03/CJ/DJ/0489 din 30.04.2012;

Aviz favorabil nr. 3788 – C.I. – 392 emis de Distrigaz Sud Reţele GFD SUEZ, Direcţia Regională de Distribuţie, Punct de lucru Craiova cu nr. C.I. 392/04.05.2012.

informaţii şi date culese pe teren; literatură de specialitate; legislaţia aplicabilă în domeniu.

Copiile actelor de reglementare emise pentru proiectul care face obiectul acestui memoriu şi menţionate mai sus sunt prezentate în Anexa A.

Se menţionează că reglementarea din punct de vedere al gospodăririi apelor a componentelor acestui proiect complex de remediere a fost făcută prin următoarele avize de gospodărire a apelor/adrese oficiale:

Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 111/04.10.2011 privind investiţia: „Execuţie foraje pompare – injecţie la S.C. FORD ROMÂNIA CRAIOVA, JUD. DOLJ”, emis de A.N. „Apele Române”, Administraţia Bazinală de Apă Jiu.

Acest aviz a fost emis pe baza Documentaţiei tehnice transmisă cu adresa nr. A0/114/21.09.2011 şi înregistrată la ABA Jiu cu nr. 12516/21.09.2011 şi a reglementat execuţia a 5 foraje de injecţie (BH11, BH12, BH13, BH14 şi BH15) şi 4 foraje de pompare (BH44, BH45, BH46 şi BH47).

Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 44/30.03.2012 modificator al Avizului de Gospodărire a Apelor nr. 111/04.10.2011 privind „Gospodărirea apei rezultate din faza de pompare şi a apei utilizate în faza de injecţie aferente funcţionării temporare a staţiei pilot de foraje de pompare – injecţie amplasate în incinta S.C. FORD ROMÂNIA S.A. Craiova, jud. Dolj”, emis de Administraţia Naţională „Apele Române”, Administraţia Bazinală de Apă Jiu.

Acest aviz a fost emis pe baza Documentaţiei tehnice transmisă cu adresa nr. A0/39/09.03.2012 şi înregistrată la ABA Jiu cu nr. 3013/09.03.2012 şi a reglementat managementul apei pompate din cele 4 foraje reglementate prin Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 111/04.10.2011 şi, respectiv, a apei injectate în cele 5 foraje de injecţie reglementate tot prin Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 111/04.10.2011.

Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 102/21.08.2012 privind execuţie foraje pompare – infiltrare, ca şi componente ale barierei hidraulice la FORD ROMÂNIA S.A., jud. Dolj”, emisă de ABA Jiu.


Pagina 5

Acest aviz a fost emis pe baza Documentaţiei tehnice transmisă cu adresa nr. AO/64/23.05.2012 şi a Studiului de fezabilitate depus cu adresa nr. A0/86/06.07.2012înregistrată la ABA Jiu cu nr. 8626/10.07.2012 şi a reglementat execuţia liniei de foraje de extracţie constând din 25 foraje, din care 6 foraje existente (BH13, BH26-2, BH24 şi BH44-BH46) şi din 19 foraje noi (BHE01÷BHE19) şi a liniei de infiltrare constând din 43 foraje, din care 5 foraje existente (BHI1÷BHI5) şi 38 foraje noi (BHI6÷BHI43).

Deşi documentaţia tehnică transmisă a cuprins toate componentele proiectului de remediere a calităţii apei subterane, ABA Jiu a reglementat numai execuţia forajelor. Justificarea emiterii acestui aviz numai pentru forajele care formează linia de extracţie şi linia de infiltrare este că, deşi Ord. nr. 661/2006 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor si a autorizaţiei de gospodărire a apelor a fost înlocuit cu Ord. nr. 799/2012, care cuprinde în lista de activităţi supuse reglementării de gospodărire a apelor şi proiectele de decontaminare a apei subterane, Ord. nr. 662/2006 privind aprobarea Procedurii si a competentelor de emitere a avizelor si autorizaţiilor de gospodărire a apelor nu a fost modificat, neexistând o corelare între prevederile celor două ordine.

Procesul Verbal nr. 700/S30 din data de 28.08.2012 întocmit de ABA Jiu.

Prin acest proces verbal reprezentanţii ABA Jiu au solicitat ca Ford să înainteze autorităţii de gospodărire a apelor o documentaţie care să conţină completări şi actualizări la Documentaţia tehnică iniţială, în corelare cu nouă variantă de proiect al barierei hidraulice. Această documentaţie tehnică completată şi actualizată în conformitate cu recomandările din Procesul Verbal nr. 700/S30 din data de 28.08.2012 întocmit de ABA Jiu a fost transmisă cu adresa nr. A0/111/01.10.2012 înregistrată la ABA Jiu cu nr. 12549/03.10.2012.

Adresa nr. 12549/01.11.2012 referitoare la solicitarea transmisă de Ford pentru emiterea unui aviz de gospodărire a apei modificator al Avizului de Gospodărire a Apelor nr. 102/21.08.2011 emisă de ABA Jiu.

Ca urmare a evaluării documentaţiei tehnice pentru obţinerea unui aviz modificator de gospodărire a apelor al Avizului nr. 102/21.08.2012, ABA Jiu a transmis către Ford adresa menţionată mai sus, prin care aduce la cunoştinţă titularului de proiect că datorită faptului că numărul de foraje de extracţie şi al celor de infiltrare ar putea fi modificat, consideră că în această etapă nu este oportună emiterea avizului modificator de gospodărirea apelor în această fază de dezvoltare a proiectului.

În concluzie, având în vedere lipsa unui cadru legal privind reglementarea acestui proiect complex din punct de vedere al gospodăririi apelor, ABA Jiu a reglementat numai execuţia a 25 foraje de extracţie şi 43 foraje de infiltrare. Cu toate acestea, toate aspectele şi toate elementele legate de proiectul de remediere sunt, potrivit HG nr. 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării mediului, în competenţa de reglementare a ARPM Craiova.

În ceea ce priveşte valorile ţintă de remediere, autoritatea centrală pentru gospodărirea apelor, respectiv Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) a transmis adresa nr. 12007/VNP/18.10.2011 şi adresa ANAR nr. 19049/06.01.2012 prin care a acceptat valorile ţintă de remediere stabilite prin Studiul de evaluare a riscurilor pentru sănătatea umană.

3.1 JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI

Ford Motor Company are implementate cele mai înalte standarde privind protecţia mediului şi a sănătăţii umane. Astfel, în viziunea Ford, indiferent de circumstanţele în care a avut loc contaminarea amplasamentelor deţinute sau controlate de companie (de ex., dacă


Pagina 6

contaminarea reprezintă rezultatul propriilor sale activităţi sau al activităţilor unor terţi, vecini, foşti proprietari sau operatori ai amplasamentului, etc.), remedierea calităţii factorilor de mediu afectaţi reprezintă o prioritate pentru protejarea mediului şi a sănătăţii umane, inclusiv în vederea respectării obligaţiilor legale şi a măsurilor stabilite în sarcina Ford.

Pe amplasamentului S.C. FORD ROMÂNIA S.A. din Craiova (Fabrica Ford sau Amplasamentul Ford) au fost efectuate investigaţii privind calitatea apei subterane şi cea a vaporilor din sol în perioada 2006 – 2011 de mai multe societăţi din România şi din străinătate, şi anume: societatea britanică Arcadis Geraghty & Miller International Ltd. (Arcadis GMI) (octombrie 2006 – februarie 2007), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială – INCD ECOIND Bucureşti (ECOIND) (mai 2007), AMEC Earth & Environmental S.R.L. Bucureşti (AMEC) (martie 2008) şi societatea germană Ingenieurbetrieb Dr. Pütz (Dr. Pütz) (noiembrie 2008 – martie 2011). Scopul acestor investigaţii a fost de a cunoaşte natura, magnitudinea şi extinderea contaminării apei subterane, în vederea elaborării unei tehnologii de remediere/decontaminare eficiente şi specifice acestui amplasament.

În urma investigaţiilor de teren privind calitatea apei subterane şi cea a vaporilor din sol, realizate în perioada 2006 – 2011 în cadrul Amplasamentului Ford, au fost identificate următoarele:

emisii de poluanţi în stare de vapori, care migrează în sens ascendent, prin zona nesaturată a solului, ceea ce poate genera riscuri de expunere ocupaţională pentru angajaţii companiei, dar şi în sens descendent, din zona nesaturată în zona saturată şi, ulterior, în apa subterană, precum şi

contaminarea apei subterane cu compuşi organici volatili halogenaţi (tricloretilenă şi tetracloretilenă), care poate, de asemenea, genera riscuri pentru sănătatea angajaţilor societăţii şi pentru rezidenţii din zona situată în aval de amplasament şi care, pe termen lung, poate avea un impact negativ potenţial asupra folosinţelor din aval a apei subterane şi a calităţii cursului de apă Jiu, situat în aval de amplasament.

În cadrul investigaţiilor efectuate, au fost identificate două zone sursă, contaminate cu hidrocarburi clorurate volatile – situate în partea de nord – est (Magazia centrală de substanţe chimice) şi cea de sud – vest (fosta Secţie de Subansamble Auto) a amplasamentului. Deşi, sursele primare de contaminare a celor două zone au fost îndepărtate de pe amplasament, pierderile accidentale de solvenţi care s-au infiltrat prin pardoseală sau prin sol au devenit surse secundare de emisii de poluanţi a zonelor nesaturate ale solului.

Având în vedere obligaţiile privind protecţia mediului şi, implicit, a sănătăţii umane, precum şi măsurile stabilite în sarcina S.C. FORD ROMÂNIA S.A. (Ford), inclusiv prin adresa Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Craiova nr. 7640/10.11.2009, s-a stabilit necesitatea realizării de către Ford a unui proiect de remediere a calităţii apei subterane, care face obiectul prezentului memoriu de prezentare.

Obiectivele de remediere au fost stabilite pe baza rezultatelor investigaţiilor detaliate prezentate în „Raportul geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic privind calitatea apei subterane, a solului şi a vaporilor din sol, Uzina Ford Craiova (România)”, martie 2011, a rezultatelor „Studiului de evaluare a riscului privind intruziunea vaporilor din solul contaminat în zona Atelierului de Vopsitorie 2 al fabricii de Autovehicule Ford România”, mai 2011, şi a rezultatelor „Studiului de evaluare a riscurilor pentru sănătatea umană – Fabrica FORD Craiova”, august 2011.

În scopul implementării proiectului de remediere a calităţii apei subterane prin reducerea emisiilor de poluanţi la surse secundare, decontaminarea apei subterane în instalaţii speciale şi prevenirea migrării poluanţilor în afara amplasamentului, a fost încheiat un contract de servicii între Ford şi Ingenieurbetrieb Dr. Pütz (Dr. Pütz), prin care aceasta societate a fost desemnată


Pagina 7

să elaboreze modelul conceptual de remediere şi să proiecteze lucrările de remediere, în colaborare cu experţi tehnici locali. Această firmă de consultanţă din Germania a fost selectată în urma unei proceduri de oferte competitive.

Obiectivul general al remedierii constă în decontaminarea apei subterane în Amplasamentul Ford, în scopul prevenirii inhalării vaporilor de hidrocarburi clorurate de către angajaţii Fabricii Ford şi a locuitorilor din zona rezidenţială situată în aval de amplasament şi a prevenirii migrării apei contaminate în aval de amplasament.

Implementarea proiectului „Remedierea calităţii apei subterane prin reducerea emisiilor de poluanţi la surse secundare, decontaminarea apei subterane în instalaţii speciale şi prevenirea migrării poluanţilor în afara amplasamentului S.C. FORD ROMÂNIA S.A.” constă într-o abordare integrată şi implică următoarele activităţi:

Extracţia vaporilor din sol şi tratarea acestora în vederea diminuării punerii în libertate a poluanţilor din zona nesaturată a solului, ceea ce va conduce la reducerea riscului de expunere ocupaţională a angajaţilor societăţii şi la diminuarea contaminării în continuare a apei subterane;Prevenirea curgerii apei subterane contaminate în zona din aval a amplasamentului prin realizarea unei bariere hidraulice; Extracţia apei freatice, decontaminarea acesteia în instalaţii speciale amplasate la suprafaţă şi gospodărirea ulterioară a acesteia printr-una din următoarele opţiuni: infiltrare controlată a apei tratate în stratul freatic sau utilizare ca apă industrială.

Reducerea emisiilor de la sursele secundare de poluare şi decontaminarea apei subterane se vor realiza până la atingerea valorilor ţintă de remediere stabilite prin Studiul de evaluare a riscurilor pentru sănătatea umană, astfel după cum au fost agreate prin adresa ANAR nr. 12007/VNP/18.10.2011 şi adresa ANAR nr. 19049/06.01.2012, respectiv valorile ţintă pentru hidrocarburi clorurate (tricloretilenă - TCE şi tetracloretilenă/percloretilenă – PCE), prezentate în Tabelul 3.4-1.

Această abordare, prevăzută în legislaţia privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, respectiv HG nr. 1408/2007, art. 22, a fost aplicată având în vedere că în România nu există limite în apa subterană pentru poluanţii relevanţi Amplasamentului Ford – tricloretilenă (TCE) şi tetracloretilenă sau percloretilenă (PCE).

Reducerea emisiilor de poluanţi de la sursele secundare se va realiza atât în vederea diminuării riscurilor de expunere ocupaţională pentru angajaţii companiei, precum şi pentru prevenirea migrării poluanţilor din zona nesaturată către zona saturată a solului şi, ulterior, în apa freatică.

Realizarea lucrărilor prevăzute va avea un impact direct asupra condiţiilor hidrogeologice ale amplasamentului analizat. Măsurile cuprinse în proiect vizează controlul strict al procesului de remediere a calităţii apei subterane în Amplasamentului Ford şi limitarea la maximum a influenţelor asupra zonelor învecinate.

Instalaţiile de extracţie şi decontaminare a apei subterane, precum şi cele de infiltrare a apei decontaminate au fost dimensionate astfel încât să nu fie perturbată curgerea apei subterane – prin echilibrarea volumelor de apă extrase şi a celor de apă reintroduse în stratul freatic.

Prin proiect, a fost luată în considerare posibilitatea ca apa decontaminată, în funcţie de debitul şi de calitatea obţinute, să fie infiltrată în subteran, prin intermediul a 33 foraje de infiltrare sau să fie utilizată ca apă industrială, în amestec cu apa alimentată din reţeaua orăşenească, în cadrul activităţilor curente desfăşurate în cadrul Fabricii Ford România din Craiova. Se face menţiunea că apa decontaminată nu va fi evacuată în reţeaua interioară de canalizare.

De asemenea, instalarea barierei hidraulice la limita de sud-vest a amplasamentului, pe direcţia dominantă de curgere a apei freatice, va preveni migrarea penei de poluanţi în afara amplasamentului.


Pagina 8

Prin decontaminarea apei subterane pe amplasament, activităţile care se vor desfăşura pe Amplasamentul Ford din Craiova vor contribui la îmbunătăţirea calităţii apei în amplasament şi în aval de acesta, pe direcţia dominantă de curgere a apei subterane.

Combinarea lucrărilor menţionate mai sus, respectiv a barierei hidraulice cu remedierea surselor secundare, va conduce atât la creşterea eficienţei de remediere a calităţii apei subterane, cât şi la limitarea duratei de funcţionare a barierei hidraulice şi, respectiv, la diminuarea costurilor de remediere a apei subterane.

Obiectivul general al proiectului este reprezentat de eliminarea surselor care afectează calitatea corpului de apă subteran. Tehnologia şi schema de utilaje selectate pot asigura atingerea acestui obiectiv şi vor conduce la îmbunătăţirea calităţii apei subterane atât în zona de interes, cât şi, implicit, în aval de aceasta, pe direcţia dominantă de curgere a apei subterane.

De asemenea, lucrările de remediere nu vor afecta în mod cuantificabil nici parametrii de curgere ai apei subterane, având în vedere că se vor respecta recomandările Studiului hidrogeologic elaborat de INHGA privind dimensionarea barierei hidraulice necesară procesului de decontaminare a subsolului uzinei Ford Craiova, jud. Dolj privind numărul optim, amplasarea şi dimensionarea forajelor de extracţie a apei subterane contaminate şi a celor de infiltrare a apei tratare, precum şi volumele de apă extrase şi a celor de apă reintroduse în stratul freatic.

Implementarea proiectului de investiţii nu va afecta desfăşurarea activităţilor aferente profilului industrial de bază al Fabricii Ford, din cadrul amplasamentului.

3.2 AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI

3.2.1 LOCALIZAREA AMPLASAMENTULUI

Lucrările de remediere a calităţii apei subterane prin reducerea emisiilor de poluanţi la surse secundare, decontaminarea apei subterane în instalaţii speciale şi prevenirea migrării poluanţilor în afara amplasamentului se vor realiza în cadrul amplasamentului Fabricii de autovehicule Craiova aparţinând S.C. FORD ROMÂNIA S.A. (Fabrica Ford sau Amplasamentul Ford).

Societatea FORD ROMÂNIA S.A. (Ford) este situată în strada Henry Ford (1863 – 1947) nr. 29, Craiova, judeţul Dolj.

Fabrica Ford din Craiova este amplasată pe platforma industrială din partea de sud-est a municipiului Craiova, pe partea stângă a drumului naţional DN6 Craiova – Caracal, la km 3 (Planul 1 – Plan de încadrare în zonă a Amplasamentului Ford din Craiova, Apendice B1, Anexa B).

Amplasamentul Fabricii Ford din Craiova are următoarele vecinătăţi:

la V – zonă linii aeriene de înaltă tensiune, câteva case existente sau aflate în construcţie, unităţi industriale parţial dezafectate şi linie de tramvai;

la SV şi S – linie de tramvai, Şoseaua Caracal-Craiova (în prezent denumită Str. Henry Ford) şi, peste şosea, unităţi comerciale şi industriale, zonă rezidenţială, urmate de teren agricol;

la SE – zonă rezidenţială, str. Preciziei; la E – S.C. ADAZIA IMPEX S.R.L. (fabricare vopsele); la ENE – S.C. AVI S.R.L. (fabricare piscine), S.C. CEREALCOM Dolj S.A. (Silozul Banu

Mărăcine) şi S.C. VIPROMAX S.R.L. (fabricare nutreţuri concentrate); la NE – zona CFR (teren adiacent căii ferate), urmată de zone destinate culturilor de viţă de

vie.


Pagina 9

Obiectivele pentru care se solicită reglementarea din punct de vedere al protecţiei mediului vor fi situate în diverse zone ale Amplasamentului Ford. Aceste zone sunt marcate distinct pe Planul 2 – Plan situaţie Amplasament Ford din Apendice B1, Anexa B.

În cadrul Amplasamentului Ford, zonele de amplasare a obiectelor proiectului de remediere a calităţii apei subterane sunt următoarele:

Unităţile mobile de extracţie a vaporilor din sol pentru reducerea emisiilor de poluanţi la surse secundare – în subsolul clădirii în care funcţionează furnizorul Magna şi pe platforma betonată din partea de sud-vest a Magaziei centrale de substanţe chimice. Suprafaţa ocupată de fiecare unitate de extracţie este de 10 m2.

Bariera hidraulică se realizează de-a lungul limitei sud – vestice a amplasamentului, iar instalaţiile mobile de tratare a apei subterane contaminate aferente acesteia se instalează în imediata vecinătate a liniei de extracţie a barierei hidraulice. Bariera hidraulică, în componenţa căreia intră linia de extracţie a apei subterane contaminate şi linia de infiltrare a apei decontaminate, ocupă o suprafaţă de 6.719 m2, iar fiecare din cele două instalaţii de decontaminare a apei subterane contaminate ocupă o suprafaţă de 59 m2.

Bariera hidraulică şi instalaţiile de tratare a apei subterane contaminate are următoarele vecinătăţi:

la N – parcarea pentru mijloace auto aprovizionare/desfacere şi clădirea în care funcţionează furnizorul Magna, precum şi parcarea pentru personalul societăţii şi Secţia Vopsitorie;

la E – clădirea porţii de acces în incintă nr. 1; la S – limita amplasamentului; la V – staţia de epurare a apelor uzate.

În vecinătatea Amplasamentului Ford nu au fost identificate habitate sensibile sau protejate, acesta fiind situat într-o zonă cu destinaţie industrială.

3.2.2 DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI

Terenul pe care se va realiza proiectul de remediere are regimul juridic de teren intravilan în proprietate privată şi reprezintă amplasamentul Fabricii de autovehicule Ford România S.A.

Obiectul principal de activitate al S.C. FORD ROMÂNIA S.A. este fabricarea autovehiculelor de transport rutier (cod CAEN 2910), la care se adaugă:

Fabricarea altor piese pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule (cod CAEN 2932);

Colectarea şi epurarea apelor uzate (cod CAEN 3700).

Pe amplasament există un număr de şapte clădiri principale, a căror utilizare actuală şi anterioară se prezintă astfel:

hala industrială în care se desfăşoară activităţile productive aferente Secţiei Presaj şi Secţiei Caroserii – care a fost destinată fostelor secţii Presaj (obiectiv 1), Stocaj Presaj (obiectiv 2) şi Feraj 1 (obiectiv 3), cu o suprafaţă construită la sol de 83.760 m2, o suprafaţă desfăşurată de 105.930 m2, având o înălţime de 12 m;

hala industrială în care se desfăşoară activităţile productive aferente unuia dintre furnizorii Ford – Magna (acesta furnizează piese necesare în procesul de producţie al Ford România, activitate pentru care a închiriat un spaţiu în incinta Fabricii Ford România de la Craiova)– care a fost destinată fostelor secţii Subansamble Auto (obiectiv 5), Vopsitorie 2 (obiectiv 7) şi fostei Magazii ansamble auto piese mici (obiectiv 6), cu o suprafaţă construită la sol de 26.016 m2, o suprafaţă desfăşurată de 30.390 m2, având o înălţime de 12 m;


Pagina 10

hala industrială în care se desfăşoară activităţile productive aferente Secţiei Vopsitorie – care a fost destinată fostei Secţii Vopsitorie 1 (obiectiv 8), cu o suprafaţă construită la sol de 22.770 m2, o suprafaţă desfăşurată de 33.837 m2, având o înălţime de 12 m;

hala industrială în care se desfăşoară activităţile productive aferente Secţiei Motoare, precum şi cele ale unor furnizori Ford – Johnson Controls şi Faurecia – care a fost destinată fostei Secţii Motor şi Cutii de Viteze (obiectiv 12), cu o suprafaţă construită la sol de 101.579 m2, o suprafaţă desfăşurată de 105.973 m2, având o înălţime de 12 m;

hala industrială în care se desfăşoară activităţile productive aferente Secţiei Montaj General – care a fost destinată fostei Secţii Montaj General (obiectiv 9), cu o suprafaţă construită la sol de 45.430 m2, o suprafaţă desfăşurată de 47.357 m2, având o înălţime de 12 m;

hala industrială în care se desfăşoară activităţile productive aferente unuia dintre furnizorii Ford – Kautex – care a fost destinată fostei Turnătorii de aluminiu (obiectiv 60), cu o suprafaţă construită la sol de 6.561 m2, o suprafaţă desfăşurată de 6.966 m2, având o înălţime de 12 m;

hala industrială care este utilizată ca Magazie Centrală şi în care se desfăşoară activităţile productive aferente unuia dintre furnizorii Ford – Kirchoff – care a fost destinată fostului Depozit C.K.D. (obiectiv 10 şi obiectiv 11), cu o suprafaţă construită la sol de 48.619 m2, o suprafaţă desfăşurată de 48.619 m2, având o înălţime de 12 m.

Pentru activităţile auxiliare sunt utilizate în prezent următoarele clădiri:

Pavilion administrativ (obiectiv 19); Centru tehnic (obiectiv 18); Laborator; Staţie electrocare; Staţie compresoare; Staţie de preparat vopsele; Punct termic; Magazie centrală substanţe chimice; Punct PSI; Depozit carburanţi; Staţia transformare; Staţie de epurare ape uzate (obiectiv 24).

Amplasamentul analizat dispune de patru zone de parcare, care sunt amplasate pe latura de sud a amplasamentului, adiacent halei industriale în care operează furnizorul Magna – pentru mijloace auto aprovizionare/desfacere, adiacent Secţiei Vopsitorie – pentru personalul societăţii, adiacent străzii Henry Ford – pentru vizitatori şi în vecinătatea Pavilionului administrativ – pentru personalul administrativ.

Accesul în amplasamentul analizat se realizează din strada Henry Ford, prin poarta principală (Poarta 1) prin Poarta 2 şi prin Poarta 5, amplasate pe latura de sud – vest şi sud precum şi din strada Preciziei, prin Poarta 3 şi Poarta 4, amplasate pe laturile de sud – est şi est.

Principalele obiective ale Fabricii de autovehicule Craiova aparţinând S.C. FORD ROMÂNIA S.A. sunt prezentate în Planul 2 – Plan situaţie Amplasament Ford din Apendice B1, Anexa B.

Obiectivele pentru care se solicită reglementarea din punct de vedere al protecţiei mediului vor fi situate în diverse zone ale Amplasamentului Ford. Aceste zone sunt marcate distinct pe Planul de situaţie menţionat mai sus.


Pagina 11

3.2.3 BILANŢUL TERITORIAL AL AMPLASAMENTULUI FORD

Suprafaţa totală a amplasamentului Fabricii de autovehicule Craiova operată de S.C. FORD ROMÂNIA S.A. este de 1.091.422 m2 din care:

suprafaţă totală construcţii (hale industriale, clădiri administrative, clădiri anexe, depozite centrale, construcţii utilităţi): 393.560 m2;

suprafaţă totală liberă de construcţii (drumuri de acces, platforme, parcări, piste de încercări, cale ferată, zone verzi): 697.862 m2.

Suprafaţa totală ocupată de clădiri este repartizată astfel:

hale industriale: 287.658 m2; clădiri administrative: 12.884 m2; clădiri anexe: 16.284 m2; depozite centrale: 62.163 m2; construcţii utilităţi: 14.571 m2.

Suprafaţa totală liberă de clădiri este repartizată astfel:

drumuri de acces şi platforme: 80.100 m2; parcări: 88.400 m2; piste de încercări: 11.800 m2; cale ferată: 26.375 m2; alte zone libere, respectiv zone amenajate peisagistic şi zone neamenajate, cu vegetaţie

spontană: 491.187 m2.

Lucrările de remediere a apei subterane vor afecta o suprafaţă de 6.860 m2, din care:

pentru unităţile de extracţie a vaporilor din sol, montate în subsolul clădirii în care funcţionează furnizorul Magna şi pe platforma betonată din vecinătatea Magaziei centrale de substanţe chimice: 20 m2 (suprafaţa ocupată de fiecare unitate fiind de 10 m2);

pentru bariera hidraulică, care va fi amplasată în partea de sud – vest a amplasamentului, în zona liberă de construcţii (parcări şi zone neamenajate, cu vegetaţie spontană): 6.719 m2;

pentru instalaţiile speciale de tratare a apei subterane, care vor fi amplasate în vecinătatea liniei de extracţie, pe platforma betonată din vecinătatea Porţii 2 şi, respectiv, a Porţii 5: 118 m2 (suprafaţa ocupată de fiecare instalaţie fiind de 59 m2).

Investiţia propusă nu va conduce la modificarea permanentă a bilanţului teritorial, luând în considerare caracterul temporar al acesteia. Lucrările care se vor desfăşura pe Amplasamentul Ford vor include şi folosirea temporară, numai în perioada de construire a proiectului, a unor zone neamenajate, acoperite eventual de vegetaţie spontană, fără a implica un impact negativ asupra acestor zone.

3.3 ÎNCADRAREA ÎN PLANURILE DE URBANISM

Lucrările de remediere a calităţii apei subterane aferente proiectului analizat se vor desfăşura în cadrul Amplasamentului Ford.

Se face menţiunea că, pentru realizarea proiectului prezentat în acest document, nu se va modifica destinaţia actuală (zonă unităţi industriale) şi nici suprafaţa totală de teren ocupată de Amplasamentul Ford.

Pentru implementarea investiţiei analizate în acest memoriu de prezentare care se va realiza în Amplasamentul Ford a fost solicitat şi obţinut Certificat de urbanism nr. 437 din 16.03.2012 emis de Primăria Municipiului Craiova (Anexa A).


Pagina 12

Conform Certificatului de Urbanism nr. 437 din 16.03.2012 emis de Primăria Municipiului Craiova către S.C. FORD ROMÂNIA S.A., judeţul Dolj, Craiova, Str. Henry Ford (1863 – 1947) nr. 29, situaţia terenului pe care se vor realiza lucrările de remediere a apei subterane se încadrează în reglementările documentaţiei de urbanism faza PUG Municipiul Craiova, aprobat cu Hotărârea Consiliului Local Craiova nr. 23/2000.

În Certificatul de Urbanism nr. 437 din 16.03.2012 sunt specificate următoarele:

Regimul juridic – terenul este situat în intravilanul municipiului Craiova, fiind în proprietate privată.

Regimul economic – Folosinţa actuală a terenului este curţi construcţii. Suprafaţa estimată pe care se vor realiza lucrările de remediere a apei subterane este de 6.860 m2.

Regimul tehnic – Conform PUG Municipiul Craiova, aprobat prin HCL Craiova nr. 23/2000, terenul are destinaţia de zonă unităţi industriale. Se propune remedierea calităţii apei subterane prin reducerea emisiilor de poluanţi la surse secundare, decontaminarea apei subterane în instalaţii speciale şi prevenirea migrării poluanţilor în afara amplasamentului S.C. FORD ROMÂNIA S.A.

Cererea de emitere a autorizaţiei de construire va fi însoţită de următoarele documente:

Documentaţie tehnică necesară emiterii autorizaţiei de construire (DTAC); Avize şi acorduri stabilite prin certificatul de urbanism:

Avize şi acorduri privind utilităţile urbane şi infrastructura (gaze naturale şi telecomunicaţii); Avizul de gospodărire a apelor emis de Administraţia Naţională „Apele Române”,

Administraţia Bazinală de Apă Jiu; Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului (Agenţia Regională

pentru Protecţia Mediului Craiova).

Durata de valabilitate a Certificatului de urbanism este de 12 luni de la data emiterii acestuia –16.03.2013.

3.4 REZUMATUL PROIECTULUI

Proiectele de remediere a calităţii apei subterane reprezintă lucrări atipice, fiecare amplasament având particularităţile lui. Dimensiunea lucrărilor proiectate, intensitatea şi durata acestora sunt legate direct de istoria fenomenului de poluare şi caracteristicile acestuia.

În cele ce urmează se prezintă sinteza rezultatelor obţinute în cadrul investigaţiilor de teren efectuate pe Amplasamentul Ford în perioada noiembrie 2006 – martie 2011.

3.4.1 INVESTIGAREA ŞI EVALUAREA POLUĂRII APEI SUBTERANE ŞI A EMISIILOR DE POLUANŢI DIN

SURSE SECUNDARE PE AMPLASAMENTUL FORD

3.4.1.1 PREZENTAREA SUCCINTĂ A REZULTATELOR INVESTIGAŢIILOR DE TEREN ŞI A EVALUĂRII

POLUĂRII APEI SUBTERANE

Pe amplasamentul Ford au fost efectuate investigaţii privind calitatea apei subterane din Amplasamentul Ford începând cu anul 2006.

Investigaţiile privind calitatea apei subterane în perioada 2006 – 2008 au fost realizate de către Arcadis Geraghty & Miller International Ltd. (Arcadis GMI) (octombrie 2006 – februarie 2007), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială – INCD ECOIND Bucureşti (ECOIND) (mai 2007) şi de AMEC Earth & Environmental S.R.L. Bucureşti (AMEC) (martie 2008).


Pagina 13

Investigaţiile privind calitatea apei din stratul freatic în perioada noiembrie 2008 – martie 2011 au fost realizate de Dr. Pütz.

Obiectivul principal al lucrărilor şi analizelor efectuate şi menţionate mai sus a fost cuantificarea şi caracterizarea zonelor contaminate din cadrul Amplasamentului Ford: extinderea, gradul de intensitate al poluării, concentraţiile poluanţilor în apa subterană şi evaluarea riscurilor.

Zonele investigate, respectiv punctele de instalare a forajelor de monitorizare a apei subterane au fost asociate surselor de poluare potenţiale existente pe amplasament.

Datorită faptului că în România nu există o reglementare specifică pentru evaluarea nivelului de contaminare a apei subterane, aceasta a fost realizată pe baza prevederilor legislaţiei naţionale privind calitatea apei potabile (Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată) – în cazul investigaţiilor realizate de AMEC, ECOIND şi Dr. Pütz, precum şi pe baza prevederilor din reglementările europene şi din Marea Britanie (Generic Assessment Criteria din Marea Britanie pentru receptori de surse de apă – GAC, în conformitate cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman, precum şi Ghidurile privind apa potabilă ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) – în cazul investigaţiilor realizate de Arcadis GMI.

Se precizează că informaţiile prezentate mai jos au fost preluate din rapoartele la care se face referinţă.

Arcadis Geraghty & Miller International Ltd., 2006

Primele investigaţii ale calităţii solului şi subsolului de pe Amplasamentul Ford au fost realizate în perioada octombrie 2006 – februarie 2007. Pentru stabilirea condiţiilor iniţiale de mediu din zona amplasamentului, Arcadis GMI a elaborat Studii de evaluare a amplasamentului – Faza I şi Faza II, realizând o reţea de 16 foraje de monitorizare a calităţii apei subterane din stratul freatic executate la adâncimi cuprinse între 9,5 m şi 20 m (denumite „BH“ şi numerotate de la BH1 la BH16) şi prelevând probe de apă subterană atât din forajele de monitorizare, cât şi din forajele de alimentare cu apă existente pe amplasament, respectiv, din forajele F1(A4), F2(A5) şi F4(A1).

În Planul 3 – Plan de amplasare foraje de monitorizare şi foraje de alimentare cu apă de pe Amplasamentul Ford, noiembrie 2006 (Apendice B1, Anexa B) sunt prezentate forajele de monitorizare realizate de Arcadis GMI în cadrul Amplasamentului Ford, din care au fost prelevate probe de apă subterană.

În probele de apă subterană prelevate din forajele de monitorizare au fost analizate următoarele grupe de compuşi: metale grele (As, B, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Se şi Zn), hidrocarburi totale din petrol (HTP), compuşi organici volatili (COV) şi compuşi organici semivolatili (SCOV) cloruraţi şi necloruraţi, hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), fenoli, compuşi bifenilpolicloruraţi (PCB), compuşi anorganici şi carbon organic total (COT).

Rezultatele determinărilor fizico-chimice pentru indicatorii specifici activităţilor desfăşurate anterior pe Amplasamentul Ford, efectuate pe probe de apă subterană recoltate din cele 16 foraje nou instalate, precum şi din cele trei foraje de alimentare existente, au pus în evidenţă următoarele:

contaminarea apei subterane cu hidrocarburi totale din petrol (HTP) în nouă din cele 16 foraje de monitorizare, în special pentru compuşii din grupa hidrocarburilor alifatice (<C6-C10) şi a hidrocarburilor aromatice (<C8-C10);

contaminarea apei subterane cu hidrocarburi clorurate volatile (HCV) în toate forajele de monitorizare, cele mai mari valori ale concentraţiilor compuşilor cloruraţi fiind înregistrate în probele prelevate din forajele de monitorizare situate în aval de Magazia centrală de substanţe chimice (BH6) şi în aval de fosta Secţie Subansamble Auto, în vecinătatea staţiei de epurare (BH13);


Pagina 14

prezenţa metalelor, a HTP şi a HCV nu a fost pusă în evidenţă în probele prelevate din forajele de alimentare.

INCD ECOIND Bucureşti, 2007

În mai 2007, pentru obţinerea avizului de mediu pentru privatizare şi stabilirea obligaţiilor de mediu, ECOIND a elaborat pentru Fabrica de automobile Craiova Bilanţul de mediu nivel I, Bilanţul de mediu nivel II şi Propunerea pentru programul de conformare.

În cadrul Bilanţului de mediu Nivel II au fost prelevate probe de apă subterană din şase din cele 16 foraje de monitorizare instalate de Arcadis GMI (denumite „P”), respectiv din forajele P2 (BH2), P4 (BH4), P5 (BH5), P9 (BH9), P10 (BH10) şi P13 (BH13) şi au fost efectuate determinări analitice pentru anumite grupe de indicatori generali, cum ar fi: metale (crom total, plumb, nichel, fier, aluminiu), mangan, anioni (sulfaţi, azotaţi) şi substanţe organice (CCO-Cr). Se menţionează faptul că investigaţiile efectuate de ECOIND pe probele de apă subterană pentru stabilirea obligaţiilor de mediu nu au inclus şi indicatori specifici activităţilor desfăşurate pe un amplasament industrial cu profil mecanic, ca de exemplu: HTP, HCV.

Rezultatele determinărilor efectuate pe probele de apă subterană recoltate din cele şase foraje au pus în evidenţă următoarele:

Contaminarea apei subterane cu compuşi organici (indicator global CCO-Cr) – toate forajele;

Contaminarea apei subterane cu sulfaţi şi azotaţi – forajul P13; Contaminarea apei subterane cu crom total şi plumb – forajul P2; Contaminarea apei subterane cu nichel – forajele P2, P5 şi P13; Contaminarea apei subterane cu mangan – forajele P2, P4, P5, P10; Contaminarea apei subterane cu fier şi aluminiu – toate forajele.

Pe baza documentaţiilor elaborate de ECOIND, Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj a emis Avizul de mediu pentru privatizare nr. 16 din 04.06.2007 prin care au fost stabilite obligaţiile privind protecţia mediului pentru obiectivul S.C. DAEWOO AUTOMOBILE ROMÂNIA S.A. – Fabrica de autovehicule Craiova (prevederile din programul de conformare).

Deoarece investigaţiile efectuate de ECOIND nu au urmărit contaminarea apei subterane cu poluanţii specifici activităţilor desfăşurate în cadrul Fabricii de autovehicule, nici concluziile Bilanţurilor de mediu nivel I şi nivel II şi nici obligaţiile de mediu stabilite pentru obiectivul S.C. DAEWOO AUTOMOBILE ROMÂNIA S.A. – Fabrica de autovehicule Craiova nu au făcut referire la contaminarea cu aceşti poluanţi şi nici nu au fost propuse măsuri de limitare a impactului asupra mediului şi de minimizare a riscurilor pentru sănătatea umană şi pentru mediu datorate acestora.

AMEC, 2008

În martie 2008, AMEC a elaborat un studiu de evaluare a amplasamentului, utilizând atât informaţiile disponibile din studiile anterioare elaborate în perioada 2006 – 2007, cât şi cele obţinute prin investigaţii proprii privind calitatea apei subterane, efectuate în anul 2008.

Investigaţiile privind calitatea apei subterane au constat din prelevări de probe de apă subterană şi măsurători privind nivelul apei freatice din cele 16 foraje instalate de Arcadis GMI în noiembrie 2006.

Grupele de indicatori analizate în cele 16 probe de apă subterană au fost următoarele: metale grele (Cd, Cu, Cr, Hg, Ni, Pb, Zn) şi As, hidrocarburi totale din petrol (HTP), hidrocarburi aromatice polinucleare (HAP), metil terţ-butil eter (MTBE), hidrocarburi aromatice mononucleare (BTEX) şi hidrocarburi alifatice halogenate volatile (HCV) şi anioni (sulfaţi, azotaţi, azotiţi).


Pagina 15

Rezultatele determinărilor efectuate pe probele de apă subterană prelevate din cele 16 foraje de monitorizare, au pus în evidenţă următoarele:

Existenţa a două zone (zona forajului BH6 şi zona forajului BH13) contaminate cu hidrocarburi clorurate volatile, în principal tricloretilenă şi produsul de descompunere al acesteia – cis-1,2 dicloretilenă, care erau situate în zona Magaziei centrale de substanţe chimice şi în aval de Secţia Subansamble Auto. Contaminarea semnificativă cu aceşti poluanţi a apei freatice în forajele BH6 şi BH13 a fost identificată şi prin rezultatele obţinute de Arcadis GMI în 2006.

Difuzia/transportul poluanţilor din zona Magaziei centrale de substanţe chimice, unde au fost stocate recipiente/butoaie de solvenţi cloruraţi, a fost identificată în zonele învecinate (BH4 şi BH5), precum şi în cele din aval, pe direcţia de curgere a apei subterane (BH9, BH10 şi BH11).

Contaminarea apei freatice identificată în colţul de sud-vest (BH13) a fost generată de posibile pierderi de tricloretilenă şi percloretilenă din rezervoarele aferente instalaţiei de degresare, montate în subsolului halei aferente Secţiei Subansamble Auto.

Contaminarea apei freatice cu azotaţi (două probe), mercur (nouă probe) şi cu arsen (două probe) la valori peste concentraţiile maxime admise (CMA) conform Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

Nu a fost identificată contaminarea apei freatice cu alte metale grele, HAP şi BTEX. A fost identificată prezenţa HTP (o probă) şi MTBE (două probe).

Dr. Pütz, 2008 – 2011

Dr. Pütz a realizat investigaţii privind calitatea apei din stratul freatic în mai multe campanii desfăşurate în perioada noiembrie 2008 – martie 2011 pentru delimitarea spaţială a zonelor poluate, clarificarea naturii şi intensităţii contaminării identificate. În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, pe baza rezultatelor investigaţiilor detaliate privind calitatea solului şi a apei subterane, Dr. Pütz a elaborat în iulie 2011 „Raportul geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic privind calitatea apei subterane, a solului şi a vaporilor din sol, Uzina Ford Craiova (România)”, utilizând atât rezultatele investigaţiilor realizate în perioada 2006 – 2008, cât şi investigaţiile proprii realizate în perioada noiembrie 2008 – martie 2011.

Conform Art. 21 din HG nr. 1408/2007, scopul acestor investigaţii şi a evaluării detaliate a fost delimitarea spaţială a zonelor poluate, clarificarea naturii şi intensităţii contaminării identificate, precum şi căile potenţiale de migrare şi transport al poluanţilor în vederea evaluării riscurilor. Datorită lipsei unui normativ de conţinut reglementat al Raportului geologic, acest document tehnic a fost elaborat de Dr. Pütz pe baza practicilor internaţionale aplicabile pentru proiecte de remediere.

Raportul geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic privind calitatea apei subterane, a solului şi a vaporilor din sol, Uzina Ford Craiova (România) a fost transmis oficial la ARPM Craiova şi ABA Jiu în data de 7 iulie 2011 şi la ANAR în data de 8 iulie 2011 (cu adresa FORD ROMÂNIA nr. AO/79/06.07.2011, înregistrată la ARPM Craiova cu nr. 9009/07.07.2011, la ABA Jiu cu nr. 8903/07.07.2011 şi la ANAR cu nr. 9906/08.07.2011), autorităţi de mediu şi de gospodărire a apelor cu responsabilităţi în domeniul remedierii calităţii solului şi a apei subterane.

În cadrul lucrărilor de investigaţie a fost realizat un număr de 25 foraje suplimentare de monitorizare, cu adâncimi cuprinse între 6,5 m şi 21,0 m după cum urmează:

în perioada ianuarie – februarie 2009 au fost realizate 17 foraje de monitorizare cu adâncimi cuprinse între 9,0 şi 21,0 m (denumite tot „BH” şi numerotate de la BH20 la BH35), şi


Pagina 16

în a doua jumătate a anului 2009 au fost realizate opt foraje de monitorizare cu adâncimi cuprinse între 6,50 şi 18,0 m (denumite tot „BH” şi numerotate de la BH36 la BH43),

din care au fost prelevate probe de apă subterană pentru determinarea calităţii acesteia.

Din forajul BH36 nu a putut fi prelevată probă de apă subterană, deoarece stratul acvifer nu a fost interceptat până la adâncimea finală a forajului (6,50 m).

Se menţionează că, în perioada de reamenajare a fabricii de automobile de către Ford, forajele BH16, BH20 şi BH21 au fost distruse, nefiind posibilă prelevarea de apă subterană în campaniile de investigaţie desfăşurate începând cu martie 2010. În Planul 4 – Plan de amplasare foraje de monitorizare de pe Amplasamentul Ford, iunie 2009 (Apendice B1, Anexa B) sunt prezentate punctele de amplasare a celor 41 foraje de monitorizare.

Probele de apă prelevate din forajele de monitorizare în campaniile de investigaţie desfăşurate în perioada noiembrie 2008 – martie 2011 au fost analizate pentru următoarele grupe de compuşi: metale (Fe, Al, Pb, Cd, Cr, Co, Cu, Mn, Mo, Ni, V, Zn, Hg şi As), hidrocarburi halogenate adsorbabile (AOX), hidrocarburi totale din petrol (HTP), metil terţ-butil eter (MTBE), hidrocarburi alifatice clorurate volatile (HCV), compuşi organici aromatici volatili (BTEX) şi hidrocarburi aromatice policiclice (HAP). Programul analitic a fost corelat cu poluanţii relevanţi pentru activităţile care s-au desfăşurat anterior pe Amplasamentul Ford.

Rezultatele determinărilor analitice efectuate în aceste campanii de investigaţie a apei subterane au indicat, de asemenea, contaminarea apei subterane cu hidrocarburi clorurate volatile, în special cu tricloretilenă (TCE) şi, în mai mică măsură, cu tetracloretilenă sau percloretilenă (PCE), care se extinde pe o suprafaţă semnificativă a amplasamentului, respectiv, partea de nord – est, partea centrală şi partea de sud – vest a acestuia.

Rezultatele investigaţiilor realizate în campania de investigaţie desfăşurată în martie 2011 sunt reprezentative pentru elaborarea modelului conceptual de remediere a apei subterane. Aceste rezultate au fost reprezentate grafic în Planul 5 – Distribuţia concentraţiilor de hidrocarburi clorurate volatile în acviferul cu nivel liber, martie 2011 (Apendice B1, Anexa B), în care sunt identificate zonele cu diferite concentraţii de HCV (zone cu aceleaşi nivele de concentraţii – linii de izoconcentraţii de HCV), asociate cu sursele de contaminare relevante pentru activităţile desfăşurate în trecut pe amplasament. Situaţia este reprezentativă pentru Amplasament Ford înainte de începerea lucrărilor de remediere a amplasamentului.

Din reprezentările grafice ale valorilor concentraţiilor iniţiale de HCV ale apei subterane s-a constat că:

valorile concentraţiilor de HCV s-au situat peste 10.000 μg/l în zona cu dimensiuni reduse situată în partea de nord – est a amplasamentului, în jurul forajelor BH5 şi BH6;

valorile concentraţiilor de HCV s-au situat în intervalul 5.000 – 10.000 μg/l în două zone situate în partea de nord – est, în jurul zonei cu concentraţii peste 10.000 μg/l, precum şi în partea de sud – vest a amplasamentului, în jurul forajelor BH24 şi BH28;

valorile concentraţiilor de HCV s-au situat în intervalul 1.000 – 5.000 μg/l în zona centrală a amplasamentului, care se extinde din partea nord – est a amplasamentului, în jurul zonei cu concentraţii cuprinse în intervalul 5.000 – 10.000 μg/l, către partea de sud – vest a amplasamentului, pe direcţia de curgere a apei subterane;

valorile concentraţiilor de HCV s-au situat în intervalul 500 – 1.000 μg/l în trei zone, astfel: zona localizată în jurul zonei cu concentraţii cuprinse în intervalul 1.000 – 5.000 μg/l, care se extinde din partea nord – est către partea sud – vest a amplasamentului, precum şi în zonele cu dimensiuni reduse situate în partea sud – vest a amplasamentului, în jurul forajelor BH14, BH 26-1, BH26-2 şi BH27 şi în jurul zonei cu concentraţii cuprinse în intervalul 5.000 – 10.000 μg/l;


Pagina 17

valorile concentraţiilor de HCV s-au situat în intervalul 200 – 500 μg/l în două zone, astfel: zona centrală, relativ mare, cu extindere către nord – est şi sud – vest, în jurul zonelor cu concentraţii cuprinse în intervalul 500 – 1.000 μg/l, precum şi în zona cu dimensiuni reduse situată în partea de nord – vest a amplasamentului, în jurul forajului BH8;

valorile concentraţiilor de HCV s-au situat în intervalul 100 – 200 μg/l în două zone, astfel: zona situată de o parte şi de alta a zonei cu concentraţii cuprinse în intervalul 200 – 500 μg/l care se extinde către nord – est şi sud – vest, precum şi zona cu dimensiuni reduse din partea de vest a amplasamentului, în jurul forajului BH12;

valorile concentraţiilor de HCV s-au situat în intervalul 10 – 100 μg/l pe aproximativ toată suprafaţa amplasamentului.

Prin urmare, au fost identificate mai multe zone contaminate cu hidrocarburi clorurate volatile identificate în incinta Amplasamentului Ford, ca fiind zone cu risc potenţial pentru mediu şi pentru sănătatea umană datorită substanţelor periculoase din apa subterană, dintre care principalele sunt următoarele: zona Magaziei centrale de substanţe chimice, situată în partea de nord – est a amplasamentului, precum şi zona clădirii în care funcţionează Furnizorul Magna situată în partea de sud – vest a amplasamentului.

Principalele rezultate evidenţiate în Raportul geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic privind calitatea apei subterane, a solului şi a vaporilor din sol, Uzina Ford Craiova (România) indică:

existenţa în amplasament a două surse de contaminare cu hidrocarburi clorurate volatile, reprezentate de solul contaminat din zona saturată şi din zona nesaturată din perimetrul Magaziei centrale de substanţe chimice şi din subsolul clădirii în care funcţionează Furnizorul Magna (fosta Secţie Subansamble Auto), la care se adaugă încă o sursă probabilă, situată în amonte de staţia de epurare a apelor uzate;

substanţele care au cauzat contaminarea cu hidrocarburi clorurate volatile provin din procesele tehnologice desfăşurate pe amplasament anterior preluării Fabricii de Automobile de la Craiova de către Ford, întrucât substanţele organice clorurate nu au mai fost utilizate în amplasament din anul 2008;

ca urmare a direcţiei de curgere a apei subterane, transportul hidrocarburilor clorurate volatile din amplasament, prin intermediul apei subterane are loc în direcţia sud-vest;

evaluarea contaminării apei subterane cu hidrocarburi clorurate volatile în raport cu prevederi legale din România nu a putut fi efectuată din cauza lipsei reglementărilor specifice din legislaţia naţională;

concentraţiile maxime de tricloretilenă şi de percloretilenă depăşesc de 100 – 1.000 ori nivelurile acceptate de reglementările din alte ţări europene.

3.4.1.2 PREZENTAREA SUCCINTĂ A REZULTATELOR INVESTIGAŢIILOR DE TEREN ŞI A EVALUĂRII

EMISIILOR DE POLUANŢI DIN SURSE SECUNDARE

În anul 2009 au fost sesizate emisii de noxe la locurile de muncă, respectiv în hala de producţie în care funcţionează Furnizorul Magna (fosta Secţie Subansamble Auto) şi în subsolul acesteia. Prezenţa noxelor la locurile de muncă se putea datora numai existenţei uneia sau mai multor surse de contaminare în mediul geologic aflat sub clădirea acestei secţii.

În noiembrie 2009 au fost efectuate determinări analitice şi măsurători de noxe la locurile de muncă în 15 puncte de prelevare din cadrul clădirii în care funcţionează Furnizorul Magna. Rezultatele investigaţiilor au indicat prezenţa compuşilor organici cloruraţi, respectiv, TCE şi PCE, în atmosfera de lucru din cadrul clădirii în care funcţionează Furnizorul Magna, cu toate că aceste substanţe nu se mai utilizau în producţie, dar în subsolul secţiei mai existau, în acea perioadă rezervoarele de stocare TCE şi PCE.


Pagina 18

Conform informaţiilor furnizate de către reprezentanţii Ford, în perioada aprilie – iunie 2010, angajaţii companiei au reclamat o intensificare a mirosurilor tipice pentru compuşi organici volatili în atmosfera de lucru, ceea ce a condus la luarea deciziei de sistare a oricăror activităţi în zona cu expunere şi de completare a investigaţiilor cu determinări ale nivelului gazelor volatile din sol şi, după caz, în apa subterană.

Astfel, în iulie 2010, Dr. Pütz a efectuat investigaţii pentru determinarea nivelului de vapori din sol în opt zone diferite din Amplasamentul Ford prin executarea a 105 foraje de mică adâncime (denumite „SV”), în zona nesaturată a solului, conform unei grile prestabilite.

Investigaţiile realizate în iulie 2010 au indicat prezenţa unor surse de poluare cu hidrocarburi clorurate volatile a solului şi subsolului în zona fostei Secţii Subansamble Auto (clădirea în care funcţionează în prezent Furnizorul Magna) şi a Magaziei centrale de substanţe chimice, zone în care fuseseră amplasate sursele primare de contaminare.

Sursele primare de contaminare a solului şi subsolului cu hidrocarburi clorurate identificate în aceste zone au constat din:

Zona fostei Secţii Subansamble Auto: Instalaţie de degresare în tricloretilenă – aparţinând vechii linii de vopsire scaune Oltcit din

fosta Secţia Subansamble Auto (sau Vopsitorie II), care a constat din: o instalaţie de degresare în vapori de solvent prevăzută cu un rezervor propriu de

solvent, situată de-a lungul liniei de vopsire care a fost amplasată la parterul clădirii; un rezervor de stocare TCE curată şi un rezervor de stocare TCE uzată, fiecare cu

un volum de 5 m3, ambele amplasate în subsolul clădirii Secţii Subansamble Auto; un rezervor de stocare PCE, care a deservit liniile de scaune şi de eşapamente, solventul

fiind utilizat la degresarea acestor echipamente înainte de vopsire; acest rezervor a fost amplasat tot în subsolul clădirii fostei Secţii Subansamble Auto;

Zona Magaziei centrale de substanţe chimice: Spaţiu de stocare solvenţi cloruraţi (PCE şi/sau TCE) în recipiente/butoaie metalice, fără

dotările aplicabile stocării substanţelor chimice periculoase (cuvă de retenţie a eventualelor pierderi, material absorbant disponibil etc.);

Zona de manevrare a butoaielor cu solvenţi cloruraţi (PCE şi/sau TCE) din faţa magaziei, inclusiv canalul de colectare a apelor pluviale din zonă.

Datorită gospodăririi necorespunzătoare a solvenţilor în cele două areale, o parte din solvenţii cloruraţi au fost împrăştiaţi necontrolat pe pardoseala subsolului fostei Secţii Subansamble Auto şi respectiv, pe solul şi în reţeaua de canalizare situate în vecinătatea sudică a Magaziei centrale de substanţe chimice.

Aceste surse primare de poluare a solului şi a subsolului au fost eliminate de pe amplasament astfel:

Instalaţia de degresare în hidrocarburi clorurate din fosta Secţie Subansamble Auto a fost utilizată în perioada 1984 – 1990, fiind dezafectată în anul 2010;

Rezervoare de stocare TCE (solvent curat şi solvent uzat) aferente acestei instalaţii, precum şi rezervorul de stocare PCE au fost dezafectate în anul 2010;

Recipientele de stocare solvenţi cloruraţi sau amestecuri de solvenţi rămase în stoc în Magazia centrală de substanţe chimice (3.675 kg) au fost preluate de pe amplasament de firma ARGE TWM în luna iunie 2011, fiind exportate la firma REMONDIS Industrie Service GmbH (Germania) pentru eliminare prin incinerare;

Deşeurile istorice şi cele de producţie cu conţinut de substanţe periculoase, inclusiv solvenţi organici (cantitate totală deşeuri 27.100 kg) au fost preluate în cursul anului 2011 de firma SETCAR S.A. Brăila, în vederea eliminării finale.


Pagina 19

Deşi sursele primare au fost îndepărtate de pe amplasament, pierderile accidentale de solvenţi care s-au infiltrat prin pardoseală sau prin sol au devenit surse secundare de emisii de poluanţi a zonelor nesaturate ale solului, atât în subsolul clădirii în care funcţionează Furnizorul Magna, cât şi în zona sud-vestică a Magaziei centrale de substanţe chimice.

Pe baza rezultatelor investigaţiilor realizate în iulie 2010, care sunt reprezentative pentru elaborarea modelului conceptual de reducere a emisiilor de compuşi cloruraţi volatili la surse secundare, au fost întocmite hărţi ale Amplasamentului Ford care să reprezinte zone cu aceleaşi nivele de concentraţii de HCV în sol. Astfel, în Planurile 6a, 6b, 6c şi 6d – Distribuţia concentraţiilor de HCV în sol, iulie 2010 (Apendice B2, Anexa B) sunt reprezentate grafic zonele cu diferite concentraţii de vapori de HCV în sol (linii de izoconcentraţii de vapori de HCV în sol) asociate cu sursele de contaminare aferente activităţilor desfăşurate în trecut pe amplasament. Situaţia este reprezentativă pentru Amplasament Ford înainte de începerea lucrărilor de reducere a emisiilor de compuşi cloruraţi volatili la surse secundare.

Se menţionează că, cu mult înainte de dobândirea de către Ford a controlului asupra Fabricii de Automobile de la Craiova, la nivel de grup, s-a luat decizia de interzicere a utilizării solvenţilor cloruraţi în procesele tehnologice aferente activităţilor de producţie, eliminându-se astfel orice pericol potenţial de poluare similară cu cea constatată pe Amplasamentul Ford.

3.4.1.3 EVALUAREA RISCULUI

În conformitate cu prevederile Art. 22 din Hotărârea de Guvern nr. 1408/2007 pe baza informaţiilor şi datelor din „Raportul geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic privind calitatea apei subterane, a solului şi a vaporilor din sol, Uzina Ford Craiova (România)”, au fost elaborate Studiul de evaluare a riscului privind intruziunea vaporilor din solul contaminat în zona Atelierului de Vopsitorie 2 al fabricii de Autovehicule Ford România şi Studiul de evaluare a riscurilor pentru sănătatea umană în vederea stabilirii căilor de migrare şi de transport al poluanţilor, evaluarea riscurilor, precum şi pentru stabilirea valorilor ţintă de remediere.

Apa subterană contaminată confom celor de mai sus, de pe amplasament, are o direcţie locală de curgere NE-SV, putând avea un impact negativ asupra folosinţelor din aval de acest amplasament, respectiv unităţi industriale şi zone rezidenţiale. Din informaţiile furnizate de autorităţile competente de gospodărire a apelor, apa din freaticul acvifer nu se foloseşte în scop potabil, nici în prezent şi nici pe o perioadă de timp de peste 10 – 15 ani. Conform Planului de management al bazinului hidrografic Jiu 2009 – 2015, calitatea corpului de apă subterană ROJi05 este slabă, iar termenul de conformare cu prevederile Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE pentru acest corp de apă este prelungit până în 2027.

Pe baza acestor considerente, autorităţile competente de mediu, de gospodărire a apelor şi de sănătate publică au solicitat societăţii Ford elaborarea unui studiu de evaluare a riscurilor pentru sănătatea umană a angajaţilor Fabricii Ford şi pentru locuitorii din vecinătatea acesteia. S-a considerat că riscul pentru mediu – respectiv asupra calităţii apei subterane, apei de suprafaţă în care se drenează apa subterană din arealul Ford, precum şi asupra ecosistemelor acvatice asociate şi ecosistemelor terestre dependente din zonele conectate hidraulic cu corpul de apă ROJi05 va fi evaluat, eventual, după perioada de tranziţie aprobată pentru acest corp de apă.

În anul 2011, societatea ERM Environmental Resources Management S.R.L. (ERM) a elaborat „Studiul de evaluare a riscurilor pentru sănătatea umană – Fabrica FORD Craiova”, în conformitate cu standarde tehnice acceptate şi aplicate atât la nivel naţional (Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 184/1997 privind aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu), cât şi la nivel internaţional, inclusiv versiunea din 2004 a modelului de migrare a vaporilor în clădire folosit de Agenţia de Protecţia Mediului a Statelor Unite ale Americii (US EPA) şi metodologia publicată de Ministerul Francez al Mediului cu


Pagina 20

privire la siturile contaminate şi managementul solurilor (descrise într-o circulară şi în ghidul privind „Metodologia de analiză a riscurilor reziduale”, ambele datate 8 februarie 2007).

Studiul a fost efectuat în amplasamentul Fabricii Craiova, având drept scop evaluarea riscurilor pentru angajaţii din cadrul fabricii şi pentru locuitorii din zona rezidenţială aflată în vecinătatea acestuia, care ar putea fi afectaţi de formele de impact generate de poluarea solului şi a apei subterane cu hidrocarburi clorurate volatile rezultând din procesele tehnologice din trecut. În acest context se precizează că activităţile industriale care s-au desfăşurat în trecut, includeau utilizarea PCE şi a TCE, spre deosebire de activităţile industriale desfăşurate de FORD ROMÂNIA.

Studiul a fost elaborat pe baza rezultatelor obţinute în cadrul campaniilor de investigaţii asupra calităţii apelor subterane şi a emisiilor de vapori din sol efectuate în Amplasamentul Ford.

Evaluarea riscurilor are la bază modelul conceptual al amplasamentului, fundamentat pe toate datele colectate prin intermediul investigaţiilor de mediu, prin care se caracterizează şi se defineşte relaţia sursă – căile de transfer/expunere – receptori (angajaţi Ford şi rezidenţi din zona situată în aval de Amplasament).

În cadrul evaluării riscurilor, singura cale de expunere supusă modelării a fost reprezentată de inhalarea vaporilor din aerul din incinta clădirilor şi din atmosfera din zonele sursă.

Rezultatele calculelor efectuate, indică un risc care depăşeşte pragurile prevăzute de legislaţia franceză, pentru angajaţii care lucrează în incinta clădirilor (parter, cu sau fără subsol) de a inhala vaporii, în zona fostei Secţii Subansamble Auto (zona A) şi cea a Magaziei centrale de substanţe chimice (zona B) definite în cadrul amplasamentului.

Riscul inhalării de vapori a fost identificat şi pentru adulţii şi copiii care locuiesc în casele din vecinătatea amplasamentului, respectiv în zona rezidenţială situată în aval de Amplasamentul Ford.

Studiul de evaluare a riscurilor pentru sănătatea umană recomandă:

decontaminarea solului din zonele A şi B, în vederea eliminării surselor secundare de poluare şi a reducerii riscului asupra sănătăţii personalului ca urmare a expunerii la inhalarea de vapori ai unor substanţe toxice sub pragurile acceptabile;

îmbunătăţirea calităţii apei subterane pe teritoriul amplasamentului pentru a elimina posibilitatea ca poluanţii care contaminează apa subterană să migreze în afara limitelor amplasamentului.

Metodologia franceză utilizată pentru Studiul de evaluare a riscurilor pentru sănătatea umană prevede sugerarea unor tehnici de remediere şi calcularea riscului folosind concentraţiile reziduale determinate după remediere. Calculul iterativ al riscului poate permite definirea, într-o primă abordare, a valorilor ţintă care să fie obţinute după remediere, aplicând diferitele tehnici propuse. Deoarece legislaţia din România nu prevede valori ţintă (prag) pentru procesul de remediere, specialiştii firmei ERM au calculat aceste valori ţintă pentru amplasamentul Fabricii Ford din Craiova folosind modelul aplicat pentru evaluarea riscurilor descris mai sus.

Valorile ţintă (concentraţii în vaporii din sol şi în apa subterană) calculate, reprezentând pragurile propuse a fi atinse prin procesul de remediere pentru zonele A şi B – zonele sursă – din cadrul amplasamentului sunt prezentate în tabelul de mai jos.


Pagina 21

Tabel 3.4-1 Valori ţintă pentru remedierea calităţii apei subterane şi a subsolului

Poluant

Zona fostei Secţii Subansamble Auto

(Zona A)

Zona Magaziei centrale de substanţe chimice

(Zona B) Valori ţintă

Vapori în sol (mg/m3)

Valori ţintăApă subterană

(µg/L)

Valori ţintă Vapori în sol

(mg/m3)

Valori ţintăApă subterană

(µg/L) Benzen - - - 1 Toluen - 15 - - Etilbenzen - 19,5 - 3,5 o-Xilen - 15,5 - - m-Xilen - 165 - - p-Xilen - 3 - - Tetracloretilenă (PCE) 45,75 500 3490 100 Tricloretilenă (TCE) 10.850 1.000 645 1.000 Cis-1,2-dicloretilenă 192,5 939,5 50,5 1.000 Trans-1,2-dicloretilenă - 7,75 - 55 Clorură de vinil - 4,45 - 4,7 1,1,1-tricloretan 43,75 52,5 5 92,65 1,1,2-tricloretan - 25,9 - 30,9 1,1-dicloretan - 45,55 - 92,1 1,2-dicloretan 19,75 16,5 0,11 28 1,1-dicloretilenă - 46,5 - 31,9 Tetraclorură de metan (tetraclormetan)

0,5 0,7 0,02 1,5

Cloroform (triclormetan) 14 65 0,3 32,15 Clor-metilen (diclormetan)

- 2,5 - 0,25

Aceste valori se constituie în valori ţintă de remediere pentru concentraţiile de TCE şi PCE în apa subterană pentru zonele A şi B, faţă de care se va evalua conformarea lucrărilor de remediere a calităţii apei subterane.

3.4.2 MODELUL CONCEPTUAL PRIVIND REMEDIEREA CALITĂŢII APEI SUBTERANE PE

AMPLASAMENTUL FORD

Pe baza rezultatelor investigaţiilor de teren şi a determinărilor de laborator, precum şi a caracterizării structurii geologice şi hidrogeologice a Amplasamentului Ford a fost elaborat un model conceptual de remediere.

Scopul lucrărilor de remediere este de a evita contactul oamenilor cu materialele contaminate (respectiv sol, vapori degajaţi din sol şi apa subterană). Acest lucru se face utilizându-se metode corespunzătoare, de blocare a următoarelor căi de legătură:

1. Calea de legătură între om şi sol – Absorbţia directă a poluanţilor prin inhalare: poluanţi volatili;

2. Calea de legătură între sol şi apa subterană – Migrarea poluanţilor din zona nesaturată către zona saturată a solului şi, ulterior în apa freatică.

În ceea ce priveşte prevenirea riscurilor pentru sănătatea umană şi pentru mediu, este necesară o abordare integrată de reducere a emisiilor de poluanţi la sursele secundare şi de decontaminare a apei subterane din stratul freatic.


Pagina 22

Tehnologia de remediere a calităţii apei subterane a fost selectată dintr-o serie de alternative posibile, luând în considerare condiţiile specifice ale amplasamentului, tipurile şi proprietăţile contaminanţilor, magnitudinea şi extinderea contaminării, receptorii sensibili posibil a fi afectaţi, precum şi eficienţa de îndepărtare a poluanţilor din apa freatică şi din sursele secundare.

Conceptul general de remediere a calităţii apei din stratul freatic din Amplasamentul Ford, care a fost considerat cel mai adecvat pentru condiţiile locale, se bazează pe aplicarea următoarelor procedee:

Reducerea emisiilor de poluanţi la sursele secundare de contaminare a apei subterane prin extracţia vaporilor din sol şi reţinerea acestora prin adsorbţie pe cărbune activ;

Decontaminarea apei subterane extrase din freaticul acvifer în instalaţii speciale prin stripare şi adsorbţie pe cărbune activ;

Prevenirea migrării poluanţilor în afara amplasamentului prin instalarea unei bariere hidraulice la limita de sud-vest a amplasamentului, perpendicular pe direcţia de curgere a apei subterane.

Pentru reducerea contaminării apei freatice cu compuşi organici volatili – în special din clasa hidrocarburilor clorurate, se va utiliza un sistem activ de tratare, bazat pe tehnologia Pompare şi Tratare (în limba engleză Pump&Treat sau P&T) prin care apa din stratul acvifer este pompată la suprafaţă şi tratată prin procedee clasice aplicabile tratării apei sau a apelor subterane, iar apa curată este infiltrată în acviferul freatic sau va fi utilizată ca apă industrială în procesele tehnologice desfăşurate în prezent pe Amplasamentul Ford.

Decontaminarea apei freatice va fi realizată prin extracţia, tratarea şi infiltrarea apei tratate în startul de apă freatică, prin intermediul a mai multor tipuri de foraje. Amplasarea forajelor de extracţie şi a celor de infiltrare a fost realizată pe baza rezultatelor unei modelări matematice a apelor subterane, realizată de către INHGA şi prezentată în „Studiul hidrogeologic privind dimensionarea barierei hidraulice necesară procesului de decontaminare a subsolului uzinei Ford Craiova, jud. Dolj”.

Amplasamentul Ford va fi prevăzut cu o reţea de foraje de extracţie a apei situate în aval de acesta, dar în amonte de reţeaua de foraje de infiltrare, pe latura sud-vestică, perpendicular pe liniile de curgere a apei subterane pe amplasament, în vederea asigurării unei bariere hidraulice. Scopul acestei bariere este de a preveni migrării poluanţilor şi extinderea zonei afectate pe direcţia dominantă de curgere a apei din stratul freatic în aval de amplasament. Pe de altă parte, va fi realizată o reducerea a concentraţiilor poluanţilor prin extracţia vaporilor din sol în zonele sursă din Amplasamentul Ford.

Apa freatică contaminată cu poluanţi (hidrocarburi volatile clorurate) relevanţi activităţilor desfăşurate pe acesta în trecut, reţinută prin bariera hidraulică, va fi ulterior decontaminată în instalaţii speciale de tratare a apei subterane şi infiltrată în subteran prin mai multe foraje, amplasate la limita de sud – vest a amplasamentului, paralel cu linia de foraje de extracţie, dar în aval de acestea.

Pentru decontaminarea compuşilor organici volatili din apa subterană se vor aplica următoarele tehnologii de tratare:

Eliminarea conţinutului de fier din apa contaminată extrasă din foraje prin precipitare şi sedimentarea nămolului de precipitare;

Îndepărtarea suspensiilor solide nesedimentate prin filtrare în filtru de nisip; Striparea cu aer a hidrocarburilor clorurate dizolvate în apă din care vor rezulta vapori de

compuşi organici volatili şi apa preepurată; Reţinerea prin adsorbţie pe cărbune activ granular a vaporilor de compuşi organici; Epurarea apei preepurate prin stripare tot prin adsorbţie pe cărbune activ granular.


Pagina 23

În cele ce urmează se prezintă succint tehnicile propuse a fi utilizate pentru decontaminarea apei subterane extrase din acviferul freatic.

Precipitare

Precipitarea este o tehnologie prin care anumiţi contaminanţi anorganici, prezenţi sub formă dizolvată, prin adaos de anumiţi agenţi de precipitare (hidroxid de sodiu, var, carbonat de sodiu etc.) sunt transformaţi în compuşi insolubili (precipitate), care prin sedimentare şi filtrare pot fi îndepărtaţi din apă sau din ape uzate.

Precipitarea este una din cele mai bune tehnici disponibile pentru tratarea fizico-chimică a apei şi pentru epurarea apelor uzate cu conţinut de anumiţi compuşi anorganici în formă solubilă.

Datorită prezenţei unor substanţe care ar putea perturba fazele tehnologice de decontaminare a apei freatice – în special prin colmatarea cărbunelui activ, precum carbonaţi, fier, mangan şi alte substanţe în suspensie, de obicei, instalaţiile de decontaminare sunt prevăzute cu o primă fază de preepurare care constă în precipitare, sedimentare şi filtrare. Dotările necesare pentru realizarea fazei de preepurare sunt dimensionate şi selectate după tipurile şi concentraţia substanţelor prezente în apă.

Aplicabilitate: Instalaţiile de precipitare sunt utilizate pentru îndepărtarea din apă sau ape uzate a unor compuşi anorganici solubili (în special metale grele, fosfaţi, etc.). Precipitarea se realizează în anumite domenii de pH, specifice fiecărui tip de compus, cu sau fără o fază de oxidare preliminară a unor metale (fier bivalent, mangan) care facilitează precipitarea ionilor respectivelor metale.

În cazul amplasamentului analizat, este posibil ca precipitarea să fie necesară pentru îndepărtarea ionilor de fier bivalent, cu o fază preliminară de oxidare a fierului bivalent la fier trivalent şi cu faze preliminare de sedimentare a nămolului de precipitare format şi eventual de filtrare al nămolului. Pentru reţinerea suspensiilor fine nesedimentabile, supernatantul poate fi filtrat prin strat de nisip.

Date privind eficienţa: Eficienţa de îndepărtare a ionilor solubili depinde de tipul şi concentraţia acestora, de agentul de precipitarea utilizat şi de intervalul valorilor de pH la care se face precipitarea. În cazul precipitării fierului trivalent (după oxidarea fierului bivalent în fier trivalent) cu soluţie de hidroxid de sodiu, în intervalul de pH de 6,5 – 8,5, eficienţa de precipitare este de peste 99 %.

Stripare cu aer

Striparea cu aer este o tehnologie prin care compuşii organici volatili sunt separaţi din apă prin creşterea semnificativă a suprafeţei de contact a apei contaminate cu aerul. Striparea cu aer implică transferul de masă al contaminanţilor volatili din apă în aer.

Striparea este una din cele mai bune tehnici disponibile pentru tratarea fizico-chimică a apei şi pentru epurarea apelor uzate cu conţinut de compuşi anorganici şi organici greu biodegradabili.

În cazul remedierii apei subterane, acest proces se realizează în coloane cu umplutură. O coloană de stripare cu aer tip coloană cu umplutură include: un sistem de duze la partea de sus a turnului pentru distribuirea apei contaminate peste materialul de umplutură al coloanei, un ventilator pentru realizarea unui flux forţat de aer în contracurent cu fluxul de apă şi un bazin la baza coloanei pentru colectarea apei decontaminate. La aceste dotări standard se pot adăuga echipamente suplimentare, cum ar fi: aparate de măsură pentru diferenţa de presiune, senzori de nivel maxim în bazinul de colectare apă şi componente anti-ex, precum şi sisteme de control şi tratare a emisiilor de aer, cum ar fi filtre cu cărbune activ.

Aplicabilitate: Instalaţiile de stripare cu aer sunt utilizate pentru separarea compuşilor organici volatili (COV), inclusiv HCV din apă. Aplicabilitatea acestei tehnologii pentru striparea unor


Pagina 24

compuşi organici se evaluează pe baza valorii Constantei Legii lui Henry, care trebuie să fie mai mare de 0,01 atm-m3/mol. În această categorie intră şi poluanţii specifici amplasamentului analizat, a căror tratare prin stripare a fost aplicată cu succes în multe proiecte la scară industrială.

Gazele rezultate din faza de stripare necesită tratare înainte de a fi evacuate în atmosferă. Cea mai utilizată tehnologie pentru controlul emisiilor de COV constă în adsorbţia pe cărbune activ.

Date privind eficienţa: În cazul unui raport optim aer/apă, eficienţele de îndepărtare pentru coloanele cu umplutură sunt cuprinse în intervalul de 90 – 92 %. Eficienţa de reţinere poate fi îmbunătăţită prin adăugarea, dacă va fi necesar, a unei unităţi de stripare suplimentare, înseriată cu prima.

Adsorbţie pe cărbune activ

Adsorbţia pe cărbune activ este una din cele mai bune tehnici disponibile pentru tratarea fizico-chimică a apei şi a gazelor reziduale, precum şi pentru epurarea apelor uzate cu conţinut de compuşi organici.

Adsorbţia pe cărbune activ constă în adsorbţia fizică a unei game largi de compuşi organici volatili şi semi-volatili, prin forţe de legătură moleculare slabe, cum ar fi forţele Van der Waals. Cel mai utilizat material adsorbant este cărbunele activ granulat.

Aplicabilitate: Adsorbţia pe cărbune activ se utilizează pentru o gamă largă de substanţe organice atât din mediu lichid, cât şi din mediu gazos. În cazul tratării apei, această tehnologie se utilizează cu eficienţă crescută în cazul unor concentraţii reduse de compuşi organici volatili indiferent de debit, fiind considerată ca o tehnologie de finisare a calităţii apei înainte de a fi evacuată din sistem. Tehnologia poate fi utilizată şi în cazul apelor cu concentraţii mai mari de compuşi organici, dar numai pentru debite reduse.

Date privind eficienţa: În cazul tratării vaporilor cu conţinut de compuşi organici eficienţa de reţinere este de 90 – 95 %, iar în cazul tratării apei cu conţinut de compuşi organici eficienţa este de cca. 90 %.

Prin aceste măsuri de remediere se realizează o reducere importantă a concentraţiilor poluanţilor din primul strat acvifer şi din formaţiunile cuaternare din zona de variaţie a nivelului hidrostatic.

Remedierea calităţii apei subterane bazată pe tehnologia P&T prin procedeele de decontaminare la sursă a apei subterane în instalaţii speciale şi de prevenire a migrării poluanţilor în afara amplasamentului este aplicată cu succes începând din anul 2008 pe un alt amplasament aparţinând Ford Motor Company din Blanquefort, Franţa. Aceste procedee au fost aplicate pentru îndepărtarea hidrocarburilor clorurate volatile din apa subterană, dar în acel caz procesul de remediere/decontaminare este mai complex decât cel care se propune a se aplica la Craiova, luând în considerare şi prezenţa în apa subterană a lichidelor nemiscibile uşoare şi a ionului fier bivalent, precum şi prezenţa în sol a metanului.

3.4.3 DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PROIECTULUI

Metodele de remediere care se intenţionează a fi aplicate pentru Amplasamentul Ford au luat în considerare prevederile legale privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate, prezentate în HG nr. 1403/2007, Art. 8: „procesul de refacere a mediului geologic constă în îndepărtarea surselor de contaminare de pe amplasament, în izolarea şi decontaminarea ariilor contaminate, limitarea şi eliminarea posibilităţilor de răspândire a poluanţilor în mediul geologic şi în atingerea valorilor limită admise pentru concentraţiile de poluanţi”.


Pagina 25

Pe baza prevederilor HG nr. 1403/2007, care au fost adaptate la specificul Amplasamentului Ford, la factorii de mediu contaminaţi, la poluanţii care prezintă un risc pentru sănătatea angajaţilor Ford şi a rezidenţilor din zona situată în aval de Amplasament, precum şi la rezultatele studiului de evaluare a riscurilor, a fost stabilit conceptul de decontaminare a apei subterane care se va aplica pentru Amplasamentul Ford şi care va consta din următoarele componente:

Reducerea emisiilor de poluanţi de la sursele secundare de contaminare a apei subterane prin extracţia vaporilor din sol şi reţinerea acestora prin adsorbţie pe cărbune activ;

Prevenirea migrării poluanţilor în afara amplasamentului prin instalarea unei bariere hidraulice la limita de sud-vest a amplasamentului, perpendicular pe direcţia de curgere a apei subterane;

Decontaminarea apei subterane extrase din freaticul acvifer în instalaţii speciale prin stripare şi adsorbţie pe cărbune activ şi infiltrarea acesteia în stratul acvifer din care a fost extrasă sau utilizarea ca apă industrială.

Tehnologia de remediere a calităţii apei subterane a fost selectată după o evaluare preliminară a opţiunilor de remediere care ar putea fi aplicate pentru acest amplasament pe baza rezultatelor Studiului de fezabilitate elaborat de AMEC şi S.C. ATTA AFAIRS S.R.L. Alba Iulia în iunie 2012 (transmis autorităţilor de protecţia mediului şi de gospodărirea apelor competente prin adresa Ford România AO/86/06.07.2012 înregistrată la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova cu nr. 8113/10.07.2012, la Administraţia Bazinală de Apă Jiu cu nr. 8626/10.07.2012 şi la Administraţia Naţională „Apele Române” cu nr. 10664/12.07.2012) şi constă din combinarea metodelor menţionate mai sus, abordând integrat decontaminarea factorilor de mediu sol/subsol/apă subterană.

Reducerea emisiilor la sursele secundare de poluare şi decontaminarea apei subterane se vor realiza până la atingerea valorilor ţintă de remediere stabilite prin Studiul de evaluare a riscurilor pentru sănătatea umană.

Implementarea investiţiei „Remedierea calităţii apei subterane prin reducerea emisiilor de poluanţi la surse secundare, decontaminarea apei subterane în instalaţii speciale şi prevenirea migrării poluanţilor în afara amplasamentului S.C. FORD ROMÂNIA S.A.” va implica două etape:

etapa de construire-montaj; etapa de operare.

Principale componente ale etapei de construire sunt:

Montarea unităţilor de extracţie a vaporilor din sol pentru reducerea emisiilor de poluanţi la surse secundare;

Realizarea barierei hidraulice în scopul prevenirii migrării poluanţilor în afara amplasamentului;

Montarea instalaţiilor speciale de tratare a apei subterane contaminate.

O descriere succintă a componentelor proiectului este realizată în continuare. Perimetrele unde va fi realizat proiectul analizat sunt prezentate în Planul 2 – Plan de situaţie din Anexa B.

Montarea unităţilor de extracţie a vaporilor din sol pentru reducerea emisiilor de poluanţi la surse secundare

Investigaţiile realizate în perioada 2009 – 2010 privind evaluarea emisiilor de vapori de compuşi organici volatile (constând în special din hidrocarburi clorurate) în Amplasamentul Ford au indicat prezenţa unor surse de poluare a solului şi subsolului în zona clădirii în care funcţionează Furnizorul Magna şi a Magaziei centrale de substanţe chimice.


Pagina 26

Deşi sursele primare de contaminare a solului din cele două zone identificate au fost îndepărtate de pe amplasament, pierderile accidentale de solvenţi care s-au infiltrat prin pardoseală sau prin sol au devenit surse secundare de emisii de poluanţi pentru sol, în special a zonei nesaturate a acestuia.

Astfel, reducerea emisiilor de poluanţi din aceste surse secundare se aplică atât pentru limitarea migrării contaminanţilor din zona nesaturată în sens ascendent, către suprafaţa solului, cât şi în sens descendent, către zona saturată a solului şi, ulterior, în apa freatică.

Tehnologia care se aplică pentru diminuarea emisiilor de poluanţi volatili din sol, a fost stabilită ca cea mai avantajoasă variantă pentru acest tip de activitate de remediere, prin Studiul de fezabilitate elaborat de AMEC şi S.C. ATTA AFAIRS S.R.L. Alba Iulia în iunie 2012.

Reducerea emisiilor de HCV de la sursele secundare stabilite prin investigaţiile efectuate în Amplasamentul Ford se realizează prin aplicarea unei depresiuni asupra solului contaminat, care induce un flux controlat de aer ce stimulează înlăturarea fazelor volatile şi semi-volatile a contaminanţilor din sol. Vaporii care sunt extraşi din sol sunt trataţi pentru reţinerea controlată a contaminanţilor.

Deoarece pe Amplasamentul Ford au fost identificate două surse secundare de poluare, respectiv, zona clădirii în care funcţionează Furnizorul Magna (fosta Secţie Subansamble Auto) şi zona Magaziei centrale de substanţe chimice, diminuarea aportului acestor surse la riscul potenţial asupra sănătăţii angajaţilor şi asupra contaminării apei subterane, se realizează cu ajutorul a două unităţi de extracţie a vaporilor din sol, amplasate după cum urmează:

Unitatea 1 de extracţie vapori din sol (în limba engleză Sol Vapour Extraction Unit 1 sau SVEU_1) – în Subsolul clădirii în care funcţionează Furnizorul Magna;

Unitatea 2 de extracţie vapori din sol (în limba engleză Sol Vapour Extraction Unit 2 sau SVEU_2) – zona de sud-vest a Magaziei centrale de substanţe chimice.

Aceste unităţi de extracţie vapori din sol au fost instalate pe Amplasamentul Ford, în cele două areale sursă şi au funcţionat în fază de testare începând din septembrie 2010 – SVEU_1 şi, respectiv, din decembrie 2011 – SVEU_2.

Capacitatea proiectată a unităţilor de extracţie vapori din sol este de 200 m3/zi.

Unitatea 1 de extracţie vapori din sol SVEU_1 constă din:

6 foraje de extracţie vapori din sol amplasate pe două linii de extracţie, dintre care 2 foraje (SVBH1 şi SVBH2) instalate în partea de nord-est a subsolului clădirii în care funcţionează Furnizorul Magna şi 4 foraje (SVBH3 – SVBH6) instalate în partea de sud-vest a acestui subsol;

conducte de legătură dintre forajele de extracţie şi unitatea pentru tratarea vaporilor, amplasate la nivelul pardoselii subsolului;

o unitate containerizată pentru tratarea vaporilor extraşi din sol; conducta de evacuare controlată a apei epurate; conducta de evacuare a aerului filtrat la nivelul acoperişului clădirii în care funcţionează

Furnizorul Magna.

În Tabelul 3.4-2 reprezintă coordonatele geografice în sistem STEREO 70 ale forajelor de extracţie a vaporilor din sol racordate la Unitatea 1 de extracţie vapori din sol.


Pagina 27

Tabel 3.4-2 Coordonatele geografice foraje racordate la Unitatea 1 de extracţie vapori din sol

Nr. Foraje ID Foraj X Y 1 SVBH 1 407786,09 311393,47 2 SVBH 2 407788,99 311391,59 3 SVBH 3 407767,88 311359,27 4 SVBH 4 407766,13 311360,54 5 SVBH 5 407770,67 311362,97 6 SVBH 6 407769,28 311365,03

Forajele de extracţie a vaporilor din sol (SVBH1 – SVBH6) aferente Unităţii 1 au fost executate până la adâncimea de 4,00 m, fiind echipate cu coloane şi coloane filtrante de PVC. Diametrul forajelor a fost de 80 mm, iar diametrul coloanelor filtrante de 32 mm. Coloana de foraj a fost instalată în intervalul de adâncime 0,00 – 1,00 m. Coloana filtrantă a fost instalată în intervalul de adâncime 1,00 – 4,00 m, fiind protejată de material filtrant constituit din pietriş mărgăritar pe toată lungimea acesteia. Pentru sigilarea forajelor, a fost introdus peste pietriş un strat de argilă cu o grosime de 0,70 m şi un strat de 0,30 m grosime de beton. Diametrul fantelor filtrului este de 0,3 mm, fiind orientate „orizontal”.

În Planul 7 – Unitatea 1 de extracţie vapori din sol din Anexa C este prezentată amplasarea componentelor Unităţii 1 menţionate mai sus.

Unitatea 2 de extracţie a vaporilor din sol (SVEU_2) constă din:

12 foraje de extracţie vapori din sol, amplasate pe două linii de extracţie: o linie în partea mai de sud a Magaziei centrale de substanţe chimice – la care sunt racordate 3 foraje (SVBH9 – SVBH11) instalate în partea de sud-est şi 4 foraje (SVBH12 – SVBH15) instalate în partea de sud-vest a acestei magazii şi o linie amplasată mai la nord de prima linie, la care sunt racordate alte 5 foraje (SVBH16 – SVBH20), în partea de vest a magaziei;

conducte de legătură dintre forajele de extracţie şi unitatea pentru tratarea vaporilor, amplasate în canalul de ape pluviale (neracordat la reţeaua de canalizare pluvială locală) – forajele aparţinând primei linii de foraje sau amplasate subteran – forajele aparţinând celeilalte linii;

o unitatea containerizată pentru tratarea vaporilor extraşi din sol; conducta de evacuare controlată a apei epurate; conducta de evacuare a aerului filtrat la nivelul acoperişului containerului în care este

montată instalaţia.

În Tabelul 3.4-3 se prezintă coordonatele geografice în sistem STEREO 70 ale forajelor de extracţie a vaporilor din sol racordate la Unitatea 2 de extracţie vapori din sol.

Tabel 3.4-3 Coordonatele geografice foraje racordate la Unitatea 2 de extracţie vapori din sol

Nr. Foraje ID Foraj X Y 1 SVBH 9 311794.16 408425.88 2 SVBH 10 311796.55 408422.66 3 SVBH 11 311801.06 408416.57 4 SVBH 12 311831.79 408373.00 5 SVBH 13 311837.64 408365.40 6 SVBH 14 311842.70 408358.55 7 SVBH 15 311848.21 408350.58 8 SVBH 16 311839.37 408383.64 9 SVBH 17 311841.86 408380.17

10 SVBH 18 311845.17 408375.37


Pagina 28

11 SVBH 19 311850.99 408367.14 12 SVBH 20 311857.49 408358.19

Forajele de extracţie a vaporilor din sol (SVBH9 – SVBH20) aferente Unităţii 2 au fost executate până la adâncimea de 4,00 m, fiind echipate cu coloane şi coloane filtrante de PVC. Diametrul forajelor a fost de 80 mm, iar diametrul coloanelor filtrante de 32 mm. Coloana de foraj a fost instalată în intervalul de adâncime 0,00 – 1,00 m. Coloana filtrantă a fost instalată în intervalul de adâncime 1,00 – 4,00 m, fiind protejată de material filtrant constituit din pietriş mărgăritar pe toată lungimea acesteia. Pentru sigilarea forajelor, a fost introdus peste pietriş un strat de argilă cu o grosime de 0,70 m şi un strat de 0,30 m grosime de beton. Diametrul fantelor filtrului este de 0,3 mm, fiind orientate „orizontal”.

Amplasarea componentelor Unităţii 2 menţionate mai sus este prezentată în Planul 8 – Unitatea 2 de extracţie vapori din sol, Anexa C.

Unitatea containerizată pentru tratarea vaporilor extraşi din sol este dotată cu:

suflantă pentru extragerea vaporilor din sol; separator de vapori de apă prevăzut cu un bazin de colectarea a condensului; pompă de evacuare apă din bazinul separatorului de vapori; filtru cu cărbune activ pentru adsorbţia COV din apa colectată; conductă de evacuare controlată a apei epurate; două filtre cu cărbune activ pentru adsorbţia COV din vaporii din sol; ştuţuri pentru prelevare probe de aer; conductă de evacuare a aerului filtrat.

Fiecare unitate containerizată pentru tratarea vaporilor extraşi din sol ocupă o suprafaţă de 10 m2.

La începutul procesului de reducere a contaminării la sursele secundare, extracţia vaporilor din sol s-a realizat în sistem continuu. Ulterior, în funcţie de rezultatele obţinute prin monitorizarea tehnologică, programul de operare al unităţilor de extracţie a vaporilor din sol a fost ajustat în funcţie de cantitatea de COV acumulată în sol. Schema de proces pentru o unitate de extracţie vapori din sol este prezentată în Planul 9 – Schema de proces pentru unitatea de extracţie vapori de sol, Anexa C.

Deoarece unităţile de extracţie a vaporilor din sol vor avea o utilizare provizorie, Ford a comandat procurarea şi operarea acestor unităţi societăţii germane Dr. Pütz, pe baza unui contract cadru care include construirea, instalarea, operarea şi întreţinerea acestora pe o perioadă de timp limitată, estimată la 3 – 5 ani.

Etapele de realizare a lucrărilor de montare a unităţilor de extracţie a vaporilor din sol pentru reducerea emisiilor de poluanţi la surse secundare au fost următoarele:

delimitarea strictă a zonei de lucru; executarea forajelor de extracţie a vaporilor din sol (SVBH1 – SVBH6) aferente Unităţii 1 de

extracţie vapori din sol SVEU_1 până la adâncimea de 4,00 m; executarea forajelor de extracţie a vaporilor din sol (SVBH9 – SVBH20) aferente Unităţii 2

de extracţie vapori din sol SVEU_2 până la adâncimea de 4,00 m; amplasarea containerelor unităţilor pentru tratarea vaporilor extraşi din sol în cele două zone

contaminate respectiv, pe pardoseala betonată protejată cu răşină epoxidică din subsolul clădirii în care funcţionează Furnizorul Magna, precum şi pe platforma betonată aferentă Magaziei centrale de substanţe chimice;

montarea echipamentelor aferente unităţilor pentru tratarea vaporilor extraşi din sol;


Pagina 29

conectarea forajelor de extracţie la unităţile de extracţie a vaporilor din sol prin intermediul unor conducte cu diametrul de 50 mm;

montarea conductelor de evacuare a aerului filtrat şi cele de evacuare a apei epurate; racordarea unităţilor la reţeaua de alimentare cu energie electrică.

Realizarea barierei hidraulice în scopul prevenirii migrării poluanţilor în afara amplasamentului

Investigaţiile privind evaluarea calităţii apei freatice din Amplasamentul Ford efectuate în perioada 2006 – 2011 au indicat contaminarea apei subterane cu hidrocarburi clorurate volatile în câteva zone distincte, contaminare care s-a extins pe direcţia de curgere a apei subterane, de la NE către SV.

Pentru prevenirea şi diminuarea până la stopare a migrării apei subterane contaminate în aval de Amplasamentul Ford, atât consultantul de specialitate, cât şi INHGA au recomandat realizarea unei bariere hidraulice, amplasată la limita Amplasamentului Ford, în partea de sud-vest a acestuia.

Dimensionarea barierei hidraulice a fost realizată pe baza rezultatelor „Studiului hidrogeologic privind dimensionarea barierei hidraulice necesară procesului de decontaminare a subsolului uzinei Ford Craiova, jud. Dolj”, elaborat de INHGA în mai 2012.

Ulterior, experţii germani au reanalizat datele privind calitatea apei subterane la limita sud-vestică a amplasamentului Ford, inclusiv localizarea şi magnitudinea penei de contaminare, precum şi cerinţele Administraţiei Naţionale „Apele Române” privind ţintele de remediere care trebuie atinse la limita amplasamentului prin implementarea proiectului de remediere a calităţii apei subterane. Actualizarea proiectului barierei hidraulice a condus atât la modificarea numărului şi a amplasării forajelor aferente liniei de extracţie, cât şi la modificarea numărului şi a amplasării forajelor aferente liniei de infiltrare.

Spaţiul disponibil pentru instalarea celor două linii de foraje în cadrul Amplasamentului Ford este limitat, dat fiind faptul că una din cele două surse secundare de contaminare este amplasată în partea de sud a incintei Fabricii Ford şi că bariera hidraulică trebuie să fie instalată în aval de toate sursele secondare, respectiv la limita de sud-vest a amplasamentului.

Captarea hidraulică integrală a penei de contaminare se va realiza prin formarea conurilor de depresiune aferente fiecărui foraj de extracţie. În situaţia în care aceste conuri de depresiune prezintă o suprapunere parţială, fluxul apei subterane este complet captat. Dimensiunile conurilor de depresiune depind, pe lângă distanţa dintre două foraje alăturate şi de debitul de pompare din fiecare foraj.

Problema distanţei dintre linia forajelor de pompare şi a celor de infiltrare a fost, de asemenea, evaluată în cadrul Studiului hidrogeologic elaborat de INHGA. Distanţa fizică disponibilă pentru instalarea celor două linii de foraje este limitată, fiind dependentă de amplasarea construcţiilor şi a facilităţilor existente şi planificat a fi realizate pe Amplasamentul Ford.

Această limitare fizică, impune ca debitele de extracţie/infiltraţie, precum şi distanţa dintre liniile de extracţie/infiltrare să fie optimizată, astfel încât, repomparea apei dinspre forajele de extracţie (pompare) să fie minimizată. Datorită complexităţii rezolvării acestei probleme, INHGA a utilizat modelarea numerică.

Principalele componente ale barierei hidraulice sunt următoarele:

linie de foraje de extracţie (pompare); două şanţuri aferente liniei de foraje de extracţie în care se vor instala conductele de

colectare a apei extrase din foraje şi care vor fi racordate la cele două instalaţii de


Pagina 30

decontaminare a apei subterane, cablurile electrice şi de control, precum şi conductele de transport apă decontaminată către linia de foraje de infiltrare;

linie de foraje de infiltrare; două şanţuri aferente liniei de foraje de infiltrare în care se vor instala conductele de

transport apă decontaminată către forajele de infiltrare:. două canale subterane de legătură între linia de forajele de extracţie şi cea de foraje de

infiltrare, în interiorul cărora se vor poziţiona conductele de transport apă decontaminată, cablurile electrice şi conducte de rezervă.

În Planul 10 – Sistem remediere apă subterană din Anexa C este prezentată amplasarea componentelor barierei hidraulice.

Linia de foraje de extracţie este amplasată în partea de sud a surselor secundare de poluare şi ocupă suprafaţa de 4.175 m2.

Reamplasarea celor 24 foraje de extracţie, faţă de 25 foraje propuse în varianta iniţială a proiectului, s-a bazat pe reanalizarea zonei aflate în afara influenţei penei de contaminare – partea de est a liniei de extracţie, precum şi a zonei aflate sub influenţa unei contaminări potenţiale din afara amplasamentului – partea de vest a liniei de extracţie.

Această linie constă din 24 foraje, dintre care:

3 (trei) foraje, şi anume: BH44, BH45 şi BH46, din cele 4 (patru) foraje: BH44, BH45, BH46 şi BH47 – executate în conformitate cu Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 111/04.10.2011; forajul BH47 existent va putea fi inclus ulterior în barieră, în funcţie de rezultatele sistemului de remediere;

1 (un) foraj, BH24 – anterior existent ca foraj de monitorizare, înlocuit cu forajul BH24A (redenumit BHE24A);

2 (două) foraje, BH13 şi BH26-2 (în prezent BH26-1) – anterior existente ca foraje de monitorizate; BH13 a fost înlocuit de forajul BHE19, ca urmare a faptului că diametrul coloanei de tubare nu permite instalarea unei pompe submersibile, BH13 râmând în reţeaua de monitorizare;

17 foraje, BHE02 ÷ BHE18 – executate în conformitate cu Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 102/21.08.2012;

1 (un) foraj, BHE20 – care a înlocuit fostul foraj BHE19 (înainte de înlocuirea forajului BH13 de către BHE19) – executat în conformitate cu Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 102/21.08.2012.

Se precizează că linia de extracţie nu include forajul BH47 existent şi nici forajul BHE01 propus, aceste două foraje putând fi incluse în componenţa barierei hidraulice, într-o etapă ulterioară, în funcţie de rezultatele sistemului de remediere.

De asemenea, se are în vedere includerea forajului BHE21 în componenţa liniei de extracţie, într-o etapă ulterioară, prin racordarea acestuia la respectiva linie. Acest foraj ar putea fi utilizat pentru extragerea apei eventual contaminate din extremitatea vestică a liniei de extracţie, apă a cărei contaminare ar putea fi generată de surse exterioare amplasamentului.

Adâncimea forajelor de extracţie variază între 17,00 m şi 19,50 m, iar diametrul de forare este de 273 mm, cu excepţia forajelor BHE17 – BHE21 la care diametrul de forare este de 324 mm. Forajele de extracţie sunt echipate cu coloane de PVC cu diametrul de 115 mm şi coloane prevăzute cu fante în dreptul stratului acvifer freatic (în intervalul de adâncime cuprins între 6,30 ÷ 13,44 m – partea superioară şi 15,00 ÷ 19,00 m – partea inferioară).

Coloanele de PVC au fost forate până la atingerea stratului de argilă existent pe amplasament, care constituie un strat protector natural. Grosimea stratului de argilă de la baza forajelor este cuprinsă între 0,20 ÷ 1,50 m. Acest strat de argilă asigură extragerea apei în exclusivitate din


Pagina 31

acviferul freatic, pe toată grosimea acestuia. Forajele sunt prevăzute în talpă cu capace de PVC cu diametrul de 115 mm, care sunt montate pe stratul de argilă.

Pentru a asigura buna funcţionare a forajelor de extracţie şi pentru a preveni colmatarea acestora, în intervalul de adâncime cuprins între 5,00 ÷ 12,50 m – partea superioară şi 15,00 m ÷ 19,00 m – partea inferioară, este introdus material filtrant constituit din pietriş mărgăritar. Sigilarea forajelor este realizată prin introducerea unui strat de argilă cu o grosime de 0,10 sau 0,50 m. Peste stratul de argilă, este turnat un strat de beton cu o grosime de 0,10 sau 0,20 m.

Fiecare foraj de extracţie este prevăzut cu o cameră a forajului cu adâncimea de 0,80 m şi diametrul de 1,00 m, în care este amplasată pompa de extracţie a apei subterane contaminate. Forajele de extracţie sunt acoperite cu capace metalice prevăzute cu sisteme de închidere, protejate de carcase metalice cu diametru de 800 mm.

Excepţie face forajul BH26-1, care a fost utilizat ca foraj de monitorizare şi care nu va fi prevăzut cu o cameră specială a forajului. Acest foraj este prevăzut cu o coloană de protecţie metalică supraterană cu înălţime de 1 m şi cu un capac metalic protector. Conducta de extracţie a apei subterane va fi introdusă în foraj prin coloana protectoare.

Forajele de extracţie vor fi echipate cu pompe submersibile cu motor de 0,55 kW şi vor fi prevăzute cu robinet de închidere.

Forajele de extracţie conectate la instalaţie vor fi dotate cu senzori de nivel ce furnizează informaţii în timp real şi cu un panou de comandă. Aceste foraje vor fi legate prin cabluri de semnal cu unitatea centrală de control.

Debitul optim de apă extras din stratul de apă freatică prin intermediului forajelor de extracţie ale barierei hidraulice este de max. 9,6 m3/zi/foraj.

În Tabelul 3.4-4 sunt prezentate coordonatele geografice în sistem STEREO 70 ale celor 24 foraje de extracţie din cadrul barierei hidraulice.

Tabel 3.4-4 Coordonate geografice foraje de extracţie – Bariera hidraulică din aval de Amplasamentul Ford

Nr. foraj

ID Foraj X Y

1 BHE02 407899 311161 2 BH46 407862 311186 3 BHE03 407847 311200 4 BHE04 407831 311215 5 BHE05 407821 311240 6 BH45 407818 311253 7 BHE06 407807 311270 8 BHE07 407790 311283 9 BHE08 407776 311292 10 BH44 407744 311308 11 BHE09 407742 31131612 BHE10 407730 311326 13 BHE24A 407720 311333 14 BHE11 407699 311348 15 BHE12 407678 311362 16 BHE13 407657 311379 17 BHE14 407639 311391 18 BHE15 407632 311397 19 BHE16 407625 311402 20 BHE17 4076577 311397


Pagina 32

21 BHE18 407566 311403 22 BH26-1 407544 311410 23 BHE19 407524 311430 24 BHE20 407508 311444

În Tabelul 3.4-5 sunt prezentate coordonatele geografice ale celor 3 foraje care ar putea fi incluse în componenţa barierei hidraulice, într-o etapă ulterioară, în funcţie de rezultatele sistemului de remediere.

Tabel 3.4-5 Coordonate geografice foraje de extracţie de rezervă – Bariera hidraulică din aval de Amplasamentul Ford

Nr. foraj

ID Foraj X Y

1 BH47 407963 311118 2 BHE01 407933 311137 3 BHE21 407519 311461

Legătura dintre forajele de extracţie şi cele două instalaţii de decontaminare a apei subterane se face prin două şanţuri de legătură aferente liniei de extracţie.

În cele două şanţuri de legătură între linia de foraje de extracţie şi cele două instalaţii de decontaminare a apei subterane, cu adâncimea de 1,20 m şi lăţimea de 0,80 m vor fi montate conductele de transport apă extrasă cu diametrul de 50 mm şi cabluri electrice şi de control, precum şi conductele de transport apă decontaminată cu diametrul de 50 cm. Şanţurile vor fi reumplute cu straturi de nisip în zona în care sunt amplasate conductele şi cablurile, urmate de straturi de material de umplutură şi/sau pietriş. Aceste şanţuri vor fi acoperite cu un strat din beton cu grosimea de 10 cm pe jumătate din lăţimea acestora, cealaltă jumătate fiind acoperită cu un strat de sol cu grosimea de 10 cm în vederea facilitării accesului la conducte, în caz de necesitate.

Detalii privind echiparea standard a forajelor de extracţie, ale camerei acestui tip de foraj, modalitatea de conectare a forajelor de extracţie cu cele două şanţuri şi secţiunea transversală printr-un şanţ de legătură sunt prezentate în Planul 11 – Detalii constructive pentru forajele de extracţie şi şanţurile de legătură din Anexa C.

Au fost executate două porţiuni din şanţurile de legătură dintre forajele de extracţie, şi anume:

porţiunea dintre forajele BHE03 şi BHE24A; porţiunea dintre forajele BHE11 şi BHE16.

Pentru a fi finalizată realizarea liniei de extracţie, mai sunt de executat următoarele tronsoane din şanţurile aferente acestei linii:

porţiunea dintre forajele BHE02 şi BHE03; porţiunea dintre forajele BHE16 şi BHE21.

Linia de foraje de infiltrare este amplasată în partea de sud a liniei de foraje de extracţie şi ocupă suprafaţa de 2.544 m2.

Prin proiectul actualizat au fost modificate numărul de foraje de infiltrare (33 foraje în loc de 43 foraje), precum şi punctele de amplasare a acestora. Ambele modificări ale proiectului liniei de infiltrare au luat în considerare un debit potenţial mai redus de apă extrasă, realizându-se astfel o mai bună corelare spaţială a celor două linii ale barierei hidraulice.

Această linie constă din 33 foraje, dintre care:

5 (cinci) foraje, şi anume: BHI1 ÷ BHI5 – executate în conformitate cu Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 111/04.10.2011;


Pagina 33

28 foraje, BHI6 ÷ BHI33 – executate în conformitate cu Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 102/21.08.2012.

Adâncimea forajelor de infiltrare este 18,00 m, iar diametrul de forare de 324 mm. Forajele de infiltrare sunt echipate cu coloane de PVC cu diametrul de 115 mm. Coloanele filtrante sunt prevăzute cu fante în intervalul de adâncime 9,00 ÷ 17,00 m.

Coloanele de PVC au fost forate până la atingerea stratului de argilă existent pe amplasament, care constituie un strat protector natural. Grosimea stratului de argilă de la baza forajelor este cuprinsă între 0,50 ÷ 1,00 m. Acest strat de argilă asigură infiltrarea apei decontaminate în exclusivitate din acviferul freatic, pe toată grosimea acestuia. În unele foraje, peste startul de argilă este aşternut un strat de pietriş mărgăritar, cu grosime de 0,50 m. Forajele sunt prevăzute în talpă cu capace de PVC cu diametrul de 150 mm, care sunt montate pe stratul de argilă sau de pietriş mărgăritar.

În intervalul de adâncime 8,00 ÷ 17,00 m este introdus material filtrant constituit din pietriş mărgăritar. Sigilarea forajelor este realizată prin introducerea unui strat de argilă cu o grosime de 0,50 m. Peste stratul de argilă, este turnat un strat de beton cu o grosime de 0,30 m.

Fiecare foraj de infiltrare este prevăzut cu o cameră a forajului cu adâncimea de 0,30 m şi diametrul de 0,40 m. Forajele de infiltrare sunt acoperite cu capace metalice prevăzute cu sisteme de închidere şi protejate de carcase metalice cu diametru de 400 mm.

Debitul optim de apă decontaminată infiltrat din stratul de apă freatică prin intermediului forajelor barierei hidraulice este de max. 8 m3/zi/foraj.

În Tabelul 3.4-6 sunt prezentate coordonatele geografice în sistem STEREO 70 ale celor 33 foraje care sunt utilizate ca foraje de infiltrare din cadrul barierei hidraulice.

Tabel 3.4-6 Coordonate geografice foraje de infiltrare – Bariera hidraulică din aval de Amplasamentul Ford

Nr. foraj

ID Foraj X Y

1 BHI6 407948 311078 2 BHI5 407940 311082 3 BHI7 407928 311088 4 BHI8 407920 311096 5 BHI9 407907 311105 6 BHI4 407895 311113 7 BHI10 407888 311119 8 BHI11 407879 311125 9 BHI12 407866 311135 10 BHI13 407851 311145 11 BHI14 407840 311152 12 BHI3 407830 311160 13 BHI15 407821 31116714 BHI16 407807 311176 15 BHI17 407786 311187 16 BHI2 407776 311193 17 BHI18 407769 311198 18 BHI19 407763 311205 19 BHI20 407753 311210 20 BHI21 407748 311215 21 BHI22 407729 311229 22 BHI1 407710 311242


Pagina 34

23 BHI23 407698 311251 24 BHI24 407688 311258 25 BHI25 407674 311268 26 BHI26 407666 311274 27 BHI27 407660 311278 28 BHI28 407655 311280 29 BHI29 407633 311297 30 BHI30 407610 311313 31 BHI31 407578 311335 32 BHI32 407570 311342 33 BHI33 407563 311346

Legătura dintre forajele de infiltrare se face prin două şanţuri de legătură aferente liniei de infiltrare, în care se instalează conductele de transport a apei decontaminare către forajele de infiltrare.

Cele două şanţuri de legătură între şi forajele de infiltrare vor fi asemănătoare cu şanţurile aferente liniei de foraje de extracţie, dar acestea nu vor fi prevăzute cu cabluri electrice şi de control.

Detalii privind echiparea standard a forajelor de infiltrare, ale camerei acestui tip de foraje, modalitatea de conectare a forajelor de infiltrare cu cele două şanţuri de legătură şi secţiunea transversală printr-un şanţ de legătură sunt prezentate în Planul 12 – Detalii constructive pentru forajele de infiltrare şi şanţurile de legătură din Anexa C.

Pentru finalizarea realizării liniei de infiltrare mai sunt de executat cele două şanţuri aferente acestei linii.

Proiectul prevede realizarea a două canale subterane de legătură dintre linia de foraje de extracţie şi linia celor de infiltrare, în care se poziţionează conductele de transport apă decontaminată, cablurile electrice şi conductele de rezervă.

Cele două canale subterane de legătură dintre linia de forajele de extracţie şi linia celor de infiltrare vor avea o adâncime de 1,20 m, iar în zona de intersecţie a canalului subteran din partea de vest cu canalul tehnic existent de transport al agentului termic, acesta va avea o adâncime de 3,00 m, pentru a subtraversa canalul tehnic existent. Canalele vor fi realizate din beton, iar în interiorul acestora se vor poziţiona conductele de transport apă decontaminată, cablurile electrice şi conductele de rezervă.

Cele două şanţuri de legătură între canalele subterane şi forajele de infiltrare vor fi asemănătoare cu şanţurile aferente liniei de foraje de extracţie, dar acestea nu vor fi prevăzute cu cabluri de control.

În Planul 13a – Detalii constructive canale subterane conectare linie de extracţie cu linie de infiltrare (Anexa C sunt prezentate detalii privind amplasarea canalelor, vederi în plan şi secţiuni longitudinale ale celor două canale subterane de conectare, iar Planul 13b – Detalii constructive canale subterane conectare linie de extracţie cu linie de infiltrare (Anexa C) sunt prezentate detalii privind amplasarea canalelor, schema de principiu pentru camera de serviciu de racord dintre şanţuri şi canalele de legătură, precum şi o secţiunea perpendiculară a canalului de legătură.

Ambele canale subterane de conectare a şanţurilor de extracţie cu şanţurile de infiltrare sunt executate.


Pagina 35

Etapele de realizare a barierei hidraulice pentru prevenirea şi diminuarea până la stopare a migrării apei subterane contaminate în aval de Amplasamentul Ford constau din:

delimitarea strictă a zonei de lucru; executarea forajelor de extracţie în acviferul freatic – 18 foraje (BHE02 – BHE18 şi forajul

BHE20); executarea forajelor de infiltrare în acviferul freatic – 28 foraje (BHI6 – BHI33); realizarea celor două şanţuri de legătură între linia de foraje de extracţie şi cele două

instalaţii de decontaminare a apei subterane; realizarea celor două canale subterane de legătură dintre linia de forajele de extracţie şi linia

celor de infiltrare; realizarea celor două şanţuri de legătură între canalele subterane şi forajele de infiltrare; montarea conductelor de transport apă extrasă, a cablurilor electrice şi de control, precum şi

a conductelor de transport apă decontaminată în cele două şanţuri de legătură între linia de foraje de extracţie şi cele două instalaţii de decontaminare a apei subterane;

montarea conductelor de transport apă decontaminată, a cablurilor electrice şi a conductelor de rezervă în canalele subterane de legătură dintre linia de forajele de extracţie şi linia celor de infiltrare;

montarea conductelor de transport apă decontaminată în cele două şanţuri de legătură între canalele subterane şi forajele de infiltrare;

montarea pompelor de extracţie şi a dispozitivelor de control în camerele forajelor de extracţie;

conectarea conductelor de transport apă extrasă şi a cablurilor electrice şi de control la cele 24 foraje de extracţie;

conectarea conductelor de transport apă decontaminată cu cele 33 foraje de infiltrare.

Montarea instalaţiilor de decontaminare a apei subterane

Apa subterană contaminată cu compuşi cloruraţi solubili va fi pompată din subteran la suprafaţă, în vederea decontaminării în două instalaţii dotate cu echipamentele speciale pentru reţinerea acestora.

Pentru decontaminarea apei subterane se va aplica tehnologia Pompare şi Tratare (P&T), care conform rezultatelor Studiului de fezabilitate este cea mai avantajoasă metodă de epurare a apei subterane.

Deoarece decontaminarea apei subterane cu conţinut de hidrocarburi volatile clorurate prin tehnicile care vor fi utilizate în cadrul instalaţiei la scară industrială este un proces bine cunoscut şi aplicat cu succes pe scară largă în proiecte similare, nu a fost necesară testarea acesteia pe o instalaţie la scară pilot. Eficienţa acelei instalaţii în vederea atingerii valorilor ţintă de remediere stabilite prin Studiul de evaluare a riscurilor se va testa după punerea în funcţiune a uneia dintre cele două instalaţii de decontaminare, când instalaţia va fi utilizată în fază de testare, fază în care se vor face teste tehnologice şi de ajustare a unor parametrii de proces.

Apa extrasă din acviferul freatic va fi decontaminată la suprafaţă, în două instalaţii de decontaminare proiectate pe baza debitelor de apă extrasă, a tipurilor şi concentraţiilor de poluanţi din apa brută şi a eficienţei de reţinere a poluanţilor în instalaţii similare de decontaminare (concentraţia finală < 100 µg/l COV), după cum urmează:

apă extrasă din cele 13 foraje situate în partea de est a liniei de extracţie (între forajele BHE02 şi BHE24A) va fi tratată în instalaţia de decontaminare din partea de est a acestei linii – GDI Est (în limba engleză Groundwater Decontamination Installation sau GDI);


Pagina 36

apă extrasă din cele 11 foraje situate în partea de vest a liniei de extracţie (între forajele BHE11 şi BHE20) va fi tratată în instalaţia de decontaminare din partea de vest a acestei linii – GDI Vest (în limba engleză Groundwater Decontamination Installation sau GDI).

Amplasarea instalaţiilor de decontaminare a apei subterane este prezentată în Planul 14 – Instalaţii de decontaminare a apei subterane din Anexa C.

GDI Est va fi utilizată în faza pilot, fiind prima instalaţie care va fi montată în vecinătatea Porţii 2 a amplasamentului Ford, urmând ca în urma testelor realizate să se stabilească componenţa finală a acestei instalaţii. După efectuarea unor noi teste pe instalaţia completă, se va stabili fluxul tehnologic final pentru decontaminare şi se va monta şi cea de-a doua instalaţie GDI Vest, în vecinătatea Porţii 5 a amplasamentului Ford.

Fiecare din cele două instalaţii de decontaminare a apei subterane va ocupa o suprafaţă de 59 m2.

Aceste instalaţii vor fi montate în containere tip, care vor fi prevăzute cu sistem de încălzire, cu sistem de ventilaţie – pentru ventilarea incintei containerului, în vederea evitării acumulării de compuşi organici volatili, precum şi cu instalaţie de iluminat.

Capacitatea proiectată a fiecărei instalaţii este de 10 m3/h.

Principalele componente ale instalaţiei vor fi următoarele:

container distribuitor cu dimensiunile 3,05 m x 2,44 m x 2,89 m, în care vor fi montate: distribuitor de alimentare cu apă extrasă, şi distribuitor de apă de infiltrare;

container principal cu dimensiunile 6,06 m x 2,44 m x 2,89 m, în care vor fi instalate: pompe de apă; tablou electric; instalaţie de dozare apă oxigenată – opţional; instalaţie de neutralizare/precipitare – opţional; instalaţie de filtrare a aerului; filtru cu nisip, dotat cu instalaţie de spălare în contracurent – opţional; filtre de adsorbţie cu cărbune activ pentru apă – opţional;

coloană de stripare (C1); bazin cu trei compartimente cu dimensiunile 6,06 m x 2,44 m x 2,89 m, care include:

Bazin de stocare apă extrasă (B1); Bazin de stocare apă rezultată din procesul de spălare în contracurent a filtrului cu nisip (B3)

şi de sedimentare a nămolului rezultat din fazele de oxidare/precipitare; Bazin de stocare apă decontaminată destinată infiltrării (B2).

În Planul 15 – Instalaţia de decontaminare a apei subterane în faza de testare din Anexa C este prezentată schema instalaţiei de decontaminare.

În cele ce urmează sunt descrise principalele echipamente şi utilaje componente ale instalaţiei GDI Est utilizate în faza de testare, în vederea definitivării fluxului tehnologic optim pentru decontaminarea apei subterane pe Amplasamentul Ford.

Pompe submersibile foraje de extracţie

Forajele conectate la instalaţie vor fi dotate cu senzori de nivel ce furnizează informaţii în timp real şi cu un panou de comandă. Aceste sisteme vor fi instalate local, în fiecare dintre foraje de extracţie apă subterană.


Pagina 37

Pentru a comunica cu unitatea centrală de control din instalaţiile de decontaminare a apei subterane, forajele vor fi legate prin cabluri de semnal. Separatorul de debit al staţiei va fi prevăzut cu un debitmetru care serveşte la înregistrarea valorilor debitelor extrase.

Forajele de extracţie vor fi echipate cu pompe submersibile cu motor de 0,55 kW şi vor fi prevăzute cu robinet de închidere.

Container distribuitor

Containerul va fi un container standard metalic de 10’, fiind prevăzut cu sistem de iluminat, de încălzire şi cu sistem de ventilaţie.

Conductele de transport apa subterană contaminată către instalaţia de decontaminare, cu diametrul de 50 mm vor fi conectate la un colector principal (distribuitor de alimentare), care va fi montat în containerul distribuitor. Prin intermediul acestui colector apa contaminată va fi transferată într-un bazin tampon de stocare B1 cu capacitatea de 5 m3 pentru egalizarea debitului şi uniformizarea compoziţiei apei alimentate.

Fiecare conductă de transport apă contaminată va fi prevăzută cu robinet de închidere, clapetă de sens, debitmetru şi robinet pentru prelevarea de probe de apă.

De asemenea, în containerul distribuitor va fi amplasat distribuitorul de apă tratată. Prin intermediul acestuia, apa tratată va fi infiltrată în subteran prin forajele de infiltrare. Conductele de infiltrare vor fi dotate cu robinet de reglare a debitului.

Container principal

Containerul principal va fi un container metalic standard de 20’, fiind prevăzut cu sistem de iluminat, de încălzire şi cu sistem de ventilaţie.

În acest container va fi montat tabloul electric, care dispune de toate sistemele de siguranţă necesare şi asigură automatizarea instalaţiei de decontaminare.

Fluxul tehnologic de decontaminare va cuprinde două circuite principale: circuitul de apă şi circuitul de aer, care sunt detaliate în cele ce urmează.

Circuitul de apă

Apa contaminată colectată în bazinul B1 de stocare apă brută, va fi pompată în partea superioară a coloanei de stripare C1.

Apa preepurată prin stripare va fi colectată în bazinul de la baza coloanei de stripare C1, de unde va fi pompată în bazinul B2 de stocare a apei tratate. Din acest bazin, apa tratată va fi pompată în distribuitorul de infiltrare din care apa va fi trimisă, după contorizare, la forajele de infiltrare.

Fluxul general al circuitului apei va putea fi completat cu mai multe faze tehnologice, opţionale, în funcţie de necesităţi.

Opţiunea 1 – Preepurare

Dacă se va constata că apa brută are un conţinut ridicat de fier bivalent şi de suspensii solide, se va introduce o etapă de preepurare, care va consta din:

Oxidarea fierului bivalent la fier trivalent, care este uşor precipitabil într-un domeniu foarte larg de pH, cu o eficienţă ridicată;

Neutralizarea apei subterane contaminate după etapa de oxidare la o valoarea a pH-ului în domeniul admis prin legislaţia în vigoare (6,5 – 8,5) în vederea precipitării fierului trivalent;

Sedimentarea nămolului de precipitare şi a altor suspensii solide potenţial prezente în apa contaminată;


Pagina 38

Eliminarea nămolului sedimentat în formă îngroşată; Filtrarea supernatantului printr-un filtru cu nisip.

În acest caz, pompa P1 introduce apa în bazinul B3, unde se vor adăuga mai întâi agentul de oxidare (apă oxigenată sau soluţie de permanganat de sodiu) şi apoi reactivul de neutralizare (soluţie de hidroxid de sodiu). După precipitarea ionilor de fier trivalent, nămolul format, împreună cu alte suspensii solide potenţial prezente în apă vor fi sedimentate în acelaşi bazin B3. Nămolul îngroşat va fi preluat din bazinul B3, pe la baza acestuia, de către un operator pentru gospodărirea deşeurilor autorizat şi va fi eliminat în facilităţi conforme. Supernatantul va fi recirculat cu pompa P8 în bazinul de stocare apă brută B1.

Instalaţia va fi prevăzută cu o gospodărie de reactivi de oxidare şi de neutralizare/precipitare, care va consta din vase de preparare şi stocare a soluţiilor de reactivi, de pompe dozatoare şi de aparatură de măsurare a parametrilor tehnologici specifici (potenţial redox, valoare pH).

Apa preepurată stocată în bazinul B1, va fi pompată cu pompa P1 într-un filtru cu nisip SF1, care va reţine suspensiile solide fine greu sedimentabile din apă asigurând funcţionarea mai bună a etapelor următoare. Aceasta treaptă de preepurare va avea numai rolul de a proteja echipamentele montate în instalaţie după această fază şi va fi introdusă numai dacă este strict necesară.

După ieşirea din filtrul de nisip SF1, apa va fi transferată către coloana de stripare C1, urmând fluxul tehnologic prezentat mai sus.

Filtrul de nisip va fi echipat cu o instalaţie de spălare în contracurent, care va putea fi acţionată în sistem automatizat. Spălarea va fi realizată cu apă tratată preluată din bazinul B2, cu ajutorul pompei P4.

Apa rezultată de la spălare filtrului de nisip va fi introdusă în fluxul instalaţiei, fiind colectată în bazinul B3, de unde, după sedimentarea suspensiilor rezultate din spălarea filtrului cu nisip, va fi dirijată cu pompa P8 în bazinul B1 de stocare apă contaminată.

Suspensiile solide reţinute în filtrul de nisip care vor fi periodic îndepărtare prin spălare în contracurent, fiind colectate şi sedimentate în comun cu nămolul de precipitare în bazinul B3. Nămolul rezultat în acest bazin va fi periodic îndepărtat prin vidanjare, de către un operator autorizat.

Opţiunea 2 – Reţinerea contaminanţilor remanenţi din apă

Dacă se va considera că apa epurată numai prin stripare nu va atinge o valoare care să asigure respectarea valorilor ţintă de remediere, stabilite prin Studiul de evaluare a riscurilor pentru sănătatea umană, într-o perioadă de timp estimată iniţial la 5 ani, se pot introduce două filtre cu cărbune activ AC1 şi AC2 pentru reţinerea unor compuşi organici remanenţi din apă. După ieşirea din filtrul AC2, apa va ajunge în bazinul B2 de stocare a apei tratate.

Circuitul de aer

Aerul încărcat cu poluanţi proveniţi din apă va fi circulat prin coloana C1 de către un ventilator, trecut printr-un separator de apă W1, prevăzut cu o pompă, care recirculă apa din partea superioară a coloanei C1, senzori de nivel maxim şi minim şi senzor de preaplin. Aerul va fi apoi condiţionat într-un încălzitor H1 şi va fi epurat prin trecerea succesivă prin două filtre AF1 şi AF2 cu cărbune activ. Aceste filtre vor avea capacitatea de 1 m3 şi vor fi construite din polietilenă de înaltă densitate (PEID).

Aerul purificat va fi apoi eliminat în atmosferă.

Coloana de stripare este prevăzută cu puncte de prelevare probe de aer înainte de filtrare, după filtrul AF1 şi după filtrul AF2, respectiv, înainte de eliminarea aerului în atmosferă.


Pagina 39

Bazin cu 3 compartimente

Acest bazin va fi metalic şi va avea dimensiunile unui container standard de 20’. Bazinele metalice vor fi protejate împotriva coroziunii.

Fiecare compartiment va avea capacitatea de 5 m3 şi va fi prevăzut cu capac. Compartimentele acestui bazin (B1, B2 şi B3) şi rolul acestora au fost descrise în paragrafele anterioare.

Fiecare compartiment va fi echipat cu vane de trecere, senzori de nivel maxim şi minim şi senzor de preaplin.

Coloana de stripare C1

Apa preepurată, fără conţinut de materii solide care ar putea să se depună pe traseele, utilajele sau materiale utilizate pentru decontaminare, va fi tratată prin procedeul de stripare selectivă (desorbţie), într-o coloană de stripare C1. Aceasta va avea diametrul de 0,8 m şi înălţimea de 6 m şi va fi confecţionată din polietilenă de înaltă densitate (PEID).

Apa va fi pompată cu pompa P1 şi va fi distribuită uniform în coloana de stripare, fiind introdusă în coloană prin duze fine, pentru a se realiza o dispersie cât mai bună a acesteia şi o suprafaţă de contact mediu lichid – apă/mediu gazos – aer, cât mai mare. Coloana de stripare va fi umplută cu corpuri din material plastic, cu o construcţie specială, care vor acţiona ca separatoare de picături. La partea inferioară a coloanei se va introduce aer, printr-un orificiu de admisie aflat deasupra nivelului maxim al apei de la baza coloanei şi deasupra sitei de reţinere a corpurilor de umplutură din plastic cu ajutorul unui ventilator. Prin mişcarea ascendentă a aerului în contracurent cu apa contaminată, compuşii organici volatili (COV) din apă vor fi desorbiţi şi antrenaţi de curentul de aer.

Aerul cu conţinut de COV provenit din coloana de stripare va fi trecut printr-un separator de apă (W1) – unde se vor reţine picăturile de apă antrenate de curentul ascendent de aer, după care va fi aspirat cu ajutorul unui ventilator şi încălzit (H1). Apa rezultată din dispozitivul de încălzire a apei şi de reducere a umidităţii relative (separatorul de apă) va fi direcţionată prin pompa P5 la partea superioară a coloanei de stripare C1.

Prin dispozitivul de încălzire a aerului se va reduce umiditatea relativă a aerului pentru a îmbunătăţi adsorbţia substanţelor poluante pe cărbune activ. În continuare, aerul cu conţinut de COV va fi trecut prin două coloane înseriate (AF1 şi AF2) umplute cu cărbune activ granular. Aceste coloane au capacitatea masei filtrante de 1 m3 şi sunt realizate din PEID.

Pentru urmărirea calităţii aerului vor fi prevăzute puncte de prelevare amplasate înainte de admisia aerului în cele două filtre de adsorbţie şi înainte de evacuarea aerului în atmosferă.

Apa tratată colectată în bazinul coloanei de stripare va fi pompată cu pompa P2 în bazinul B2 de stocare apă tratată. Coloana de stripare va fi fixată pe o platformă betonată cu suprafaţa de 1 m2 şi va fi ancorată de containere.

După etapa de testare a primei instalaţii de decontaminare, se va definitiva fluxul tehnologic de decontaminare şi, respectiv, componenţa finală a instalaţiei şi se vor stabili parametrii tehnologici optimi pentru realizarea eficienţei proiectate.

Cea de-a doua instalaţie de decontaminare GDI Vest va fi proiectată şi realizată pe baza rezultatelor testelor efectuate pe prima instalaţie de decontaminare. Cea de-a doua instalaţie de decontaminare va fi montată pe amplasament imediat după definitivarea conceptului de decontaminare şi realizarea fizică a acesteia.

Deoarece instalaţiile de decontaminare a apei subterane vor avea o utilizare provizorie, Ford a comandat procurarea şi operarea acestor instalaţii societăţii germane Dr. Pütz, pe baza unui


Pagina 40

contract cadru care include construirea, instalarea, operarea şi întreţinerea acestora pe o perioadă de timp limitată, estimată la 5 ani.

Etapele de realizare a lucrărilor de montare a instalaţiilor de decontaminare a apei subterane constau din:

delimitarea strictă a zonei de lucru; realizarea platformelor din pietriş, pentru amplasarea componentelor celor două instalaţii de

decontaminare a apei subterane şi a platformelor betonate pentru montarea coloanelor de stripare, prin curăţarea de vegetaţie şi de eventuale deşeuri a suprafeţelor afectate, acoperirea acestora cu pietriş şi compactarea acestuia, precum şi turnarea betonului pentru platformele aferente coloanelor de stripare;

amplasarea containerelor instalaţiilor de decontaminare a apei subterane pe cele două platforme din pietriş;

montarea coloanelor de stripare pe cele două platforme betonate şi ancorarea acestora de containerele metalice;

montarea echipamentelor aferente celor două instalaţii; conectarea instalaţiilor de decontaminare a apei subterane cu conductele de transport a

apei contaminate şi cu cele de transport a apei tratate; racordarea instalaţiilor la reţeaua de alimentare cu energie electrică.

3.4.4 DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FUNCŢIONALE ALE PROIECTULUI

3.4.4.1 ETAPA DE CONSTRUIRE

Proiectul pentru „Remedierea calităţii apei subterane prin reducerea emisiilor de poluanţi la surse secundare, decontaminarea apei subterane în instalaţii speciale şi prevenirea migrării poluanţilor în afara amplasamentului S.C. FORD ROMÂNIA S.A.” se va executa pe baza detaliilor tehnice furnizate de contractorul general, respectiv, Dr. Pütz. Se menţionează că lucrările de construcţii-montaj sunt realizate de firme de specialitate, selectate pe bază de oferte competitive.

Pentru realizarea investiţiei se propune a fi organizate mai multe echipe de lucru, care derulează simultan lucrările de construcţii-montaj.

Activităţile de construcţii-montaj se vor derula pe o perioadă estimată de 6 luni.

Organizarea de şantier

Pentru asigurarea derulării activităţilor de construcţii-montaj prevăzute prin proiect nu este necesară realizarea unei organizări de şantier, firmele de specialitate contractate urmând a utiliza facilităţile existente pe amplasament.

Activităţile de construcţii-montaj, care se vor desfăşura pe Amplasamentul Ford, implică următoarele activităţi conexe:

depozitarea temporară a unora dintre materialele de construcţii, precum şi a echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în etapa de construire;

depozitarea deşeurilor rezultate din activităţile de construcţii-montaj; curăţarea şi nivelarea terenului din zonele în care vor fi realizate platformele aferente

instalaţiilor de decontaminare.

Identificarea amplasamentelor pentru amenajarea spaţiilor de depozitare temporară a deşeurilor, materialelor şi echipamentelor/dispozitivelor utilizate în perioada etapei de construcţie-montaj se face în funcţie de disponibilitatea de teren pe amplasament, de distanţa faţă de zonele de lucru şi de facilităţile de acces existente.


Pagina 41

Transportul deşeurilor, materialelor şi a echipamentelor/utilajelor

Activităţile de transport deşeuri, materiale de construcţie şi echipamente/utilaje se desfăşoară pe toată durata etapei de construire şi includ:

transportul materialelor pentru realizarea platformelor aferente instalaţiilor de decontaminare a apei subterane (pietriş şi beton);

transportul materialelor utilizate pentru realizarea barierei hidraulice; transportul de echipamente/instalaţii care vor fi montate pe amplasament pentru proiectul

analizat; transportul deşeurilor rezultate din operaţiile de construcţii-montaj prin operatori autorizaţi cu

mijloacele de transport dotate corespunzător.

Transportul materialelor de construcţie-montaj şi al echipamentelor/instalaţiilor se realizează atât pe drumurile publice, cât şi pe drumurile de acces din incinta societăţii.

3.4.4.2 ETAPA DE FUNCŢIONARE

Reducerea emisiilor de poluaţi din surse secundare

Operarea şi întreţinerea unităţilor de extracţie a vaporilor din sol vor fi realizate de proiectantul general al lucrărilor – Dr. Pütz.

Principalele faze ale procesului de reducere a poluării de la sursele secundare vor fi:

Extracţia vaporilor de solvenţi volatili din sol, cu ajutorul unei suflante, prin intermediul unor foraje instalate în zona de sol nesaturată;

Separarea potenţialilor vapori de apă extraşi împreună cu vaporii din sol; Adsorbţia hidrocarburilor solubile din apă pe cărbune activ; Adsorbţia vaporilor de solvenţi volatili pe cărbune activ.

Având în vedere că forajele de extracţie vapori din sol sunt montate în stratul nesaturat al solului, se preconizează că numai o cantitate foarte redusă de vapori de apă va fi extrasă împreună cu vaporii de COV. Cu toate acestea, pentru protecţia cărbunelui activ utilizat pentru reţinerea COV din faza gazoasă, unităţile de extracţie a vaporilor din sol sunt prevăzute cu o fază preliminară de reţinere a vaporilor de apă. Apa colectată va fi epurată înainte de evacuare prin adsorbţie pe cărbune activ, fiind evacuată din unitate periodic, controlat, prin pompare.

Aerul purificat rezultat din faza de adsorbţie pe cărbune activ este evacuat în atmosferă, prin coşuri de evacuare montate la o înălţime care să depăşească înălţimea construcţiilor în care sunt montate unităţile de extracţie vapori din sol.

Decontaminarea apei subterane

Operarea şi întreţinerea instalaţiilor de decontaminare a apei freatice vor fi realizate de proiectantul general al lucrărilor – Dr. Pütz.

În faza de testare se va utiliza GDI Est, urmând ca în urma testelor realizate să se definitiveze fluxul tehnologic de decontaminare şi, respectiv, componenţa finală a instalaţiei şi să se stabilească parametrii tehnologici optimi pentru realizarea eficienţei proiectate.

Cea de-a doua instalaţie de decontaminare GDI Vest va fi proiectată şi realizată pe baza rezultatelor testelor efectuate pe prima instalaţie de decontaminare şi va fi montată pe amplasament imediat după definitivarea etapelor fluxului tehnologic.

Principalele faze tehnologice ale procesului de decontaminare aplicat în instalaţia GDI Est vor fi următoarele:


Pagina 42

Extracţia apei contaminate din foraje prin intermediul pompelor submersibile aferente fiecărui foraj de extracţie (13 pompe pentru 13 foraje de extracţie);

Preepurarea apei freatice pentru îndepărtarea unor poluanţi care pot avea un efect negativ asupra fazelor tehnologice ulterioare ale fluxului de decontaminare (fier bivalent şi suspensii solide) prin oxidare, precipitare, sedimentare şi filtrare într-o coloană de filtrare cu nisip – în funcţie de necesităţi;

Desorbţia compuşilor organici volatili prin stripare şi tratarea gazelor reziduale prin adsorbţie pe cărbune activ;

Adsorbţia hidrocarburilor solubile remanente din apa preepurată pe cărbune activ – în funcţie de necesităţi;

Infiltrarea apei decontaminate în stratul de apă subterană prin forajele de infiltrare, gravitaţional (în 14 foraje de infiltrare) sau utilizarea ca apă industrială în procesul de producţie al fabricii.

Apa decontaminată va fi gospodărită în funcţie de debitele disponibile, de calitatea acesteia şi de posibilităţile locale de utilizare, existând două opţiuni (alternative) posibile:

infiltrare în apa freatică prin forajele de infiltrare – pentru a menţine echilibrul debitelor extrase şi a celor infiltrate (balanţă neutră a apei);

utilizare ca apă industrială în amestec cu apa alimentată din reţeaua orăşenească pentru scopuri industriale.

Infiltrarea apei decontaminate în aval de arealul de extracţie a apei va menţine echilibrul debitelor extrase şi a celor infiltrate (balanţă neutră a apei), evitându-se astfel infiltrarea de apă subterană din partea laterală de vest a liniei de infiltrare, apă cu hidrochimie (compoziţie) necunoscută.

Cu toate acestea, pot exista situaţii când volumul de apă posibil a fi infiltrat să fie mai mic decât volumul de apă extras. În această situaţie, pentru excesul de apă se va aplica alternativa menţionată mai sus.

Etapa de funcţionare a investiţiei propuse va avea o durată de circa 5 ani.

3.4.5 MATERII PRIME ŞI MATERIALE, ENERGIE ŞI COMBUSTIBILI UTILIZAŢI. MODUL DE

ASIGURARE A ACESTORA


Principalele necesităţi de folosinţă pentru desfăşurarea etapei de construire sunt următoarele:

materii prime şi materialele utilizate pentru lucrările de construcţie-montaj: beton, pietriş, tuburi din PVC pentru echiparea forajelor, pietriş mărgăritar, capace, bentonită, conducte, cabluri şi fitinguri specifice, electrozi de sudură, vopsea;

echipamente şi instalaţii noi; scule şi dispozitive pentru realizarea lucrărilor de construcţie-montaj; instalaţii de ridicat şi de transport pentru echipamente şi instalaţii; apă în scop igienico – sanitar; carburanţi pentru alimentarea utilajelor; energie electrică; aer comprimat.

Lucrările de construcţii – montaj sunt efectuate de personalul firmelor contractate pentru realizarea acestei investiţii, precum şi de către personalul angajat al societăţii, folosindu-se diferite scule, dispozitive şi utilaje.


Pagina 43

Lucrările aferente instalaţiilor de alimentare cu energie electrică sunt realizate de operatori autorizaţi.

Pentru stocarea temporară a echipamentelor care vor fi montate se utilizează platformele betonate existente în incintă.

Pentru folosinţele igienico-sanitare ale personalului de lucru sunt utilizate facilităţile existente în Amplasamentul Ford.

Colectarea şi depozitarea temporară a deşeurilor rezultate din activităţile de construcţii – montaj se realizează controlat în zone special amenajate în vederea eliminării/valorificării prin operatorii autorizaţi.

Societatea dispune de facilităţile necesare pentru executarea în bune condiţii tehnice şi de protecţie a mediului a lucrărilor de construcţii – montaj.


Materiile prime şi materialele utilizate în etapa de funcţionare vor fi reprezentate de: cărbune activ, reactivi de tratare (în caz de necesităţi), conducte, cabluri, fitinguri specifice.

Pentru implementarea proiectului de remediere a calităţii apei subterane în Amplasamentul Ford va fi necesară energie electrică.

Necesarul de energie electrică pentru operarea principalelor componente acestui proiect va fi următorul:

Partea estică a barierei hidraulice: Pompele forajelor de extracţie: 6.000 kWh/lună sau 72 MWh/an; Instalaţia de decontaminare din partea de est: 6.000 kWh/lună sau 72 MWh/an; Instalaţie de preepurare a apei subterane (îndepărtarea fierului): 500 kWh/lună sau 6

MWh/an; Partea vestică a barierei hidraulice:

Pompele forajelor de extracţie: 4.400 kWh/lună sau 52,8 MWh/an; Instalaţia de decontaminare din partea de vest: 6.000 kWh/lună sau 72 MWh/an; Instalaţie de preepurare a apei subterane (îndepărtarea fierului): 500 kWh/lună sau 6

MWh/an; Unitatea de extracţie vapori din sol 1 – Subsol fostă Secţie Subansamble Auto: 1.800

kWh/lună sau 21,6 MWh/an; Unitatea de extracţie vapori din sol 2: 1.800 kWh/lună sau 21,6 MWh/an.

Consum total estimat de energie electrică va fi de 734 MWh/an.

3.4.6 ASIGURAREA UTILITĂŢILOR

Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă potabilă în perioada desfăşurării procesului de remediere a calităţii apei subterane se va realiza din reţeaua internă a Fabricii Ford, care este branşată la reţeaua municipală de alimentare cu apă a municipiului Craiova, administrată de S.C. Compania de Apă Oltenia S.A., în conformitate cu Contractul nr. 9026/14.12.2010.

Racordarea la reţeaua municipală de alimentare cu apă se realizează printr-un branşament cu Dn 400 mm la tronsonul de alimentare din Str. Henry Ford.

În cadrul societăţii debitul de apă preluat din reţeaua municipală de alimentare cu apă potabilă este contorizat.


Pagina 44

Apa tehnologică necesară pentru spălarea filtrelor de nisip va proveni din apa subterană decontaminată.

Apa va avea utilizări limitate pentru implementarea proiectului, respectiv la prepararea soluţiilor de reactivi de tratare (în funcţie de necesităţi) şi în scopuri igienico – sanitare.

Pentru stingerea incendiilor se va utiliza reţeaua de hidranţi exteriori existentă pe amplasament.

Prin investiţia analizată, debitele de apă preluate din reţeaua municipală de alimentare cu apă potabilă nu se vor modifica, având în vedere utilizarea limitată a apei pentru implementarea proiectului.

Evacuarea apelor uzate

Principalele tipuri de ape uzate generate pe amplasament în etapa de funcţionare vor fi următoarele:

Apă din acviferul freatic

Apa subterană din zona Amplasamentului Ford este contaminată cu hidrocarburi volatile clorurate, relevante activităţilor desfăşurate pe amplasament în trecut.

Apa contaminată va fi extrasă din startul freatic cu ajutorul a 24 foraje de extracţie, dintre care 6 foraje erau existente, iar restul de 18 au fost nou forate. Debitul optim de extracţie din aceste foraje este de 9,6 m3/zi/foraj. Debitul total de apă extrasă va putea fi de max. 20 m3/h, care reprezintă capacitatea proiectată a celor două instalaţii de decontaminare.

Ape uzate rezultate de la spălarea filtrului de nisip

Apele uzate cu conţinut de suspensii solide reţinute în filtrul cu nisip vor fi colectate în bazinul B3, care va avea şi rolul de bazin decantor. Apa limpezită (supernatantul) va fi dirijată către bazinul de stocare apă contaminată B1, iar nămolul va fi evacuat prin vidanjare.

Ape uzate fecaloid – menajere rezultate din activităţile igienico – sanitare ale personalului care vor deservi instalaţiile de decontaminare a apei subterane

Apele uzate provenite de la grupurile sanitare utilizate de personal vor conţine în principal suspensii solide, substanţe organice, compuşi cu azot, grăsimi. Pentru gospodărirea acestui tip de ape uzate se vor utiliza facilităţile existente pe amplasament.

Debitul de ape uzate generate de aceste activităţi va fi redus, dat fiind faptul că operarea tuturor instalaţiilor pentru decontaminarea apei freatice va fi efectuată de un număr redus de angajaţi.

Datorită specificului acestor activităţi şi al obiectivelor aferente, debitul de ape pluviale asociat poate fi considerat neglijabil, suprafeţele ocupate de instalaţiile/echipamentele proiectate fiind reduse.

Apa contaminată extrasă din acviferul freatic din Amplasamentului Ford va fi tratată în două instalaţii speciale, iar apa tratată va fi reintrodusă în stratul freatic, prin intermediul a 33 foraje de infiltrare. Debitul optim de apă infiltrată determinat de INHGA în Studiul hidrogeologic (mai 2012) este de 8 m3/zi/foraj. Debitul total de apă tratată care ar putea fi infiltrat va fi de max. 20 m3/h, care reprezintă capacitatea proiectată a celor două instalaţii de decontaminare.

În funcţie de volumul şi de calitatea apei decontaminate rezultate, în cazul în care nu va putea fi infiltrată în totalitate – reprezentând prima opţiune, aceasta va fi utilizată ca apă industrială în procesul de producţie a Fabricii Ford din Craiova. Prin urmare, apa freatică decontaminată va fi reintrodusă în stratul freatic sau va fi utilizată ca apă industrială şi nu se va evacua direct în reţeaua de canalizare municipală aparţinând S.C. Compania de Apă Oltenia S.A.


Pagina 45

Prin urmare, proiectul analizat nu prevede realizarea de facilităţi generatoare de apă uzată în cadrul Amplasamentului Ford.

Instalaţiile de decontaminare a apei subterane vor asigura o eficienţă ridicată de îndepărtarea a poluanţilor din apa subterană, de sub 100 µg/l COV. Extragerea apei subterane, decontaminarea acesteia şi infiltrarea acesteia în acelaşi strat de apă subterană, va asigura atingerea valorile ţintă de remediere stabilite prin studiul de evaluare a riscurilor, în zonele cu contaminare ridicată de pe Amplasamentul Ford.

Alimentarea cu energie electrică

Energia electrică va fi asigurată prin conectarea echipamentelor/instalaţiilor utilizatoare la reţelele electrice existente ale Fabricii Ford.

Alimentarea cu energie electrică a Fabricii Ford este asigurată din reţeaua de distribuţie şi furnizare a energiei electrice prin intermediul a trei linii electrice aeriene de 110 kV de către S.C. Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ELECTRICA OLTENIA S.A., în baza Contractului de vânzare-cumpărare de energie electrică la consumatori eligibili de tip monom nr. 11 Elg. din 12.06.2006.

Colectarea şi eliminarea deşeurilor

Din funcţionarea instalaţiilor de decontaminare a apei freatice şi a unităţilor de extracţie vapori din sol vor rezulta unele deşeuri specifice, dintre care unele se vor încadra în categoria deşeurilor periculoase: cărbune activ epuizat şi nămol cu conţinut de hidroxid de fier şi alţi compuşi proveniţi din suspensiile solide.

Valorificarea/eliminarea deşeurilor rezultate din etapa de funcţionare se va realiza prin operatori autorizaţi. O prezentare a acestei probleme este realizată în subcapitolul 4.8 al prezentului document.

3.4.7 UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE

Proiectul analizat va avea un impact minor asupra mediului din punct de vedere al utilizării resurselor naturale.

În etapa de construire, acest tip de impact este indirect, deoarece utilizarea resurselor naturale se realizează prin intermediul furnizorilor de apă, de materiale de construcţie care includ utilizarea de minerale, precum şi a furnizorilor de energie electrică produsă prin utilizarea de combustibili fosili şi/sau carburanţi produşi prin rafinarea ţiţeiului.

În etapa de funcţionare, resursele naturale neregenerabile vor fi utilizate indirect prin intermediul furnizorilor de energie electrică, de apă, de cărbune activ şi eventual de reactivi chimici, iar impactul utilizării acestora va fi nesemnificativ.

3.4.8 ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI

3.4.8.1 ALTERNATIVE PRIVIND AMPLASAMENTUL

Proiectul investiţiei analizate prevede remedierea calităţii apei subterane prin reducerea emisiilor de poluanţi la surse secundare, decontaminarea apei subterane în instalaţii speciale şi prevenirea migrării poluanţilor în afara amplasamentului S.C. FORD ROMÂNIA S.A., în scopul prevenirii inhalării vaporilor de hidrocarburi clorurate de către angajaţii Fabricii Ford şi a prevenirii migrării apei contaminate în aval de amplasament.

Activităţile aferente implementării proiectului se vor desfăşura în incinta actuală a Fabricii Ford, amplasamentul având facilităţile de alimentare cu apă şi alimentare cu energie electrică asigurate.


Pagina 46

Se face menţiunea că, pentru realizarea investiţiei prezentate în acest memoriu, nu se va modifica destinaţia actuală (zonă unităţi industriale) şi nici suprafaţa de teren ocupată de Fabrica Ford.

Realizarea lucrărilor de remediere a calităţii apei subterane în zonele selectate din cadrul Fabricii Ford, reprezintă cea mai bună alternativă pentru amplasamentul acestora.

Unităţile pentru reducerea emisiilor de poluanţi de la cele două surse secundare stabilite prin investigaţiile efectuate pe Amplasamentul Ford, respectiv în zona clădirii în care funcţionează furnizorul Magna şi în zona Magaziei centrale de substanţe chimice, se vor monta pe amplasamentele optime din zonele respective.

Proiectarea barierei hidraulice s-a realizat pe baza rezultatelor “Studiului hidrogeologic privind dimensionarea barierei hidraulice necesară procesului de decontaminare a subsolului uzinei Ford Craiova, jud. Dolj”, elaborat de INHGA (mai 2012).

Instalarea celor două linii de foraje în cadrul Amplasamentului Ford a luat în considerare faptul că una din cele două surse secundare de contaminare este amplasată în partea de sud a incintei Fabricii Ford şi că bariera hidraulică trebuie să fie instalată în aval de toate sursele secundare, respectiv în partea sud-vestică a amplasamentului.

Ca urmare, amplasamentul selectat este cel optim şi nu a fost cazul identificării şi analizării unor alternative privind amplasamentele facilităţilor proiectului de remediere a calităţii apei subterane.

3.4.8.2 ALTERNATIVE PRIVIND PROIECTUL

Referitor la proiect, alternativele potenţiale analizate au fost următoarele: alternativa „zero” şi alternativa remedierii calităţii apei subterane prin reducerea emisiilor de poluanţi de la surse secundare, decontaminarea apei subterane în instalaţii speciale şi prevenirea migrării poluanţilor în afara amplasamentului S.C. FORD ROMÂNIA S.A.

Alternativa „Zero”: Nicio acţiune/intervenţie

Prima alternativă, reprezentând de fapt alternativa „zero”, a constat în faptul că nu se va face nicio intervenţie asupra situaţiei existente a Amplasamentului Ford, apa subterană contaminată urmând să părăsească incinta industrială şi să migreze în aval de acesta, pe direcţia NE-SV.

În varianta în care nu se va interveni la sursele secundare de poluare, atunci contaminaţii vor continua să migreze prin sol către apa subterană, contribuind la creşterea gradului de contaminare a acesteia.

În ceea ce priveşte evaluarea migrării penei de poluare, aceasta a fost estimată de INHGA, pe baza rezultatelor investigaţiilor efectuate pe amplasamentul Ford şi a modelării matematice. INHGA a elaborat un model matematic pentru transportul apei subterane, cu scopul evidenţierii spaţiale a contaminării apei subterane cu HCV şi vizualizarea deplasării acesteia în timp.

Modelul matematic utilizat de INHGA a confirmat contaminarea cu HCV a Amplasamentului Ford, precum şi deplasarea frontului de poluare peste limita sud-vestică a acestuia. Din informaţiile furnizate în raportul privind Modelul matematic privind transportul poluanţilor în acviferul freatic, reflectând situaţia curentă de pe amplasamentul S.C. „FORD ROMÂNIA Craiova” S.A., judeţul Dolj, elaborat de INHGA (iunie 2010) rezultă clar că în circa 10 ani, frontul maxim de contaminare va ajunge şi/sau va depăşi parţial limita sud-vestică a Amplasamentul Ford.

În varianta în care nu se va interveni pentru diminuarea contaminării prezente a solului şi a apei subterane, din Amplasamentul Ford vor migra în aval de acesta cantităţi semnificative de HCV. Aceşti contaminanţi vor genera riscuri pentru sănătatea umană a locuitorilor din zonele rezidenţiale situate în aval de amplasament, precum şi riscuri pentru factorii de mediu apă


Pagina 47

subterană, apă de suprafaţă şi ecosistemele acvatice asociate şi ecosistemele terestre dependente în zonele conectate hidraulic cu corpul de apă ROJi05.

Se menţionează că deşi calitatea corpului de apă subterană ROJi05 este slabă, conform Planului de management al bazinului hidrografic Jiu 2009 – 2015, calitatea acestui corp de apă subterană a fost stabilită pe baza indicatorilor amoniu, azotaţi şi a depăşirilor locale la azotiţi şi fosfaţi, iar exceptarea ROJi05 de la obiectivele de mediu pentru bazinul hidrografic Jiu s-a făcut exclusiv pe baza indicatorului azotaţi.

În HG nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, se menţionează că atunci când propune valorile de prag, autoritatea de implementare trebuie să ţină seama de extinderea interacţiunilor dintre apele subterane şi ecosistemele acvatice asociate şi ecosistemele terestre dependente, a legăturii cu utilizările sau cu funcţiile legitime reale ori potenţiale ale apelor subterane, precum şi de toţi poluanţii care caracterizează corpurile de ape subterane ca fiind la risc, ţinându-se seama de lista minimală stabilită în partea B a Anexei nr. 2 a acestei hotărâri.

Printre indicatorii cuprinşi în această listă minimală a poluanţilor şi a indicatorilor acestora care trebuie luaţi în considerare la stabilirea valorilor de prag sunt incluşi în Categoria 2. Substanţe sintetice artificiale exact poluanţii relevanţi pentru contaminarea Amplasamentului Ford, respectiv, tricloretilenă şi tetracloretilenă.

Până în prezent, aceşti indicatori nu au fost monitorizaţi în corpul de apă subterană ROJi05 de Administraţia Bazinală de Apă Jiu şi, prin urmare, nu se cunoaşte extinderea spaţială a contaminării provenite din activităţile desfăşurate pe amplasamentul analizat.

Alternativa „Zero” – a nu se realiza investiţia, respectiv, fără nicio acţiune de intervenţie asupra surselor de poluare şi a factorilor de mediu contaminaţi cu compuşi cloruraţi volatili, va implica:

menţinerea riscului de expunere ocupaţională pentru angajaţii societăţii asociat inhalării vaporilor de compuşi cloruraţi volatili proveniţi din sol;

migrarea compuşilor cloruraţi volatili din zona nesaturată a solului în cea saturată, ceea ce va conduce la accentuarea poluării apei subterane;

migrarea compuşilor cloruraţi în afara amplasamentului, cantitatea totală calculată de HCV care poate fi transportată în afara acestuia având tendinţe de creştere pe măsura deplasării penei de poluare spre limita sud-vestică a amplasamentului, în aval de acesta;

menţinerea unui risc ridicat asupra sănătăţii populaţiei rezidente în aval de amplasament; contaminarea ulterioară a corpurilor de apă de suprafaţă în care se drenează apa

subterană, precum şi afectarea ecosistemelor acvatice asociate şi a ecosistemelor terestre dependente din zonele conectate hidraulic cu corpul de apă subterană ROJi05.

Alternativa privind remedierea calităţii apei subterane

Alternativa privind remedierea calităţii apei subterane respectiv, a se realiza investiţia va implica:

diminuarea punerii în libertate a poluanţilor din zona nesaturată a solului, ceea ce va conduce la reducerea riscului de expunere ocupaţională a angajaţilor societăţii;

prevenirea curgerii apei subterane contaminate în zona din aval a amplasamentului, ceea ce va conduce la reducerea riscului asupra sănătăţii populaţiei rezidente în aval de amplasament, precum şi a riscului de contaminare a corpurilor de apă de suprafaţă;

extragerea apei contaminate la suprafaţă, tratarea acesteia în instalaţii speciale şi infiltrarea apei tratate în acviferul freatic, ceea ce va conduce la îmbunătăţirea calităţii apei subterane în aval de Amplasamentul Ford.

Prin această alternativă se propun următoarele lucrări de remediere:


Pagina 48

Reducerea poluării de la sursele secundare

Diminuarea aportului surselor secundare la riscul potenţial asupra sănătăţii angajaţilor şi asupra contaminării apei subterane, se va realiza cu ajutorul a două unităţi de extracţie a vaporilor din sol, amplasate în cele două zone contaminate identificate.

Principalele procese desfăşurate în cadrul celor două unităţi de extracţie a vaporilor din sol sunt:

extracţia vaporilor de solvenţi volatili din sol, cu ajutorul unei suflante, prin intermediul unor foraje instalate în zona de sol nesaturată;

separarea potenţialilor vapori de apă extraşi împreună cu vaporii din sol; adsorbţia hidrocarburilor solubile din apă pe cărbune activ; adsorbţia vaporilor de solvenţi volatili pe cărbune activ.

Prevenirea migrării poluării în aval de Amplasamentul Ford prin realizarea unei bariere hidraulice

Pentru prevenirea şi diminuarea până la stopare a migrării apei contaminate în zona din aval a amplasamentului, se va instala o barieră hidraulică la limita amplasamentului, în zona de sud-vest a acestuia.

Realizarea barierei hidraulice va consta din următoarele lucrări subterane:

linie de foraje de extracţie – inclusiv două şanţuri în care se vor instala conductele care vor colecta apa extrasă din foraje şi care vor fi racordate la cele două instalaţii de decontaminare a apei subterane;

canale subterane de legătură dintre linia de foraje de extracţie şi cea de foraje de infiltrare; linie de foraje de infiltrare – inclusiv două şanţuri în care vor instala conductele care vor

distribui apa decontaminată în forajele de infiltrare.

Decontaminarea apei subterane contaminate în instalaţii speciale montate pe amplasament

Apa subterană extrasă din cele 24 foraje va fi decontaminată la suprafaţă, în două instalaţii de decontaminare, în care se vor desfăşura următoarele procese:

preepurarea apei contaminate prin îndepărtarea suspensiilor solide, inclusiv a hidroxidului de fier – în funcţie de necesităţi;

desorbţia compuşilor organici volatili prin stripare şi tratarea gazelor reziduale prin adsorbţie pe cărbune activ;

adsorbţia hidrocarburilor solubile remanente pe cărbune activ – în funcţie de necesităţi.

Apa decontaminată rezultată va putea fi gospodărită, în funcţie de debitul şi de calitatea obţinute, prin următoarele alternative:

infiltrarea în subteran – pentru asigurarea unei balanţe neutre a apei; utilizarea apei ca apă industrială, în amestec cu apa alimentată din reţeaua orăşenească, în

cadrul activităţilor curente desfăşurate în cadrul Fabricii Ford.

Combinarea lucrărilor menţionate mai sus, respectiv a barierei hidraulice cu remedierea surselor secundare, va conduce atât la creşterea eficienţei de remediere a calităţii apei subterane, cât şi la limitarea duratei de funcţionare a barierei hidraulice şi, respectiv, la diminuarea costurilor de remediere a apei subterane.

Lucrările de remediere a calităţii apei subterane propuse au ca obiectiv eliminarea surselor care afectează calitatea corpului de apă subteran.


Pagina 49

3.4.8.3 ALTERNATIVE PRIVIND PROCESELE TEHNOLOGICE

Principalele tipuri de tehnologii disponibile pentru decontaminarea Amplasamentului Ford, în funcţie de factorul de mediu supus decontaminării sunt următoarele:

pentru solul din zona nesaturată (sursele secundare de poluare a solului): tehnologii de izolare:

acoperire; bariere verticale; bariere orizontale;

tehnologii de îndepărtare: excavare;

tehnologii de decontaminare: solidificare, fixare chimică/stabilizare, imobilizare; deshidratare; tratare fizică/chimică/biologică/termică; tratare in situ;

pentru apa subterană: tehnologii de izolare:

acoperire; bariere verticale; bariere orizontale;

tehnologii de tratare: tratare chimică; tratare in situ;

tehnologii de eliminare: evacuare în staţie de epurare municipală după decontaminare; evacuare în apă de suprafaţă după decontaminare.

Selectarea celui mai bun procedeu de remediere implică alegerea acelor procese prin care se ating obiectivele de remediere specifice amplasamentului analizat. Identificarea şi selectarea proceselor tehnologice reprezentative pentru proiectul de remediere pentru Amplasamentul Ford, realizată de Dr. Pütz – consultantul de specialitate al Ford, a condus la următoarele alternative:

pentru solul din zona nesaturată (sursele secundare de poluare a solului): tehnologie de îndepărtare prin excavare; tehnologie de tratare prin extracţia vaporilor din sol şi reţinerea acestora pe cărbune activ;

pentru apa subterană: tehnologie de izolare prin realizarea unei bariere hidraulice la limita amplasamentului, în aval

de acesta; tehnologii de decontaminare:

sisteme de tratare activă – ex situ prin stripare cu aer şi reţinerea poluanţilor din aer şi din apă pe cărbune activ şi infiltrarea apei tratate în acviferul freatic din care a fost extrasă;

sisteme de tratare reactivă – in situ cu perete reactiv.

Evaluarea preliminară a opţiunilor de remediere care ar putea fi aplicate pentru acest amplasament a fost efectuată de societatea germană Dr. Pütz pe baza condiţiilor specifice ale Amplasamentul Ford, a rezultatelor investigaţiilor de teren privind calitatea apei subterane şi a vaporilor din sol, a obiectivelor de remediere, precum şi pe baza experienţei acestei firme germane în proiecte de remediere similare, finalizate sau în curs de desfăşurare.


Pagina 50

Reprezentanţii societăţii Ford, împreună cu cei ai societăţii germane Dr. Pütz au avut o întâlnire cu reprezentanţii Administraţiei Naţionale “Apele Române” şi ai Administraţiei Bazinale de Apă Jiu în data de 18 mai 2011, în cadrul căreia a fost prezentat conceptul referitor la modul de îndepărtare a contaminării identificate pe Amplasamentul Ford din Craiova, pe baza rezultatelor investigaţiilor efectuate până la data respectivă, precum şi tehnicile moderne de remediere folosite în mod curent pentru remedierea unei poluări a mediului cu compuşi similari cu cei identificaţi pe Amplasamentul Ford şi modalitatea de prevenire a extinderii acestei poluări după ce aceasta a fost identificată.

Ulterior, pe baza solicitării primite de către Ford în cadrul acestei întâlniri, informaţiile de bază deja prezentate, împreună cu date şi informaţii suplimentare privind „Tehnicile de remediere pentru contaminarea cu compuşi organici volatili” au fost transmise, în numele Ford, de către Dr. Pütz, sub forma unui document scris, conducerii Ministerului Mediului şi Pădurilor, precum şi Administraţiei Naţionale “Apele Române” în data de 30 iunie 2011 împreună cu solicitarea ca aceste autorităţi să exprime comentarii sau sugestii asupra prezentării astfel comunicate (document înregistrat la Ministerul Mediului şi Pădurilor cu nr. 75872/30.06.2011 şi la Administraţia Naţională “Apele Române” cu nr. 9419/30.06.2011). Până la data elaborării prezentului memoriu de prezentare nu a fost primit niciun fel de comentarii sau sugestii din partea Ministerului Mediului şi Pădurilor. În acest document au fost prezentate câteva metode de protecţie a apei subterane, în vederea prevenirii migrării contaminării în afara amplasamentului, precum şi unele tehnici de remediere a solului, care se constituie în surse secundare de contaminare.

Din analiza preliminară a opţiunilor de remediere a solului din zona saturată şi a apei subterane a reieşit că cele mai fezabile alternative de remediere sunt următoarele:

pentru solul nesaturat – sursele secundare: Extracţia convenţională a vaporilor de solvenţi din sol, şi Excavarea solului contaminat;

pentru apa subterană: Sistem activ – pompare/decontaminare la suprafaţă şi infiltrare; Sistem pasiv – instalare de perete reactiv la limita amplasamentului.

Alternativa 1: Excavarea solului contaminat

Această alternativă constă din înlocuirea solului contaminat cu sol curat. Metoda este aplicabilă numai pentru îndepărtarea surselor secundare de poluare, respectiv numai a solul din zona nesaturată din cele două areale identificate ca surse de contaminare cu hidrocarburi volatile clorurate.

De asemenea, în cazul zonei din subsolul clădirii în care funcţionează furnizorul Magna, aplicarea acestei metode nu este realistă, datorită lipsei de acces a utilajelor de excavare la zona contaminată şi, implicit, a pericolului de distrugere a fundaţiei şi implicit a structurii clădirii respective.

În ceea ce priveşte zona din partea de sud-vest a Magaziei centrale de substanţe chimice, teoretic ar putea fi excavat solul contaminat, dar costurile ar fi foarte mari. În plus, impactul privind reducerea gradului de contaminare a apei subterane la nivelul întregului Amplasament Ford ar fi foarte redus.

Prin aplicarea acestei variante s-ar putea diminua aportul acestor surse de poluare a apei subterane, dar nu s-ar realiza reducerea contaminării deja existente a apei subterane şi nici nu s-ar stopa migrarea fluxului de apă contaminată în afara amplasamentului.


Pagina 51

Costurile foarte ridicate ale acestei tehnologii şi efectele limitate privind diminuarea contaminării apei subterane pe amplasament face ca această tehnologie să nu fie o variantă optimă pentru proiectul de remediere analizat.

Alternativa 2: Barieră hidraulică (pompare & tratare) şi reducerea emisiilor de vapori din sol

Această alternativă va combina cele mai avantajoase metode de decontaminare a apei subterane propriu-zise, precum şi cele de diminuare a contaminării de la sursele secundare, şi va consta din:

Prevenirea curgerii apei subterane contaminate în zona din aval a amplasamentului prin realizarea unei bariere hidraulice;

Extracţia apei freatice, decontaminarea acesteia în două instalaţii de tratare şi infiltrarea controlată a apei decontaminate în stratul freatic şi/sau gospodărirea prin metode acceptate a surplusului de apă;

Extracţia vaporilor din sol la cele două surse secundare şi reţinerea acestora.

Pentru reducerea contaminării apei freatice cu compuşi organici volatili – în special din clasa hidrocarburilor clorurate, se va utiliza un sistem activ de tratare, bazat pe tehnologia Pompare şi Tratare (în limba engleză Pump&Treat sau P&T) prin care apa din stratul acvifer este pompată la suprafaţă şi tratată prin procedee clasice aplicabile tratării apei sau a apelor subterane, iar apa curată va fi infiltrată în acviferul freatic sau va fi utilizată ca apă industrială în procesele tehnologice desfăşurate pe amplasament.

Metoda constă din instalarea unei bariere hidraulică la limita amplasamentului, în zona de sud-vest a acestuia, în scopul prevenirii şi diminuării până la stopare a migrării apei contaminate în zona din aval a amplasamentului.

Bariera hidraulică va consta, în principal, din următoarele lucrări subterane:

linie de foraje de extracţie; canale şi şanţuri subterane de legătură aferente forajelor de extracţie şi a celor de infiltrare; linie de foraje de infiltrare.

Apa subterană extrasă din forajele de extracţie va fi decontaminată la suprafaţă în instalaţii de decontaminare proiectate pe baza debitelor de apă extrasă, a tipurilor şi concentraţiilor de poluanţi din apa brută şi a concentraţiilor ţintă estimative după decontaminare.

Pentru creşterea eficienţei de remediere a calităţii apei subterane, limitarea duratei de funcţionare a barierei hidraulice şi, respectiv, diminuarea costurilor de remediere a apei subterane, bariera hidraulică va fi combinată cu reducerea emisiilor de poluanţi de la cele două surse secundare.

Diminuarea aportului celor două surse secundare la riscul potenţial asupra sănătăţii angajaţilor şi asupra contaminării apei subterane se va realiza cu ajutorul a două unităţi de extracţie a vaporilor din sol.

Această varianta care combină tratarea surselor secundare cu decontaminarea apei subterane reţinute la limita amplasamentului printr-o construcţie inginerească, bine proiectată şi executată, va asigura diminuarea contaminării apei subterane pe Amplasamentul Ford până la atingerea valorilor ţintă de remediere (prezentate în Tabelul 3.4-1), într-o perioadă de timp estimată la circa 5 ani şi cu costuri rezonabile.

Prin urmare, această variantă tehnologică a fost stabilită prin Studiul de fezabilitate elaborat în iunie 2012 a fi varianta de remediere optimă pentru amplasamentul analizat.


Pagina 52

Alternativa 3: Bariera reactivă subterană permeabilă pentru interceptarea şi remedierea hidrocarburilor clorurate în apa subterană

Bariera reactivă subterană constă din introducerea unor material reactiv într-o construcţie inginerească subterană pentru a intercepta pana de contaminanţi, asigurând o cale de curgere preferenţială a apei subterane prin mediul reactiv şi transformarea contaminanţilor în forme acceptabile pentru mediu, în vederea atingerii concentraţiilor ţintă de remediere determinate în punctele de conformare.

Proiectul cel mai comun, care este utilizat la scară industrială, constă dintr-un perete (şanţ) continuu. Acest perete continuu se realizează prin excavarea unui şanţ şi umplerea simultană a acestuia cu fier reactiv zero valent, permiţând apei să treacă prin barieră datorită gradientului natural al acesteia.

Pentru proiectarea unei perete reactiv sunt necesare informaţii privind concentraţiile contaminanţilor, rata de degradare a contaminaţilor în prezenţa substratului reactiv şi debitul de curgere a apei subterane. Aceasta permite calcularea duratei de retenţie necesară în zona reactivă pentru a atinge valorilor ţintă de remediere, permiţând calcularea grosimii necesare a zonei reactive.

La contactul hidrocarburilor clorurate cu fierul zero valent (metalic), acestea reacţionează la suprafaţa fierului. O barieră reactivă subterană ar trebui proiectată pentru a asigura o durată de retenţie a hidrocarburilor clorurate suficientă pentru ca produşii intermediari, cum ar fi 1,2 cis-dicloretenă (1,2-DCE) sau clorura de vinil (VC) să fie descompuşi în totalitate în etenă sau etan, care sunt uşor biodegradabili.

Fierul zero valent este donator de electroni necesari pentru reducerea contaminaţilor, ceea ce conduce la transformarea acestuia din Fe0 în Fe3+. Prezenţa Fe3+ poate genera formarea unei game largi de precipitate de fier şi alţi compuşi chimici, în funcţie de sistemul geochimic prezent.

În condiţii optime, aplicarea acestei tehnologii ar conduce la reducerea contaminării cu hidrocarburi clorurate, precum şi la stoparea migrării penei de contaminare în aval de amplasament.

Costurile foarte ridicate ale acestei tehnologii şi cunoştinţele limitate privind comportarea în timp a barierei reactive face ca această tehnologie să nu fie considerată o variantă optimă pentru proiectul de remediere analizat.

De asemenea, aplicarea acestei alternative ar implica modificarea fluxului de aprovizionare a fabricii prin instalarea barierei reactive în arealul utilizat pentru parcarea mijloacelor auto pentru aprovizionare/desfacere.

3.5 CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENŢIAL

În subcapitolele următoare se vor prezenta rezultatele evaluării impactului rezidual al proiectului, adică impactul remanent implementării măsurilor de eliminare/diminuare a acestuia. Aceste măsuri sunt detaliate în Capitolul 4 pentru fiecare factor de mediu analizat şi pentru fiecare etapă de implementare a proiectului.

3.5.1 IMPACTUL ASUPRA POPULAŢIEI

În etapa de construire, lucrările prevăzute pentru realizarea proiectului nu generează impact asupra populaţiei.

Din punct de vedere social şi economic, implementarea proiectului de remediere a calităţii apei subterane desfăşurat pe Amplasamentul Ford poate genera un impact pozitiv asupra mediului


Pagina 53

social şi economic, respectiv asupra populaţiei prin creşterea calităţii vieţii atât a angajaţilor prin crearea unor condiţii bune la locurile de muncă, cât şi a locuitorilor din zona rezidenţială situată în aval de amplasament.

3.5.2 IMPACTUL ASUPRA SĂNĂTĂŢII UMANE

În etapa de construire, lucrările prevăzute prin proiectul de investiţie analizat au efecte nesemnificative asupra sănătăţii populaţiei prin implementarea măsurilor tehnice şi constructive prevăzute prin proiect în această etapă.

Implementarea proiectului de remediere a calităţii apei subterane poate genera un impact pozitiv asupra sănătăţii umane prin:

prevenirea inhalării vaporilor de hidrocarburi clorurate de către angajaţii Fabricii Ford; prevenirea migrării apei contaminate în afara limitelor amplasamentului prin realizarea unei

bariere hidraulice; îmbunătăţirea calităţii apei subterane în teritoriul amplasamentului şi în aval de acesta prin

tratarea apei subterane contaminate în instalaţii speciale.

Activităţile care se vor desfăşura pe Amplasamentul Ford în etapa de funcţionare vor conduce la reducerea concentraţiilor de HCV la nivele acceptabile pentru protecţia sănătăţii umane, precum şi la prevenirea expunerii la aceşti compuşi prin metode de control inginereşti.

Conform evaluărilor privind impactul asupra sănătăţii populaţiei, se apreciază că în etapa de funcţionare, acest tip de impact se va reduce în timp.

3.5.3 IMPACTUL ASUPRA FAUNEI ŞI FLOREI

Impactul negativ asupra florei şi faunei locale, manifestat prin distrugerea florei şi prin modificarea habitatelor, a avut loc în urmă cu peste 30 ani, atunci când a fost construită Fabrica de autovehicule Craiova – pe amplasamentul căreia operează în prezent Ford.

Se menţionează că în conformitate cu obligaţiile de mediu din avizul de privatizare, Ford s-a angajat să menţină şi să îmbunătăţească spaţiile verzi existente în prezent pe amplasament, iar lucrările care se vor desfăşura pe Amplasamentul Ford vor include folosirea temporară, numai în perioada de construire a proiectului, a unor zone neamenajate, acoperite eventual de vegetaţie spontană, fără a implica un impact negativ asupra acestor zone.

Având în vedere acest aspect, precum şi faptul că elementele proiectului se construiesc în Amplasamentul Ford, nu se pune problema impactului noului obiectiv asupra diversităţii biologice.

3.5.4 IMPACTUL ASUPRA SOLULUI

Principalul impact asupra caracteristicilor fizice ale amplasamentului constă în perturbarea temporară sau pe termen scurt a solului în timpul realizării forajelor aferente barierei hidraulice, precum şi a platformelor aferente instalaţiilor de decontaminare a apei subterane.

Aceste forme de impact sunt locale, manifestându-se strict în zona de amplasare a barierei hidraulice.

În ceea ce priveşte riscul poluării solului se apreciază că acesta este relativ redus ca urmare a implementării măsurilor de protecţie a solului pentru etapa de construire, prezentate în subcapitolul 4.5.2.

În etapa de funcţionare, luând în considerare măsurile tehnice şi constructive, precum şi măsurile pentru protecţia solului pentru etapa de funcţionare (subcapitolul 4.5.2), care vor fi


Pagina 54

implementate, se apreciază că activităţile desfăşurate în cadrul proiectului analizat vor produce un impact nesemnificativ asupra calităţii solului.

Conform evaluărilor privind impactul asupra solului, se apreciază că acesta va fi nesemnificativ, atât pentru etapa de construire, cât şi pentru cea de funcţionare.

3.5.5 IMPACTUL ASUPRA FOLOSINŢELOR

Proiectul analizat se va desfăşura în cadrul Amplasamentului Ford şi nu va modifica destinaţia actuală a terenului (zonă unităţi industriale).

Prin realizarea lucrărilor de decontaminare a apei subterane în Amplasamentul Ford, preţul terenului aferent va creşte, De asemenea, pe amplasamentul reabilitat vor creşte oportunităţile pentru dezvoltarea de noi activităţi (afaceri/investiţii).

Se apreciază că proiectul nu are impact asupra folosinţelor actuale, dar va avea un impact pozitiv asupra folosinţelor viitoare.

3.5.6 IMPACTUL ASUPRA BUNURILOR MATERIALE

Formele de impact asupra bunurilor materiale în etapa de construire constau în utilizarea indirectă a resurselor naturale neregenerabile, utilizarea acestora realizându-se prin intermediul furnizorilor de materiale de construcţie, energie electrică, carburanţi şi apă.

În etapa de funcţionare, resurse naturale neregenerabile vor fi utilizate indirect prin intermediul furnizorilor de energie electrică, de apă, de cărbune activ şi eventual de reactivi chimici, iar consumurile vor fi reduse.

Apa va fi utilizată în scopuri igienico-sanitare şi la prepararea soluţiilor de reactivi chimici – în funcţie de necesităţi, iar pentru spălarea filtrului cu nisip se va utiliza apă decontaminată.

Cărbunele activ epuizat, contaminat cu substanţe chimice, va fi regenerat pentru a fi reutilizat în alte procese tehnologice de adsorbţie.

Conform evaluărilor privind impactul asupra bunurilor materiale, se apreciază că pentru etapa de construire, impactul este indirect, pe termen scurt şi de însemnătate redusă, ceea ce nu impune implementarea de măsuri specifice de diminuare a impactului, iar pentru etapa de funcţionare impactul va fi, de asemenea, indirect şi de însemnătate redusă.

3.5.7 IMPACTUL ASUPRA CALITĂŢII ŞI REGIMULUI CANTITATIV AL APEI

Activităţile de construire sunt în mod curent generatoare de impact asupra mediului, însă acestea se pot desfăşura în condiţiile neinfluenţării stării (hidromorfologice sau de calitate) corpurilor de apă şi a calităţii apei subterane.

Se apreciază că pentru etapa de construire impactul proiectului asupra apei este nesemnificativ.

În cazul proiectului analizat, probabilitatea apariţiei unui impact cuantificabil sau chiar semnificativ, raportat la calitatea unui corp de apă, este foarte redusă, deoarece amplasamentul Ford este situat la aproximativ 5 km faţă de cel mai apropiat corp de apă permanent, respectiv, râul Jiu.

Având în vedere prevederile proiectului, precum şi cerinţele impuse firmelor de specialitate contractate se estimează că lucrările executate au un impact nesemnificativ asupra calităţii apei.

Activităţile desfăşurate în etapa de construire implică un consum suplimentar de apă, în scop igienico-sanitar.


Pagina 55

Lucrările proiectate a se desfăşura în cadrul Amplasamentului Ford şi care fac obiectul prezentului memoriu de prezentare vor consta în reducerea emisiilor de poluanţi de la surse secundare prin extracţie de vapori din sol, decontaminarea apei subterane în instalaţii speciale şi prevenirea migrării poluanţilor în afara amplasamentului prin instalarea unei bariere hidraulice.

Realizarea lucrărilor prevăzute în proiect vor avea un impact direct nesemnificativ asupra condiţiilor hidrogeologice ale amplasamentului analizat. Măsurile cuprinse în proiect vizează controlul strict al procesului de decontaminare la nivelul arealului supus remedierii şi limitarea la maximum a influenţelor asupra zonelor învecinate.

Instalaţiile de extracţie, de decontaminare a apei subterane şi de infiltrare a apei decontaminate au fost dimensionate astfel încât să respecte recomandările INHGA din Studiul hidrogeologic privind dimensionarea barierei hidraulice necesară procesului de decontaminare a subsolului uzinei Ford Craiova, jud. Dolj, elaborat în mai 2012, cu privire la echilibrarea volumelor extrase de apă subterană contaminată cu cele de apă tratată infiltrate în stratul freatic, ceea ce va conduce la un impact nesemnificativ asupra regimului de curgere a apelor subterane.

Apa decontaminată va fi infiltrată în subteran sau va fi utilizată ca apă industrială în cadrul procesului de producţie desfăşurat pe Amplasamentul Ford şi nu va fi evacuată în reţeaua interioară de canalizare.

De asemenea, instalarea forajelor de extracţie a apei la limita sud-vestică a amplasamentului, pe direcţia dominantă de curgere a apei freatice va preveni migrarea penei de poluanţi în afara acestuia.

Prin proiect vor fi prevăzute măsuri de protecţie şi de securitate privind gestionarea substanţelor sau preparatelor chimice, care vor fi utilizate în cadrul obiectivului analizat, dacă va fi cazul, astfel încât să se asigure că nu vor exista descărcări accidentale de substanţe poluante în mediul acvatic.

Prin decontaminarea apei subterane pe amplasament, lucrările care se vor realiza pe Amplasamentul Ford vor contribui la îmbunătăţirea calităţii apei subterane în amplasament şi în aval de acesta, pe direcţia dominantă de curgere a acesteia.

Prin urmare, impactul proiectului asupra calităţii apei în etapa de funcţionare în amplasamentul analizat va fi direct şi pozitiv, iar impactul asupra condiţiilor hidrogeologice ale zonei din aval de amplasament va fi indirect şi nesemnificativ.

3.5.8 IMPACTUL ASUPRA CALITĂŢII AERULUI

Impactul potenţial al activităţilor din etapa de construire asupra calităţii aerului este strict local, limitat la perimetrul proiectului, episodic şi de intensitate redusă.

Prin implementarea măsurilor tehnice prevăzute prin proiectul respectiv, dotarea instalaţiilor de decontaminare a apei subterane şi a unităţilor de extracţie vapori din sol cu sisteme de control a emisiilor de COV – filtre cu cărbune activ cu eficienţă de reţinere de cca. 90 – 95 %, precum şi gradul ridicat de etanşeitate a acestor instalaţii, impactul asupra calităţii aerului în etapa de funcţionare se apreciază ca fiind local şi nesemnificativ.

3.5.9 IMPACTUL ASUPRA CLIMEI

Implementarea proiectului nu va influenţa caracteristicile climatice sau microclimatice ale zonei.


Pagina 56

3.5.10 IMPACTUL ASUPRA NIVELURILOR DE ZGOMOT ŞI DE VIBRAŢII

Terenul Fabricii Ford, pe care se va desfăşura proiectul analizat, are destinaţia de zonă industrială. Acest tip de zonă este caracterizat, în general, de niveluri ridicate ale zgomotului ambiental.

Sursele de zgomot aferente proiectului sunt specifice fiecărei etape de implementare a acestuia.

Nivelurile de zgomot generate în urma desfăşurării activităţilor de construire sunt datorate în special funcţionării utilajelor şi echipamentelor, estimându-se că nivelurile de zgomot în punctele de lucru se situează în jurul unei valori medii de 75 dB(A).

Zgomotul asociat activităţilor de construcţie nu este semnificativ mai mare decât cel generat de sursele existente, cum sunt: traficul auto şi feroviar din vecinătatea Amplasamentului Ford, traficul auto din incinta societăţii, funcţionarea ventilatoarelor şi a instalaţiilor de climatizare. Totodată, trebuie avut în vedere că zgomotul din perioada de construire are un impact pe termen scurt.

Emisiile sonore şi impactul generat de acestea vor dispărea odată cu finalizarea lucrărilor de construire.

Sursa de zgomot asociată etapei de funcţionare este reprezentată, de asemenea, de funcţionarea pompelor şi echipamentelor care fac parte din instalaţiile de tratare a apei extrase din subteran, precum şi a celor de extracţie a vaporilor din sol.

Se apreciază astfel, că activitatea care va fi desfăşurată în cadrul obiectivului nu va constitui o sursă de poluare fonică zonală, nivelul de zgomot generat încadrându-se în limitele stabilite pentru operarea amplasamentului conform Autorizaţiei integrate de mediu nr. 60/08.04.2011 revizuită la data de 14.03.2012 şi la data de 10.09.2012.

Se apreciază că impactul proiectului asupra nivelurilor de zgomot este pe termen scurt şi de însemnătate redusă pentru etapa de construire şi va fi nesemnificativ pentru etapa de funcţionare.

3.5.11 IMPACTUL ASUPRA PEISAJULUI ŞI MEDIULUI VIZUAL

În etapa de construire impactul asupra peisajului include adăugarea de elemente specifice de materiale de construcţii, vehicule şi echipamente în Amplasamentul Ford şi pe drumurile din vecinătatea amplasamentului. Activităţile de construcţii-montaj afectează strict local peisajul, iar impactul areun caracter temporar, fiind limitat la durata etapei de construire.

Prin realizarea investiţiei analizate în prezentul memoriu nu vor fi schimbări semnificative de peisaj în zona analizată datorită elementelor nou apărute – instalaţiile mobile de decontaminare a apei subterane, restul elementelor componente ale proiectului fiind amplasate fie subteran, fie în interiorul incintei Fabricii Ford.

Cele două instalaţii de decontaminare a apei subterane vor fi vizibile numai din strada Henry Ford, fiind amplasate în partea de sud – vest a incintei la o distanţă de aproximativ 50 m respectiv, 75 m de limita sudică a Amplasamentului Ford.

Înălţimea celor două instalaţii va fi cu mult mai mică decât cea a construcţiilor existente pe Amplasamentul Ford, astfel că, amplasarea acestor instalaţii nu va conduce la un impact vizual semnificativ.

Ca urmare a caracteristicilor peisajului din perimetrul analizat, precum şi a celorlalte elemente identificate şi menţionate mai sus (la etapa de construire), proiectul analizat se va încadra bine în peisaj, generând un impact vizual nesemnificativ.


Pagina 57

Impactul asupra peisajului şi mediului vizual este estimat ca fiind nesemnificativ, atât pentru etapa de construire, cât şi pentru cea de funcţionare.

3.5.12 IMPACTUL ASUPRA PATRIMONIULUI ISTORIC ŞI ARHEOLOGIC

Având în vedere că proiectul analizat va fi amplasat în cadrul unui amplasament industrial cu o vechime de peste 30 ani, probabilitatea ca implementarea acestuia să aibă un impact negativ asupra patrimoniului istoric şi arheologic este nulă.

3.5.13 IMPACTUL POTENŢIAL TRANSFRONTIER

Prin natura şi amplasamentul proiectului de investiţii analizat, acesta nu va avea un impact transfrontier.

4 SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

Proiectele de remediere a calităţii solului şi a apelor subterane reprezintă lucrări atipice, iar dimensiunea activităţii care urmează a fi efectuată, intensitatea şi durata acestora sunt legate direct de istoria fenomenului de poluare şi caracteristicile acestuia.

În subcapitolele următoare sunt prezentate, pentru fiecare etapă caracteristică din implementarea proiectului şi factor de mediu în parte, sursele de poluanţi şi măsurile de protecţie a calităţii factorilor de mediu avute în vedere.

4.1 PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR

4.1.1 SURSE DE POLUANŢI PENTRU APE

Acest subcapitol tratează problemele legate de asigurarea folosinţelor de apă, colectarea tuturor categoriilor de ape uzate generate şi evacuarea apelor uzate în condiţiile respectării cerinţelor legale aplicabile.

Sunt tratate în mod distinct etapele caracteristice ale proiectului (etapa de construire şi etapa de funcţionare).

Alimentarea cu apă potabilă se va realiza din reţeaua internă a Fabricii Ford din Craiova, care este branşată la reţeaua municipală de alimentare cu apă a municipiului Craiova, administrată de S.C. Compania de Apă Oltenia S.A., în conformitate cu Contractul nr. 9026/14.12.2010.

Apa potabilă va fi utilizată în scopuri igienico – sanitare şi la prepararea soluţiilor de reactivi de tratare (în caz de necesităţi).

Pentru spălarea filtrului de nisip din cadrul instalaţiei de decontaminare se va utiliza apa decontaminată stocată în bazinul B2 aferent acestei instalaţii.

Pentru stingerea incendiilor se va utiliza reţeaua de hidranţi exteriori existentă pe amplasament.

Pentru perioada de derulare a etapelor de construire şi de funcţionare sunt vizate modificări nesemnificative ale consumurilor de apă raportat la situaţia curentă a operării Fabricii Ford.


În etapa de construire, care va avea o durată de cca. 6 luni, principalele surse de poluare a apei asociate acestei etape sunt următoarele:


Pagina 58

lucrări de execuţie; activităţi igienico – sanitare ale personalului.

Ape uzate rezultate din lucrări de execuţie

Apa are o utilizare limitată în perioada de construire, deoarece cea mai mare parte a materialelor de construcţie sunt preparate în afara amplasamentului. Apa utilizată în cadrul amplasamentului pentru prepararea unor materiale de construcţie este înglobată în acestea. Din această activitate rezultă ape uzate.

Ape uzate rezultate din activităţile igienico – sanitare ale personalului

Pe perioada desfăşurării etapei de construire apele uzate sunt reprezentate de apele uzate fecaloid – menajere rezultate din activităţile igienico – sanitare ale personalului Ford şi al firmelor contractate. Gospodărirea apelor fecaloid – menajere se realizează prin facilităţile existente în amplasament. Acest tip de ape uzate conţin în principal suspensii solide, substanţe organice, compuşi cu azot, grăsimi.


Principalele surse de poluare a apei asociate etapei de funcţionare vor fi următoarele:

decontaminarea apei freatice; spălarea filtrului de nisip; activităţi igienico – sanitare ale personalului.

Apă din acviferul freatic

Apa subterană din zona Amplasamentului Ford este contaminată cu hidrocarburi clorurate, provenite din procese tehnologice relevante pentru activităţile desfăşurate în trecut pe acesta.

Apa contaminată va fi extrasă din startul freatic cu ajutorul a 24 foraje de extracţie, dintre care 6 foraje erau existente, iar restul de 18 au fost nou forate. Debitul mediu de extracţie din aceste foraje este de 9,6 m3/zi/foraj. Se menţionează că există posibilitatea ca majoritatea forajelor din partea de vest a liniei de extracţiei să opereze la un debit mai mic pentru a evita contaminarea apei subterane cu poluanţi nespecifici amplasamentului.

Debitul total de apă extrasă va putea fi de max. 20 m3/h, care reprezintă capacitatea proiectată a celor două instalaţii de decontaminare.

Ape uzate rezultate de la spălarea filtrului de nisip

Apele uzate provenite de la spălarea periodică a filtrului cu nisip, în vederea eliminării suspensiilor fine reţinute în acesta vor fi evacuate în bazinul B3 din componenţa instalaţiei de decontaminare, care va avea şi rolul de bazin decantor. Apa limpezită (supernatantul) rezultat din acest bazin va fi dirijată către bazinul de stocare apă contaminată B1 în scopul reintroducerii în circuitul de decontaminare, iar nămolul va fi evacuat prin vidanjare.

Ape uzate fecaloid – menajere rezultate din activităţile igienico – sanitare ale personalului

Apele uzate provenite de la grupurile sanitare utilizate de personalul care va deservi facilităţile de remediere aferente acestui proiect vor conţine în principal suspensii solide, substanţe organice, compuşi cu azot, grăsimi. Pentru gospodărirea acestui tip de ape uzate se vor utiliza facilităţile existente pe amplasament.

Debitul de ape uzate generate de aceste activităţi va fi redus, dat fiind faptul că operarea tuturor instalaţiilor pentru decontaminarea apei freatice va fi efectuată de un număr redus de angajaţi.


Pagina 59

4.1.2 APE PLUVIALE

Datorită specificului acestor activităţi şi al obiectivelor aferente, debitul de ape pluviale asociat poate fi considerat neglijabil, suprafeţele ocupate de instalaţiile/echipamentele proiectate fiind reduse.

4.1.3 INSTALAŢII DE DECONTAMINARE A APEI SUBTERANE

Apa contaminată extrasă din acviferul freatic din Amplasamentului Ford va fi tratată în două instalaţii speciale, iar apa tratată va fi reintrodusă în stratul freatic, prin intermediul a 33 foraje de infiltrare.

Debitul optim de apă decontaminată determinat de INHGA în Studiul hidrogeologic (mai 2012) este de 8 m3/zi/foraj. Debitul total de apă tratată care ar putea fi infiltrat va fi de max. 20 m3/h, care reprezintă capacitatea proiectată a celor două instalaţii de decontaminare.

În funcţie de volumul şi de calitatea apei decontaminate rezultate, în cazul în care nu va putea fi infiltrată în totalitate – reprezentând prima opţiune, aceasta va fi utilizată ca apă industrială în procesul de producţie a Fabricii Ford din Craiova. Prin urmare, apa freatică decontaminată va fi reintrodusă în stratul freatic sau va fi utilizată ca apă industrială şi nu se va evacua direct în reţeaua de canalizare municipală aparţinând S.C. Compania de Apă Oltenia S.A.

Instalaţiile de decontaminare a apei subterane vor asigura o eficienţă ridicată de îndepărtarea a poluanţilor din apa subterană, concentraţia finală estimată de HCV fiind de sub 100 µg/l. Extragerea apei subterane, decontaminarea şi infiltrarea acesteia în acelaşi strat de apă subterană, va asigura atingerea valorile ţintă de remediere stabilite prin studiul de evaluare a riscurilor (1,000 µg/L), în zonele cu contaminare ridicată în Amplasamentul Ford.

4.1.4 MĂSURI DE REDUCERE A POLUĂRII APEI

Lucrările de remediere care se vor desfăşura vor contribui la îmbunătăţirea calităţii apei atât în amplasament, cât şi în aval de acesta, pe direcţia dominantă de curgere a apei subterane.

În schimb, pentru diminuarea impactului potenţial asupra apei o serie de măsuri specifice de protecţie vor fi introduse prin managementul proiectului pe durata de derulare a acestuia.


Pentru această etapă, responsabilităţile şi acţiunile preventive privind protecţia apei sunt tipice organizării de şantier.

Principalele măsuri privind asigurarea protecţiei calităţii apei constau în:

stocarea materialelor de construcţie şi a deşeurilor rezultate în această etapă pe suprafeţe special amenajate;

delimitarea clară a zonei de lucru pentru eliminarea posibilităţilor de afectare a zonelor învecinate;

respectarea specificaţiilor tehnice privind instalarea forajelor de extracţie şi de infiltrare în scopul prevenirii unor poluări accidentale ale apei freatice;

întreţinerea corespunzătoare a vehiculelor şi a echipamentelor utilizate în această etapă în scopul prevenirii pierderilor de uleiuri sau de carburanţi.


Măsurile pentru asigurarea protecţiei calităţii apei vor consta în:

derularea cu rigurozitate a monitorizării de proces în instalaţiile de decontaminare a apei subterane şi în unităţile de extracţie vapori din sol, precum şi a monitorizării de mediu;


Pagina 60

urmărirea riguroasă a nivelului hidrostatic şi a calităţii apei subterane prin prelevarea de probe de apă din forajele care fac parte din reţeaua de monitorizare existentă pe amplasament;

menţinerea într-o stare tehnică corespunzătoare a tuturor instalaţiilor şi echipamentelor aferente proiectului;

instruirea corespunzătoare a personalului cu privire la problemele legate de protecţia mediului.

4.2 PROTECŢIA AERULUI

4.2.1 SURSE DE POLUANŢI PENTRU AER

Sursele de poluare a aerului asociate proiectului, precum şi poluanţii specifici vor caracteriza fiecare etapă de desfăşurare a acestuia. Astfel, dat fiind faptul că proiectul implică, în fiecare etapă, anumite categorii de activităţi, tipurile de surse, parametrii fizici ai acestora şi poluanţii vor diferi substanţial de la o etapă la alta a duratei de viaţă a proiectului.

În cele ce urmează vor fi prezentate sursele şi poluanţii, precum şi măsurile de reducere a emisiilor, respectiv, a poluării aerului, pentru cele două etape de implementare a proiectului.


Sursele principale şi poluanţii atmosferici caracteristici etapei de construire sunt reprezentate de:

manevrarea pământului şi a agregatelor: foraje, săpături, umpluturi – poluanţi: particule; lucrări de construcţii–montaj: sudură, vopsire – poluanţi: particule, NOx, CO, COV; funcţionarea echipamentelor motorizate utilizate pentru realizarea forajelor, săpăturilor şi a

umpluturilor, transportul materialelor – poluanţi: NOx, SO2, CO, particule cu conţinut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), COV.

Sursele specifice perioadei de construire sunt surse de suprafaţă, deschise, libere. Funcţionarea acestora va fi intermitentă, în funcţie de programul de lucru şi de graficul lucrărilor. Durata lucrărilor de construcţie este estimată la 6 luni. După finalizarea lucrărilor de construcţie, sursele menţionate mai sus vor dispărea.

Lucrările de construcţie sunt realizate cu utilaje moderne, cu emisii de poluanţi reduse.

Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafaţă cu impact strict local, temporar şi de nivel redus.


Sursele caracteristice perioadei de funcţionare vor fi reprezentate de:

Forajele de extracţie a apei subterane – poluanţi: COV; Instalaţiile mobile de decontaminare a apei freatice – poluanţi: COV; Unităţile mobile de extracţie a vaporilor din sol – poluanţi: COV.

Sursele specifice etapei de funcţionare vor fi din categoria surselor dirijare – conductele de evacuare a aerului după epurarea COV în filtre cu cărbune activ aferente celor două instalaţii de decontaminare a apei subterane şi a celor două unităţi de extracţie de vapori din sol.

Sistemele de control al emisiilor de poluanţi cu care sunt prevăzute instalaţiile de decontaminare a apei subterane şi cele două unităţi de extracţie de vapori din sol, constau din


Pagina 61

filtre cu cărbune activ, care au rolul de reţinere a COV desorbiţi prin stripare din apa contaminată şi, respectiv, de reţinere a COV extraşi din sol.

Incintele închise în care se montează instalaţiile care vehiculează apă contaminată cu COV sau vapori extraşi din sol cu conţinut de COV sunt dotate cu ventilatoare de perete, care elimină eventualele pierderi de COV.

Dotarea camerelor forajelor de extracţie a apei subterane cu capace metalice asigură protecţia forajelor pentru prevenirea pierderilor de COV în aerul ambiental.

Evaluarea concentraţiilor de tricloretilenă şi de percloretilenă rezultate din unităţile de extracţie a vaporilor din sol

Evaluarea concentraţiilor de tricloretilenă şi de percloretilenă în emisiile de la SVEU_1 şi SVEU_2 se face în raport cu prevederile Ord. nr. 462/1993 pentru aprobarea „Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei” şi „Normei metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare”.

Valorile limită pentru substanţele organice sub formă de gaze, vapori sau pulberi sunt incluse în Anexa 1, Capitolul 7, subcapitolul 7.1.

Valorile limită sunt stabilite pentru trei clase de substanţe organice, prevederile Ord. nr. 462/1993 referindu-se la două mărimi:

Debitul masic orar minim al substanţei/substanţelor emise în atmosferă de la care se normează concentraţia în emisie (concentraţia în volumul total de aer/gaze evacuat în atmosferă);

Concentraţia la emisii (valoarea limită la emisii).

Tricloretilena şi percloretilena sunt incluse în clasa 2 de substanţe organice, clasă pentru care Ord. nr. 462/1993 prevede:

Debit masic: ≥ 2,0 kg/h; Concentraţie emisii: 100 mg/m3.

În Ord. nr. 462/1993 se specifică faptul că, dacă efluenţii gazoşi conţin mai multe substanţe care aparţin aceleaşi clase, valoarea limită se aplică la totalitatea acestor substanţe.

Măsurătorile asupra concentraţiilor de tricloretilenă şi de percloretilenă în emisiile de la SVEU_1 montată în sobsolul clădirii în care funcţionează Furnizorul Magna sunt prezentate în Tabelul 4.2-1.

Luând în considerare că debitul volumetric total de aer/gaze evacuat în atmosferă de la SVEU_1 este de 200 m3/h s-au calculat debitele masice de tricloretilenă şi de percloretilenă pentru fiecare perioadă de efectuare a măsurătorilor.

Tabel 4.2-1 Sinteza rezultatelor provenite din măsurători şi din calcule – SVEU_1

Data

Concentraţie măsurată (mg/m3)Debit masic TCE+PCE

emis (kg/h)

Debit masic

Ord. nr. 462/1993

(kg/h)

Valoare limită

emisie OM 462/1993 (mg/m3)

TCE PCE TCE+PCE

10.09.2011 0,54 63,20 63,74 12.748*10-6

≥ 2,0 100 10.10.2011 <0,01 1,38 1,38 276*10-6 10.11.2011 <0,01 20,10 20,10 4.020*10-6 04.02.2011 <0,01 2,72 2,72 544*10-6 16.03.2011 <0,01 12,54 12,54 2.508*10-6


Pagina 62

14.04.2011 <0,01 14,22 14,22 2.844*10-6 25.05.2011 <0,01 82,56 82,56 16.512*10-6 07.06.2011 <0,01 <0,02 nd 0 01.07.2011 <0,01 <0,02 nd 016.08.2011 <0,01 6,59 6,59 1.318*10-6 11.09.2011 <0,01 56,91 56,91 11.382*10-6 19.10.2011 <0,01 0,61 0,61 122*10-6 15.11.2011 <0,01 0,86 0,86 172*10-6 10.12.2011 <0,01 1,03 1,03 206*10-6 28.03.2012 <0,01 0,76 0,76 152*10-6 29.06.2012 <0,01 0,68 0,68 136*10-6 28.09.2012 <0,01 0,94 0,94 188*10-6

< : sub limita de detecţie a metodei

nd: nedetectat

Analiza rezultatelor pune în evidenţă faptul că:

debitele masice orare de TCE+PCE au fost de peste 121 ori mai mici decât debitul masic orar minim de la care este impusă valoarea limită pentru concentraţiile în emisie;

concentraţiile de TCE, PCE şi de TCE+PCE au fost de 164 – 1,2 ori mai mici decât valoarea limită la emisie.

Măsurătorile asupra concentraţiilor de tricloretilenă şi de percloretilenă în emisiile de la SVEU_2 montată în zona Magaziei centrale de substanţe chimice sunt prezentate în Tabelul 4.2-2.

Luând în considerare că debitul volumetric total de aer/gaze evacuat în atmosferă de la SVEU_2 este de 200 m3/h s-au calculat debitele masice de tricloretilenă şi de percloretilenă pentru fiecare perioadă de efectuare a măsurătorilor.

Tabel 4.2-2 Sinteza rezultatelor provenite din măsurători şi din calcule – SVEU_2

Data

Concentraţie măsurată (mg/m3)Debit masic TCE+PCE

emis (kg/h)

Debit masic

Ord. nr. 462/1993

(kg/h)

Valoare limită

emisie OM 462/1993 (mg/m3)

TCE PCE TCE+PCE

10.12.2011 0,44 0,15 0,59 118*10-6

≥ 2,0 100 28.03.2012 0,28 0,11 0,39 78*10-6 29.06.2012 0,14 0,09 0,23 46*10-6 28.09.2012 1,1 1,40 2,5 500*10-6

Analiza rezultatelor pune în evidenţă faptul că:

debitele masice orare de TCE+PCE au fost de peste 4.000 ori mai mici decât debitul masic orar minim de la care este impusă valoarea limită pentru concentraţiile în emisie;

concentraţiile de TCE, PCE şi de TCE+PCE au fost de 434 – 40 ori mai mici decât valoarea limită la emisie.

Sistemele de control al emisiilor de poluanţi care vor fi prevăzute în instalaţiile de decontaminare a apei subterane şi a celor două unităţi de extracţie de vapori din sol şi vor consta din filtre cu cărbune activ, vor avea rolul de reţinere a COV desorbiţi prin stripare, din apa contaminată şi, respectiv, de reţinere a COV extraşi din sol.


Pagina 63

Incintele închise în care se vor monta instalaţii care vehiculează apă contaminată cu COV sau vapori extraşi din sol cu conţinut de COV vor fi dotate cu ventilatoare de perete, care vor elimina eventualele pierderi de COV.

Dotarea camerelor forajelor de extracţie a apei subterane cu capace metalice va asigura protecţia forajelor pentru prevenirea pierderilor de COV în aerul ambiental.

4.2.2 MĂSURI DE REDUCERE A POLUĂRII AERULUI


Măsurile de reducere a emisiilor şi a nivelurilor de poluare datorate activităţilor din etapa de construire, respectiv, pentru diminuarea impactului acestora asupra calităţii aerului, sunt atât tehnice, cât şi operaţionale şi constau în:

folosirea de utilaje moderne, dotate cu motoare ale căror emisii să respecte legislaţia în vigoare;

întreţinerea corespunzătoare a utilajelor şi echipamentelor implicate în realizarea investiţiei; stropirea cu apă a pământului extras din foraje sau excavat în perioadele lipsite de

precipitaţii; utilizarea de betoane preparate în staţii specializate, evitându-se utilizarea de materiale de

construcţie pulverulente în amplasament; oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate; oprirea motoarelor vehiculelor în intervalele de timp în care se realizează descărcarea

materialelor.

Se apreciază că în etapa de construire nivelurile concentraţiilor de poluanţi în perimetrele cu receptori sensibili (angajaţii Fabricii Ford şi trecătorii ocazionali) se situează sub valorile limită prevăzute de legislaţia în vigoare (Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, STAS 12574/1987 – Aerul în zone protejate, Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului).


Măsurile de reducere a emisiilor de poluanţi şi, în consecinţă, a nivelurilor de poluare a aerului ambiental se înscriu atât în categoria măsurilor tehnice, cât şi în categoria celor operaţionale.

Astfel, măsurile tehnice vor consta din dotarea cu sisteme de control a emisiilor de COV – filtre cu cărbune activ a principalelor surse dirijate aferente obiectivului, respectiv, instalaţiile de decontaminare a apei freatice şi unităţile de extracţie a vaporilor din sol. Eficienţa de reţinere a COV pe cărbune activ granulat este de cca. 90 – 95 %.

Măsurile operaţionale vor consta în elaborarea şi în implementarea unui program de verificare şi de întreţinere preventivă a instalaţiilor în vederea eliminării posibilelor pierderi accidentale de emisii în atmosferă.

Se apreciază că aportul surselor asociate perioadei de funcţionare a obiectivului la poluarea zonei va fi nesemnificativ.

4.3 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR

În acest subcapitol sunt prezentate sursele de zgomot şi vibraţii pe categorii de activităţi şi etape de implementare a proiectului, precizându-se amenajările, dotările şi măsurile necesare pentru controlul acestora.


Pagina 64

Datorită prezenţei zonelor rezidenţiale la distanţe relativ reduse faţă de amplasamentul investiţiei analizate, problema controlului surselor de zgomot este considerată importantă.

4.3.1 SURSE DE ZGOMOT ŞI DE VIBRAŢII


Principalele surse de zgomot specifice etapei de construire constau în:

funcţionarea utilajelor şi echipamentelor necesare executării lucrărilor de foraj şi de construcţie;

traficul de incintă al vehiculelor pentru transportul materialelor, echipamentelor şi utilajelor, precum şi pentru transportul deşeurilor;

manevrarea materialelor de construcţie şi a deşeurilor rezultate în această etapă pe suprafeţele special amenajate.

Activităţile aferente etapei de construire, inclusiv transportul materialelor, echipamentelor, utilajelor şi al deşeurilor, se vor desfăşura pe intervale de timp diurne. Pe parcursul acestor intervale există posibilitatea creşterii nivelurilor de zgomot, în anumite perioade, peste limitele prevăzute pentru operarea amplasamentului conform Autorizaţiei integrate de mediu nr. 60/08.04.2011, revizuită la data de 14.03.2012 şi la data de 10.09.2012.

Utilajele şi vehiculele pot reprezenta, de asemenea, surse de vibraţii, care pot induce anumite niveluri de vibraţii perceptibile, dar fără efecte distructibile, la receptorii situaţi în proximitatea amplasamentului.


Principalele surse de zgomot specifice etapei de funcţionare vor fi constituite de:

funcţionarea ventilatoarelor aferente coloanelor de stripare din instalaţiile de decontaminare a apei subterane;

funcţionarea pompelor aferente forajelor de extracţia şi a instalaţiilor de decontaminare a apei;

funcţionarea suflantelor din cele două unităţi de extracţie a vaporilor din sol.

Se apreciază că activităţile care vor fi desfăşurate în etapei de funcţionare nu vor constitui o sursă de poluare fonică zonală, nivelul de zgomot generat încadrându-se în limitele stabilite pentru operarea amplasamentului conform Autorizaţiei integrate de mediu nr. 60/08.04.2011, revizuită la data de 14.03.2012 şi la data de 10.09.2012.

Dată fiind distanţa faţă de zonele rezidenţiale cele mai apropiate, precum şi situarea amplasamentului proiectului într-o zonă cu trafic intens – strada Henry Ford, se apreciază că lucrările nu vor genera situaţii de disconfort acustic suplimentar pentru populaţie în cele două etape de implementare a proiectului.

4.3.2 DOTĂRILE, AMENAJĂRILE ŞI MĂSURILE PENTRU PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI

VIBRAŢIILOR


Pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi vibraţii se aplică o serie de măsuri tehnice şi operaţionale, şi anume:

adaptarea graficului zilnic de desfăşurare a lucrărilor la necesităţile de protejare a receptorilor sensibili din vecinătate;


Pagina 65

folosirea de utilaje cu capacităţi de producţie adaptate la volumele de lucrări relativ reduse necesar a fi realizate, astfel încât acestea să aibă asociate niveluri moderate de zgomot;

programarea activităţilor astfel încât să se evite creşterea nivelurilor de zgomot prin utilizarea simultană a mai multor utilaje/echipamente care au asociate emisii sonore importante;

oprirea motoarelor vehiculelor în timpul operaţiilor de descărcare; respectarea limitelor maxime admise de reglementările în vigoare referitoare la zgomot de

către toate utilajele/echipamentele utilizate în această perioadă.

Se estimează că prin implementarea măsurilor tehnice şi operaţionale propuse, nivelul de zgomot generat în perioada de construire, măsurat la limita amplasamentului, va putea asigura respectarea limitelor stabilite pentru operarea amplasamentului conform Autorizaţiei integrate de mediu nr. 60/08.04.2011, revizuită la data de 14.03.2012 şi la data de 10.09.2012.


Pentru controlul şi diminuarea nivelului de zgomot produs de sursele de zgomot se vor aplica următoarele măsuri:

asigurarea stării tehnice corespunzătoare a echipamentelor generatoare de zgomot; amplasarea majorităţii surselor de zgomot în spaţii închise (containere, camerele forajelor); controlul permanent al funcţionării echipamentelor generatoare de zgomot şi asigurarea

întreţinerii corespunzătoare.

Pentru personalul implicat, disconfortul fonic poate fi diminuat prin respectarea normelor de protecţia muncii, respectiv, folosirea echipamentelor speciale pentru protecţia personală, unde este cazul.

4.4 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR

În amplasament nu vor fi utilizate surse de radiaţii nici în etapa de construire şi nici în etapa de funcţionare.

4.5 PROTECŢIA SOLULUI ŞI A SUBSOLULUI

În această secţiune sunt prezentate sursele de poluanţi ai solului şi subsolului, precum şi lucrările şi dotările pentru protecţia acestora atât în etapa de construire, cât şi în etapa de funcţionare.

4.5.1 SURSE DE POLUANŢI PENTRU SOL ŞI SUBSOL


Sursele potenţiale de poluare a solului şi subsolului specifice etapei de construire sunt:

scurgeri accidentale de carburanţi şi/sau de ulei de la utilaje sau de la vehicule; depozitarea necorespunzătoare a materialelor utilizate; depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor rezultate din activităţile de forare şi de

construcţie.


Sursele potenţiale de poluare a solului şi subsolului specifice etapei de funcţionare vor fi:


Pagina 66

pierderi accidentale de apă freatică contaminată din conductele de transport dintre forajele de extracţie apă şi instalaţiile de decontaminare;

manevrarea şi stocarea necorespunzătoare a reactivilor chimici – în funcţie de necesităţi; gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor.

4.5.2 DOTĂRILE, AMENAJĂRILE ŞI MĂSURILE PENTRU PROTECŢIA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI


Pentru protecţia solului şi subsolului în etapa de construire sunt prevăzute următoarele:

verificarea zilnică a stării tehnice a vehiculelor şi a utilajelor utilizate; alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport în staţii de distribuţie şi nu pe

amplasament; schimbarea uleiului utilajelor în unităţi specializate şi nu pe amplasament; impunerea către furnizorii de materiale de construcţie şi de echipamente a utilizării de

vehicule corespunzătoare din punct de vedere tehnic; respectarea de către executantul lucrărilor a instrucţiunilor şi procedurilor privind

managementul substanţelor periculoase, deşeurilor şi intervenţiei în caz de scurgeri sau deversări accidentale şi instruirea personalului cu privire la aceste aspecte;

depozitarea controlată a materialelor în spaţii special amenajate existente în incinta Fabricii Ford;

depozitarea temporară a deşeurilor rezultate din activităţile de forare şi de construcţie-montaj pe platforme protejate, special amenajate şi eliminarea/valorificarea acestora prin operatori autorizaţi;

stocarea controlată a solului potenţial contaminat rezultat din execuţia forajelor în vederea eliminării în facilităţi conforme;

executarea lucrărilor de excavare şi de realizare a forajelor cu luarea în considerare a traseelor actualelor reţele de utilităţi.

Se apreciază că prin implementarea acestor măsuri, în etapa de construire nu se produc incidente care să determine poluarea solului sau a subsolului.


Pentru protecţia solului şi subsolului în etapa de funcţionare vor fi prevăzute următoarele măsuri:

montarea de senzori de presiune pe toate conductele de transport fluide; dotarea tuturor bazinelor de stocare cu senzori de nivel în vederea evitării supraumplerii

acestora; descărcarea reactivilor chimici – în funcţie de necesităţi, din mijloacele de transport şi

manevrarea acestora numai pe suprafeţe betonate, în scopul prevenirii oricărei scurgeri accidentale, precum şi stocarea reactivilor chimici lichizi în recipiente prevăzute cu cuve de retenţie;

colectarea eventualelor pierderi de apă nedecontaminată sau de reactivi chimici – în funcţie de necesităţi, în bazinul de stocare apă contaminată;

întreţinerea preventivă a tuturor echipamentelor şi instalaţiilor aferente investiţiei; gospodărirea deşeurilor conform cerinţelor legale şi a celor mai bune practici, prin:

colectarea selectivă a deşeurilor la surse, depozitarea deşeurilor în spaţii special amenajate pe suprafeţe protejate, în zone separate, în funcţie de gradul de periculozitate al acestora şi eliminarea deşeurilor prin operatori autorizaţi;


Pagina 67

transportul apei subterane contaminate prin intermediul unor conducte construite din materiale rezistente la coroziune, pentru prevenirea pierderilor de ape contaminate în sol/subsol.

4.6 PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE

4.6.1 IDENTIFICAREA AREALELOR SENSIBILE CARE POT FI AFECTATE DE PROIECT

Având în vedere că lucrările de remediere a calităţii apei subterane se vor desfăşura în incinta Fabricii Ford, zonă în care mediul este puternic antropizat ca urmare a activităţilor industriale desfăşurate pe o perioadă de peste 30 ani, nu se pot evidenţia particularităţi distincte ale vegetaţiei şi faunei terestre şi acvatice.

În zona învecinată investiţiei analizate, vegetaţia este corelată cu destinaţia acestor terenuri, constând în: specii de pomi fructiferi, arbori şi arbuşti utilizate în realizarea unor spaţii verzi în incinta Fabricii Ford şi în zonele învecinate.

Vegetaţia din amplasamentul analizat este reprezentată, în principal de vegetaţie ornamentală, starea acesteia fiind bună. Nu au fost identificate semne de afectare a vegetaţiei, generate de poluarea mediului (îngălbenirea timpurie a frunzelor, necroze etc.).

În vecinătatea obiectivului analizat nu sunt arii sau ecosisteme protejate: suprafeţe împădurite, habitate ale speciilor de plante şi animale incluse în reţeaua ecologică Natura 2000, rute de migrare a păsărilor şi animalelor şi zone specifice speciilor de fungi/ciuperci.

La aproximativ 5 km faţă de Amplasamentul Ford există două situri care fac parte din reţeaua Natura 2000:

ROSCI0045 Coridorul Jiului, care se întinde pe o suprafaţă de 71.393,5 ha de-a lungul râului Jiu, de la nord – vest către sud de Amplasamentul Ford, cel mai apropiat punct fiind în SSE, la o distanţă de 5 km faţă de amplasament;

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, care are o suprafaţă parţial comună cu ROSCI0045 Coridorul Jiului, desfăşurându-se pe o suprafaţă de 29.999,9 ha, în partea de sud a amplasamentului, la o distanţă de 5 km.

De asemenea, la peste 20 km faţă de Amplasamentul Ford au fost identificate următoarele situri Natura 2000:

ROSCI0266 Valea Olteţului situat în partea de est a amplasamentului; ROSCI0202 Silvostepa Olteniei situat în partea sud-vest a amplasamentului.

Se pot menţiona de asemenea, următoarele trei rezervaţii naturale situate pe o rază de 20 km:

Complexul lacustru Preajba-Făcăi, situat la sud de amplasament, la o distanţă de 2,5 km; Lacul fosilifer Bucovăţ, situat la VSV de amplasament, la o distanţă de cca. 7,8 km; Lacul Adunaţii de Geromane, situat la sud-est de amplasament, la o distanţă de 16,2 km.

Având în vedere distanţa mare dintre Amplasamentul Ford şi zonele protejate menţionate mai sus, rezultă că proiectul nu va avea impact asupra acestora.

4.6.2 LUCRĂRILE, DOTĂRILE ŞI MĂSURILE PENTRU PROTECŢIA BIODIVERSITĂŢII, MONUMENTELOR NATURII ŞI ARIILOR PROTEJATE

Impactul negativ asupra florei şi faunei locale, manifestat prin distrugerea florei şi prin modificarea habitatelor, a avut loc în urmă cu peste 30 ani, atunci când a fost construită Fabrica de autovehicule Craiova, care este operată în prezent de Ford.


Pagina 68

Se menţionează că în conformitate cu obligaţiile de mediu din avizul de privatizare, Ford s-a angajat să menţină şi să îmbunătăţească spaţiile verzi existente în prezent pe amplasament, iar lucrările care se vor desfăşura pe Amplasamentul Ford includ şi folosirea temporară, numai în perioada de construire a proiectului, a unor zone neamenajate, acoperite eventual de vegetaţie spontană, fără a implica un impact negativ asupra acestor zone.

De asemenea, ariile protejate identificate în vecinătatea Amplasamentului Ford sunt situate la distanţe semnificative faţă de acesta (minim 5 km) şi nu vor fi influenţate de activităţile desfăşurate pentru implementarea proiectului analizat.

Având în vedere că activităţile desfăşurate prin proiectul analizat nu vor avea impact asupra ecosistemelor terestre şi acvatice, nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului asupra acestei componente de mediu.

4.7 PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC

4.7.1 IDENTIFICAREA OBIECTIVELOR DE INTERES PUBLIC, DISTANŢA FAŢĂ DE AŞEZĂRILE

UMANE, RESPECTIV FAŢĂ DE MONUMENTE ISTORICE ŞI DE ARHITECTURĂ, ALTE ZONE

ASUPRA CĂRORA EXISTĂ INSTITUIT UN REGIM DE RESTRICŢIE, ZONE DE INTERES

TRADIŢIONAL ETC.

Amplasamentul analizat este amplasat pe platforma industrială din partea de sud-est a municipiului Craiova, pe partea stângă a drumului naţional DN6 (E70) Craiova – Caracal, la km 3, la 200 m sud – vest de linia de cale ferată Craiova – Calafat şi la 100 m sud – est de linia de cale ferată Craiova – Caracal.

Amplasamentul Ford pe care se vor realiza lucrările de remediere a apei freatice se află la o distanţă de cca. 35 – 50 m de zona rezidenţială cea mai apropiată, respectiv locuinţe colective sau individuale situate la aproximativ 35 m – în zona de sud – vest a amplasamentului şi la aproximativ 50 m – în zonele de sud – est şi nord – vest ale amplasamentului.

Se menţionează existenţa unei linii de tramvai de-a lungul străzii Henry Ford.

În vecinătatea Amplasamentului Ford nu există zone protejate (şcoli, biserici, spitale, instituţii de ocrotire a copilului), monumente ale naturii, habitate protejate sau comunităţi de populaţii.

Implementarea proiectului va conduce la eliminarea unei surse de contaminare şi de risc potenţial asupra sănătăţii rezidenţilor din zonele situate în aval de Amplasamentul Ford.

4.7.2 LUCRĂRILE, DOTĂRILE ŞI MĂSURILE PENTRU PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A

OBIECTIVELOR PROTEJATE ŞI/SAU DE INTERES PUBLIC

În ceea ce priveşte calitatea aerului, se apreciază că, luând în considerare măsurile de diminuare a impactului activităţilor care se vor desfăşura pe amplasament asupra calităţii factorului de mediu aer şi distanţa faţă de zonele rezidenţiale, contribuţia activităţilor de decontaminare a apei subterane la impurificarea aerului ambiental din aceste zone va fi redusă.

Luând în considerare măsurile de diminuare care se vor aplica atât pentru reducerea nivelului de zgomot, cât şi pentru protejarea apei subterane, solului şi subsolului, nu se previzionează efecte adverse asupra zonelor rezidenţiale sau a altor obiective de interes public.

Realizarea lucrărilor de decontaminare a apei subterane în Amplasamentul Ford va avea un impact potenţial pozitiv asupra zonei, prin creşterea preţului terenului aferent şi crearea unor oportunităţi pentru dezvoltarea de noi activităţi (afaceri/investiţii).


Pagina 69

4.8 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT

În această secţiune sunt prezentate tipurile şi cantităţile de deşeuri produse şi modul de gestionare a acestora având în vedere asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului, separat, pentru fiecare etapă de implementare a proiectului.

Atât în etapa de construire, cât şi în cea de funcţionare se vor respecta prevederile legislaţiei aplicabile din domeniul gestiunii deşeurilor, respectiv, Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, precum şi HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

4.8.1 TIPURI ŞI CANTITĂŢI DE DEŞEURI REZULTATE


Deşeurile care rezultă în etapa de construire vor consta în deşeuri de construcţie-montaj, precum şi deşeuri menajere de la personalul angajat al Ford şi al executantului lucrărilor.

În etapa de construire sunt generate următoarele tipuri de deşeuri:

pământ/sol excedentar de la executarea forajelor şi din excavaţie şanţuri şi canale de legătură;

deşeuri rezultate din activităţile de echipare a forajelor şi de cele de construcţie (beton, resturi de coloană PVC, lemn, deşeuri metalice, conductori electrici);

deşeuri de ambalaje; deşeuri menajere şi asimilabil menajere rezultate din activităţile igienico-sanitare ale

personalului executantului lucrărilor.

Prin modul de gestionare a deşeurilor se urmăreşte reducerea riscurilor pentru mediu şi pentru populaţie şi limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate final prin depozitare. În tabelul de mai jos, se prezintă date estimative privind tipurile principale şi cantităţile de deşeuri generate în etapa de construire.

Tabel 4.8-1 Tipuri şi cantităţi de deşeuri generate în etapa de construire

Denumire deşeu* Cantitate

prevăzută a fi generată

Starea fizică (Solid – S, Lichid – L,

Semisolid – SS)

Cod deşeu*

Cod privind principala proprietate

periculoasă** Pământ/sol excedentar de la executarea forajelor şi din excavaţie şanţuri şi canale de legătură

17 t S 17 05 03* 17 05 04

H5 -

Deşeuri de construcţie 1 t S 17 01 07 - Deşeuri metalice din montaj 0,3 t S 17 04 05 - Deşeuri de lemn din construcţii 0,2 t S 17 02 01 - Deşeuri de ambalaje din material plastic

0,2 t S 15 01 02 -

Deşeuri de ambalaje din hârtie şi carton

0,2 t S 15 01 01 -

Deşeuri de material plastic 0,3 t S 17 02 03 -

Capete conductori – neferoase cu izolaţii

0,01 t S 17 04 11 -

Deşeuri menajere şi asimilabil menajere

nedeterminată S 20 03 01 -

* În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, din Anexa 2 din HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase


Pagina 70

** Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor


Din funcţionarea instalaţiilor de decontaminare a apei freatice şi a unităţilor de extracţie vapori din sol vor rezulta deşeuri specifice, dintre care unele se vor încadra în categoria deşeurilor periculoase.

Principalele tipuri de deşeuri generate în etapa de funcţionare vor consta în:

cărbune activ epuizat din filtrele de epurare a compuşilor organici volatili desorbiţi din apă în coloanele de stripare şi a compuşilor organici volatili extraşi din sol;

cărbune activ epuizat din filtrele pentru reţinerea de hidrocarburi remanente din apă; nămol de precipitare cu conţinut de hidroxid de fier şi de alte suspensii solide.

Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru mediu şi pentru populaţie. În Tabelul 4.8-2, se prezintă date estimative privind tipurile principale şi cantităţile de deşeuri generate în etapa de funcţionare.

Tabel 4.8-2 Tipuri şi cantităţi de deşeuri generate în etapa de funcţionare

Denumire deşeu* Volum anual prevăzut a fi

generat

Starea fizică (Solid – S, Lichid – L,

Semisolid – SS)

Cod deşeu*

Cod privind principala proprietate

periculoasă** Cărbune activ epuizat din filtrele de epurare a compuşilor organici volatili desorbiţi din apă în coloanele de stripare şi a compuşilor organici volatili extraşi din sol Cărbune activ epuizat din filtrele pentru reţinerea hidrocarburilor remanente din apă

12 m3 S 19 01 07* H5

Nămol de precipitare 0,5 m3 L 19 13 06 - * În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, din Anexa 2 din HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase ** Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor

4.8.2 MODUL DE GOSPODĂRIRE A DEŞEURILOR

Conform procedurilor ISO 14001 implementate în cadrul Fabricii Ford, modul de gestionare a deşeurilor va urmări reducerea riscurilor pentru mediu, personalul angajat şi populaţie şi un grad cât mai ridicat de reciclare/valorificare a deşeurilor, precum şi minimizarea cantităţilor de deşeuri care urmează a fi eliminate final în depozite de deşeuri conforme.


Pentru etapa de construire, modalităţile de gestionare eficientă şi conformă a deşeurilor generate în această etapă au în vedere:

inventarierea tipurilor şi cantităţilor de deşeuri ce sunt produse, inclusiv clasa de periculozitate a acestora – dacă va fi cazul;

determinarea modalităţii şi a responsabililor pentru implementarea măsurilor de gestionare a deşeurilor;

colectarea separată şi valorificarea materialelor cu potenţial valorificabil (lemn, metal, materiale plastice);


Pagina 71

depozitarea temporară a tuturor deşeurilor pe amplasament, astfel încât să se reducă riscul poluării solului şi a subsolului;

valorificarea sau depozitarea finală a deşeurilor numai în facilităţi conforme şi autorizate.

Gospodărirea deşeurilor generate în perioada realizării investiţiei se efectuează astfel:

Pământul/solul excedentar rezultat de la executarea forajelor şi din excavaţia şanţurilor şi canalelor de legătură este reutilizat pe cât de mult posibil ca material de umplutură la instalarea forajelor, surplusul de sol/pământ urmând a fi transportat de pe amplasament în vederea eliminării conforme – în cazul solului contaminat sau a utilizării acestuia ca material de umplutură în cadrul incintei Fabricii Ford – în cazul solului necontaminat. Cele două tipuri de pământ/sol excedentar se colectează separat şi sunt depozitate temporar în zone special amenajate din imediata vecinătate a zonei de generare.

Deşeurile de construcţie sunt depozitate temporar pe platforme betonate din vecinătatea zonei de realizare a lucrărilor, de unde sunt preluate în vederea eliminării finale prin depozitare de către operatori autorizaţi.

Deşeurile cu potenţial valorificabil, inclusiv deşeurile de ambalaje, rezultate din etapa de construire sunt depozitate temporar în zonele special amenajate existente în cadrul Fabricii Ford, de unde sunt preluate în vederea valorificării de către operatori autorizaţi.

Deşeurile menajere şi asimilabil menajere sunt colectate în containere metalice, amplasate pe suprafeţe betonate existente în incinta fabricii, fiind eliminate prin depozitare finală împreună cu deşeurile menajere generate în cadrul Fabricii Ford.


Pentru etapa de funcţionare a instalaţiilor de remediere a calităţii apei subterane, modalităţile de gestionare eficientă şi conformă a deşeurilor generate în această etapă vor avea în vedere:

inventarierea tipurilor şi cantităţilor de deşeuri ce vor fi produse, inclusiv clasa de periculozitate a acestora;

evaluarea oportunităţilor de reducere a generării de deşeuri; urmărirea strictă a deşeurilor periculoase generate în această etapă, depozitarea temporară

a acestora în condiţii de siguranţă în spaţii special amenajate din cadrul Fabricii Ford şi predarea spre valorificare sau eliminare finală prin operatori autorizaţi;

depozitarea temporară a tuturor deşeurilor pe amplasament, astfel încât să se reducă riscul poluării solului şi a subsolului.

Gospodărirea deşeurilor generate în etapa de funcţionare se va efectua astfel:

Cărbunele activ epuizat, contaminat cu substanţe chimice, va fi colectat în containere speciale, prevăzute cu capac şi etichetate corespunzător legislaţiei în vigoare. Ulterior, acest tip de deşeu periculos va fi transportat în Germania, în vederea regenerării – deoarece în Romania nu există astfel de instalaţii. Cărbunele regenerat va putea fi reutilizat în alte procese tehnologice de adsorbţie. Operaţiunea de transport a acestui deşeu în Germania se va realiza în conformitate cu prevederile legale europene şi naţionale aplicabile.

Nămolul care va rezulta din precipitarea ionilor de fier şi din reţinerea suspensiilor solide pe filtru cu nisip va fi colectat în bazinele B3 aferente instalaţiilor de decontaminare a apei subterane, de unde va fi eliminat prin operatori autorizaţi.


Pagina 72

4.9 GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR ŞI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE

4.9.1 SUBSTANŢELE ŞI PREPARATELE CHIMICE PERICULOASE UTILIZATE


În etapa de construire, substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate pe amplasament vor fi reprezentate de lacuri, vopsele, diluanţi (substanţe inflamabile şi iritante), care sunt aplicate pe unele componente ale facilităţilor de remediere în cadrul construcţiilor propuse prin proiect.

Se utilizează, de asemenea, carburanţi şi uleiuri necesare funcţionării mijloacelor de transport şi utilajelor de forare şi de construcţie utilizate în această etapă. Acestea nu se stochează pe amplasament, alimentarea vehiculelor şi utilajelor cu carburanţi şi schimbarea uleiurilor realizându-se în unităţi specializate.


În etapa de funcţionare, în cazul în care se va constata că apa brută are un conţinut ridicat de fier bivalent (etapă de preepurare, care va consta din faze de oxidare, neutralizare şi precipitare a fierului trivalent), se vor utiliza anumite substanţe sau preparate chimice periculoase (reactivii chimici), necesare pentru fluxului tehnologic de decontaminare a apei subterane. Acestea vor fi stocate şi utilizate în zone cu destinaţie specială.

4.9.2 MODUL DE GOSPODĂRIRE A SUBSTANŢELOR ŞI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE ŞI

ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE PROTECŢIE A MEDIULUI ŞI SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI


În etapa de construire, lacurile, vopselele şi diluanţii se depozitează în ambalajele originale, în spaţii special amenajate, acoperite şi prevăzute cu suprafeţe impermeabile, situate în imediata vecinătate a zonei de implementare a proiectului.

Spaţiile de depozitare sunt prevăzute, de asemenea, cu materiale absorbante pentru colectarea scurgerilor accidentale şi cu mijloace specifice pentru stingerea incendiilor.

Gospodărirea substanţelor chimice periculoase care se utilizează în etapa în construire se va face în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

4.9.2.2 ETAPA DE OPERARE

Substanţele şi preparatele chimice care se vor stoca şi utiliza în etapa de funcţionare vor fi achiziţionate numai de la furnizori autorizaţi, care vor pune la dispoziţia utilizatorilor şi fişele de securitate, care conţin informaţii de bază privind compoziţia chimică a produsului, iar în cazul preparatelor chimice, a principalilor componenţi.

Substanţele chimice vor fi aprovizionate cu mijloacele de transport şi în ambalajele originale. Acestea vor fi descărcate din mijloacele de transport şi manevrate numai pe suprafeţele betonate din vecinătatea instalaţiilor de decontaminare, eliminând astfel la maxim pericolul de poluare a solului.

Toate substanţele chimice periculoase vor fi depozitate conform normelor prevăzute în legislaţia în vigoare, în spaţii special amenajate prevăzute cu cuve de retenţie a eventualelor scurgeri accidentale – în cazul reactivilor chimici lichizi şi se va ţine un registru de evidenţă intrări – ieşiri.

Gospodărirea substanţelor chimice periculoase care se vor utiliza în etapa în operare se va face în conformitate cu prevederile legale aplicabile.


Pagina 73

5 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

5.1 MONITORIZAREA TEHNOLOGICĂ

Monitorizarea tehnologică a proceselor care se vor desfăşura pe amplasament pentru decontaminarea apei freatice şi reducerea poluării de la sursele secundare are un rol major în conducerea acestora la parametrii optimi. Acest sistem de automonitorizare tehnologică va fi în responsabilitatea operatorului (furnizorului de servicii) cu care se va încheia contractul. Furnizorul de servicii trebuie să prevadă în Proiectul de plan de lucru şi în Planul de lucru final proceduri detaliate privind aceste aspecte.

Monitorizarea procesului de decontaminare a apei freatice

Monitorizarea tehnologică în cazul procesului de decontaminare a apei freatice se va face prin:

Verificarea periodică a fiecărei instalaţii de către personalul de deservire, în vederea depistării funcţionării defectuoase a acestora şi remedierii defecţiunilor, precum şi a eventualelor scurgeri;

Măsurarea presiunii pe conductele de transport apă contaminată, cu ajutorul unor senzori de presiune, pentru identificarea eventualelor pierderi;

Monitorizarea şi înregistrarea unor parametri de bază ai instalaţiilor de decontaminare, cum ar fi: debitul de apă influent, debitul de apă efluent, durata de funcţionare;

Monitorizarea unor indicatori fizici generali: temperatură, conductivitate, valoare pH; Prelevarea de probe de apă din influentul şi efluentul instalaţiei în vederea stabilirii eficienţei

de reţinere a instalaţiei şi efectuarea de determinări analitice pentru parametrii relevanţi din apa decontaminată (TCE şi PCE), în vederea stabilirii eficienţei de reţinere a acestor unităţi, cu o frecvenţă lunară.

Monitorizarea procesului de reducere a vaporilor extraşi din sol

Monitorizarea tehnologică în cazul acestui proces va consta din:

Verificarea periodică de către personalul de deservire a instalaţiilor aferente pentru depistarea funcţionării defectuoase a acestora şi remedierii defecţiunilor;

Monitorizarea şi înregistrarea duratei de funcţionare a unităţilor de tratare vapori extraşi din sol;

Prelevarea de probe de aer la intrarea şi ieşirea din unităţi şi efectuarea de determinări analitice pentru parametrii relevanţi din vaporii extraşi din sol trataţi în cele două unităţi (TCE şi PCE), în vederea stabilirii eficienţei de reţinere a acestor unităţi, cu o frecvenţă lunară.

5.2 MONITORIZAREA MEDIULUI

Monitorizarea apei subterane

Monitorizarea calităţii apei freatice se va realiza prin prelevarea de probe de apă din forajele care fac parte din reţeaua de monitorizare existentă pe amplasament, cu o frecvenţă trimestrială şi prin efectuarea de analize în laboratoare de specialitate acreditate, dotate cu echipamente performante – pentru indicatorii relevanţi activităţii desfăşurate, respectiv compuşi organici volatili (TCE, PCE şi suma de hidrocarburi volatile clorurate).

Raportarea datelor de monitorizare

Cu o frecvenţă anuală, o sinteză a datelor de monitorizare va fi realizată sub forma unui Raport, care va fi transmis autorităţilor competente de mediu şi de gospodărire a apelor. Acest raport va centraliza următoarele:


Pagina 74

pentru procesul de decontaminare a apei freatice: parametrii tehnologici; durata de funcţionare; volumul de apă decontaminată; indicatorii fizici; calitatea influentului / efluentului pentru stabilirea eficienţei de reţinere a instalaţiei; cantităţile de TCE şi PCE îndepărtate din apa subterană decontaminată;

pentru procesul de reducere a vaporilor extraşi din sol: durata de funcţionare; concentraţia de HCV în vaporii extraşi din sol şi în vaporii evacuaţi în atmosferă;

cantităţile de TCE şi PCE îndepărtate din vaporii extraşi din sol.

Alte tipuri de monitorizări de mediu

Suplimentar vor fi păstrate evidenţe privind generarea şi eliminarea deşeurilor.

În etapa de construire se vor urmări implementarea şi respectarea măsurilor pentru diminuarea impactului asupra factorilor de mediu. Vor fi înregistrate şi raportate autorităţii pentru protecţia mediului eventualele incidente/accidente cu implicaţii asupra calităţii mediului, ca de exemplu, pierderi/scurgeri de carburanţi, uleiuri etc.

6 JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ

Proiectul nu cade sub incidenţa prevederilor altor acte normative naţionale care transpun legislaţia comunitară, cum sunt: Directiva IPPC, Directiva SEVESO, Directiva Solvenţi (COV), etc.

Activităţile de implementare a proiectului de remediere a calităţii apei subterane fac obiectul legislaţiei naţionale care transpune Directiva Cadru a Apei 2000/60/CE şi Directiva 2008/98/CE privind deşeurile.

7 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Pentru asigurarea derulării activităţilor aferente etapei de construire, prevăzute prin proiect, nu este necesară amenajarea unei organizări de şantier, firmele de specialitate contractate urmând a utiliza facilităţile existente pe amplasament.

Facilităţile de bază constau în:

alimentarea cu energie electrică (conectare la reţeaua existentă pe amplasament); alimentarea cu apă pentru asigurarea necesitaţilor igienico-sanitare (utilizarea facilităţilor

existente pe amplasament); evacuarea apelor uzate fecaloid – menajere în reţeaua de canalizare internă (utilizarea

facilităţilor existente pe amplasament); facilităţi pentru depozitarea temporară a materialelor de construcţii, precum şi a

echipamentelor şi dispozitivelor utilizate (platformă şi magazie); facilităţi pentru depozitarea temporară a deşeurilor rezultate din operaţiile de construcţii –

montaj (platformă betonată şi spaţii existente de depozitare); facilităţi pentru personal (spaţii existente pe amplasament);


Pagina 75

facilităţi pentru stingerea incendiilor (puncte PSI existente pe amplasament şi reţea exterioară de hidranţi aparţinând Fabricii Ford);

delimitarea zonelor de lucru pentru protecţia vecinătăţilor şi instalarea sistemelor de securitate.

Lucrările principale care se vor executa pe amplasament în etapa de construire vor consta în:

realizarea împrejmuirilor şi instalarea sistemelor de securitate; racordarea la reţeaua de alimentare cu energie electrică a societăţii; depozitarea deşeurilor rezultate din operaţiile de construcţii-montaj; depozitarea temporară a unora dintre materialele de construcţii, precum şi a echipamentelor

şi dispozitivelor utilizate în etapa de construire.

Se precizează că titularul proiectului va impune firmelor contractate pentru realizarea lucrărilor de construire şi de montaj, drept clauze contractuale, realizarea, cel puţin, a măsurilor pentru protecţia mediului stipulate în Memoriul de prezentare şi respectarea obligaţiilor cu privire la protecţia mediului pe durata etapei de construire.

8 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZURI DE ACCIDENTE ŞI LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII

Proiectul analizat implică modificări temporare, nesemnificative ale fiziografiei amplasamentului destinat, prin instalarea de foraje de extracţie şi de infiltrare, construirea de canale şi şanţuri de legătură subterane, precum şi amenajarea de platforme din pietriş compactat şi parţial betonate pentru amplasarea instalaţiilor de decontaminare a apei subterane. Terenul Amplasamentului Ford are destinaţia de zonă unităţi industriale, iar implementarea proiectul analizat nu va modica destinaţia actuală a acestuia.

8.1 LUCRĂRILE PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZURI DE ACCIDENTE ŞI LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII

Investiţia care este analizată în prezentul memoriu constă în lucrări de decontaminare a apei freatice şi a surselor secundare de poluare din arealul Amplasamentului Ford, care vor conduce la remedierea calităţii apei subterane.

8.1.1 LUCRĂRI PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI

Lucrările asociate etapei de construire nu vor implica afectarea unor porţiuni de teren suplimentare celor destinate construirii elementelor componente ale proiectului, în prezent cu folosinţă industrială, situate în incinta Fabricii Ford.

Terenul pe care se va desfăşura proiectul analizat va fi afectat din punct de vedere al structurii fizice, prin forarea solului din straturile mai adânci în scopul realizării barierei hidraulice, precum şi prin excavarea solului din straturile de mică adâncime pentru realizarea canalelor şi şanţurilor de legătură.

Lucrările care se vor desfăşura pe Amplasamentul Ford includ şi folosirea temporară, numai în perioada de construire a proiectului, a parcării din partea de sud – est a Amplasamentului Ford, precum şi a unor zone neamenajate, acoperite eventual de vegetaţie spontană.

După finalizarea lucrărilor de construire a componentelor proiectului nu va fi necesară reabilitarea terenului afectat de acestea.


Pagina 76

8.1.2 LUCRĂRI PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI ÎN CAZURI DE ACCIDENTE

Dată fiind natura proiectului, probabilitatea producerii unor incidente/accidente cu efecte majore negative asupra mediului este foarte redusă.

Situaţiile incidentale/accidentale din etapa de construire pot fi reprezentate de:

scurgeri accidentale de carburanţi şi/sau de ulei de la vehicule şi utilaje; împrăştierea accidentală pe solul neprotejat a substanţelor periculoase (diluanţi, lacuri,

vopsele); stocarea pe teren neprotejat a deşeurilor periculoase rezultate eventual în această etapă.

Pentru evitarea acestor situaţii, vor fi luate o serie de măsuri operaţionale, prezentate în subcapitolul 4.5.2. În cazul apariţiei unor astfel de evenimente, perimetrele posibil a fi afectate vor fi reduse, iar solul va fi afectat doar în stratul superficial. În aceste situaţii se va proceda la remedierea imediată a porţiunilor afectate prin excavarea solului contaminat şi eliminarea finală a acestuia prin incinerare/coincinerare printr-un operator autorizat. Terenul de pe care s-a excavat solul contaminat va fi reabilitat.

Lucrările de construcţii şi de montaj derulate de executantul proiectului vor ţine seama de situaţia existentă pe amplasament (unitatea de producţie aflată în exploatare).

Situaţiile incidentale/accidentale din etapa de funcţionare pot fi reprezentate de:

scurgeri accidentale de substanţe chimice periculoase (soluţii de reactivi chimici) – în cazul utilizării acestora pe amplasamentul proiectului;

împrăştierea accidentală a deşeurilor generate din procesul de remediere a calităţii apei subterane;

producerea unui incendiu.

Pentru perioada de funcţionare sunt prevăzute o serie de măsuri tehnice şi operaţionale în vederea menţinerii unui calităţi corespunzătoare a mediului în amplasament, şi anume:

manevrarea şi stocarea corespunzătoare a substanţelor chimice – în cazul utilizării; gestionarea corespunzătoare a deşeurilor; instruirea personalului asupra pericolului şi a măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor; menţinerea liberă a căilor de acces şi de intervenţie în caz de incendiu; existenţa unui punct centralizat de întrerupere a curentului electric.

Durata de funcţionare a instalaţiilor de decontaminare a apei freatice este limitată, activitatea acestora fiind estimată la circa 5 ani, iar cea a unităţilor de extracţie de vapori din sol de circa 3 – 5 ani.

8.1.3 LUCRĂRI PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII

Nu sunt necesare lucrări ulterioare pentru refacerea amplasamentului – obiectivul proiectului fiind reprezentat chiar de lucrările de remediere a calităţii apei subterane şi a solului prin reducerea emisiilor de poluanţi de la surse secundare şi a decontaminării apei subterane.

La sfârşitul lucrărilor de remediere a calităţii apei subterane, toate echipamentele/instalaţiile vor fi demontate şi preluate de pe amplasament, cu excepţia forajelor de extracţie şi a celor de infiltrare, care vor fi păstrate pe amplasament în conservare.


Pagina 77

8.1.4 ASPECTE REFERITOARE LA PREVENIREA ŞI MODUL DE RĂSPUNS PENTRU CAZURI DE

POLUĂRI ACCIDENTALE


Aspectele privind prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 8.1-1 Măsuri de prevenire şi de răspuns la poluări accidentale – etapa de construire

Tip poluare accidentală Măsuri de prevenire Măsuri de răspunsScurgeri accidentale de carburanţi şi/sau de ulei de la vehicule şi utilaje

Verificarea zilnică a stării tehnice a vehiculelor şi utilajelor utilizate

Utilizarea de materiale absorbante Îndepărtarea solului contaminat şi reabilitarea terenului

Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport în staţii de distribuţie şi nu pe amplasament Schimbarea uleiului utilajelor în unităţi de specialitate Impunerea către furnizorii de materiale de construcţie a utilizării de vehicule corespunzătoare din punct de vedere tehnic Respectarea de către contractori a instrucţiunilor şi procedurilor privind gospodărirea substanţelor periculoase şi intervenţia în caz de scurgeri sau deversări accidentale, precum şi instruirea personalului cu privire la aceste aspecte

Scurgerea accidentală pe solul neprotejat a substanţelor periculoase (lacuri, vopsele, diluanţi)

Depozitarea controlată a materialelor în spaţii special amenajate


Manevrarea materialelor numai pe suprafeţe betonate Respectarea de către contractori a instrucţiunilor şi procedurilor privind gospodărirea substanţelor periculoase şi intervenţia în caz de scurgeri sau deversări accidentale, precum şi instruirea personalului cu privire la aceste aspecte

Împrăştierea accidentală pe solul neprotejat a deşeurilor rezultate în această etapă

Depozitarea controlată a deşeurilor pe platforme betonate sau în spaţii special amenajate


Respectarea de către contractori a instrucţiunilor şi procedurilor privind gospodărirea deşeurilor şi intervenţia în caz de scurgeri sau deversări accidentale, precum şi instruirea personalului cu privire la aceste aspecte


Aspectele privind prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale sunt prezentate în tabelul de mai jos.


Pagina 78

Tabel 8.1-2 Măsuri de prevenire şi de răspuns la poluări accidentale – etapa de funcţionare

Tip poluare accidentală Măsuri de prevenire Măsuri de răspunsScurgerea accidentală pe solul neprotejat a substanţelor periculoase

Depozitarea controlată a substanţelor periculoase în spaţii special amenajate


Manevrarea materialelor numai pe suprafeţe betonateRespectarea de către angajaţi a instrucţiunilor şi procedurilor privind gospodărirea substanţelor periculoase şi intervenţia în caz de scurgeri sau deversări accidentale, precum şi instruirea personalului cu privire la aceste aspecte

Împrăştierea accidentală pe solul neprotejat a deşeurilor rezultate în această etapă

Depozitarea controlată a deşeurilor pe platforme sau în spaţii special amenajate


Respectarea de către angajaţi a instrucţiunilor şi procedurilor privind gospodărirea deşeurilor şi intervenţia în caz de scurgeri sau deversări accidentale, precum şi instruirea personalului cu privire la aceste aspecte

Producerea unui incendiu Instruiri periodice pentru întreg personalul angajat

Anunţarea structurii locale a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Aplicarea procedurilor specifice pentru stingerea incendiilor Avertizarea personalului angajat Degajarea şi curăţarea terenului şi reabilitarea solului, dacă este cazul

Dotarea cu sisteme de stingere a incendiilor adecvate Inspecţii regulate a zonelor cu pericol la incendiu Inspecţii regulate ale tuturor sistemelor de stingere a incendiilor

8.1.5 MODALITĂŢI DE REFACERE A STĂRII INIŢIALE ÎN VEDEREA UTILIZĂRII ULTERIOARE A

TERENULUI

Activităţile de reabilitare a terenului se vor realiza la încetarea activităţii pe Amplasamentul Ford şi se vor realiza în conformitate cu procedurile menţionate într-un Plan de dezafectare şi reabilitare.

MEMORIU DE PREZENTARE AL PROIECTULUI ...arpmdj.anpm.ro/upload/85774_Memoriu memoriu tehnic...

Documents

Transcript of MEMORIU DE PREZENTARE AL PROIECTULUI ...arpmdj.anpm.ro/upload/85774_Memoriu memoriu tehnic...