Memoriu de prezentare - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/71350_memoriu aggregate...

Memoriu de prezentare pentru obiectivul „Bazin piscicol Argeselu (3.49 ha), cu exploatare de agregateminerale, sat Argeselu, comuna Maracineni, judetul Arges”Beneficiar: S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L.

Proiectant: APOMAR CONSULTING 2005 1

Memoriu de prezentare

I. Denumirea proiectului

„Bazin piscicol Argeselu (3.49 ha), cu exploatare de agregate minerale, sat Argeselu,comuna Maracineni, judetul Arges”

Memoriul de prezentare este intocmit conform Ordinului 135/2010, privind aprobareaMetodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şiprivate.

II. Titular

Numele companiei: S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L.Adresa postala: sat Argeselu, comuna Maracineni, nr. 3, judetul ArgesTelefon: 0746091353, fax: 0748718188Reprezentant: d-nul. Dutulescu Sorin.

III. Descrierea proiectului

3.1. Rezumatul proiectuluiViitorul bazin piscicol Argeselu se va realiza cu exploatarea de agregate minerale pe o

suprafata totala de 3.49 ha, din care suprafata de 2.74 ha o reprezinta bazinul piscicol,diferenta de 0.75 ha constituind-o pilierii de protectie fata de zonele invecinate si zona dehaldare temporara, in suprafata de 0.2 ha.

Bazinul piscicol va fi amplasat in extravilanul comunei Maracineni, sat Argeselu, la 600 mvest de raul Doamnei, 350.0 m est de drumul european E 577 si la 70.0 m est de CF Pitesti-Campulung Muscel.

Limita sudica a perimetrului se afla la circa 1000.0 m nord de statia de sortare a societatii.

Punctele care delimiteaza suprafata de 34910 mp, proprietate a societatii:

NR.PUNCT X Y NR.PUNCT X Y1 379946.69 490827.72 7 379849.11 491366.072 379944.07 490873.40 8 379877.37 490873.403 379915.73 491367.44 9 379878.43 490854.834 379897.05 491366.57 10 379888.37 490851.265 379881.43 491366.58 11 379897.93 490850.596 379868.30 491367.09 12 379927.35 490838.28

Punctele care delimiteaza suprafata de 27396 mp, care reprezinta bazinul piscicol:

NR.PUNCT X Y NR.PUNCT X YA 379938.78 490878.39 C 379854.40 491361.11B 379911.06 491362.64 D 379882.09 490878.39



Coordonate reper – borna CSA 8

NR.PUNCT X Y Z (mdMN)CSA 8 379907.93 490820.98 285.05

Accesul in zona se va face din E 577 pe un drum local in lungime de 0.5 km pana in statiade sortare a societatii si de aici pe un drum de exploatare in lungime de 1.0 km pana in zonaperimetrului de exploatare.

3.2. Justificarea necesitatii proiectuluiZona face parte din Platforma Cotmeana, parte integranta, a marii unitati cunoscuta sub

denumirea de Podisul Getic. Aici se regasesc formatiuni care apartin ciclurilor desedimentare permian-triasic, jurasic mediu-barremian, albian-senonian si tortonian-cuaternar. Dintre acestea, ultimul ciclu de sedimentare cuprinde, in partea sa superioara,formatiunile care intereseaza in aceasta zona.

Cuaternaul este formatiunea cea mai noua si cuprinde depozite foarte variate, alcatuitepredominant din nisipuri medii si grosiere cu elemente de pietris, nisipuri fine, nisipuriargiloase, argile, argile loessoide si argile nisipoase.

Avand in vedere existenta acestor resurse, societatea AGGREGATE GROUPCONSTRUCT S.R.L. va desfasura in perimetrul Argeselu activitati de exploatare aagregatelor minerale, in vederea valorificarii lor si a realizarii unui bazin piscicol.



3.3.Elemente specifice caracteristice proiectului propus

3.3.1.Profil si capacitati de productieConform certificatului de inregistrare seria B, nr. 1380106, S.C. AGGREGATE GROUP

CONSTRUCT S.R.L. are ca activitate principala „Extractia pietrisului si nisipului; extractiaargilei si caolinului” – cod CAEN 0812.

Terenul, cu suprafata totala de 34.910 mp, este situat in extravilanul comunei Maracineni,sat Argeselu, judetul Arges si apartine S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L.

Utilajele aflate in dotarea societatii sunt:> excavator cu cupa de 1,6 mc- 1 buc.;> excavator cu cupa de 1.2 mc – 1 buc.;> incarcator– 3,5 mc.-1 buc.;> autogreder – 1 buc.;> buldozer -1 buc.;> autobasculante 16 mc- 2 buc.

3.3.2. Descrierea proceselor de productieScopul lucrarilorExploatarea agregatelor naturale din perimetrul Argeselu de pe suprafata detinuta de 3.49

ha, are ca scop realizarea unui bazin piscicol cu suprafata de 2.74 ha, diferenta de 0.75 hareprezentand-o pilierul de siguranta de 5.0 m fata de terenurile invecinate si zona dedepozitare temporara a materialului excavat, in suprafata de 0.2 ha.

Materialul excavat pentru realizarea bazinului piscicol va fi sortat in statia de sortare asocietatii, amplasata la 1000.0 m sud de perimetru.

Clasa de importantaConform STAS 4273 / 1983 si STAS 5576/88, lucrarile care constituie obiectul prezentei

documentatii se încadreaza în clasa a IV-a de importanta, acestea fiind lucrari provizorii.Dupa rolul functional al lor sunt lucrari secundare, neavand repercursiuni asupra zonelor

limitrofe.

Lucrari de cercetare, deschidere si pregatireIn vederea inceperii exploatarii agregatelor minerale din perimetrul Argeselu, sunt

necesare lucrari de pregatire a zonei care constau in:- pregatirea in vederea exploatarii prin decopertarea perimetrului si depunerea stratului

vegetal pe laturile perimetrului si in zona de haldare;- bornarea perimetrului si a profilelor de exploatare, a pilierilor de siguranta;- imprejmuirea perimetrului.

Lucrari proiectate- balastieraExploatarea perimetrului in vederea realizarii bazinului piscicol, presupune lucrari de

excavatii pe o adancime medie de 5.8 m, la 3.0 m sub nivelul hidrostatic, pe o lungimemedie de 494.0 m si o latime medie de 66.7 m si pe o suprafata de 2.74 ha.

Datele tehnice ale perimetrului care se va exploata:- sectiune de excavare trapezoidala- taluze 1:1- adancime maxima de excavare: 6.6 m- adancimea de excavare sub nivelul hidrostatic: 3.0 m- cota exploatare superioara: 281.73-283.30 mdMN- cota exploatare inferioara: 276.60 mdMN



- nivel hidrostatic: 279.60 mdMN- lungime medie perimetru exploatare: 494 m- latime medie perimetru exploatare: 66.7 m- suprafata perimetru: 3.49 ha- suprafata exploatabila: 2.74 ha- pilier siguranta fata de terenuri private si drumuri comunale: 5.0 m- suprafata pilier si zona haldare, neexploatabile: 0.75 ha.

De jur imprejurul perimetrului se prevede pastrarea unei zone de protectie cu o latimeminima de 5,0 m, fata de terenurile vecine, cu exceptia zonei dinspre latura vestica, insuprafata de 0.2 ha, care nu se va exploata si va fi folosita pentru haldarea temporara amaterialului excavat.

Tehnologia de exploatareAvand in vedere:- caracteristicile calitative ale substantei minerale utile inmagazinate in depozitele

naturale si antropogene ce urmeaza sa fie exploatate;- conditiile geo-miniere de zacamant si anume depozite heterogene constituite din nisip

fin grosier, in amestec cu pietrisuri si bolovanisuri in alternanta cu pamanturi nisipoase sauprafoase;

- dotarea tehnico-materiala si performantele utilajelor;s-a impus o metoda de exploatare adecvata, care se va face cu respectarea cotelor din

piesele desenate, fara excavarea sub cota proiectata. Latimea de excavare este de 66.7 m.Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul analizat se va face intre profilele P1-P11,

pe directia Est-Vest, pe lungimea de 494 m, interzicandu-se lucrari de excavatii in zonapilierilor.

Exploatarea perimetrului se va face in fasii longitudinale avand lungimea de 50-100 m silatime 10,0 m, paralele cu latura perimetrului dinspre vest spre est, cu taluzarea permanentaa malului si cu respectarea adancimii de excavare:

- lucrarile de excavare se vor face cu respectarea pilierilor de siguranta;- materialul excavat va fi transportat si depozitat pe platforma special amenajata, de unde

va fi incaracat si transportat in statia de sortare.In vederea inceperii exploatarii agregatelor minerale din perimetrul care se va autoriza,

sunt necesare lucrari de pregatire a zonei, care constau in:- pregatirea in vederea exploatarii prin decopertarea perimetrului si depunerea stratului

vegetal pe laturile perimetrului si in zona de haldare, in vederea executarii de umpluturi laplatformele de exploatare, la drumurile de exploatare si taluzarea finala a bazinului piscicol;

- bornarea perimetrului si a profilelor de exploatare, a pilierilor de siguranta;- imprejmuirea perimetrului.Pentru aplicarea metodei de exploatare se procedeaza dupa cum urmeaza:- se decoperteaza zona propusa pentru excavare;- se stabileste si se marcheaza fasia ce urmeaza a se excava in conformitate cu

elementele de teren si latimea optima de exploatat;- pe lungimea fasiei se delimiteaza feliile de excavare orientate perpendicular pe directia

fasiei avand lungimea egala cu latimea fasiei (10-20 m) si latimea in functie de lungimeabratului de incarcare a utilajului folosit;

- se executa excavarea materialelor depozitate pana la cota 276.60 mdMN;- nisipul si pietrisul excavat se vor transporta la statia de sortare.Această metodă de exploatare asigură:- evitarea degradării resurselor din perimetrul de exploatare temporară şi din afara

acestuia;- extragerea maximală a resurselor, cu respectarea parametrilor de calitate stabiliţi;- realizarea unor niveluri de diluţie şi pierderi inferioare;



- prevenirea surpărilor sau alunecărilor de teren;- o eficienţă economică superioară;- un grad de recuperare a resurselor exploatate foarte bun, pierderile de exploatare

nedepăşind 5%.

Cantitatea si calitatea rezervelor ce vor fi exploatate.Volumul total care se va exploata din perimetrul exploatabil(in interiorul pilierilor) conform

cotelor si dimensiunilor proiectate este de 141408.0 mc, din care: volum util, 110699.0 mc(sub Nhs = 67623.0 mc) si volum steril, Vsteril = 30709.0 mc. Exploatarea se va face pe oadancime medie 5.8 m.

Grosimea sterilului din zona este de 0.6 m strat vegetal.Exploatarea agregatelor se va face pe o perioada de 5 ani de zile.

Transport tehnologicMaterialul excavat va fi livrat catre staia de sortare, amplasata la 1000.0 m sud de

perimetrul de exploatare.

Dotarea tehnicaUtilajele aflate in dotarea societatii sunt:> excavator cu cupa de 1,6 mc- 1 buc;> excavator cu cupa de 1.2 mc – 1 buc;> incarcator– 3,5 mc.-1 buc;> autogreder – 1 buc;> buldozer -1 buc;> autobasculante 16 mc- 2 buc.

Elemente constructive ale viitorului bazin piscicolViitorul bazin piscicol, care va rezulta in urma exploatarii de balast, va fi folosit pentru

agrement, respectiv pescuit sportiv.Bazinul piscicol va fi definit de urmatoarele caracteristici:

- Suprafata perimetru bazin piscicol 3.49 ha;- Suprafata bazin piscicol 2.74 ha;- Adancime totala bazin piscicol 6.6 m;- Adancime apa bazin piscicol 3.0 m;- Nivel apa 279.60 mdMN;- Cota fund bazin 276.60 mdMN;- Volum apa bazin piscicol 67623.0 mc;- Suprafata luciu de apa bazin picicol 23670.0 mp;- Taluze bazin 1:1- Zona verde 0.75 ha

Stratul vegetal de pe maluri si taluzuri se va face prin inierbare, protejand malul laculuiimpotriva factorilor de eroziune (apa, vant). Intre acesti factori, cu pondere in determinareaduratei terasamentului, actioneaza vantul, in special pe taluzul dinspre apa, unde provoacavaluri de amplitudine mai mare sau mai mica.

Pentru protejarea malurilor s-a prevazut perdea de protectie din stuf.

Formula de populareAvand in vedere faptul ca bazinul piscicol este destinat pescuitului sportiv, cresterea

pestelui se va face fara furajare, pestele hranindu-se cu vegetatia naturala din lac.Bazinul piscicol se va popula cu peste din specia crapului si carasului de cultura, puietul

necesar fiind procurat din ferme specializate. Cantitatea de puiet necesara este de 150-155kg/ha si are greutatea de 30 g/buc.

Pentru bazinul piscicol se vor procura 350 kg puiet.



Amenajarea piscicola este destinata productiei de peste de consum din specia crapuluide cultura, productie care va stisface necesarul pentru pescuitul sportiv.

Productia realizabila este de 1000 kg/ha.Apa folosita din panza freatica, corespunde calitativ pentru cresterea optima a pestelui de

consum in cultura semi intensiva.Pentru bazinul piscicol s-a prevazut exploatarea de tip semi-intensiv cu o productie de

1000 kg/ha in urmatoarele proportii: - crap de doua veri 30%; - crap de trei veri 30%; - crap de patru veri 40%.

Popularea bazinelor piscicole, exploatate in regim natural, trebuie sa tina seama deecosistemul specific apelor stagnante si in special de organismele planctonice si bentonicecaracteristice.

In cazul arealului in care se situeaza amplasamentul bazinului, se vor dezvolta naturalurmatoarele specii caracteristice:

Organisme planctonice Organisme bentonice(bentos)

Fitoplancton Zooplancton

Microcistis Daphnia DreissenaAphamizomenon Cyclops TubifexScenedesmus Cypris LimnaeaPandorina Keratella ViviparusAsterrionella Planorbis

ChironomusDytiscus

In privinta amenajarii piscicole, aceasta nu va influenta calitatea apei acviferelor deadancime, datorita pachetelor cu grosimi mari de roci impermeabile (argile) ce separa celedoua acvifere.

Calitatea apelor freatice nu se va modifica, deoarece produsii generati de activitateapiscicola sunt de natura biogena, usor asimilabili chimico-biologic de ecosistemul acvatic.

Din bazinul piscicol se vor preleva si analiza sistematic probe fizico-chimice sibacteriologice pentru monitorizarea calitatii apei.

Pentru monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apei subterane, se vorprevedea 2 foraje (H = 10.0 m), unul amonte si altul aval de bazinul piscicol, pe directia decurgere a apei subterane.

Cresterea pestelui se va face in regim natural, prin furajare naturala cu vegetatie dinbazine. Nu se vor folosi pesticide sau alte substante chimice. Recoltarea pestelui se va faceprin pescuit sportiv. Pentru accesul la bazin vor fi prevazute rampe de acces si pontoane deacostament, construite la capatul bazinului.

Constructii si anexePentru exploatarea bazinului piscicol , au fost prevazute:- imprejmuire plasa sarma pe stalpi metalici, cu inaltimea de 2.0 m;- pentru necesitati fiziologice va fi prevazut un WC ecologic;- cabana pescar (depozit materiale intretinere bazin piscicol si pescuit)

Imprejmuire perimetru bazin piscicol· din panouri de sarma pe stalpi de beton· inaltime gard = 2.0 m· lungime imprejmuire perimetru detinut =1194.0 m



Personal exploatarePersonalul care va deservi activitatea de exploatare a perimetrului va fi format din 6

angajati, iar cel care va deservi activitatea de paza din cadrul bazinului piscicol este de 2angajati.

Personalul de deservire al bazinului piscicol se va pregati din timp de catre titularul deinvestitie, iar numarul de personal necesar se va stabili in functie de gradul de pregatire,dotarea tehnica si productivitatea reala a exploatarii piscicole.

3.3.3. Materii prime, energia si combustibilii utilizati

Alimentarea cu apa tehnologicaIn cadrul procesului tehnologic de excavare, nu este necesar consumul de apa.Alimentarea cu apa a viitorului bazin piscicol se va face natural, prin infiltratii direct din

panza freatica si din precipitatii meteorice.

Volume de apa necesareConform STAS 1343/5-86, volumul de apa necesar pentru primenire, compensare si

umplere este de maxim 80000 mc/an, in unitati de furajare intensa.In cazul de fata, in care exploatarea piscicola se va face in unitati nefurajate si tinand cont

de faptul ca acviferul din terasa este in echilibru hidrodinamic cu debitul vehiculat de freatic,pierderile din evapotranspiratie, evaporatie si infiltratie vor fi compensate natural.

Datorita permisivitatii ridicate a aluviunilor (nisip si pietris - circa 3-5 l/m/zi) va exista inpermanenta un curent consecvent cu gradientul hidraulic al acviferului (2.5‰) la care seadauga curentii verticali, datorati diferentelor de temperatura in profunzimea volumului deapa acumulat in bazinul piscicol.

Adancimea maxima a apei va fi de 3.0 m. Aceasta dinamica locala este in masura sacontribuie la realizarea habitatului necesar dezvoltarii faunei piscicole si florei.

Debitul de apa intrat in bazin prin curgerea subterana, este direct proportional cu viteza deinfiltrare sau viteza aparenta si sectiunea reala Ar(adica suprafata golurilor din sectiunea descurgere: Q=Ar x v).

Viteza aparenta in nisipuri variaza intre 0.5 si 3.0 m/zi, pentru o porozitate medie de 0.3,iar viteza reala este cuprinsa intre 1.6 si 10 m/zi, in regim de curgere laminar.

Debitul de apa ce va intra in bazinul piscicol este Q = 3.0 m/zi x 170.0 mp = 510 mc/zi =186200 mc/an, unde Ar = 170.0 mp = 0.25 x 670 mp (sectiunea totala de curgere pe directiaNW-SE).

Conform STAS 1343/5-86, volumul de apa necesar primenirii este de 80000 mc/ha/an.Pentru suprafata luciului apei de 10500.0 mp , rezulta un necesar de apa de:Vnec=2.37 ha x 80000 mc/ha/an=189600 mc/anValoarea precipitatiilor la nivelul unui an in zona bazinului piscicol (precipitatii medii

anuale de 0.6 mc/mp) este de:Q = (23670 mp x 0.6 mc/an,mp x 1000l/mc)/365 zile x 86400 sec = 14202.0 mc/anNivelul de apa pierduta prin evaporatie este:Vevap=0.5 mc/mp,an x 123670.0 mp=11835.0 mc/anRezulta ca variatia volumului de apa la nivelul unui an de zile in bazinul piscicol este: V =

189600 mc+14202.0 mc – 11835 mc = 191967.0 mc

Din analiza calculelor efectuate, rezulta ca primenirea bazinului piscicol se face de 2.8ori/an, ceea ce demonstreaza ca variatia volumului de apa la nivelul unui an de zile satisfacecerinta de apa necesara realizarii unei exploatari piscicole.

Alimentarea cu apa potabilaAlimentarea cu apa potabila a personalului care va efectua lucrarile de excavare, paza si

intretinere, se va face cu apa imbuteliata din comert.



Alimentarea cu carburantiAlimentarea cu carburanti a utilajelor se va face astfel:-utilajele de exploatare vor fi alimentate zilnic cu carburant dintr-o cisterna cu capacitatea

de 5 tone, amplasata pe platforma statiei de sortare.

Alimentarea cu energie electricaIn perimetrul bazinului piscicol Argeselu nu se consuma energie electrica.

3.3.4. Racordarea la retelele utilitarePentru realizarea bazinului piscicol Argeselu nu este necesara racordarea la retelele

utilitare.

3.3.5. Lucrari de amenajare si refacere a amplasamentuluiStratul vegetal de pe maluri si taluzuri se va face prin inierbare, protejand malul lacului

impotriva factorilor de eroziune (apa, vant). Intre acesti factori, cu pondere in determinareaduratei terasamentului, actioneaza vantul, in special pe taluzul dinspre apa, unde provoacavaluri de amplitudine mai mare sau mai mica.

Pentru protejarea malurilor s-a prevazut perdea de protectie din stuf.

3.3.6. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existenteConform planurilor de situatie anexate, accesul la viitoarea amenajare piscicola se va face

din E 577, pe un drum local in lungime de 0.5 km pana in statia de sortare a societatii si deaici pe un drum de exploatare in lungime de 1.0 km pana in zona perimetrului de exploatare.

3.3.7. Resursele naturale folositeRezervele totale din perimetrul care se va exploata, in vederea realizarii bazinului piscicol,

sunt de 141408.0 mc., (in interiorul pilierilor de siguranta fata de terenurile invecinate sidrumul de exloatare) pentru suprafata exploatabila de 2.74 ha.

SuprafeteTotal perimetru proprietate = 34910.0 mpTotal zona exploatabila = 27396.0 mpTotal pilier de siguranta = 5514.0 mpTotal zona haldare = 2000.0 mpTotal suprafata luciu de apa bazin = 23670.0 mp

Volumul total care se va exploata din perimetrul exploatabil (in interiorul pilierilor), conformcotelor si dimensiunilor proiectate este de 141408.0 mc, din care:

- volum util, Vutil = 110699.0 mc> din care volum sub Nhs = 67623.0 mcvolum steril, Vsteril = 30709.0 mcExploatarea se va face pe o adancime medie de 5.8 m.Coperta in zona este de 0.60 m.Rezerverele minerale vor fi exploatate in decursul a cinci ani de zile.

Volume totale

Nr. prof. Dist.intre prof. Sect. prof. Sect. med. prof. Vol. Med. Vol. TotNr. M Mp Mp Mc Mc3-7

P125.9

152.18

304.36228.27 5912.2

0.0

5912.2



P2

P3

P4

P5

P6

P7

P8

P9

P10

P11

50.9

46.9

49.3

51.7

49.2

51.2

42.0

41.8

39.2

41.1

302.35

292.45

280.81

293.02

288.50

280.83

316.25

315.95

322.06

164.86

303.35

297.40

286.63

286.91

290.76

284.66

298.54

316.10

319.00

243.46

15440.7

13948.1

14130.7

14833.5

14305.4

14574.8

12538.7

13213.0

12504.7

10006.2

21352.9

35301.0

49431.7

64265.2

78570.6

93145.4

105684.1

118897.1

131401.8

141401.8

Volume sub nivelul hidrostatic

Nr. prof. Dist.intre prof. Sect. prof. Sect. med. prof. Vol. Med. Vol. TotNr. M Mp Mp Mc Mc3-7

P1

P2

P3

P4

P5

P6

P7

P8

P9

P10

P11

25.9

50.9

46.9

49.3

51.7

49.2

51.2

42.0

41.8

39.2

41.1

71.51

143.03

142.86

144.17

145.17

144.14

144.66

145.46

141.13

140.47

139.82

69.36

107.27

142.94

143.51

144.67

144.65

144.40

145.06

143.29

140.80

140.14

104.59

2778.3

7275.8

6730.7

7132.2

7478.6

7104.5

7427.1

6018.3

5885.4

5493.6

4298.5

0.0

2778.3

10054.1

16784.8

23917.0

31395.6

38500.1

45927.2

51945.5

57830.9

63324.5

67623.0

Volum total = 141408.0 mcVolum coperta(steril) = 30709.0 mcVolum util = 110699.0 mc, din care 67623.0 mc sub NhsVolum apa = 67623.0 mc

Materialul excavat va fi livrat catre staia de sortare amplasata la 1000.0 m sud deperimetrul de exploatare.



3.3.8. Metode folosite in constructie

Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul analizat se va face intre profilele P1-P11,pe directia Est-Vest, pe lungimea de 494 m, interzicandu-se lucrari de excavatii in zonapilierilor.

Exploatarea perimetrului se va face in fasii longitudinale avand lungimea de 50-100 m silatime 10,0 m paralele cu latura perimetrului dinspre vest spre est, cu taluzarea permanentaa malului si cu respectarea adancimii de excavare;

Pentru aplicarea metodei de exploatare se procedeaza dupa cum urmeaza:- se decoperteaza zona propusa pentru excavare;- se stabileste si se marcheaza fasia ce urmeaza a se excava in conformitate cu

elementele de teren si latimea optima de exploatat;- pe lungimea fasiei se delimiteaza feliile de excavare orientate perpendicular pe directia

fasiei avand lungimea egala cu latimea fasiei (10-20 m) si latimea in functie de lungimeabratului de incarcare a utilajului folosit;

- se executa excavarea materialelor depozitate pana la cota 276.60 mdMN;- nisipul si pietrisul excavat se vor transporta la statia de sortare.Aceasta metoda de exploatare asigura:- evitarea degradarii resurselor din perimetrul de exploatare temporara si din afara

acestuia;- extragerea maximala a resurselor , cu respectarea parametrilor de calitate stabiliti;- realizarea unor niveluri de dilutie si pierderi inferioare;- prevenirea surpărilor sau alunecărilor de teren;- o eficienţă economică superioară;- un grad de recuperare a resurselor exploatate foarte bun, pierderile de exploatare

nedepasind 5%.

3.3.9. Relatia cu alte proiecte existente sau planificateIn zona perimetrului viitorului bazin piscicol se afla amplasata borna CSA 8, care nu intra

in zona de exploatare si nici in zona de transport.Coordonate reper – borna CSA 8, amplasata in coltul sud-vestic al perimetrului, in stanga

drumului de exploatare, la circa 7.0 m de perimetrul proprietatii:



Suprafata terenului prezinta o panta de aproximativ 2.68‰, dinspre nord-vest spre sud-est, spre raul Doamnei.

3.3.10. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerareS-a analizat si varianta evolutiei mediului, in cazul neimplementarii planului, situatie

nedorita de proprietarul amplasamentului, care doreste valorificarea acestuia.Alternativele relevante posibile, care au fost studiate pentru proiectul analizat, pot fi

grupate in doua categorii: alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) si alternativa realizariiproiectului.

Alternativa „zero” (nerealizarea proiectului)Prin nerealizarea proiectului propus, zona analizata va contiua sa fie o zona nevalorificata

la potential maxim.



Alternativa realizarii proiectuluiAlternativele realizarii proiectului, relevante posibile, care au fost studiate pentru proiectul

analizat, pot fi grupate in doua categorii: de amplasament si de proiect.

Alternative de alegere a amplasamentuluiSelectarea amplasamentului exploatarii de agregate minerale a fost realizata pe

considerente tehnico-economice, care includ:- existenta unui teren liber de constructii, care este situat in extravilan, fiind teren

neproductiv;- tectonica zonei este calma;- lipsa zonelor rezidentiale în imediata apropriere.

Avand în vedere considerentele mentionate anterior, precum si factorul socio-economic(zona nelocuita), se poate considera ca acest amplasament reprezinta o solutie optimapentru amplasarea exploatarii de agregate minerale si functionarea bazinului piscicol, atatpentru peisajul si populatia din zona analizata, cat si din punct de vedere economic.

Pentru estimarea impactului ecologic global produs de realizarea investitiei s-a utilizat ometoda matriceala de evaluare. Aceasta foloseste un numar de 15 indicatori, dintre care 8indicatori de mediu, grupati in subsisteme – climatic, acvatic si terestru si 7 indicatori socio-economici grupati in – economic, social si cultural.

Relatia de calcul a impactului global este urmatoarea:Cig= - ( n1+3n2+5n3)/5n+(n4+3n5+5n6)/5nIn care:n1= indicator cu impact negativ micn2= indicativ cu impact negativ mediun3= indicativ cu impact negativ maren4= indicativ cu impact pozitiv micn5= indicativ cu impact pozitiv mediun6= indicativ cu impact pozitiv maren = numar total de indicatori

Dupa completarea matricei, se calculeaza pe verticala punctajul acumulat de fiecareindicator si se introduce in formula de calcul Cig.

Din calcul rezulta un impact ecologic negativ mediu, pentru Cig= - 0,4.

Matricea evaluarii impactului global de mediu

Indicatori specifici Impact produs asupra mediului-mic -mediu -mare +mic +mediu +mare

Indicatori de mediu

1.Calitatea aerului *2.Zgomot *3.Calitatea apei de suprafata *4.Calitatea apei subterane *5.Apa pluviala *6.Suprafata ocupata *7.Flora si fauna *8.Impactul deseurilor asuprasolului

*



Indicatori socio-economici

3.3.11. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectuluiAgregatele extrase vor fi supuse procesului de spalare-sortare in statia de sortare,

proprietate a S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L., aflata la 1.000 m sud deperimetrul propus pentru amenajarea bazinului piscicol Argeselu.

Ca urmare a realizarii bazinului piscicol, se vor practica în conditii deosebite pescuitul siactivitatile de agrement.

3.3.12. Alte autorizatii cerute pentru proiectPentru realizarea obiectivului, societatea a obtinut:- certificat de urbanism nr. 1876/29.03.2012, eliberat de Primaria comunei Maracineni,

judetul Arges.

3.4. Localizarea obiectivului

3.4.1. Folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament cat si in zoneleadiacente acestuia

Terenul este proprietate a S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L., estesituat in extravilanul comunei Maracineni si are categoria de folosinta - teren arabil.

Destinatia finala a terenului va fi bazin piscicol Argeselu, sat Argeselu, comunaMaracineni, judetul Arges.

3.4.2. Politici de zonare si de folosire a terenuluiIncadrarea terenurilor pe zone si pe categorii de folosinta, in intravilan si extravilan, se

face de catre consiliile locale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatii, deretele edilitare, precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrativ-teritoriale,conform documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, registrelor agricole,evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidente agricole ori cadastrale.

Terenul este incadrat in regim economic – teren extravilan arabil.Certificatul de urbanism nr. 1876/29.03.2012 este eliberat de Primaria comunei

Maracineni, judetul Arges, pentru suprafata totala de 35 000 mp din acte (34 910 mp dinmasuratori).

3.4.3. Arealele sensibileNu exista probabilitatea ca proiectul sa aiba efecte asupra unor areale sensibile (paduri,

zone de coasta, areale protejate, etc.).Mentionam faptul ca terenul care face obiectul prezentei documentatii nu este inclus in

reteaua ariilor protejate din Romania, Natura 2000, nici ca SIT de importanta comunitara sinici ca SIT de Importanta Avifaunistica.

9.Investitii in zona *10.Locuri noi de munca *11.Dezvoltare economica *12.Castigul mediu al locuitorilor *13.Conditii igienico-sanitare *14.Conservarea traditiei inconstructii

*

15.Obiective turistice *

Suma 4 5 - 3 3 -



3.5. Caracteristicile impactului potential

Impactul investitiei asupra mediului are loc in timpul implementarii proiectului si estelimitata la perioada de executie, va exercita impact negativ asupra aerului, in special prinemisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot.

Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra personalului muncitor,datorita expunerii mai indelungate.

3.5.1. Impactul asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului, calitatii apei,calitatii aerului, zgomotului si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric sicultural

Ø PopulatieImpactul general asupra populatiei este considerat redus si, raportat la situatia existenta,

va fi un impact pozitiv, prin crearea de noi locuri de munca.

Ø Sanatatea umana Materialele utilizate nu contin substante radioactive sau cancerigene, deseuri toxice,

rebuturi industriale sau alte substante ori elemente daunatoare sanatatii oamenilor sauintegritatii mediului inconjurator, ele corespund conditiilor impuse de legislatia in vigoare.

Ø Flora si faunaIn arealul in care urmeaza sa se desfasoare activitatea de exploatare agregate minerale,

exista o fauna slab reprezentata, care va fi relativ putin deranjata de zgomotele produse deutilajele si instalatiile care vor actiona in perimetru si care are posibilitatea de a se refugia inzonele apropiate, unde exista un habitat similar cu cel original.

Impactul realizarii obiectivelor proiectului va fi strict local in jurul zonei destinate realizariiinvestitiei.

Indepartarea vegetatiei ierboase, fragmentarea habitatelor naturale si izolarea suprafeteide sol din arealul analizat si pierderea calitatii de suprafata de contact, la nivelul careia serealizeaza multe schimburi in cadrul circuitelor biogeochimice locale va avea, de asemenea,un impact strict local.

Pierderea de biomasa va avea un caracter temporar, limitat la perioada de desfasurare alucrarilor.

Poluantii care ar putea afecta în mod direct vegetatia si fauna terestra sunt reprezentatide noxele emise din activitatile de extractie agregate minerale.

În concluzie, realizarea proiectului nu afecteaza integritatea nici unui sit de importantacomunitara, deoarece:

- nu reduce suprafata habitatelor si numarul speciilor de importantacomunitara;

- nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importantacomunitara;

- nu influenteaza realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturaleprotejate de interes comunitar;

- nu influenteaza negativ factorii care determina mentinerea starii favorabilede conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

- nu produce modificari ale dinamicii relatiilor dintre sol si apa sau flora sifauna, care definesc structura si/sau functia ariei naturale protejate deinteres comunitar.



Ø Factorul de mediu sol/subsolPrincipalul impact asupra solului in perioada de executie a obiectivului este consecinta

ocuparii temporare de terenuri pentru exploatarea agregatelor minerale, platforme,organizari de santier, etc.

In perioada de exploatare a agregatelor minerale, singura sursa potentiala de poluare asolului va fi reprezentata de scurgerile accidentale de produse petroliere de la vehicule siutilaje.

Ø Factorul de mediu apaCa urmare a lucrarilor de exploatare a nisipului si pietrisului din perimetrul Argeselu va

ramane o excavatie care va fi amenajata ca bazin piscicol.Din punct de vedere al piezometriei se poate preciza ca directia de curgere a fluxului

subteran este NNE-SSV si spre raul Doamnei.

In exploatarea balastului din perimetrul Argeselu, riscul de poluare consta in principal inriscul de aparitie a unor accidente cu deversari de substante poluante (combustibili deexemplu).

Privind viitoarea amenajare piscicola, aceasta nu va influenta calitatea apelor subterane,cresterea pestelui facandu-se fara furajare.

Ø Factorul de mediu aer In perioada de exploatare a agregatelor minerale, concentratiile cu valoarea cea mai maresunt distribuite in zona de exploatare si in imediata vecinatate a obiectivului. Acestea,coroborate cu diferitele conditii de stabilitate atmosferica, de vant, pot face ca impactul sa fieusor ridicat in zona obiectivului.

Concentratiile de poluanti in zona de influenta maxima a perimetrului de exploatare, asociatecu conditiile meteorologice nefavorabile, pot fi usor depasite, insa, in zona receptorilor sensibili(populatia), concentratiile se vor afla sub valorile limita pentru protectia receptorilor.

Ca urmare, sursele de impurificare a atmosferei, specifice perioadei de exploatare aagregatelor minerale, vor fi minore.

Ø Zgomot si vibratiiIn activitatea utilajelor de exploatare, zgomotul grupeaza un ansamblu de emisii acustice

de origini diferite, fie fixe, fie mobile, corespunzator acestora, precum si vehiculelor detransport.

In functie de distributia spatiala a utilajelor in perimetrul bazinului Argeselu, hartazgomotului va avea aspecte diferite. Se estimeaza ca, pentru un program de lucru de 10 ore(8-18), nivelul echivalent de zgomot se reduce la 50 dB(A).

In cadrul perimetrului, zgomotele si vibratiile se vor produce prin:- activitatea de extractie agregate;- transportul agregatelor catre beneficiari.

La evaluarea nivelului de zgomot nu s-a tinut cont de existenta factorilor atenuatori, cumar fi directia preponderenta a circulatiei maselor de aer.

Intensitatea sonora, receptionata in cazul cel mai defavorabil de catre habitatul uman,este de 7,5 dB. Astfel ca Ip = CE/CMA = 7,5/50 = 0,15, ceea ce indica un impact fara efectemajore.



Tipul poluarii Sursa depoluare

Nr. sursede poluare

Poluare maximapermisa

(limita maximaadmisa pentruom si mediu)

Poluarede fond

Poluare calculata produsa de activitate simasuri de eliminare/reducere

Masuri deeliminare/reducere a

poluariiPe zona

obiectivului

Pe zone deprotectie/restrictieaferente

obiectivului,conform

legislatiei învigoare

Pe zone rezidentiale, derecreere sau alte zone protejate

cu luarea în considerare apoluarii de fond

Fara masuride eliminare/reducere a

poluarii

Cuimplementareamasurilor de

eliminare/reducere a

poluarii

Zgomot Functionareautilajelor

Excavatoare 90 dB(A) – locuride munca

65 dB(A) – limitaincintei

50 dB(A) 65 dB(A) 65 dB(A) 50 dB(A) 50 dB(A) -

Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot, se estimeaza ca insantier, in zona fronturilor de lucru, vor exista niveluri de zgomot de pana la 90 dB(A), pentruanumite intervale de timp. Dozele de zgomot nu vor depasi valoarea de 90 dB(A), admisa denormele de protectia muncii.

Din punct de vedere al confortului, nivelurile de acceleratii, in dB, trebuie sa fie inferioarevalorilor corespunzatoare curbei combinate admisibile de 71 dB.

Ø PeisajAvand in vedere zona de amplasare a obiectivului analizat si lipsa obiectivelor de interes

public din zona, se considera ca activitatea care va fi desfasurata nu va avea un impactnegativ asupra peisajului zonei.

Impactul potential al functionarii obiectivului analizat in prezenta lucrare va fi strict local.

Ø Conditii culturale, patrimoniul istoricObiectivele analizate in prezenta lucrare nu vor avea un impact negativ asupra conditiilor

culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.

3.5.2. Masuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului

Ø Factorul de mediu APAIn realizarea exploatarii de nisipuri si pietrisuri, riscul de poluare consta, in principal, in

aparitia unor accidente cu deversari de substante poluante (combustibili de exemplu).Pentru evitarea influentelor negative asupra ecosistemelor din zona, in timpul procesului

de extractie a balastului se vor lua urmatoarele masuri:- in perimetru nu se vor depozita carburanti;- alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate;- reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate;- nu se vor depozita deseuri menajere sau de orice alta natura in perimetrul de

exploatare, ci numai in locuri special amenajate.

Realizarea bazinului piscicol fara furajare, prin exploatare de agregate minerale in satulArgeselu, comuna Maracineni, judetul Arges, cu supraveghere atenta a chimismului apei,poate duce la mentinerea apei in parametrii de calitate buna si foarte buna, eliminandu-se inmare parte posibilitatea de afectare a apei subterane.

Pentru monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apei subterane, au fostprevazute 2 foraje (H = 10.0 m), unul amonte si altul aval de bazinul piscicol (in zonapilierului de protectie) pe directia de curgere a apei subterane.

Forajele pot fi utilizate atat pentru monitorizarea nivelurilor piezometrice, cat si pentrumonitorizarea calitatii apei subterane.



Masuratorile de nivel si prelevarile de probe pentru analiza calitatatii apei trebuie sa sefaca periodic, cu o frecventa de 2 ori pe an.

Prelevarea probelor de apa din lac se va face din mai multe puncte, situate in zoneleamonte si aval fata de directia de curgere a apelor subterane, cu aceeasi frecventa ca si incazul forajelor de monitorizare.

Rezultatele masuratorilor de niveluri si rezultatele analizelor chimice trebuie transmiseorganelor competente de gospodarire a apelor, astfel incat situatia in zona sa fie permanentcunoscuta de acestea.

Influenta bazinului piscicol asupra apei subterane si raului Doamnei este neglijabila, inconditiile exploatarii bazinului piscicol fara furajare si neinfestarea apei cu produse toxicearuncate de persoanele care practica pescuitul.

Coordonatele forajelor de monitorizare propuse a se executa:

NR.PUNCT X Y Z (mdMN)FM1 379941.97 490875.88 283.30FM2 379852.18 491358.43 281.60

Ø Factorul de mediu AERPrin aplicarea unor masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, pe toata durata

executiei investitiei, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta unnivel de poluare/impurificare mai redus, care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul“efecte nedecelabile cazuistic”.

Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie

sedimentabile;- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la

minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul

drumurilor de acces;- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara

amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate;- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului;- se vor amenaja suprafetele destinate spatiilor verzi;- se vor respecta standardele de calitate a aerului ambiental, in orice conditii atmosferice;- sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu

genereaza emisii de Pb si care produc foarte putin monoxid de carbon.

Ø Factorul de mediu SOLPentru diminuarea impactului asupra solului, in perioada de exploatare a agregatelor

minerale, vehiculele si utilajele vor fi intretinute corespunzator.Propunem urmatoarele masuri:• realizarea unei organizari de santier corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;• se recomanda ca platformele bazelor de productie sa aiba suprafetele amenajate, pentru

a impiedica sau reduce infiltratiile de substante poluante;• prevederea de toalete ecologice pentru personalul din santier si din punctele de lucru;• evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentelor si a vegetatiei existente, din

perimetrele adiacente, prin stationarea utilajelor, efectuari de reparatii, depozitarea demateriale;

• colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatea desfasurata, astfel incat odata cuaceasta colectare sa se realizeze si sortarea deseurilor pe categorii; se va urmari curigurozitate valorificarea tuturor deseurilor rezultate, in special de la intretinere utilaje(baterii, anvelope, uleiuri arse, etc.);



• evitarea pierderilor de carburanti (la stationarea utilajelor de constructii) din rezervoarelesau din conductele de legatura ale acestora; in acest sens, toate utilajele de constructii sitransport folosite vor fi mai intai atent verificate.

Lucrarile de refacere a zonelor afectate de exploatarea agregatelor vor incepe inmomentul in care avansarea lucrarilor va permite aceasta.

Principalele masuri obligatorii ce se impun pentru protectia zacamantului:· nedepasirea limitei de adancime admisa la extractia balastului, cu pastrarea adancimii

de exploatare;· interzicerea depozitarii balastului pe suprafata de teren destinata activitatii extractive;· sa se execute masuratorile topografice ce se impun la extractie si mentinerea

evidentei rezervelor extrase si a pierderilor inregistrate;· sa nu se foloseasca un alt teren pentru exploatare inainte de a se obtine titlul legal de

detinere;· modificarea limitelor perimetrului de exploatare sau a restrictiilor care opereaza in

interiorul acestuia se va face cu acordul organelor care l-au avizat si aprobat;· pastrarea pilierilor de siguranta.

Ø Flora si faunaPentru diminuarea impactului asupra florei si faunei din zona, titularul activitatii va avea in

vedere urmatoarele:§ activitatea se va desfasura numai in perimetrul aprobat;§ folosirea utilajelor in limita timpilor de functionare necesari pentru activitatea

propriu-zisa;§ popularea cu peste a bazinelor cu specii specifice zonei de campie: crap, caras,

rosioara, novac, etc;§ cresterea pestelui se va face in regim natural, prin furajare naturala cu vegetatie

din bazine. Nu se vor folosi pesticide sau alte substante chimice, care sa afectezebiodiversitatea zonei;

§ respectarea graficului de lucrari, in sensul limitarii traseelor si programului delucru, pentru a limita impactul asupra florei si faunei specifice amplasamentului;

realizarea unui program de colectare a deseurilor provenite din activitatea desfasurata;§ la finalizarea lucrarilor se recomanda curatarea zonelor adiacente terenului, astfel

incat sa nu ramana resturi de materiale de constructii care sa degradezeecosistemele naturale existente in zona.

Dupa exploatarea agregatelor minerale, decoperta rezultata va fi depusa in zona pilierilor,urmand a fi folosita la taluzarea bazinului piscicol.

Stratul vegetal de pe maluri si taluzuri se va face prin inierbare, protejand malul laculuiimpotriva factorilor de eroziune (apa, vant). Intre acesti factori, cu pondere in determinareaduratei terasamentului, actioneaza vantul, in special pe taluzul dinspre apa, unde provoacavaluri de amplitudine mai mare sau mai mica.

Pentru protejarea malurilor, s-a prevazut perdea de protectie din stuf.Pe perioada exploatarii bazinului piscicol, trebuie foarte atent supravegheat ca vegetatia

sa nu se dezvolte haotic si sa nu ocupe tot spatiul subacvatic.O vegetatie in exces opreste lumina soarelui, consuma oxigenul din apa si degradeaza

calitatea apei, prin materia moarta in descompunere.Proiectul nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr 57/2007, privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile sicompletarile ulterioare.

Ø Zgomot si vibratiiMasurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor sunt urmatoarele:· intretinerea permanenta a drumurilor contribuie la reducerea impactului sonor;· se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea

santierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice);



· utilizarea de echipamente si autovehicule cu reviziile facute la zi, astfel incat sa seevite, pe cat posibil, disconfortul creat de zgomotul acestora pe perioada de lucru;

· pentru amplasamentele din vecinatatea zonelor locuite, se recomanda lucrul numai inperioada de zi (6.00 – 22.00), respectandu-se perioada de odihna a localnicilor;

· pentru protectia anti-zgomot, amplasarea unor constructii ale santierului se va face inasa fel incat sa constituie ecrane intre santier si localitate;

· depozitarea de materiale utile trebuie realizate in sprijinul constituirii unor ecrane intresantier si zonele locuite.

Ø PeisajulPentru a se evita poluarea fondului peisagistic, deseurile trebuie colectate selectiv si

depozitate in spatii special amenajate, urmand ca la un interval prestabilit sa fie colectate defirme specializate.

Avand in vedere impactul minor al activitatilor de extragere a agregatelor minerale, carese vor desfasura pe amplasamentul analizat, nu vor fi necesare masuri suplimentare dediminuare a impactului asupra acestei componente de mediu (peisajului zonei).

Ø Mediul social si economicAvand in vedere impactul neglijabil al activitatilor care se vor desfasura in zona analizata

in prezenta lucrare asupra mediului natural si economic, nu vor fi necesare masuri dediminuare a impactului asupra acestor componente de mediu (mediul social si economic).

Ca masuri succinte de protectie ne propunem urmatoarele: - control strict al personalului muncitor privind disciplina in santier: instructajul periodic,

portul echipamentului de protectie, verificari privind consumul de alcool sau chiar de droguri,prezenta numai la locul de munca unde este alocat;

- verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor, mijloacelor de transport, macaralelorechipamentelor, mecanismelor si sculelor, pentru a constata integritatea si buna lorfunctionare;

- verificarea la intrarea in lucru, in special la reluarea saptamanala, a taluzurilor laexcavatii sau diferite alte sustineri;

- verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone, a placutelorindicatoare cu insemne de pericol;

- realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari, pentru a delimita zonele delucru;

- controlul si restrictionarea accesului persoanelor in santier;- respectarea regulamentului de exploatare.

IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilorin mediu

4.1. Protectia calitatii apelorHidrologia perimetrului Argeselu este legata direct de prezenta raului Doamnei. Astfel, in

cadrul terasei raului Doamnei din zona de amplasament, a fost pus in evidenta acviferulfreatic, cu cote ale nivelului piezometric variabile, in functie de valorile adancimiifragmentarii.

Debite caracteristicePe tronsonul studiat, raul Doamnei are un curs rectiliniu, cu o panta medie de 2.17 ‰, cu

o albie ale carei latimi variaza intre 50.0 m si 100.0 m, cu adancimi de 4.0-5.5 m, maluri bineconturate si capacitate de transport mare.

Pe acest tronson, raul Doamnei poate transporta debitele cu probabilitatile de depasire de5% si 10% pe toata lungimea sectorului analizat.



Debitele caracteristice in sectiunea studiata pentru diferite probabilitati de depasire sunt:- Q1% =575 mc/s- Q5% =325 mc/s- Q10% =240 mc/s

Chimismul apelor subteraneAnalizele efectuate pe probe recoltate din lucrarile de foraj indica un chimism

corespunzator al apelor subterane, încadrandu-se parametrilor de potabilitate conform SR1342/1991.

Din punct de vedere chimic, parametrii se inscriu in prevederile STAS 1667/76,considerandu-se ca agregatele minerale din cadrul perimetrului pot fi folosite, in urmasortarii, la prepararea betoanelor si mortarelor pentru constructii.

InundabilitateAvand in vedere ca amplasamentul viitorului bazin piscicol este amplasat la o distanta

suficient de mare si la o cota superioara raului Doamnei, de circa 3.0 m fata de malul raului,consideram ca zona nu este inundabila.

Alimentarea cu apa potabila a personalului care va efectua lucrarile de exploatare, paza siintretinere, se va face cu apa imbuteliata din comert.

Pentru extractia agregatelor minerale nu va fi utilizata apa.Pentru evitarea influentelor negative asupra ecosistemelor din zona, in timpul procesului

de extractie a balastului se vor lua urmatoarele masuri:- in perimetru nu se vor depozita carburanti;- alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate;- reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate;- nu se vor depozita deseuri menajere sau de orice alta natura in perimetrul de

exploatare, ci numai in locuri special amenajate.In realizarea amenajarii piscicole sunt 2 etape:- exploatarea propriu-zisa de nisipuri si pietrisuri, in care riscul de poluare consta in

principal in riscul de aparitie a unor accidente cu deversari de substante poluante(combustibili de exemplu);

- exploatarea piscicola, care se va face fara furajare.

Alimentarea cu apa a viitorului bazin piscicol se va face natural, prin infiltratii direct dinpanza freatica si din precipitatii meteorice.

Exploatarea viitoarei amenajari piscicole se va face fara furajare.

Calitatea apelor freatice nu se va modifica, deoarece produsii generati de activitateapiscicola sunt de natura biogena, asimilabili usor chimico-biologic de ecosistemul acvatic.

Apa din bazinul piscicol se va preleva si se vor efectua analize fizico-chimice sibacteriologice, pentru monitorizarea calitatii apei.

Cele doua foraje de monitorizare vor fi amplasate amplasate pe laturile de nord (F1 inzona neexploatabila de 0.2 ha) si in de sud (F2) si vor fi folosite si la monitorizarea calitatiiapelor subterane.

Caracteristicile celor doua foraje sunt:

NR.PUNCT X Y Z (mdMN)F1 379941.97 490875.88 283.30F2 379852.18 491358.43 281.60



4.2. Protectia aeruluiClima bazinului hidrografic al raului Arges este moderat continentala, umeda si rece in

zonele de munte (cu pierderi reduse prin evaporare), uscata si calda in zonele de campie (cupierderi importante prin infiltratii si evaporare).

Distributia spatiala a precipitatiilor in bazinul hidrografic al raului Arges este determinatade relieful spatiului geografic.

Precipitatiile medii anuale variaza intre 400 mm/an si 1400 mm/an, dupa cum urmeaza:• 500 – 600 mm/an in zonele plate de campie;• 500 – 700 mm/an in zonele de piemont, cu valori mai ridicate in zona nordica de dealuri

si mai reduse in zona de sudica de dealuri;• 600 – 900 mm/an in zonele premontane cu dealuri inalte;• 1000 – 1400 mm/an in zonele muntoase (Muntii Fagaras).

In bazinul hidrografic al raului Arges, temperaturile aerului medii anuale sunt:• intre - 2ºC si 4ºC in zonele montane inalte;• intre 8ºC si 13ºC in zonele piemontane.• In zonele joase de campie, temperaturile medii lunare variaza intre -3ºC (in Ianuarie) si

22-23ºC (in Iulie).

Sursele de impurificare a atmosferei, caracteristice perioadei de exploatare a agregatelorminerale, vor fi reprezentate de:

- extragerea propriu-zisa a agregatelor minerale;- functionarea autovehiculelor care vor extrage si transporta agregatele minerale.Extragerea propriu-zisa a agregatelor minerale va reprezenta principala sursa de poluare

a aerului. Aceasta activitate va consta, in principal, din manevrarea unor cantitati deagregate cu continut de pamant/nisip, materiale generatoare de particule in atmosfera.

O alta sursa de poluare a atmosferei este reprezentata de eroziunea eoliana, proces caredepinde de conditiile meteorologice.

Poluantii emisi de traficul intern sunt mici cantitati de oxizi de carbon, oxizi de azot si desulf, compusi organici volatili generati de sursele mobile (functionarea autovehiculelor careextrag si transporta agregatele minerale).

Aerul atmosferic poate fi viciat la functionarea obiectivului cu:- pulberi sedimentabile rezultate in urma circulatiei mijloacelor auto, in perioada de seceta

prelungita- gazele de esapament (Nox, Sox, COV, pulberi sedimentabile) rezultate de la

functionarea motoarelor cu ardere interna ale utilajelor de transport;Ca masura de reducere a noxelor, se asigura functionarea normala a utilajelor, prin

efectuarea corespunzatoare si la timp a reviziilor tehnice si reparatiilor.Se are in vedere verificarea tehnica periodica a utilajelor de exploatare utilizate precum si

a mijloacelor de transport utilizate si folosirea catalizatorilor in vederea reducerii noxelor.Valoarea concentratiilor de poluanti evacuati in atmosfera nu va trebui sa depaseasca

valorile limita prevazute in Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator.Executia lucrarilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de

alta parte, o sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produsepetroliere distilate), atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si amijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar in timpul executiei lucrarilor proiectate, sunt asociate lucrarilorde instalatii si de transport ale materialului aluvionar.

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand denivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

Concentratiile de poluanti în zona de influenta maxima a perimetrului de exploatare,asociate cu conditiile meteorologice nefavorabile, pot fi usor depasite, insa in zona



receptorilor sensibili (populatia, vegetatia) concentratiile se vor afla sub valorile limita pentruprotectia receptorilor.

Masurile pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera, respectiv pentru diminuareaimpactului acestora asupra calitatii aerului, sunt caracteristice lucrarilor de excavare si anume:

· stropirea cu apa a drumurilor de acces in perioadele lipsite de precipitatii;· evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale

generatoare de praf in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s;· utilizarea de autovehicule si de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III, ale caror

emisii respecta legislatia in vigoare;· intretinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor si a utilajelor.

4.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilorSursele de zgomot si vibratiiIn perioada de executie, sursele de zgomot sunt grupate dupa cum urmeaza:Ø In fronturile de lucru zgomotul este produs, in fazele de executie, de functionarea

utilajelor specifice lucrarilor de constructieØ Circulatia autobasculantelor si autocamioanelor care transporta materiale necesare

executiei lucrariiIntensitatea sonora sau sunetul, se masoara in decibeli (dB). Frecventa acustica se

masoara in Hertz (Hz; respectiv cicluri pe secunda); nivelul normal de auz variaza de la 20Hz pana la 20.000 Hz.

Scara in decibeli este logaritmica; prin urmare, o mica crestere a indicelui decibelreprezinta o crestere substantiala a intensitatii. Spre exemplu, in timp ce 10 decibeli au ointensitate de 10 ori mai mare decat un decibel, 20 de decibeli au o intensitate de 100 de orimai mare (10 x 10 si nu 10 + 10), 30 de decibeli au o intensitate de 1000 de ori mai mare (10x 10 x 10) si asa mai departe.

VibratiiPerceptia unui observator asupra vibratiilor seismice depinde de amplitudine, frecventa si

de durata de miscare, precum si de efectul de amplificare a vibratiilor generate de conditiilede sol sau de caracteristicile structurale din zona in care se afla observatorul.

Amplitudinea vibratiei este, in mod normal, masurata in functie de viteza, prin masurareamiscarii seismice pe trei directii ortogonale si prin determinarea amplitudinii maxime (sumavectoriala), care este cunoscuta si sub denumirea de viteza maxima a particulei (VMP).



Sensibilitatea umana la vibratii este cea mai acuta la frecvente cu valorile intre 8 Hz pana la80 Hz.

Niveluri perceptibile de vibratii

Nivel aproximativde vibratii

Grad deperceptie

0,10 mm Insesizabil

0,15 mm Prag de perceptie

0,35 mm Abia perceptibil

1,0 mm Perceptibil

2,2 mm Usor perceptibil

6,0 mm Puternic perceptibil

14,0 mm Foarte puternic perceptibil

Vibratiile reprezinta adesea mai mult un inconvenient pentru observator, insa vibratiile cumagnitudine mare si frecventa mica pot determina deteriorari structurale, de la aparitia unorfisuri in tencuiala si in rosturile cu mortar, pana la prabusirea unor elemente de structura.

Amenajari si dotari pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilorPornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite si

numarul acestora intr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurilede zgomot si distantele la care acestea se inregistreaza.



§ Implementarea unor proceduri operationale standard pentru programul de protectieimpotriva zgomotului, utilizarea echipamentelor de protectie auditiva si implementareaunor programe de instruire asociate;

§ Monitorizarea/masurarea regulata a impactului auditiv si vibrational pentru toateactivitatile desfasurate pe amplasament, in functie de necesitati, a unor masuri deajustare si a unor actiuni de prevenire/corectare;

§ Consultarea continua cu locuitorii in legatura cu impactul generat de zgomot/vibratii;§ Amplasarea optima a drumurilor de transport sau acces si a altor facilitati din cadrul

proiectului, in limitele impuse prin diverse prevederi ale certificatului de urbanism;§ Monitorizarea zgomotului si vibratiilor ambientale si initierea de actiuni de

corectare/prevenire, acolo unde este necesar;§ Stabilirea si impunerea unor proceduri de operare standard pentru intretinerea si

operarea vehiculelor/utilajelor, incluzand intretinerea si schimbarea amortizoarelor dezgomot pentru motoare;

§ Administrarea parcului de vehicule pentru a asigura utilizarea unui numar minim devehicule sau utilaje operationale.

4.4. Protectia impotriva radiatiilorLucrarile propuse nu produc, respectiv nu folosesc radiatii, deci nu necesita luarea unor

masuri impotriva radiatiilor.

4.5. Protectia solului si subsoluluiDin punct de vedere geomorfologic, amplasamnetul viitorului bazin piscicol face parte din

Platforma Cotmeana, parte integranta a marii unitati cunoscuta sub denumirea de PodisulGetic.

Relieful este reprezentat prin complexul de vale al raului Doamnei si afluentii acestora,avand altitudini cuprinse între 200 – 500 m.

Altitudinea medie a zonei studiate este de 283.00 mdMN.

Consideratii geologice si tectonicePerimetrul analizat este situat pe raza comunei Maracineni, in partea central-sudica a

Romaniei, la nord de Municipiul Pitesti, intre Carpatii Meridionali si Dunare, in nord-vestulMunteniei, aflandu-se aval de confluenta raurilor Doamnei si Argesel.

Zona studiata face parte din unitatea majora de rielief - Podisul Getic, la contactul dintresubunitatile acestuia si anume Podisul Candesti si Dealurile Argesului.

Geologic, teritoriul localitatii Argeselu face parte din unitatea geotectonica numitaDepresiunea Getica, iar morfostructural din sectorul Muscele.

Din formatiunile de cuvertura se cunosc cele apartinand ciclurilor de sedimentarepermian-triasic, jurasic mediu-barremian, albian-senonian si tortonian-cuaternar. Dintreacestea, ultimul ciclu de sedimentare cuprinde, in partea sa superioara, formatiunile careintereseaza in aceasta zona.

Cuaternaul este formatiunea cea mai noua si cuprinde depozite foarte variate, alcatuitepredominant din nisipuri medii si grosiere cu elemente de pietris, nisipuri fine, nisipuriargiloase, argile, argile loessoide si argile nisipoase.

Cuaternarul incepe cu un complex psamo-pelitic, predominant nisipos, cu lentile depietrisuri marunte si intercalatii subtiri de argile. In partea nordica si nord-estica, acestcomplex litologic prezinta schimbari faciale accentuate. In acest sens, aici se constata caintercalatiile de nisipuri si pietrisuri capata o pondere mai mare in detrimentul fractiuniipelitice.

Perimetrul studiat pentru realizarea amenajarii piscicole se afla amplasat pe malul stangal raului Doamnei, in zona albiei majore, pe un strat de sedimente apartinand raului.



Aspectul actual al sectorului raului Doamnei in zona Argeselu, este rezultatul imbinariiactiunii proceselor endogene si exogene, care in decursul istoriei geologice au fost diferitede la o etapa a evolutiei la alta si in care tectonica si clima au avut un rol principal.

Elementele orohidrografice care au imprimat trasaturile actuale ale reliefului zonei suntCarpatii Meridionali, Dunarea si Marea Neagra.

Carpatii Meridionali au determinat energia de relief in care isi au obarsia raurile Doamnei,Targului, Argeselul si Dambovita. Dunarea a indeplinit rolul de colector al sistemuluihidrografic Arges, iar Marea Neagra a reprezentat nivelul de baza fata de care s-a exercitatactiunea de modelare fluviatila cea mai intensa.

Evolutia acestui sector este legata de cea a Piemontului Getic si a luat nastere in cadrulmai multor etape morfogenetice.

Intr-o prima etapa, miscarile laramice au ridicat zona cristalina a Carpatilor Meridionali cuinvelisul sau sedimentar.

In faza acestei zone s-a format o depresiune montana care a preluat functia de arie desedimentare, cunoscuta sub numele de Depresiunea Getica si care a evoluat in Palogen siNeogen.

Depozitele Depresiunii Getice se sprijina pe un fundament mixt, o parte de origineCarpatica si alta parte ce apartine Platformei Valahe.

Acumularea depozitelor la marginea lacurilor pliocene si levantin-villafranchiene s-a facutsuccesiv, asa cum arata texturile orohidrografice si stratificatia torential-deltaica adepozitelor piemontane, in raport cu nivelul de baza, cu debitele raurilor Arges, Doamnei,Targului, Argesel si Dambovita si cu miscarile de subsidenta.

Contactul dintre Orogenul Carpatic si Platforma Valaha, in urma caderii in trepte aplatformei in fata Carpatilor, a conditionat acumularea unei cuverturi molasice, cu grosimi demii de metri.

Conform „Hartii geologice a Romaniei”, se observa ca partea superioara a acesteicuverturi este constituita din depozite pliocene, in special levantin-villafranchiene, carereprezinta suprafata initiala acumulativa a intregului podis piemontan.

Cuvertura piemontana este alcatuita din depozite cu caracter dominant psefitic-psamitic.Elementele componente ale acestor depozite provin din muntii Fagaras, de unde au fost

transportate catre raurile Dambovita, Doamnei, Arges, Targului.Procesul de sedimentare care a inceput in Paleogen nu a fost continuu, formatiunile

sedimentare corespunzand intervalului Paleogen-Cuaternar.Perioada cuaternara coincide cu inceputul unei noi etape de evolutie corespunzatoare

fazei piemontane, cand ritmul miscarilor pozitive a fost incetinit, ducand la modelareaactualului sistem de vai si la formarea teraselor pe raul Doamnei.

Este de retinut ca activitatea retelei hidrografice si procesele de panta in aceasta perioadas-au desfasurat pe seama complexului pietrisurilor de Candesti.

Paleogenul in Depresiunea Getica marcheaza inceputul procesului de sedimentare.Eocenul se intalneste in cea mai mare parte din Depresiunea Getica si este dezvoltat intr-

un facies neritic-litoral.Depozitele eocene se dispun peste sisturile cristaline sau peste depozitele mezozoice si

sunt reprezentate prin conglomerate la care se adauga gresii si marne.Oligocenul include depozitele care urmeaza in continuare de sedimentare peste eocen si

sunt bituminoase, alcatuite din marne albe bituminoase, calcare negricioase, sisturidisodilice si marne nisipoase, gresii cu inceput de silicifiere, sisturi disodilice si menilitetipice.

Neogenul in Depresiunea Getica incepe printr-o regresiune cu formarea depozitelorlagunare, Depresiunea Getica evoluand ca o zona cu subsidenta activa, in care s-auacumulat depozite groase in facies de molasa.

Miocenului ii revin depozitele detritice, iar spre sfarsitul Miocenului are loc procesul deindulcire a apelor, marea evoluand spre un mediu salmastru.



Acvitanianul corespunde unei faze de regresiune care incheie ciclul paleogen. Depoziteleacvitaniene urmeaza in continuitate de sedimentare peste cele oligocene si suntreprezentate prin gresii si marne gipsifere, gipsuri si nisipuri.

Burdigalianul marcheaza o transgresiune generala, indicand inceputul ciclului desedimentare in Miocen. Depozitele atribuite acestui etaj sunt reprezentate prin conglomeratepoligene care trec la partea superioara la gresii si nisipuri.

Helvetianul se dezvolta in continuare in continuitate de sedimente peste depoziteleBurdigalianului si este reprezentat prin depozite alcatuite din prundisuri, conglomerate,nisipuri, gresii si marno-argile.

Tortonianul urmeaza in continuare in continuitate de sedimentare peste Helvetian siinclude depozite variate: brecii conglomeratice, calcare recifale, tufuri, marne si evaporite.

Sarmatianul urmeaza de obicei in continuitate de sedimentare si este reprezentat prindepozite cu caracter de molasa, alcatuite din marne si marnoargile, nisipuri, gresii siconglomerate la care se adauga calcare.

Meotianul include depozite de apa puternic indulcita si este reprezentat predominantprintr-un litofacies argilos-nisipos, similar celui din Sarmatian, fiind o continuitate desedimente, reprezentate prin orizonturi alcatuite din marne, nisipuri si gresii.

Pontianul are caracter transgresiv si este predominant marnos in jumatatea inferioara sinisipos argilos in partea superioara. Suita depozitelor pontiene incepe cu marnoargile, argile,nisipuri si nisipuri argiloae.

Dacianul este dezvoltat intr-un facies argilos-nisipos cu carbuni si urmeaza in continuitatede sedimentare peste Pontian. In succesiunea depozitelo atribuite Dacianului se gasescformatiuni reprezentate prin argile nisipoase si nisipuri, nisipuri cu intercalatii de carbune sinisipuri argiloase.

Levantinul se dezvolta in continuitate peste Dacian si include un pachet de depozitealcatuit din nisipuri galbui, argile si marne, uneori roscate in care se gasesc intercalatii decarbuni. Coperta depozitelor aluvionare este reprezentata prin strat vegetal.

La suprafata terenului a fost interceptat un strat de sol vegetal in grosime de 0.6 m. Subproluvii, sondajele au identificat acumulari aluvionare, alcatuite din pietrisuri, bolovanisuri sinisipuri, cu predominanta uneia dintre fractiunile granulometrice.

Coloana litologica identificata de sondaje a pus in evidenta existenta unei stratificatiiomogene privind alcatuirea litologica, uniforma privind succesiunea stratelor si grosimea lorsi formata, dintr-un orizont detritic clastic (psefito-psamitic).

Zacamantul de nisip, pietris si bolovanis din perimetrul studiat este o acumularealuvionara cu dezvoltare continua in toata lunca raului Doamnei, peste care se dispune unstrat de depozite loessoide alcatuite din prafuri/nisipuri argiloase si/sau argileprafoase/nisipoase, cu grosimi reduse de 0,30 – 0.60 m, care constituie copertazacamantului.

Zacamantul se incadreaza in clasa a-II-a de complexitate geologica, prezentand coperta,util de grosimi neuniforme, intercalatii sterile si granulometrie inconstanta.

Complexul aluvionar prezinta o compozitie mineralogica petrografica reprezentata inprincipal prin componenti de natura metamorfica.

Agregatul este format din: cuartite (80-85%), gnaise (12-16%), micasisturi, sisturi clorito-snictioase, sisturi cuartice (3-4%).

Elementele detritice au contur izometric (10%), subizometric (50%), subaplatizat (30%),aplatizat (10%).

Acumularile de agregate sunt reprezentate printr-un complex aluvionar format din nisipurisi pietrisuri constituite din fragmente detritice, alohtone, poligene, de natura predominantsedimentara si metamorfica, provenite din formatiuni carpatice. Constitutia litologica estedata in principal de nisipuri mediu granulare la grosiere si pietrisuri cu lentile de bolovanisuri.

Coperta depozitelor aluvionare este reprezentata prin nisipuri argiloase galbui si argileloessoide, grosimea acesteia fiind de 0.35-0.60 m.

Compozitia granulometrica este reprezentata prin: nisip (40-50%), pietris (30-45%),bolovanis (10-15%).



Din punct de vedere seismic, zona se incadreaza in macrozona de intensitate seismica“8.1” (conform SR 11.100/1-93 zonarea seismica), iar conform normativului P100-1/2006,acceleratia ag = 0,24g si o perioada de colt Tc = 1,6 sec.

Compozitia granulometrica medie, reprezentativa pentru intregul areal este:- sort 0-3 mm – 18,5 % ;- sort 3-7 mm- 16,5%;- sort 7-16 mm – 16 %;- 16-31 mm – 12,9%;- >31 mm – 36,1%.

Geologie-litologie zona amplasamentFormatiunile sedimentare de suprafata cuprind o succesiune de tip molasa ce apartin ca

varsta Cuaternarului, reprezentat prin etajele sale Pleistocen si Holocen.

Pleistocen inferior (qp1)Acest prim etaj al Cuaternarului este constituit din doua orizonturi:unul inferior psamo-

pelitic, alcatuit din argile în alternanta cu pachete groase de nisipuri ce contin lentile depietrisuri marunte, si altul superior, psamo-psefitic, constituit exclusiv din nisipuri, pietrisuri sibolovanisuri.

Cele doua orizonturi litologice intra în alcatuirea „Stratelor de Candesti” si suntconsiderate de varsta villafranchiana.

Grosimea acestor depozite este de la 20 – 150 m.

Pleistocenul mediu (qp2)Peste complexul psamo-psefitic apartinand Villafranchianului se dispune o serie de

depozite cu caracter loessoid, alcatuite din silturi argiloase, argile prafoase si prafurinisipoase, în masa carora apar si elemente grosiere.

Tipul genetic al acestor depozite este deluvial –proluvial, iar grosimea variaza între 5 – 20m.

Succesiunea continua cu depozitele terasei vechi a Argesului reprezentate prinacumulari aluvionare constituite din nisipuri grosiere, pietrisuri si bolovanisuri, avand grosimide 3-6 m, care au fost atribuite partii superioare a Pleistocenului mediu.

Pleistocenul superior(qp3)Depozitele Pleistocenului superior sunt reprezentate prin proluviile de pe terasa veche,

acumularile aluvionare ale terasei înalte, proluviile de pe terasa superioara si acumularilealuvionare ala terasei inferioare.

Aceste depozite sunt constituite dintr-o alternanta de depozite psamo-psamitice sidepozite psamo-psefitice în compozitia carora intra o serie de roci cristaline.

Grosimea acestora este de 12 - 30 m, tipul genetic fiind deluvial – proluvial.

Holocen inferiorPartii bazale Holocenului i-au fost atribuite acumularile aluvionare ale terasei joase a

Argesului, care sunt constituite din bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri, a caror grosime este de5 – 10 m.

Peste acumularile aluvionare ale terasei inferioare se dispun depozite nisipoase siargiloase de tip loessoid, cu concretiuni calcaroase, avand grosimi de 5 – 10 m.

Holocen superiorAcestui etaj i-au fost atribuite depozitele loessoide ce acopera aluviunile terasei joase si

acumularile luncilor, constituite din nisipuri argiloase, argile nisipoase si argile prafoase, acaror grosime este de 10 – 20 m.



Structura hidrogeologicaAcviferele freatice sunt cantonate in formatiunile poros permeabile ale luncilor si teraselor

raurilor din regiune si zona de dezagregare si alterare superficiala a rocilor existente.Constitutia litologica este data, in principal, de pietrisuri si bolovanisuri intr-o masa de

nisipuri diferite, local fiind acoperite cu un complex de argile nisipoase sau argile prafoase,iar pe versanti de nisipuri argiloase. Grosimea lor variaza mult, fiind cuprinsa, in general,intre 2 si 10 m. Acest nivel este direct dependent de nivelul precipitatiilor.

Acviferul freatic este cantonat in depozitele grosiere ale luncii, reprezentate prin nisipuri,pietrisuri si bolovanisuri, avand caracter liber.

In forajele executate, a fost interceptat acviferul freatic la adancimea medie de -3.1 - 3.7m fata de cota terenului natural, respectiv 3.20 m de la suprafata medie a terenului, la cota279.60 mdMN.

Conform fantanilor executate de localnici la adancimi de pana la 7,0 m si rar de pana la25 - 26 m, in primul caz, acviferul variaza pe adancimi de pana la 5 - 7 m in anii secetosi.

Primul strat acvifer (de pana la 8,0 m) este delimitat in baza de un strat de argila, argilamarnoasa.

Acest strat piezometric prezinta variatii notabile determinate de regimul precipitatiilor carecad in zona si care constituie sursa de alimentare a freaticului de suprafata.

Stratificatia terenului întalnita în forajele din zona este identica, prezentand, pentrufantanile sapate pana la adancimi de 25 - 26 m, urmatoarea succesiune:

ü 0,00 -0,60 m pamant vegetalü 0,60 -1.20 m nisip si pietris micü 1.20 - 2,80 m nisip si pietrisü 2,80 - 4,20 m nisip mic si pietris de la mic la mare· Nhs – 3.20 m (279.60 mdMN)ü 4,20 - 6,50 m nisip si pietris cu bolovanis, saturat, intercalatii argila 0.1-0.2 mü 6,50 - 8,00 m nisip si pietris de la mic la mare, saturatü 8,00 – 8,40 m argila cenusieü 8,40 – 10, 00 m piatra mare rara, nisip fin, intercalatii lentile argila nisipoasaü 10,00 –26, 00 m pietris si nisip, slab umed

Din punct de vedere al piezometriei se poate preciza ca directia de curgere a fluxuluisubteran este NNE-SSV si spre raul Doamnei.

Gradientul hidraulic prezinta valori de 2-3,5‰.Aciviferul cantonat in depozitele nisipoase se considera cu nivel liber.Suprafata piezometrica a acviferului freatic prezinta variatii importante in timpul anului

determinate de regimul precipitatiilor.Astfel in perioadele cu precipitatii abundente si de lunga durata, nivelul hidrostatic al

acviferului freatic de suprafata care prezinta interes pentru realizarea bazinului piscicol.

Caracteristicile calitative ale zacamantuluiCaracteristici mineralogice, petrografice si granulometricePetrografic elementele de nisip si pietris sunt constituite din cuartite, gnaise si sisturi

cristaline erodate si transportate din cristalul Meridionalilor, cat si elemente remaniate dinrocile sedimentare (conglomerate si gresii).

Complexul util este acoperit de sol vegetal cu o grosime medie de 0.6 m.Nivelul hidrostatic se gaseste la adancimi de cca 3.7 - 3.1 m fata de cota terenului natural,

(cota 279.60 mdMN).Din punct de vedere mineralogic-petrografic, agregatele sunt alcatuite din cuart + cuartite

(45-48%), gnaise si micasisturi (30-32%), alte minerale (cca.15-20 %).Continutul de impuritati:- corpuri straine (%) - nu contine;



- mica libera în nisip – 0.94-1%, se încadreaza în prevederile de max.1%;- carbune - nu contine;- humus – galben deschis;- argila în bucati – nu contine;- sulfati-sulfuri – 0.24, se încadreaza în prevederile de max.1%;- saruri solubile – 0.1%, se încadreaza în prevederile de max.1.2%.Agregatele se încadreaza în prevederile STAS 1667/76 din punct de vedere al continutului

de impuritati.

Caracteristici fizico-mecaniceDensitatea aparenta a agregatelor naturale este de 2595 kg/mc, valoare ce depaseste

minimul de 1800 kg/mc impus de STAS 1667/76.Densitatea în gramada, în stare uscatã - kg/mc Sort in stare afanata in stare îndesata 0 – 3 mm 1527 1752 7 – 16 mm 1603 1729Materialul excavat consta din:- balast;- pamanturi nisipoase sau prafoase provenite din decopertarea aluviunilor.Aluviunile sunt alcatuite din balast cu nisip, nisipuri prafoase cu intercalatii lentiliforme de

argile nisipoase si nisipuri fine.Din punct de vedere mineralogic, aluviunile sunt constituite din: cuart 60-70%, gneise 12-

16 %, cuartite 5-10%, sisturi cristaline 1-2%, gresii polimetrice 0-5%, gresii cuartoase 0-2%,calcare 5-10%.

Elementele detritice au contururi izometrice, subizometrice, subaplatizate si aplatizate.

Calitatea acestor aluviuni poate fi asimilata cu cea a tuturor exploatarilor de balast de peraul Doamnei.

Sorturile granulometrice obtinute din agregatele exploatate sunt:- nisip 0-3 mm 41,9 %;- margaritar 4-8 mm 20,8 %;- pietris 8-16 mm 28,3 %;- bolovanis >16 mm 7,5 %.Sorturile obtinute dupa spalare si sortare se pot utiliza la mortare sau betoane, precum si

in stare bruta pentru umpluturi.

In timpul executiei lucrarilor proiectate, principalele surse de poluare ale solului suntreprezentate de:

- poluari accidentale, prin deversarea unor produse (in special produse petroliere) directpe sol;

- depozitarea necontrolata a deseurilor sau a diverselor materiale provenite dinactivitatile de constructie desfasurate in amplasamente;

- scaparile accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructie (in timpulmanipularii, acestea pot sa ajunga in contact cu solul).

Principalele masuri obligatorii ce se impun pentru protectie sunt:· nedepasirea limitei de adancime admisa la extractia balastului, cu pastrarea adancimii

de exploatare;· interzicerea depozitarii balastului pe suprafata de teren destinata activitatii extractive;· sa se execute masuratorile topografice ce se impun la extractie si mentinerea evidentei

rezervelor extrase si a pierderilor inregistrate;· sa nu se foloseasca un alt teren pentru exploatare inainte de a se obtine titlul legal de

detinere;·modificarea limitelor perimetrului de exploatare sau a restrictiilor care opereaza in

interiorul acestuia se va face cu acordul organelor care l-au avizat si aprobat;



· pastrarea pilierilor de siguranta.Printr-o intretinere corespunzatoare a vehiculelor si utilajelor, in perioada de exploatare a

agregatelor minerale, pericolul poluarii solului este diminuat la maxim.Pentru reducerea la minimum a posibilitatilor de poluare a solului, subsolului si a calitatii

apei din panza freatica s-a prevazut intocmirea unui program de intretinere a luciului de apasi a malurilor, astfel incat sa se inlature permanent vegetatia crescuta in exces.

4.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvaticeComuna Maracineni este asezata in centrul judetului Arges, in zona de centru a

Subcarpatilor Meridionali.Zona limitrofa amplasamentului nu poate fi considerata un ecosistem natural, el fiind

transformat radical de factorul antropic (agricultura, industria, transportul auto, amenajareaterenului pentru diferite utilitati).

Proiectul nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr 57/2007, privind regimul ariilor naturaleprotejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile sicompletarile ulterioare.

Pe perioada de executie, lucrarile vor avea un impact direct asupra vegetatiei si fauneiterestre, manifestat prin ocuparea temporara a unor suprafete cu amenajarea organizarii desantier. Acest tip de impact este greu de cuantificat.

Activitatea de pescuit sportiv in cadrul bazinului piscicol nu are efecte asupra florei sifaunei din zona, totusi este necesara impunerea unor masuri, cum ar fi:Ø activitatea se va desfasura numai in perimetrul care apartine societatii;Ø gestionarea corespunzatoare a deseurilor.

4.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes publicZona in care este amplasat obiectivul analizat in prezenta lucrare, este situata la mare

distanta de cele mai apropiate locuinte.Deoarece in cadrul obiectivului analizat lucreaza un numar mic de persoane, impactul

pozitiv al asigurarii unor locuri de munca in zona amplasamentului este minor.Prin zona de amplasare si prin masurile care sunt luate, activitatile de exploatare a

agregatelor minerale nu vor avea impact asupra conditiilor de viata ale locuitorilor (schimbariasupra calitatii mediului, zgomot, scaderea calitatii hranei).

Se estimeaza ca zona protejata, cu caracter rezidential, nu este afectata datorita distanteidintre obiectivul analizat si zona rezidentiala.

Datorita faptului ca distanta intre perimetrul de exploatare si asezarile umane sauobiectivele de interes public este considerabila, apreciem ca nu se impun masuri speciale deprotectie a asezarilor umane.

Este necesara informarea de urgenta a populatiei din zona, in cazul producerii unorevenimente sau accidente cu impact asupra mediului.

In perioada de executare a lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale, exista unpotential de producere a unor accidente, care pot avea loc in legatura cu populatia din zonalucrarilor, neobisnuita cu concentrarile de trafic intens pe drumurile de acces sau din zoneleafectate de lucrari. De asemenea, populatia poate fi afectata de lucrari neterminate saunesemnalizate corespunzator. De obicei, victimele sunt copiii, mai curiosi si mai putin avizati,atrasi de caracterul de noutate al santierului, iar perioada cea mai nefasta este a zilelor candnu se lucreaza si controlul accesului la punctele de lucru este diminuat. Avand in vederenivelul relativ redus al lucrarilor proiectate, se apreciaza ca acest tip de risc este minor.

Componentele cele mai importante ale impactului negativ generat de lucrarile prevazutese manifesta prin :

-prezenta santierului, care provoaca intotdeauna un disconfort populatiei riverane, marcatprin zgomot, concentratii de pulberi, prezenta utilajelor de constructie in miscare;



-posibile conflicte de circulatie, datorita autovehiculelor de tonaj ridicat, care transportamaterialele la punctele de lucru;

-posibile conflicte intre angajatii constructorului si populatia riverana.Se apreciaza ca nu exista motive sa apara segmente ale publicului nemultumit de

existenta proiectului.Ca masuri succinte de protectie, ne propunem urmatoarele:-control strict al personalului muncitor, privind disciplina in santier: instructajul periodic,

portul echipamentului de protectie, verificari privind consumul de alcool sau chiar de droguri,prezenta numai la locul de munca unde este alocat;

-verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor, mijloacelor de transport, macaralelor,echipamentelor, mecanismelor si sculelor, pentru a constata integritatea si buna lorfunctionare;

-verificarea la intrarea in lucru, in special la reluarea saptamanala, a taluzurilor la excavatiisau diferite alte sustineri;

-verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone, a placutelorindicatoare cu insemne de pericol;

-realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimita zonele de lucru;-controlul si restrictionarea accesului persoanelor in santier;-respectarea regulamentului de exploatare.

4.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasamentGestionarea deseurilor se face in conformitate cu prevederile legale cuprinse in Legea Nr.

211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deşeurilor.Legea stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei, prin

prevenirea sau reducerea efectelor adverse, determinate de generarea şi gestionareadeşeurilor, şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţeifolosirii acestora.

Conform legislatiei in vigoare, Legea Nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimuldeşeurilor, pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare, producătorii de deşeuri şideţinătorii de deşeuri sunt obligaţi să colecteze separat cel puţin următoarele categorii dedeşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.

Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şifără a dăuna mediului, în special: a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră; b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

4.8.1. Tipuri si cantitati de deseuriIn perioada de executie a lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale, vor rezulta

urmatoarele categorii de deseuri:- pamant excavat;- deseuri asimilabil menajere (resturi vegetale) si deseuri menajere de la personalul

angajat.Deoarece toate deseurile trebuie colectate controlat, inainte de a fi livrate unor societati

autorizate pentru transportul si/sau procesarea deseurilor valorificabile sau incinerabile, va fidesemnata o zona de stocare intermediara a deseurilor.

Cantitatea de deseuri menajere se poate aprecia luand in considerare numarul deangajati si cantitatea de deseu produsa de un om pe zi ( cca 0,5 kg/om/zi) si numarul de zilelucratoare :



6 salariati x 0,5 kg/om/zi x 240 zile = 720 kg/an (0,72 t/an )

4.8.2. Modul de gospodarire a deseurilorGunoiul menajer si alte resturi de materiale rezultate in urma pescuitului sportiv si

intretinerii bazinului piscicol, vor fi depozitate in containere ecologice aflate in incinta statieide sortare, de unde vor fi preluate de catre firma de salubrizare cu care societatea vaincheia contract.

Materialul decopertat se va transporta in zona pilierului de protectie perimetral, de undese va folosi la amenajarea taluzelor bazinului piscicol.

4.9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoaseNu este cazul.

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii, propunemnumirea unei persoane de specialitate, care sa aiba ca misiune monitorizarea lunara aprotectiei mediului, respectiv conformarea cu normele impuse prin legislatia actuala.

Riscurile ce vor decurge ca urmare a realizarii obiectivului de investitii analizat selimiteaza la riscul de producere a unor accidente de munca, din cauza exploatariinecorespunzatoare a utilajelor din dotare. Riscurile sunt de tipul celor care se produc pesantiere, fiind generate de indisciplina si de nerespectarea de catre personalul angajat aregulilor si normativelor de protectia muncii si de neutilizarea echipamentelor de protectie.

Tipuri de activitati cu potential de risc:- lucrul cu utilaje si mijloace de transport- circulatia pe drumurile de acces- inhalatii de praf- caderi de la inaltime- pericol de inec Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter

limitat in timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti omenesti sau pot conduce lainvaliditate temporara sau definitiva. De asemenea, ele pot avea si efecte economicenegative prin pierderi materiale si intarzierea finalizarii lucrarilor propuse.

Avand in vedere masurile care au fost luate prin proiect, nu vor exista riscuri naturale(inundatii, alunecari de teren, etc.).

VI. Incadrarea proiectului in prevederile altor acte normative nationale caretranspun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva cadru privind apa,Directiva cadru privind deseurile)

Proiectul nu intra sub incidenta: IPPC - Directiva privind prevenirea si controlul integrat alpoluarii, Directivei SEVESO - Directiva Consiliului nr. 94/63/CE privind controlul emisiilor decompusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de laterminale la statiile service, Directivei LCP privind limitarea emisiilor in aer de poluantiprovenind de la instalatiile mari de ardere.



Proiectul se va incadra in prevederile cuprinse in :

Directiva Cadru privind apa a fost transpusa în legislatia nationala prin Legea nr.310/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996.

Acesta directiva ofera Comisiei Europene, statelor membre si candidate, posibilitatea de acoopera în cadrul unui nou parteneriat, bazat pe participarea tuturor partilor interesate,pentru protectia apelor interioare, a apelor de tranzitie, de coasta si a apelor subterane, prinprevenirea poluarii la sursa si stabilirea unui mecanism unitar de control al surselor depoluare.

Pentru a pune bazele unui control eficient al poluarii apelor, Directiva prevede un obiectivcomun pentru toate statele care o implementeaza: atingerea "starii ecologice si chimicebune" a apelor pana în anul 2015. Asadar, Directiva Cadru privind Apa stabileste clartermenul limita pana la care apele trebuie sa atinga un prag minim al calitatii, prin reducereaemisiilor provenite din activitatea umana, industriala si agricola.

Directiva cadru 2006/12/EC privind deseurile contine prevederi pentru toate tipurile dedeseuri (deseuri municipale si deseuri industriale), cu exceptia celor care sunt reglementateseparat prin alte directive, iar Directiva privind deseurile periculoase (Directiva 91/689/EEC)contine prevederi privind managementul, valorificarea si eliminarea conforma a deseurilorpericuloase.

Directiva cadru prevede, de asemenea, elaborarea planurilor regionale de gestionare adeseurilor, cu rol cheie In dezvoltarea unei gestionari durabile a deseurilor. Principalul lorscop este acela de a prezenta fluxurile de deseuri si optiunile de gestionare a acestora.

Legislatia privind fluxurile speciale de deseuri contine reglementari referitoare la ambalajesi deseuri de ambalaje, deseuri de echipamente electrice si electronice, vehicule scoase dinuz, baterii si acumulatori, uleiuri uzate, PCB-uri si PCT-uri, namoluri de epurare, deseuri dedioxid de titan si deseuri miniere.

Legislatia privind transportul deseurilor contine prevederi privind transportul, importul siexportul deseurilor In, din si in afara Comunitatii Europene.

VII. Lucrari necesare organizarii de santier

7.1. Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santierExploatarea perimetrului in vederea realizarii bazinului piscicol, presupune lucrari de

excavatii pe o adancime medie de 5.8 m, la 3.0 m sub nivelul hidrostatic, pe o lungimemedie de 494.0 m si o latime medie de 66.7 m si pe o suprafata de 2.74 ha.

7.2. Localizarea organizarii de santierBazinul piscicol Argeselu va fi amplasat in extravilanul comunei Maracineni, sat Argeselu,

la 600 m vest de raul Doamnei, 350.0 m est de drumul european E 577 si la 70.0 m este deCF Pitesti- Campulung Muscel.

7.3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santierSuprafata viitorului bazin piscicol, care se va realiza cu exploatarea agregatelor, face

parte dintr-o suprafata totala de 34 910 mp.In zona perimetrului viitorului bazin piscicol se afla amplasata borna CSA 8 care nu intra

in zona de exploatare si nici in zona de transport.Coordonate reper – borna CSA 8, amplasata in coltul sud-vestic al perimetrului, in stanga

drumului de exploatare, la circa 7.0 m de perimetrul proprietatii:

http://www.arpm7c.ro/Deseuri-municipale--(deseuri-menajere-si-asimilabile-din-comert,-industrie,-institutii)-30

http://www.arpm7c.ro/Deseuri-industriale-31

http://www.arpm7c.ro/Planificarea-gestionarii-deseurilor-32

http://www.arpm7c.ro/Planificarea-gestionarii-deseurilor-32

http://www.arpm7c.ro/Ambalaje-si-deseuri-din-ambalaje-33

http://www.arpm7c.ro/Ambalaje-si-deseuri-din-ambalaje-33

http://www.arpm7c.ro/Deseuri-de-echipamente-electrice-si-electronice-(DEEE)-34

http://www.arpm7c.ro/Vehicule-scoase-din-uz-35

http://www.arpm7c.ro/Vehicule-scoase-din-uz-35

http://www.arpm7c.ro/Baterii-si-acumulatori-36

http://www.arpm7c.ro/Uleiuri-uzate-37

http://www.arpm7c.ro/Materiale-si-echipamente-cu-continut-de-pcb-pct-38

http://www.arpm7c.ro/Transportul-deseurilor-39





Suprafata terenului prezinta o panta de aproximativ 2.68‰ dinspre nord-vest spre sud-est, spre raul Doamnei.

7.4. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersiapoluantilor in mediu in timpul organizarii de santier

Sursele de impurificare a atmosferei, caracteristice pentru perioada de realizare aobiectivului, vor fi reprezentate de:Ø activitatea de exploatare agregate;Ø functionarea utilajelor tehnologice si a mijloacelor de transport.Pentru evacuarea si dispersia poluantilor in mediu, respectiv pentru diminuarea impactului

acestora asupra calitatii aerului, se vor lua urmatoarele masuri:- stropirea cu apa a drumurilor de acces in perioadele lipsite de precipitatii;- evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale generatoare

de praf in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s;- utilizarea de autovehicule si de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III -IV, ale caror

emisii respecta legislatia in vigoare;- intretinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor si a utilajelor.

7.5. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediuSe recomanda respectarea unor masuri de reducere a emisiilor pentru minimizarea

disconfortului creat:· pentru limitarea disconfortului ce apare în perioada de constructie se vor alege traseeoptime pentru vehiculele ce deservesc zonele de lucru, mai ales pentru cele caretransporta materiale de constructie ce pot elibera în atmosfera particule fine. Transportulacestor materiale se va face pe cat posibil acoperit;· se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata constructiilor (decaparea sidepozitarea pamantului vegetal, sapaturi si umpluturi din pamant si balast în corpuldrumului, vehicularea materialelor de la bazele de productie la zonele de lucru etc.);· materialele de constructii pulverulente se vor depozita si manipula în asa maniera încatsa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;· procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant,vor fi reduse în perioade cu vant puternic sau se va realiza o umectare mai intensa asuprafetelor.· masuri de protectie a vecinatatilor prin pastrarea distantelor impuse.· se vor lua masuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru saua incendiilor.

Masuri de securitate si sanatate in muncaNormele de securitate si sanatate in munca, stabilite prin legile specifice, reprezinta un

sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.

Activitatea desfasurata in cadrul obiectivului analizat se face cu indeplinirea legislatiei invigoare privind securitatea si sanatatea in munca:

- Legea 319/2006 „Legea securitatii si sanatatii in munca”- HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea

de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca



1. Lucrarile se vor executa pe baza proiectului de organizare si a fiselor tehnologiceelaborate de tehnologul executant, in care se vor detalia toate masurile de protectie amuncii. Se va verifica insusirea fiselor tehnologice de catre intreg personalul din executie.

2. Dintre masurile speciale ce trebuiesc avute in vedere se mentioneaza:- zonele periculoase vor fi marcate cu placaje si inscriptii;- se vor face amenajari speciale (podine de lucru, parapeti, dispozitive);- toate dispozitivele, mecanismele si utilajele vor fi verificate in conformitate cu normele in

vigoare;3. Se atrage atentia asupra faptului ca masurile de protectie a muncii prezentate nu au un

caracter limitativ, constructorul avand obligatia de a lua toate masurile necesare pentruprevenirea eventualelor accidente de munca (masuri prevazute si in «Norme specifice desecuritate a muncii pentru diferite categorii de lucrari»).

Masuri de securitate pentru manevrare si conducere utilajeIn vederea prevenirii accidentelor la locul de munca, se vor avea in vedere

urmatoarele masuri de protectie, ce vor viza manevrarea si conducerea utilajelor incariera (excavator si excavator tip draglina, buldozer, incarcator frontal):

ExcavatoareLa conducerea excavatoarelor sunt admise persoane peste 18 ani, calificate si

autorizate pentru utilajul respectiv, care poseda permis de conducere a excavatorului sicunosc Normele de Tehnica Securitatii Muncii.

Inainte de pornirea excavatorului mecanicul este obligat:- sa controleze nivelul uleiului si al apei; se fac manevrele cu motorul in gol; se

controleaza presiunea pompei de ulei la manometru;- se verifica daca sunt in stare de functionare ansamblurile si mecanismele utilajului;- sa efectueze operatiunile de reglare si sa mentina in stare de curatenie interiorul si

exteriorul excavatorului;- sa controleze daca functioneaza dispozitivele de comanda, pornire si de franare, sa nu

fie slabite;- dupa alimentarea cu combustibil se sterg rezervoarele cu carpe, se verifica sa nu fie

pierderi de combustibil in exterior (pentru a preveni unele accidente sau incendii);- sa efectueze intretinerea tehnica in fiecare schimb, sa verifice daca functioneaza

limitatorul de rotire si nu se va cupla brusc mecanismul de rotire;- sa verifice existenta si starea dispozitivelor de protectie a sistemului de semnalizare

acustica, a stingatorului pentru caz de incendiu, a sistemului de iluminat si a sistemului defranare.

Inainte de a intra in lucru cu excavatorul, trebuie verificat terenul pe care va lucra, acestafiind nivelat si bine consolidat; nu se va lucra pe terenuri cu panta transversala mai marede 5%; se va rangui intreg frontul de lucru inainte de inceperea lucrului cu excavatorul.

Este interzis mecanicului sa lase excavatorul cu cupa inspre frontul de exploatare, petimpul pauzelor de masa sau la terminarea lucrului.

Se interzice trecerea sau stationarea persoanelor sub cupa sau bratulexcavatorului, deasemenea si in raza de actiune a utilajului.

Este interzisa urcarea sau coborarea din excavator a personalului care-l conduce in timpullucrului.

Nu se va face reglarea franelor in timp ce cupa incarcata se ridica sau se roteste.Este interzisa deplasarea greutatilor prin impingerea lor cu cupa, lateral de

pozitia excavatorului.Nu se va face franarea brusca a rotirii platformei, cand cupa este incarcata; nu se va

lucra fara limitator de rotire.Este interzisa pastrarea excavatorului cu cupa incarcata si franata; la terminarea

lucrului cupa trebuie lasata goala si asezata pe sol fara a fi asezata inspre frontul de lucru.



Nu se vor efectua lucrari de reglare, ungere sau reparatii cu motorul in functiune; nu seva face curatenia cupei si inlocuirea dintilor cu cupa ridicata.

Nu se face trecerea cu excavatorul peste podete, pana nu este verificataconsolidarea acestora, fiind interzis a se atinge de cabluri de tensiune.

Deplasarea excavatorului pe distante mari (drumuri, etc.) se va face cu cupa goala,asezata pe axa excavatorului (cupa va fi orientata in directia deplasarii).

Se interzice utilizarea cablurilor cu fire rupte, acestea vor fi verificate si unse, iar zonade lucru va fi marcata cu tablite avertizoare.

Pe timp de iarna, inghet, polei si zapada, pe drumurile pe care circula excavatorul vorfi presarate cu nisip, rumegus, sare pentru evitarea accidentelor.

Este interzis a se trece cu cupa pe deasupra cabinei de comanda a autovehicolului.Intre 2 excavatoare ce lucreaza in trepte, unul in dreptul altuia, distanta pe orizontala va

fi de minim 20 m.Latimea bermei (platforma de lucru) a excavatorului, va fi in functie de raza de actiune

a utilajului de incarcare, gabaritul longitudinal al mijlocului de transport, latimea drumului deacces, la care se adauga o zona de siguranta de minim 3 m.

Nu se va lucra cu excavatorul pe timp de furtuna sau in schimburile de noapte,daca iluminatul nu este corespunzator.

BuldozereInainte de inceperea lucrului, mecanicul este obligat se controleze starea tuturor

butoanelor, manetelor si mecanismul de rulare; sa stranga rolele stabile, sa inlocuiascape cele lipsa si sa verifice sistemul de franare.

Toate buldozerele vor fi dotate cu sisteme de semnalizare acustice si optice.Reparatiile partii interioare ale lamei sau cupei, se vor face numai dupa ce acestea au fost

asezate pe calaj.Reparatiile partilor inferioare ale lamei se vor face numai dupa ce acestea au fost asezate

pe calaj.Este interzisa oprirea buldozerului in panta sau pe rampa, fara sa fie asigurat

impotriva pornirii.Buldozeristul este obligat sa fie atent tot timpul la sensul de mars al buldozerului.Este interzis buldozeristului urcarea sau coborarea din buldozer in timpul mersului.Orice reparatie sau reglare la buldozer se face numai cu motorul oprit si cu

asigurarea conditiilor sigure de lucru.Se interzice urcarea pe buldozer a mecanicilor obositi sau sub influenta bauturilor

alcoolice.Este interzis sa se lucreze cu buldozerul si sa se apropie de liniile electrice aeriene,

repectandu-se distanta de peste 10 m.Se interzice prezenta persoanelor in raza de actiune a utilajului;Este interzis transportul persoanelor pe caroseria buldozerului.Este interzis buldozeristului sa circule pe alte trasee decat cele stabilite de conducatorul

procesului de productie.La operatiunile de taluzare, buldozeristul va lucra numai cu lama spre panta.Inainte de tractarea cu cabluri a sarcinilor, acestea se vor verifica pe toata lungimea lor

pentru a nu fi deteriorate acestea vor fi matisate (pe lungimea de 30 cm) fara fire rupte saunoduri.

La incetarea lucrului, mecanicul este obligat sa curete buldozerul, sa puna toatecomenzile la zero, sa asigure buldozerul impotriva rasturnarii, alunecarii sau porniriiintamplatoare in timpul repausului.

Prescriptii generalePerimetrul se va semnaliza vizibil prin tablouri de avertizare pentru oprirea accesului

necontrolat al oamenilor si animalelor si se va semnaliza in special pericolul de accidente.Terenurile riverane si vecine cu zona de exploatare vor fi protejate sanitar:



- nu vor fi utilizate substante fito-farmaceutice care nu se degradeaza in timp mai scurtde 10 zile;

- nu se vor injecta in sol apele uzate;- nu vor fi utilizate si construite puturi absorbante, hasnale, latrine etc la adancimi mai

mari decat nivelul hidrostatic al acviferului freatic;- nu vor fi depozitate gunoaie sau alte substante si materiale care ar impurifica apa din

zona.Principalele riscuri de contaminare sau impurificare a apei ce trebuiesc prevenite sunt:a. contaminarea cu bacterii, virusuri sau alte microorganisme daunatoare sanatatii omului

sau animalelor;b. impurificarea chimica cu:- substante fito-farmaceutice provenite din combaterea daunatorilor in agricultura si

silvicultura.- substante chimice provenite din activitatea industriala sau utilizarea produsilor

chimici ca fenoli, gudroane, detergenti, petrol, reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi,substante colorante, geamuri, metale grele, etc.

Masuri de prevenire a accidentelor in faza de executieAcest tip de masuri trebuie luate de catre antreprenorul general si de eventualii

subcontractanti, cu respectarea legislatiei romanesti privind protectia muncii, paza contraincendiilor, paza si protectia civila, registrul deseurilor si altele. De asemenea, se vorrespecta prevederile proiectelor de executie, a caietelor de sarcini, a legilor si normativelorprivind calitatea in constructii.

Succint, masurile se vor referi la:· controlul strict al personalului angajat privind disciplina in santier, instructajul periodic,

portul echipamentului de protectie, prezenta numai la locul de munca unde este alocat;· verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor, mijloacelor de transport, macaralelor,

echipamentelor, mecanismelor si uneltelor pentru a constata integritatea si buna functionarea acestora;

· verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone, placute indicatoarecu insemne de pericol;

· realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari, pentru a delimita zonele delucru;

· controlul si restrictionarea accesului persoanelor in santiere;· intocmirea unui plan de interventii in caz de situatii neprevazute sau a unor fenomene

meteorologice extreme (precipitatii, furtuni). Planul va prevedea in special masurile dealertare, informare, punere la adapost a bunurilor materiale pentru interventia in astfel desituatii.

VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz deaccidente si/ sau incetarea activitatii

Asa cum s-a putut constata, lucrarile proiectate au un efect redus asupra mediului.In consecinta, nu sunt necesare lucrari de anvergura pentru refacerea mediului in zona

studiata.Lucrarile pentru refacerea si reabilitarea ecologica a mediului vor fi efectuate de executant

si constau in :· colectarea si evacuarea de pe amplasament a deseurilor rezultate din activitatea de

executie;· drumurile existente vor fi folosite numai pe baza unor conventii incheiate cu detinatorii

acestora;



· demolarea si evacuarea dotarilor temporare ale constructiilor (baracamente, depoziteale organizarii de santier sau amenajate la fronturile de lucru );

· demolarea cailor de acces, amenajate pe perioada de executie;· nivelarea terenului, inierbarea si amenajarea peisagistica a suprafetelor de teren

ocupate temporar in perioada de executie;· utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic, in ceea ce priveste nivelul

de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse infunctiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni;

· la sfarsitul saptamanii se va efectua curatirea fronturilor de lucru, eliminandu-se toatedeseurile;

· verificarea respectarii parametrilor avizati de exploatare.Dupa terminarea excavatiei, se vor executa lucrari de finisare si anume:- nivelarea fundului- taluzarea pilierilor- refacerea suprafetelor afectate de lucrarile de extractieDupa trecerea fenomenelor hidro - meteorologice periculoase, in vederea restabilirii

situatiei normale, se va avea in vedere:- asanarea perimetrelor care au fost afectate de apele de ploaie, prin saparea de canale

de scurgere in digul de protectie a perimetrului de exploatare si evacuarea acestora;- refacerea cailor de comunicatie si a drumului de acces.Suprafetele ocupate temporar cu organizarea de santier se vor reda circuitului agricol prin

acoperirea cu un strat de pamant vegetal si insamantarea acestuia cu iarba.Se redau circuitului agricol sau folosintei initiale (drumuri) toate suprafetele ocupate

temporar pe timpul executiei.Trebuie mentionat ca la finele exploatarii, prin amenajarea excavatiei ca bazin piscicol, va

avea drept consecinta cresterea biodiversitatii in zona afectata de exploatare, iar gradul desanatate al habitatului acvatic va fi un indicator al calitatii apei din lac.

IX. Anexe-piese desenate

Memoriu de prezentare - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/71350_memoriu aggregate...

Documents

Transcript of Memoriu de prezentare - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/71350_memoriu aggregate...