MEMORIU ACORD MEDIU

MEMORIU ACORD MEDIU

1214

- 49

16

SC VANȚA ADI & MARIUS SRL

AMENAJARE PISCICOLĂ CU VALORIFICAREA RESURSEI DE NISIP ȘI PIETRIȘ DIN

PERIMETRUL VANȚA 1, JUD. MARAMUREȘ

Negrești Oaș str. M. Eminescu, nr. 3 SM RO Tel/Fax: 0261 853750 Mobil: 0744 841 356

www.prominexgrup.ro [email protected]

tel:+40%20(0)

http://www.prominexgrup.ro/

mailto:[email protected]

MEMORIU ACORD MEDIU AMENAJARE PISCICOLĂ CU VALORIFICAREA RESURSEI DE NISIP ȘI PIETRIȘ DIN PERIMETRUL VANȚA 1, JUD. MARAMUREȘ

| 1214 - 4916 | Page | 2 |

FOAIE DE CAPĂT

DENUMIRE PROIECT AMENAJARE PISCICOLĂ CU VALORIFICAREA RESURSEI DE NISIP ȘI PIETRIȘ DIN PERIMETRUL VANȚA 1, JUD. MARAMUREȘ

AMPLASAMENT LOCALITATEA MIREȘU MARE, JUD. MARAMUREȘ

BENEFICIAR SC VANȚA ADI & MARIUS SRL

PROIECTANT PROMINEX GRUP SRL

NR. PROIECT 1214 - 4916

FAZA SOLICITARE ACORD DE MEDIU

DATA ELABORĂRII MARTIE 2021

BENEFICIAR SC VANȚA ADI & MARIUS SRL


| 1214 - 4916 | Page | 3 |

COLECTIVUL DE ELABORARE

COORDONATOR PROIECT DIPL.ING. MIHAI NEMETI specialist ANRM atestat nr.812/2011

...................................

PROTECȚIA MEDIULUI DIPL.UNIV. MONICA FERICIAN

evaluator atestat Ministerul Mediului atestat nr.511/2018

...................................

TOPOGRAFIE MINIERĂ ING. COSMIN SPĂTAR

atestat ANCPI RO-MM-F nr.0301/2020 CAT.B ...................................

TEHNOREDACTARE GABRIELA NEMETI ...................................

COLABORATORI

TOPOGRAFIE CADASTRU

SPĂTAR GEOMATICS SRL atestat ANCPI RO-B-J nr.1262/2017 Clasa. III DR.ING CORNEL SPĂTAR atestat ANCPI RO-B-F nr.1040/2010

...................................

ELABORATOR ATESTAT ANRM nr.975/2011 ATESTAT APE nr.287/2018 ATESTAT MEDIU nr.510/413/2020


| 1214 - 4916 | Page | 4 |

DENUMIREA PROIECTULUI:

„AMENAJARE PISCICOLĂ CU VALORIFICAREA RESURSELOR MINERALE”

TITULAR Numele companiei: VANTA ADI&MARIUS SRL Adresa poștală: Mireșu Mare 311, jud. Maramureș Număr de telefon/ fax: 0746276476 Numele persoanelor de contact: Administrator: VANȚA ALEXANDRU Consultanți protecția mediului:

Proiectant SC PROMINEX GRUP SRL Adresa Str. M. Eminescu Nr. 3, Negrești Oaș, Jud. Satu Mare Telefon 0261-853750 Fax 0361-811522 Email [email protected] Persoana de contact Mihai NEMETI, tel. Mobil: 0744841356

Societatea este o firmă de proiectare atestată de către:

• Agenția Națională pentru Resurse Minerale București - Atestat nr. 975/2011 - pentru elaborarea documentațiilor geologice, tehnice și tehnico economice pentru activități miniere – roci utile, închideri de cariere

• Ministerul Mediului - Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului - poziția 510 – (Elaborare de Studii și rapoarte de impact asupra mediului, Bilanțuri de mediu, Studii de evaluări adecvate Situri Natura 2000)

• Ministerul Apelor și Pădurilor - Atestat nr. 287/2018 – pentru elaborarea documentațiilor pentru avizul de gospodărire a apelor, studii hidrogeologice;


| 1214 - 4916 | Page | 5 |

Beneficiarul lucrărilor VANTA ADI&MARIUS SRL Forma de proprietate privată Profilul de activitate CAEN: 4673 - Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al

materialelor de construcții și echipamentelor sanitare CAEN: 0812 - Extracția pietrișului și nisipului. Extracția argilei și caolinului

Cod Identificare Fiscală RO3360438 Nr. înregistrare RC J24/1800/07.10.1992 Adresa sediului principal Mireșu Mare 311, jud. Maramureș Telefon/fax 0746276476 Cod IBAN RO17RBCB0182034133270001 Banca BANCA COMERCIALA ROMANA Reprezentant legal VANTA ALEXANDRU

DESCRIEREA PROIECTULUI:

„AMENAJARE PISCICOLĂ CU VALORIFICAREA RESURSELOR MINERALE” va fi amplasată în extravilanul comunei Mireșu Mare, localitatea Mireșu Mare, județul Maramureș” Vecinătăți:

N : drum de exploatare nr. cad. 51642 teren viran agricol proprietate privată Bârle Emil teren viran agricol proprietate privată AGRITEHNICA teren viran agricol proprietate privată SIMA VIORICA S : terenuri viran agricole proprietate privată diferiți cetățeni V : teren viran agricol proprietate privată AGRITEHNICA MARA SRL E : terenuri viran agricole proprietate privată diferiți cetățeni

Amplasament: Obiectivul va fi amplasat în extravilan pe un teren privat înscris în CF-ul comunei Mireșu Mare, județul Maramureș, in terasa râului Someș mal drept CSA 88.1-89, CF 55003,53002,53004 Mireșu Mare, județul Maramureș proprietatea numitului Vanța Alexandru cu care societatea are încheiat un contractul de comodat.

Accesul în zonă se face din centrul comunei Mireșu Mare, pe o stradă comunală de

350 m care continuă cu un drum agricol care duce până la malul râului Someș un drum de exploatare de aproximativ 1100 m, cum se poate vedea și în imaginea de mai jos.


| 1214 - 4916 | Page | 6 |

Amplasamentul investiției este accesibil prin drumul comunal ce trece prin centrul comunei Mireșu Mare și de la aceasta pe o stradă comunală de 350 m și un drum de exploatare pietruit existent de 1100 m se ajunge la perimetrul amplasamentului.

Se dorește realizarea unui iaz piscicol prin excavarea unei gropi de 8,80 m adâncime, care în urma exploatării balastului se va umple cu apă din freatic, creând un luciu de apă de aproximativ 47.054 mp și acumulând un volum de apă de 152.920 mc. Amplasamentul iazului propus este un teren de formă poligonală în plan, cu lățimea medie aproximativă de 215 m și lungimea de 325 m, întinzându-se pe direcția NE-SV având cca. 160 m față de râul Someș .

Obiectivul va fi amplasat în extravilan pe un teren privat înscris în CF-ul comunei Mireșu Mare, sub numerele topo CF 55003,53002,53004 în suprafață totală de 66.400 mp, proprietatea numitului Vanța Alexandru cu care societatea are încheiat un contractul de comodat.

Coordonatele Stereo 70 ale colțurilor amplasamentului sunt următoarele:

Punctul X Y

1 668203 373656 2 668175 373754 3 668041 373704 4 668006 373812 5 667986 373881 6 667979 373920


| 1214 - 4916 | Page | 7 |

7 667956 373911 8 667810 373706 9 667856 373602

10 667883 373612 11 667890 373600 12 667926 373559

Se propune amenajarea unei amenajări piscicole pentru pescuit sportiv prin efectuarea săpăturilor necesare realizării acesteia. Balastul săpat se va comercializa în formă brută sau se va transporta pentru spălare și sortare pe un alt amplasament, la o stație de sortare agregate în funcțiune.

Pentru a o putea comercializa , investitorul intenționează să solicite din partea ANRM București permise de exploatare a resursei de nisip și pietriș, respectând în acest fel prevederile legislației în vigoare privind resursele minerale aflate în subsolul țării.

În vederea delimitării precise a amplasamentului s-au efectuat ridicări topografice întocmindu-se un plan de situație scara 1:1000 și fișa perimetrului de exploatare temporară la scara 1:25.000.

Se propune amenajarea unui heleșteu pentru pescuit sportiv prin efectuarea săpăturilor necesare realizării acesteia. Tot materialul excavat se va livra sub formă brută pentru la beneficiari pentru moment societatea nu intenționează prelucrarea acestuia.

Terenul are formă paralelipipedică neregulată în plan, cu laturi de diferite lungimi după cum se poate vedea și in tabelul de mai jos:

L1 101,85 L4 29,61 L7 24,17

L2 294,07 L5 113,45 L8 225,02

L3 67,59 L6 251,16 L9 142,90

Relieful este un șes acoperit cu ierburi, tufișuri și rare plantații agricole (porumb, viță de vie). Solul este nisipos , având randamente agricole scăzute. Clima este temperată, cu vânturi permanente, ceea ce permite o activitate minieră timp de 8- 9 luni dintr-un an . Amplasamentul obiectivului și mediul ambiant permite desfășurarea exploatării în condiții favorabile.


| 1214 - 4916 | Page | 8 |

Din punct de vedere hidrografic obiectivul se afla in:

Bazin hidrografic : SOMES – Cod cadastral : II.1.00.00.00.00. Lungimea cursului de apa :3760 hm Suprafața bazinului de colectare a apelor :2358,00 km2 Cota terenului la izvor :1280 mdM Cota terenului la vărsare :119 mdM Lungime corp de apa :L = 21,173 km Categoria corpului de apa :RW

Vecinătățile amplasamentului:

Terenul studiat se află în extravilanul comunei Mireșu Mare respectiv pe malul drept al Someșului la aproximativ 150 m de acesta, având ca si vecinătăți :

N : drum de exploatare nr. cad. 51642 teren viran agricol proprietate privată Bârle Emil teren viran agricol proprietate privată AGRITEHNICA teren viran agricol proprietate privată SIMA VIORICA S : terenuri viran agricole proprietate privată diferiți cetățeni V : teren viran agricol proprietate privată AGRITEHNICA MARA SRL E : terenuri viran agricole proprietate privată diferiți cetățeni

Terenul studiat și supus autorizării este de 66.400 mp se afla in proprietatea numitului

Vanța Alexandru cu care societatea are încheiat un contractul de comodat și este înscris în CF 55003,53002,53004 Mireșu Mare, județul Maramureș.

Clasa de importanta a lucrării conform STAS 4273 – 83 pentru construcții

hidrotehnice, este a IV-a, categoria 4, aferent debit de 5%. Profilul activității: Cod CAEN 0812 - extracția pietrișului și a nisipului Regimul de lucru: activitatea se va desfășura cu următorul program de lucru:

între orele 6.00-18.00 , 5 zile pe săptămâna , 180- 200 zile/an (9 luni) Număr persoane 3


| 1214 - 4916 | Page | 9 |

Justificarea necesității proiectului

Scopul lucrărilor de investiții propuse, este amenajarea unui iaz piscicol cu o suprafață finală de 66.391 mp; La final, zona va fi formată din zone verzi pentru recreere cu copaci plantați, un iaz piscicol care va fi populat cu pește după terminarea lucrărilor, pontoane pentru pescari și 2-3 foișoare.

Sistemul de creștere și hrănire a peștelui va fi natural, fără ca omul să intervină cu hrănire artificială a acestuia. Alimentarea cu apă a cuvetei amenajării piscicole se va face din freatic și apele pluviale de pe terenurile învecinate. Nu se prevede alimentare cu apă a cuvetei din altă sursă și nici evacuarea apei din cuvetă în emisar, întru-cât nu se va practica o creștere intensivă a peștelui care să necesite aceste operații.

Balastul extras prin lucrările de excavare a cuvetei amenajării piscicole va fi folosit pentru comercializare. Importanța obiectivului de investiții constă realizarea unei zone de recreere și practicare a pescuitului sportiv, precum și în folosirea la maxim a resursei minerale din subsolul zonei, care în prima etapă va genera și câteva locuri de muncă, într-o zonă în care recesiunea economică s-a resimțit pregnant.

Planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și amplasament)

- Anexe la prezentul document Forme fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție etc.) Pe amplasamentul amenajării piscicole nu vor fi clădiri și nu se vor folosi materiale de construcție.


| 1214 - 4916 | Page | 10 |

Utilitatea obiectivului de investiții

Utilitatea lucrărilor se va releva la finalul investiției prin revigorarea activității de dezvoltarea a fondului piscicol, într-o zonă în care preponderent era pășunatul și agricultura. Lucrările propuse nu vor afecta planurile de urbanism și amenajarea teritoriului din comuna Mireșu Mare, jud. Maramureș și nici programele speciale întocmite pentru zona amintită, inclusiv planul de gestiune a deșeurilor. Investiția propusă se va realiza pe un teren privat, care este închiriat. Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus: Profilul și capacitățile de producție

Terenul figurează in prezent ca teren arabil acoperit cu vegetație diferită și specii invazive sub care exista un strat gros de balast. Societatea a solicitat și obținut din partea Consiliului Județean Maramureș, certificatul de urbanism nr. 117/30.07.2020 pentru realizarea acestei investiții.

Subsolul zonei în care se preconizează a se executa obiectivul este reprezentat de roci utile, aluvionare de tip pietriș și nisip, utilizate în domeniul construcțiilor, atât în stare brută (balast) cât și sub formă de agregate spălate și sortate.

Compoziția petrografică a resurselor este reprezentată prin pietrișuri, nisipuri, bolovănișuri, rar cu intercalații de mâl argilos. Resursele minerale din perimetrul solicitat reprezintă o depunere de aluviuni din cursul vechi al râului Someș, care curge spre vestul țării, la o distanță de cca. 155 m de amplasament.

Depozitul de roci utile este reprezentat prin depozite sedimentare formate în cuaternar (holocen superior), fiind alcătuite din aluviuni ale albilor majore și terase înalte ale râurilor. În zonă apar și depozite aparținând holocenului inferior, reprezentate de argile, marne, nisipuri și pietrișuri.

Din observațiile directe, atât ale suprafeței, cât și ale zonei exploatate din vecinătatea amplasamentului, se constată prezența următoarelor separații din punct de vedere ale compoziției granulometrice:

nisip și pietriș cu bolovăniș pietriș cu nisip pietriș și nisip cu bolovăniș

Este posibil ca în cadrul complexului să apară și intercalații argiloase,

nevalorificabile. În pietrișul și bolovănișul din această zonă se pot recunoaște elemente


| 1214 - 4916 | Page | 11 |

rulate de roci metamorfice (cuarțite, șisturi cuarțitice, filite) de roci eruptive și mai rar de roci sedimentare ( gresii).

În general se observă preponderența elementelor de cuarț, cuarțite cu forme rotunjite față de elemente șistoase cu forme plate. Nisipurile sunt constituite din granule mai mult sau mai puțin rotunjite de cuarț (80-90%) asociate cu granule de feldspați sau granați și foițe de muscovit sau sericit. Tot pachetul de nisip și pietriș este impregnat cu oxizi și hidroxizi de fier. Argilele sunt nisipoase, de culoare cenușiu-gălbuie sau vineție, cu elemente de pietriș mărunt.

Calitativ compoziția granulometrică medie a agregatelor naturale din zonă este următoarea: nisip 30%, pietriș 56%, bolovăniș 12%, p.l. și impurități 2%. Aceste agregate naturale în stare brută, se pot utiliza pentru betoane cu mărci până la B250.

Depozitele aluvionare care alcătuiesc zăcământul au o configurație stratiformă cu dezvoltare mare pe verticală și orizontală. Se apreciază grosimea stratului de cel puțin 12 m și se extinde pe toată suprafață terenului. Sub depozitele aluvionare se găsesc formațiuni panoniene (facies argilos) ce nu apar la zi. Nivelul hidrostatic în zonă se interceptează la aproximativ 5,30 m față de suprafață (cota +158,00 m).

Solul

Învelișul de soluri de pe amplasament este uniform, reprezentat în totalitate de luvosol ca tip de sol, în alternanță cu aluviosoluri entice-calcarice-prundice din zonele de grinduri sau entice-calcarice-gleice din lungul unor albii părăsite, la nivel de subtip de sol.

Acest înveliș de soluri este format în condiții naturale în care aportul principal pentru pedogeneză a fost asigurat de frecvența mare a inundațiilor, în timpul cărora au fost depuse sau erodate depozitele litologice prezente.

Structura terenului

Suprafața totală a terenului pe care se va realiza amenajamentul, este de 66.400 mp din care 47.425 o reprezintă luciu. Volumul ce urmează a fi excavat va fi de aproximativ 470.022 mc . Acesta se va realiza prin excavarea solului existent, pe conturul menționat prin planurile de situație, volumele de agregate excavate se vor procesa în stația de sortare a beneficiarului ,din vecinătate. Conform cotelor indicate în planul de situație a terenului ce urmează a fi amenajat, adâncimea de săpare pentru asigurarea luciului de apă va fi de 8,80 m de la cota normală a terenului;

• diferența dintre nivelul apei și cota suprafeței este de h=5,30 m . • Suprafața totală supusă analizei este de 66.400 mp.


| 1214 - 4916 | Page | 12 |

Accesul în zonă se face din centrul comunei Mireșu Mare, pe o stradă comunală de 350 m care continuă cu un drum agricol care duce până la malul râului Someș un drum de exploatare de aproximativ 1100 m, cum se poate vedea și în imaginea de mai jos. Amenajarea piscicolă, nu presupune realizarea de lucrări de construcții, care ar necesita, debite și volume de apă necesare pentru amplasarea și dimensionarea lucrărilor. Având în vedere natura și profilul proiectului indicatorii referitori la teren nu sunt relevanți, deoarece nu sunt prevăzute realizarea unor construcții, ci numai amenajarea cuvetei, suprafețele de teren sunt:

Suprafață totală teren deținuta de proprietari: ST = 66.400 mp Suprafață amenajare (luciu apă) SC = 47.425 mp

Amenajarea iazului piscicol, nu presupune realizarea de lucrări de construcții, care ar necesita, debite și volume de apă necesare pentru amplasarea și dimensionarea lucrărilor.


| 1214 - 4916 | Page | 13 |

Descrierea proiectului

În prima faza a proiectului se va face configurarea și realizarea cuvetei viitorului iaz piscicol prin excavarea materialului din zona propusă realizării cuvetei , taluzarea malurilor care vor delimita zona.

În fază a doua a proiectului zona, se va nivela la forma finală malurile se vor taluza și

acoperii cu sol vegetal, se va semăna iarbă și se vor planta copaci specifici zonei, cu creștere rapidă (salix alba), care vor avea rol de stabilizare a terenului dar și de a asigura ulterior umbră pentru cei veniți la relaxare.

La final zona va fi dotată cu câteva foișoare, umbrele din trestie și câteva pontoane amplasate pe malul luciului de apă pentru a facilita accesul pescarilor sportivi la luciul de apă.

Zona va fi împrejmuită cu gard de sârmă, pentru a limita accesul animalelor (vaci, oi, cai) precum și pentru a nu permite depozitarea de gunoaie pe zonă.

De asemenea se va amplasa un WC ecologice pentru satisfacerea nevoilor fiziologice ale populației care va frecventa zona pescuit sportiv.

Lacul rezultat în urma lucrărilor de excavare va fi populat cu pește fitofag și răpitor pentru pescuit sportiv ca mod de recreere în timpul liber . Sistemul de creștere și hrănire a peștelui va fi natural, fără ca omul să intervină cu hrănire artificială intensivă a acestuia .

Alimentarea cu apă a cuvetei acumulării se va face din freatic și apele pluviale de pe terenurile învecinate.

Nu se prevede alimentare cu apă a cuvetei amenajării și nici evacuarea apei din cuvetă în emisar, întru-cât nu se va practica o creștere intensivă a peștelui care să necesite aceste operații. Materialul extras prin lucrările de reconfigurare a cuvetei lacului va fi transportat de titular la diferiți beneficiari in prima fază sub formă brută fără prelucrare , iar ulterior și sub formă de sorturi după ce se va achiziționa o stație de sortare mobilă . Importanța obiectivului de investiții constă în folosirea la maxim zonei și dezvoltarea unei zone de recreere, care în prima etapă va genera și câteva locuri de muncă, într-o zonă în care recesiunea economică s-a resimțit pregnant . Terenul figurează in prezent ca teren arabil. Suprafața totală a terenului pe care se va realiza amenajamentul, este de 66391 mp din care la final 47425 va fi luciu de apă.

Amenajare cuvetei se va realiza prin excavarea solului existent, pe conturul menționat prin planurile de situație și la o adâncime uniformă. Conform cotelor indicate în planul de situație a terenului ce urmează a fi amenajat, adâncimea de săpare pentru asigurarea luciului de apă va fi de 8,80 m de la cota normală a terenului iar adâncimea apei din cuvetă va fi de 3,5 m;


| 1214 - 4916 | Page | 14 |

Amenajarea nu presupune realizarea de lucrări de construcții, care ar necesita, debite și volume de apă necesare pentru amplasarea și dimensionarea lucrărilor. Având în vedere natura și profilul proiectului indicatorii referitori la teren nu sunt relevanți, deoarece nu sunt prevăzute realizarea unor construcții, ci numai amenajarea zonei de agrement, suprafețele de teren sunt:

Suprafață totală teren 66.391 mp Suprafață amenajare 57.825 mp Volumul apă final al amenajării 154.186 mc

Prin crearea acestei investiții comunitatea locală va câștiga în primul rând un număr de 3 locuri de muncă, iar prin taxele si impozitele pe care societatea le va achita la bugetul local veniturile locale vor crește considerabil.

Deteriorarea mediului ambiant, ca urmare a lucrărilor propuse, va fi minimă, întru-cât scopul investiției este chiar de refacere a zonei prin ecologizare și refacere a vegetației.

Lucrările desfășurate la primele două faze nu vor produce efecte negative semnificative asupra aerului, apelor, solului sau mediului ambiant, cu toate acestea nu putem afirma că aceasta acțiune nu va avea un oarecare impact negativ inițial asupra ecosistemului din zonă.

Având în vedere profilul de activitate al societății, lucrările contractate sau în curs de contractare, asigurarea acestei materii prime prin surse proprii aduce numeroase avantaje societății prin faptul că:

- se folosește eficient baza tehnico-materială de care dispune societatea; - zăcământul include un volum de resurse relativ sigur; - resursele au parametrii calitativi favorabili; - structura litologică este relativ uniformă; - intercalațiile argiloase sunt reduse; - pierderile de exploatare sunt reduse; - cheltuielile de transport sunt reduse; - cheltuielile de haldare sunt reduse; - cheltuielile pentru infrastructură sunt reduse;

În concluzie, resursele minerale pot fi valorificate prin exploatarea la zi, prin metoda

fâșiilor orizontale. Zăcământul nu necesită lucrări de deschidere și pregătire de mare complexitate,

putându-se trece direct la excavarea și extragerea substanțelor utile.


| 1214 - 4916 | Page | 15 |

Societatea a solicitat și obținut din partea Consiliului Județean Maramureș, Certificatul de urbanism nr. 117/20.07.2020 pentru realizarea acestei investiții. Regimul economic și juridic al terenului a.) Situarea terenului: în extravilanul localității; b.) Dreptul de proprietate asupra imobilului: proprietate privată a numitului VANŢA ALEXANDRU, conform Adeverinței Registru Agricol nr. 3181/27.05.2020 - Primăria comunei Mireșu Mare; c.) Prevederi ale documentațiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului: zona cu risc de inundabilitate (interdicție de construire pana la eliminarea riscurilor); Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament Pe terenul proprietate privată S.C VANȚA ADI & MARIUS SRL dorește să execute lucrarea de investiții numită: “ AMENAJARE PISCICOLĂ CU VALORIFICAREA RESURSELOR MINERALE

În cadrul acestei investiții se vor executa următoarele lucrări:

1.Faza I-a de excavare 2.Faza a II-a de amenajare a lacului 3.Faza a III-a de amenajare a zonei pentru practicarea pescuitului sportiv


| 1214 - 4916 | Page | 16 |

Descrierea fazei I-a : Excavarea cuvetei

Conturarea cuvetei amenajării pi care va ocupa o suprafață la cota actuală a terenului de S= 57825 mp se va face prin îndreptarea malurilor cu mijloace mecanice (excavator, în două etape, până deasupra nivelului hidrostatic treapta I si sub nivelul hidrostatic pe o adâncime de 3,50 m, care va asigura nivelul necesar de apă dorit).

Apa va fi asigurată prin infiltrare din freatic. Materialul rezultat din săparea terenului (nisip și pietriș), se va prelucra în stația de sortare spălare a beneficiarului aflată în vecinătatea obiectivului propus. Prin excavarea acestui material vor rezulta agregate minerale care vor fi valorificate de beneficiar către unități de construcții.

Volumul total de nisip și pietriș ce se va excava va fi de cca. 432.643 mc;

Pentru săparea în vederea realizării luciului de apă sunt necesare următoarele lucrări:

a) trasarea zonei de excavare, conform planului de situație și materializarea lui pe teren

prin bornare; b) excavarea propriu-zisă pentru conturarea malurilor c) încărcarea agregatelor în autobasculante și transportul la locul de punere în operă sau

la o stație de sortare – spălare de pe un alt amplasament; Metodologia de exploatare este cea a fâșiilor cu lungime egală cu lățimea

perimetrului, lățimea de până la 4 m (funcție de lungimea brațului utilajului de extracție) și adâncimea stabilită prin profilurile transversale.

Excavațiile se vor dezvolta în cadrul a două trepte, care vor extrage separat agregatele aflate deasupra nivelului hidrostatic și agregatele aflate sub nivelul hidrostatic.

Prin natura lucrărilor prevăzute în proiect nu este necesară racordarea la energie electrică, apă curentă sau alte utilități.

Execuția acestor lucrări se vor face în baza unui proiect, de către beneficiar. Pilieri de siguranță - în cadrul perimetrului de exploatare au fost prevăzuți pilieri de

lungă durată de minim 10 m lățime față de drumurile principale și față de terenurile riverane. Întrucât exploatarea se face la adâncimi de peste 4,0 m, se pune problema asigurării unor unghiuri de taluz corespunzătoare pentru excavațiile care vor rezulta în urma exploatării.

Pentru prevenirea fenomenelor de prăbușire s-a stabilit pentru excavații un taluz cu un unghi de max. 30-320 pentru porțiunea sub nivelul apei și de 450 pentru porțiunea


| 1214 - 4916 | Page | 17 |

deasupra nivelul apei, la finele exploatării, zona urmând a se amenaja prin redistribuirea solului la partea superioară a taluzurilor, până la oglinda apei.

Prin dimensiunile amenajării și prin natura obiectivului, realizarea investiției nu este susceptibilă de a determina influențe asupra altor obiective sau lucrări din zona de amplasament.

Depozitarea materialului decopertat Materialul rezultat in urma decopertării suprafeței de peren pe care se face

amenajarea iazului este format din sol vegetal și un amestec de sol vegetal cu partea superioară a depunerii de nisip și pietriș care nu se poate separa prin lucrările de decopertare mecanică.

Materialul se depune pe laturile terenului pentru a se forma digurile de protecție împotriva inundațiilor prevăzute a fi executate prin avizul de amplasament emis de ABAST Cluj. Toate lucrările de pregătire a terenului in vederea excavării respectiv:

realizarea căilor de acces la amplasament decopertarea solului vegetal și a decopertei suplimentare realizarea digurilor perimetrale de protecție împotriva inundațiilor

se vor executa in baza Deciziei de evaluare inițială și a avizului de gospodărire a apelor, urmând ca celelalte lucrări de excavare și amenajare să se execute numai după obținerea Autorizației de construire.

Descrierea fazei a II-a : Amenajarea cuvetei

Pentru amenajarea zonei în vederea desfășurării activităților piscicole sunt necesare următoarele lucrări:


| 1214 - 4916 | Page | 18 |

a) taluzarea malurilor iazului ; b) consolidarea malului lacului prin plantarea de sălcii și material silvic. c) nivelarea terenurilor afectate de lucrările de excavare d) depunerea de sol vegetal pe suprafețele nivelate e) înierbarea terenurilor; f) lucrări de protecție împotriva valurilor g) popularea lacului cu faună piscicolă;

După finalizarea lucrărilor de exploatare a agregatelor naturale din perimetrul de exploatare VANȚA 1, județul Maramureș, in zona excavata va fi realizat un iaz piscicol pentru practicarea pescuitului sportiv, conform Avizului de amplasament nr. 6 din 26.01.2021 emis de Administrația Națională "Apele Romane”– Direcția Apelor Someș Tisa.

Din punct de vedere tehnic, zonă este favorizată de următorii factori: panta transversală și panta longitudinală ale terenului, permit realizarea unor

adâncimi optime de apă fără a fi necesare alte lucrări de investiții; temperatura și adâncimea apei permit creșterea peștelui; din punct de vedere economic, singura destinație eficienta a suprafețelor de teren

ramase in urma lucrărilor de extracție a agregatelor minerale, este cea de bazin piscicol.

Prin realizarea acestei investiții, se preconizează: asigurarea unui loc pentru practicarea pescuitului sportiv, in prezent foarte apreciat,

pentru destindere; realizarea unei capacitați de producție piscicola, care va alimenta si zonele rurale

învecinate; realizarea unei investiții cu impact pozitiv asupra mediului, atât prin atragerea in

circuitul economic a unor suprafețe de teren slab productiv, neutilizabil in alt scop, cat si prin plantațiile de arbori decorativi proiectate.

folosirea la maxim a resurselor minerale din zonă Dezvoltarea unor activități turistice prin practicarea turismului rural ar putea dinamiza

dezvoltarea comunităților locale, dar aceasta depinde și de dezvoltarea unei infrastructuri corespunzătoare. Conform datelor de proiectare, cuveta amenajării va fi săpată in aluviunile din terasa râului Someș, pe adâncimea delimitata de suprafața terenului si limita de exploatare in adâncime


| 1214 - 4916 | Page | 19 |

(163,30 m), la cca. 3,50 m sub nivelul hidrostatic situat la cota medie de + 158,00 m.

In schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic, amenajarea piscicola VANȚA 1 nu influențează lucrările hidrotehnice executate in zona sau programate. De asemenea, realizarea acestuia nu creează posibilități de colaborare cu alte lucrări hidrotehnice din zona.

Exploatarea amenajării piscicole se va realiza prin efectuarea unor lucrări de întreținere, care să ofere condiții cat mai bune de viată populației de pești.

Pentru realizarea amenajării, sunt necesare lucrări de taluzare a malurilor lacului, cu materialul provenit de la descopertarea zăcământului de agregate naturale.

Taluzurile si platformele se vor acoperi cu un strat de pământ vegetal, care va fi însămânțat cu sămânța de iarba, deasupra cotei apei (158,00 m) si cu plante acvatice, sub apa.

Malurile se vor consolida prin plantarea de sălcii și material silvic compus din arbuști cu rădăcini ramificate de fixare.

Pe circumferința iazului, se vor planta la echidistanță de 10 - 15 m arbori de esență moale, puieți de salcie albă (Salix alba) sau diverse specii de plop (Populus sp.), măceș (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), corn (Cornus mas), lemn câinesc (Ligustrum vulgare). S-a ales plantarea acestor arbori întrucât aceștia au o creștere rapidă, au rădăcini bine înfipte în sol ceea ce concură la mărirea stabilității malurilor, și au un aspect deosebit, unii dintre ei contribuind și ca sursa de hrană atât pentru apicultorii din zonă, cât și pentru păsări.

Apa din lac se va acumula prin infiltrare din pânza freatica, nivelul ei fiind influențat de nivelul apei din Râul Someș. In acest caz, nu s-au prevăzut lucrări de alimentare cu apa din subteran (foraje) sau din cursurile de apa din zona.

Pentru amenajarea piscicolă, nu s-au prevăzut evacuări de apa din cuvetă în cursurile de apa din zona, prin pompare sau evacuare libera.

Amenajarea piscicolă, in aceste condiții, nu are nevoie de stație de epurare a apelor evacuate. Exploatarea piscicola se va face fără furajare, eliminându-se posibilitatea de poluare

a apelor subterane.

Formula de populare se va face progresiv, pe măsura formarii biotopului si cu consultarea unităților specializate furnizoare de material piscicol.

Pentru depunerea icrelor si dezvoltarea puietului, se poate realiza într-o zonă retrasă a amenajării o porțiune acoperita cu un strat de apa de circa 0,75 cm.


| 1214 - 4916 | Page | 20 |

Aceasta platforma va fi acoperita cu un strat vegetal si însămânțata cu plante acvatice, care vor genera lanțul trofic necesar dezvoltării peștelui. In perioada exploatării piscicole, aceasta zona trebuie atent supravegheata si întreținuta, pentru ca vegetația sa nu se dezvolte haotic si sa nu ocupe tot spațiul subacvatic.

O vegetație in exces oprește lumina soarelui, consuma oxigenul din apa, degradând calitatea apei prin materia moarta aflata in descompunere.

Pentru oxigenarea apei in aceasta zona, se va pompa periodic apa din partea mai adâncă a bazinului.

Amenajarea si darea in exploatare a bazinului piscicol determina apariția unei vegetații si a unor viețuitoare de balta, creându-se un ecosistem specific.

Totodată, amenajarea lacului reprezintă o zona importanta de iernare, hrănire și cuibărire pentru numeroase specii de păsări, iar zonele adiacente, precum cursurile de ape, sunt areale de rezidenta a unor specii de amfibieni si reptile, precum si a multor specii de pești si păsări de balta.

Popularea bazinelor cu faună piscicolă

În cazul amenajării propuse, s-a ales metoda de creștere naturală, în bazin excavat (heleșteu piscicol) de tip « lacoviște », cu un debit pentru primenirea masei de apă cel puțin egal cu cel al evaporației, cu calități fizico-chimice corespunzătoare în condițiile executării periodice de lucrări pentru stoparea eutrofizării.

Un lucru esențial ce trebuie avut în vedere la dezvoltarea activității piscicole cu luciu de apă alimentat de acviferul freatic este conținutul de oxigen dizolvat în apă. Productivitatea bazinelor va depinde de chimismul apei, respectiv raportul oxigen/amoniu.

Necesarul de oxigen solvit în apă (Dp. Gavrilescu si Popovici) pentru activitatea piscicolă este redată în tabelul de mai jos.

Specia Cantitatea minimă de oxigen mg/l

iarna vara Cyprinide 3,0 - 3,5 5,0 - 5,5

Conținutul de oxigen solvit în apa freatică este de regulă 3,0 mg/l. Necesarul de

suplimentare cu oxigen dizolvat în apă se realizează în mod natural pe două căi: • prin dizolvare la contactul aer-apă • prin activitatea biologică a vegetației submerse


| 1214 - 4916 | Page | 21 |

Din acest motiv este necesar ca bazinul piscicol sa fie pregătit suplimentar pentru popularea cu pește prin plantarea de specii macrofite acvatice, iar popularea artificială să se facă după cel puțin un sezon de la realizarea completă a luciului de apă și plantare. Amestec de semințe pentru înierbarea taluzurilor emerse și submerse

Teren umed Teren uscat

Planta Proporția

% Planta

Proporția %

Poa palustris (firuta de apa) 30-40 Trifolium repens(trifoi alb) 10 Glyceria aquatica (mana apei) 40 Bromus inermis (obsigă) 10 Typoides arundinacea (ierbaluta) 20-30 Festuca rubra (paius) 50 Agrostis alba (iarba campului) 20 Agropyrum repens (pir) 10

Este de dorit ca fixarea stratului vegetal pe maluri și taluzuri să se realizeze prin

înierbare, protejând malul lacului împotriva factorilor de eroziune (apa, vântul). Între acești factori, cu pondere în determinarea duratei terasamentului, acționează vântul, în special pe taluzul umed, unde provoacă valuri de amplitudine mai mare sau mai mică.

Popularea bazinului piscicol exploatat în regim natural trebuie să țină seama de ecosistemul specific apelor stagnante și în special de organismele planctonice și bentonice caracteristice.

În cazul arealului în care se situează amplasamentul bazinelor, se vor dezvolta natural următoarele genuri caracteristice:

Organisme planctonice Organisme bentonice (bentos) Fitoplancton Zooplancton

Microcistis Daphnia Dreissena Aphamizomenon Cyclops Tubifex Scenedesmus Cypris Limnaea Pandorina Keratella Viviparus Asterrionella Planorbis Chironomus Dytiscus


| 1214 - 4916 | Page | 22 |

Popularea cu pește se face cu amestec de specii, în felul acesta se exploatează mai eficient baza nutritivă din bazine și se urmărește distrugerea speciilor fără valoare economică sau neviabile.

În bazinele cu aport nutritiv, pentru ca popularea cu puiet să reușească, aceasta trebuie să fie adecvată atât la suprafața bazinului cât și la posibilitățile de hrănire în regim furajat și nefurajat.

În cazul populării cu amestec de specii (ciprinide, percide), popularea se face folosind următoarea formulă:

TgGCPSN×−××

=)(

, în care:

N= nr. exemplare

S= suprafața luciului de apă [ha] P= producția principală de peste [kg/ha]

C= producția speciilor suplimentare ce se introduc [kg/ha] G= greutatea medie individuală scontată pentru toamnă a speciei de bază [kg] g= greutatea medie individuală inițială speciei de răpitor (biban, sabiță, etc.) [kg].

T = procentul de supraviețuire a speciilor ce se introduc [%]

𝑁𝑁 = 4,74ℎ𝑎𝑎×300𝑘𝑘𝑘𝑘/ℎ𝑎𝑎×100𝑘𝑘𝑘𝑘/ℎ𝑎𝑎(0,35𝑘𝑘𝑘𝑘−0,05𝑘𝑘𝑘𝑘)×80

= 5.925 bucăți

Pentru popularea cu amestec de specii a iazului piscicol se recomandă următoarele specii de pești (ușor adaptabili la condițiile de mediu preconizate):

PESTI OMNIVORI PESTI RAPITORI

CRAP (Cyprinius carpio) BIBANUL (Perca fluviatilis) CARAS (Carassius auratus gibelio) SABITA (Pelecus cultratus) COSAC (Abramis ballerus) LINUL (Tinca tinca)

Speciile fitofage (cosaș) pe parcurs pot fi extinse ca proporții, sau restrânse în funcție

de dezvoltarea bazei nutritive specifice din iaz, ele fiind considerate specii amelioratoare, în acest mod valorificându-se mai multe nivele trofice. De altfel, speciile de pești amintite nu sunt obligatorii: se pot crește pe lângă crap și caras alte specii de ciprinide sau percide decât cele amintite. Idel este să se introducă specii de pești care se dezvoltă în condiții


| 1214 - 4916 | Page | 23 |

normale în bazinul hidrografic al Someșului astfel încât în momentul apariției unor inundații să nu determine introducerea unor specii noi de pești care ar putea produce anumite dezechilibre. Descrierea fazei a III-a : Amenajarea zonei pentru practicarea pescuitului sportiv

Amenajarea zonei pentru folosirea ei în scopul pentru care s-a proiectat va consta în realizarea unor dotări minime fără a se construi nici o clădire și fără a se altera specificul natural al împrejurimilor.

În acest scop pe malurile lacului se vor amenaja mici pontoane din lemn pentru ca pescarii să poată să stea cât mai comod.

Tot în cadrul amenajărilor se va prevedea o toaletă ecologică, care se va masca cu arbuști specifici zonei .

Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă

În perioada executării lucrărilor preconizate, modul de asigurare a utilităților va fi: apa potabilă necesară muncitorilor este asigurată de beneficiar, în butelii de plastic

din comerț; apa necesară spălării pe mâini înainte de servirea mesei de prânz și la terminarea

lucrului în fiecare zi, este asigurată din sursa existentă (apa freatică care apare în excavație);

pentru nevoile muncitorilor se va utiliza un grup sanitar . uscat deșeurile de natură menajeră (resturi de mâncare, hărții etc.) vor fi colectate într-o

pubelă ecologică din dotarea stației, fiind apoi evacuate odată la două săptămâni cu celelalte deșeuri din stația de sortare spălare.

energia electrică nu este necesară întrucât utilajele folosesc motoare cu combustie internă


| 1214 - 4916 | Page | 24 |

În perioada post exploatare de folosire ca zonă de agrement și pescuit sportiv, modul de asigurare a utilităților va fi:

apa potabilă pentru băut ,va fi asigurată de amatorii de agrement , în butelii de plastic din comerț;

pentru nevoile igienice ale celor aflați la pescuit se vor utiliza grup sanitar.-urile ecologice montate pe amplasament

energia electrică nu se va utiliza întrucât nu va fi necesară, zona nefiind iluminată artificial pe timp de noapte pentru a nu influența habitatele viețuitoarelor din zonă.

deșeurile de natura menajeră (resturi de mâncare și vegetale, ambalaje etc.) se vor colectate în pubele ecologice din PVC, amplasate într-un spațiu amenajat în acest sens și care vor fi evacuate de o unitate de resort , în baza unui contract al beneficiarului.

Alte utilități nu sunt necesare pentru realizarea lucrărilor propuse.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției

După amenajarea iazului piscicol realizat prin valorificarea materialului extras nu va fi nevoie de refacerea stării inițiale a terenului, acesta având ca utilizare ulterioară iaz piscicol – teren sub apă.

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente Se folosesc căile de acces existente, care vor fi întreținute de către SC VANȚA ADI &

MARIUS SRL.


| 1214 - 4916 | Page | 25 |

Resurse naturale folosite în construcție și funcționare

Pentru implementarea proiectului „Amenajarea HELEȘTEULUI PISCICOL” nu se utilizează resurse naturale regenerabile.

RESURSELE neregenerabile folosite pe perioada lucrărilor de construire și amenajare a iazului vor fi:

- Aproximativ 200 l/zi combustibil (motorină pentru alimentarea mijloacelor de

transport și utilajelor folosite)

Metode folosite în construcție Conform reglementărilor în construcții se va realiza amplasarea unui grup sanitar de tip uscat.

Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară

Planul de execuție constă în realizarea iazului piscicol conform fluxului tehnologic

descris anterior.

Relația cu alte proiecte existente sau planificate

Nu este cazul

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Nu este cazul.


| 1214 - 4916 | Page | 26 |

Alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de

transport al energiei, creșterea numărului de locuințe, eliminarea apelor uzate și a deșeurilor)

Pe perioada de construire a iazului piscicol vor rezulta activități de specifice extracției de agregate minerale.

Extracția se va face cu ajutorul excavatoarelor mecanice. Exploatarea volumului de nisip și pietriș se face în fâșii direcționale longitudinale în două trepte (până deasupra nivelului hidrostatic și sub nivelul hidrostatic conform planșei anexate).

Transportul materialului se va efectua cu ajutorul autobasculantelor. Activitatea de extracție a nisipurilor și pietrișurilor din zona amenajării iazului, nu va

afecta calitatea factorilor de mediu.

Alte autorizații cerute de proiect Se va obține ulterior următoarele avize și autorizații: Permis de exploatare emis de ANRM București Autorizație de gospodărire a apelor pentru perioada de exploatare a

resurselor minerale Autorizație de mediu pentru perioada de exploatare a resurselor minerale Autorizație de construire Autorizație de gospodărire a apelor pentru perioada de exploatare a iazului

piscicol Autorizație de mediu pentru perioada de exploatare a iazului piscicol

Obținerea acestor documente intră în sarcina titularului de proiect și sunt obligatorii. LOCALIZAREA PROIECTULUI: Distanța față de granițe pentru proiectele care cad sub incidența Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001


| 1214 - 4916 | Page | 27 |

Nu este cazul Hărți, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informații privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât și artificiale și alte informații

Sunt anexate documentului

Folosințele actuale și planificate ale terenului atât pe amplasament, cât și pe zone adiacente acestuia

Folosința inițială – teren agricol , folosit ca și fâneață Folosință planificată – teren agricol acoperit de ape - iaz piscicol

Politici de zonare și de folosire a terenului Nu este cazul

Arealele sensibile

Proiectul nu se află amplasat în nici un areal sensibil, și nu va afecta calitatea

factorilor de mediu. Amplasamentul analizat NU face parte din nici un sit Natura 2000. Situri Natura 2000 din apropierea amplasamentului: ROSCI0275 BÂRSĂU ȘOMCUTA – la aproximativ 4 km nord est de amplasament ROSPA0114 Cursul Mijlociu al Someșului– la aproximativ 4,4 km sud de

amplasament


| 1214 - 4916 | Page | 28 |

Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare

Amplasarea amenajării piscicole s-a făcut în considerentul că zona nu este propice culturilor agricole întru-cât stratul de nisip și pietriș este foarte aproape de suprafață lucru care face ca solul vegetal să-ți piardă umiditatea foarte repede. Terenul nu mai putea fi folosit pentru agricultură ci numai ca fâneață.

Prin urmare varianta creării unei suprafețe inundate de apă în care să se refacă habitate specifice de baltă, care ulterior să constituie loc de popas , cuibărire si trai pentru o serie de păsări sălbatice s-a considerat că este varianta cea mai benefică acelei zone. Caracteristicile impactului potențial, în măsura în care aceste informații sunt disponibile.

Impactul asupra populației, sănătății umane

Relația dintre societatea umană și mediul înconjurător este o reflecție a gradului de eficiență cu care societatea extrage și folosește resursele naturale, construiește habitatul uman și elimină resturile și deșeurile rezultate din aceste procese.

Amprenta pe care o lăsăm asupra mediului înconjurător este un barometru al durabilității dezvoltării economice și sociale. Conservarea mediului natural este astfel un dublu deziderat: ea reprezintă atât o reflecție a dezvoltării economice durabile cât și un indice al unui nivel superior de civilizație, care își planifică evoluția pe termen lung cu scopul de a îmbogăți viața fiecărui membru al comunității, acum și pentru generațiile care urmează.

Factorul uman

Perioada de execuție: impact pozitiv: crearea de locuri de muncă

Impactul asupra solului, florei și faunei


| 1214 - 4916 | Page | 29 |

- Perioada de execuție: solul și vegetația vor fi afectate ca urmare a operațiilor de

amenajare a cuvetei lacului, însă nu va fi un impact semnificativ - Perioada de exploatare: impact nesemnificativ

Impactul asupra folosințelor Impactul asupra folosinței terenurilor adiacente proiectului, pe perioada execuției amenajării, va avea un impact nesemnificativ.

Impactul asupra bunurilor materiale Bunurile materiale nu sunt afectate.

Impactul asupra calității și regimului cantitativ al apei

Lucrările proiectate nu prezintă surse de poluanți pentru apele de suprafață, gradul de poluare al acestora fiind mai redus prin amenajarea dispozitivelor de scurgere a apelor. Apele de suprafață, din precipitații, vor fi receptate și conduse către emisar prin intermediul scurgerilor actuale care nu suportă modificări.

Impactul asupra calității aerului

Sursele de poluanți pentru aer sunt substanțele poluante ce însoțesc emisiile generate de funcționarea motoarelor care acționează utilajele grele, folosite la realizarea proiectului amenajării iazului piscicol .Având în vedere că spațiul este deschis iar numărul de utilaje la un anumit moment dat este mic impactul va fi nesemnificativ.

Impactul asupra climei Nu este cazul.

Impactul asupra zgomotului și vibrațiilor Impact nesemnificativ (utilaje silențioase în limitele reglementărilor)


| 1214 - 4916 | Page | 30 |

Impactul asupra peisajului și mediului vizual Impactul asupra peisajului și mediului vizual este pozitiv, lucrarea îmbunătățind din punct de vedere peisagistic arealul care se realizează.

Impactul asupra patrimoniului istoric și cultural și interacțiunea dintre aceste elemente

Nu sunt cunoscute în zonă piese de patrimoniu istoric sau cultural care pot fi afectate de lucrarea inițiată.

Extinderea impactului (zona geografică, numărul populației/habitatelor/ speciilor afectate)

Nu este cazul, deoarece impactul temporar este local și nesemnificativ

Magnitudinea și complexitatea impactului Nesemnificativ; pozitiv

Probabilitatea impactului Minoră

Durata, frecvența și reversibilitatea impactului Durată temporară pentru organizarea de șantier; termen lung pentru folosință, frecvență redusă, ireversibil.

Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului

Nu este cazul

Natura transfrontalieră a impactului Nu este cazul


| 1214 - 4916 | Page | 31 |

SURSE DE POLUANȚI ȘI INSTALAȚII PENTRU REȚINEREA, EVACUAREA ȘI DISPERSIA POLUANȚILOR ÎN MEDIU

PROTECȚIA CALITĂȚII APELOR:

Obiectivul este amplasat în bazinul hidrografic Someș (II.1) Amenajarea lacului se va face în pânza freatică deschisă la zi, ca urmare a săpăturii realizate prin excavarea terenului cuprins în perimetrul obiectivului. Toate lucrările aferente amenajării luciului de apă sunt numai lucrări de săpătură și taluzare a săpăturii realizate. Amenajarea spațiilor de agrement se face prin nivelarea terenului rămas până la limita de proprietate și mobilarea acestuia cu dotări de agrement amintite anterior.

Pentru realizarea obiectivului nu se realizează construcții sau instalații necesare alimentării cu apă în scop piscicol sau potabil. Obiectivul nu produce și nu evacuează ape uzate de nici un fel.

Atât în perioada realizării obiectivului cât și in perioada de exploatare obiectivul va fi dotat cu grup sanitar. tip uscat.

Calitatea apei folosite în cadrul lacului trebuie să se încadreze în condițiile de calitate prevăzute de HG 202/28.02.2002 privind calitatea apelor de suprafață care necesită protecție și ameliorare în scopul susținerii vieții piscicole.

Acumularea apei se realizează fără executare de diguri, baraje, sau alte lucrări hidrotehnice.

La calculul necesarului și cerinței de apă în cadrul investiției și în perspectivă se va avea în vedere alimentarea cu apă în regim nominal.

Prin proiect nu sunt prevăzute capacități de tratare a apei în vederea potabilizării, transport sau distribuție.

Nu există evacuări de ape tehnologice uzate, direct în emisar (râul SOMEȘ). Prin infiltrarea în sol a apelor pluviale și în absența agenților poluatori, nu există riscul afectării calității solului și a pânzei de apă freatică.

Nu se folosește apa în scopuri tehnologice, de igienă a personalului, iar pentru necesități fiziologice este construit un grup sanitar uscat.


| 1214 - 4916 | Page | 32 |

Drumul de acces în perimetrul obiectivului va fi protejat de șanțuri de garda pentru colectarea și evacuarea apelor pluviale, asigurând stabilitatea în timp a căii de acces.

Pentru a păstra efectele acțiuni asupra regimului hidrodinamic al zonei cât mai scăzute este necesar ca în timpul exploatării să se respecte următoarele măsuri:

exploatarea se va face strict în perimetrul conturat, respectându-se cu strictețe pilierii de

protecție a malurilor; pentru monitorizarea evoluției exploatării, vor fi amenajate borne care să evidențieze,

în orice moment, cotele de interes și profilurile de urmărit prin măsurători topografice periodice;

nu se vor face depozitări intermediare ale materialului extras în imediata vecinătate a malului;

nu se vor executa reparații sau intervenții tehnice la utilaje, în frontul de extracție; nu se vor alimenta cu carburanți sau ulei, utilajele de extracție sau transport, în

fronturile de lucru; nu se vor lăsa nesupravegheate utilajele de extracție sau transport în zonele

inundabile.

PROGNOZAREA IMPACTULUI Pachetul aluvionar care constituie substanța minerală utilă (balast) este cantonat parțial

sub nivelul hidrostatic al acviferului freatic și va fi exploatat parțial imers, parțial emers. Pentru realizarea primei faze a investiției de bază, respectiv exploatarea nisipului și

pietrișului sub formă de balast brut, tehnologia nu presupune utilizarea de apă. Având în vedere că prin recuperarea balastului din zona de excavare se va genera o

excavație pe suprafața de cca. 5,78 ha și cu adâncimea totală de cca. 8,80 m, pentru desfășurarea activității proiectate de creștere neintensivă a peștelui, în timpul realizării excavației, apa se va infiltra din acvifer și va umple treptat bazinul.

Adâncimea proiectată a apei în bazin va fi de cca. 3,50 m. Această dinamică locală este în măsură să contribuie la realizarea habitatului necesar dezvoltării unei ihtiofaune diversificate.

Având în vedere că excavația rezultată în urma exploatării resursei de balast va deschide acviferul freatic care se află la adâncimi mici, efectele asupra acviferului freatic, în principal asupra hidrodinamicii acestuia vor fi resimțite pe parcursul drenării și umplerii


| 1214 - 4916 | Page | 33 |

excavației, după care odată cu stabilizarea nivelului în bazin, regimul hidric sau hidrodinamica subterană în suprafețele de teren vecine cu excavația nu vor avea de suferit deoarece hidroizohipsele indică o curgere laterală prin ocolirea excavației.

Singura influență asupra regimului hidric al acviferului freatic este cea de compensare a evaporației pe suprafața lacului, dar care are un efect nesemnificativ.

Pentru cuantificarea efectelor asupra calității apei în zona excavației și eventual asupra apelor subterane, solului și subsolului, în mod direct sau indirect și pentru identificarea măsurilor ce se vor lua pentru diminuarea acestora, în cele ce urmează, aceste efecte sunt cuantificate în raport cu durata și amploarea activității.

În activitatea de extracție a nisipurilor și pietrișurilor, calitatea apelor subterane,

respectiv acviferul freatic, pot fi influențate de:

- produse petroliere scurse accidental - suspensii solide – antrenate de apele pluviale

– datorate excavării balastului sub nivelul freatic

Produse petroliere scurse accidental

In cazul folosirii utilajelor fără defecțiuni tehnice, scurgerile accidentale sunt neglijabile și necuantificabile.

Trebuie menționat, că la finele exploatării, prin amenajarea excavației ca bazin cu luciu de apă, va rezulta o creștere a biodiversității în zona afectată de exploatare, iar gradul de sănătate al habitatului acvatic va fi un indicator al calității apei din lac.

Suspensii solide

Suspensiile care pot polua apele subterane provin din suspensiile cu care se pot încărca apele pluviale ce spăla incinta zonei de excavare.

Deși suspensiile antrenate de apele pluviale nu se constituie prin natura lor în substanțe poluante, ele fiind compuse din particule de rocă utilă și material din copertă, acestea pot influența, prin cantitatea lor, calitatea apelor de suprafață. Drenarea apelor pluviale în suprafața zonei de excavare se face în mod natural.


| 1214 - 4916 | Page | 34 |

Din cele arătate mai sus se poate concluziona că activitatea de exploatare a substanțelor minerale utile în vederea amenajării iazului piscicol nu conduce la modificarea calității apelor subterane și a celor de suprafață și nici nu perturbă regimul hidrostatic și hidrodinamic al apelor subterane . În concluzie, efectele activității desfășurate pe amplasament asupra apelor subterane sunt nesemnificative.

Măsuri de diminuare a impactului

Pentru protecția acviferului freatic împotriva poluărilor din scurgerile de suprafață, unitatea își propune punerea în practică a următoarelor măsuri:

A. În timpul executării lucrărilor de excavații și realizare a bazinului cu luciu de apă

• exploatarea acumulărilor de agregate se va realiza în conformitate strictă cu

metodele avizate de organele de resort. • întreaga cantitate de săpătura realizată într-o zi se va evacua, nepermițându-se

creare de depozite de săpătura în perimetrul obiectivului. Acest lucru este perfect realizabil deoarece balastul rezultat din săpătura va fi livrat direct către beneficiari

• drumurile de acces se vor întreține și amenaja în permanență fiind interzisă circulația pe malul viitorului luciu de apă, pentru a evita degradarea acestuia;

• pe toată perioada de execuție și apoi în perioada de exploatare va exista un grup sanitar de tip uscat.

• se vor evita pe cât posibil scurgerile de produse petroliere de orice fel de natură și proveniență.

• nu se vor face depozitări de reziduuri menajere în excavația realizată.

B. Pe perioada funcționării amenajării piscicole se impune:

- nu se vor face depozitări de reziduuri menajere și se vor evita scurgerile de produse petroliere.

Alimentarea cu apă


| 1214 - 4916 | Page | 35 |

Alimentarea cu apă a cuvetei va fi asigurată din orizontul freatic și precipitații atmosferice, rezultând o acumulare de tip “lăcoviște”, influențată de volumul de precipitații, debitul și fluctuația nivelului hidrostatic al acviferului freatic. Pânza freatică a amplasamentului este alimentată prin infiltrație de mal din râul Someș și de apele subterane din terasă.

Având în vedere morfologia zonei, apreciem că nu se produc influențe negative asupra nivelului hidrostatic freatic.

Exploatarea lacului nu poate crea probleme în ceea ce privește protecția mediului deoarece în procesul de producție nu sunt utilizate substanțe care să conducă la poluări accidentale.

PROTECȚIA AERULUI

Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluării, noxele evacuate afectând direct și indirect, la mică și mare distanță, atât factorul uman cât și toate celelalte componente ale mediului natural și artificial. Activitatea de săpare cu excavatorul pentru realizarea investiției se face într-o zonă izolată, la depărtare de așezări umane sau obiective economico - sociale.

Sursele de poluare a aerului sunt surse staționare și surse mobile .

Surse de poluanți pentru aer În zona de execuție a săpăturilor pentru luciul de apă, atmosfera va fi afectată, dar

nu semnificativ. Principalele surse de poluare ale atmosferei sunt:

- emisiile gazelor de ardere de la motoarele cu ardere internă de antrenare a utilajelor terasiere și a mijloacelor de transport agregate; aceste emisii sunt instantanee cu o disipare rapidă în atmosfera zonei; - pulberi fine de praf datorate activității de săpare , încărcare și transport balast în mijloacele de transport; aceste emisii se produc instantaneu în timpul lucrului utilajelor terasiere;


| 1214 - 4916 | Page | 36 |

- particule de apă aflate în suspensie în atmosfera zonei de extracție, datorate manevrelor executate de utilajele terasiere în timpul lucrului. - vapori de apă datorați evaporării apei din zona de lucru. Caracteristicile acestor emisii din faza de amenajare a obiectivului sunt:

- sursele sunt la nivelul solului; - existența lor este limitată în timp la perioada de amenajarea a obiectivului; - nu sunt surse controlate în sensul Ord. MAPPM nr. 462/1993.

Debitele masice de praf (particule minerale) rezultate în timpul lucrărilor de

amenajare a obiectivului nu pot fi determinate exact, deoarece depind de mai mulți factori ca:

- umiditatea terenului în timpul excavărilor și transportului; - frecvența și viteza vântului; - precipitații; - textura solului; - orografia terenului, etc.

Cantitățile de praf pot fi diminuate în mod semnificativ și pot fi menținute la un nivel

acceptabil care să nu creeze disconfort angajaților și vecinătăților, prin umectarea suprafețelor pe care se execută lucrările de excavare și a drumurilor pe care circulă mijloacele de transport.

Având în vedere cele expuse mai sus, se poate aprecia că există o poluare cu pulbere în suspensie, însă această poluare nu va crea disconfort comunității de oameni, deoarece emisiile în astfel de activități sunt specifice și caracterizate de următoarele: - particulele minerale nu sunt agresive din punct de vedere chimic, pot totuși afecta persoanele angajate prin apariția unui sindrom de iritare a căilor respiratorii superioare; - au o stabilitate mică în timp și în aerul atmosferic datorită greutății specifice mari a particulelor; - sedimentează repede chiar și într-o atmosferă puternic stabilă; - nu produc fenomene de poluare asupra terenului pe care se depun, având o compoziție asemănătoare dacă nu identică cu acesta; - duc la o vizibilitate scăzută.

Debitele masice de poluanți evacuate în atmosferă cu gazele de eșapament ale utilajelor și mijloacelor de transport sunt greu de calculat în perioada de amenajare a lacului. Acestea sunt în funcție de:


| 1214 - 4916 | Page | 37 |

- Timpul mediu zilnic de lucru al utilajului/autovehiculului; - Tipul și capacitatea utilajului/autovehiculului; - Tipul carburantului utilizat și conținutul de sulf al acestuia; - Consumul de carburant pentru fiecare utilaj; - Regimul de lucru; - Condiții tehnice de funcționare.

În general, carburantul folosit este motorina, care are un conținut de sulf maxim de

0,5% conform STAS 240-80. Poluanții caracteristici din gazele de eșapament sunt: particulele, dioxidul de sulf (SO2), monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx) și compușii organici volatili (COV).

Surse staționare

Excavatorul este sursa cu acțiune intermitentă, neavând timp de funcționare mai

mare de 8 ore pe parcursul unei zile și care se încadrează în categoria surselor staționare. Aceasta funcționează 8 ore/zi =160 ore/luna =1440 ore/an

Corespunzător timpului de funcționare mai sus menționat și având în vedere compoziția gazelor de eșapament , se pot estima cantitățile medii de poluanți eliberate în atmosferă pe parcursul unei zile :

Poluant Cantitate – kg NOx 0.936 CO 0.282 COV 0.340 Pulberi 0.098 SOx 1.163

Concentrațiile de poluanți emise sunt :

Poluant Concentrație poluant ( mg/mc)

Conc. maximă adm. (mg/mc)

NOx 70.33 450 CO 21.16 170 COV 25.66 --- Pulberi 7.33 50 SOx 87.66 1700


| 1214 - 4916 | Page | 38 |

Rezulta că, concentrațiile de poluanți la sursă nu depășesc valorile maxime admisibile .

Surse mobile

Sursele mobile de poluare ale aerului sunt reprezentate de mijloacele de transport auto cu care se transportă materialul exploatat de la excavator la stația de sortare sau la beneficiari . Mijloacele de transport folosite pe amplasament în număr maxim de 3 care deservesc excavatorul sunt autobasculante MAN , au capacități de transport de 8-10 mc. Pentru aceste mijloace de transport se poate considera un număr mediu de 10 curse /zi pentru fiecare dintre ele. Poluanții evacuați în atmosferă din activitatea de transport de către sursele mobile sunt :

• praf provenit în urma rulării autovehiculelor pe drumul de acces în zonă • noxe din gazele de eșapament

Praful

Încărcarea aerului cu praf are drept cauză rularea mijloacelor de transport auto pe drumul comunal pe care se face accesul în zonă . Cantitățile de praf astfel eliberate nu se pot cuantifica, ele depinzând de o serie de factori cum sunt:

- Umiditatea căii de transport - Umiditatea atmosferică - Gradul de acoperire cu praf a căii de transport - Viteza de deplasare a mijloacelor de transport - Numărul mijloacelor de transport care rulează pe drumul de acces spre zona de

extracție într-o unitate de timp

Determinarea cantităților de praf eliberate în atmosferă de activitatea de transport pe drumul de acces în balastieră se poate face numai prin măsurători.

Având în vedere că materialul transportat este ud, el fiind încărcat direct din zăcământul aflat sub nivelul apei, considerăm că datorită scurgerilor de apă din bena mijloacelor de transport pe drumurile de acces, problema prafului ridicat de mijloacele de


| 1214 - 4916 | Page | 39 |

transport se poate pune, eventual, pentru cursele efectuate până la primul transport de balast .

Noxele din gazele de eșapament Toate mijloacele de transport care deservesc zona de extracție sunt echipate cu motoare Diesel, în majoritatea lor fiind de mare capacitate .

Principalele noxe degajate în atmosferă ale motoarelor Diesel sunt : - Oxizii de azot (Nox) - Oxid de carbon (CO) - Oxizi de sulf (SOx) - Compuși organici volatili (COV) - Pulberi

Cantitățile de noxe eliberate în atmosferă, specifice gazelor de eșapament pentru motoarele Diesel - folosind ca și carburant motorina, depind de :

Puterea motoarelor Regimul de funcționare al motoarelor Timpul de funcționare al motoarelor Caracteristicile carburantului folosit

Corespunzător cantităților de carburant utilizate și a regimului de funcționare al motoarelor, concentrațiile de poluanți la sursă sunt :


Conc. maximă adm. (mg/mc)

Sursă fixă Surse mobile Total

NOx 70.33 156,14 226,47 450 CO 21.16 46,99 68,15 170 COV 25.66 56,98 79,64 --- Pulberi 7.33 16,28 23,61 50 SOx 87.66 193,88 281,54 1700

Dacă facem o însumare a concentrațiilor de poluanți ale celor două tipuri de surse,

considerând că toate ar lucra concomitent în zonă obținem:


| 1214 - 4916 | Page | 40 |


Concentrație maximă adm. (mg/mc)

NOx 156,14 450 CO 46,99 170 COV 56,98 --- Pulberi 16,28 50 SOx 193,88 1700

Se estimează că agenții poluanți atmosferici ce vor fi produși (praf și gaze de

eșapament) se vor încadra în limitele prevăzute de actele normative în vigoare, datorită numărului redus de utilaje ce vor fi utilizate pentru transportul și exploatarea agregate. ( Ordinul nr. 462/1993 și Ordinul nr. 756/1999 ) .

Cantitățile de poluanți evacuate în atmosferă prin arderea combustibililor în motoarele termice care vor funcționa în perimetru nu pot fi comparate cu limitele admise da O.M. nr. 462/1993, deoarece sunt surse de suprafață punctiforme, necontrolabile în ceea ce privește difuzia directă în atmosferă.

Pentru evacuarea unor cantități cât mai mici de noxe în aer, utilajele vor trebui să fie prevăzute cu eșapamente și filtre care să le rețină înainte de a fi evacuate în atmosferă.

În concluzie, factorul de mediu aer, va fi afectat de activitățile de deschidere, pregătire și exploatare a nisipurilor și pietrișurilor cu o intensitate mică, neputând depăși limitele admisibile dacă se vor respecta normele impuse pentru emisiile de gaze la arderea combustibililor în motoarele termice.

În perioadele de secetă se vor stropi cu apă drumurile de balastieră, pentru a nu depăși concentrația pulberilor, limitele stabilite de STAS 12574 / 1987 – Aer în zone protejate. Datorită existenței unei bune circulații a aerului în zona obiectivului, se poate aprecia că se va produce o dispersie accentuată și destul de rapidă a poluanților în aer, ținând cont că valorile noxelor emise în atmosferă se înscriu în limitele admisibile.

Efectele produse asupra aerului vor fi limitate la incinta obiectivului și în imediata sa vecinătate. Nu vor interveni modificări semnificative în calitatea aerului, mai ales în afara incintei obiectivului și nu se prevăd posibile efecte sinergice.

Se poate face afirmația că impactul prognozat, în timpul realizării obiectivului, este redus, fără influențe majore asupra calității aerului atmosferic. Nu se vor înregistra fenomene de poluare remanentă în zonă.

Emisii atmosferice în timpul exploatării obiectivului

Pentru activitatea finală de exploatare a lacului, emisii în atmosferă cu impact negativ neglijabil, pot rezulta din procese de fermentare a produselor organice (dejecții de pește,


| 1214 - 4916 | Page | 41 |

cadavre de pește etc.). Acestea sunt situații posibile în cazul în care nu se păstrează o igienă a locului din jurul iazului.

Pot apărea și emisii benefice, cu impact pozitiv, prin emisii de oxigen, rezultate din procesele termogene când temperatura apei crește și din procesele de fotosinteză a vegetației acvatice.

Activitățile desfășurate în cadrul unității nu afectează calitatea aerului ambiental. Pe amplasament nu exista surse semnificative de poluare a aerului.

Nu se consideră necesară luarea unor măsuri de protecție. În contextul celor de mai sus trebuie respectate STAS 12574/87 privind condițiile de

calitate ale aerului în zonele protejate și Ordinul 462/93 privind condițiile tehnice privind protecția atmosferei și Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare.

Măsuri pentru asigurarea protecției aerului Pentru protecția aerului din zona de excavare a balastului se preconizează următoarele măsuri: - funcționarea motoarelor cu care sunt dotate utilajele și mijloacele de transport numai în perioadele de lucru efectiv sau în perioadele de deplasare către alt punct de lucru din perimetrul de lucru; - udarea periodică a drumului de exploatare pe care se face transportul balastului extras în special în perioadele de secetă, pentru evitarea poluării cu praf a zonei de lucru și a accesului mijloacelor de transport.

- se recomandă efectuarea cu strictețe a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998. Monitorizări asupra emisiilor atmosferice nu sunt necesare.


| 1214 - 4916 | Page | 42 |

PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ȘI VIBRAȚIILOR

În absența măsurătorilor și prin analogie cu obiective similare, nivelul de zgomot este de cca. 75 dB (A), în imediata apropiere a utilajelor ce realizează activitatea de sortare. Pentru a se aprecia impactul zgomotului produs înafara amplasamentului, s-au luat în considerare:

nivelul de zgomot la sursă = cca. 75 dB(A); nivelul de zgomot la limita incintei = cca. 45 dB(A); Conform STAS 10009/86,valorile maxim admise ale nivelului de zgomot sunt: 65 dB(A) la limita incintei 50 B(A) la limita receptorilor protejați;

Se face precizarea că, fiind amplasată în zona de câmpie, perimetrul iazului piscicol nu este protejat de nici o vegetație arboricolă, care să ducă la o atenuare a propagării zgomotelor, dar nivelul zgomotului perceput la cei mai apropiați receptori din localitate nu depășește nivelul de zgomot general dat de circulația de pe drumul județean care trece prin vecinătatea perimetrului și a receptorilor în cauză.

Nu se produc vibrații care să afecteze negativ factorii de mediu, în timpul procesului de producție.

În concluzie nu sunt necesare măsuri speciale de combatere a acestor factori.

Surse din incinta zonei de exploatare – poziția acestora este legată de locul de exploatare – nu există receptorii în apropiere care pot fii afectați.

Surse exterioare incintei zonei de exploatare – mijloace de transport care circulă pe drumurile comunale , receptorii care pot fii afectați de aceste surse de zgomot sunt așezările umane care mărginesc drumul de acces în zona de excavare.

Se consideră că timpul de funcționare al utilajelor este următorul:

- excavatorul cu lopată inversă: 8 ore/zi = 160 ore/luna =1235 ore/an - autobasculantele : 2 ore/zi = 40 ore/luna = 320 ore/an .


| 1214 - 4916 | Page | 43 |

Pentru evaluarea nivelului de zgomot produs la funcționarea excavatorului s-au folosit datele din cartea tehnică a utilajului care specifică un zgomot produs de 82 dB(A) la o distanță de 1 m în timpul funcționării . Nivelul de zgomot echivalent, al fiecărei surse de zgomot la nivelul receptorului este:

Sursa de zgomot Nivelul de zgomot la sursa

dB(A)

Distanța la receptorul cel mai

apropiat m

Nivelul zgomotului echivalent la

receptor dB(A)

în incinta balastierei autobasculanta 60 525 11,32 excavator 82 525 12,56 încărcător frontal 80 525 12,31 în exteriorul balastierei autobasculanta 90 15 85

Din datele de mai sus rezultă că valoarea maxim admisă a nivelului de zgomot la limita incintei (65 dB conform STAS 10009/1980) nu este depășită la funcționarea simultană a principalelor utilaje generatoare de zgomot din incinta zonei. Majoritatea acestor zgomote se produc în interior, distanțele de propagare și direcțiile spre zonele locuite sunt mari (cca.525 m față de cea mai apropiată casă din comuna Mireșu Mare), astfel încât zgomotele ajung mult mai atenuate și nu produc efecte neplăcute vecinătăților. Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor protejat este in jurul valorii de “0”.

Depășirea limitei de zgomot poate apărea doar în exteriorul zonei de exploatare datorită circulației de pe drumul comunal, aceasta influențând negativ asupra populației care locuiește lângă acest drum, dar disconfortul nu este cauzat de activitatea de pe amplasamentul analizat. Pe amplasament, nu se preconizează depășirea limitei maxime de zgomot în zone industriale, conform STAS 10009/88 se impune maxim 65 dB la limita zonei.

PROTECȚIA ÎMPOTRIVA RADIAȚIILOR

Nu este cazul


| 1214 - 4916 | Page | 44 |

PROTECȚIA SOLULUI ȘI A SUBSOLULUI

Suprafața propusă pentru realizarea proiectului este situată pe malul râului Someș,

în localitatea Mireșu Mare, la o distanță de 200 m pe direcția sud-vest față de albia râului Someș, pe partea malul drept al acestuia, conform Planului de amplasare în zonă și a Planului de situație.

Învelișul de soluri de pe amplasament este uniform, reprezentat în totalitate de luvosol ca tip de sol, în alternanță cu aluviosoluri entice-calcarice-prundice din zonele de grinduri sau entice-calcarice-gleice din lungul unor albii părăsite, la nivel de subtip de sol.

Acest înveliș de soluri este format în condiții naturale în care aportul principal pentru pedogeneză este asigurat de frecvența mare a inundațiilor, în timpul cărora sunt depuse sau erodate depozitele litologice prezente.

Condițiile climatice, și anume umezeala suficientă, media anuală a precipitațiilor peste 700 mm/an alături de temperaturile ridicate din cursul anului ( media anuală =9,7 0C), grăbesc procesul de alterare și implicit formarea mineralelor argiloase.

Dată fiind starea actuală de păstrare a solurilor apreciem că prin exploatarea agregatelor de nisip și pietriș nu se produce poluarea solului, atât pe amplasament cât și în vecinătăți. Solul ca factor de mediu ar putea fi afectat: în timpul lucrărilor de amenajare a obiectivului, excavații;

prin emisiile de praf și gaze de eșapament; prin depozitarea temporară a agregatelor minerale; prin deversarea accidentală a produselor petroliere și uleiurilor de motor de la

mijloacele de transport. Singurele surse posibil poluatoare ale solului și subsolului, sunt carburanții și lubrefianții

care pot fi risipiți accidental de către mijloacele de transport și utilajele acționate cu motoare cu ardere internă.

Cantitățile care se pot scurge accidental de la aceste utilaje, sunt minime și nu reprezintă un factor major de risc în ceea ce privește protecția factorilor de mediu, respectiv solul și subsolul.

Impact potențial în faza de execuție

În faza de execuție a lucrărilor, un impact semnificativ se produce asupra structurii solului. Este posibilă afectarea solului și din punct de vedere calitativ, prin impurificarea


| 1214 - 4916 | Page | 45 |

accidentală cu produse petroliere și uleiuri minerale de la mijloacele de transport și utilaje folosite.

Carburantul utilizat este motorina . Pentru activitatea care se desfășoară în zona de excavație se poate estima un necesar zilnic de motorina de aproximativ 200 l. Această cantitate este asigurată de firmă, din depozite care nu se află în perimetrul zonei studiate, fiind adusă zilnic cantitatea necesară activității. Alimentarea cu motorină a excavatorului și a celorlalte utilaje fixe se face în incinta zonei, direct din recipientul în care se transportă, astfel scurgerile de motorină pe sol ar putea fii doar accidentale și în cantități mici. Lubrefianții folosiți sunt uleiuri și unsori consistente. Posibilitatea contaminării solului cu lubrefianți poate apare doar în cazul unor accidente tehnice. Toate operațiunile de schimb de ulei se fac la atelierele de pe o altă platformă de producție a firmei, unde există atelier pentru întreținerea utilajelor din dotare, iar periodicitatea de revizie și reparație a utilajelor din dotare este strict respectată. Astfel posibilitatea de contaminare a solului din zona balastierei cu lubrefianți este foarte mică .

Lucrările de nivelare și excavație presupun deranjarea orizonturilor de sol acționându-se în mod direct asupra structurii, texturii, porozității și a altor caracteristici naturale ale acestuia. Consecințele constau în modificarea proprietăților naturale ale solurilor și perturbarea activității microbiologice care are o acțiune generală pozitivă. În cazuri de deversări accidentale de produse petroliere și uleiuri minerale de la mijloacele auto și utilajele de exploatare pot apărea poluări punctuale pe suprafețe mici. Zone cu risc de poluare ale solului: a. Zona de execuție a săpăturii - sursele principale de poluare sunt scurgerile accidentale de combustibili și lubrefianți de la utilajele de săpat și de la mijloacele de transport. b. Drumul de exploatare existent - factorul de poluarea a solului și subsolului sunt scurgerile accidentale de uleiuri sau lubrefianți de la mijloacele auto care vin sau pleacă în și din incinta obiectivului.

Măsuri de diminuare

În faza de execuție a obiectivului este posibilă luarea unor măsuri de diminuare a impactului. Pentru prevenirea poluării accidentale a solului și subsolului, se vor utiliza doar mijloace de transport și utilaje corespunzătoare normelor tehnice în domeniu, astfel încât să se preîntâmpine deversările de motorină sau uleiuri de la motoarele acestora.


| 1214 - 4916 | Page | 46 |

a. Zona de execuție a săpăturii - În cazul unor scurgeri locale se va asigura colectarea urgentă a materialului afectat după presărarea cu material absorbant - nisip sau rumeguș. Materialul colectat se va stoca temporar în recipiente metalice în vederea evacuării din obiectiv. Efectuarea operațiilor de alimentare a utilajelor cu carburanți și lubrifianți se face doar în locurile amenajate (covor PVC); b. Drumul de exploatare existent, se va întreține periodic prin balastări, nivelări, compactări. Nu se permite din această cauză accesul în perimetrul de exploatare a utilajelor și mijloacelor de transport care au defecțiuni ce produc scurgeri accidentale de carburanți și lubrefianți. Nu se va permite depozitarea pe terenul obiectivului a deșeurilor de natură solidă de orice fel;

Se face precizarea că lucrările propuse vor afecta solul și subsolul zonei datorită faptului că în urma excavărilor se îndepărtează un volum însemnat de pe amplasament, volum care este înlocuit imediat de către apă. Acest lucru prezintă un risc pe care legislația de mediu în vigoare și-l asumă.

Impact potențial în faza de exploatare a iazului piscicol și măsuri de diminuare

Privitor la posibilitatea de poluare a solului în timpul exploatării iazului, se menționează că se pot produce efecte limitate ca intensitate, fără urmări grave asupra activității proprii sau asupra altor obiective din zona. În acest context se poate vorbi de două feluri de impurificare a solului: - impurificarea solului la fundul iazului; - impurificarea produsă pe solurile din vecinătatea amenajării.

Principala sursă de impurificare a solului de la fundul iazului piscicol o constituie dejecția peștilor, resturi menajere aruncate întâmplător. Nefiind vorba de o cultură intensivă de pește ci de o dezvoltare naturală a numărului de populații, viața peștilor nu este afectată direct de aceste impurificări, existând totuși un dezavantaj care poate apărea în timp, și anume, nămolul prin conținutul lui în substanțe organice este un consumator de oxigen dizolvat, putând altera echilibru de oxigen în apă, necesar pentru viața peștilor.

Nămolul rezultat pe fundul iazului concentrează atât materia organică de degradare cât și o parte din sărurile solubile din apa de alimentare.


| 1214 - 4916 | Page | 47 |

Periodic, acest nămol va trebui analizat într-un laborator de specialitate (OSPA Maramureș, APM Maramureș) și ar putea fi evacuat și valorificat în scop agricol.

Elaboratorii prezentei documentații nu consideră că acest lucru ar trebui făcut pentru a nu afecta biocenoza acvatică care se va reface în timp păstrând cât mai natural posibil zona.

Reglementările ce trebuie respectate privind calitatea solului sunt cuprinse în Ord. Nr.756/97 pentru aprobarea „Reglementări privind evaluarea poluării mediului”, iar prin respectarea acestuia se apreciază că impactul asupra factorilor de mediu sol și subsol este neglijabil.

PROTECȚIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ȘI ACVATICE

Conform amplasamentului, obiectivul nu face parte din nici un sit Natura 2000. Activitatea din cadrul obiectivului analizat nu aduce nici un fel de prejudicii în ce

privește protecția ecosistemelor terestre, acvatice, a biodiversității și ocrotirii naturii. La extracția agregatelor datorita zgomotelor induse, fauna terestră se poate deplasa

temporar datorita creșterii stresului suplimentar , în zone mai retrase. In timp acestea pot coexista în limite normale acceptate.

La final, luciul de apă precum și complexul de vegetație lacustră ce se va forma va conferii un spațiu propice de popas și chiar găzduire (cuibărire și iernat) pentru speciile de păsări iubitoare de apă.

Prin existența obiectivului propus, nu se prevede un impact semnificativ negativ asupra ecosistemelor terestre și acvatice, deoarece:

nu se modifică prin lucrările executate și a celor viitoare, compoziția autohtonă a

speciilor de plante locale aclimatizate și nu se introduc alte specii invadatoare sau care nu fac parte din ecosistem; prin executarea excavațiilor nu se creează un impact negativ asupra regimului hidrologic al zonei.

Nu se prevăd măsuri de diminuare a impactului.


| 1214 - 4916 | Page | 48 |

PROTECȚIA AȘEZĂRILOR UMANE ȘI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC

Perimetrul obiectivului este amplasat în extravilanul localității Mireșu Mare, cele mai apropiate locuințe fiind la peste 520 m de această zonă de extracție.

Ținând cont de caracteristicile funcționale în raport cu mediul, se apreciază că unitatea de exploatare, nu produce disconfort așezărilor umane în vecinătatea căreia își desfășoară activitatea.

Exploatarea în zonă, are și un impact pozitiv asupra comunității locale prin contribuția la bugetul local, prin locurile de muncă directe și indirecte pe care le creează și prin diversificarea contextului economic și industrial local.

GOSPODĂRIREA DEȘEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT

DEȘEURI – semnifică substanțele refolosibile sau nu, apărute în urma proceselor tehnologice și care nu mai pot fi utilizate ca atare.

În urma activității care se va desfășura pentru extracția agregatelor putem afirma următoarele: din activitatea de producție nu rezultă deșeuri; deșeuri menajere pot exista de la personalul care asigură exploatarea utilajelor; ape uzate nu rezultă din activitatea de extracție; cantitatea de apă, existentă în stare

liberă între fragmentele de pietriș în momentul excavării, este levigată în perioada de depozitare temporară a agregatelor și permeabilitatea mare a depozitelor asigură infiltrarea rapidă a acestor ape în masa de depozite fluviatile grosiere.

Deșeuri din activitatea de extracție

În urma procesului de extracție nu rezultă deșeuri propriu-zise întrucât în perimetru

nu se face nici o altă activitate (sortare, spălare, comercializare).


| 1214 - 4916 | Page | 49 |

Deșeuri menajere Se produc de la personalul care asigură exploatarea agregatelor. Având în vedere

cantitatea mică ce rezultă în perioada unei luni, considerăm că nu este necesară dotarea amplasamentului de extracție cu containere de preluare a acestor deșeuri. Personalul de deservire se va instrui în vederea colectării acestor deșeuri în pungi de plastic menajere, cu care vor fi dotate utilajele, iar deșeurile vor fi depuse la containerul de deșeuri menajere existent la stația de sortare. Pe viitor, când amenajarea piscicolă va fi finalizată vor fi puse pubele de gunoi prevăzute cu capac, precum și WC-uri ecologice .

Deșeuri menajere – cod 20.03.01

Cantitatea de deșeuri menajere rezultate pe amplasament este:

Q1=3persoane x0,25kg/pers./zi x 20 zile=15 kg/lună Resturi mărunte de materiale plastice, de la recipiente, pungi, PET-uri – cod 20.01.03

Cantitatea de deșeuri din plastic și recipiente rezultate pe amplasament este: Q3=0,5kg/lună x 9 luni=4,5 kg/an

Resturi mărunte de metale-conserve etc – cod 20.01.05

Cantitatea de resturi metale-conserve rezultate pe amplasament este: Q5=0,5kg/lună x 9 luni=4,5 kg/an

În afara deșeurilor menționate, pe teritoriul perimetrului de exploatare nu se produc și nici nu vor fi depozitate alte tipuri de deșeuri.

Deșeurile tehnologice de tipul ulei de motor, de transmisie și ungere, deșeuri metalice, anvelope, nu se vor genera în zona studiată, datorită efectuării tuturor reparațiilor și întreținerilor fie în incinta atelierului propriu de pe o altă platforma de producție a firmei, fie la ateliere specializate ale terților.


| 1214 - 4916 | Page | 50 |

GOSPODĂRIREA SUBSTANȚELOR ȘI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE

Substanțele periculoase utilizate în procesul de producție sunt: - Motorină – 0,20 tone/zi lucrătoare x 180 zile lucrătoare = 36 tone/an. - Uleiuri minerale folosite ca lubrifianți pentru mijloacele auto și pentru utilaje – 0,5 t/an. Motorina este un produs petrolier constituit din diferite fracții medii de distilare în compoziția căreia intră hidrocarburi parafinice, naftanice, aromatice și mixte.

Motorina, conform Fișei Tehnice de Securitate prezintă risc de inflamare, se aprinde ușor în contact cu suprafețele încălzite, în contact cu scântei sau flăcări deschise.

Formează amestecuri explozibile cu aerul, limitele de explozie fiind:

- inferioară, % vol. - 6,0; - superioară, % vol. - 13,5.

Normele Generale Române de Protecția Muncii (ed. 2002) indică valori limită de

expunere profesională de 700 mg/m3 pentru 8 ore, și de 1000 mg/m3 pentru 15 minute. Este nocivă prin inhalare, literatura de specialitate indicând riscul ca motorina să

favorizeze apariția cancerului de piele. Pe amplasamentul exploatării nu vor fi stocați combustibili, în nici un fel de

rezervoare sau recipiente.

Mijloacele de transport vor fi alimentate cu motorină la stațiile PECO, iar utilajele staționate în balastieră vor fi alimentate cu motorină zilnic, din bidoane metalice omologate aduse cu basculanta.

Se va acorda o atenție sporită manevrării carburanților, nefiind permise scăpări accidentale, atât din considerente de protecția mediului, cât și economice. Uleiuri minerale - pe amplasamentul proiectului supus analizei nu vor fi stocați lubrifianți, în nici un fel de recipiente.

Schimburile de ulei la mijloacele auto se vor face în unități de profil autorizate d.p.d.v. al protecției mediului să achiziționeze acest tip de deșeu. Uleiurile uzate fac parte din categoria deșeurilor periculoase - cod - 13 02 05* Uleiuri minerale ne clorurate de motor, de transmisie și de ungere. Este interzisă deversarea uleiurilor în apele de suprafață, apele subterane și în sistemele de canalizare.


| 1214 - 4916 | Page | 51 |

PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Monitorizarea presupune supravegherea activităților desfășurate având ca obiectiv principal minimizarea impactului produs de această activitate asupra mediului înconjurător și un control periodic, cu o frecvență corespunzătoare, care să urmărească modul cum se conformează societatea în perioada de exploatare a agregatelor. Persoanele implicate în extracția de agregate minerale de râu au în vedere funcționarea corectă a utilajelor, iar eventualele defecțiuni sunt remediate rapid. De asemenea, inspecția utilajelor se va face periodic.

Având în vedere faptul că în perimetru se execută activități de exploatare, influența factorilor de mediu datorită proceselor enumerate se monitorizează continuu. Admițând faptul că factorii de mediu afectați de activitatea minieră pot fi:

Aerul Solul și subsolul Apele de suprafață și subterane Vegetația și fauna Așezările umane

s-a impus, ca pe parcursul exploatării perimetrului să se monitorizeze la cererea instituțiilor abilitate următorii factori:

FACTOR FRECVENȚA DE MONITORIZARE

aer determinare de pulberi în suspensie la cererea instituțiilor abilitate apă determinări ape de suprafață – la cererea instituțiilor abilitate

Pe lângă monitorizarea continuă a factorilor de mediu, se are în vedere ca prin

programele anuale de exploatare să se facă o exploatare uniformă a resursei de substanță minerală, cu respectarea elementelor geometrice ale zonei de exploatare, cu respectarea programului general de exploatare și fără a crea zone cu pericol.

Personalul tehnic al obiectivului are obligația permanentă de a verifica respectarea legislației de mediu, de a aduce la cunoștința conducerii eventualele încălcări ale acestei, sau prezența unor pericole iminente .


| 1214 - 4916 | Page | 52 |

LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIȚIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ȘI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂȚII, ÎN

MĂSURA ÎN CARE ACESTE INFORMAȚII SUNT DISPONIBILE

Măsurile și lucrările propuse, precum și costurile aferente redării în circuitul natural al suprafețelor de teren afectate, precum și alte măsuri de refacere a mediului, se corelează cu gama de măsuri și lucrări propuse în Planul de refacere a mediului.

Execuția lucrărilor de refacere a mediului se va face etapizat, atât în perioada operațională, cât și după încetarea activității de exploatare.

Încă în faza de excavare se vor desfășura lucrări de refacere a mediului, constând, în principal, din lucrări de corectare a geometriei taluzurilor definitive ale zonei de protecție a malului.

Realizarea lucrărilor de refacere a mediului prezentate se va derula în concordanță cu programul de dezvoltare a obiectivului și în acord cu măsurile și lucrările propuse, precum și cu costurile generale aferente, cuprinse în studiul de fezabilitate.

Pentru realizarea lucrărilor de refacere a mediului, societatea, pe parcursul perioadei de excavare, va constitui o garanție bancară de refacere a mediului depusă într-un cont special al ANRM.

Volumul lucrărilor de refacere a mediului va crește, pe măsură ce suprafața ocupată de excavare se va mări, ajungându -se, la finalul activității de extracție, ca o parte însemnată din aceste lucrări să fie executate.


| 1214 - 4916 | Page | 53 |

FOAIE FINALĂ

Prezenta lucrare a fost elaborată de către PROMINEX GRUP SRL având următoarele atestate și certificări:

Agenția Națională pentru Resurse Minerale București - Atestat nr. 975/2011 - pentru elaborarea documentațiilor geologice, tehnice și tehnico economice pentru activități miniere – roci utile, închideri de cariere

Ministerul Mediului - Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului - poziția 510 – (Elaborare de Studii și rapoarte de impact asupra mediului, Bilanțuri de mediu, Studii de evaluări adecvate Situri Natura 2000)

Ministerul Apelor și Pădurilor - Atestat nr. 287/2018 – pentru elaborarea documentațiilor pentru aviz/autorizație de gospodărire a apelor, studii hidrogeologice;

Documentație este înregistrata în Registrul de evidență al lucrărilor elaborate de PROMINEX GRUP SRL sub nr. 1214 - 4916.

SC VANȚA ADI & MARIUS SRL titularul lucrării MEMORIU ACORD MEDIU aferentă proiectului, AMENAJARE PISCICOLĂ CU VALORIFICAREA RESURSEI DE NISIP ȘI PIETRIȘ DIN PERIMETRUL VANȚA 1, JUD. MARAMUREȘ a luat la cunoștință conținutul lucrării, iar prin semnarea FILEI DE CAPĂT și-a însușit-o în totalitate, împreună cu concluziile și propunerile specialiștilor.

Folosirea prezentei documentații sau a unor părți din aceasta fără aprobarea elaboratorului, în alte scopuri decât cel pentru care a fost realizată, constituie contravenție și se pedepsește conform legilor în vigoare.

Negrești Oaș str. M. Eminescu, nr. 3 SM RO Tel/Fax: 0261 853750 Mobil: 0744 841 356

www.prominexgrup.ro [email protected]

tel:+40%20(0)

http://www.prominexgrup.ro/

mailto:[email protected]

MEMORIU ACORD MEDIU

Documents

Transcript of MEMORIU ACORD MEDIU