Memorator de limba si literatura romana Cls V-VIII Ed.2 ... de limba si literatura... · Vitoria...

9
Mrnleue DRNreLc Ctnsrrn Launn Rnlucn Sunucru MEMORATOR DE LIMBA 9I ,\ \, LITERATURA ROMANA pentru clasele V-UII Edilia a II-a co I ecti a CO M PACT

Transcript of Memorator de limba si literatura romana Cls V-VIII Ed.2 ... de limba si literatura... · Vitoria...

fl ,ft

Mrnleue DRNreLc CtnsrrnLaunn Rnlucn Sunucru

MEMORATORDE LIMBA 9I ,\ \,

LITERATURA ROMANApentru clasele V-UII

Edilia a II-a

co I ecti aCO M PACT

Editor: Ctrlin Vlasie

Redactori: Adriana Oprea, Daniel MitranTehnoredactare & prepr€ss: Marius BadeaCoperta colecliei: Ionut Bro$tianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiCiRSTEA, MIHAELA DAI\IIELA

Memorator de Limba gi literatura romAntr pentru claseleV-V[I / Mihaela Daniela Cirstea, Laura Raluca Surugiu. - Ed. a 2-a. -Piteqti : Paralela 45, 2013

ISBN 97 8 -97 3 - 47 - l7 7 4 -3

I. Surugiu, Laura

8l L135.1(075.33)82 1.1 3s. r.09(075.33)

coMENZl - CARTEA PR|N PO9TA

EDITURA PARALELA 45Pitegti, jud. Argeg, cod 1 10174, str. Fralii Golegti 130Tel.: 0248 633 130; 0753 040 444

0721 247 918Tel.ffax: 0248214 533;0248 631 439; 0248631 492.E-mail: [email protected] accesali www,edituraparalela45.ro

Tiparul executat la tipografia Editurii Paralela 45E-mail : [email protected]

Copyright @ Editura Paralela 45,2013Prezenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mtrrci inregistrate,iar conlinutul este protejat de legislalia privind dreptul de proprietateintelectual6.

,&

CUPRINS

t. CARTEA - OBTECT CULTURAL ...............................................9o Autorul, titlul pn(ile unei cddi (coperfile, cotorul, tabla de

materii/cuprinsuVsumarul, prefafa, postfata, notele de subsol),editura, colectia ...................9

lI.TEORrALrrERARA........ ................................11l. Structurarea operei literare ............................... I I

r Modurile de expunere....... ........................... 1l. Narafiunea (autor, narator, personaje, subiectul,

momentele subiectului, timpul 9i spaf iul)...................... I I. Dialogul (mod de cancteizare a personajelor)............ l5. Descrierea (portretul literar, tabloul)...................:......... l6

r Eul liric..... ......................... 18

2. Figuri de stil ................................18. Personificarea,comparafia, enumer4ia"rep€tiIia, aliteratia

asonanla, antiteza, hiperbola, epitetul, metafora, alegoria.... l83. Versllicafia.. ................................24

r Versul, strofa, mtrsura" rima, ritmul...... ................................244. Genuri qi specii................ ...........26

o Genuri 1iterare............... ...............................26. Epicu1............ ..............26r Liricul..

,{n

r Imnul...-......... .............45. Comedia .....................47. Opera SF...................... ........................49

5. Specii nonliterare ................. ..............................50. Articolul de dic{ionar, articolul de revistd./ziar, textele

publicitare, reclama, mersul trenurilor.................................. 50

III. PRACTICA RATIONALA $I FT]NCTIONAL.I,A LIMBII .............541. Comunicarea oraltr ................. ............................54

. Situalia de comunicare (emititor, receptor, mesaj, context,cod, canal) ........................54

o Dialodmonolog (dialog formaVdialog informal) ................. 54. Elemente nonverbale gi paraverbale ...........55o Textul argumentativ.... ...............................56o Ideeprincipald,/idee secundard ....................57o Comunicare oral5/comunicare scrisd .................................... 5Z

2. Comunicarea scristr ............... ..............................58. P54ile compunerii....... ................................58o Elementele auxiliare in scriere - paranteze gi sublinieri ......59o Cererea, scrisoarea, anun{ul, invitafia................................... 60r Semne de punctuafie gi de ortografie (punctul, virgula, dou6

puncte, linia de dialog, semnul exclamlrii, sermul intrebdrii,linia de pauzi, cratima)............ ...................64

3. Contexte de realizare...... ...........67r Transformarea textului dialogat in text narativ..................... 67o Rezumatul.. ........................69

rv. ELEMENTE DE CONSTRUCTTE A COMUNrCARrr......... 701. Nofiuni generale de sintaxtr ................................70

r Propozilia.. .........................70o Clasificarea propozi1iilor...... ....................... 70o Propozilia regenta................... .....................71o Termenul re9ent.....,............ ....,...................71

4

.{*.

. Raporturi care se pot stabili in interiorul unei propozi;ii(coordonarea, subordonarea)... ....................71

o Raporturi care se pot stabili in interiorul unei fraze(coordonarea, subordonarea).................................................72

2. Fonetica........ ...............................72r Alfabetul limbii romine (vocale, semivocale, consoane) ....72o Grupurile de sunete (diftongul, triftongul, hiatul) ................ 73

r Scrierea cu liter5 mare..,....... .......................73r Scrierea $i pronunlarea numelor proprii striine.................... 73

o DespS4ireain silabe......".... ....'...................74

3. Vocabularul. ..................'............74. Vocabularul fundamental... ...........'..'.....'....75r Masa vocabularului............... ......................75. Mrjloace de imbogd{ire a vocabularului ..'......'.......'.............75

. Mtjloace inteme (derivarea, compunerea, schimbareavalorii gramaticale sau convesirmea, familia lexicab).....'. 75

. Miiloace exteme (neologismele)....................................7 6

r Relalii semantice ..'.'.........76. Sinonimele..... .............76. Antonime1e.... ....'........76. Paronimele..... .............76. Omonimele (omofone, omografe) ................................. 76. Cuvintele po1isemantice.......... ...'.........77. Pleonasmul .... ............'77

4. Morfologia ... ...............................77o Substantiwl - defrnilie, clasificare, numdrul substantivelor,

genul substantivelor, cazuri gi funcfii sintactice, locutiunea

substantivald..... ................77o Articolul - defini1ie, clasificare (articol hotlrdt,

articol nehotdrit, articol posesiv-genitival,

articol demonstrativ-adjectival) .................. 80

. Adjectivul - definitie, clasificare, grade de comparafie,

functii sintactice , valoare stilistici ............................'........... 8 I

. Pronumele * definifie, clasificare, forme 9i func1ii sintactice,adjective pronominals ................... .............. 82

I Pronumele persona1................ ..............82r Pronumelepersonaldepolite{e... .........83. Pronumelereflexiv.....................,................................,.,84. Pronumele posesiv .................. .............85I Pronumele demonstrativ .............,..................................86

' Pronumelenehotdrdt ............. ..............88. Pronumele relativ ...............................89. Pronumele interogativ ............. ............90r Pronumelenegativ.........................................................91. Pronumele de intiirire.............. .............92

o Verbul - definifie, clasificare - verbe predicative/nepredicative (verbe copulative, verbe auxiliare),verbe tranzitive/intranzitive, verbe personale/impersonale/unipersonale -, conjugare, mod, timp, persoani, numdr,diatezE, locu{iuni verbale, funclii sintactice, rol stilistic ......93

o Numeralul - definifie, clasificare (numeral cardinal, numeralcolectiv, numeral multiplicativ, numeral distributiv, numeraladverbial, numeral ordinal), functii sintactice .......... .......... 102

r Adverbul - definifie clasificare, grade de comparalie,loculiuni adverbiale, func1ii sintactice ................................ 103

o Interjecfia - defrnilie, clasificare, func1ii sintactice........... 105o ConjuncFa-defini1ig clasificare, locutiuni conjuncfionale..... 106r Prepozifia-definigie, clasificare, regimcazual, locufiuni

prepozilionale.. ................ 1065. Sintaxa ............107

r Subiectul - defini1ie, clasificare, acordul subiectului cupredicatul......... ................ 107

r Propozitia subordonat[ subiectivd * definiliq elemente regente,elemente prin care se intoduce, topica Ei punctuafia ................ 109

r Predicatul - defini1ie, clasificare......................................... I l0r Propozilia subordona6 predicativd - definiliq elemenhrl regent,

elemen0e prin care se intoduce, topica gi punctuafia................ I I I

6

Atribuhrl - defrnilie, clasificare.. ..............112

Propozifia subordonaE atibutive - defini1ie, elemente regerite,

elemente prin care se intoduce, topica gi punctuafia ........'....... I 13

Complementul direct - definiJie, pirfi de vorbire prin care se

exprimi............ ...........'... I 14

Propozilia subordonati completivi directd - defini1ie,elemente regente, elemente prin care se introduce, topica 9i

punctua1ia........ ............... I 15

Complementul indirect - definilie, p6rti de vorbire prin care

se exprime........ ............... I 16

Propozi{ia subordonati completivS indirectd - defrnilie,elemente regente, elemente prin care se introduce, topica 9ipunctua1ia........ ...'.....'..... I 17

Complementul de agent - defini1ie, pdrfi de vorbire prin care

se expdm5........ ...............117

Complementul circumstanfial de loc - definilie, pd4i de

vorbire prin care se exprim6......... .......'.....1 18

Propozilia subordonati circumstanfiald de loc - definilie,elemente regente, elemente prin care se introduce, topica 9i

punctualia........ .......'....... I 19

Complementul circumstaniial de timp * defini1ie, p64i de

vorbire prin care se exprim6........" '............120Propozilia subordonatii circumstanliald de timp - definilie,elemente regente, elemente prin care se introduce, topica qi

punctualia .......................120

Complementul circumstanfial de mod - defini1ie, pd4i de

vorbire prin care se exprimtr, valori stilistice........' ....'........ l2lPropozitia subordonatd circumstanfialtr de mod - defini1ie,

elemente regente, elemente prin care se introduce, topica qi

punctuatia ........ .....'..'......122

Complementul circumstan{ial de cauzii - definilie, Pd4i de

vorbire prin care se exprim[. ..........."........123

a

Propozitia subordonatd circumstantiali de cauz[ - defini1ie,elemente regente, elemente prin care se introduce, topica gipunctuafia .......................123Complementul circumstan{ial de scop - defini1ie, pdrti devorbire prin care se exprimd......... .............I24Propozilia subordonatii circumstanlialS de scop - defini1ie,elemente regente, elemente prin care se introduce, topica gipunctualia ........ ................I25PropoziJia subordonate circumstanlialS consecutivd -delinitie, elemente regente, elemente prin care se introduce,topica gi punctuafia........................ ............L25Propozifia subordonati circumstanliald condilionali -definilie, elemente regente, elemente prin care se introduce,topica gi punctuatia.................... ................126Propozitia subordonatl circumstanliald concesiv6 - defini1ie,elemente regente, elemente prin care se introduce, topica qipunctualia ........ ................127

Bibliografie......

I. CARTEA - OBIECT CUTTURAL

Autorul - este persoana care scrie o opere, el are o existentereald, ceea ce se poate observa din biografia sa. Numeleautorului se afld pe coperta cexfi. De exemplu, autorul ronla-nului Baltagul este Mihail Sadoveanu. in cazul operelorpopulare, autorul este unul colectiv, anonim.

Titlul - este numele ales de autor pentru opera sa. Titlultrebuie sI fie ln legiturd cu textul, s[ captiveze cititorul, si-iftezeascd interesul. Uneori, titlul poartii numele unuia dintrepersonaje (Ion de Liviu Rebreanu, Alexandru LdpuSneanulde Costache Negruzzi), alteori desemneazd numele elemen-tului cenhal al operei (Baltagul de Mihail Sadoveanu) saupoate fi un titlu complex (Ultima noapte de dragoste, intdianoapte de rdzboi). Titlul poate fi format din unul sau maimulte cuvinte. in cazul articolelor din ziare, titlul trebuie si$ocheze, pentru a atrage publicul cititor.

Ptrrfile ce alcituiesc o carte sunt cope{ile, cotorul, filele, pa-gina de titlu, prefala, textul propriu-zis, posffala, diversetipuri de note, cuprinsul. Agezarea in pagind se face cu ajuto-rul alineatelor.

Coperta este partea unei cdrfi ce asigurd protectia acesteia.Pe coperta I se afli numele autoruluio titlul operei, numeleediturii, o imagine/ilustrafie care si reflecte o idee inclusl intext. Coperta a IV-a poate confine o recomandare a cirtii, oprezentarc a autorilor, o imagine, preful, orice alte informaliiconsiderate relevante de cdtre editori.

Cotorul poate cuprinde titlul operei, autorul, editura, num[-rul volumului (dac6 o oper6 are mai multe volume).

Tabla de materii/cuprinsuUsumarul cuprinde enumerarea

p[4ilor unei cirgilcapitolele acesteia, precum 9i paginilecorespunzetoare acestora. Cuprinsul se poate afla la incepu-tul sau la s{brqitul cd{ii.

Prefafa este a$ezatii inaintea operei propriu-zise, teprezen-t6nd un preambul al acesteia; ga poate include gdndurile

autorului, exprimarea propriei viziuni asupra operei, poate fiun cuv6nt-inainte semnat de un critic/o personalitate, pre-

zenthnd opera. Cend aceste comentarii apar la sfiirpitul cdrgii,

vorbim despre postfafi.

Notele de subsol - note explicative plasate in josul paginii,sub o linie oizontald" referitoare la un cuv6nt sau la un frag-ment din tex! la un citat; cuvintele/fragmentele la care se

referd notele de subsol au un indice, in partea de sus, acelagi

indice regisindu-se gi la nota de subsol.

Editura este institutia care se ocupi de tipirirea ce{ii, de

promovarea ei gi care editeaz[ carte4 face corectura ei, stabi-legte pre{ul; sigla editurii se afld pe copertE.

Colecfia - cuprinde mai multe opere, grupate in func{ie de

autor, de tematica abordatS" de curentul literar pe care ilreprezinttr autorii etc.

10

&

II. TEORH LITERARA

1. STRUCTUBAREA OPEREI TTTEBARE

MODURILE DE EXPUNERE - narafiunea (autor, narator,personaje, subiectul, momentele subiectului, timp qi spafiu),descrierea (portret literar, tablou), dialogul (mod de caracte-rlzare a personajului).

r A. NARATIUNEA. Mod de expunere, prezent?i mai ales in epic;r Se asociazi cu indicii de timp gi spatiu;. Se folosesc mai ales verbe la timpuri din sfera hecutului,

accenfudnd ideea de narare, de evocarre, dar este utilizat giprezentul, ca timp al evocilrii sau pentru a crea impresiade spontaneitate ori iluzia realiEfii;

. Ordinea cronologici a intiimpldrilor este facultativE, dindorinfa de obqine suspansul putiind si se inverseze ordineamomentelor subiectului;

I Naratiunea poate fi subiectivtr (naratorul poveste$te lapersoana I, este fie personaj, fie martor al evenimentelor;igi exprimd un punct de vedere, poate comenta gesturilesau g6ndurile personajelor, orienteazd cidtorul spre o anu-miti receptare a textului) sau obiectivtr (naratorul la per-soana a III-a, omniscient, nu iqi exprim[ niciun punct devedere, este obiectiv, impasibil, rczelat, lastr cititoruluilibertatea de a-gi forma propria opinie).

r. Autorul este persoana care scrie oper4 av6nd o existentirealtr; numele autorului se afl6 pe coperta cdr[ii.

b. Naratorul este vocea autorului in text firi a se confunda insicu acesta;

11

. Naratorul contureazd lumea fictivd, prezintd personajele,

poate comenta sau interpreta evolu{ia intimplirilor, com-portamenful personajelor sau poate fi perfect obiectiv;

. Dupd gradul de implicare in text, poate fi: obiectiv (nu se

implic[ in relatarea intAmpl5rilor gi nu exprimi opiniidespre personaje) sau subiectiv (igi exprimd propria opi-nie, este implicat in lumea fictiv[);

. Naxatorul omniscient este acel narator care qtie totul des-

pre personaje gi ac{iune.

Personajele/eroii sunt cei care participa, se implic6 in eve-

nimentele relatate; ptezenlz lor este in strdnsd legdturd cu

acliunea gi conflictele;r Suntprezente in genul epic ai in cel dramatic;. in functie de importanla lor in operi, sunt: principale

(Popa Tanda din nuvela cu acelagi nume de Ioan Slavici,

Prdslea din basmrtl Prdslea cel Toinic Si merele de aur),secundare (cele trei dame din schifa ,,DJ Goe..." de

Ion Luca Caragiale) sau episodice (oamenii intdlnili de

Vitoria Lipan din romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu,

in drumul ei de ciutare a lui Nechifor);. Daci numele personajului se afl6 inclus gi in titlul operei,

personajul este eponim: ,,Paga Hassan" in balada cu

acelagi nume de George Cogbuc;. in functie de complexitatea caracterului lor, personajele

sunt lineare (Ionel din ,,Vizitd..." de Ion Luca Caragiale)sau complexe (Vitoria Lipan dinBaltagul);

. in functie de modul in care evolueazh sau nu ca hliriinterioare sau ca formare a personalitetii, sunt: imobile/statice (Goe este tipul copilului risfr1at, obraznic, neas-

cultiitor) sau mobile/dinamice (Popa Tanda igi schimbicaracterul gi devine, dintr-un om dependent de bunlstarea

12

celorlalfi, un individ capabil sd igi construiasci propriuldestin, ajungdnd un exemplu pentru intreaga comunitatedin Siriceni);

. Personajele pot fi individuale (Prdslea cel Voinic,Alexandru Lipuqneanul) sau colective (ogtirea romdniplasati in antitezd cu cea otomand in balada cultl ,,PagaHassan" de George Cogbuc);

. Caracterizarea personajelor este modalitatea artisticialeasi de autor pentru a prezenta trdsdturile fizice gi mo-rale ale personajelor sale, contur6nd astfel porhetul fizic,respectiv moral al acestora;

. Mijloacele de caracterizare: directi (de citre narator,alte personaje sau autocaracterizare, prin indicaJiile sce-nice in genul dramatic) sau indirecti (prin fapte, compor-tament, limbaj, atitudine, gesturi etc.).

Exemplu:Personajul Goe din schifa ,,D-l Goe..."de Ion Luca Caragiale- este un personaj eponim, linear, imobil, reprezintl tipul

txrpilului r6sfrtat, obraznic, un produs al unei societi{i superfi-r:iule, in care conteazd mai mult aparen{ele decdt esen{a;

* este caracterizat direct, in primul rdnd de c6ffe narator, a

t'tlrui ironie se face simfiti de la inceput, prin titlul urmat de

Irrnctele de suspensie, cdci apelativul intrd in contrast cu felul de ali ul personajului gi cu lipsa de educafie a acestuia;

- se observ6 un succint portret fizic, limitat numai la cdtevaclcmente de vestimentafie, cici autorul doregte s[ sublinieze mo-rlul ostentativ in care doamnele ce il inso{eau pe t6nir doreau sIrnslt in evidenfi: ,,Tdndrul Goe poarti un frumos costum de ma-r irrrrr, pdldrie de paie, cu inscripfia pe pamblicS: le Formidable...";

diminutivele folosite de narator accentueazi gi ele ironiantrcstuia, c6ci este clard atitudinea de dispret a acestuia (puiqorul');

13

- la nivelul caracteizdii directe, se observi 9i atitudinea celortrei femei care il insofesc pe Goe la Bucuregti (Mami1a, Tanti Mitagi Mam'Mare); acestea nu fac altceva dec6t sd incurajeze compor-tamentul nepotrivit al copilului, inlocuind pedeapsa cu r€cofil-pensa gi liud6ndu-l in momente nepotrivite;

- porhetul moral sti sub semnul ironiei autorului; tAnirul Gooeste obraznic (nu ezitd sE le numeascd pe cele trei femei ,Broas-te"), nepoliticos gi prost-crescut (il numegte ,,urdtul" pe unbinevoitor care-i atrage aten{ia cd nu e bine sd scoatd capulgeam), este incult (rim6ne repetent), risfrlat (disculia cu Mamitadespre ciocolatd), neast6mp[rat (trage semnalul de alarmi) etc.

- in concluzie, Goe este un personaj exponen{ial pentru cate-goria copiilor needucafi.

Relafia dintre personaje poate fi: de conflictneintelegerea, lupta, confruntarea dintre doubsau de susfinere (personajele complementare);Conflictele pot fi exterioare (intre Goe gi UrAt,Popa Tanda 9i siteni, Alexandru Lipugneanulboieri) sau interioare (Popa Tanda are de ales intreagtepta schimbarea sEtenilor gi a munci pentru propriabunistare), iar dupi importanta lor se impart in principale(Alexandru Ldpugneanul 9i boieri) sau secundare(Alexandru Lipugneanul 9i Motoc);

d. SubiectulSuccesiunea de evenimente in planul lumii fictive, in caresunt antrenate personajele, in special prin conflicte;Se pot delimita momentele acJiunii: oxpozitiunea (se pre-zinti timpul, locul gi personajele), intriga (episodul caredeclangeazd acfiunea), desfilgurarea acfiunii (succesiu-nea inf6mplirilor), punctul culminant fuunctul de ma-ximl intensitate al operei) qi deznodim6ntul (finalul,r ezolv ar ea confl ictului).

J*t -=--=:--i*&!

I xttmplu: Momentele subiectului in schifa,,I)-l Goe,.."do l.L. Caragiale:li.rpoziliunea: Goe gi cele trei doamne agteapte pe un peron

rlitt urbea X trenul spre Bucuregti.lnlriga: Doanrtele decid si il duci pe Goe la Bucuregti pentru

n nu rnai rdm6ne repetent din nou.l)esfdsurarea acliunii: Goe este neascultiitor gi creeazi o serie

rln incurcdturi: se cearti cu Urihrl, pierde piliria cu biletul deIrcrr, rlmdne inchis in toaletS.

Itunctul culminant: Goe trage semnalul de alarm[.I)eznoddmdntul: Cei patru ajung, dupi multe peripetii, la

I lucuregti.

e, 'llmpul qi spafiul in narafiune. Sunt doud elemente prezente in epic Ai dramatic; in epic,

aceste coordonate sunt prezente incd din incipit pentru acontura dimensiunile lumii fictive, dar gi penhu a creaimpresia de verosimil, in timp ce in dramatic aceste ele-mente apar in indica(iile scenice;

' Spa{iul este adeseori fixat prin descriere.

r 8. DIALOGUL. Mod de expunere ce presupune o succesiune de replici,

precum gi o altemare a mdrcilor emi{itorului (forme ver-bale gi pronominale la persoana I) cu cele ale receptorului(forme de persoana a II-a la verbe qi pronume, verbe laimperativ, substantive in vocativ);

. Specific6 dialogului este gi folosirea interjecfiiloq a pro-pozigiilor exclamative gi interogative, a formelor popularegi regionale, a elementelor de argou sau de jargon (ele-mente specifice limbii vorbite, stilului colocvial);

. In operele dtimatice, dialogul devine o form5 de carac-teizare a personajelor, mai ales in cazul comediilor (din

intre

14 15

replicile lui Farfruidi, rezultii incultura gi infumurareaacestuia);in epic, dialogul dinamizeaz| narafiunea (un exempluconstituie basmele lui Ion Creangd).

r C. DESCRIEREA' Mod de expunere prin care se prezintii cititorului

tablou din nature, portretul unui personaj, un obiect

un fenomen;Fixeazd coordonatele spafio-temporale in naratiune,n0ndu-se astfel efectul de verosimil;Apeleazd la figwi de stil gi imagini artistice pentru a

tura o imagine plastici, sensibili a obiectului descris,pul fiind acela de a provoca emo{ii cititorilor;

I Descrierea poate fi generald sau detaliatii;r Descrierea folositd in liric permite exprimarea directil

sentimentelor autorului;. Poate fi reali sau imaginard, obiectivi sau subiectivd,

rar6 sau nonliterari (qtiin1ific6, tehnici, publicitarfl.

Exemple:* ,,E cald Si ldngd trunchiuri umbra treptat se face tot

micd,/Vdzduhul tot nu se-nJioard de niciun zbor denicd./$i doar furnicile de-aleargd acuma fird de

Mdrgele negre sdmdnate pe dramuri albe de lumina.(Dimitrie Anghel, ,+A.miaza") - descrierea in liric;

* ,,La spatele noastre, Hdlduca, cu nenumdratele sale

relea subtrire de aburi fumurii, care dddeau tntregului lnJd-

liSarea unei mdri de opal. Cdldura era covdrSitoare Sitntreaga naturd pdrea cd rdsufld greu..." (Calistrat Hoga"g,

,,in valea Sabasei") - descriere in proz6;$ ,,Zone carstice cu dezvoltdri mai reduse se intdlnesc in Munlii

Dognecei, Almdj, Poiana Ruscd, farcu, Cernei Si Mehedinli.Peisajul este caracterizat de prezenla unor culmi qi vdilongitudinale, conforme cu structura geologicd Si orientateNNV-SSE. Calcmele acestei structuri sunt dispuse in sincli-nale Si anticlinale cu numeroase folii ce strdpung pdnd lamari addncimi calcarele jurasice Si cretacice. Frecvent, dato-ritd proceselor de carstificare apar chei, platouri carsticecu doline qi lapiezuri, pe$teri $i avene." (Bogdan Bddescu,

Descrierea geograficd a carstului bdndlean) - descriere gtiin-

ffic5.

a. Portretul reprezint6 descrierea fizionomiei, vestimen-ta{iei, trisdturile fizice gi morale ale unui personaj dintr-ooperi literarS.

Exemplu:,,lntr-o dimineald din luna lui octombrie, anul 18/4, uniune de

12 de ani, scurt la staturd, cu fala oacheSd, ochi negri plini de

vk'lenie, un nas drept Si cu vdrful cam ridicat tn sus, ce indicdumhiliunea Si mdndria grosoland, tmbrdcat cu un anteriu de

;umalagea rupt in spate; cu caravani de pdnzd de casd vopsilitfl'cniu; incins cu o bucatd de pdnzd cu marginile cusute tnyherghef; cu picioarele goale bdgate tn niSte iminei de safiian,

ure.fuseserd odatd roSii, dar tqi pierduserd culoarea din cauza

wehimii; la incingdtoare cu ni$te cdlimdri colosale de alamd; tn

rup t:u cauc de Sal, a cdrui culoare nu se poate distinge din cauza

Itrllc:clor de diferite materii cu care era cdrpit, Si purtdnd cavelmtint de cdpetenie o fermend de pambriu ca paiul grdului'

verzi, se ridica in depdrtare ca un nemdrginit amfiteatru, (

tnchidea cerul inafu al vederii despre rdsdrit. in fa1d,stdnga Si-n dreapta noastrd, munlii Sabasei, BorciiFdrcasei se intindeau pdnd dincolo de hotarele ochilor, camare tncremenitd de valuri violete cu nuanle de aur; iar

16

aceastd priveliste neldrmuritd, arq4a de cuptor aruncase

17