MEMBRU FONDATOR AL PATRONATULUI PRESEI DIN ROMÂNIA ... · distilarea criogenicã a aerului...

4
PUBLICAÞIA CU CEA MAI LARGÃ ARIE DE DIFUZARE CEL MAI MARE TIRAJ adresã internet: www.newstiriromania.ro PUBLICAÞIE MONITORIZATÃ NAÞIONAL DE bmd MEDIA COMUNICATION Nr. 2123 Anul XXII, Joi 19 februarie 2013 -ROMEDIA MEMBRU FONDATOR AL PATRONATULUI PRESEI DIN ROMÂNIA GUSTUL MEZELURILOR ROMÂNEªTI DE CALITATE Continuã, zilnic, succesul unei emisiuni de televiziune realizatã de mintea unor români (fãrã a copia vreun model din altã þarã) românii fiind Dan Diaconescu, Luiza Andronache ºi Sorin Danciu, cei care au crezut cã pot fi ºi românii în stare sã facã o emisiune cu români ºi pentru români, care sã aibã ºi succes. Iatã cã, deºi postul de televiziune OTV ESTE INTERZIS ÎN ROMÂNIA, ÎN CONTINUARE emisiunile se transmit prin satelit, dar ºi pe internet. Iar în Italia OTV este recepþionat la liber, într-o DISCRIMINARE LA NIVEL EUROPEAN CÂND UN CETÃÞEAN EUROPEAN DIN ROMÂNIA NU ARE ACELEAªI DREPTURI CU UN CETÃÞEAN EUROPEAN DIN ITALIA! Gala Românilor Talentaþi are mare succes în Italia, motiv pentru care ea este transmisã ZILNIC, iar orele de programare sunt, în ultima vreme, înainte ºi dupã emisiunea de prime-time- „Dan Diaconescu Direct“. „GALA ROMÂNILOR TALENTAÞI“- ÎN ITALIA, ÎNAINTE ªI DUPÃ „DAN DIACONESCU DIRECT“! *Puteþi urmãri Gala RomânilorTalentaþi fie înregistratã, fie la OTV, peTeleviziunea „Cãlãraºi 1“- www.calarasi1.ro sau la Televiziunea NSR TV- „NewªtiriRomânia“. EI SUNT ROMÂNIA ! REGELE MURÃTURILOR DIN ROMÂNIA ! „PUIUCU“ pag. 3-6 SE DISTRIBUIE, GRATUIT, ÎN REÞELELE HOTELIERE, AEROPORTURI, CAMERELE DE COMERÞ

Transcript of MEMBRU FONDATOR AL PATRONATULUI PRESEI DIN ROMÂNIA ... · distilarea criogenicã a aerului...

Page 1: MEMBRU FONDATOR AL PATRONATULUI PRESEI DIN ROMÂNIA ... · distilarea criogenicã a aerului atmosferic ºi hidrogen prin electroliza apei. Aceste gaze pot fi utilizate în numeroase

PUBLICAÞIACU CEA MAI LARGÃARIE DE DIFUZARE

CEL MAI MARE

TIRAJadresã internet: www.newstiriromania.ro

PUBLICAÞIE MONITORIZATÃ NAÞIONAL DE bmd MEDIA COMUNICATIONNr. 2123 Anul XXII, Joi 19 februarie 2013

-ROMEDIAMEMBRU FONDATOR AL PATRONATULUI PRESEI DIN ROMÂNIA

GUSTUL MEZELURILOR ROMÂNEªTI DE CALITATE

Continuã, zilnic, succesulunei emisiuni de televiziunerealizatã de mintea unorromâni (fãrã a copia vreunmodel din altã þarã) româniifiind Dan Diaconescu, LuizaAndronache ºi Sorin Danciu,cei care au crezut cã pot fi ºiromânii în stare sã facã oemisiune cu români ºipentru români, care sã aibã

ºi succes. Iatã cã, deºipostul de televiziune OTVESTE INTERZIS ÎNROMÂNIA, ÎN CONTINUAREemisiunile se transmit prinsatelit, dar ºi pe internet. Iarîn Italia OTV este recepþionatla liber, într-o DISCRIMINARELA NIVEL EUROPEAN CÂNDUN CETÃÞEAN EUROPEANDIN ROMÂNIA NU ARE

ACELEAªI DREPTURI CUUN CETÃÞEAN EUROPEANDIN ITALIA!Gala Românilor Talentaþi aremare succes în Italia, motivpentru care ea estetransmisã ZILNIC, iar orelede programare sunt, înultima vreme, înainte ºi dupãemisiunea de prime-time-„Dan Diaconescu Direct“.

„GALA ROMÂNILOR TALENTAÞI“-ÎN ITALIA, ÎNAINTE ªI DUPÃ

„DAN DIACONESCU DIRECT“!

*Puteþi urmãri Gala Românilor Talentaþi fie înregistratã, fie la OTV, pe Televiziunea„Cãlãraºi 1“- www.calarasi1.ro sau la Televiziunea NSR TV- „NewªtiriRomânia“.

EI SUNT ROMÂNIA !

REGELE MURÃTURILOR DIN ROMÂNIA !„PUIUCU“ pag.

3-6

SE DISTRIBUIE, GRATUIT, ÎN REÞELELE HOTELIERE,AEROPORTURI, CAMERELE DE COMERÞ

Page 2: MEMBRU FONDATOR AL PATRONATULUI PRESEI DIN ROMÂNIA ... · distilarea criogenicã a aerului atmosferic ºi hidrogen prin electroliza apei. Aceste gaze pot fi utilizate în numeroase

Editat de:

Director Coordonator:Graþiela Soare

Secretar de redacþie:

Redactori:

Departament Publicitate

Subredacþia Olteniþa:

Tehnoredactare, graficã:

Adresa redacþiei:

Telefonul de urgenþã:

Trustul Naþional de Presã

Oana TÃBÃCARURoxana StoianGraþiela Soare

Graþiela SOARE 0721/901865

Roxana STOIANCristian CARACAª

Cãlãraºi, Str. Sf. Nicolae,Bl.A25,

(în centrul municipiului,lângã Consiliul Judeþean)TEL/FAX: 0242/311155

e-mail: [email protected]@calarasi1.ro

Pentru orice informaþii sausesizãri, apelaþi, NON-STOP la

SORIDA PRESS&MEDIA STARPreºedinte: prof. Daniela

DANCIUEditorialist:

prof.dr.Sorin DANCIURedactor ºef:

Monica Ioana DANCIUSenior-editor:Aurel DAVID

0722/413742

Roxana STOIAN

Raymond Daniel MADINOAE

Sara MARTINEZ (coordonator)

Florin RÃDULESCUOana Tãbãcaru

Subredacþia SPANIA

Fotoreporter:

TIPARUL EXECUTAT LATipografia

Telefon : 0242.311155Jurnalul de Cãlãraºi

Subredacþia REPUBLICAMOLDOVA

Valentina PODBEGLÎI- redactorºef

Ana BEJENARI- redactorVladimir SUSARENKO-

redactorIacob MÂNDRESCU- redactor

ECONOMIA DE… PAIAÞÃ!ÎNTR-O ÞARà SUBORDONATÃ, TOTALÃ,STRÃINII ΪI FAC DE CAP FÃRà CA SÃ

POATÃ INTERVENI CINEVA!...Într-adevãr, situaþia în România, în general, adevenit una criticã, ideea de independenþãeconomicã (ca sã nu mai vorbim de cea politicã)fiind anulatã, aproape în totalitate! De ce? Pur ºisimplu pentru cã (oricând am putea fi acuzaþi despirit naþionalist ori de alte alea!) nu putem sã nuobservãm câteva lucruri de-a dreptul dramatice:

ECONOMIE DE…. PAIAÞÃ!Nu poate fi vorba despre economie de piaþãîn contextul românesc, ci într-adevãr, de ocopie nereuºitã a ceea ce s-ar fi putut numieconomie de piaþã, mai apropiatã fiind chiaraceastã formulã: economie de… piaþã.Paiaþele fiind, din pãcate, chiar românii!

CÂND AVEM ªI NOI ROªII, LE VÂND ªIEI CU 2 LEI! CÂND NU MAI AVEM, SE

FAC O SUTÃ DE MII DE LEI VECHI!Cam aºa se face economia de piaþã capitalistã, înRomânia: aþi constat, astã varã, cã românii mai fac ºiei, cât de cât, roºii. Când se umple piaþa ºi de roºiiromâneºti, preþul roºiilor aduse din strãinãtate scadeºi el, spectaculos. Astfel cã, de exemplu, roºiilecherry (produse în aceleaºi condiþii, indiferent cãeste iarnã sau varã) scad ºi ele la preþ, tot la 2 lei,atât cât costã roºiile româneºti. Adicã funcþioneazãeconomia de piaþã, în acel moment, dupã care, cândvine iarna ºi românii nu mai produc roºii (pentru cãde serele faimoase pe care le aveau s-a ales praful,ca de mai toatã economia româneascã) preþul roºiilorcare erau rentabile pentru producãtorii strãini ºi la 2lei, probabil, ajung la…. Peste 10 lei! Adicã peste

100.000 lei vechi! De cinci ori mai mult! Pãi, dacã sepoate… Nebuni ar fi sã nu-ºi batã joc!

„VINE UNUL ªI SE CACÃ ÎN SUFRAGERIA TA,TU, FIRESC, SARI LA EL ªI ATUNCI INTERVINJANDARMII: CE AI, DOMNULE, CU OMUL?“

Aceasta a fost expresia plasticã a unui scriitor cunoscut precum MirceaDinescu în legãturã cu situaþia de la Pungeºti, acolo unde oamenii s-aurevoltat (ºi pe bunã dreptate) cã demararea lucrãrii extragerii gazelor deºist pe teritoriile lor le vor crea mari probleme, de la infestarea cu diversesubstanþe periculoase a apei de toate zile, pânã la eventualele cutremure,aºa cum s-a întâmplat într-o altã zonã, chiar dacã acolo nu s-au exploatatgaze de ºist, ci petrol, pur ºi simplu. Oamenii au ieºit revoltaþi, iar reacþiajandarmilor a fost una incredibilã: i-au luat la omor pe cetãþeni cã serevoltau în ograda lor! ªi, atunci, firesc Dinescu a fãcut aceastãcomparaþie: „Asta este cum ar intra unul la tine în casã ºi se cacã, înmijlocul sufrageriei.Tu, normal cã te enervezi, sari la el ºi atunci… sarjandarmii: Ce ai, domnule, cu omul?!“. De altfel, ca sã fi depãºitã toatãlimita de bun simþ ºi de obedienþã, pe ce bazã credeþi cã a fost anulatmitingul celor de la Pungeºti? ªi de cãtre cine? În condiþiile în care eireclamau pericolul în care era expus mediul din zona respectivã! Ei bine,ce credeþi cã a constatat Garda de Mediu în zona respectivã? Nu vãgrãbiþi sã credeþi cã cine ºtie ce problemã cu gazele de ºist, nicidecum!Ci, altceva- manifestanþii nu aveau wc-uri ecologice, pe câmp! Astfel cãmitingul nu putea fi autorizat.

STRANIUL ACCIDENT DE AVIONªI DACÃ TOTUL A FOST DOAR

O… REGLARE DE CONTURI?!...Prea multe semne de întrebare cu… prea puþine rãspunsuri! *Importantã este (pelângã identificarea cauzelor accidentului) cauza HASOSULUI cãutãrilor! *Când mulþidintre cei implicaþi au avut senzaþia cã, totuºi: „Cineva ne îndrepta cãtre direcþiigreºite!“ *Despre rivalitatea ministeriale chiar s-a vorbit la televiziunea SRI-ului….

„DACÃ ERA DUPÃ ORGANELESTATULUI, NU-I GÃSEAU PÂNÃDIMINEAÞA! CÂND AR FI FOST

GÃSIÞI MORÞI, CU TOÞII!“Aceasta este concluzia multora dintrecei implicaþi în cãutarea de dupãaccident, oameni care nu au înþelesmulte dintre cele care s-au petrecut înacest caz. Ori care în momentul în careau început sã înþeleagã, s-au distanþatde tot ceea ce s-a petrecut acolo! Unhaos de nedescris, oameni trimiºi sutede kilometri (înainte ºi înapoi) dupãureche, în condiþiile în care, în mod

normal, identificarea ar fi fost atât desimplã. Pentru niºte profesioniºti. Chiar sãnu mai fie profesioniºti în Ministerul deInterne ºi în organele de cercetare dinRomânia?!... Mulþi se îndoiesc de acestlucru ºi afirmã cu totul ºi cu totul altceva.

UN ACCIDENT CU PREAMULTE SEMNE DE

ÎNTREBARE!S-a vorbit mult despre accidentul în care amurit aviatorul Adrian Iovan ºi multe aufost temele de discuþie în acest caz. De laconsiderarea ca erou a pilotului care, prinpilotajul de pe ultimii metri a reuºit sãsalveze vieþile celor din avion, pânã laacuzarea acestuia (de cãtre aceeaºimarþafoi care nu ºtiu decât sã blesteme ºi sãînjure) de parcã ar exista vreun pilot zdravãnla cap care sã plece cu avionul cu gândul sã…moarã! Ajungându-se, inclusiv, la varianta cãtoatã nenorocirea ar fi reprezentat vreunblestem sau vreo pedeapsã divinã dupãcelebrul caz în care Adrian Iovan l-a împuºcatpe nepoftitul musafir la locuinþei sale…Dar noi nu despre toate acestea vrem sãvorbim, ci despre altceva mai interesant ºi maigrav, dacã s-ar confirma toate cele avansate înacest scenariu…

Cunoscuta clarvãzãtoareUrania a prezis în urmã cunoua ani cã pilotul AdrianIovan va pãþi ceva. Marianaªtefan, avocatul familieihotului omorât de pilot, acumnoua ani, a lansat o ipotezahalucinanta privind decesul pilotului. „Acum 9 ani, într-o noapte,in jurul orei trei, dupã o emisiune la OTV, m-a sunat d-naVãrzaru Simona (Urania) pe care nu o cunoºteam. În zileleurmãtoare am vãzut-o ºi mi-a spus cã nu voi putea sã fac nimicîn cazul lui Iovan- crima din Primãverii- dar cã exista ceva ce seva întâmpla peste noua ani ºi cã se va face dreptate! Nu mi-aspus ce, dar îmi aduc aminte cã mi-a spus... 9 ani! Am plecatzicându-mi cã mai am puþin ºi o iau razna dacã pot sa credasta. Mi-am amintit de numãrul de ani spus de Urania- 9 ani.Din 2005 pânã în 2014 sunt 9 ani! Coincidenþã sau nu, îmiaduc aminte cã ºi acum aproape 9 ani se vorbea de AdrianIovan. Cã l-a ucis pe Bogdan Iancu! Dumnezeu sã îl ierte!”, ascris avocata Mariana ªtefan pe contul personal de socializare.

PEDEAPSA LUI DUMNEZEU?!

S-A ÎNTÂMPLAT, CU ADEVÃRAT,ACEST SCENARIU?

Toþi cei care au auzit acest scenariu s-auîntrebat: dar nu s-a þinut cont de viaþa unoroameni?! Vã reamintim cã în cazul ServiciilorSecrete, de multe ori, oamenii care mor sunt(pur ºi simplu) VICTIME COLATERALE!

Secretarul de stat(prost!) a fost dat afarã.ªi, în locul lui, a fostnumit... ARAFAT!

DOVADÃ!IAR AM AVUTDREPTATE!

ALTÃ DOVADÃ: DE CE ATÃCUT TRAIAN BÃSESCU?

Altfel, deosebit de vocal, pe post de cuc, searãde searã, la ora 18:30! Invocând cã, aflat în

Israel, nu ºtie mare lucru, în condiþiile încare toate informaþiile pe care le-a primitprimul-ministru, le-a primit ºi… preºedintele þãrii! De ce atãcut Bãsescu? Din motive de… Coldea? Opriº? Sau, purºi simplu pentru cã ºi el avea interesul sã fie dãrâmatãechipa instalatã peste fosta echipã?!...

„NU AU FOST PROªTI,DAR AªA A FOST

ORDINUL DE ZI,PE UNITATE!“

Str.Variantã Nord 4 bis, Cãlãraºi(incinta Fabricii Saint-Gobain)

Tel : 0242/318000 Fax: 0242/318973

Fabrica Air Liquide România producegaze industriale ca azot, oxigen prindistilarea criogenicã a aeruluiatmosferic ºi hidrogen prin electrolizaapei. Aceste gaze pot fi utilizate înnumeroase domenii producereasticlei, metalurgie, chimie, industriealimentarã. Fabrica opereaza înregim permanent (24h din 24h, 7 zilepe sãptãmâna), principalul client fiindfabrica de sticla Saint-Gobain.Fabrica de gaze industriale AirLiquide- este certificatã SR EN ISO22000:2005, produsele sale (azot ºioxigen lichid) îndeplinind cele maiînalte standarde privind siguranþa

alimentelor.Produsele noastre, stocate peamplasament sunt clasificate capotenþial periculoase, aºa încâtproducerea, stocarea ºi livrareaacestora se face cu respectarea celormai ridicate norme de siguranþãpentru proprii angajaþi, vecini,contractori, vizitatori, populaþie.Air Liquide România este subsidiaracompaniei multinaþionale Air Liquide,fondatã în anul 1902, unul dintreliderii mondiali în producþia ºidistribuþia de gaze industriale,prezentã în 75 de þãri de pemapamond.

Page 3: MEMBRU FONDATOR AL PATRONATULUI PRESEI DIN ROMÂNIA ... · distilarea criogenicã a aerului atmosferic ºi hidrogen prin electroliza apei. Aceste gaze pot fi utilizate în numeroase

EI SUNT ROMÂNIA ! EI SUNT ROMÂNIA !Cu siguranþã, v-aþi sãturat sã-ivedeþi, în prim-plan, pe oameniipolitici, cei care de peste 20 deani stau în fruntea bucateloracestei þãri, iar þãrii îi merge totmai greu! *În timpul acesta,departe de lumea publicã,existã oameni mulþi (chiar dacã,din ce în ce mai puþini, tocmai

datoritã greºelilor politicienilor)oameni care asigurã locuri demuncã, oameni care plãtescimpozite ºi taxe la STAT ca sãaibã oamenii politici de undefura! *Aceºti oameni de caredepinde viaþa a milioane defamilii din România, aceºtioameni care investesc, zi de zi

ºi ceas de ceas, oameni caremuncesc cu gândul la oevoluþie a lor (dar ºi a þãrii încare trãiesc) oamenii care chiarconteazã! *EI SUNT ROMÂNIA!ACEASTÃ RUBRICÃ ESTEDEDICATÃ OAMENILOR PECARE ROMÂNIA TREBUIE SÃ-ICUNOASCÃ ªI SÃ-I RESPECTE!

REGELE MURÃTURILOR DINROMÂNIA !MURÃTURILE, UN BRAND

INTERNAÞIONAL!SD:Stimaþi telespectatori, suntemîmpreunã cu dumneavoastrã la onouã ediþie a emisiunii noastre deinteres naþional, „Ei sunt România“.O emisiune care ºi-a propus ºireuºeºte, de fiecare datã, sãdemonstreze cel puþin douã lucruri:pe de-o parte cã România încã existã,iar pe de altã parte cã oameniiimportanþi, oamenii despre care toatãRomânia ar trebui sã cunoascãdiferite lucruri nu sunt neapãrat ceipe care îi vedem, în fiecare zi, de lapoliticieni la vedetele de plexiglas, cioamenii care realizeazã ceva pentruaceastã þarã, care aduc ceva, careangajeazã oameni, la rândul lor,oameni care plãtesc taxe ºi impozitede unde se petrec toate celelalte. „Eisunt România“ este un brandnaþional pe care am reuºit sã-limpunem ºi pe care, de fiecare datã, îladucem în atenþia dumneavoastrã.Astãzi o sã vorbim despre unul dintrecei mai ciudaþi investitori pe care i-amavut în emisiunea noastrã, dar care,

cu siguranþã, este de mareinteres, este ceea ce noi amnumit Regele murãturilor dinRegatul Murãturilor, de laCãlãraºi. ªi este cel maipotrivit pentru cã este însensul propriu. Murãturilereprezintã, pentru toatãomenirea, ceva extrem deatractiv, dar foarte puþini cunosc cineeste cel care a reuºit sã impunã unbrand naþional, cine este cel care areuºit sã convingã unul dintre celemai mari lanþuri de hipermarket-uridin România sã-ºi îndrepte atenþiacãtre ceea ce face el, cine este celcare a reuºit sã-ºi schimbe, singur,destinul. O lecþie de viaþã pentrutelespectatorii noºtri ºi veþi afla înaceastã emisiune în care oaspeteeste domnul Puiu Badea, nimeni altuldecât Regele Murãturilor. Bine aþivenit. ªtiþi cã la noi, prima întrebarepe care o adresãm, într-un caz ca aldumneavoastrã este:

SD:Fiul lui ºi al? Cine sunteþidumneavoastrã?PB:Sunt un om care a muncit demic, de la 12 ani.SD:Unde sunteþi nãscut?PB:În comuna Cioruneºti, judeþulTeleorman. Acolo am fost nãscut.Dar de când aveam 10 zile pãrinþiimei au venit la IAS Ivãneºti, unmare IAS ºi acolo au rãmas. Aumuncit, s-au impus ºi aºa amajuns în Cãlãraºi.SD:Deci, practic, aþi copilãrit laIvãneºti.PB:Da, la IAS Ivãneºti.SD:Cum era viaþa undeva, în afaraoraºului, pentru cã, pe vremeaaceea IAS-urile reprezentau niºteunitãþi foarte active?

PB:A fost unul dintre cele maiactive IAS-uri din Cãlãraºi. Erafoarte frumos, o viaþã simplã, aºacum am eu obiceiul sã spun- fãrãsalvare, fãrã Poliþie, fãrã popã, fãrãpompieri. Veneau multe echipe lamunci, soldaþi- peste 1000- erauaduºi în fiecare an.SD:Activitatea cea mai intensãfiind în toamnã, nu?PB:Da, la recoltã. Câteva mii deoameni ajungeau acolo.SD:Dupã ce aþi fãcut ºcoalageneralã, unde aþi mers la liceu?PB:Tot la Dragalina. Am fãcutnaveta din clasa a doua. Dupã caream venit la Cãlãraºi. Apoi am avutnorocul ºi am intrat în Poliþie, în1994.

FIUL LUI… ªI Al…

SD:Deci, cum aþi ajuns în Poliþie?PB:Încadrare directã.SD:A fost perioada aceea, de dupã1990, când se fãceau încadrãri aºa.PB:Da, eu am intrat în Poliþie în1994.SD:Cred cã ºi Costache a intrat lafel. El a venit prin 1992-1993.PB:Da, cred cã da.SD:Este momentul pe care eu l-amapreciat, atunci, gândindu-mã cãdacã sunt aduºi oameni din afarã,ei vin cu altã mentalitate. Teoreticaºa era.PB:Teoretic, da, dar intri în sistem.SD:Aþi intrat în Circulaþie, de laînceput?PB:Da, de la început. Nu am avutnici o abatere 16 ani de zile.SD:Cum este sã fii poliþist laCirculaþie? Pentru cã vã înjurãfoarte multã lume.PB:Foarte greu. Oamenii nu înþelegcã noi doar ne fãceam treaba, ca înorice alt serviciu. Asta era menireanoastrã. E greu.SD:Dacã privim din punctul devedere al poliþistului, aºa este, dardacã privim din punctul de vedereal ºoferului, el zice: de ce staidomnule ºi mã pândeºti, cã ºti cãpe acolo sigur o sã am vitezã“.PB:Asta este mentalitatea. Dacãnu-l pândeºti, nu-l prinzi. Dacã staisã te vadã, aºa cum se practicã,automat cã cel care încalcã legea,atunci procedeazã legal. Dacã amfi educaþi sã fim corecþi… Toþi mai

greºim, dar depinde cât.SD:ªi v-a plãcut aceastã activitate?PB:Da, mi-a plãcut. Am avut ºivremuri frumoase. Circulaþia estefrumoasã, dar ºi grea.SD:Deci din 1994 pânã în 2010 aþiactivat.PB:Da.SD:V-aþi pensionat pentru cã aþifãcut vârsta sau a apãrut ooportunitate?PB:Nu, am avut niºte probleme desãnãtate. ªi pentru cã am avut 25de ani în câmpul muncii s-autransformat în pensionareanticipatã.SD:ªi aþi prins momentul în care seîmpuþea treaba în Poliþie- nu maisunt bani, când se fac greve.PB:Da, exact dupã aceea s-au tãiatdin salarii cei 25%. Circulaþia esteplãtitã cea mai prost din toateserviciile Poliþiei.SD:Pentru cã se considera cã selua ºpagã.PB:Nu ºtiu ce sã zic, dar ºtiþi cumse spune- hoþul neprins e negustorcinstit.

CUM AÞI AJUNS ÎN POLIÞIE?

Interviul poate fi urmãrit la Televiziunea NSRTV- www.newstiriromania.ro ºi la Televiziunea „Cãlãraºi 1“- www.calarasi1.ro

„În România varza semureazã, în majoritateacazurilor, la… groapã!

D'aia se mureazãpotrochelniþã! Eu punvarza numai la butoi!“

ZEAMA DE VARZÃ- UNDELICIU!

DAR ªI… MEDICAMENT!

CAPACE- NUMAI DIN LEMN!

EI SUNT ROMÂNIA!

MUNCESC PENTRU 3 LUNI ªIPLÃTESC PENTRU 12!

DACÃ E NEVOIE ANGAJEZ ªI100.000 DE OAMENI!

SD:Auziþi, stimaþi telespectatori, aceasta este oinformaþie de senzaþie. Am citit-o, auzisem, daracum este confirmatã de cineva care vine dindomeniu. Cum adicã la groapã?PB:Faci o groapã mare, depinde de cât deadâncã o face fiecare, se pune folie în ea, sepune varza înãuntru, se adaugã saci de sare. La40 de grade vara, se scoate de acolo ºi seambaleazã. Dar este foarte sãratã. Anul acestaam fost foarte mulþumit cã am prins contractul cuCarrefour România, deºi nu am avut nici unprofit. Din contrã, sunt pe pierdere în jur de 200de milioane. Dar am reuºit sã onorez contractulºi la anul voi putea sã mai pun. Am luat butoaiede 80 de lei în care încap 80-100 de kilogramede varzã. Pentru mine asta este o investiþiefoarte mare. Eu am dat 12.000 de euro numai pebutoaie! Mi-au rãmas, dar la anul trebuie sãcumpãr alte butoaie.De asemenea, am avut noroc cã am dat de unom foarte gospodar, din Dorobanþu, care îmiproduce un ingredient foarte important ºi foartescump pe piaþã- mãrarul. Dacã te duci la piaþã,mãrarul este 1 leu, 5-6 fire. Eu pun la un butoicam de 5-6 lei ºi tot nu este de ajuns. L-am gãsitpe acest domn, un þãran autentic, cinstit, cu caream convenit în aºa fel încât sã fie bine ºi pentruel ºi pentru mine. El îmi cultivã mãrarul ºi îlusucã în podul casei. Anul acesta i-am spus sãvadã ce face cã îmi trebuie de douã ori mai mult.SD:Dumneavoastrã sunteþi în stare incipientã dea pune pe roate faimoasele cooperative.

PB:Dacã aº avea unde sã cultiv mãrar, hrean,þelinã. Ar fi mai convenabil. Aceste ingredientesunt scumpe rãu. Norocul meu este cã am avutparte de oameni buni, niºte prieteni care mi-auîmprumutat, fãrã gaj, 45.000 de euro. Lucrufoarte rar pentru cã nimeni nu te ajutã cu o astfelde sumã, chiar dacã are ºi 15.000 de euro încont. Am cãutat banii aceºtia luni de zile, i-amrugat sã vinã lângã mine, ca asociaþi, fãrã sãfacã nimic. Banii erau rulaþi prin cont, cu platataxelor ºi impozitelor, el nu trebuia sã facã nimicpentru cã nu ar fi avut cum sã mã ajute, iar îndoi-trei ani aceºti bani s-ar fi întors! Nici aºa nus-a vrut!SD:S-au dat ºi destule þepe, de-a lungul timpului.PB:Am gãsit o firmã din Constanþa, chiar vreau

sã-i mulþumesc patronului, care mi-a datbutoaiele cu plata la 60 de zile! Am o firmã de lacare iau ingredientele, cu plata tot la 60 de zile!Eu iau ingrediente de 200-300 de milioane. astam-a ajutat foarte mult, faptul cã au acceptat sã ledau banii în momentul în care încep sã încasez.SD:Este o luptã uriaºã, deci!PB:Este foarte complicat pentru cã nu ai bani.Dacã ar fi banii s-ar putea rezolva, din timp,toate problemele. Este foarte complicat ºi pentrufaptul cã eu fac niºte capace din lemn care suntfoarte scumpe, capace care apasã leguma. Eu,la un moment dat, aveam 200 de butoaie demurãturi, dar nu aveam capacele. Nu am avutbanii sã-l plãtesc pe tâmplar, sã cumpãr lemnulºi am aruncat câte 2-3 kilograme de murãturi,din fiecare butoi.

SD:Foarte interesantã aceastã imagine pentrucã, repet, noi vorbim despre un român desucces care, practic, este Regele Murãturilordeoarece nu are contracandidat, în acestmoment, în Regatul Murãturilor. Pe de altãparte, acest om, prin ideile lui, prin munca luiîntâmpinã probleme pe care, într-o þarãnormalã, nu doar cã nu ar trebui sã leîntâmpine, dar toatã societatea ar trebui sã-ifie alãturi. Domnul Badea nu vine cu solicitãri,îºi prezintã, pur ºi simplu of-ul! Of care trebuiecunoscut la nivel naþional pentru cã EI SUNTROMÂNIA, aceºti oameni care duc maideparte tradiþia, dar aduc ºi beneficii. Pentrucã, mai devreme vorbeam despre taxe ºiimpozite care, de data aceasta, le plãtescCarrefour cãtre Statul Român, stat care nuface nimic pentru asta.PB:Nu vreau sã vã spun cât am plãtit eu. Dacã

îmi rãmânea TVA-ul acela poate mãdescurcam mai bine.SD:TVA-ul, în cazul reinvestirii, ar trebui sã vi-lpãstraþi! Sau mãcar profitul.PB:Anul acesta nu am avut profit.SD:Nu aþi avut profit pentru cã aþi pornit peaceastã piaþã.PB:Nu ºtiu ce voi face anul acesta, sper sãgãsesc finanþare ºi iar trebuie sã alerg dupãbani. ªi prietenii mei mã ajutã cât pot, dardacã va fi cererea mai mare, voi avea nevoiede sume mai mari.SD:Eu am reþinut aceastã sumã- 100.000 deeuro! Guvernul României, 100.000 de euro,

cine dã, pur ºi simplu pentru a investit în aceastãþarã! Noi vorbim aici pentru o producþie pentrutoatã România, dar cu un milion de euro s-arface producþie pentru toatã Europa! S-arîntoarce bani ºi mai mulþi înapoi ºi ar fi ºisuccesul þãrii!

PB:Eu muncesc trei luni pe an ºi plãtesc capentru 12 luni de zile! Iau 10-15 mii de euro pecare îi pierd! Eu sunt mulþumit cã am reuºit sã-mi onorez contractul! Este mare lucru sã fiicorect, altfel nu reuºeºti sã faci faþã!SD:Eu am dat un exemplu, chiar de curând, ocofetãrie de aici, din Cãlãraºi, cãreia nu-i spunnumele- Mai Pitic. Am fost în Bucureºti ºi am

vãzut acolo un tort frumos, dar eu am gândit cãs-ar putea face un tort mai frumos la Cãlãraºi.am mers pe la douã cofetãrii, mi-au spus cã nupot sã facã ºi, pânã la urmã, mi-a spus una cãpoate sã facã. Trec peste faptul cã nu a respectattermenul la care trebuia sã fie gata tortul, trecpeste faptul cã nu a respectat solicitãrile pe carele fãcusem. Nu am putut sã nu le spun cã sevaitã cã noi suntem în provincie ºi nu avemºanse. De fapt ei nu sunt în stare sã iasã dinaceastã provincie, nu pot sã se autodepãºeascã!Domnul Badea este exact exemplul invers, caredemonstreazã cã plecând dintr-un oraº cumeste Cãlãraºiul a devenit un brand la nivelnaþional ºi internaþional, de mare succes, darcare, desigur, întâmpinã probleme. Aceasta estesocietatea, noi nu îi încurajãm pe aceºti oameni,noi încurajãm alte prostii!

PB:Eu le-am spus tuturor, indiferent de preþul cucare iau, de la an la an legumele, calitatea ºipreþul vor rãmâne aceleaºi. Dacã trebuie sãangajez 100.000 de oameni ca sã fac 100.000de tone, asta o sã fac. Totul va fi fãcut manual,spãlat ºi curãþat! Este mare lucru sã ai cuvânt!SD:Acum se semneazã acte ºi nu se respectã!Aº vrea sã le spuneþi celor care ne privesc carear fi cele mai atractive trei produse pe care lerecomandaþi?PB:Vã pot spune de câteva specialitãþi-pepenele roºu care este deosebit, pepenelegalben care este un castravete mai deosebitperele sunt deosebite, gulii, napi. În general secautã murãturile asortate- conopida, morcovul,gogonelele, merele, varza.Eu, într-un butoi, pun conopidã întreagã, morcoviºi mere. Din butoiul acela dacã iei fiecarelegumã în parte, fiecare are gustul ei. dacã le puioþet, totul este oþet. În saramurã la mine, fiecareîºi pãstreazã proprietãþile curative ºi gustul lor.SD:Iatã, existã un om care a inventat ceva, carea fãcut posibil ca un mare lanþ, poate cel maiputernic din România, sã semneze un contract,sã-l ducã pânã la capãt, iar la anul se vorbeºtedespre dublarea contractului! Aceºti oamenitrebuie încurajaþi, trebuie sprijiniþi pentru cã, dinfericire, mai existã astfel de oameni! EI SUNTROMÂNIA!

„PUIUCU“

continuare în paginile 4-5

Page 4: MEMBRU FONDATOR AL PATRONATULUI PRESEI DIN ROMÂNIA ... · distilarea criogenicã a aerului atmosferic ºi hidrogen prin electroliza apei. Aceste gaze pot fi utilizate în numeroase

EI SUNT ROMÂNIA !CUM Sà PLECI DIN POLIÞIE, DE LA CIRCULAÞIE?... PENTRU UN IDEAL!SD:Eu încerc sã mã pun sau sã-l pun petelespectatorul meu în pielea acestui personaj-un om care lucreazã în Poliþie, la Circulaþie,mulþi îºi imagineazã cã dacã lucrezi acolo ai ºioportunitãþi, eºti puternic. Dacã stau sã mã uitîn diverse locuri din þarã, am vãzut cã aucrescut- nu ºtiu ce sãmânþã au câte unii, darpun sãmânþa ºi rãsar niºte vile- mai ales aleunora din Poliþie. κi imaginea oamenii cã cetare este acela ºi vrem sã înþeleagã cum estesã termini cu sistemul respectiv, desigur,pentru cã s-a ivit ºi o altã oportunitate, dar ºipentru cã, probabil, vroiaþi altceva de la viaþã.PB:ªi asta este o problemã. Vedeþidumneavoastrã, apartamentul este pe numelesoþiei, eu am o casã în Teleorman, maºina estepe firma naºului. Nu prea am nimic, pentru cã

nu ai cum sã te îmbogãþeºti.SD:Dacã vrei sã fii corect…PB:Da ºi asta se poate verifica ºi la Finanþe. ªinu este numai cazul meu, ci ºi al colegilor mei,cã au rate în bancã, nu au vilã, ci un amãrât deapartament ºi o maºinã. Atât! Vorbesc lanivelul Cãlãraºiului.SD:Ideea este cã, repet, doresc sã-l pun petelespectator în pielea acestui personaj careare un loc de muncã liniºtit, nu neapãrat dinpunctul de vedere al aceluia care practicãaceastã meserie- nu e uºor sã fie ploaie, sã fievânt ºi sã te urci în maºinã ºi sã te duci decolo-colo. Dar, având toate acestea aþi decis sãvã schimbaþi radical viaþa. Aþi ieºit la pensie!Un om liniºtit care stãtea ºi tãia frunzã la câini.

SD:Deci, practic, târgurile au reprezentatînceputurile?PB:Cu ele am început, la Bucureºti. De acoloam plecat în diverse puncte din þarã.SD:Îmi povestea cineva, din apropiereadumneavoastrã cã, la început, eraþi mai datdeoparte la târguri. Apoi au început sã sestrângã în jurul dumneavoastrã.PB:Exact. Pot sã spun cã în târgurile în caremerg produsele mele sunt vedetã.Tai unpepene mare, roºu, murat ºi el aratã ca ºicând ar fi copt, iar gustul este deosebit. Afost foarte greu la început ºi este ºi acumpentru cã este greu din punct de vederefinanciar ºi logistic. Doresc sã caut uninvestitor.SD:În ce sens v-aþi chinuit foarte mult? Caresunt problemele pe care le-aþi întâmpinat?PB:Banii! Mijlocul de transport.SD:Adicã trebuie sã investeºti, sã cumperifoarte multã marfã.PB:Este foarte complicat cã trebuie sã teîmprumuþi de foarte mulþi bani, 40-50 de miide euro ºi dupã o lunã murãturile sã fie moi,este o problemã! Nu mai ai de unde sã daibanii! La mine nu a fost cazul, eu pun de

atâta timp. Pentru mine pepenele roºu estesingura legumã care este mai pretenþioasãpentru cã nu ºtii cum este înãuntru. A intratun soi de pepene cu o coajã foarte subþire lanoi în þarã, iar cei care îl cultivã, pentru a-icoace foarte repede, pun potasiu ºi este omare problemã. Se va înmuia. Chimicalelesunt foarte problematice.SD:Este un element foarte important pe carefoarte mulþi telespectatori ni l-au sugerat dejaºi trebuie sã vã întrebãm- ce chimicale ºi ceconservanþi puneþi în produseledumneavoastrã?

AM ÎNCEPUT CU TÂRGURILE TRADIÞIONALE!...

CUM A DESCOPERIT SECRETELEMURÃTURILOR!

PB:Eu, din fire, sunt mai activ. Asta fãceamºi când ieºeam din serviciu.SD:Haideþi sã o luãm pe rând. Am ieºit dincapitolul acesta ºi am intrat deja în capitolulmurãturi. Când aþi descoperit secretele? LaIAS Ivãneºti?PB:Nu, aici, prin 2004-2005. Am început sãpun murãturi. Acolo unde locuiesc, la bloc,am un subsol pe care l-am amenajat. Acoloam o micã cramã, de foarte curând. Nubeau de felul meu ºi am vinuri de 15-20 deani, palincã de 20 de ani. ªi acolo am pusmurãturi pentru mine ºi pentru familia mea.Am întrebat-o pe mama, pe un vecin, pe unprieten cum se pun murãturile. Eu pun doaro datã pe an murãturi ºi cine apucã, apucã!A durat 5 ani pânã când am perfecþionat oreþetã.SD:Asta însemnând gogonele, combinateºi mai ce?PB:Conopidã mare muratã, gogonele,morcovi ºi mere, separat. Pepene roºu- la4-5 kilograme, pepene galben, pere, gulii,napi. Aº vrea sã încerc ºi niºte brocoli.SD:Asta în timp pentru cã, la început,puneaþi combinate, nu?PB:Nu, le-am amestecat de la început.SD:ªI cu cât aþi început acolo, jos, la

subsol?PB:Cam cu 350 de kilograme, 100 debutoaie. Multã lume pune murãturi. Vedeþi,am avut un caz acum cu o companiemultinaþionalã cãreia, atunci când le-amdus au zis cã nu e mare lucru, cã suntmurãturi. Dar când desfac, miros ºi gustã,spun cã e vorba despre altceva.SD:Deci, sã o luãm pe rând. La început aþipus murãturi pentru dumneavoastrã. Cândv-aþi hotãrât sã începeþi o afacere? Aþiînceput sã vindeþi murãturi?PB:Nu, prietenii mei au început sã-micearã, de la an la an, sã le dau cã suntbune. De aici am pornit. Dupã aceea amdescoperit regulile pentru produseletradiþionale, care se folosesc ºi acum.

NUMAI CONSERVANÞI NATURALI!PB:Nu punem nimic! Toþi sunt conservanþi naturali! Foartemult hrean despre care se ºtie cã þine leguma tare, piper, foide dafin, foi de viºini, crengi de stejar.SD:Deci astea sunt unele din ingredientele care dau gustul ºimirosul.PB:Da, de aceea ies aºa ºi rezistã atât de mult.SD:A doua întrebare care se pune este- bun, nu puneþiconservanþi, dar legumele pe care le puneþi cât au în eleconservanþi?PB:Asta nu mai am de unde sã o ºtiu. Vedeþi dumneavoastrãce mai este natural în ziua de astãzi?! Eu nu pot sã cred cândîmi spune cineva cã este ceva ecologic! Uitaþi-vã cât depoluatã este atmosfera, pânza freaticã… Ce mai este natural?SD:Noi ne otrãvim cu bunã-ºtiinþã?PB:Nimic nu mai este natural!SD:Dar aveþi grijã când cãutaþi ºi achiziþionaþi legumele sã nufie din acelea care nu au vãzut niciodatã soarele?PB:DA. Castraveciorii, spre exemplu, îi iau de la oameni carenu fac mai mult de 200-300 de kilograme, iar dacã le fac peacelea sunt foarte fericiþi. Oamenii au câte un solar micuþacolo ºi nu au bani sã bage, sub nici o formã, asemeneaprostii de chimicale. Doar îngrãºãmânt natural ºi apã. Dacãfãceau ºi ei aºa ceva, pãþeam la fel ca ºi cu pepenii ºi nu maiputeam sã pun murãturi decât din import.

ACHIZIÞII- DE LA MICII PRODUCÃTORI!EI FOLOSESC DOAR NATURA!

Interviul poate fi urmãrit la Televiziunea NSRTV- www.newstiriromania.ro ºi la Televiziunea „Cãlãraºi 1“- www.calarasi1.ro

SD:Achiziþionaþi de la miciiproducãtori?PB:Exact.SD:Asta este un avantaj, unavantaj de calitate.PB:Este vorba ºi de preþ.Anul trecut nu am câºtigatmai nimic la ele. Nu am avutbani sã le cumpãr cândtrebuia.SD:Eu vin ºi întreb- dacãsunt niºte oameni care augãsit calea (o sã vorbimimediat despre succesulinternaþional) statul nu vãsprijinã în nici un fel?PB:Nu, sub nici o formã.Chiar mã uitam în mass-

media ºi vreau sã salutiniþiativa nemþilor. Vin nemþiiºi ne ajutã ºi statul german,ne dau niºte bani fãrãdobândã. Îi ajutã pe tineriipânã în 40 de ani. Eu dejaam 46 de ani ºi aº fi vrut sãgãsesc un astfel de ONGsau finanþator, dar estefoarte greu. Nu am ce sã pungaj, nu am cum sã fac aºa.Norocul meu a fost cã amavut doi prieteni care m-auîmprumutat cu niºte bani(destul de mulþi) au avutîncredere în mine ºi cãrorale mulþumesc. Totuºi, îmitrebuie mult mai multe.

PUTEM ACAPARA TOATÃ ÞARA,ÎNSÃ, AVEM NEVOIE DE BANI !

SD:Aþi ajuns înfaza în care seimpune sã vãdezvoltaþi.PB:Se impune,dar nu am cum.Eu încã nu amacaparat încãtoatã þara, nusunt foarte

cunoscute produsele, abiade acum a început sã devinãcunoscute, când mi s-a fãcutreclamã gratuitã. Piaþã foartebunã este Austria,Germania, cãrora le placfoarte mult murãturilenoastre. Am avut oexperienþã în care am avutcâþiva nemþi la masã ºi aufost foarte încântaþi. Este unprodus nou ºi o piaþã…SD:CU un potenþial dedezvoltare uriaº.PB:Vã daþi seama! Eu amfost nevoit sã þin un preþfoarte mare ca sã pot sãsupravieþuiesc. Având baniºi având posibilitatea sãproduci mai mult, atunci poþisã practici un preþ mai micºi este mai bine.

SD:La Ministerul Agriculturiinu existã nici o posibilitate?PB:Nu.SD:Aþi încercat?PB:Nu are rost pentru cã nudã nimeni bani fãrã gaj!SD:Pe un proiect, ceva…PB:Proiectele nu suntpentru noi. Nu îmi dã nimenibani pentru alimentaþie, iardacã îmi dã trebuie sã am eu20-30%! ªi iar este prost.SD:Ne aflãm în urmãtoareasituaþie, stimaþitelespectatori- domnulBadea nu se plânge, este unom de succes. Eu încerc sãgeneralizez, în þara în carese spune cã nu existã nici oposibilitate, aceasta este oposibilitate. Sã produci cevace s-ar vinde foarte bine, cusiguranþã, sã ai succes, sãexporþi, sã câºtigi foartemultã valutã, iar tu, ca stat,la Ministerul Agriculturii, sãfaci un departament ca sãaloci niºte bani prin care sã-i sprijini pe aceºti oameni(bani pe care o sã-i deaînapoi, într-o formã sau alta).

CONTRACT SEMNAT-„CARREFOUR“ ROMÂNIA!

NEMÞII ªI AUSTRIECII-ÎNTREABÃ DE MURÃTURI!

„PUIUCU“? DE LA… SOÞIE!

DE CE MURÃTURILE „PUIUCU“NU SUNT SÃRATE?

PARADOX- PRODUCÞIA ARPUTEA CREªTE DE TREI ORI, DAR

NU TE SPRIJINÃ NIMENI!

PB:Eu am un contract semnat cu CarrefourRomânia.SD:În baza acelui contract dumneavoastrã ar trebuisã vã bucuraþi de tot sprijinul Statului Român.PB:Chiar ºi al bãncii.SD:Eu nu vorbesc de bancã pentru cã aia îºireprezintã interesele, dar Statul Român, CEC-ulcare a dat banii pentru Nana (nu intru acum înamãnunte, „Jurnalul de Cãlãraºi“ a lansat ideea cãacel teren era achiziþionat de mai multã vreme ºiera al cui trebuie- fiind confirmat, acum, de primul-ministru), dar dacã ai sprijinul pe unul aºa, tu ca statromân de ce nu dai o lege în care sã spui „Aveminvestitori care au contracte cu lanþuri de magazine(acest Carfour este în toatã Europa)“! Tu nu ai partede nici un sprijin de la acest stat care a mâncat dela tine taxe ºi impozite, tu care ai angajat niºteoameni dacã te-ai dezvoltat foarte bine în zonaaceasta, tu, practic, nu ai nici un fel de sprijin dinpartea statului care, în mod normal, ar trebui sã-icaute cu lumânarea pe aceºti oameni ºi sã-iînmulþeascã. Bãnuiesc cã sunteþi singur pe piaþamurãturilor, la acest nivel. La nivel naþional or mai ficâþiva mici producãtori, dar ca dumneavoastrã arputea sã mai aparã câþiva pentru Europa, pentrutoatã lumea. Apropo, ce pãrere au americanii demurãturile dumneavoastrã?

PB: Eu cred cã le plac. Am ajuns acolo prinintermediul unui român de prin Ontario. Probabil cãaceste produse prind foarte bine în þãrile de nord,unde este frig. Nemþilor ºi austriecilor le plac foartemult. Chiar am un prieten care a fost în Austria ºi amâncat murãturi, nu de ale mele, dar a scos unpachet cu murãturi ºi l-a invitat ºi pe austriac lamasã (românul este ospitalier). Mirat, austriacul aîntrebat ce sunt alea, cã sunt foarte bune? Atunci,sã-i faci o fasole cu cârnaþi de ai lor.Este o afacere care a prins foarte bine. Gustul ºisavoarea conteazã, calitatea primeazã.SD:Dumneavoastrã prin asta vã diferenþiaþi pentrucã aºa fiecare, majoritatea românilor, fiecare îºipune o murãturã a lui. Am vãzut oameni care auborcanele lor ºi care, când au dat de acestemurãturi, s-au întrebat cum le faceþi?PB:Am 200-300 de familii care iau, de 2-3 ani,numai de la mine. Oameni care au argumentat cãnu mai stau ei sã le punã, cã poate nu le ies ºi dupãaceea sunt obligaþi sã le arunce, fãcând ºi deranj ºimuncã. aºa le iau de la mine.SD:Mie chiar îmi spunea cineva ºi chiar aveadreptate- „Domnule, ºtii când era rentabil sã puimurãturi? Pe vremea lui Ceauºescu cã te duceai, leluai de pe câmp, nu dãdeai nici un ban, le puneai ºile mâncai. Dar acum, dacã faci socoteala câte tecostã sã le cumperi de pe piaþã, munca pe care ofaci, nu mai meritã!“. E mult mai rentabil dacã ai deunde sã le iei.PB:Am avut avantajul cã m-au ajutat niºte prieteni(pe care ºi eu, la rândul meu, i-am ajutat) ºi mãajutã fãrã sã-i plãtesc. Ei îºi iau murãturi, varzã ºiaºa mai departe. Altfel era o mare problemã.

SD:De unde formula asta- Puiucu?PB:Soþia mea aºa mã alintã. ªi aºa am decis sã lepunem numele ºi murãturilor.SD:O sã discutãm imediat despre potenþialul dedezvoltare pentru cã, la noi, totul este interactiv.Aceastã emisiune va ajunge ºi la ministrulAgriculturii. Noi aºa concepem presa- nu doar sãstau, sã aflu despre ceva ºi doar sã scriu, ci, efectiv,poate reuºim sã miºcãm niºte mentalitãþi.PB:Sunt foarte mulþi oameni care muncesc în þaraasta ºi nu sunt cunoscuþi, cãrora nu li se recunoaºtemunca. Vedeþi dumneavoastrã, pe mine dacã nu mãdescoperea Carrefour-ul, cã ei au fost cei care m-aucãutat (ºi nu vreau sã le fac reclamã, dar asta este,au produsele foarte bune) ºi au simþit cã vor înmagazinul lor asemenea produse. De exemplu, le-am propus sã le dau zeamã de varzã, un produscare nu existã pe piaþã. ªi, iatã, cã de Crãciun nu aumai avut sticle de zeamã de varzã. Zeama mea devarzã nu este foarte sãratã. Orice varzã din þaraasta este foarte sãratã ºi are un miros aparte. Eu oproduc în butoi. Din varza mea, se ia foaia, se pune

carnea în ea ºi direct în oalã! Nu se þine la desãrat,ca sã îºi piardã calitãþile curative. Ca ºi altemurãturi, de altfel. Foarte mulþi pun murãturi ºiatunci, imediat, sun foarte gustoase, dar sã levedem peste 2-3 luni. Se înmoaie ºi sunt foartesãrate. ªi la restaurant dacã vã duceþi ºi mâncaþimurãturi o sã vedeþi cã nu prea au gust.

SD:ªi dumneavoastrã cum faceþi ca sã nu fiesãrate?PB:Se pune sare cât trebuie. Ca sã scoþi murãturape care o scot eu, costã foarte mult. Ingredientelecostã enorm de mult! Eu pun din belºug ºi nu mãzgârcesc!SD:Deci ingredientele reprezintã secretul gustului ºial conservãrii! Evident sare.PB:Depinde ºi ce sare pui. Soþia mea, mai în glumãsau mai în serios, spune sã las reþeta scrisã,undeva cã, Doamne fereºte… Eu, de exemplu, niciacum nu ºtiu cantitatea exactã de sare pentru cãanul acesta iau o sare care sãreazã tare, anul viitorpot sã iau una care nu sãreazã suficient. Mereugust. Iar ingredientele le pun la ochi. Totdeaunatrebuie sã o potrivesc, sã o nimeresc. Pânã acumam nimerit-o.

SD:Ideea este cã, practic, pentru piaþa de caredispuneþi în acest moment, dumneavoastrã aþiputea sã produceþi, fãrã nici un fel de emoþie, de treiori mai mult decât aþi produs anul acesta ca sã vãduceþi pânã la Paºti.PB:Eu am terminat de livrat murãturile de pe datade 10-15 decembrie. Sunt persoane care mã sunãcã nu mai gãsesc murãturi. Unei doamne i-am datdin cele pe care le-am oprit pentru mine ºi familiamea ºi câþiva prieteni. Cine a gustat din murãturilemele…SD:Devine dependent. Pentru cã numai pe aceleale apreciazã. Dumneavoastrã, practic, acum aþi aveanevoie de un spaþiu mai mare pentru o producþiemai mare. ªi asta înseamnã, în primul rând bani.Bani pentru dezvoltare ºi bani pentru achiziþionareaa cât mai multe produse.PB:Este foarte complicat. În primul rând, se leagãuna de alta. În primã fazã aºtepþi estimatulcompaniei respective ºi al altora. Eu, la 1septembrie încep sã le produc. Am banii sau nu-iam. Am rugat companiile ca acum, dupã Paºti, sã-mi facã un necesar. Dupã care sã vãd dacã gãsescbutoaiele sau nu. Eu am nevoie de 1000-2000. Apoitrebuie sã vãd când apar legumele ºi la ce preþ. La50 de tone de murãturi, la un leu ºi 10 bani. Gândiþi-vã despre ce costuri vorbim. Dacã aº avea baniiacum sau la Paºti, în iunie, cel târziu 15 august, sãzicem 100.000 de euro (care nu este o sumã foartemare).SD:Este o sumã ridicolã pentru Stat!PB:Bineînþeles! Aº putea sã le dau ºi dobândã la ei!Dacã aveam banii, nu mã durea capul!SD:Vedeþi stimaþi telespectatori în ce þarã trãim!Ajung, iarãºi, la una din ideile pe care le-am susþinutºi le susþinem: þara asta are un potenþial uriaº ºi arenevoie de un sprijin ºi este în interesul fiecãruia- dela Guvern la simplul cetãþean, toatã lumea ar aveade câºtigat. Eu am plecat cu un gând fãcândaceastã emisiune ºi , din mers, mi-am schimbatgândul. Aici este o situaþie paradoxalã- avem un omde succes, dar care este pesimist, e luat de valurileproblemelor pe care le întâmpinã. În orice þarãnormalã din lumea asta ar trebui sã stea la coadãcei care ar putea beneficia de pe urma muncii lor. ªinu gãseºte finanþare! Unde sã se ducã? Lacãmãtari?! Ne vom adresa ministrului Agriculturii ºisunt convins cã Daniel Constantin este unul dintrecei care va putea identifica o rezolvare. Aceastaeste o sursã de export a României, în toatã Europa!Vã spun, cu siguranþã, murãturile româneºtireprezintã una dintre cãile de succes.Am citit într-un interviu de al dumneavoastrã în carespuneaþi cã puneþi varza în butoi. De ce aþispecificat acest lucru, se mai pune ºi în altceva?PB:În România, varza se pune la groapã!

continuare în pagina 6