Meditatii Ev Ioan Vol 7

download Meditatii Ev Ioan Vol 7

of 396

Transcript of Meditatii Ev Ioan Vol 7

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    1/395

     Pag. 1

    14-VIII-2006

    MEDITAÞII

      LA EVANGHELIADupã  IOAN

    Vol. 7 

    Capitolele

    19, 20 ºi 21

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    2/395

     Pag. 2

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    3/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 3

    H R I S T O S

    Jertfa noastrã

      meditaþii,

      rug ãciuni 

      ºi cîntãri

    la sf. Evanghelie

      dupã Ioan

    - capitolul 19 -

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    4/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 4

     Isus Hristos este:

    - Jertfa de ispãºire pentru pãcatele noastreºi nu numai pentru ale noastre,ci pentru ale întregii lumi (1 Ioan 2, 2).

    - El Însuºi a zis:Sîngele Meu pentru voiºi pentru mulþi se varsã,spre iertarea pãcatelor (Matei 26, 28).

    - ªi despre El au spus prorocii:Dar dupã ce κi va da viaþa,ca Jertf ã pentru pãcat...Lucrarea Domnului va propãºi în Mîinile Lui

    (Isaia. 53, 10).

    - Slavã lui Isus HristosDomnul nostru,Mielul lui Dumnezeu,care ridicã pãcatele lumii (Ioan 1, 29).

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    5/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 5

    În Numele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfîntului Duh.

     Isus Hristos Marele nostru Dumnezeu  ºi Eterna noastr ã  Jertf ã

     Slavã  ve ºnicã  Þ ie

    Pentru Jertfa Ta cea nespus de scumpãºi nemãrginit de mare prin care ai r ãscumpãratnesfîr ºitul numãr de pãcateºi nesfîr ºitul numãr de pãcãtoºi,

    Pentru Golgota Ta, locul unde ai înãlþat pentru toatã lumea creatã de TineAltarul unei Veºnice Ispãºiri,

    Pentru Crucea Ta,din ale cãrei douã dimensiuni,cea dintîi leagã pãmîntul din nou cu cerulºi pe omenire cu Tatãl ei,iar cealaltã leagã pe om cu om, pe frate de frate, pe semen de semen.

    ªi pentru Sîngele Tãu Cel Preasfînt prin care ai f ãcut spãlarea tuturor pãcatelor noastre,ºi ai ºters toate poruncile care stãteau împotriva noastr ãºi ai transformat într-un har veºnic,chiar cea mai adîncã pr ã buºire a omenirii.

     Slavã  ve ºnicã  Þ ie Eterna noastr ã Jertf ã Ispãºitoare

     ºi Marele nostru Dumnezeu Isus Hristos

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    6/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 6 

     M ãrire Îndelung-r ãbd ãrii Tale

    Mãrire Îndelung-r ã bdãrii TaleIsus, Cerescul Miel Ispãºitor Tu ne-ai scã pat de-a noastre mari greºale

    dînd preþul jertfei noastre-a tuturor.

     M ãrire Þ ie, mãrire Þ ie Isus, Cerescul Miel Isp㺠itor. 

    Mãrire Îndelung-r ã bdãrii TaleÎþi vom cînta pe veci mãrturisindcã din adînc de moarte ºi de jalene-ai izbãvit cu Sînge Sfînt plãtind.

    Mãrire Îndelung-r ã bdãrii Tale

    ºi Jertfei Tale-aduse pentru noidin ea ne umplem sufletele goale prin ea primim viaþa de apoi.

    Mãrire Îndelung-r ã bdãrii TaleMãrire Dragostei ce Te-a trimisMãrirea Ta e-a slavei noastre caleºi-n Crucea Ta ni-e Cerul nou deschis.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    7/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 7

    1 - Pilat a pus sã-L bat ã

     Atunci, Pilat a luat pe Isus,  ºi a pus sã-L bat ã.

    În chinuirea lui Isus, dupã  marele preot urmeazã  acum marele dregãtor. Dupã  puterea

    religioasã, urmeazã puterea lumeascã. Dupã neamul Sãu, urmeazã s tr ãinii.Aceste douã tabere, veºnic dezbinate între ele, în nici o privinþã  nu se pot împãca ºi uni,

    numai în ura împotriva lui Hristos. În ura împotriva lui Isus se în þeleg toþi cei r ãi, se ajutãîntre ei ºi se completeazã cu plãcere ºi cu grabã. De aceea, vinovãþia lor este aceeaºi ºir ãsplata o vor împãr þi la fel.

    Pilat a pus sã-L batã pe Isus.Acest judecãtor nelegiuit, care spusese cu cîteva clipe mai înainte cã nu gãseºte nici o

    vinã  în El, care se încredin þase cã  omul din fa þa lui es te un o m drept, care ºtia bine cenelegiuiþi ºi ce vicleni erau pîrîºii Lui, care era convins de partea cui este dreptatea - punetotuºi sã-L batã pe Isus... Sã-L batã ca pe un ucigaº, ca pe un tîlhar, ca pe un r ãuf ãcãtorvrednic de ruºinea ºi de pedeapsa publicã.

    Marele preot pusese aprozii sãi sã-L batã pe Isus, înjosindu-L ºi dispreþuindu-L în numeleautoritãþ ii religioase. Pilat pune solda þ ii sãi sã-L batã pe Isus, înjosindu-L în Numeleautoritãþii lumeºti.

    Capii celor douã  autoritãþ i Îl înjosesc ºi-L nedreptãþesc pe Isus în faþa legii lor ºi înnumele acestor legi.

    În mîinile celor dintîi, legea lui Dumnezeu devenise legea ucigaºilor. Iar în mîinilecelorlalþi, legea Dreptãþii devenise legea bunului plac. Cînd astfel de legi sînt la putere, astfelde judecãtori stau în fruntea lor, - vai de cei care trebuie sã ajungã sã fie judecaþi de ei, vaide cei care îºi pierd libertatea sau dreptatea sau lumina ºi ajung sã le aºtepte de la ei. Vai detoþi acei a cãror libertate, dreptate ºi luminã depinde de astfel de luminãtori. Numai moartea

    sau minunea îi mai poate salva.Pãcatul lui Ana ºi pãcatul lui Pilat sînt cunoscute ºi condamnate de toate veacurile ºi detoþi oamenii. ªi vor fi cunoscute ºi condamnate veºnic ºi veºnic.

    Dar de acest pãcat veºnic, f ãr ã iertare, cît de mulþi s-au f ãcut ºi se mai fac vinovaþi pînãazi! Oricine pune sã fie bãtut unul din ai lui Hristos, loveºte de fapt, în Faþa lui Dumnezeu.

    S-a spus: Cine se atinge de voi, se atinge de lumina Ochilor Mei, zice Domnul . În luminaOchilor lui Hristos loveºti cînd pãlmuieºti un credincios, cînd prigoneºti o lucrare a Lui, cîndstrici o adunare fr ãþeascã sau întinezi un suflet curat.

     Nu personal marele preot L-a lovit pe Isus, nici personal Pilat, cu mîinile sale, L-a bãtut.Dar autorul moral al unei nelegiuiri este mai vinovat decît autorul real. Cel care pregãteºteºi ordonã o nelegiuire este mai vinovat decît cel care o înf ã ptuieºte. Cel care dã cuiva de bãut

    ºi îl îmbatã este mai urît înaintea lui Dumnezeu decît cel care bea. Cãci dacã n-ar fi autormoral, de multe ori crima nu s-ar face. Dacã n-ar fi cel care ordonã, n-ar fi nici cel careexecutã. ªi dacã n-ar fi cel care face rachiul ºi-l dã celui care bea, mul þi nu ºi-ar pierdesufletul ºi casa.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    8/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 8

    Dragul meu, desigur te cutremuri ºi tu citind versetul cu care începem acest capitoldureros ºi cumplit. Desigur þi se revoltã toatã fiinþa ta vãzînd nedreptatea, ruºinea ºi crimaînf ã ptui tã împotriva lui Hristos. Dar judecã bine, nu cumva în vreun fel faci ºi tu astfel decrimã? Nu cumva loveºti ºi tu în Hristos p rin ceea ce faci faþã  de Lucrarea Lui sau fa þã devreunul din credincioºii Sãi? De cîte ori cuvintele tale urîte sînt palme dureroase pentru fraþi?Cînd faptele tale sînt uºuratice ºi desfrînate, nedrepte sau nesupuse, cînd purtãrile tale sîntnevrednice - tu loveºti cu acestea peste Faþã  pe Isus! Cînd faci acestea eºti tu oare mai bun

    ca Ana sau mai nevinovat ca Pilat? Nu! Ci dacã nu te-ndrepþi, vei pieri la fel ca ei(Luca 13, 1-5) .T-

    Slavã îndelung r ã bdãrii Tale Doamne Isuse, slavã Þie.Zdrobiþi de durere ºi de ruºine privim la Faþa Ta lovitã  de nedreptatea noastr ã  pentru

     pãcatele noastre. Recunoaºtem în urmele ranelor Tale pe acelea pe care ºi noi le-am f ãcut. Culacrimi de pocãin þã  Îþi cerem iertare. ªi cu lacrimi de recunoºtin þã  Îþi mulþumim cã ne-aidãruit-o.

    Acum, cu lacrimi de umilinþã , Te rugãm sã ne ajuþi sã nu mai pãcãtuim, ca sã nu maisuferi ºi de la noi ºi între noi.

    Amin.

    Legea ºi judecãtorii dintre oameni pe pãmînt judecã numai acelea care cunoscute sîntcele care sînt ascunse, unde nimeni n-a pãtrunsle va judeca Acela care vede în ascuns.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    9/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 9

    Ce-mi vezi tu ochiul meu?

    Ce-mi vezi tu ochiul meu în lumecînd eºti deschis ºi treaz trecînd?- un lanþ  legînd povara-mpinsã

    de-un rînd de oameni altui rînd,un lanþ de patimi însetatedupã-adevãr ºi dupã visce mult rîvnitelor ajungerile-aþin un drum mereu deschis...

    Ce-mi vezi tu inimã deschisãce uiþi ºi crezi aºa uºor?- vãd Adevãrul cum întoarce plîngînd din uºa tuturor ºi-n þelepciunea risipindu-ºi

     pe uliþi aurul ceresciar umbrele deºertãciuniicum rîd spre tinã ºi cer ºesc.

    Ce-mi vezi tu sfîntã-nºtiinþarespre Mîine cînd priveºti acum?- o parte-o vãd întunecimeºi foc ºi grindinã ºi scrumºi-o parte-o vãd lucind de-un soarenemaivãzut ºi nesfîr ºitdar Str ãlucirea ºi Uitarea

    le despãr þesc desãvîr ºit...

    Unii-s orbi, iar alþii sînt de inimã orbiþi,vai, aceºtia din urmã mult sînt mai nenorociþi,cã cei orbi de ochii minþii ºi de-ai inimii - pe veacsînt sortiþi la întuneric ºi la chinuri f ãr ã leac.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    10/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 10

    2 - O cununã de spini 

    Osta ºii au împletit o cununã de spini, I-au pus-o pe cap,  ºi L-au îmbr ãcat cu o hainã de purpur ã.

    Cînd un conducãtor este nedrept, supuºii vor fi ºi mai nedrepþi. Cînd capul este stricat,mãdularele vor fi ºi mai mult stricate. ªi cînd cruzimea începe de la cel dintîi, cît va ajungeea oare pînã la cei din urmã? Aceasta este ca avalanºa din munþi care începe din vîrf cu o piatr ã, dar ajunge apoi o grozãvie ce nu mai poate fi opritã de nimic.

    Pilat pune numai sã-L batã pe Isus, dar supuºii lui fac nespus mai mult decît li se spusese.Poate cã cei ce îl plãtiser ã pe Pilat, le promiseser ã o platã ºi soldaþilor sãi pentru cît f ãceau.Sufletele nelegiuite nu se dau în lãturi de la nici o cruzime.

    Ura religioasã, ura în Numele lui Dumnezeu este în stare de cele mai înspãimîntãtoaredintre f ãr ãdelegi. Aceastã ur ã a inventat cele mai nebãnuite mijloace de tortur ã . ªi le-aexecutat cu cea mai fioroasã  încetinealã ºi cu cea mai satanicã seninãtate.

    A face cît þi se porunceºte este datoria ta. A face mai mult decît þi se cere, aceea este partea ta. Meritul sau pedeapsa pentru ceea ce þi se cere este al altora. Dar pentru ceea ce facitu mai mult decît þi se cere este al tãu. Omul care nu este nici bun nici r ãu va face exactnumai cît este dator. Nici mai mul t nici mai puþin. Dar omul care este ori mai bun ori mai r ãuva ar ãta aceasta prin ceea ce adãugã el de la sine.

    Cunoaºtem cu amãr ãciune pe fiii urii care adaugã r ãzbunare la r ãzbunare, umplînd lumeade foc, de sînge, de închisori ºi de spaime.

    Cunoaºtem pe fiii lãcomiei, pe fiii minciunii, pe fiii întunericului, pe fiii diavolului carefac totdeauna abuz de putere, exces de zel , dep㺠i r i de mãsur ã  - gr ã bind înt indereanefericirii...

    ªi ne îngrozim de amintirile oricãror vremi cînd lumea a fost datã pe mîinile acestora.

    Cînd dreptatea a fost lãsatã s-o facã nedrepþii. ªi cînd libertatea nevinovaþilor era în seamachinuitorilor. Pentru nimic n-ar trebui sã ne rugãm mai stãruitor decît pentru ca aceste vremisã nu mai vinã niciodatã pe lume ºi nicãieri. Iar dacã vin, ele sã fie sfîr ºite cît mai repede.Cãci din cauza acestora ºi cu ajutorul lor, diavolul troneazã ucigaº - iar Hristos este tratat cu bestialitate.T-

    Credinciosule ºi frate! Gr ã birea venirii Împãr ãþiei lui Dumnezeu depinde mult chiar deceea ce ºi noi facem în plus: pentru Hristos mai mult decît ni se cere, pentru semeni mai binedecît sîntem datori, pentru Lucrarea Duhului Sfînt mai mult decît este obiºnuit.

    Hristos ne-a învãþat: Dacã te loveºte cineva peste obrazul drept, întoarce-i ºi pe cel stîng.Dacã te roagã cineva sã mergi cu el o milã de loc, mergi cu el douã. ªi dacã-þi ia cineva cu

    sila haina ta, lasã-i ºi cãmaºa (Matei 5, 39-41) .

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    11/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 11

    Sau: Dacã faceþi bine numai celor ce vã fac bine, dacã iubiþi numai pe cei ce vã iubesc,dacã daþi numai celor ce vã dau înapoi - aceasta nu-i nimic. ªi cel ce face numai atît nu-inimic; ºi pãgînii fac la fel. Ceva mai mult începi sã fii abia cînd începi sã faci ceva mai multdecît eºti dator. Ceva mai frumos decît obiºnuit. Ceva mai bine decît se cere. Prin ceea ce facimai mult se vede cît eºti de credincios. Prin ceea ce faci mai gr ã bit se vede cît eºti de iubitor,ºi prin ceea ce faci mai frumos se vede cît eºti de bun. Împãr ãþ ia lui Dumnezeu a venit numai pri n ceea ce ai Sãi au f ãcut mai neobiºnuit decît ceilalþi oameni. Lucrarea lui Hristos a

     prop㺠it numai prin cei care sînt în stare sã facã mereu ceva mai mult decît al þii. Sã suferemai mult, sã lucreze mai mult, sã alerge mai mult, sã dea mai mult.

    Credinciosule ºi frate, dacã tu eºti numai un om obiºnuit, tu nu eºti mare lucru. Cu tinesau f ãr ã tine este tot atît.

    Dacã tu nu faci tot mai mult, tot mai gr ã bit, tot mai bine ºi tot mai frumos din zi în zi totce faci în slujba Domnului ºi în mijlocul semenilor - vai de credinþa ta. Vai de moartea ta.ªi vai de r ãsplata ta.

    Dacã  sufletul tãu nu sporeºte în virtuþi, dacã  rugãciunea ta nu sporeºte în putere, dacãmîna ta nu sporeºte în binefaceri, dacã credinþa ta nu sporeºte în fapte, dacã viaþa ta nusporeºte în sfinþenie, dacã dragostea ta nu sporeºte în pãrt㺠ie, dacã adunarea ta nu sporeºteîn numãr ºi în roade - Hristos n-are nici un folos de tine. Evanghelia nici un ajutor. Fraþii nicio bucurie. Predicuþele tale ºi starea ta, sînt tot cum erau ºi acum 10 sau 20 de ani. Chiar rîvnatot mai mare a celor r ãi pentru r ãu te va învinui cîndva. Fiindcã ei întrec totdeauna mãsura.Ei fac totdeauna mai mult, pentru diavolul. Dar tu nu faci mai mult pentru Hristos.T-

    Mãrire îndelung r ã bdãrii Tale Doamne Isuse, mãrire Þie.Cu sufletele pline de cutremur abia mai putem privi la Tine. Ne înspãimîntãm de mãrimea

     pãcatelor noastre care Þi-au cerut Þie un preþ atît de grozav pentru a putea fi r ãscumpãrate.Slãvit ºi Dumnezeiesc Miel de Jertf ã, cu toatã recunoºtin þa noastr ã Te ador ãm, Te preamãrimºi ne închinãm Þie. Ajutã-ne sã cuprindem nemãrginirea dragostei cu care ne-ai iubit. ªi sãfacem ºi noi ceva mai mult pentru Tine, mai frumos, mai bun ºi mai gr ã biþi.

    Amin.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    12/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 12

    Chiar mergînd cu Domnul 

    Chiar mergînd cu Domnulfii cu grijã-ntrunacel r ãu îþi pîndeºte

    viaþa-ntotdeaunanu uita de curse,umblã plin de teamã- tu cazi doar în loculunde nu bagi seamã.

    Chiar cînd stai cu Domnulfii cu grijã sfîntã patima vr ã jeºteºarpele încîntãrupe vraja care

    ochii þi-nf ãºoar ã- doar cînd uiþi ispitaduhul þi-l doboar ã.

    Chiar cînd eºti în Domnultemerea f ã-þi pazãnici nu ºtii vr ã jmaºullaþul cum þi-aºeazãnu de r ãu te temeci de unde-þi vineteme-te de firea

    cea ascunsã-n tine!

     N-a tr ãit mai mult cel care are timp mai mult trecutci acel ce mai mult bine în via þã a f ãcutunii oameni dintr-o viaþã  n-au tr ãit un an pe placalþii însã într-o var ã au f ãcut cît alþii-un veac.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    13/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 13

    3 - ...  ª i Îi d ãdeau palme

     Apoi, s-au apropiat de El,  ºi ziceau: Plecãciune, Împãratul iudeilor! ª i-I d ãdeau palme.

    Dintre toate fiarele pãmîntului, cea mai crudã faþã  de semenul sãu este slugarnicul.

    Dintre toate creaturile din lume, cea mai urîtã  este tîrîtoarea. ªi dintre toate urîciunilesufleteºti cea mai respingãtoare este josnicia.

    Îngustimea de minte îl face pe om primejdios de crud.Micimea de suflet îl face neruºinat de linguºitor. Puterea pe care o are îl face neînchipuit

    de obraznic. Nefiind în stare de nimic altceva decît de slugã, acest fel de om este destul deviclean sã ghiceascã voia ºi plãcerea stã pînului. Prin tot ce poate el cautã sã-i intre stã pînului pe sub piele ar ãtîndu-i-se mai slugã  decît i se cere. Fãcîndu-i mai mult decît trebuie.Pref ãcîndu-i-se totdeauna mai devotat decît este.

    Astfel de slugi sînt primejdioºi ºi r ãi chiar ºi atunci cînd stã pînii lor sînt oameni ºi nufiare. Dacã stã pînul om nu le tempereazã adesea zelul, aceste slugi tîrîtoare sînt în stare sãîntreacã orice mãsur ã de r ãutate.

    Dar ce sînt ei în stare sã facã oare atunci cînd ºi stã pînul este asemenea lor?Iatã ce au fost în stare sã facã slugile lui Ana mai înainte. ªi iatã ce sînt în stare acum sã

    facã slugile lui Pilat.T-

    Aprozii erau soldaþii lui Ana. Soldaþii erau aprozii lui Pilat. Ambii stã pîni fiind la fel, lafel erau ºi slugile lor. Nici unii nu erau în stare sã facã altceva decît sã slujeascã la cele mairespingãtoare dintre îndeletnicirile lumii: la osîndirea ºi la chinuirea nemiloasã a acelora carear putea ameninþa desfrîul stã pînilor lor!

    Cînd au ghicit cã  Isus este unul din aceºtia, ba încã  cel mai primejdios, slugile seîntreceau în sãlbãticie.

    Cu cîtã satisfacþie trebuie sã fi privit stã pînii, la fel de nelegiuiþi, la ceea ce f ãceau slugilelor acum cu Hristos!T-

    ªi Isus - Împãratul Slavei, Isus Dumnezeul Veºniciei, Isus Biruitorul Etern - tace r ã bdînd.ªi rabdã tãcînd. Suporta toate cu o cutremur ãtoare liniºte, cu o Dumnezeiascã milã, cu oînfricoºatã mãreþie, cu o nepãmînteascã neclintire.

    R ã bdarea Lui era tãcutã. Precum spusese profeþia:  El nu ª i-a deschis gura (Isaia 53, 7) . Nici sã Se vaite. Nici sã strige. Nici sã Se apere.

    Tãcerea Lui era înaltã, demnã ºi r ã bdãtoare. Nu mînioasã. Nu vr ã jmaºã . Nu fricoasã.Mãrimea pãcatelor omenirii ºi mãrimea osîndei acestor pãcate cereau un preþ

    r ãscumpãr ãtor de aceeaºi mãrime.

    Hristos-Dumnezeu ºi Omul era conºtient de aceasta.Aceste f ã pturi inconºtiente erau uneltele prin care se storcea acum aces t uriaº preþ de laiubirea lui Dumnezeu.

    Cumplitã  a fost nu numai suferinþa lui Isus. Cumplit a fost ºi modul în care I-a fost produsã. Cumplite au fost ºi uneltele care I-au produs-o. Felu l brutal ºi fiinþele brutale I-auf ãcut lui Hristos suferinþa nemãrginit mai mare decît putea sã fie.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    14/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 14

    În tot acest timp însã era lîngã Isus ºi ucenicul dragostei statornice ºi adînci.E adevãrat cã în neputinþa lui, iubitorul ucenic nu-I putea ajuta cu nimic Domnului Isus.Cu toatã inima sa zdrobitã de durere, cu toatã fiinþa lui cutremuratã de cruzimea pe care

    o vedea, cu toatã faþa plinã de lacrimi - ucenicul va fi privit cu nemãrginitã uimire r ã bdareaÎnvãþãtorului sãu, f ãr ã sã poatã înþelege cum poate fi ch iar atît de mare. Atunci i se vor fideschis de tot ºi ochii sãi duhovniceºti. ªi va fi priceput cã numai în acest unic fel putea sãse arate cu adevãrat cî t de mare era pãcatul lumii . ª i cî t de mare pre þ  se cere pentru

    r ãscumpãrarea lui.Cît de mare a fost dragostea lui Dumnezeu pentru lume. ªi de cîtã suferinþã  era nevoie,

    ca noi sã putem vedea aceastã dragoste.T-

    Suflete dragã, oricine ai fi tu, vino sã privim la Mielul lui Dumnezeu, dat ca Jertf ã pentru plata pãcatelor noastre.

    Vino sã ne pr ã buºim la picioarele Lui ºi sã ne cutremur ãm cît de osîndiþi eram noi, cît demult ne-a iubit El!

    Vino sã ne închinãm aºternut picioarelor Lui ºi sã sãrutãm în praful pãmîntului stropiiSîngelui Sãu Sfînt, pe care, prin cruzimea acelor nelegiui þi, noi L-am vãrsat.T-

    Slavã îndelung r ã bdãrii Tale Doamne Isuse, slavã Þie.Cu inimile zdrobite de durere privim cît eºti de chinuit ºi de batjocorit pentru f ãr ãdelegile

    noastre. Suferinþele Tale atît de mari, aratã cît de mari sînt pãcatele noastre pentru care acumTe aduci Tu Jertf ã de ispãºire.

    Te rugãm sã primeºti durerea pocãinþei, ca o jertf ã din partea noastr ã.ªi sã ne faci ºi pe noi pãrtaºi mîntuirii aduse de Jertfa suferinþelor Tale.Amin.

    Cine n-a-ndurat el însuºi nedreptatea îndelung

    n-are milã nici de alþii cînd în strîmtorare-ajungdar acel ce ºtie greul, însã, dupã ce-a scã pat,chinuie nedrept pe alþii - face-un înzecit pãcat.

    +

    Cînd dreptatea e dreptate,ea-i aceeaºi pentru toþicît de jos ar fi cei vrednicicît de sus ar fi cei hoþi.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    15/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 15

     E mult prea scumpã

    E mult prea scumpã viaþa astaca s-o petreci nepãsãtor e mult prea scumpã orice clipã

    s-o laºi sã treacã f ãr ã spor.

    E mult prea scump Cuvîntul Vieþiisã-L poþi uita ºi-un ceas mãcar e mult prea scumpã rugãciuneasã-i poþi nesocoti vreun har.

    E mult prea scumpã adunareasã nu faci totul pentru eae mult prea scumpã-mbr ãþ iºareasã-þi par ã vreo iertare grea.

    E mult prea scumpã r ãsplãtireastatorniciei la sfîr ºitsã-þi par ã-acum prea grea-ncercarea pe care ai de suferit.

    E mult prea scumpã mîntuireasã nu-i dai totul pe pãmîntºi pacea inimiiºi slavastatornicului legãmînt.

    E mult prea scumpã veºnicias-o dai pe-o umbr ã ºi pe-un fume mult prea scump Hristos ºi Raiulsã nu dai tot sã-L ai acum!

    Singura dorinþã care vreau ca s-o mai am sub cer e-a trecutului iertare, a prezentului r ã bdareºi-o nãdejde-nvingãtoare - pentru viaþa viitoare.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    16/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 16 

    4 - Iat ã , vi-L aduc, ca sã  ºti  þ i 

     Pilat a ie ºit iar ãº i afar ã ,  ºi a zis iudeilor: Iat ã cã vi-L aduc afar ã , ca sã  ºti þ i cã nu g ã sescnici o vinã în El.

    Iubitor desãvîr ºit al voii lui Dumnezeu, împlinitor desãvîr ºit al Sfintei Legi, cinstitor alSfîntului Lãcaº, - Domnul Isus era totuºi atît de urît de autoritatea religioasã, care, normalar fi trebuit sã se bucure cel mai mult de astfel de oameni.

    Iubitor desãvîr ºit al poporului, împlinitor desãvîr ºit al tuturor îndatoririlor Sale cetãþeneºtiºi sociale, respectuos, corect ºi binevoitor faþã  de toþi semenii, Domnul Isus era totuºi atît denesuferit autoritãþ ii lumeºti care, normal, ar fi trebuit sã apere, sã încurajeze ºi sã ajute cîtmai mult pe astfel de oameni.

    Dar din pricina pãcatului în care tr ãiau cei care aveau acele locuri de r ãspundere, n-au putut nici cunoaºte ºi nici iubi pe Hristos.

    Conducãtorii religioºi desigur vedeau pe Isus nelipsit din Templu. Vedeau cã ai Lui îºiîmplinesc cu conºtiinþã  toate îndatoririle religioase . Vedeau cum Isus ºi ai Lui þin cu tãrie ºiîmplinesc cu fapta poruncile propovãduite în casa Domnului, nespus mai mult decît ceilalþi.Cã de multe ori, dacã n-ar fi mers ei la slujbe, preo þii ar fi slujit singuri la altar...

    Dar cu toate acestea, ei urau pe Isus.T-

     Nu gãseau nici o vinã în El. Nu-I puteau afla nici o cãlcare de lege. Nu-L puteau dovedi cu nici un pãcat (Ioan 4, 46) . Nu-I descoperiser ã nici o uneltire - ºi cu toate acestea ei Îl urau de moarte pe Isus Cel

    Sfînt, unelteau împotriva Lui, falsificau cuvintele Sale, strîngeau piese compromiþã toareîmpotriva Lui, adunau mãrturii ºi informaþii mincinoase ºi urmãreau cu orice preþ nimicirea

    lui Hristos, fiindcã prezenþa Lui era pe rmanent o condamnare pentru viaþa cea plinã denelegiuiri pe care ei o tr ãiau chiar în locul cel mai sfînt. ªi chiar în slujba cea mai sfîntã a luiDumnezeu.

    De aceea Îl urau pe Isus preoþii cei mai de seamã. ªi nu numai ei, dar ºi iudeii cei maiapropiaþi lor. Cei mai influenþaþi de ei. Cei care duceau ºi ei acelaºi fel de viaþã  f ãþarnicã,desfrînatã, lacomã ºi superstiþioasã.T-

    Autoritatea lumeascã ºi pãgînã Îl ura la fel de mult pe Hristos.Dorind sã domneascã peste o gloatã  f ãr ã cap, numai cu picioarele de dus poveri ºi cu

    mîinile de muncit neîntrerupt - nu le convenea de Hristos care cãuta sã le deschidã ochiigloatelor. Sã le trezeascã conºtiinþa. Sã le descopere libertatea. Sã arate adevãrul.

    T- Pentru o stã pînire tiranicã, un popor luminat este totdeauna socotit primejdios. De aceeaHristos, care este Luminã pentru lume, va fi totdeauna urît de cãtre stã pînitorii lumeºti, careau nevoie ca poporul sã r ãmînã  în întuneric.

    În aceastã ur ã împotriva lui Hristos aceste douã  feluri de stã pîni îºi vor da mîna ºi vorcolabora pînã în Ziua Judecãþ ii Lui.T-

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    17/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 17

    Iatã-l deci pe Pilat spunînd a treia oar ã cu tãrie ºi cu neputinþã cã el nu gãseºte nici o vinãîn Hristos.

    ªi-L ducea pe Isus înaintea lor ca sã-I priveascã ei înºiºi Faþa Lui str ãlucind de cur ãþ ie ºiOchii Lui str ãlucind de sfinþenie.

    Toatã Fiinþa lui Isus str ãlucea de o frumuseþe pe care numai nevinovãþ ia o poate da.ªi sã  vadã  ei înºiºi cã  din toatã  înf ãþiºarea Acestui Om Sfînt se ridicã  sfinþenia ºi

    nevinovãþ ia...

    Sub cununa de spini, în haine de purpur ã, bãtut ºi legat, nevinovãþ ia lui Isus pe care Pilatn-o mai putea privi - apãrea ºi mai cutremur ãtoare. Învinuind în tãcerea ei mãreaþã , pe ceicare o chi nuiau . Cu un grai mai puternic ca orice tunet, cu o str ãlucire mai mare ca oricefulger.T-

    Iatã suflete, prin aceste cuvinte Isus este adus în faþa ta. Priveºte-L cutremurat ºi înþelegecã nu nevinovãþ ia Lui, ci vinovãþia ta merita aceste chinuri.

    Priveºte suflete credincios, ºi în þelege cã  aceasta este ºi soarta ta în lume, urmînd peDomnul tãu Isus.

    Fãr ã vinã în faþa tuturor, cãutînd binele tuturor, jertfindu-te pentru mîntuirea tuturor - tuvei fi urît de toþi precum þi-a spus El (Matei 24, 9) .

    Cãci nu este ucenicul mai presus decît Învãþãtorul sãu. Nici robul mai presus decîtStã pînul.

    Dacã Domnului nostru I-au f ãcut aceste lucruri, cu cît mai mult ni le vor face nouã!Sã ne înarmãm ºi noi cu r ã bdarea Lui . ªi ori de cîte ori vom pãtimi pe nedrept - sã ne

    aducem aminte de Domnul Isus Hristos (2 Tim. 2, 8) .T-

    Mãrire îndelung r ã bdãrii Tale Doamne Isuse, mãrire Þie. Noi ºtim cã Tu n-ai avut nici o vinã ºi cã în Tine n-a fost nimic vrednic de osîndã ºi de

    moarte.Cã  tot ce-ai suferit a fost numai pentru ar ãtarea marii iubiri cu care Te-ai adus Jertf ã

     pentru mîntuirea noastr ã.Te rugãm sã ne îmbraci ºi pe noi cu tot acest fel de gîndire ºi în mãsura în care Te îndurisã ne faci parte de suferinþele Tale, f ã-ne parte în aceeaºi mãsur ã ºi de nevinovãþ ia Ta ºi deseninãtatea r ã bdãrii Tale.

    Amin.

    Cînd durerea sau iubirea sufletul þi-l chinuieºte bucur ã-te: suferinþa cur ãþeºte ºi sfinþeºte.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    18/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 18

    Fie- þ i timpul 

    Fie-þi timpul ca un munteurcã-l drept ºi pînã sus,cãci ajuns în vîrf cu bine

    te va-ncununa Isus.

    Fie-þi timpul ca o apãsocotindu-l trecãtor,fiecare clipã-a vieþiis-o str ã baþi cum eºti dator.

    Fie-þi timpul ca un aur strîns ºi împãr þit avar nici f ãrîma cea mai micãnu þi-o cheltui-n zadar.

    Fie-þi timpul ca unealtacare-o por þi mai cu folostot ce scoþi din el sã-þi fieca f ãcut pentru Hristos.

    Fie-þi timpul ca o calecãtre care mergi pe veci,strînge tot ce-þi vrei Acolode pe unde numai treci.

    Dac-aºa-þi va fi tot timpul pas cu pas ºi rost cu rosto sã-l ai ca veºnic aur cînd va fi cum n-ar fi fost.

    Pãr ãseºte f ãr ã murmur, de se cere, orice-averece aduce-atîtor oameni apãsare ºi durere;de o singur ã avere þine-þi inima legatã,de aceea ce nu piere, nici nu scade, niciodatã.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    19/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 19

    5 - Iat ã Omul 

     Isus a ie ºit deci afar ã , purtînd cununa de spini  ºi haina de purpur ã. Iat ã omul! le-a zis Pilat.

    Pilat, ºtim acum cã era un nelegiuit tot atît de crud ºi de f ãþarnic ca ºi ceilalþi vr ã jmaºiai lui Isus. Cu o faþã  se ar ãta binevoitor cu Isus; cu alta se ar ãta binevoitor cu iudeii; cu o fa þã poru ncea sold aþilor sã-L chinuie ºi cu alta se bucura în ascuns , desf ãtîndu-se în aceste priveliºti vrednice de fiare.

    - Iatã Pilat - omul pãcatului, iatã Pilat, omul-diavol.Iatã Pilat, omul care pus în locul cel mai înalt, este în stare numai de josnicie. Pus în

    fruntea dreptãþii, este uluitor de nedrept. Pus sã apere nevinovãþ ia împotriva crimei, se aratãsatanic de complice la crimã. Spunînd mereu: nu g ã sesc nici o vinã în El  - Pilat pune sã-L batã pe Isus.

    Bãtaia aceasta era cumplit de dureroasã.Un bici cu douã-trei corzi, care la capãt avea legate niºte greutãþ i de plumb, era

    instrumentul obiºnuit de bãtaie.Patruzeci de lovituri f ãr ã  una, era por þia care se dãdea obiºnuit, cu acest bici, sau cu

    nuiele, peste spatele gol al celui bãtut, care stãtea legat de mîini, aplecat peste stîlp.Dupã fiecare lovitur ã, pielea cr ã pa ºi de sub greutãþ ile de plumb sîngele þîºnea stropind

     pînã departe.De la a treia lovitur ã plesnele biciului sau nuielele, cãdeau pe carnea vie, cu usturime

    nebãnuitã.Chiar ºi dacã ar fi lovit o mînã milostivã, aceste lovituri ar fi fost îngrozitor de dureroase.Cum însã îi cunoaºtem pe cei care loveau, ne putem uºor închipui cît a suferit Scumpul

    nostru Mîntuitor...

    O, cum trebuie sã fi ar ãtat trupul Sãu Sfînt, dupã cele treizeci ºi nouã de lovituri...Haina de purpur ã va fi fost aleasã tocmai spre a ascunde trupul înroºit de sînge ºi spatele br ãzdat ca de fiarele unor pluguri.

    Întocmai dupã cum se spusese în psalmi: plugarii au arat pe spinarea mea; au tras brazdelungi pe ea (Psalm 129, 3) .

    O, ce  plugari sîngeroºi ºi ce brazde  însîngerate.Iatã Omul - le-a zis Pilat, f ãlindu-se cu isprava lui ºi cu isprava slugilor lui.Poate ideea cu cununa de spini sã fi fost chiar a lui Pilat.Mintea redusã a soldaþilor lui plãtiþi nu va fi fost în stare sã scorneascã o aluzie atît de

    str ãvezie ºi o batjocur ã atît de dureroasã la nãdejdea iudeilor de un împãrat al lor.Pilat voia prin aceasta sã  îngrozeascã nu numai pe Isus ci ºi pe iudei, pe care, în inima

    lui, îi dispreþuia. Chiar dacã pentru arginþii lor, îi slujea cu pref ãcutã  autoritate.Voia - dar n-a reuºit cu adevãrat, decît sã se arate pe sine însuºi ce era. Se ar ãta pe sineînsuºi cã poate fi orice, dar cã nu putea fi om.

    Înf ãþ iºarea lui Isus, plin de sînge ºi de vînãtãi, cu o cununã de chinuri ºi cu o hainã de batjocur ã, nevinovat în faþa legii, nevinovat în faþa Templului, nevinovat în fa þa poporului,nevinovat în faþa lui Dumnezeu - dar chinuit în faþa tuturor acestora, aceastã înf ãþiºare slãvitãa lui Isus, era pentru toþi chinuitorii Sãi, prin mãreþia ei, cea mai puternicã acuzã.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    20/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 20

    Tãcerea Lui Dumnezeiascã striga ca un tunet puternic aruncînd spre toþi cei din faþa Sa,constatarea cea mai amar ã a decãderii: iatã omul f ãr ã Dumnezeu!

    Iatã pînã unde a putut sã decadã ºi sã se îndiavoleascã cel ce fusese creat sã fie om. Iatãce s-a f ãcut ºi ce s-a pref ãcut din om. Iatã ce a fost în stare sã gîndeascã ºi sã facã omul faþãde Binef ãcãtorul sãu. Faþã de semenul sãu. Faþã de Dumnezeul sãu.

    Dar iatã ºi Omul adevãrat - Isus.Iatã Omul durerii (Isaia 53, 3) , iatã Omul ispãºirii pentru a face pe om iar ãº i om.

    Iatã Omul Jertfei, iatã Omul iubirii, iatã Omul - Dumnezeu.Priveºte la Isus, suflete al meu, ca sã vezi cît de mari erau pãcatele tale ºi cît preþ de jertf ã

    I s-a cerut Lui spre a le r ãscumpãra.Priveºte-L adînc, priveºte-L cutremurat, priveºte-L puternic, ca sã þi-L întipãreºti pe inimã

    aºa ca sã nu-L mai poþi uita niciodatã.Pentru a nu mai putea sã  uiþi ce grozav lucru este a pãcãtui. ªi ce preþ  scump are

    mîntuirea.Iatã  Omul, iatã  Omenirea, iatã noi toþi. Bãtuþi în Isus, dispreþuiþi în El , osîndiþi în El

     pentru toate pãcatele noastre.Dupã cum Hristos S-a identificat cu noi, sã ne identificãm ºi noi cu El. Dupã cum Hristos

    S-a transpus în noi, sã ne transpunem ºi noi în El. ªi astfel, devenind una cu El prin pãrt㺠ianoastr ã la suferinþele Lui ºi f ãcîndu-ne asemenea cu El în moartea Lui - sã ajungem prin toatela slava Învierii Lui din mor þi, dupã îndemnul sfîntului apostol (Filip. 3, 10-11) .

    ªi la Înfierea lui Dumnezeu.Iatã Omul - era marele adevãr cã acolo Singur Isus era Om. Toþi ceilalþi erau ºi puteau fi

    numiþi orice, numai om, numai oameni, nu ar ãtau a fi nici unul, nici toþi.T-

    Slavã îndelung r ã bdãrii Tale Doamne Isuse, slavã Þie.Privim cutremuraþi la înf ãþiºarea Ta din aceastã clipã a patimilor Tale ºi ne închinãm Þie.Tu ai fost pe pãmînt Omul-Dumnezeu. Tu eºti acum în ceruri Dumnezeul-Om. Aici ne-ai

    ar ãtat cum trebuie sã fim noi. Acolo ne vei ar ãta cum am fost, ºi cum vom fi.

    Întipãreºte-ne pe veci în inimi priveliºtea aceasta, spre-a ne îngrozi totdeauna de orice pãcat prin care Te-am putea face sã suferi din nou chinurile r ãscumpãr ãrii noastre.Amin.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    21/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 21

    O, Sfinte Rãni 

    O, Sfinte R ãni însîngeratedovezi a-harului Slãvitºi-a Dragostei nemãsurate

    cu care Tatãl ne-a iubit.

    O, Sfinte Rãni a lui Hristoseu sînt nespus de pãcãtosdar cred cã-n Voi pãcatul meumi-a fost iertat de Dumnezeu. 

    Doar Sîngele prelins pe Crucefierbinte izvorînd din Voiiertarea ne-a putut aduceºi Raiul ni l-a dat napoi.

    O, Sfinte R ãni din care toatãspãlarea vinei ne-o primimdin starea noastr ã vinovatãdoar înspre Voi nãdã jduim.

    O, Sfinte R ãni mereu deschise,vãrsînd al dragostei izvor,salvaþi vieþile uciseredaþi sfinþirea tuturor.

    Cãci cînd Voi Sfinte R ãni odatão sã-ncetaþi a mai iertadoar îngrozita Judecatãºi iadul veºnic va urma.

    O, Sfinte R ãni, chemaþi mai tarespre cei cãzu þi ºi-ntîrziaþicãci vai ce plîns ºi ce strigareva fi cînd Voi o sã-ncetaþi!

    Plînsul revãrsat cãit, uscã r ãul sãvîr ºit plînsul înnoit mereu, pacea dã cu Dumnezeu.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    22/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 22

    6 - Nici o vinã ...

    Cînd L-au zãrit preo þ ii cei mai de seamã  ºi aprozii, au început sã strige: Rã stigne ºte-l! Rã stigne ºte-l! Lua þ i-L voi  ºi r ã stigni þ i-L, le-a zis Pilat, cãci eu nu g ã sesc nici o vinã în

     El.

    Adevãrurile la care meditãm acum ne umplu inima cu cele mai dureroase ºi amareconstatãri despre r ãutatea inimii omeneºti. Ceea ce s-a spus demult cã inima omului estenespus de în ºel ãtoare  ºi de deznãd ã jduit de rea - se adevereºte mereu (Ieremia 17, 9) .

    Ura îl face pe om mai crud ca o fiar ã.Iatã ce priveliºte fioroasã ºi dezgustãtoare ni se înf ãþiºeazã acum: o gloatã înnebunitã de

    ur ã ºi însetatã de sînge, urlã, se agitã, r ãcneºte ºi þipã, aþîþatã de preoþii ei cei mai mari ºi deaprozi i lo r , a r  ã t î nd cu pumni i s t r în º i spre I sus º i cer înd lu i P i l a t : R  ãst igneº te-L,R ãstigneºte-L!

    Arhiereii cei mai mari, în rînd cu aprozii... Ce ru ºine ºi ce degradare!Se pregãteau sã mãnînce Paºtile... - ºi doar cu cîteva ceasuri înaintea acestui mare Praznic

    al Izbãvirii, ei stãruiau cerînd condamnarea unui Nevinovat ºi Sfînt.Ce orbie ºi ce crimã!

    T-La intrarea într-un mare circ, în care se puteau vedea multe fiare sãlbatice, o asociaþie de

    credincioºi a aºezat un afiº pe care scria: aici, în partea dreapt ã , se poa te vedea cea maicrud ã dintre fiarele lumii. Oamenii se înghesuiau în partea aceea, sã vadã fiara cea mai crudãdin lume. Dar acolo era numai o oglindã, în care fiecare privitor se putea vedea pe sine însuºi.Dedesubtul acestei oglinzi era scris versetul: Oricine ur ãºte pe fratele sãu este un uciga º(Ioan 3, 15) .

    Astfel oamenilor li se dãdea prilejul sã  se cerceteze fiecare pe sine însuºi în lumina

    Cuvîntului Dumnezeiesc, spre a vedea ce amar adevãr cuprindea acel afiº.T-Toatã  istoria omenirii este plinã  de cruzimile ºi sfîºierile acestei fiare fioroase contra

    semenului sãu, care este omul. ªi lucrurile nu s-au schimbat în nimic spre bine nici astãzi,cu tot  progresul  cu care îi tot place acestei fiare sã se laude amãgindu-se.

    E de-ajuns sã priveºti r ãzboaiele de jaf care nu mai înceteazã, ale celor tari asupra celorslabi. M ijloace le de asup rire ale celor mari asupra celor mici. Formele de subju gare ºiînrobire ale celor culþi asupra celor desculþi - ºi se va vedea uºor cã fiara nu ºi-a schimbat cinumai ºi-a perfecþionat mijloacele de nimicire ºi colþii de rupt.

     Numai Hristos a avut ºi are puterea de a transforma fiara în frate, ucigaºul în binef ãcãtorºi ura în iubire.

     Nimeni altcineva decît Hristos n-a mai putut face astfel. Nici un erou n-a mai putut staatît de liniºtit în faþa vr ã jmaºilor sãi ºi sã le sufere atît de mult, cînd putea sã-i nimiceascã pe toþi doar cu un gest.

    Isus Singur a ar ãtat cã cel mai puternic este acela care poate sã rabde mai mult.O Doamne Isuse, toate virtuþile Tale au fost desãvîr ºite ºi au fost mari. Mare a fost mila

    Ta. Mare bunã tatea. Mare bl înde þea. Mare în þelepciunea Ta. Dar în cl ipa aceasta necutremur ãm cît de mare Îþi este r ã bdarea Ta. Cît de neînþeles de mare este r ã bdarea Ta.T-

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    23/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 23

    Ce nelegiuit ºi ce slã bãnog e Pilat.Este convins cã Isus este nevinovat ºi totuºi Îl bate ºi pune sã-L chinuie spre a-I stoarce

    vreo declaraþie învinuitoare, care sã-i ajute pe iudei sã-ºi ajungã scopul lor ucigaº.Aceasta este a treia oar ã la rînd cînd Pilat declar ã în faþa tuturora cã nu gãseºte nici o vinã

    în Isus. ªi totuºi mîinile lui sînt pline de Sîngele Nevinovat al lui Isus bãtut ºi chinuit de el.Chiar cuvintele sale vor mãrturisi împotriva faptelor sale. Acum ºi în vecii vecilor.T-

    Tu, dragã suflete, ce faci cu Hristos? Ce spui despre El ºi cum te por þi faþã  de Evangheliaºi Lucrarea Lui? Cum Îl afli tu pe Hristos? Ce atitudine iei faþã  de El?

    Dacã cuvintele lui Isus sînt adevãrate - de ce nu le crezi?Dacã Lucrarea ºi Calea Lui sînt sfinte, de ce nu le primeºti?Dacã mãrturiseºti cu gura ta cã Isus este Dumnezeu, de ce nu-L urmezi cu ascultare? De

    ce Îl batjocoreºti cu purtãrile tale? ªi de ce Îl chinui cu tr ãirea ta în pãcat?O, cît de str ãlucite adevãruri le putem nesocoti ºi noi. Cît de cutremur ãtoare lucruri nu

    vrem sã le înþelegem! ªi cît de unice prilejuri le pierdem pe totdeauna!T-

    Mãrire îndelung r ã bdãrii Tale Doamne Isuse, mãrire Þie.Cu inimile strînse de durere privim f ã pturile înnebunite de furie, ale celor care cer

    r ãstignirea Ta.Privim mîinile vinovate ale vîndutului judecãtor, pline de sîngele Tãu nevinovat.ªi ne cutremur ãm de r ãutatea oamenilor. Ne uimim de r ã bdarea Ta. ªi ne închinãm cu o

    veºnicã recunoºtinþã înaintea Ta, preamãrindu-Þi iubirea nespus mai mare decît toate acestea- iubirea prin care ne-ai mîntuit sufletele noastre, ale celor care vrem sã primim mîntuirea Ta.

    Amin.

    Cine n-a-ndurat el însuºi nedreptatea îndelungn-are milã nici de alþii cînd în strîmtoare-ajung.

    Dar acel ce ºtie greul, însã dupã ce-a scã patchinuie nedrept pe alþii - face-un înmiit pãcat.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    24/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 24

     În clipa mor  þ ii vede omul 

    În clipa mor þii vede omulcum trebuia sã fi tr ãitce cale trebuia s-aleagã

    s-ajungã bine la sfîr ºit.

    O, n-a ºtepta, o, n-a ºteptac-atît de-aproape-i clipa ta prime ºte-L pe Hristos acum sã mergi în slavã , nu la scrum.  

    În clipa mor þii vede toatãdeºertãciunea ce ºi-a strîns pe care-aºa curînd o lasãschimbînd-o cu un veºnic plîns.

    În clipa mor þii vede calea pãcatului pe care-a merscã nici un pas ºi nici o vorbãºi nici o faptã nu s-au ºters.

    În clipa mor þii vede groazaîn care se aruncã-mpinsce-i viermele ce nu mai moarece-i focul cel pe veci nestins.

    În clipa mor þii vede slavace-l aºtepta, dar n-a crezutºi fericirea ºi luminadin cerul lui, pe veci pierdut.

    În clipa mor þii, - dar atunceae prea tîrziu, e prea tîrziu- un rîs de-o clipã se plãteºtecu plîns prea veºnic ºi pustiu!

    Trebuie s-avem în suflet gînduri nalte ºi curate pentru ca s-avem în viaþã  mãcar fapte de dreptate.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    25/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 25

    7 - Noi avem o lege...

     Iudeii i-au r ã spuns: Noi avem o Lege,  ºi dupã Legea aceasta, El trebuie sã moar ã , pentrucã S-a f ãcut pe Sine Fiul lui Dumnezeu.

    Cîtã vreme iudeii aveau Legea Domnului ºi cugetau zi ºi noapte la ea (Psalmi 1, 2) ,ºi cîtã vreme Duhul Legii Domnului era lumina cãlãuzitoare a gîndurilor ºi faptelor lor,nevinovatul tr ãia, Fiul lui Dumnezeu era binecuvîntat, prezenþa lui Dumnezeu era în mijlocullor ºi toþi erau fericiþi (Deut. 5, 29-33) .

    Dar cînd în locul Legii Domnului ei au pus legea lor, cînd în locul voii lui Dumnezeu îºiurmãreau împlinirea voii lor, cînd în locul Duhului Sfînt în inimile lor s-a înstã pîni t duhulurii, al r ãzbunãrii, al întunericului ºi al stricãciunii - prezenþa lui Dumnezeu plecase, Fiul luiDumnezeu era osîndit, nevinovatul trebuia sã moar ã (Ioan 7, 19) .

    Aºa se întîmplã  totdeauna cînd în loc sã  primeascã Legea lui Hristos ºi sã  se conducãnumai în duhul de iubire, oamenii îºi fac legea lor ºi se împietresc în duhul ei de ur ã.

    Legea lui Hristos îi uneºte pe oameni înfr ãþ indu-i pe toþi, legea omului îi dezbinã  ºi-iaruncã în cea mai cruntã dintre toate urile: ura religioasã.

    Legea lui Dumnezeu este pace ºi dragoste (Ioan 13, 34) . Legea omului este ceartãºi combatere. Legea Domnului conduce la via þã  prin fericirea tuturor (Psalm 19, 7) ;legea omului firesc duce la pierzare prin nimicirea tuturor.

    E o mare nenorocire cã în locul dragostei lui Hristos care ar trebui sã fie singura lege alumii întregi, sînt astãzi atît de multe legi omeneºti.

    E o ºi mai mare nenorocire cã între creºtinii care mãrturisesc Numele lui Dumnezeu ºicredinþa lui Hristos, totuºi nu stã pîneºte aceastã unicã Lege fericitã.

    Ei mãrturisesc din gur ã Legea lui Hristos, predicã  frumos despre ea, scriu atît de multdespre binecuvîntãrile ei, cîntã atît de minunat despre binefacerile ei - dar apoi duc sufletele

    tot în legea lor. Împing foloasele tot spre legea lor. S trîng prada tot în curtea legii lor. ªi seduc sã se culce tot la sînul legii lor.Fiindcã nu sînt sub har - ci fiecare sub o lege a sa (Rom. 6, 14) . De aceea fiecare îºi

    cautã foloasele lor sau ale legii lor. ªi nu foloasele adevãratei legi a lui Hristos(Filip. 2, 21) .

    Dar slãvit sã  fie Domnul cã  în toate aceste gloate împãr þite între îngr ãdirile atîtor legi,Duhul lui Hristos lucreazã la desãvîr ºirea Bisericii Sale Veºnice ºi unice ºi la sfinþ irea poporului Sãu unic, prin întoarcerea celor aleºi la Unica Lege fericitã de la început: Legeadragostei în Hristos.

    În Duhul acestei Legi este unitate, este respect, este pãrt㺠ie, este fericirea adevãratã.În lumina acestei Legi, toate celelalte dispar.

    Cine slujeºte Legii lui Hristos este binecuvîntat ºi folositor tuturor semenilor sãi.El va tr ãi ºi pe mai departe în legea sa, dar prin Hristos va lãrgi hotarele acestei legi pînãla nemãrginirea hotarelor Legii lui Dumnezeu.

    ªi cînd toþi vor fi ajuns sã facã astfel, atunci micile hotare ale tuturor legilor se vor lãrgi,se vor întrepãtrunde, se vor dep㺠i pînã vor deveni toate iar ãº i numai unul singur, aºa cuma fost la început. Toate legile vor deveni o singur ã Lege. Toate turmele o singur ã Turmã.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    26/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 26 

    ªi toþi pãstorii un singur Pãstor: Isus Hristos (Ioan 10, 16) .T-

    O, credinciosule ºi frate, la aceste gînduri desigur ºi inima ta saltã de bucurie. ªi simt cumdoreºti de fierbinte ºi tu sã vinã mai curînd aceastã fericitã vreme...

    E foarte bine cã ai ajuns ºi tu sã te încredinþezi cã aºa este voia lui Dumnezeu ºi cã aºava trebui sã fie.

    Dar oare ce faci tu însuþi pentru gr ã birea venirii acestui timp fericit?

    (2 Petru 3, 12) .Oare nu cumva spui cu gura cã  doreºti sã  vinã  Împãr ãþ ia lui Dumnezeu, dar cu fapta

    lucrezi sã întinezi tot împãr ãþia ta ºi a aliaþilor tãi?Zici cã iubeºti Legea lui Hristos, dar propovãduieºti tot legea ta? Chemi sufletele în turma

    lui Isus, dar le împingi tot în staulul tãu? Vesteº t i Cuvîntul lui Hristos, dar Î i dai totinterpretarea care aduce folos cauzei tale!

    Aºa s-a f ãcut pînã  acum, o mie de ani. De acum sã  nu se mai facã  aºa! Sã  ne lãrgimhotarele. Sã ne facem legile noastre roabe Legii lui Hristos! Sã ne lãrgim hotarele pînã lamarginile hotarelor Lui. Atunci legea noastr ã nu va mai nedreptãþ i pe nimeni. Nu va maiucide pe nimeni. Ci va mîntui pe toþi. ªi în primul rînd pe noi, care ne-am lãrgit(2 Cor. 6, 13) .T-

    Slavã îndelung r ã bdãrii Tale Doamne Isuse, slavã Þie!Cu tot sufletul sãtul de amãr ãciunea legilor omeneºti, dorim dulceaþa Legii Tale. Cu toatã

    amintirea zguduitã de nedreptãþile ºi crimele sãvîr ºite de legile omeneºti, ne rugãm pentruvenirea Împãr ãþ iei Tale, Isuse Doamne, în care Legea Iubirii va fi singura Lege. ªi fericireaei va fi partea tuturor oamenilor f ãr ã deosebire de limbã, de stare, de neam ºi de fel.

    O, Doamne Isuse, gr ã beºte venirea acestei zile fericite ºi veºnice. Noi putem sã o dorim,sã ne rugãm ºi sã facem cîte ceva pentru ea - dar numai Tu o poþi aduce, cãci numai Tu ai puterea aceasta. Te rugãm, adu-o cît mai curînd.

    Amin.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    27/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 27

     Doamne, cum sã-Þ i cer?

    Doamne, cum sã-Þi cer iertarec-am f ãcut cum nu mi-ai spusunora le-am dat de toate

    altora nimic n-am dus?

    Lîngã unii-am stat o viaþãºi tot mi-a pãrut puþin,lîngã a lþii-am stat o clipãºi-am dorit sã nu mai vin!

    Pentru cine mã ur ãº tedoar odatã m-am rugat pentru cel ce mã iubeºtem-aº  ruga neîncetat.

    Glasul celor buni, întrunaaº dori sã-l tot ascultglasul celor r ãi ºi-odatãmi-este greu ºi-mi pare mult.

    Peste cei vr ã jmaºi, odatãcer a Tale îndur ãricelor dragi le-aº cere-ntrunamii de binecuvîntãri.

    ... Doamne, cum sã-Þi cer iertare pentru tot ce sînt - ºi nu-s pentru ce nu fac - ºi-aº facecãci Tu nu aºa mi-ai spus!

    Fiul meu, tu oriºiunde ºi oricînd putea-vei facef ã de-a pururi ca sã fie numai pace, numai pace.Cãci pe-aceia care pacea vor cãuta-o-n orice vreme,Dumnezeu întotdeauna fiii Lui are sã-i cheme.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    28/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 28

    8 -  ª i mai fricã ...

    Cînd a auzit Pilat aceste cuvinte, i-a fost  ºi mai mare fricã.

    În oamenii pãcatului este întotdeauna o mare fricã de Dumnezeu. Ei tr ãiesc în nelegiuiri,nesocotesc or ice îndemn sf înt , vorbesc or ice cuvinte desf r înate º i satanice, dar însubconºtientul lor, în adîncul fiin þei lor au o chinu itoare fricã de Dumnezeu. O spaimã demoarte. O groazã necontenitã de Judecata Veºnicã.

    De aceea ei cautã sã ocoleascã orice stare de vorbã cu Isus. Orice adîncire a adevãruluiveºnic. Orice împrejurare în care ar ajunge fa þã în faþã  singuri cu Dumnezeu.

    În întuneric se tem de orice. În singur ãtate le este urît. În boli se îngrozesc, în moarte sîntdisperaþi. ªi în veºnicie merg împinºi cu spatele înaint e, strîngînd din ochi, scrîºnind dindinþi, asudînd rece ºi crispînd din mîini spre a se mai agãþa de orice, numai sã nu meargã.

    Ce îngrozitoare este singur ãtatea ºi boala ºi moartea ºi veºnicia celor ce tr ãiesc ºi morvr ã jmaºi cu Dumnezeu!T-

     Nu existã om total necredincios. În fundul inimii, chiar ºi a celui mai necredincios, esteo spaimã de necunoscut. Groaza de Cel Veºnic. Cutremurul de întunericul din sine ºi dinviitorul sãu. Spaima superstiþioasã îi umple sufletului nelegiuit orice singur ãtate ºi oricenoapte. De aceea el n-are vrea sã audã niciodatã de existenþa lui Dumnezeu, nici de o judecatãa Lui.

    Spre cer nu vrea sã priveascã niciodatã. Nelegiuitul simte cã acolo Sus el are un duºman,a cãrui existenþã  este cea mai cumplitã ºi de neînlãturat ameninþare pentru el. De aceea toatãlupta lui contra lui Dumnezeu nu este atît de mult a-i încredinþa pe alþii ci a se liniºti pe sineînsuºi ºi conºtiinþa sa care nu se lasã liniºtitã niciodatã. În colþul cel mai ascuns al fiin þei sale

    întunecate, omul necredincios vede sticlind fioros ºi ameninþãtor Ochiul lui Dumnezeu. Dinadîncul cel mai intim al conºtiinþei sale r ãzbate mereu strigãtul care îl umple de fricã: vai,ºi dacã totuºi este!

    Prin visurile sale vin din lumea tainicã a duhului sãu spre lumea nelegiuitã a trupului sãuvedenii cãrora nu le mai gãseºte explicaþii necredincioase. Din fiinþa cea spiritualã îi vin sprefiinþa cea materialã presimþiri ºi înºtiinþãri ale cãror nevãzute legãturi cu întîmplãrile vãzute,îi r ãvãºesc sufletul, îi r ãstoarnã toate înjghebãrile ridicate cu atîta neliniºte ºi îi aruncã fiinþaîntr-un vîrtej de spaime tot mai mari, d e îndoieli ºi chinuri, pe care nu ºi le poate liniºtideplin, cu nici o teorie necredincioasã.T-

    Ce îngrozitoare este apoi moartea celor care luptã contra lui Hristos!

    Despre Pilat se spune cã la puþin timp dupã r ãstignirea Mîntuitorului, a cãzut în dizgraþiaRomei ºi a fost înlãturat din dregãtoria lui. Nemaifiind stã pîn, slugile l-au pãr ãsit. L-a pãr ãsit ºi soþia. L-au pãr ãsit ºi l-au urît ºi mai

    marii iudeilor care s-au folosit de el ca de o unealtã murdar ã pe care apoi au lepãdat-o cuscîrbã . Astfel Pi lat a ajuns singur º i bolnav. De spaimele pe care le avea zi ºi noapteneîntrerupt, a înnebunit.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    29/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 29

    Mîinile ºi le vedea mereu pline de sînge ºi alerga înspãimîntat pe la toate izvoarele ºirîurile sã ºi le spele, f ãr ã sã ºi le mai poatã spãla niciodatã. În faþa ochilor sãi aprinºi revedeaclipã cu clipã tot calva rul Mîntuitorului ºi toate loviturile ustur ãtoare date lui Isus. ªi lesimþea arzîndu-l ca niºte plesne de foc nu numai pe trupul lui ci ºi pe sufletul lui. Mîncareaºi-o vedea sînge, hainele spini ºi casa foc.

    Cînd istovit de foame, de alergãri ºi de groazã a cãzut la pat, el n-a mai putut sã se ridiceºi, pãr ãsit de toþi, înnebunit de vedeniile sale ºi mîncat de viermii de sub el - Pi lat ºi-a dat

    sufletul în mîinile diavolului pe care l-a ascultat ºi slujit.T-

     Nu ºtim cum ºi-au sfîr ºit viaþa ceilalþi vr ã jmaºi ai lui Isus în afar ã de Iuda(Fap. Ap. 1, 16-20) . Dar sîntem încredinþaþi cã nici moartea celorlalþi n-a fost mai bunã. Noi înºine am vãzut chiar în zilele noastre cît de grozavã a fost moartea unora din ceicare au chinuit pe fiii lui Dumnezeu. ªi ne înspãimîntãm chiar numai gîndindu-ne. ªi aºa vorsfîr ºi toþi.T-

    Dragã suflete, încã necredincios ºi încã vr ã jmaº al lui Isus, vrei tu sã scapi de grozavul blestem al spaimelor, al chinului tãu veºnic?

    Vino acum la Isus Cel care a suferit ºi pentru tine, ºi de la mine, zdrobeºte-þi inima în ceamai adîncã din toate pocãinþele lumii ºi întoarce-te la El cu cele mai amare din toate lacrimiletale. Pune-þi în Jertfa ºi în iubirea Lui cea mai puternicã din toate nãdejdile tale. ªi cere-I Luicu credinþã cea mai fericitã din toate avuþiile veºnice: mîntuirea sufletului tãu prin suferinþelesufletului Lui. ªi dacã vei face aºa, o vei primi. Dar f ã aceasta chiar acum. ªi chiar aºa. Altfelsã ºtii cã ºi soarta ta va fi ca a celorlalþi vr ã jmaºi ai lui Isus de dinainte de tine.T-

    Mãrire îndelung r ã bdãrii Tale Doamne Isuse, mãrire Þie!Pentru nesfîr ºit de marea Ta iubire cu care ai r ã bdat totul de la toþi spre a mîntui sufletele

    noastre ºi ale tuturor oamenilor - mãrire Þie!Pentru cã  în patimile Tale ºi în moartea Ta n-ai privit pe nici unii ca vr ã jmaºi ai Tãi,

     pentru ca sã Te po

    þi ruga pentru to

    þiºi s

    ã-i po

    þi mîntui pe to

    þi - m

    ãrire

    Þie!Pentru cã oricine s-a întors chiar ºi în cea din urmã clipã a vieþii lui cerîndu-Þi iertare,

    Tu i-ai dãruit-o. Mãrire veºnicã Þie. Ajutã Doamne ca nimeni sã nu moar ã vr ã jmaº cu Tine.Ca nimeni sã nu fie pierdut.

    Amin.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    30/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 30

     Încredin þ eaz ã-ne iubire

    Încredinþeazã-ne iubirecã-n clipa-n care-am acceptatsã dãm un preþ de plîns ori sînge

    e tot aºa cum l-am fi dat.

    C-atunci cînd acceptãm Luminaam ºi ajuns sfinþiþi de ea,c-odatã noaptea biruitãnu-i luptã sã mai fie grea.

    C-atunci cînd acceptãm calvarulam ºi ajuns biruitori,cã cel ce-a-nvins, în el, viaþae-nvingãtor de mii de ori.

    C-atunci cînd acceptãm ocaranimica nu va fi prea greu,vor curge pietrele, dar ochiini-i vom scãlda în Dumnezeu.

    C-atunci cînd acceptãm mormîntulam ºi ajuns nemuritori- pot, cît vor vrea sã ne zdrobeascãnoi ºi sîntem biruitori.

    Cã moartea acceptatã vrednicºi liniºtit ºi curajose-o biruinþã  ºi-o cununãºi-o-mpãrt㺠ire cu Hristos.

    Cea dintîi greºealã este rodul neºtiinþei tale,de aceea fii cu grijã cînd mai mergi pe-aceastã cale.Cînd însã ºtiind aceasta cazi mereu ºi neopritnu greºeli faci, ci pãcate... ºi-ai ajuns nenorocit.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    31/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 31

    9 - ... Nici un r ãspuns

     A intrat iar ãº i în odaia de judecat ã  ºi a zis lui Isus: De unde e ºti Tu? Dar Isus nu i-a datnici un r ã spuns.

    Sînt unele întrebãri care nu meritã nici un r ãspuns. Sînt stãri în care cel mai înþelept lucrueste tãcerea ºi sînt unii oameni cãrora nu le mai poþi spune nimic.

    La întrebãrile care nu au nimic a face cu adevãrul, în stãrile cînd oamenii nu pot sãasculte ºi sã  primeascã ºi inimilor cãrora, de prea mult spus º i de prea multe încãlcãri ,adevãrul le este cu neputinþã  de înþeles, mai bine sã li-l taci, sã nu li-l mai spui. Întrebãrilelor sînt puse neserios, numai sã se afle în treabã. Sau numai sã se distreze chinuind. Saunumai sã-ºi batã ºi mai mult joc. Nevinovatul cînd ajunge în mîinile celui nelegiuit sã fie dela început pregãtit pentru moarte.

     Numai cînd omul merge mai dinainte pregãtit pentru soluþia finalã, atunci el ºtie sãvorbeascã doar ce trebuie. ªi ºtie sã tacã atunci cînd nu meritã vorbit.

    Abia cînd omul nu-ºi mai face iluzii de viaþã , ºtie sã fie atît de serios cu fiecare semen,cu fiecare cuvînt, cu fiecare adevãr - cît se cuvine.

    Atunci mîinile nu-i tremur ã, spinarea nu i se încovoaie, ochii nu i se milogesc, glasul nui se vãicãreºte, conºtiinþa nu i se leapãdã, sufletul nu i se tîr ãºte.

    Atunci este fiu al lui Dumnezeu care rabdã  în tãcere. R ãspunde cu liniºte, priveºte cuseninãtate, tace cu înþelepciune. Stã în faþa cãlãilor sãi, dar e mai tare decît ei. Priveºte înochii fiarelor ºi privirea lui este mai puternicã decît a lor. Ochii lor, nu ochii lui, sînt nevoiþisã se plece sau sã fugã.

    O, cît de mare este lupta de duhuri care se dã între ochii care privesc din cele douã pãr þiale mesei de judecatã. Ceea ce nu-ºi pot spune glasurile, îºi spun ochii. Nu existã grai pelume sã poatã spune atît de mult cît poate spune uneori o privire.

    T- Lupta cea adevãratã se dã între priviri. Cãci înfruntãrile cele mai sîngeroase se dau întreduhuri. Cînd sã biile ochilor se încruciºeazã ºi cînd sãge þile lor se str ã pung, atunci se dãadevãrata bãtãlie. Ochii cei care sînt siliþi sã se plece cei dintîi, sînt cei învin ºi. Atuncicuvintele nu vor face decît sã strîngã prada, sã-ºi îngroape mor þii, sãu sã-ºi plîngã pierderile,cãci lupta s-a sfîr ºit.

     Nimic pe lume nu poate fi mai puternic decît ochii nevinovãþiei. S ã mã apere nevinovãþ ia- se roagã psalmistul Domnului - cãci nu poate exista o mai puternicã apãrare decît ea.T-

    Po þi uita orice pe lume, dar privirea unui nevinovat osîndit de tine, n-o vei mai putea uitaniciodatã.

    De aceea, voi cei nevinovaþi, priviþi-i pe cãlãii voºtri cu toatã mila, cu toatã blîndeþea, cutoatã rugãciunea, cu toatã iertarea, dar mai presus de acestea cu toatã puterea nevinovãþ ieiochilor voºtri curaþi ºi sfinþi.

    Priviþi drept în ochii lor. Priviþi-i pînã vor fi siliþi sã-ºi plece ei ochii biruiþi de ochiivoº tri curaþ i . Aceste privir i ale voastre vor pãtrunde în conº tiinþele lor ºi vor r ãmîneîmplîntate acolo pe veci.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    32/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 32

    Ei vã vor condamna, dacã  trebuie sã  fiþi condamnaþi, vã vor chinui, dacã  trebuie sã fiþichinui þ i º i vã  vor ucide dacã  t rebuie sã  f iþ i uciº i - dar nu vã  vor putea uita nicio datãnevinovãþ ia privirilor, nu vor putea uita niciodatã cã au condamnat, cã au chinuit, cã au ucisniºte nevinovaþi.

    ªi acesta le va fi apoi focul care îi va arde ºi viermele care îi va roade veºnic ºi veºnic.Sau îi va pr ã buºi cîndva la picioarele lui Isus, pe care L-au chinuit ºi L-au ucis în voi.T-

    O, omule uºuratic, neascultãtor, necredincios, mizerabil, - n-ai ajuns ºi tu oare în starealui Pilat? N-ai ajuns tu oare sã nu-þi mai spunã nimeni nimic? Nu cumva umbli cu beþivii, cudesfrînatele, cu vînzãtorii, cu fiarele - ºi nimeni nu-þi mai spune nimic? Soþia îþi tace, fraþiiîþi tac, conºtiinþa î þi geme, privirile þi se întorc, Hristos nu-þi mai r ãspunde nimic?

    Po þi tu pricepe grozãvia unei astfel de pr ã buºiri? O, dacã mai poþi, trezeºte-te îngrozit.ªi pr ã buºeºte-te în faþa oricãrei priviri care te-ar putea ierta. În faþa oricãrei victime care te-ar putea uºura de blestemul tãu. În faþa oricãrei jertfe care þi-ar putea spãla ceva din marele tãu pãcat.

    ªi mai ales pr ã buºeºte-te la picioarele lui Isus cu o moarte ºi cu o înviere adevãratã, cãcinumai Lui I-ai greºit totul. ªi Singur ã Jertfa Lui te poate despovãra deplin. Dacã mai poþi sãfaci acest lucru.T-

    Slavã îndelung r ã bdãrii Tale Doamne Isuse, slavã Þie!Slavã Þie pentru r ã bdarea ºi puterea pe care ai dat-o totdeauna nevinovaþilor Tãi, care

    oricît au fost de s labi - au biruit pe toþi vr ã jmaºii lor prin nevinovãþ ie ºi prin r ã bdare.Te rugãm dãruieºte tuturor aleºilor Tãi, ajunºi în faþa judecãtorilor, puterea cea mare ºi

    nebiruitã a nevinovãþiei ºi a r ã bdãrii.Pentru ca mãcar amintirea acestora sã-i aducã odatã la Dumnezeu ºi la mîntuire, pe cei

    ce i-au chinuit.Amin.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    33/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 33

     Îndeajuns e pentru mine

    Îndeajuns e pentru minesiguranþa în Hristosoriºicît mi-ar fi tot drumul

    ne-ncetat primejdios.

     Doamne, fii-mi scut puternic pas cu pas cu bra þ ul T ãucãci vr ã jma ºul meu e-atîtade primejdios  ºi r ãu.  

    Oriºicît de rele cursemi-ar fi-ntinse-n drumul meu plin de-ncredere pot mergecînd mã þine Dumnezeu.

    Simt în jurul meu oriundeun vr ã jmaº ameninþînddar Hristos cînd mã pãzeºtetrec pe lîngã El cîntînd.

    ªtiu ce mare r ãu mi-ar face pas cu pas în orice feldar Hristos e totdeaunaîntre mine ºi-ntre el.

     Nu-i alt semn s-arate-n lume cã un suflet este maredecît semnul bunãtãþ ii ce s-aratã prin iertare.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    34/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 34

    10 - Mie nu-mi vorbe ºti?

     Pilat I-a zis: Mie nu-mi vorbe ºti? Nu  ºtii cã am putere sã Te r ã stignesc,  ºi am putere sã-Þ i dau drumul!

     Numai cei proºti se laudã cu înþelepciunea lor. Numai cei neputincioºi se laudã cu talentele lor. ªi numai cei slabi se laudã cu puterea

    lor. Cei înþelepþi n-au nevoie sã se laude: înþelepciunea se cunoaºte. Cei talentaþi n-au nevoiesã se laude - talentul se simte. Cei tari n-au nevoie sã se laude - puterea se vede.

    Puternic cu adevãrat este numai omul care este în stare sã  facã  binele, cãci r ãul oricenenorocit ºi orice nebun de om poate sã-l facã.

    A face o casã nu poate decît un om puternic ºi harnic. A o aprinde ºi a o ruina poate oricenetrebnic.

    A salva o viaþã  nu poate decît un om credincios ºi bun. A o pierde poate orice ticãlos. Aface o lucrare duhovniceascã, o adunare sfîntã, poate numai un om trimes de Dumnezeu. Daro nimici poate orice trimis al diavolului.

    A face dreptate poate numai omul cel drept. A înãlþa nevinovãþia, a apãra adevãrul, a slãvi pe Dumnezeu cu curaj - acesta este un act de eroism sfînt - ºi nu-l poate face decît omul careare harul lui Dumnezeu.

    Ceilalþi, care au ales calea diavolului, nu pot face decît r ãul. ªi nu simt plãcerea decît pentru nelegiuire. Ei nu pot face decî t r ãul. ªi nu simt plãcerea decît pentru nelegiuire. Ei nu pot decît dezbina, strica ce este f ãcut de alþii. Prin aceasta se vede cine este e rou ºi cine estelichea. Cine este înger ºi cine este demon. Dupã roadele lor îi veþi cunoaºte - a spus Domnul.T-

     Nelegiuit este acela care se laudã cu averea sa cãtre cel sãrac sau cu fericirea sa cãtre celnefericit. ªi cu puterea sa cãtre cel slab.

    Plin de goliciunea lui, Pilat se f ãleºte în faþa lui Isus zicînd: Mie nu-mi vorbeºti? Tu ºtiicine sînt eu?O, ce bine îl cunoºtea Domnul cine era el. ªi ce uºor îl putea vedea oricine ce era. O, ce

    uºor se vede ce  pu tere  avea el din felul cum se purta. ªi, o, ce bine te cunoaºte ºi pe tineDumnezeu, omule, care te f ãleºti cu puterea ta, cu înþelepciunea ta, cu funcþia ta, cu isteþimeata!

     Acum  se vede ce poate Pilat ºi ce este el, cînd este acolo unde e, în focul iadului. Acumsã se mai laude!  Acum  sã mai poatã!T-

    Dragul meu, Hristos îþi vorbeºte ºi þie, cum i-a vorbit destul ºi lui Pilat. Hristos a fostdestul trimis în faþa ta - ºi poate cã mai este încã, dupã cum a fost ºi în faþa lui Pilat, atunci,

    un timp. Ai avut ºi tu destule ocazii sã asculþi cuvintele Lui, sã-I pui întrebãrile tale. ªi sã-Iauzi r ãspunsurile Lui. Sã-I dai drumul în inima ta. Sau sã-L r ãstigneºti în ea. Poate ºi tu te-ai purtat fa þã  de Hristos în clipa de faþã  tot ca Pilat: uºuratic, dispreþuitor, nedrept - sau chiarviolent. Aºa cum þi-au poruncit diavolul ºi lumea. Pãcatul ºi prostia, slujba sau pofta. Daracum este marele ceas al judecãþ ii tale. Acum este marele prilej al vie þii tale. Acum estemarea r ãscruce a mîntuirii.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    35/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 35

    Dragã suflete care mã auzi, opreºte-te sã mã asculþi. Primeºte-L pe Cel din faþa ta: Acestaeste Hristos, Dumnezeul ºi Mîntuitorul tãu. El mai stã acum, dar poate sã ºi plece în clipaurmãtoare. Îl vezi acum, dar poate sã nu-L mai vez i din clipa urmãtoare niciodatã. Ai acum putere sã-L primeºti ºi ocazia sã-L urmezi ºi harul sã-L cîºtigi, dar se poate sã le pierzi toateacestea chiar din clipa urmãtoare ºi pentru vecii vecilor. Înþelege acest unic ceas, acest unic pri lej, acest unic har - ºi aruncã-te la picioarele Celui din fa þa ta, strigîndu-L ca Toma: Domnul meu  ºi Dumnezeul meu e ºti Tu: cred Doamne, mîntuieºte-mã Isuse, R ãscumpãr ãtorul

    meu Scump!T-

    Ce-a fost Pilat ieri, eºti tu azi. Ce este el azi vei fi ºi tu mîine.Cum îl judecãm noi pe Pilat, ne va judeca el mîine pe noi, dacã facem ºi noi la fel ca el.Pilat poate cã va putea gãsi vreo dezvinovãþire în Ziua Judecãþ ii, fiindcã toatã starea ºi

    creºterea lui fuseser ã altfel. Dar ce dezvinovãþire sã mai gãseascã acela cãruia i s-a ar ãtat atîtde mult ºi de cãtre atît de mulþi?

    Dã-I ºi tu lui Hristos inima ta... Nu-þi pese de strigãtele iudeilor  nici de ameninþãrile lor.Fii gata sã r ãspunzi hotãrît în faþa tuturor, apãrînd adevãrul, condamnînd pãcatul, slobozind pe Isus Hristos. Gestul acesta îþi va spãla pãcatele trecutului, îþi va lumina prezentul ºi- þi vaferici viitorul tãu. Dar f ã-l acum ºi deplin.T-

    Mãrire îndelung r ã bdãrii Tale Doamne Isuse, mãrire Þie!Mãrire Þie, care ai smerit pe cei trufaºi, care ai înfrînt pe cei puternici, care ai luminat

     pe cei întunecaþi, care ai iertat pe cei pr ã buºiþi, care ai avut milã ºi de cei cruzi. Care aimîntuit pe toþi cei ce s-au întors, oricît de departe veneau, dacã au ajuns pînã la Tine, dacãs-au ridicat pînã la Tine!

    Ai milã ºi de cei ce plîng acum ºi care, cu cea mai adîncã pocãin þã  vin la Tine cu cel maiadînc pãcat.

    Amin.

     Nebunia este noaptea duhului orbit de rele;noaptea asta-i cea mai tristã- nici cu lunã, nici cu stele.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    36/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 36 

     În lume-aici 

    În lume-aici ca-ntr-un surghiuntrimis e sufletul spre luptãdar ca s-ajungã drept ºi bun

    se cere jertf ã ne-ntreruptã.

    Cu cît doreºte mai puþin,cu-atîta-i creºte fericireacu cît i-e duhul mai senincu-atît mai r ãstignitã-i firea.

    Din cîte bunuri poate-aveaîn scurta-i clipã-nºelãtoareHristos ºi libertatea Sai-e avuþia cea mai mare.

    Tot ce-i cu-adevãrat frumossînt roadele neprihãniteºi cur ãþia ce Hristosi-o dã fiinþei reînnoite.

    Tot ce-i cu-adevãrat de preþe mîntuirea str ãlucitãºi slava veºnicei vieþi prin har ºi luptã dobînditã.

    Din lume-ntor ºi ca din surghiuncînd lupta noastr ã-a fost frumoasã,tot mai dulci raze ne-ncununcu cît ne-apropiem de-Acasã.

    Dupã cum pui întrebarea, astfel vei avea r ãspuns,dupã cum îþi va fi mersul, astfel vei avea ajuns;dupã cum îþi va fi viaþa astfel vei avea sfîr ºitºi precum îþi e sfîr ºitul vei fi veºnic r ãsplãtit.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    37/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 37

    11 - Cine M ã d ã în mîinile tale...

     N-ai avea nici o putere asupra Mea, i-a r ã spuns Isus, dacã nu  þ i-ar fi fost dat ã de sus. Deaceea, cine M ã d ã în mîinile tale, are un mai mare pãcat.

    Cuvîntul Adevãrului gr ãieºte: omule, ce te face deosebit? Ce lucru ai pe care s ã nu-l fi primit?

    ªi dacã l-ai primit, de ce te lauzi ca ºi cum n-ar fi primit? (1 Cor. 4, 7) .Cã orice dar bun ºi desãvîr ºit coboar ã de Sus, de la Pãrintele Luminii (Iacov 1, 7) .Cã sînt felurite daruri, dar este acelaºi Duh... care dã fiecãruia dupã cum voieºte

    (1 Cor. 12, 4-11) . Cã Domnul înalþã ºi tot El coboar ã (Psalm 75, 7) . Cã Domnulomoar ã ºi tot El învie (1 Samuel 2, 6) . Cã Domnul sãr ãceºte ºi tot El îmbogãþeºte(1 Samuel 2, 7) . Cã El schimbã vremile ºi împrejur ãrile.

    El r ãstoarnã ºi El pune pe împãraþi. El dã înþelepciunea ºi priceperea. El descopere ceeace este ascuns. El ºtie ce este în întuneric ºi la El locuieºte lumina (Daniel 2, 21-22) .

    Cît de bine se vede acest mare adevãr prin toate vremile ºi prin toate întîmplãrile cu toþioamenii ºi cu toate lucrurile.

    Cît de bine ar fi putut sã-l vadã acest lucru ºi Pilat. Cît de bine putea sã vadã ºi Pilat ce putere avea Hristos ºi cît de mãreþ s tãtea El în faþa judecãþ ii sale.

    R ãspunsurile lui Isus erau puternice. Privirile Lui erau biruitoare. R ã bdarea Lui eraneînfrîntã. Seninãtatea Lui era desãvîr ºitã. ªi toatã înf ãþ iºarea Lui era mãreaþã  ºi plinã deautoritate. Cine a mai stat vreodatã atît de luminos în faþa judecãþ ii ºi mor þii ca Isus? Pilatauzise din gura lui Isus o vorbã mare: Eu sînt Împãrat. Pilat vedea în toatã înf ãþ iºarea lui Isuso mãreþie ºi o luminã  plinã de putere; Pilat sim þea în prezen þa lui Isus, acel ceva unic,imposibil de expl icat, care pe el îl copleºea ºi îl anula. De aceea f ãcea aceste sfor þãri sã iasãde sub greutatea acestei poveri zdrobitoare sub care se vedea umilit. Dar n-a avut curajul ºi

    mintea sã recunoascã adevãrul. Trufia ºi prostia au învins în Pilat orice pornire bunã. Trufiaºi prostia înving în cei mai mulþi oameni toate bunele porniri care vin în in ima lor spre a-Lrecunoaºte ºi primi pe Hristos ca Împãrat al vieþii lor.

    ªi puterea pe care o ai tu, dragul meu, îþi este datã tot de Sus. Fie cã vrei sã recunoºti fiecã nu. Acesta este adevãrul. Dacã tu ai vreo autoritate, dacã ai vreo pricepere, dacã ai vreuntalent, dacã ai vreo avuþie de vreun fel ºi vreo condiþie mai deosebitã decît alþii - toate acesteaþi-s date þie de cãtre Dumnezeu pentru o vreme ºi pentru un plan pe care îl are Dumnezeu ºicu tine. Toate acestea þi s-au dat ºi þie cum i s-au dat ºi lui Pilat, spre a le pune în slujba luiHristos. Ce mult bine putea face Pilat atunci cu puterea pe care o avea. Dacã tu erai în locullui Pilat, acum ºtii ce ai fi f ãcut. Dar tu eºti acum în locul tãu ºi totuºi tu nu faci ce ºtii cãtrebuia sã facã el atunci. Noi spunem adesea: dacã aº fi fost eu în locul lui cutare, aºa aº fi

    f ãcut. ªtim foarte bine de multe ori ce ar trebu i sã facã alþii dar ºtim aºa de r ãu ce ar trebuisã facem noi.Iatã-ne deci în faþa lui Hristos. Vei ºti tu oare ce trebuie neapãrat sã faci în aºa fel ca în

    Ziua Veºniciei sã poatã spune: ce fericit cã am f ãcut aºa?O, ce mare pãcat are acela care îl dã pe cel nevinovat la judecãtor. Pe cei buni la osîndã.

    Pe cel sfînt la moarte.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    38/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 38

    O, ce mare pãcat are acela care vinde pe învãþãtorul sãu. Care dã în mîinile vr ã jmaºului pe binef ãcãtorul sãu. Care tr ãdeazã pe Mîntuitorul sãu. O, ce mare pãcat are acela care pîr ãºte pe ves ti torul Evangheliei . Pe ocrot itorul sãracilor. Pe ajutorul lipsiþilor. Pe prietenul celorsinguratici. Pe mîngîietorul celor zdrobiþi. Pe acela care era un sprijin mîntuitor ºi necesarsufletului unor mari mul þimi. Dacã este un pãcat a face acest lucru chiar ºi cu cel maineînsemnat om, cu cît este mai mare acest pãcat cînd dai, cînd vinzi, cînd pîr ãº ti pe aceladespre care toþi mãrturisesc cã este un mare binef ãcãtor ºi un mare nevinovat ºi un mare

    trimes al lui Dumnezeu.Dragul meu, nu cumva ºi tu ai dat, sau poate chiar acum te gîndeºti sã  dai în mîinile

    vreunui dregãtor pe cineva? Nu cumva ai pîrît ºi tu sau încã pîr ãº ti pe niºte nevinovaþi? Nucumva ai vîndut, sau umbli încã sã vinzi pe Isus sau pe cineva din ai Lui?

    O, dacã da, înspãimîntã-te de nelegiuirea ta ºi opreºte-te din pr ã buºirea iadului. Nu da penimeni.T-

    Mare pãcat a avut Pilat, dar mai mare au avut cei ce L-au dat pe Isus în mîinile lui. Nueste mai mare pãcat decît a-i da pe ai lui Dumnezeu în mîinile chinuitorilor. Tu sã nu faciasta: nu mai da pe nimeni în mîinile nimãnui. Iar dacã trebuie totuºi neapãrat sã dai pe cineva,dã-te numai pe tine, cum a f ãcut ºi Domnul Isus.T-

    Slavã îndelung r ã bdãrii Tale Doamne Isuse, slavã Þie!Te rugãm îmbracã  pe toþi nevinovaþii Tãi în mãreþia r ã bdãrii Tale ºi în autoritatea

    nevinovãþ iei depline. Fã Doamne Isuse, ca fiecare sã-ºi dea seama bine cînd Te are în faþa lui- ºi sã se poarte ca faþã  de Dumnezeul ºi Mîntuitorul sãu. Iar pe noi, fereºte-ne sã nu dãmniciodatã în mîinile celor nedrepþi pe nici un drept.

    Amin.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    39/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 39

     Înva þã-ne Luminã

    Învaþã-ne Luminã al mersurilor fel peste-orice timp sã trecem cum Tu treci peste el.

    Sã trecem prin cuvinte ca sfîntul în þelesal razelor curate cînd intr ã ºi cînd ies.

    Sã trecem prin noroiul ce nu-l putem ferica aripa Ta albã prin cea mai sfîntã Zi.

    Sã trecem peste spice sudoarea r ãcorindca dulcea unduire a inimii iubind.

    Sã trecem prin durerea pe care-o întîlnimalinãtor ca zborul uºor de heruvim.

    Sã trecem peste lume lãsîndu-i amintirifrumseþea ºi mireasma înaltelor tr ãiri.

    Sã trecem prin iubire sfinþind-o pe pãmîntca duhul rugãciunii prin ceasul cel mai sfînt.

    Sã trecem prin viaþã  aºa cum Tu-ai f ãcutlãsînd mai bunã lumea prin care am trecut!

     Numai focul îndrepteazã lemnul care-i strîmb crescutnumai suferinþa-ndreaptã pe un om adînc cãzut.De aceea totdeauna e un bine-n orice r ãudacã omul înþelege ºi-ºi îndreaptã drumul sãu.

    +

    Credinciosul e ca ceasulcu tot ce-i ajuns în el,va lucra ca sã arate în afar ã-un singur þel,va lucra ca sã-L arate în afar ã pe Hristos,þelul ultim ce conduce mersul tuturor frumos.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    40/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 40

    12 - Dacã dai drumul lui Isus...

     De atunci, Pilat cãuta sã-I dea drumul. Dar iudeii strigau: Dacã dai drumul omuluiacestuia, nu e ºti prieten cu Cezarul. Oricine se face pe sine împãrat, este împotriva

    Cezarului.

    Iudeii strigau acum împotriva lui Pilat. Iudeii îl ameninþau în gura mare, f ãcîndu-l pe Pilatsã înþeleagã cã dacã dã drumul lui Isus, va ajunge el în locul Lui. Cu cîteva minute maiînainte, Pilat numise în batjocur ã pe Isus Împãratul iudeilor (Ioan 18, 39) . Voise atuncisã facã o glumã r ãutãcioasã ºi înjositoare atît faþã  de iudei, cît ºi faþã de Isus. Dar acum Pilatera prins în laþul prostiei sale. Batjocura lui ajunge nefericirea sa. Ceea ce el spune în glumã,este luat acum în serios ºi devine în mîinile iudeilor cleºtele din care Pilat nu poate sã maiscape. Cleºtele cu care vr ã jmaºii sãi l-au bãgat pe el în focul veºnic iar pe Isus au reuºit sã-Lcondamne.

    O, ce bine ºtie sã se foloseascã criminalul viclean de orice cuvînt care îi poate folosi înscopul lui. ªi, o, ce nebunesc lucru este pornirea de a glumi oriunde ºi cu orice. Ce marinenorociri au f ãcut de multe ori vorbele nesocotite, spuse în chip uºuratic.

    O vorbã nesocotitã a lui Irod, mai mult o glumã trufaºã  ºi prosteascã, l-a condamnat lamoarte pe neprihãnitul Ioan Botezãtorul, profetul lui Hristos (Marcu 6, 14-29) .

    ªi iatã cã acum, tot o vorbã nesocotitã a lui Pilat, le dã în mîna iudeilor cel mai neaºteptat pri lej sã-L omoare pe Hristos Însuºi. Ce bine a ºtiut vicleana irodiadã sã se foloseascã degluma prosteascã a lui Irod, ca sã ob þinã ceea ce urmãrea ticãloºia ei demult. ªi ce bine ºtiuacum ºi iudeii, vr ã jmaºii lui Isus, sã se foloseascã de gluma nebuneascã a lui Pilat. Amîndouãaceste secãturi batjocoritoare au ºtiut sã se bage în nebuneascã încurcãtur ã, dar n-au mai ºtiutsã iasã din ea. Irod vedea pe Ioan neprihãnit ºi cã irodiada era o nelegiuitã, vedea cã s-a legatcu un cuvînt prostesc, vedea pr ã pas tia spre care es te împins - ºi cu toate acestea n-a avut

     puterea sã se împotriveascã. Ce uºor i-ar fi fost sã spunã cînd a vãzut cã se urmãreºte uciderealui Ioan cel sfînt: Am glumit.. . Pentru o glumã nu se poate ucide un om... Aºa putea spune el,dacã ar fi avut minte mãcar dupã ce spusese prostia. Dar atunci a tãcut. A fost priceput numaisã facã r ãul, nu sã-l ºi îndrepte.

    Ce uºor i-ar fi fost ºi lui Pilat acum sã spulbere aceastã neserioasã acuzã, cu primejduirealui Cezar, din partea Împãratului Isus. Nici Pilat nici iudeii nu credeau cîtuºi de puþin în ea.Vedea bine cum ticãloºia vr ã jmaºilor lui Isus r ãstãlmãcesc voit gluma lui. Vedea vicleºugullor ucigaº. Vedea pr ã past ia spre care îl împing ºi îl trag ei chiar cu mijlocul pe care li-l daseel, într-o clipã nefericitã, în mîini - ºi totuºi acum n-are nici voinþã, nici pricepere, nici puteresã se împotriveascã. Dimpotrivã, cade prins pe totdeauna în la þul viclean al glumei lui, în careeste acum înf ãºurat ºi legat f ãr ã putinþã  de scã pare pe totdeauna, de cãtre viclenii vr ã jmaºi

    ai lui Isus, care devin ºi vr ã jmaºii lui.T-Dragul meu, vom pricepe oare ºi noi ce primejdios lucru este pornirea de a face glume

    oricînd ºi cu orice? Ne dãm ºi noi oare seama ce mare r ãu poate sã iasã odatã dintr-o astfel de glumã? N-am

    vãzut oare ºi noi de atîtea ori glume care au sfîºiat în cel mai dureros fel?

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    41/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 41

    Sã ne cutremur ãm cel puþin acum, în faþa acestor deznodãminte ale unor glume proaste.ªi sã tragem din ele cutremur ãtorul învãþãmînt cã pornirea uºuraticã, deprinderea de a facemereu glume, umblarea ºi vorbirea gr ã bi tã ºi neserioasã, dorinþa de a fi admiraþi ºi lãudaþi pentru iscusinþa glumelor noastre - este o cursã foarte primejdioasã atît pentru noi cît ºi pentru mulþi nevinovaþi.

     Noi am vãzut oameni chinuiþi pînã sub moarte, pentru niºte glume prosteºti, pentru niºte bancuri spuse într-un loc blestemat, de o gur ã nesocotitã, deprinsã cu acest obicei desfrînat.

    Dragul meu, dacã ºi tu ai cumva aceastã deprindere, priveºte acum cu ochii înspãimîntaþi pr ã past ia veºnicã spre care te trage ºi te împinge ea. ªi pãr ãseºte-o cu legãmînt de îngrozitãºi înlãcrimatã pocãin þã  pe totdeauna. Roagã-L pe Domnul Isus sã-þi ierte toate relele pe carele-ai produs prin acest obicei pînã acum. ªi sã te ajute sã-þi iei alt drum pe viitor, drumulcumpãtãrii, al seriozitãþii, al evlaviei, care sã-þi cãlãuzeascã orice gînd ºi cuvînt dupã Hristos.T-

    Mãrire îndelung r ã bdãrii Tale Doamne Isuse, mãrire Þie.Cu inima strînsã de durere ºi îngrozitã de urmãrile pãcatului nesocotinþei, mã rog Þie sã

    mã izbãveºti de orice pornire uºuraticã. Iartã-mã cã de atîtea ori am spus ºi eu cuvinte ºi amavut ºi eu umblete vinovate.

    Tu n-ai glumit niciodatã, dar ai plîns adesea pentru multe astfel de cuvinte ºi de suflete.Eu am glumit atît de mult, dar n-am plîns niciodatã pentru aceasta pînã acum. Acum Te

    rog dã-mi lacrimi grele pentru orice cuvînt uºor ºi o cãinþã adevãra tã pentru orice vorbãîndoielnicã. Cãci acum pun gînd ºi legãmînt sã-mi schimb viaþa. Ajutã-mã, Doamne Isuse!

    Amin.

     Nu vorbi uºor de lucruri care pot costa prea greu; preþul lor îl ºtie numai duhul tãu ºi Dumnezeu.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    42/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19  Pag. 42

    Curînd va trebui 

    Curînd va trebui sã vezitot ce nu vrei acum sã crezi:- cã moartea nu e un Sfîr ºit

    ci-un Început nemãrginit.

    ª i ce u ºor  ºi ce u ºor  puteai avea Mîntuitor  ºi ce frumos  ºi ce frumos puteai fi-n veci lîng ã Hristos. 

    Curînd va trebui r ãspunsde tot ce crezi acum ascunsde tot trecutul dezgolitce-þi va striga nepotolit.

    Curînd va trebui gustatveninul negrului pãcatºi vei vedea cît e de-amar nestinsul conºtiinþei jar.

    Fiinþele ce le-ai uciste vor împinge spre abissfinþenia ce-ai pîngãritîþi va fi focul nesfîr ºit.

    Va trebui plãtit din greutot ce-ai lovit în Dumnezeunevinovaþii schingiuiþiîþi vor fi viermii neadormiþi.

    Curînd va trebui, curîndsã tot plãteºti în veci gemînd- ºi cît te-a tot chemat mereudar L-ai respins, pe Dumnezeu...

     Nu existã loc de fugã de r ãsplata ce te-aºteaptãde la glasul conºtiinþei sau de Judecata dreaptã.

  • 8/16/2019 Meditatii Ev Ioan Vol 7

    43/395

     Medi ta þ ii la Ev. dupã Ioan - Vol. 7  - Capitolul  19   Pag. 43

    13 - Pe scaunul de judecãtor 

    Cînd a auzit Pilat aceste vorbe, a scos pe Isus afar ã  ºi a  ºezut pe scaunul de judecãtor, înlocul numit Pardosit cu pietre, iar evreie ºte: Gabata.

    Sosise momentul cel mare. Sosise clipa hotãrîtoare. Se spusese cuvîntul cel greu. Acumtrebuia luatã hotãrîrea definitivã. Se strigase în gura mare acuza cea mai mare care dovedeavina cea mai grea ºi cerea pedeapsa cea mai mare. Acum era alegerea cea mai mare.

    Pilat alesese uºor între Baraba ºi Isus... Cîtã vreme nu fusese vorba de el însuºi, Pilatalesese cu uºurinþã  ºi judecase f ãr ã prea multã grijã. Dar acum, cînd este în cumpãnã îns㺠isoarta sa, P ilat începe sã vadã gravitatea situaþiei. Acum nu mai alege chiar aºa de uºor. ªinu-i mai vine sã judece chiar aºa de gr ã bit.

    Acum era vorba de el, Pilat, sã aleagã între Isus ºi el.- Dacã dai drumul lui Isus - îi ziser ã iudeii - nu mai eºti... Nu mai eºti nici dregãtor. ªi

    nu mai eºti nici viu. Cezarul este nemilos. Nu iartã nici o neprietenie.- Dacã dai drumul lui Isus, trebuie sã-I iei tu locul. Trebuie sã mori tu în locul Lui.- Alege, dacã îþi mai convine!

    T-Aceasta era alegerea care se impusese acum lui Pilat. La acest hotar se ajunsese. La

    aceastã cumpãnã grea se afla el acum. Abia acum îºi da el seama de gravitatea situaþiei ºi de primejdia în care se afla.

    Este convins de nevinovãþia lui Isus. Este conºtient de dreptatea ºi de Adevãrul Lui. Estefr ãmîntat de înºtiinþarea trimisã de soþia sa: sã n-ai nimic a face cu Neprihãnitul Acesta. Estechinuit de presimþiri rele - dar n-are tãria unei alegeri salvatoare.

    Acum era momentul lui Pilat. Marele prilej al mîntuirii sale, ultima clipã în care el mai putea lua hotãrîrea fericitã.

    Se gãsea pe scaunul cel mai înalt, care stãtea încã solid sub el. Locul pardosit cu pietretrebuia sã-i inspire o hotãrîre tare ºi neclintitã în acest moment solemn, ca piatra pardoselii pe care judeca.

    Dar soarta lui era acum legatã de soarta lui Isus