Sunt concentrate la lat de 30-40 grade,mai ales in Sunt concentrate la lat de 30-40 grade,mai ales in jurul Marii Mediterane,in vestul SUA,in Chile, Africa jurul Marii Mediterane,in vestul SUA,in Chile, Africa de Sud si in sudul Australiei,regiuni intens de Sud si in sudul Australiei,regiuni intens populate.populate.

...sunt influentate de specificul climatului si de presiunea antropica indelungata.Climatul are un sezon de vara calda(4-6 luni) si uscata (temp de 20-25 ),cu frecvente mase de aer tropical si unul de iarna umeda(in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitatii,sub forma de ploi torentiale,din cele 500-1000mm anuale),racoroasa(temp medii de 5-10) facilitata de prezenta vanturilor de vest.In munti scad temperaturile,cantitatea de precipitatii,se dezvolta vanturi locale care antreneaza fie aer rece(mistralul,in Franta,bora in Croatia),fie aer cald(Santa Ana in Chile).Exista paduri xerofite,cu diferite specii de stejar(de pluta,pe terenurile umede;de stanca,pe cele uscate etc),pini(“maritmi” de stepa),cedri(de Liban),eucalipti(Australia) si arbusti(fistic,laur etc.)

•Peisajul tufarisurilor xerofile •Peisajele spatiului montan-litoral•Peisajul subtropical montan de altitudine•Peisajul campiilor piemontane

Peisajul tufarisurilor xerofile de tip macquis pe tarmurile de vest ale Mediteranei (cu maslin,stejar de stanca,roscov,palmier pitic),frigana,garriga(in S-ul Frantei,cu stejar,cârmâz si rozmarin in Spania,cu palmier pitic in Maroc si Algeria),chiapar(in California),mattora(predominant cactusi,arbusti si arbori,izolat,in Chile), scrub( Australia,cu eucalipti pitici si accacii).Raurile sunt scurte, au pante mari si o scurgere infuentata de precipitatiile torentiale in sezonul ploios,cand transporta cantitati insemnate de aluviuni; in sezonul cald au debite reduse sau seaca.Pe versantii muntilor, vara se produc dezagregari, iar in sezonul umed, indepartarea rapida a solurilor si a materialelor ce-l acopera prin spalarea in suprafata,torenti si alunecari de teren.Se ajunge la crearea unor peisaje dezolante, asa numitele badlands-“pamanturi rele”,cu ravene, torenti si suprafete stâncoase in urma spalarii solului.

Peisajele spatiului montan-litoral.Presiunea umana exercitata de multa vreme a avut repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural.S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor, insotita de accelerarea proceselor de eroziune si degradarea solurilor; dezvoltarea de asezari urbane mari, mai ales in lungul litoralului oceanic sau maritime.In afara instalatiilor si a amenajarilor portuare, se afla o retea de statiuni turistice si balneomaritime cu dotari,porturi si infrastructura ce modifica caracteristicile initiale ale tarmului.

Peisajul subtropical montan Peisajul subtropical montan de altitudine,unde influentele de altitudine,unde influentele omului se reflecta in diverse omului se reflecta in diverse statiuni de odihna si turism; statiuni de odihna si turism; aici, parcurile narionale si aici, parcurile narionale si rezervatiile naturale au rezervatiile naturale au desfasurare largadesfasurare larga.

Peisajul campiilor piemontane,care a suferit transformari profunde, astfel incat ies in evidenta terenurile agricole,metropolele,platforme industriale,dar si o poluare importanta, desi exista un cadru legislativ foarte sever.

Maquis

Garriga

Cedru libanez Fistic

MaslinRosmarin

Stejar de pluta

Mini-cactus

Peisajul campiilor piemontane

Peisaj subtropical

Peisajul campiilor piemontane

Badlands

Pascu MonicaStefanel AdrianaPascu Mihaela