Mecanisme de Implementare a Programului Operational Regional

75
Cuprins Introducere ................................................................................................................................ 3 Capitolul 1- Politica de dezvoltare regională şi integrare europeană ......................................... 5 Aspecte ale dezvoltării regionale în Uniunea Europeană.......................................................... 5 1.2 Politica de coeziune a Uniunii Europene ............................................................................ 7 1.2.1 Fondul de coeziune caracteristici si obiective ........................................................... 7 1.2.2 Fondurile structurale - caracteristici şi obiective ........................................................ 8 1.2.3 Planul National de Dezvoltare (PND) ......................................................................... 10 1.2.4 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR)........................................................... 11 1.2.5 Programele operaţionale (PO) .................................................................................. 12 1.3 Intrumente structurale in perioada 2007-2013 ................................................................ 13 1.3.1 Fondul European de Dezvoltare Regională ................................................................ 13 1.3.2 Fondul Social European ............................................................................................ 14 1.3.3 Fondul de Coeziune .................................................................................................. 14 1.3.4 Noile instrumente financiare JASPER, JEREMIE, JESSICA ............................................ 14 1.4 Obiectivele politicii de coeziune ...................................................................................... 16 1.5 Domeniile de interventii si axele prioritare ...................................................................... 17 Capitolul 2 Programul Operaţional Regional ......................................................................... 20 2.1 Introducere ..................................................................................................................... 20 2.2 Regiunile de dezvoltare a Romaniei ................................................................................. 21 2.3 Obiectivele Programului Operational Regional ................................................................ 25 2.3.1 Obiectivul Strategic................................................................................................... 25 2.3.2 Obiectivele specifice ................................................................................................. 25 2.4 Particularităţile Programului Operaţional Regional .......................................................... 26 2.4.1 Axele prioritare tematice POR................................................................................... 27

Transcript of Mecanisme de Implementare a Programului Operational Regional

Cuprins Introducere ................................................................................................................................ 3

Capitolul 1- Politica de dezvoltare regională şi integrare europeană ......................................... 5

Aspecte ale dezvoltării regionale în Uniunea Europeană.......................................................... 5

1.2 Politica de coeziune a Uniunii Europene ............................................................................ 7

1.2.1 Fondul de coeziune – caracteristici si obiective ........................................................... 7

1.2.2 Fondurile structurale - caracteristici şi obiective ........................................................ 8

1.2.3 Planul National de Dezvoltare (PND) ......................................................................... 10

1.2.4 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) ........................................................... 11

1.2.5 Programele operaţionale (PO) .................................................................................. 12

1.3 Intrumente structurale in perioada 2007-2013 ................................................................ 13

1.3.1 Fondul European de Dezvoltare Regională ................................................................ 13

1.3.2 Fondul Social European ............................................................................................ 14

1.3.3 Fondul de Coeziune .................................................................................................. 14

1.3.4 Noile instrumente financiare JASPER, JEREMIE, JESSICA ............................................ 14

1.4 Obiectivele politicii de coeziune ...................................................................................... 16

1.5 Domeniile de interventii si axele prioritare ...................................................................... 17

Capitolul 2 – Programul Operaţional Regional ......................................................................... 20

2.1 Introducere ..................................................................................................................... 20

2.2 Regiunile de dezvoltare a Romaniei ................................................................................. 21

2.3 Obiectivele Programului Operational Regional ................................................................ 25

2.3.1 Obiectivul Strategic................................................................................................... 25

2.3.2 Obiectivele specifice ................................................................................................. 25

2.4 Particularităţile Programului Operaţional Regional .......................................................... 26

2.4.1 Axele prioritare tematice POR................................................................................... 27

2

2.5 Coerenţa cu politicile naţionale şi comunitare ................................................................. 29

2.5.1 Dezvoltarea durabilă ................................................................................................. 33

2.5.2 Egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei şi nediscriminarea ..................................... 34

2.5.3 Concurenţa şi ajutorul de Stat ................................................................................... 35

2.5.4 Achiziţii publice......................................................................................................... 37

2.5.5 Coerenţa cu politicile naţionale ................................................................................ 39

Capitolul 3 – Implementarea Programului Operaţional Regional în Regiunea Nord-Est ........... 43

3.1 Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est ..................................................................... 43

3.1.1 Introducere .............................................................................................................. 43

3.1.2 Obiectivele Strategiei Regionale Nord-Est 2007-2013 ............................................... 44

3.1.3 Direcţii strategice de dezvoltare................................................................................ 44

3.2 Analiza Socio – Economică a Regiunii Nord-Est ................................................................ 46

3.3 Analiza SWOT a Regiunii Nord-Est.................................................................................... 54

3.4 Cadrul instituţional al implementarii POR in Regiunea Nord-Est ....................................... 57

3.5 Comunicarea si Promovarea Programului Operational Regional ...................................... 59

3.6 Stadiul actual al proiectelor depuse în cadrul Programului Operaţional Regional, în

Regiunea Nord-Est ............................................................................................................................. 61

3.7 Etapele imlementării proiectelor în cadrul Programului Operaţional Regional în Regiunea

Nord-Est ............................................................................................................................................ 65

3.7.1 Pregătirea proiectelor ............................................................................................... 65

3.7.2 Evaluarea şi selecţia cererilor de finanţare ................................................................ 66

3.7.3 Contractarea ............................................................................................................ 68

3.7.4 Verificarea şi Contractarea........................................................................................ 69

Concluzii ................................................................................................................................... 71

Bibliografie ............................................................................................................................... 73

Legislaţie .................................................................................................................................. 74

3

Introducere

Prin această lucrare, am urmărit să analizez o problemă de mare actualitate şi

anume cea a instrumentelor de implementare a Programului Operaţional Regional.

Am ales această temă deoarece am considerat că acest subiect, cel al procesului de

absorbţie al mecanismelor financiare ale UE reprezintă un centru de interes major la ora

actuală. România face parte din Uniunea Europeană, fapt care îi aduce o serie de

responsabilităţi, printre care şi dezvoltarea şi alinierea acesteia la standardele europene.

Pentru regiunea Nord-Est, Programul Operaţional a fost, este şi va fi unul dintre

cele mai importante instrumente financiare, ce contribuie la valorificarea potenţialului

acesteia, aducând-o la nivelul celorlalte regiuni mai dezvoltate din Uniunea Europeană.

Obiectivul central al acestei lucrări îl reprezintă analiza în profunzime a politicilor

regionale ale Uniunii Europene, şi în special analiza Programului Operaţional Regional

2007-2013 şi a mecanismelor de implementare a acestuia, în Regiunea de Dezvoltare

Nord-Est.

Capitolul 1 din această lucrare prezintă în amănunt Politica de Dezvoltare

Regională a Uniunii Europene, cu toate instrumentele şi mecanismele care stau la baza

formării acesteia. De asemenea, în acest capitol sunt expuse atât principiile Uniunii

Europene în raport cu procesul de dezvolare durabilă, cât şi proiecţia politicilor sale în

viitor, cu necesităţile şi obiectivele reale ale acestora.

Subiectul tratat în Capitolul 2 al lucrării este axat pe prezentarea completă a

Programului Operaţional Regional, a axelor principale ale acestuia şi a domeniilor majore

de intervenţie în cadrul cărora acesta acţionează în prezent. Acest capitol acoperă întregul

potenţial de sprijin financiar pus la dispoziţia României de către Uniunea Europeană prin

intermediul acestui puternic instrument structural.

Capitolul al 3-lea este structurat pe ideea expunerii întregului mecanism de

implementare a Programului Operaţional Regional 2007-2013 în Regiunea de Dezvoltare

Nord-Est. În cadrul acestui capitol, sunt analizate toate etapele implementării unui

proiect în cadrul POR, de la autorităţile regionale responsabile cu acest program şi până

4

la paşii propriu-zişi ai mecanismului de implementare în Regiunea de Dezvoltare Nord-

Est.

Pornind de la bazele politicilor europene, care sunt reprezentate de idei şi

proiecte, concentrate cu existenţa unor fonduri europene structurale şi aliniate la nevoile

şi necesităţile cetăţenilor europeni, Uniunea Europeană, îşi poate atinge obiectivul de a

deveni cea mai competitivă economie din lume. În acest context, România trebuie să

urmeze modelul european de creştere şi dezvoltare durabilă, pentru a putea concura cu

economiile puternice ale Europei.

5

Capitolul 1- Politica de dezvoltare regională şi integrare

europeană

Aspecte ale dezvoltării regionale în Uniunea Europeană

Pentru a avea o perspectivă de ansamblu şi pentru a putea înţelege în totalitate

mecanismele de acordare şi implementare a fondurilor structurale, trebuie înţeles în

primul rând contextul în care au fost create acestea. După cum se ştie, Uniunea

Europeană pune la dispoziţie aceste fonduri exclusiv statelor membre, în conformitate cu

obiectivele de politică regională.

În momentul de faţă, aproape toate regiunile de pe glob se află într-o continuă

competiţie, fie de ordin economic, fie de ordin social, fapt ce indică din ce în ce mai mult

un proces de globalizare intens. În acest context, Uniunea Europeană se distinge prin

atenţia pe care o acordă faptului că nu toate regiunile se bucură de aceleaşi condiţii

economice, geografice şi sociale şi, ca urmare a acestei realităţi, nu toate pot concura de

pe aceleaşi poziţii.

Pentru mulţi ani, disparităţile regionale din punctul de vedere al nivelului de

dezvoltare şi al calităţii vieţii făceau obiectul politicilor naţionale ale statelor membre.

Multe îmbunătăţiri au putut fi observate din momentul în care Uniunea Europeană a

iniţiat politica de reducere a lor la nivel comunitar.

Politica de coeziune este definită prin scopul sau, mai precis sprijinirea procesului

de reducere a decalajelor dintre regiunile şi statele membre mai dezvoltate ale Uniunii

Europene şi cele mai puţin dezvoltate. Politica de coeziune îşi are baza legală primară în

textul Tratatului UE (Titlul XVII "Coeziunea Economică şi Socială" şi Art. 148 referitor

la Fondul Social European).

Obiectivul de a întări coeziunea economică şi socială este menţionat explicit în

Articolul 2 al Tratatului de la Amsterdam, fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii

Europene. Mai specific, Articolul 158 menţionează coeziunea ca pe o precondiţie pentru

dezvoltarea armonioasă a UE, precizând voinţa de "a reduce disparităţile între nivelurile

6

de dezvoltare ale diverselor regiuni şi rămânerea în urmă a celor mai defavorizate regiuni

sau insule, inclusiv zone rurale".

Înainte de toate, Politica regională a UE se bazează pe principiul solidaritatii: este

astfel concepută încât să asigure la nivelul comunităţii asistentă pentru ca cele mai

dezavantajate regiuni să depăşească handicapurile pe care le au.

În perioada 2000-2006, o treime din bugetul comunităţii, realizat din contribuţiile

statelor membre (213 mld. Euro) au fost cheltuiţi pentru implementarea acestei politici,

adică a fost redistribuită către regiunile care aveau nevoie de aceste fonduri pentru a se

dezvolta.

Statele membre, prin intermediul propriilor strategii de ajutor financiar, şi

Uniunea Europeană îşi vor continua eforturile întreprinse pentru reducerea decalajelor în

dezvoltare, pentru sprijinirea zonelor industriale aflate în declin, pentru diversificarea

activităţilor în mediul rural şi pentru îmbunătăţirea zonelor urbane aflate în dificultate.

Politica regională este, de asemenea, tangibilă: rezultatele ei pot fi cu uşurinţă

observate şi măsurate de către cetăţenii europeni, care beneficiază în mod direct de

asistentă (în diferite forme: prin sprijinul de care dispun în căutarea unui loc de muncă şi

în adaptarea la condiţiile unei pieţe mereu în schimbare, prin instruire, mai ales).

Ea contribuie la îmbunătăţirea vieţii celor care trăiesc în aceste regiuni, prin

creşterea fondurilor pe care autorităţile publice le au la dispoziţie pentru a asigura noi

infrastructuri şi pentru a ajuta companiile private să devine din ce în ce mai competitive.

Autostrăzi, aeroporturi şi căi ferate pentru trenuri de mare viteză au fost construite

sau renovate cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene (fonduri structurale), dar

întotdeauna în acord cu standardele de mediu europene. IMM-urile sunt infiinţate şi

sprijinite în parcurgerea primilor ani de existenţă în zonele aflate în declin. Sistemele

informaţionale pătrund în cele mai izolate zone rurale. Noi facilităţi în domeniul

educaţiei, al sănătăţii, şi chiar al petrecerii timpului liber sunt create în suburbiile

reabilitate. Toate acestea reprezintă exemple tangibile care arată cetăţenilor de rând cum

contribuie UE la creşterea calităţii vieţii lor.

Necesitatea susţinerii unei dezvoltări echilibrate prin reducerea disparităţilor

dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene şi sprijinirea celor mai puţin dezvoltate în

7

procesele de redresare a fost observată chiar din timpul elaborării Tratatului de la Roma

(1957). Atunci s-au pus bazele Fondului Social European şi ale Băncii Europene de

Investiţii. Alte instrumente au fost create în timp, concomitent dezvoltării europene şi

creşterii numărului de noi state membre, pentru a sprijini puternica politică de coeziune a

Uniunii Europene.

1.2 Politica de coeziune a Uniunii Europene

Politica de coeziune a UE urmăreşte atingerea a trei obiective majore:

convergenţa, competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncă, cooperarea

teritorială europeană.

Pentru realizarea acestor obiective există trei instrumente principale de finanţare:

Fondul de Coeziune (FC) şi Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare

Regională – FEDR şi Fondul Social European – FSE).

1.2.1 Fondul de coeziune – caracteristici si obiective

Fondul de Coeziune reprezintă un instrument special al politicii europene de

solidaritate şi, prin contextul în care a fost înfiinţat, face trimitere, în mod direct, la

principiile acestei politici şi la scopul principal al Uniunii Europene: promovarea

progresului economic şi social şi eliminarea diferenţelor care există între standardele de

viaţă la nivelul diferitelor regiuni şi state membre.

Domeniile în care acţionează Fondul de Coeziune sunt: protecţia mediului

înconjurător si reţelele trans-europene asociate infrastructurilor de transport şi energie.

Sprijinul financiar acordat este organizat pe proiecte, fiecare proiect în parte

primind finanţare în proporţie de 80-85% din totalul costurilor eligibile evidenţiate în

proiectul în sine. Gradul de finanţare a celor două domenii de intervenţe este echilibrat,

fiecare primind 50% din bugetul total alocat acestui fond. Proiectele sunt selectate,

8

evaluate şi implementate de către statele membre beneficiare, acestea fiind responsabile

şi de managementul şi monitorizarea financiară a acestora.

1.2.2 Fondurile structurale - caracteristici şi obiective

Spre deosebire de Fondul de Coeziune, care funcţionează doar pe bază de

proiecte, Fondurile Structurale, datorită amplorii acestora, funcţionează doar pe bază de

programe, acestea fiind la rândul lor create si structurate în funcţie de domeniile şi

obiectivele politicii regionale considerate ca fiind prioritare.

Fig. 1

Sursa:Institutul National de Statistica

Obiectivele pe care se bazează fondurile structurale sunt specifice fiecărei

perioade de programare bugetară şi se stabilesc în funcţie de principalele priorităţi

identificate în vederea reducerii discrepanţelor economice şi sociale la nivel de

comunitate. Asadar, ele apar sub denumirea de obiective prioritare şi trimit în mod direct

la sectoarele ce necesită intervenţie de natură structurală.

Astfel, 94% dintre fondurile structurale sunt concentrate pe 3 obiective majore:

Obiectivul 1 - 70% (se adresează regiunilor cele mai sărace, fiind orientate către

infrastructură de bază şi sprijinirea şi încurajarea investiţiilor economice);

Obiectivul 2 - 11,5% (sprijină reconversia socială şi economică din zonele

industriale , rurale şi cele dependente de pescuit, care întâmpină dificultăţi majore);

9

Obiectivul 3 - 12,3% (urmăreşte modernizarea sistemelor de instruire şi

promovare a ocupării forţei de muncă)1.

Pentru ca o regiune să se califice pentru asistenţă comunitară în cadrul

Obiectivului 1, trebuie să întrunească urmatoarele caracteristici:

nivel redus al investiţiilor;

rată a şomajului mai mare decât media UE;

lipsa prestării de servicii pentru afaceri şi persoane;

infrastructură de bază deficitară.

Obiectivul 2 se adresează acelor zone care, deşi situate în regiuni al căror nivel de

dezvoltare este apropiat de media comunitară, se confruntă cu diverse tipuri de dificultăţi

socio-economice ce generează o rată ridicată a şomajului, cum ar fi:

evoluţia sectorului industrial şi a sectorului prestării de servicii;

declinul activităţilor tradiţionale în zonele rurale;

situaţie de criză în zonele urbane;

dificultăţi în sectorul piscicol.

Obiectivul 3 sprijină modernizarea sistemelor de educaţie şi formare, precum şi a

politicilor de ocupare a forţei de muncă pe întreg teritoriul UE, cu excepţia regiunilor eligibile

sub Obiectivul1. Obiectivul 3 are în vedere:

- combaterea şomajului pe termen lung;

- integrarea tinerilor pe piaţa muncii;

- integrarea celor ameninţaţi cu excluderea de pe piaţa muncii;

- adaptarea forţei de muncă la schimbările de producţie2.

1Vasile Puşcaş, România spre Uniunea Europeană-Negocierile de aderare(2000-2004), Institutul

European, Iaşi, 2007, p.486

2Politica de dezvoltare regională preluat de pe www.ier.ro

10

Obiectivele prioritare reprezintă cadrul operaţional al politicii regionale a UE iar

Fondurile Structurale reprezintă cea mai importantă componentă a instrumentelor

financiare ce servesc la implementarea acesteia.

Prin intermediul Fondurilor Structurale se finanţează programe multianuale de

dezvoltare regională, elaborate de către fiecare regiune,de statele membre UE, împreună

cu Comisia Europeană, prin:

Planurile naţionale de dezvoltare (PND);

Cadrul strategic naţional de referintă (CSNR);

Programele operaţionale (PO).

1.2.3 Planul National de Dezvoltare (PND)

Planul National de Dezvoltare3 (PND) este instrumentul pe baza căruia se

stabilesc priorităţile strategice ale fiecărui stat membru, prin care o ţară va acţiona pentru

atingerea obiectivului major al Uniunii Europene în care se încadrează, în cazul României

fiind vorba despre obiectivul Convergenţă.

Pentru realizarea obiectivului general de reducere a decalajelor de dezvoltare faţă

de Uniunea Europeană, PND al României cuprinde urmatoarele priorităţi:

1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe

cunoaştere;

2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

3. Protejarea şi imbunătăţirea calităţii mediului inconjurator;

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi

intărirea capacităţii administrative;

5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;

6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

PND este un instrument specific politicii europene de coeziune economică şi

socială, reprezentând acel document care stă la baza planificării strategice şi programării

financiare multianuale in cooncordanţă cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Este

3Dumitru Oprea şi Gabriela Meşniţă Fonduri europene pentru România în perioada 2007-2013,

Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2007. p.50

11

documentul pe baza căruia s-a alcătuit Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013,

care conţine strategia în privinţa utilizării instrumentelor structurale, negociată şi

aprobată de Comisia Europeană.

1.2.4 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR)

CSNR4 - Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (NSRF - National Strategic

Reference Framework) a fost creat pentru a fi un important instrument de direcţionare a

surselor de finanţare naţionale, comunitare şi de alt tip, în perioada 2007-2013.

CSNR are aplicabilitate în cadrul obiectivului Convergenţă şi obiectivului

Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncăIn conditiile in care un stat

membru decide, CSNR poate să includă şi obiectivul Cooperare teritorială europeană.

CSNR sta la baza argumentării şi stabilirii priorităţilor de investiţii publice, în

concordanţă cu politica economică şi de coeziune socială a Uniunii Europene.

Pe baza acestor aspecte, România a stabilit în cadrul CSNR urmatoarele obiective

cu caracter strategic:

• indicarea direcţiei de dezvoltare a strategiei României în vederea implementării

operaţiunilor de interventie ce vor fi finanţate din fondurile structurale şi de coeziune, în

conformitate cu obiectivele Comisiei Europene, având în vedere de asemenea tendinţele

economiei europene şi mondiale;

• evidenţierea modalitătii în care România intenţionează să absoarba si sa

foloseasca instrumentele structurale pentru realizarea priorităţilor cu caracter major la

nivel naţional şi pe cele de coeziune la nivel european;

• abordarea problemelor majore cu care se confruntă ţara şi evidenţierea

potenţialului pentru dezvoltare a regiunilor şi oraşelor;

• evidenţierea modului în care poziţia geostrategică, creşterea calităţii serviciilor,

protecţia mediului, inovaţiile, spiritul antreprenorial şi dezvoltarea unei economii bazate

4 Idem, p.51

12

pe cunoaştere vor duce la creşterea calităţii vieţii în Romania şi la crearea de noi şi mai

bune locuri de muncă;

• demonstrarea legăturilor de concordanţa cu priorităţile regasite in Orientările

Strategice de Coeziune, Agenda Lisabona şi programele operaţionale elaborate de

România în cadrul Obiectivelor ,,Convergenţă" şi ,,Cooperare teritorială europeană".

Pe baza acestor obiective, în cadrul CSNR au fost stabilite patru priorităţi majore:

• Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;

• Imbunătăţirea competitivităţii economice pe termen lung a economiei

româneşti;

• Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a capitalului uman;

• Crearea unei capacităţi administrative eficiente.

1.2.5 Programele operaţionale (PO)

Programele operaţionale5 se adresează unuia din cele trei obiective majore

(Convergenţa; Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă; Cooperarea

teritorială europeană) şi beneficiaza de finanţare dintr-un singur fond. Există o excepţie,

cea prin care FEDR şi Fondul de Coeziune finanţează impreună programele de

infrastructură şi de mediu. Comisia evaluează fiecare program pentru a identifica modul

în care acesta va contribui la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune şi cele ale

CSNR. Programele sunt construite în jurul priorităţilor stabilite de fiecare stat membru in

parte.

Bugetul total alocat României de către Uniunea Europeană, prin fondurile

structurale, pe perioada 2007-2013, este de 12.661 milioane Euro, iar prin fondul de

coeziune, bugetul este de 6.552 milioane Euro6.

5 Dumitru Oprea şi Gabriela Meşniţă Fonduri europene pentru România în perioada 2007-2013,

Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2007. p.52

6 Preluat de pe www.inforegio.ro

13

În perioada bugetară 2007-2013 sunt implementate următoarele instrumente

structurale ale UE: Fondul European de Dezvoltare Regională(FEDR), Fondul Social

European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC). În ceea ce priveste acţiunile

complementare, funcţionează Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

(FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP).

In comparaţie cu perioada 2000-2006, când în cadrul instrumentelor structurale

se numărau şi Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă şi Instrumentul

Financiar pentru Orientare Piscicolă (IFOP), în această perioadă de programare,

instrumentele structurale numără doar Fondul European pentru Dezvoltare Regională,

Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.

Aceste fonduri sunt reglementate atât printr-un Regulament general, care pune

bazele prevederilor acestora, cât şi printr-un Regulament unic propriu, care defineşte

scopul şi aplicabilitatea acestora. Aşadar, Regulamentul general 1083/2006 defineşte

principiile comune, regulile şi standardele de aplicare a celor trei instrumente ale politicii

de coeziune. De asemenea, se introduc noi principii de programare pentru instrumentele

structurale, pe baza responsabilităţii comune a Comisiei şi a statelor membre.

1.3 Intrumente structurale in perioada 2007-2013

Fondurile Structurale sunt instrumentele financiare ale politicii de coeziune

economică şi socială comunitare, prin care se sprijină reducerea decalajului dintre

nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni din statele membre ale Uniunii Europene şi

promovarea, în acest mod, a coeziunii economice şi sociale. Astfel, fondurile structurale

sunt:

1.3.1 Fondul European de Dezvoltare Regională – având ca bază legală

Regulamentul 1080/2006 – contribuie la realizarea coeziunii economice şi sociale vizând

reducerea disparităţilor regionale din cadrul UE, sprijinind, în acelasi timp, dezvoltarea şi

conversia structurală a regiunilor. FEDR sprijină finanţarea programelor orientate către

dezvoltare regională, creşterea competitivităţii economice, cooperare teritorială.

14

Investiţiile se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii de bază, cercetare, inovare,

cultura, turism, educaţie, sprijinirea IMM etc.

1.3.2 Fondul Social European – având ca bază legală Regulamentul 1081/1999 –

sprijină programe sau proiecte care sunt în concordanţă cu Strategia Europeană de

Ocupare şi se concentrează pe următoarele arii de interventie: creşterea adaptabilităţii

lucrătorilor şi a întreprinderilor, creşterea nivelului de ocupare şi a participării pe piaţa

muncii, sprijinirea incluziunii sociale prin combaterea discriminării de orice fel şi

facilitarea accesului pe piaţa muncii a persoanelor dezavantajate, promovarea

parteneriatelor pentru reforme în domeniul ocupării şi a incluziunii sociale.

1.3.3 Fondul de Coeziune – având ca bază legală Regulamentul 1084/2006 – este

instrumentul financiar prin care se intervine în domeniul infrastructurii de transport

transeuropene şi de mediu. Spre deosebire de perioada anterioară de programare, când

investiţiile din FC erau facute la nivel de proiecte negociate direct cu Comisia Europeană,

acum FC contribuie, alături de FEDR, la programe de investiţii pe parcursul mai multor

ani.

1.3.4 Noile instrumente financiare JASPER, JEREMIE, JESSICA

În perspectiva asigurării unei absorbţii corespunzătoare a fondurilor alocate

politicilor de coeziune, Comisia Europeană, impreuna cu Banca Europeană de Investiţii şi

Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, au decis dezvoltarea si sustinerea a trei

noi instrumente financiare, respectiv JASPERS, JEREMIE şi JESSICA.

Iniţiativa JASPER (Joint Assistance in Supporting Projects in European Regions -

Asistentă Comună pentru Sprijinirea Proiectelor în Regiunile Europei) se doreşte a fi un

instrument decisiv în facilitatea de asistentă tehnică pe care DG Regio şi BEI o pun la

dispoziţia statelor membre, profitând de experienţa Băncii Europene de Investiţii în

elaborarea, implementarea şi monitorizarea de proiecte de infrastructură mare (mediu şi

15

transport) crescând, astfel, plafoanele de resursele disponibile pentru implementarea de

proiecte în această direcţie.

În ceea ce priveşte direcţiile de intervenţie ale instrumentului JASPER, acestea

sunt proiecte mari, finanţate din Fondul de Coeziune şi FEDR alocand peste 25 mil. Euro,

pentru proiectele de mediu şi 50 mil. Euro pentru cele de transport. Asistenta JASPERS

poate fi direcţionată şi spre alte sectoare sustenabile care au o componenta de sprijinirea

şi protejare a mediului înconjurător, respectiv eficienţă energetică şi surse regenerabile de

energie, sectoare de transport, in afara coridoarelor europene: feroviar, transport maritim

şi fluvial, sisteme de transport intermodal şi interoperabilitatea acestora, transport şi trafic

aerian, transport urban ecologic şi transportul public.

Iniţiativa JEREMIE (Joint European Resources for Micro and Medium

Enterprises – Resurse Europene Comune pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii) susţine

facilitarea accesului la finanţare pentru IMM-uri şi crearea unor oportunităţi pentru

micro-credite pentru perioada 2007-2013. Iniţiativa constă într-un acord între statele

membre, Comisia Europeană şi Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI - format din

Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Investiţii), prin intermediul căruia

se pune la dispoziţia statelor membre facilitatea de creare a unor conturi comune cu BEI,

co-finantate în cadrul programelor operaţionale şi administrate de Grupul BEI, in vederea

sprijinirii îmbunătăţirii accesului IMM-urilor la finanţare şi pentru dezvoltarea sistemului

de micro-creditare. Acordul va trebui să fie în conformitate totală cu legislaţia

comunitară, inclusiv să respecte regulile privind ajutorul de stat şi achiziţiile publice.

Initiativa JESSICA (Joint European Support for Sustainable Investment in City

Areas – Asistenţă Comuna pentru Investiţii Durabile în Areale Urbane) este un

instrument financiar inovativ pentru perioada de finanţare 2007-2013, creat în urma

colaborării între Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiţii şi Banca pentru

Dezvoltare a Consiliului Europei. Obiectivul acestui instrument este de pune la dispoziţia

beneficiarului soluţii financiare „la cheie” (combinaţia de fonduri nerambursabile,

16

împrumuturi şi alte produse financiare) pentru implementarea proiectelor integrate pentru

dezvoltare şi redresare urbană.

De la 1 ianuarie 2007, după de a devenit stat membru al Uniunii Europene,

România beneficiază de toate cele trei fonduri menţionate mai sus şi de sprijinul

iniţiativelor/instrumentelor financiare. Planificarea acestor resurse s-a realizat prin Cadrul

Strategic Naţional de Referinţă şi Programele Operaţionale.

1.4 Obiectivele politicii de coeziune

Obiectivele politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013 sunt7:

Obiectivul Convergenţă vizeaza creşterea convergenţei celor mai putin dezvoltate

state membre prin îmbunătătirea condiţiilor pentru asigurarea creşterii economice

şi a ocupării, prin creşterea calităţii investiţiilor în infrastructură şi capitalului

uman, dezvoltarea societatii informaţionale şi sprijinirea inovării, adaptabilitatea

la schimbările economice şi sociale, protejarea mediului şi îmbunătăţirea

condiţiilor de mediu şi creşterea capacităţii administrative;

Obiectivul Competitivitate regională şi ocupare va viza (în afara regiunilor cel

mai puţin dezvoltate) întărirea competitivităţii şi atractivităţii regiunilor precum şi

a ocupării, anticipând schimbările economice şi sociale, prin creşterea şi

dezvoltarea calităţii investiţiilor în capitalul uman, inovare şi promovarea

societăţii informaţionale, a antreprenoriatului, protejarea şi îmbunătăţirea

mediului, a accesibilităţii, adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor;

Obiectivul Cooperare teritorială europeană vizează întărirea cooperării

transfrontaliere prin iniţiative comune la nivel local şi regional, întărirea

7 Daniela-Luminita Constantin, Coeziunea Economico-Sociala si Politica Regionala;Contributia

Fondurilor Europene La Finantarea Programelor,Bucuresti, Editura ASE, 2007, pp.43-46

17

cooperării transnaţionale şi interregionale şi a schimburilor de experienţă la nivel

teritorial.

Aşadar, în proporţie de 81,54% din fondurile alocate politicii de coeziune sunt

destinate regiunilor aflate sub Obiectivul Convergenţă, 15,95% din fonduri sunt alocate

Obiectivului Competitivitate regională şi ocupare iar 2,52% Cooperării teritoriale

europene.

Toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României se califică pentru Obiectivul

Convergentă şi sunt, după aderarea României la Uniunea Europeană, eligibile spre

finanţare din toate fondurile structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională,

Fondul Social European) şi Fondul de Coeziune.

În contextul politicii de coeziune, României îi sunt alocate fonduri în valoare de

17,273 miliarde euro, respectiv:

Obiectivul Convergenţă: 11,115 mld euro;

Obiectivul Competitivitate regională şi ocupare: 0;

Obiectivul Cooperare teritorială europeană: 0,403 mld euro.

Fondurile alocate din Fondul de Coeziune însumeaza 5,755 mld. Euro.

Analiza socio-economică a CSNR 2007-2013 elaborată de România prezintă o

analiză succintă a disparităţilor de dezvoltare, a punctelor slabe şi a potenţialului de

dezvoltare.

1.5 Domeniile de interventii si axele prioritare

Rămân încă destule probleme care trebuie soluţionate pentru a impulsiona

dezvoltarea economiei româneşti. Sunt necesare intervenţii structurale majore pe termen

lung, în următoarele domenii:

Infrastructura de bază – calitatea slabă şi ineficienţa serviciilor de furnizare a

apei potabile, canalizare şi de management al deşeurilor, precum şi a sistemului de

transport rutier, feroviar, aerian şi naval, ca şi lipsa inter-conectivităţii, constituie frâne în

calea dezvoltării. Toate acestea sunt dublate de un nivel scăzut al cunoştinţelor în

18

domeniul protecţiei mediului înconjurător, administrarea defectuoasă a acestuia, precum

şi utilizarea ineficientă a resurselor de energie.

Competitivitatea economică – productivitatea scăzută, echipamentele şi

tehnologia învechite, ineficienţa energetică, spiritul antreprenorial insuficient dezvoltat,

un climat de afaceri dificil şi lipsa unei infrastructuri adecvate pentru sprijinirea mediului

de afaceri, accesul limitat la finanţare şi investiţiile insuficiente în cercetare-dezvoltare şi

tehnologiile informaţiei şi comunicării (TIC), toate afectează dezvoltarea mediului de

afaceri.

Capitalul uman - capacitatea limitată a sistemului de educaţie şi formare

profesională continuă de a răspunde nevoilor unei economii moderne bazate pe

cunoaştere, atenţia redusă acordată educaţiei, insuficienta corelare între educaţie,

formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă. Inegalitatea de şanse

duce la excluderea socială a categoriilor vulnerabile, cum ar fi femeile, persoanele cu

dizabilităţi şi etnia romă.

Capacitatea administrativă – serviciile publice sunt slab dezvoltate şi

„neprietenoase”. Capacitatea administrativă insuficientă este reflectată în structuri de

management neperformante, abilităţi nesatisfăcătoare ale funcţionarilor publici,

cooperare interinstituţională inadecvată, care conduc într-un final la calitatea slabă a

serviciilor furnizate societăţii, punând astfel în pericol dezvoltarea socio-economică. În

mod special, este necesară consolidarea în continuare a managementului fondurilor

comunitare pentru utilizarea eficientă a acestora în scopul promovării dezvoltării

economice şi sociale.

Dimensiunea teritorială - ca urmare a restructurării industriei, au apărut foarte

rapid decalaje între regiuni, acestea continuând să crească. Disparităţile dintre mediul

urban şi cel rural sunt de asemenea mari şi în continuă creştere. Acest fenomen este şi

mai pregnant atunci când se compară nivelul de dezvoltare al regiunii Bucureşti–Ilfov cu

restul ţării. Atât zonele urbane cât şi zonele rurale se confruntă cu probleme legate de

19

infrastructură (din cauza investiţiilor insuficiente), de dezvoltare economică locală şi de

mediul social. Totodată, zonele rurale depind excesiv de agricultură. În aceste zone,

infrastructura şi serviciile de sprijin pentru afaceri sunt foarte slab dezvoltate sau chiar

inexistente. Este necesară o abordare mai structurată în ceea ce priveşte nivelul teritorial

al diverselor politici de dezvoltare sectoriale şi inter-sectoriale şi măsurilor derivate din

acestea.

În concordanţă cu politicile comunitare asupra coeziunii economice si sociale

promovate de Uniunea Europeana în România se urmăresc anumite direcţii de dezvoltare

regională, clasificate astfel:

Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenţiali poli de

creştere;

Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport;

Axa prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale;

Axa Prioritară 4: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local;

Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului;

Axa Prioritară 6: Asistenţa tehnica.

Pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, România va beneficia de 19.667

milioane euro din Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene. Din această

sumă 3.726 milioane euro vor fi alocate Programului Operational Regional (POR).

Sursele de finanţare a POR sunt: FEDR (3.726,02 milioane euro), fonduri publice

naţionale (657,56 milioane euro) şi fonduri private estimate (184,76 milioane de euro).

20

Capitolul 2 – Programul Operaţional Regional

2.1 Introducere

POR este unul dintre programele operaţionale româneşti agreate cu Uniunea

Europeană şi un instrument foarte important pentru implementarea strategiei naţionale şi

a politicilor de dezvoltare regională. Este aplicabil tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare

ale României.

Obiectivul general al POR constă în sprijinirea şi promovarea dezvoltării locale

durabile, atât din punct de vedere economic, cât şi social, în regiunile României, prin

îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi a mediului de afaceri, care susţin creşterea

economica”8. Aceasta înseamnă că POR urmăreşte reducerea disparităţilor de dezvoltare

economică şi socială dintre regiunile mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate.

Programul Operaţional Regional este finanţat prin unul dintre fondurile

structurale ale Uniunii Europene - Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).

Acesta sprijină regiunile UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media

europeană.

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 4,4 miliarde euro în primii 7 ani

după aderare (2007-2013). Finanţarea UE reprezintă aproximativ 84% din bugetul POR

restul provenind din fonduri naţionale, cofinanţare publică (14%) şi cofinanţare privată

(2%).

Fondurile sunt distribuite pe fiecare din axele prioritare ale Programului

Operaţional Regional. Fiecare axă prioritară are alocat un anumit buget şi cuprinde un

număr de domenii cheie de intervenţie care urmăresc realizarea unor obiective de

dezvoltare.

Programul Operaţional Regional (POR) este un program care implementează

elemente importante ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională, Planului Naţional

8 http://www.fonduri-structurale-europene.ro/programe-operationale.html

21

de Dezvoltare (PND), contribuind, alături de celelalte Programe Operaţionale Sectoriale

(POS), la realizarea obiectivului general al Strategiei Naţională de Dezvoltare Regională,

anume diminuarea disparităţilor între Regiunile de Dezvoltare ale României.

2.2 Regiunile de dezvoltare a Romaniei

Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 (POR) include toate cele 8 Regiuni

de dezvoltare ale României, stabilite prin Legea nr. 151/1998 a dezvoltării regionale,

modificată prin Legea nr. 315/2004, cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059/2003,

referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistică a unităţilor teritoriale.

Cele 8 Regiuni de Dezvoltare sunt9:

Regiunea 1: Nord-Est include 6 judeţe: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ,

Suceava, Vaslui.

Regiunea 2: Sud-Est include 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi,

Tulcea, Vrancea.

Regiunea 3: Sud include 7 judeţe: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu,

Ialomiţa, Prahova, Teleorman.

Regiunea 4: Sud-Vest include 5 judeţe: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt,

Vâlcea.

Regiunea 5: Vest, include 6 judeţe: Arad, Caraş Severin, Hunedoara,

Timiş.

Regiunea 6: Nord-Vest, include 6 judeţe; Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj,

Maramureş, Satu Mare, Sălaj.

Regiunea 7: Centru, include 6 judeţe: Alba, Braşov, Covasna, Harghita,

Mureş, Sibiu.

Regiunea 8: Bucureşti – Ilfov, include capitala ţării Bucureşti şi judeţul

Ilfov.

9 Guvernul României, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Programul

operaţional Regional 2007-2013, Bucureşti, Iunie 2007, pag.65

22

Fig. 2

Regiunile de dezvoltare sunt unităţi teritorial - statistice, alcătuite din 4-7 judeţe

(cu excepţia Regiunii Bucureşti-Ilfov), prin asocierea liberă a Consiliilor Judeţene. Ele

corespund nivelului NUTS II potrivit clasificării EUROSTAT şi reprezintă cadrul de

colectare a datelor statistice specifice la nivel teritorial NUTS II.

Regiunile de dezvoltare reprezintă cadrul pentru elaborarea, implementarea,

monitorizarea şi evaluarea strategiilor de dezvoltare regională şi a programelor de

coeziune economică şi socială prin care aceastea se implementează.

Toate regiunile NUTS II din România, inclusiv Bucureşti – Ilfov, au un Produs

Intern Brut (PIB) mai mic de 75% din media comunitară. De aceea, ele sunt eligibile

pentru finanţare din fonduri structurale în cadrul Obiectivului „Convergenţă”, aşa cum

este specificat în art. 5 al Regulamentului Consiliului Nr 1083/200610

.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (fostul Minister al

Integrării Europene) a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul

Operaţional Regional 2007-2013 (AM pentru POR), potrivit deciziei Guvernului Nr.

497/2004, având responsabilitatea managementului, gestionării şi implementării

asistenţei financiare alocate acestui program. Autoritatea de Management pentru

10

, Regulamentul Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul

Social European şi Fondul de Coeziune şi care înlocuieşte Regulamentul Nr. 1260/1999, Brussels,

COM(2006) 1083/2006

23

Programul Operaţional Regional s-a constituit în cadrul MDLPL, conform H.G.

361/2007.

Cele opt Agenţii de Dezvoltare Regională (ADR-uri) au fost stabilite în 1998 prin

Legea nr. 151/1998, modificată prin Legea nr. 315/2004, ele fiind organisme executive

ale Consiliului de Dezvoltare Regională, care grupează reprezentaţi ai autorităţilor

judeţene şi locale. Agentiile au fost desemnate organisme intermediare pentru

implementarea POR, conform angajamentelor asumate în Capitolul 21 – Politica

regională şi coordonarea instrumentelor structurale.

Programul Operaţional Regional va fi finanţat în perioada 2007- 2013 din bugetul

de stat şi bugetele locale, cât şi din surse private, fiind cofinanţat din Fondul European de

Dezvoltare Regională (FEDR). Contribuţia financiară a UE poate ajunge până la 85% din

totalul cheltuielilor naţionale (publice şi private).

De aceea, scopul Programului Operational Regional este să sprijine o creştere

echilibrată a tuturor zonelor ţării, nu atât prin realocarea resurselor publice, cât mai ales

prin asigurarea ca toate zonele să aibă un nivel minim de dezvoltare (infrastructură de

afaceri, socială, capital uman) care să permită creşterea economică. Este evident că POR

nu poate singur să impulsioneze dezvoltarea regională, nici să joace un rol de echilibrare,

dacă acţionează izolat de intervenţiile structurale în domeniul transportului,

competitivităţii economice, mediului, dezvoltării rurale şi a resurselor umane, care sunt

incluse în alte programe operaţionale şi care constituie, într-un fel, catalizatori pentru

succesul Programului Operaţional Regional.

POR are ca obiective sprijinirea acestui proces de creştere distribuită geografic,

permiţând diferitelor zone ale ţării să-şi valorifice resursele specifice pe baza nevoilor

locale şi a potenţialului local, iar diversitatea căilor de dezvoltare a diferitelor zone ale

ţării poate avea loc pe baza propriei lor istorii a resurselor şi a punctelor lor forte.

Cu alte cuvinte, POR va sprijini dezvoltarea locală pe o abordare ascendenta

complementară cu abordarea dezvoltării structurale naţional sectoriale de sus în jos

prevăzută în majoritatea Programelor Operaţionale. POR va sprijini, de asemenea,

intervenţiile locale în zonele cu un nivel ridicat de creştere, pentru a face faţă problemelor

generate de creştere cum ar fi congestionarea, pentru a evita anumite situaţii de decuplare

24

de la dezvoltarea economică la scară mică şi de a asigura durabilitatea creşterii, prin

sprijinirea intervenţiilor strategice pe termen lung.

Modalitatea de intervenţie prin POR se orientează pe mai multe etape, pentru a

acţiona în consecinţa capacităţii limitate de programare şi planificare de la nivel local şi

experienţei dobândite în anii de construcţie instituţională în domeniu, realizată cu sprijin

UE.

Alocările financiare orientative sunt realizate la nivel regional, pornind de la

gradul de dezvoltare locala, dându-se prioritate regiunilor cu un nivel scazut de

dezvoltare, printr-un mecanism de alocare financiară invers proporţional cu mărimea

PIB/locuitor, ajustat cu densitatea populaţiei, astfel încât regiunile mai puţin dezvoltate

primesc proporţional, alocări financiare mai mari în cadrul axelor prioritare identificate si

adoptate la nivel naţional şi în concordanţă cu strategiile de dezvoltare agreate la nivel

regional de către autorităţile locale prin Consiliile de Dezvoltare Regională.

Aceste fonduri vor fi utilizate pentru finanţarea unor proiecte cu impact major

asupra dezvoltării locale, şi vor stimula creşterea: reabilitarea şi modernizarea

infrastructurii locale de transport pentru a îmbunătăţii accesibilitatea, infrastructura

educaţională şi cea de sănătate, pentru a asigura formarea capitalului uman adecvat şi o

populaţie sănătoasă, întărirea structurilor de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale,

logistice, de afaceri etc) pentru atragerea investitorilor , sprijinirea creării de

microîntreprinderi, pentru a permite pieţei locale să atingă o situatie economica de auto-

susţinere, valorificarea potenţialului turistic local, a patrimoniului cultural şi natural, prin

sprijinirea dezvoltării infrastructurii turistice şi a iniţiativelor antreprenoriale în acest

domeniu, şi, de asemenea, măsuri specifice pentru sprijinirea centrelor urbane, pentru a

acţiona ca o reţea de motoare de creştere şi pentru a stimula oportunităţile de dezvoltare

în arealele învecinate, contribuind astfel la crearea de legături economice regionale, care

lipsesc, în prezent, în majoritatea regiunilor României.

25

2.3 Obiectivele Programului Operational Regional

Pentru a putea răspunde nevoilor actuale de finanţare într-o modalitate cât mai

eficientă, Programul Operaţional Regional are o serie de obiective bine delimitate şi cu

un scop precis, ce alcătuiesc baza de pornire a oricărei acţiuni desfăşurată în cadrul

acestuia. Astfel, obiectivele POR sunt:

2.3.1 Obiectivul Strategic

Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice,

sociale, echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României, corespunzător nevoilor lor

şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin

îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructura şi ale mediului de afaceri pentru a face din

regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a

le vizita, a investi şi a munci. Obiectivul strategic al POR este orientat spre:

Crearea a 15.000 noi locuri de muncă până la sfârşitul anului 2015;

Prevenirea creşterii disparităţilor interregionale în termeni de PIB/ locuitor, în

perioada 2007-2013.

2.3.2 Obiectivele specifice

Pentru atingerea obiectivului general al dezvoltării regionale, strategia se articulează

în jurul următoarelor obiective specifice:

Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări

policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a regiunilor;

Îmbunătăţirea accesibilităţii Regiunilor şi în particular a accesibilităţii centrelor

urbane şi a legăturilor cu zonele înconjurătoare;

Creşterea calităţii infrastructurii sociale a Regiunilor;

Creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri;

Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea Regiunilor.

26

Scopul Programului Operaţional Regional este de a îndeplini obiectivul strategic

şi obiectivele specifice prin compensarea intervenţiilor sectoriale cu acţiuni cu

specific regional, cu scopul sprijinirii şi promovării dezvoltării economice durabile.

Printr-un nivel ridicat de coordonare şi cooperativitate se va realiza simultaneitatea

acţiunilor regionale cu cele sectoriale realizându-se astfel un efect sinergic puternic,

la nivelul întregii ţări.

POR va susţine şi încuraja promovarea acţiunilor care vor contribui la

îmbunătăţirea standardelor de siguranţă în muncă, diminuarea efectelor ngative

asupra mediului înconjurător, reducerea contribuţiei la schimbările climatice,

protecţia infrastructurii de transport în situaţii de calamităţi naturale, precum şi

eliminarea zonelor de trafic cu un grad sporit de periculozitate.

Spre deosebire de acţiunile individuale (îmbunătăţirea drumurilor) care determină

creşterea cantităţii gazelor cu "efect de seră", alte intervenţii (îmbunătăţirea

transportului public, modernizarea facilităţilor de producţie,etc.) pot contribui la

reducerea acestora, iar impactul POR va fi de a reduce consumul de energie şi emisia

de gaze ce provoacă schimbări climatice, prin utilizarea celor mai eficiente şi

moderne metode existente.

2.4 Particularităţile Programului Operaţional Regional

Programul Operaţional Regional reprezinta un intrument economic puternic, ce se

evidentiaza prin urmatoarele caracteristici11

:

Are o dimensiune locală accentuata, în abordarea problemelor socio-

economice la nivel local şi valorificarea resurselor şi oportunităţilor specifice

zonei;

Dă prioritate regiunilor mai puţin dezvoltate, pentru a le asigura un set

minim de oportunitati de creştere;

11

Guvernul Romaniei, Ministerul Dezvoltarii,Lucrarilor Pulice si Locuintelor, Programul

operational Regional 2007-2013, Bucuresti, Iunie 2007, pag. 122

27

Domeniile de intervenţie ale POR sunt complementare cu domeniile de

intervenţie ale celorlalte programe operaţionale şi se aşteaptă să opereze în

cooncordanta cu acestea;

Promovează o abordare de ascendenta a dezvoltării economice;

Ia în considerare gradul scăzut al capacităţii de planificare şi programare

din ţară şi prevede, în linii mari, axe prioritare tematice la nivel naţional, şi

anume:

Axa 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-potenţiali poli de creştere;

Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport;

Axa 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale;

Axa 4 - Consolidarea mediului de afaceri regional şi local;

Axa 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului;

Axa 6 - Asistenţă tehnică;

Prin implementarea acestor axe prioritare, POR îşi direcţionează rezultatele

activităţilor spre atingerea obiectivului global al Stategiei Naţionale de Dezvoltare

Regională, dar şi la realizarea obiectivului global al Planului Naţional de Dezvoltare şi al

Cadrului Naţional Strategic de Referinţă: diminuarea disparităţilor de dezvoltare dintre

România şi Statele Membre ale UE, prin caracterul complementar pe care îl asigură

Programelor Sectoriale a“ Creşterea Competitivităţii Economice, Infrastructura de

Transport, Infrastructura de Mediu, Dezvoltarea Resurselor Umane, Creşterea Capacităţii

Administrative şi Asistentă Tehnică.

2.4.1 Axele prioritare tematice POR

Programul Operaţional Regional este structurat pe 5 axe prioritare şi douasprezece

domenii de intervenţie, precum şi o axă prioritară de asistenţă tehnică prin intermediul

căreia se asigură implementarea în bune condiţii a Programului.

28

AXELE PRIORITARE TEMATICE POR

Axa prioritară 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli

de creştere

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană

Axa prioritară 2. Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de

transport

2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane –

inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură

Axa prioritară 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

3.1 Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate

3.2 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor

sociale

3.3 Imbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii

în situaţii de urgenţă

3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii

educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare

profesională continuă

Axa prioritară 4. Consolidarea mediului de afaceri regional şi local

4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire afacerilor de importanţă

regională şi locală

4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate şi nutilizate şi pregătirea pentru noi

activităţi

4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor

Axa prioritară 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/

modernizarea infrastructurilor conexe

5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru

valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic şi pentru creşterea

calităţii

29

serviciilor turistice

5.3 Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru

creşterea atractivităţii României ca destinaţie turistică

Axa prioritară 6. Asistenţă tehnică

6.1 Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării Programului

Operaţional Regional

6.2 Sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind POR

Axele prioritare propuse şi domeniile de intervenţie incluse în POR sunt în

concordanţă cu obiectivele Strategiei Lisabona (ce ia în considerare Strategia Gothenburg

2001), ale politicii de coeziune a Uniunii Europene şi cu Orientările Strategice

Comunitare. De asemenea, programul este în concordanţă cu principiile obiectivului

Convergenţă al fondurilor structurale.

2.5 Coerenţa cu politicile naţionale şi comunitare

În Articolul 9 din Regulamentul 1083/2006 al Consiliului privind prevederile

generale ale FEDR, FSE şi FC este prevăzut faptul că Fondurile Structurale trebuie să

ofere asistenţă care să vină în complementaritatea măsurilor prevăzute la nivel naţional,

regional sau local, care să fie integrate în priorităţile Comunitare. Intervenţiile finanţate

din fondurile structurale trebuie să fie în concordanţă cu activităţile, politicile si

priorităţile comunitare.

Programul Operaţional Regional respectă prevederile Articolului 9 şi este în

concordanţă cu prevederile politicii şi acţiunile UE. Coerenţa este ilustrată în tabelul de

mai jos.

30

Politicile UE şi principalele prevederi Politicile UE reflectate în acţiunile

propuse

Orientările Comuniater pentru politica de

Coeziune 2007 – 2013

Principalele axe prioritare urmărite sunt:

-Creşterea atractivităţii Statelor Membre, a

regiunilor şi a oraşelor prin îmbunătăţirea

accesibilităţii, asigurând un nivel de

adecvat pentru oferta de servicii şi de o

calitate corespunzătoare, asigurând în

acelaşi timp protecţia mediului -Încurajarea

inovării, antreprenoriatului şi extinderea

economiei cunoaşterii -Crearea mai multor

de locuri de muncă, îmbunătăţind

adaptabilitatea lucrătorilor şi a

întreprinderilor şi creşterea investiţiilor în

capitalul uman.

Prin măsurile propuse în cadrul POR sunt

atinse toate priorităţile UE prevăzute în

acest document. A doua axă prioritară a

POR vizează asigurarea unei

conectivităţi mai bune, a accesibilităţii

regiunilor prin realizarea investiţiilor în

infrastructura regională şilocală de

transport.

Investiţiile în infrastructura de sănătate,

educaţie şi formare a adulţilor, realizate

prin a treia axă prioritară vor asigura

permisele pentru a avea forţă de muncă

bine calificată şi sănătoasă. Modernizarea şi

dotarea ambulatoriilor urmăresc

eficientizarea sistemului medical, aceste

asigurând latura preventivă a serviciilor de

sănătate, pe termen lung având efecte

pozitive asupra sănătăţii forţei de muncă.

Investiţiile pentru infrastructura

educaţională urmăresc creşterea calităţii şi

atractivităţii învăţământului profesional şi

tehnic.

A patra axă prioritară a POR, respectiv

consolidarea

mediului de afaceri regional şi local este în

concordanţă cu a doua prioritate din

orientările pentru politica de coeziune,

deoarece vizează încurajarea

microîntreprinderilor, IMM-urilor şi a

activităţilor inovative.

Carta Albă – Politica Europeană în

materie de Transport - subliniază

importanţa reabilitării infrastructurii rutiere

şi importanţa unui transport urban sigur şi

ecologic.

POR complementează prevederile acestei

Carte şi este în concordanţă cu acestea

având în vedere ca investiţiile realizate prin

acest program vin în sprijinul dezvoltării

/modernizării reţelei de drumuri judeţene şi,

de asemenea, vizează încurajarea

investiţiilor în modernizarea şi

31

îmbunătăţirea transportului urban prin

intermediul planurilor integrate de

dezvoltare urbană.

”Politica de coeziune şi oraşele:

contribuţia oraşelor la creşterea

economică şi crearea de locuri de muncă

în regiuni” urmăreşte să completeze şi să

dezvolte ”Orientările strategice comunitare

2007-2013” prin întărirea dimensiunii

urbane. Documentul conţine o serie de

sugestii adresate Statelor Membre pentru

pregătirea programele finanţate din

Fondurile Structurale în perioada 2007-

2013.

Axa prioritară 1 „Dezvoltarea durabilă a

oraşelorpotenţiali poli de creştere”

finanţează proiecte integrate de dezvoltare

urbană, programul fiind aşadar în

concordanţă cu prevederile documentului

European, prin reabilitarea străzilor şi

modernizarea transportului urban, prin

sprijinirea dezvoltării structurilor de afaceri

şi a mediului antreprenoriale prin furnizarea

ajutorului financiar şi a serviciilor de

consiliere pentru IMM-uri, crearea

infrastructuri necesare afacerilor si prin

reabilitarea infrastructurii sociale (centre de

îngrijire a copiilor, centre pentru

bătrâni şi centre de asistenţă pentru

persoanele cu deficienţe, centre pentru

tineret, etc.) şi achiziţionarea de

echipamente necesare pentru creşterea

siguranţei si prevenirea criminalităţii

(sisteme de supraveghere, etc.).

Carta Europeană pentru IMM-uri solicită

statelor membre să întreprindă acţiuni

privind: educarea şi formarea în domeniul

A patra axă prioritară a POR sprijină

activităţi de consolidare a mediului de

afaceri regional şi local, prin finanţarea

32

antreprenoriatului, sprijinirea înfiinţării de

start-up-uri prin proceduri rapide şi puţin

costisitoare, legislaţie şi regulamente mai

bune, existenţa competenţelor specifice

necesare, îmbunătăţirea accesului on –line,

valorificarea avantajelor oferite de piaţa

unică, reglementarea aspectelor privind

domeniul financiar şi al taxelor, întărirea

capacităţilor tehnologice, valorificarea

modelelor de e-business şi dezvoltarea

sprijinului de afaceri de înaltă clasă,

dezvoltarea unei reprezentări mai puternice

a intereselor micilor întreprinzători.

structurilor de sprijinirii afacerilor şi a

micro întreperinderilor.

Memorandumul Comun de Incluziune

prevede o serie de prevederi pe care

autorităţile române ar trebui să le aibă în

vedere în domeniul incluziunii sociale:

dezvoltarea unui sistem de servicii sociale

de îngrijire la domiciliu şi creşterea calităţii

serviciilor oferite în instituţiile rezidenţială,

reducerea discrepanţelor între zonele

urbane şi cele rurale în acest domeniu,

creşterea capacităţii sistemului rezidenţial

de îngrijire pentru vârstnici, promovarea

unei politici coerente în domeniul familiei,

dezvoltarea de măsuri integrate pentru

protecţia copilului, incluziune socială

pentru persoanele cu dizabilităţi şi

populaţie romă.

Acţiunile propuse prin axele prioritare 1 şi

3sunt în concordanţă cu angajamentele

asumate de România in JIM prin sprijinirea

infrastructurii de sănătate, servicii sociale,

educaţie.

Sursa: ADR Nord-Est

33

Conform Capitolului IV – Principii al Regulamentului 1083/2006 al Consiliului

privind prevederile generale pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regională,

Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, Autoritatea de Management pentru POR

trebuie să se asigure că operaţiunile finanţate prin fondurile structurale sunt conforme cu

regulamentele naţionale şi comunitare în vigoare pe întreaga lor perioadă de

implementare. Regulamentele Comunitare includ regulamentele privind concurenţa şi

achiziţiile publice, protecţia şi îmbunătăţirea mediului şi eliminarea inegalităţilor şi

promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei.

Toate ariile de acţiune ce vor fi implementate prin POR respectă reglementările

Comunitare şi prevederile privind atingerea obiectivelor orizontale (dezvoltare durabilă şi

egalitatea de şanse).

2.5.1 Dezvoltarea durabilă

Dezvoltarea durabilă este urmărită în toate acţiunile prevăzute în POR pentru că

protejarea mediului înconjurător reprezintă o problemă fundamentală. Acţiunile

prevăzute a fi implementate prin POR au o contribuţie semnificativă la dezvoltarea

durabilă a regiunilor. În primul rând, o infrastructură mai bună de transport contribuie la

o raţionalizare/fluidizare a traficului, drumurile de ocolire reducând nivelul poluării din

interiorul oraşelor. De asemenea, introducerea mijloacelor de transport urban nepoulante

au acelaşi efect de reducere a poluării din oraşe. Prin sprijinirea retehnologizării liniilor

de producţie a micro- intreprinderilor şi start-up-urilor, se stimulează utilizarea pe o scară

din ce în ce mai largă a tehnologiilor nepoluante ce vor duce pe termen lung la reducerea

emisiilor de noxe. Acţiunile din cadrul axei de reabilitare urbană sprijină dezvoltarea

unor spaţii curate şi estetice, reabilitarea de zone abandonate reduce riscul apariţiei de

focare de infecţie din interiorul oraşelor. De asemenea, vor fi luate măsuri de reducere a

efectelor investiţiilor realizate prin POR asupra mediului, în conformitate cu

recomandările din Evaluarea Strategică de Mediu, realizată prin evaluarea ex-ante a

programului.

Un element important al dezvoltării durabile îl reprezintă asigurarea eficienţei

energetice şi utilizarea durabilă a energiei. Toate operaţiunile care se adresează

34

reabilitării clădirilor vor lua în considerare eficienţa energetică şi, acolo unde este posibil,

utilizarea energiei durabile va fi utilizată ca un criteriu pentru selecţia proiectelor.

2.5.2 Egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei şi nediscriminarea

Legislaţia română, în concordanţă cu legislaţia europeană în domeniu, garantează

cetăţenilor drepturi egale de a participa, fără discriminare, la viaţa economică şi socială.

În conformitate cu art. 16 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006 privind

prevederile generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social

European şi Fondul de Coeziune, principiul egalităţii de şanse trebuie respectat pe tot

parcursul implementării fondurilor structurale şi de coeziune, atât în faza de programare

cât şi în faza de implementare a programelor operaţionale.

Programul Operaţional Regional, prin toate axele prioritare de dezvoltare,

respectă principiul egalităţii de şanse şi al nediscriminării. Astfel, Autoritatea de

Management pentru POR, prin “Fişele detaliate pe domenii de intervenţie” şi prin

Sistemul de Implementare al POR ia măsurile necesare pentru a asigura accesibilitatea

beneficiarilor, fără discriminare pe criteriu de sex, rasă, origine etnică, religie, vârstă,

dizabilităţi sau orientare sexuală.

În ceea ce priveşte egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, AM POR urmăreşte,

pe baza indicatorilor de gen şi în conformitate cu Strategia naţională în domeniul

egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi :

Asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii

Asigurarea egalităţii de şanse în educaţie şi formare profesională

Încurajarea femeilor antreprenori

Reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie

Asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în procesul

decizional.

De asemenea, AMPOR are în vedere, la stabilirea componenţei Comitetului de

Monitorizare şi a Comitetelor Regionale de Evaluare Strategică, o participare echilibrată

a femeilor şi bărbaţilor, precum şi implicarea instituţiilor guvernamentale şi a ONG-urilor

de profil în aceste comisii.

35

POR acordă o atenţie specială grupurilor sociale defavorizate (de ex. populaţia de

etnie romă) prin includerea, în cadrul axei prioritare “Îmbunătăţirea infrastructurii

sociale”, a unor măsuri de reabilitare şi modernizare a centrelor sociale şi a celor

rezidenţiale; se creează facilităţi de acces la infrastructura creată pentru persoanele cu

dizabilităţi, precum şi dotări cu echipamente specifice. De asemenea, POR acordă atenţie

problemelor de şomaj din rândul tinerilor şi se adresează nevoilor specifice ale acestui

grup prin imbunătăţirea infrastructurii preuniversitare şi pentru educaţie continuă pentru a

favoriza obţinerea unor rezultate educaţionale mai bune.

Principiul egalităţii de şanse este un criteriu de selecţie a proiectelor, iar

potenţialii beneficiari de asistenţă financiară prin POR au obligaţia să demonstreze că

proiectele propuse nu contravin acestui principiu.

2.5.3 Concurenţa şi ajutorul de Stat

Programul Operaţional Regional a fost elaborat ţinând cont de prevederile

Ghidului Comisiei privind regulile pentru ajutorul de stat. Prevederile din articolele 87 şi

88 din Tratat în ceea ce priveşte concurenţa şi ajutorul de stat sunt respectate. Orice

sprijin public trebuie să respecte regulile procedurale şi materiale in vigoare aplicabile

ajutorului de stat, valabile la data acordării ajutorului.

Acţionând în conformitate cu competenţele stabilite prin legislaţia naţională,

Consiliul Concurenţei, (autoritatea12

naţională pentru ajutorul de stat), a sprijinit

Autoritatea de Management pentru POR şi Organismele Intermediare în ceea ce priveşte

regulile de aplicare a ajutorul de stat şi oferă în continuare consiliere operaţională,

inclusiv în procesul de elaborare normativă şi administrativă a domeniilor in care ajutorul

de stat are aplicabilitate.

Consiliul Concurenţei, care îndeplineşte rolul de Punct de Contact în problematici

privind ajutorul de stat între Comisia Europeană şi autorităţile române pe de-o parte, şi

între autorităţile de stat furnizoare de ajutor de stat şi beneficiar pe de altă parte, va

asigura respectarea strictă a cerinţelor de notificare. Pentru operaţiunile care întră sub

12 Legea Nr. 21/1996, privind concurenţa, republicată şi Legea Nr. 143/1999 privind ajutorul de

stat, republicată

36

incidenţa reglementărilor privind exceptarea în bloc se vor furniza toate informaţiile

necesare solicitate.

Notificarea măsurilor de ajutor de stat, respectiv informaţiile privind operaţiunile

ce intră sub incidenţa exceptărilor în bloc vor fi transmise Consiliului Concurenţei spre

consultare. În acelaşi timp, Consiliul Concurenţei va transmite aceste notificări /

informaţii Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României la

Uniunea Europeană.

Autorităţile, furnizorii de ajutor de stat, precum şi beneficiarii de ajutor de stat

sunt obligaţi să pună la dispoziţia Consiliului Concurenţei toate informaţiile solicitate în

vederea transmiterii lor la Comisia Europeană. În cazul operaţiunilor pentru care

finanţarea publică se constituie în ajutor dar nu intră sub incidenţa categoriilor menţionate

anterior (ex. de minimis) autorităţile relevante vor asigura conformitatea cu regulile şi

procedurile privind ajutorul de stat.

În perioada de programare, schemele elaborate de instituţiile furnizoare de ajutor

de stat vor fi transmise Comisiei Europene, ori de câte ori regulile CE solicită o aprobare

ex-ante a Comisiei. Obligaţiile specifice privind notificarea individuală a schemelor de

ajutor de stat vor fi respectate. Consiliul Concurenţei cooperează cu autorităţile, alţi

furnizori de ajutor de stat şi beneficiari şi le oferă sprijin în scopul implementării

adecvate a acquis-ului comunitar.

Autoritatea de Management va avea deplina responsabilitate în a asigura

conformitatea cu reglementările privind ajutorul de stat. Implementarea efectivă a

fondurilor structurale este în responsabilitatea Autorităţii de Management. Clarificările

cerute solicitanţilor, sprijinul acordat, precum şi prevederile contractelor de finanţare vor

asigura faptul că solicitanţii înţeleg limitările asistenţei acordate şi vor avea suficiente

informaţii care să evidenţieze problemele care pot apărea precum şi obligaţii ce decurg

din acest fapt. Procedurile elaborate vor asigura că regulamentele în domeniul ajutorului

de stat vor fi respectate în procesul de certificare şi verificare al cererilor de plată şi la

efectuarea verificărilor ad – hoc.

Rapoartele Anuale de Implementare ale Programului Operaţional Regional vor

detalia măsurile luate pentru a asigura conformitatea tuturor operaţiunilor cu

37

reglementările în domeniul ajutorului de stat în ceea ce priveşte excluderilor în bloc

(referitoare la: IMM-uri, ocupare, training şi investiţii regionale), regulile “de minimis”

sau alte tipuri de ajutor de stat în conformitate cu obligaţiile de notificare (ca de exemplu:

cercetare, ajutor de stat pentru dezvoltare / inovare, ajutor de stat regional, capital de risc,

ajutorul pentru mediu). În plus, informaţiile solicitate de Comisie şi de Organizaţia

Mondială a Comerţului privind schemele de ajutor de stat, ajutoare de stat individuale sau

„de minimis” vor fi furnizate in concordanţă cu regulile aplicabile.

2.5.4 Achiziţii publice

Achiziţiile publice din toate contractele finanţate prin Fonduri Structurale şi de

Coeziune, precum şi din co-finanţarea naţională aferentă se vor realiza în conformitate cu

legislaţia UE, cea naţională primară şi secundară privind implementarea prevederilor UE

referitoare la achiziţiile publice.

Pentru asigurarea coerenţei cu reglementările UE privind achiziţiile publice,

autorităţile române au transpus directiva CE/17/2004 şi CE/18/2004 prin adoptarea Legii

337/2006 pentru aprobarea OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie

publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de

servicii. A fost adoptată, de asemenea, şi legislaţia secundară. Această legislaţie13

ia în

considerare prevederile Comunicării Comisiei privind concesiunile conform Legii

comunitare din 29 aprilie 2000 şi a celei privind legea comunitară în domeniul

contractelor care se supun prevederilor directivei din domeniul achiziţiilor publice din

data de 1 august 2006.

Pentru a întări prevederile legale, a fost înfiinţată, Autoritatea Naţională pentru

Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (A.N.R.M.A.P.). Acest organism are

rol în elaborarea strategiei de achiziţii publice, asigurarea unui cadru coerent şi armonizat

cu acquis-ul comunitar, monitorizarea, analizarea, evaluarea şi supervizarea metodelor

utilizate pentru acordarea contractelor de achiziţii publice, consilierea metodologică

dezvoltării capacităţii autorităţilor de contractare implicate în activităţile de achiziţii

13

România – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Programul Operational Regional

2007-2013, Axexa 6.

38

publice. ANRMAP a creat cadrul pentru metodologiile de achiziţii publice şi oferirea de

consiliere şi sprijin.

Toate contractele de achiziţii publice vor fi atribuite în conformitate cu legislaţia

naţională armonizată. Principiile care vor fi aplicate în toate contractele sunt:

nediscriminarea, tratament egal, recunoaştere reciprocă, transparenţă, proporţionalitate,

utilizare eficientă a fondurilor şi asumarea răspunderii.

Procedura pentru a atribuirea unui contract de achiziţii publice poate fi licitaţie

deschisă şi/sau restrânsă. Dialogul competitiv, negocierea directă sau cererea de ofertă,

acordul cadru, licitaţia electronică şi sistemul de achiziţii dinamice pot fi utilizate în

atribuirea unui contract de achiziţii publice în conformitate cu prevederile legale, doar ca

excepţie. Inspectoratul General pentru Comunicare şi Tehnologia Informaţie este

operatorul pentru sistemul electronic pentru achiziţii publice (SEAP).

Contractele sunt publicate în SEAP, in presa centrală şi, în Jurnalul Oficial al

Comunităţii Europene, in cazul în care este relevant, si în conformitate cu directivele

comunitare.

Criteriile de eligibilitate şi selecţie fac referire la situaţia personală, abilitatea de a

exercita activitatea profesională, situaţia economică şi financiară, capacitatea profesională

şi / sau tehnică, asigurarea calităţii, standarde de mediu. Criteriile de atribuire sunt: cea

mai profitabilă ofertă economică sau, în mod exclusiv, preţul cel mai mic.

ANRMAP oferă training, cursuri şi seminarii pentru principalii achizitori de la

nivel central şi local, inclusiv instituţiilor implicate în gestionarea fondurilor structurale şi

de Coeziune şi a beneficiarilor.

Mecanismul de control ex-ante al sistemului de achiziţii publice a devenit

funcţional prin OUG 30/2006 şi Decizia guvernamentală 942/2006 pentru aprobarea

normelor metodologice pentru OUG 30/2006. In acest sens, unitatea de Coordonare şi

Verificare a Achiziţiilor Publice (UCVAP) din cadrul Ministerului Economiei şi

Finanţelor a fost desemnat drept organism responsabil pentru asigurarea verificării ex-

ante a procedurilor de achiziţii publice, inclusiv celor derulate prin programe finanţate

din fondurile structurale şi de coeziune UCVAP lucrează împreuna cu ANRMAP,

39

Autorităţile de Management şi cu alte instituţii publice cu activitate în domeniul

achiziţiilor publice.

În vederea îmbunătăţirii calităţii sistemului de achiziţii publice şi asigurarea

corelării cu legislaţia naţională în domeniu, MEF, prin structurile specializate de la nivel

central şi teritorial, verifică procesul de atribuire a contractelor, pe baza analizelor de risc

şi pe baza selectivă. Pentru a îndeplini activitatea de verificare UCVAP va desemna

observatori în toate stadiile procedurii de achiziţii publice. Observatorii vor întocmi

rapoarte de activitate şi in cazul in care sunt constatate nereguli în aplicarea procedurii

vor emite o opinie consultativă

.

Opinia va fi trimisă ANRMAP precum şi autorităţilor ierarhice superioare

autorităţii contractante. In cazul proiectelor finanţate din fonduri structurale şi de

coeziune, opinia şi rapoartele de activitate sunt transmise autorităţii de management în

cauză.

Autoritatea contractantă are responsabilitatea deciziilor luate în timpul procesului

de atribuire a contractului de achiziţii publice. Deciziile luate de autoritatea contractantă

sunt transmise ANRMAP şi UCVAP.

Mecanismul stabilit pentru procedura de verificare ex-ante, ca parte a întregului

sistem de gestionare a fondurilor structurale şi de coeziune, asigură eficienţa şi

eficacitatea utilizării fondurilor prin garantarea conformităţii cu procedurile de achiziţii

publice cu legislaţia naţională şi directivele europene.

2.5.5 Coerenţa cu politicile naţionale

Politicile naţionale şi principalele

prevederi

Politicile naţionale reflectate în acţiunile

propuse

Legea 203 / 2003 privind realizarea,

dezvoltarea şi modernizarea reţelei de

transport de interes naţional şi european

stipulează că dezvoltarea şi modernizarea

reţelei de transport reprezintă o prioritate

naţională şi evidenţiază necesitatea

Axa prioritară 2 a POR vine în

complementaritate cu

prevederile acestei legi şi este în

concordanţă cu

acestea deoarece sprijină dezvoltarea

/modernizarea

40

asigurării accesului la reţeaua europeană

şi naţională pe baze nedescriminatorii.

reţelei de drumuri judeţene şi implicit

asigură o accesibilitate şi o conectivitate mai

bună între reţelele

de transport regional, naţional şi european.

Legea învăţământului 84/1995

republicată în Decembrie 1999

Stipulează că procesul educaţional

trebuie să se desfăşoare cu tehnici

moderne de învăţământ

În axa prioritară 3 educaţia este sprijinită

prin

investiţii în dotările fizice ale şcolilor pentru

a le putea permite să desfăşoare actul

educaţional în condiţii bune, asigurându-se

pe de altă parte accesul la educaţie a tuturor

categoriilor sociale.

Hotărârea 875/ 2005 privind aprobarea

Strategiei pe termen scurt si mediu

pentru formare profesionala continua,

2005 – 2010

Această strategie consideră ca înva‟area

pe tot parcursul vietii ar trebui abordată

ca o necesitate obiectivă impusă de

tranziţia către o economie şi o societate

bazate pe cunoaştere.

Strategia urmăreşte dezvoltarea unui

sistem de formare profesională continuă,

transparent şi flexibil, care să asigure

creşterea ocupabilităţii, adaptabilităţii şi

mobilităţii forţei de muncă şi care să

raspundă nevoilor pentru o forţă de

muncă calificată.

POR va finanţa infrastructura publică pentru

formare continuă care furnizează servicii în

special pentru persoane în căutarea unui loc

de muncă.

Decizia 1088/2004 pentru aprobarea

Strategiei Naţionale privind serviciile de

sănătate şi a Planului de acţiune pentru

reforma sectorului de sănătate urmăreşte

creşterea accesului populaţiei la serviciile

medicale de calitate şi eficientizarea

modului de furnizare a serviciile

medicale spitaliceşti.

Legea 95/2006 privind reforma în

domeniul sănătăţii enunţă obiectivele şi

principiile care stau la baza asistenţei de

sănătate publică care au ca scop

ameliorarea calităţii serviciilor medicale.

Activităţile prevăzute în POR vor asigura

cadrul de implementare al strategiei întrucât

sprijină investiţiile în infrastructura

medicală şi dotarea cu echipamente

medicale.

Prin Decizia 1280/2004 privind Strategia

guvernamentală pentru sprijinirea IMM-

urilor 2004- 2008 se recunoaşte

importanţa IMM-urilor ca bază pentru

dezvoltarea unei economii moderne,

POR urmăreşte sprijinirea micro-

intreprinderilor la nivel regional prin

încurajarea accesului la inovare; sprijinirea

investiţiilor în infrastructura de afaceri.

41

dinamice şi bazată pe cunoaştere. Vor fi

susţinute investiţiile pentru îmbunătăţirea

capacităţii productive a IMMurilor, a

calităţii produselor, precum şi măsuri

orientate către încurajarea accesului

IMM-urilor la tehnologii inovative,

cooperare cu institute de cercetare

regionale; sprijinirea parcurilor

industriale; sprijinirea apariţiei IMM-

urilor în toate regiunile Legea 175/2006

privind stimularea înfiinţării şi

dezvoltării IMM-urilor încurajează

sprijinirea IMMurilor în câteva domenii:

acces la finanţare, acces la inovare; acces

la servicii de consultanţă, etc.

Legea 350/2001 privind amenajarea

teritoriului şi Urbanismul Activitatea de

amenajare a teritoriului trebuie să fie:

globală, urmărind coordonarea diferitelor

politici sectoriale într-un ansamblu

integrat; funcţională, trebuind să ţină

seama de cadrul natural şi construit bazat

pe valori de cultură şi interese comune;

prospectivă, trebuind să analizeze

tendinţele de dezvoltare pe termen lung;

democratică, asigurând participarea

populaţiei şi a reprezentanţilor ei politici

la adoptarea deciziilor.

Obiectivele principale ale amenajării

teritoriului sunt următoarele: dezvoltarea

economică şi socială echilibrată a

regiunilor şi zonelor, cu respectarea

specificului acestora; îmbunătăţirea

calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor

umane; gestionarea responsabilă a

resurselor naturale şi protecţia mediului;

utilizarea raţională a teritoriului.

Acţiunile prevăzute a fi realizate prin POR

sunt în

concordanţă cu prevederile Legii 350

întrucât analizează tendinţele de dezvoltare

pe termen lung a fenomenelor şi

intervenţiilor economice, ecologice, sociale

şi culturale şi ţine seama de acestea în

aplicare.

Pe de altă parte POR a fost elaborat într-un

larg cadru partenerial, prin implicarea şi

consultarea tuturor actorilor relevanţi de la

nivel local şi regional.

Legea 526/2003 pentru aprobarea

Programului naţional de dezvoltare a

turismului montan “Superski în Carpaţi”

A cincea prioritate a POR va sprijini

valorificarea potenţialului turistic şi natural

al regiunilor.

Legea 47/2006 pentru aprobarea

Sistemului Naţional de Asistenţă Socială

HG 1826/2005 – Strategia Naţională

pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale

prevede crearea unui sistem

Acţiunile prevăzute în POR vor sprijini

investiţiile în reabilitarea, modernizarea şi

dotarea cu echipamente moderne şi mobilier

a infrastructurii pentru asistenţă socială

(adaptată nevoilor speciale ale persoanelor

42

comprehensiv şi eficient de servicii

sociale la nivel naţional, capabil să

asigure incluziunea socială a tuturor

categoriilor vulnerabile şi creşterea

calităţii vieţii.

Strategia Naţională pentru dezvoltarea

asistenţei sociale pentru persoane

vârstnice (HG 541/2005) Strategia

Naţională pentru protecţia, integrarea şi

incluziunea socială a persoanelor cu

handicap (HG 1175/2005) Strategia

naţională de prevenirea violenţei în

familie (HG 686/2005)

cu dizabilităţi şi a celor în vârstă).

Strategia de dezvoltare durabilă a

României, 1999

Acţiunile prevăzute prin POR vor sprijini

investiţiile care sunt în concordanţă cu

obiectivele dezvoltării durabile. Sursa: ADR Nord-Est

În concluzie, Programul Operaţional Regional oferă un sprijin eficient şi atent

monitorizat regiunilor României, făcând ca acesta să reprezinte unul dintre cele mai

importante şi mai eficiente instrumente financiare elaborate de Uniunea Europena pentru

sprijinirea procesului de dezvoltare durabilă a ţării noastre.

43

Capitolul 3 – Implementarea Programului Operaţional Regional

în Regiunea Nord-Est

3.1 Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est

3.1.1 Introducere

Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est (PDR Nord-Est) reprezintă instrumentul

prin care regiunea îşi promovează priorităţile şi interesele în domeniul economic şi social,

reprezentând, în acelaşi timp, contribuţia regiunii la elaborarea Planului Naţional de

Dezvoltare şi a Programelor Operaţionale.

În perioada martie 2004 - februarie 2005 a fost elaborat, în cadrul unui larg

parteneriat regional, PDR Nord-Est 2007-2013, stabilit conform Hotărârii de Guvern

1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de Dezvoltare.

Parteneriatul regional este structurat pe trei nivele: Comitetul Regional pentru

Planificare Nord Est (CRP Nord-Est), Grupuri de Lucru Tematice Regionale şi Grupuri

de Lucru Judeţene, fiind format din reprezentanţi ai: administraţiei publice locale,

serviciilor deconcentrate ale administraţiei publice centrale, Direcţiilor Judeţene de

Statistică, Direcţiilor Judeţene de Agricultură, Camerelor de Comerţ şi Industrie,

Inspectoratelor Şcolare Judeţene, Agenţiilor Judeţene de Protecţia Mediului, Agenţiilor

Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, Universităţilor, Instituţiilor de Cercetare,

Asociaţiilor Patronale, Asociaţiilor Profesionale, Uniunilor Sindicale, altor actori

economici şi sociali relevanţi.

Grupurile de lucru regionale au fost dezvoltate pe următoarele tematici:

Dezvoltarea infrastructurii şi protejarea mediului;

Dezvoltarea mediului de afaceri;

Dezvoltarea turismului;

Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale;

44

Agricultură şi dezvoltare rurală.

PDR Nord-Est 2007-2013 a fost avizat tehnic de.către Comitetul Regional de

Planificare Nord-Est, reunit în data de 10 februarie 2005 şi aprobat de către Consiliul de

Dezvoltare Regională Nord-Est în cadrul şedinţei organizate în data de 7 martie 2006.

Direcţiile de intervenţie strategice vor putea fi finanţate prin fonduri naţionale,

europene şi alte fonduri internaţionale.

3.1.2 Obiectivele Strategiei Regionale Nord-Est 2007-2013

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est a fost elaborată respectând principiul

parteneriatului şi având la bază nevoile desprinse din Analiza socio-economică a regiunii

şi Analiza SWOT, ambele prezentate în subcapitolele următoare.

Regiunea Nord-Est, prima dintre cele opt regiuni de dezvoltare, sub aspectul

mărimii şi al populaţiei, se situează pe ultimul loc în România din punctul de vedere al

produsului intern brut regional pe cap de locuitor, din cauza carui, pe de o parte nivelului

scăzut al productivităţii, iar pe de altă parte a unui nivel al infrastructurii fizice şi de

utilităţi dintre cel mai scăzute din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Totodată,

regiunea a înregistrat pe orizonturi largi de timp cote înalte ale ratei şomajului.

În acest context, obiectivul general al Strategiei Regionale Nord-Est 2007-2013

este reducerea decalajului existent faţă de regiunile dezvoltate ale României prin

creşterea gradului de competitivitate şi atractivitate regional.

3.1.3 Direcţii strategice de dezvoltare

Strategia Regională Nord Est 2007-2013 conţine priorităţi şi măsuri ce vor putea

fi finanţate din instrumente structurale prin Programul Operaţional Regional, Programe

Operaţionale (Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Creşterea

Competitivităţii Economice, Dezvoltarea Resurselor Umane şi Servicii Sociale,

Dezvoltarea Capacităţii Administrative), Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare

Rurală, precum şi din alte surse de finanţare, având următoarea structura:

45

Prioritatea 1-

Infrastructura

şi mediul

Măsura 1.1 - Modernizarea infrastructurii locale şi regionale de

transport rutier

Prioritatea 2-

Sprijinirea

afacerilor

Măsura 2.1 - Investiţii pentru sprijinirea creării IMM-urilor şi

microintreprinderilor şi dezvoltării celor existente

Măsura 2.2 - Servicii de consultanţă în/şi pentru dezvoltarea afacerilor

în regiune

Măsura 2.3 - Cercetare, dezvoltare, inovare şi dezvoltare tehnologică

Prioritatea 3-

Turism

Măsura 3.1 - Investiţii în turism

Măsura 3.2 - Promovarea potenţialului turistic

Prioritatea 4-

Dezvoltare

rurală

Măsura 4.1 - Dezvoltarea infrastructurii rurale

Măsura 4.2 - Diversificarea activităţilor economice alternative din

mediul rural

Prioritatea 5-

Dezvoltarea

resurselor

umane şi a

serviciilor

sociale

Măsura 5.1 - Dezvoltarea formării continue

Măsura 5.2 - Sprijin pentru dobândirea competenţelor antreprenoriale

Măsura 5.3 - Dezvoltarea de servicii aferente sistemului integrat de

formare a categoriilor dezavantajate

Măsura 5.4 - Sprijin pentru calificarea / reconversia profesională a

populaţiei ocupate din mediul rural

Măsura 5.5 - Dezvoltarea formării iniţiale

Măsura 5.6 - Întărirea capacităţii administrative şi eficientizarea

managementului fondurilor structurale

Măsura 5.7 - Dezvoltarea de servicii existente şi înfiinţarea de noi

servicii comunitare alternative

46

3.2 Analiza Socio – Economică a Regiunii Nord-Est

O particularitate a dezvoltării regionale în România este structura mozaicală a

dezvoltării la nivel sub-regional. Practic, în toate regiunile coexistă zone relativ

dezvoltate cu zone slab sau chiar subdezvoltate. De aceea o analiză la nivel subregional

este absolut necesară pentru a putea evidenţia disparităţile intraregionale, respectiv la

nivel de judeţe şi a putea argumenta nu numai prin mărimea PIB pe locuitor necesitatea

de a sprijini toate regiunile ţării, inclusiv pe cele considerate, potrivit mărimii PIB, mai

prospere.

Caracteristici demo-geografice

Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune a României, având o suprafaţă de

36.850 kmp (15,46% din suprafaţa totală a ţării). Are graniţe externe cu Ucraina şi

Republica Moldova. În componenţa sa sunt 6 judeţe: Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi,

Suceava şi Vaslui, unităţi administrativ-teritoriale şi unităţi teritorial-statistice de nivel

NUTS 3.

Cu o populaţie de 3.734.546 locuitori (17,25% din populaţia României) şi o

densitate a populaţiei de 101,3 locuitori/km2, Regiunea Nord-Est ocupă locul al doilea în

ceea ce priveşte densitatea după Regiunea Bucureşti-Ilfov). Populaţia regiunii este

localizată cu precădere în mediul rural (56,6%).

Regiunea se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de

relief, 30% munţi, 30% relieful subcarpatic, 40% podişului. Relieful bogat oferă zone de

deal şi câmpie care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, zonele de munte cu

peisaje spectaculoase fiind favorabile dezvoltării turismului.

Forţa de muncă şi migraţia

Populaţia ocupată este apropiată mediei pe ţară, de 33,8%. O pondere foarte mare

o deţine populaţia ocupată în agricultură (42,7%), mai ales judeţele Botoşani (52,9%) şi

Vaslui (51,2%). Ponderea populaţiei ocupate în industrie şi servicii se află sub media pe

ţară (23,5 %), respectiv 19,4, judeţele Botoşani (15,1%) şi Suceava (16,8%) având cel

mai mic grad de ocupare în industrie, iar judeţul Vaslui (30,0%) în domeniul serviciilor.

47

De asemenea, aceste judeţe se confruntă şi cu o evidentă rămânere în urmă din punctul de

vedere al gradului de tehnologizare industrială şi agrară, precum şi cu un nivel redus de

calificare a populaţiei.

În ultimii ani, a avut loc o scădere a ponderii populaţiei ocupate (de la 64,2% în

2000 la 33,8% în 2005). O diminuare accelerată a populaţiei ocupate a avut loc în judeţul

Botoşani, unde, un procent mare al populaţiei lucrează în agricultură. (52,9%).

Numeroase persoane apte de muncă si provenind din această regiune lucrează

temporar sau permanent în activităţi economice în Bucureşti, Banat, Transilvania, Europa

de Vest şi Israel. În satele bucovinene, după plecarea populaţiei tinere masculine apte de

muncă, se manifestă o tendinţă de emigrare şi a femeilor, pentru a munci în străinătate,

astfel că în multe localităţi au rămas persoane vârstnice şi copii. În multe din aceste

localităţi activitatea de construcţii este impresionantă, materia primă preponderenta

utilizată fiind lemnul.

În acest fel s-au accentuat discrepanţele între localităţile regiunii din punct de

vedere al nivelului general de dezvoltare şi îndeosebi al dotărilor infrastructurale.

Şomajul înregistrează o valoare superioară (6,8%) celei naţionale (5,9%), judeţul

Vaslui ajungând la 10,1%. Rata şomajului feminin are valori inferioare ratei şomajului în

toate judeţele regiunii. Cauzele se pot găsi în existenţa mai multor locuri de muncă pentru

femei (confecţii şi industria hotelieră) şi a faptului că numeroase femei lucrează în

străinătate.

Economia regională

Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltată a României (în 2004,

PIB/locuitor reprezenta 69,2% din media naţională). În interiorul regiunii, cele mai sărace

zone sunt sudul judeţului Iaşi, sud-estul judeţului Neamţ, estul judeţului Bacău, judeţele

Botoşani şi Vaslui.

În special vestul regiunii, care a fost în anii „60 – „70 obiectul unei industrializări

forţate (mobilă, chimie, materiale de construcţii, construcţii de maşini, textile), a intrat

într-un proces de dezindustrializare în ultimii 10 ani (întreprinderi din ramura chimie,

48

petrochimie, industrie uşoară, construcţii de maşini, mobilă), ceea ce a agravat situaţia

economică, estul regiunii fiind tradiţional subdezvoltat.

Indicele atractvităţii14

este cel mai scăzut în această regiune - 19,7 (cel mai mare

grad de atractivitate fiind realizat, conform studiului, de Regiunea Nord-Vest, respectiv

39,8).

Atractivitatea scăzută se concretizeaza şi în volumul mic al investiţiilor străine

directe: 292 mil. EURO în 2005, reprezentând 1,3% din totalul investiţiilor străine directe

realizate în România.

De asemenea, Regiunea Nord - Est are cel mai mic număr de IMM-uri la 1000 de

locuitori, doar 13,1%, numărul total al IMM-urilor fiind de 49.078, microîntreprinderile

reprezentând 87,6% din total IMM-uri. La nivel intraregional, judeţele Iaşi (27,2%),

Bacău (20,8%) şi Suceava (18,8%) au cel mai mare număr de IMM-uri, la polul apus

aflându-se judeţul Vaslui cu doar (8,5%).

În regiune funcţionează doua parcuri industriale (Bacău şi Iaşi), unul aflandu-se

în proprietate privată şi unul fiind realizat în parteneriat public-privat. Acestea acoperă o

suprafaţă de 22,38 ha, de tip brownfield. Parcul industrial Bacău, bazat pe tehnologia

informaţiei şi comunicaţii, incearca sa asimileze forţa de muncă disponibilizată sa

dinamizeze dezvoltarea acestui sector economic de vârf la nivel regional. Astfel, se

preconizează crearea a cca. 50 de noi locuri de muncă directe pe durata fazei de

implementare şi a cca. 200 pe durata fazei operaţionale. Parcul industrial Iaşi este destinat

industriilor de înaltă tehnologie ce includ companii din domeniile IT şi biotehnologiei. Se

are în vedere stoparea migraţiei forţei de muncă tinere şi specializate în aceste domenii,

prin asigurarea de locuri de muncă pentru absolvenţii din domeniu.

În Regiunea Nord Est, activează un Centru Euroinfo (încă din anul 1999), un IRE

(Innovation Relay Centre) în Iaşi şi 33 de centre de consultanţă. De asemenea, totodata,

cele trei incubatoare de afaceri existente asigură cadrul necesar functionarii pentru 118

firme, contribuind la realizarea a 270 noi locuri de muncă.

Dacă în celelalte judeţe ale Regiunii Nord-Est au apărut indicii ale unui început de

reviriment economic, situaţia economică este precară şi instabilă in judele Botoşani, Iaşi

14 Survey, Romanian Business Digest, 2005.

49

şi Vaslui, deşi aici activează numeroase întreprinderi textile care lucrează în sistem lohn;

cele mai mici perturbări ale cererii internaţionale duc la reduceri de salariu, trimitere în

şomaj sau chiar închiderea întreprinderilor. De asemenea, există zone de declin industrial

şi cu şomaj ridicat, în special în arealele din jurul localităţilor urbane: Roman, Suceava,

Fălticeni, Rădăuţi, Vaslui, Negreşti, Huşi, Buhuşi, Dărmăneşti, Moineşti, Comăneşti,

Paşcani, Hîrlău, Tîrgu Frumos, Tîrgu Neamţ, Botoşani şi Dorohoi, cu platformele

industriale adiacente.

În afara disparităţilor de dezvoltare Vest–Est, în Regiunea Nord-Est sunt evidente

de asemenea, disparităţile urban-rural în ceea ce priveşte gradul general de dezvoltare,

dotările infrastructurale de toate tipurile, gradul de atractivitate a investiţilor. În acelaşi

timp se manifestă un alt fenomen îngrijorător, legat de declinul oraşelor mici şi mijlocii,

îndeosebi a celor monoindustriale, care tind sau chiar s-au decuplat de la procesul de

creştere economică, nemaiputând să-şi îndeplinească funcţiile urbane.

Infrastructura

Transport

Infrastructura de drumuri, reţele de apă şi canalizare ridică probleme în

majoritatea judeţelor, dar cele mai afectate sunt judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui. De

asemenea aceste judeţe se confruntă şi cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de

tehnologizare industrială şi agrară, un nivel redus de calificare a populaţiei, precum şi cu

probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de apă, vechile defrişări, alunecările de

teren considerabile, stratul freatic adânc.

Densitatea drumurilor publice este de 36,3 km/km2, superioară mediei pe ţară

(33,5 km/km2), fiind mai ridicată în Iaşi, Botoşani, Vaslui şi Bacău, pentru că regiunea

este străbătută de o serie de coridoare europene (E85, E576, E574, E581, E583). Există

însă puţine drumuri publice modernizate, ponderea acestora fiind mult inferioară mediei

pe ţară (25,1%), judeţele Botoşani şi Iaşi având o pondere de 16,4%, respectiv 17,6%.

Din cauza reliefului predominant muntos şi judeţele Neamţ şi Suceava se confruntă cu

probleme de accesibilitate.

50

Densitatea reţelei de cale ferată este de 44,3/1000km2, regiunea fiind traversată

de două din cele nouă magistrale feroviare ale ţării: V (Bucureşti-Suceava) şi VI

(Bucureşti-Iaşi).

În cadrul regiunii există trei aeroporturi (Bacău, Iaşi şi Suceava) care deservesc

curse interne şi zboruri externe. Infrastructura existentă în momentul de faţă limiteaza

numarul de curse curente externe de pasageri şi de marfă. Judeţul Suceava dispune de 5

heliporturi, iar în judeţul Iaşi există o aerobază utilitară cu o experienţă de 30 ani în

domeniu şi care are ca obiect de activitate zboruri utilitare şi zboruri sanitare.

Utilităţi publice

Atât reţeaua de alimentare cu apă potabilă, cât şi cea de canalizare sunt insuficient

dezvoltate, ponderea localităţilor cu reţea de apă potabilă fiind de 54,8%, comparativ cu

media pe ţară (61,0%), judeţele Iaşi şi Vaslui având o pondere a localităţilor cu reţea de

canalizare de doar 13,3%, respectiv 12,8%.15

De asemenea, capacitatea staţiilor de epurare a apelor reziduale cât şi capacitatea

de depozitare a deşeurilor sunt insuficiente faţă de cerinţele actuale.

Doar 13,8% din numărul total al localităţilor regiunii sunt conectate la reţeaua de

distribuţie a gazelor naturale, judeţele Bacău, Iaşi şi Neamţ, având ponderea cea mai

mare. În ceea ce priveşte numărul localităţilor conectate la reţelele de distribuţie a

energiei termice, se constată o scădere continuă a acestuia; 4,3% dintre localităţile din

Regiunea Nord Est sunt conectate la reţeaua de distribuţie a energiei termice, valori mai

ridicate înregistrând judeţele Neamţ, Suceava şi Iaşi.

De asemenea, aceste judeţe se confruntă şi cu probleme de mediu, cauzate de

lipsa resurselor de apă (consecinţă a stratului freatic situat la adâncime considerabilă),

vechile defrişări, alunecările de teren considerabile.

15

Minsterul lucrarilor Publice si Locuintelor, Programul Operational Regional 2007 – 2013,

Bucuresti, Iulie 2007, pag. 66

51

Educaţie

Având în vedere că din cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea NE deţine cea

mai mare pondere a populaţiei şi a elevilor (17,2% si, respectiv, 17,7% ), numărul

unităţilor destinate procesului educaţional este mic, acesta reprezentând numai 10,19%

din numărul unităţilor de învăţământ pe ansamblul ţarii. Trei judeţe Bacău (23,6%), Iaşi

(16,3%) şi Suceava (14,4%) deţin aproximativ 60% din numărul total al şcolilor existentă

la nivel regional, ele având cea mai numeroasă populaţie şcolară, comparativ cu celelalte

3 judeţe din regiune. Ele sunt în acelaşi timp şi centre universitare.

Sănătate

Regiunea Nord-Est deţine 164 de unităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare

medicale, sanatorii TBC), reprezentând 12,07% din numărul total al unităţilor sanitare din

România aflate în proprietate publică. Ele se află într-o stare precară, existând riscul ca

multe unităţi să nu mai primească autorizaţie de funcţionare. În plus, dotările tehnice de

care dispun sunt uzate atât fizic cât şi moral şi nu mai corespund cerinţelor actuale.

Necesarul de dotări tehnice pentru următoarea perioadă este cel mai mare dintre toate

regiunile.

Servicii Sociale

În Regiunea Nord-Est s-au înregistrat cel mai mare număr de nou născuţi de la

nivelul întregii ţări (5,4% din total naţional), dar instituţiile pentru protecţia copilului sunt

insuficient dezvoltate. Această situaţie nu favorizează reintegrarea părinţilor pe piaţa

muncii. Judeţele Iaşi şi Suceava sunt deficitare la capitolul instituţii de asistenţă socială.

Zone problemă

Analiza mai detaliată a disparităţilor interne în dezvoltarea Regiunii Nord-Est,

atât din punct de vedere al dezvoltării economice, cât şi al problemelor de mediu,

evidenţiază următoarele tipuri de zone-problemă:

52

Areale rurale izolate, cu infrastructură slab dezvoltată:

Zona rurală care acoperă regiunea de confluenţă dintre judeţele Bacău,

Vaslui, Iaşi şi Neamţ, care se continuă cu zona de vest a judeţului Vaslui;

Fâşia adiacentă graniţei dintre judeţele Botoşani si Iaşi;

Porţiunea situată în extremitatea sud-estică a judeţului Iaşi şi care continuă

în nord-estul judeţului Vaslui, pe malul drept al râului Prut;

Zone cuprinzând grupuri izolate de localităţi din sudul judeţului Suceava.

Zone afectate de alunecări de teren şi fenomene de eroziune:

În judeţul Botoşani aceste zone sunt situate în zona centrală şi de sud;

În judeţul Neamţ: pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz şi in

nordul judeţului;

În nordul şi sudul judeţul Iaşi;

În judeţul Vaslui, în bazinul afluenţilor râului Bârlad;

În judeţul Bacău au fost identificate 13 zone expuse alunecărilor de teren,

situate în partea centrală si de nord;

În sudul judeţului Suceava, în raza localităţilor: Fălticeni, Dolhasca etc.

Zone afectate de inundaţii sunt în bazinul râului Bistriţa, în lunca Jijiei şi Prutului,

precum şi în judeţul Bacău, în zona bazinelor hidrografice ale râurilor Trotuş, Siret,

Tazlău, Bistriţa, Zeletin.

Potenţial de dezvoltare

Pe ansamblul Regiunii Nord - Est sunt evidente discrepanţele ca nivel dar şi ca

potenţial de dezvoltare între Vestul mai dezvoltat al Regiunii şi Estul mult rămas în urmă

(judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui). Şansa zonelor de Est, limitrofe graniţei de est a Uniunii

Europene, Ucrainei şi Moldovei, este să se dezvolte ca areal de servicii de tranzit pentru

produsele provenite din ţările fostei URSS (înmagazinare, înnobilare şi pregătire prin

segmentare şi împachetare etc). Pentru aceasta trebuie efectuate lucrări de infrastructură,

53

de creare a unor zone cu facilităţi specifice (parcuri logistice), asemănătoare celor din

porturile Belgiei, Olandei şi Germaniei, specializate în astfel de servicii.

Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii

aerului, apelor, zonelor montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, precum şi a

inestimabilului patrimoniu cultural şi religios existent, Regiunea Nord Est deţine un

potenţial turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din

ţară şi din străinătate.

Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare,

obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări de vinuri din

podgoriile Cotnari si Huşi dau culoare locală pentru atragerea turiştilor.

Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural

(muzeistic, etnografic, artistic), religios, balneo-terapeutic, de agrement, de tranzit,

agroturism.

Zona muntoasă şi deluroasă din vestul regiunii (judeţele Suceava, Neamţ, Bacău)

deţin un potenţial turistic valoros, în mare parte (exceptând Bucovina) insuficient

dezvoltat, dar care, cu măsuri adecvate poate intra cu uşurinţă în circuitul turistic

european, cu specializarea „turism religios” (Putna, Neamţ, Suceviţa, Moldoviţa,

Voroneţ, Humor, Arbore, Agapia, Văratec, Dragomirna, Bistriţa, Zamca, Secu, Sihăstria,

Caşin), turism balneo-terapeutic (Vatra Dornei, Câmpulung-Moldovenesc, Bălţăteşti,

Oglinzi, Slănic Moldova, Târgu Ocna), turism etnografic, agro-turism, turism rural,

turism sportiv (alpinism, vânătoare, pescuit, sporturi extreme – zborul cu parapanta,

rafting, orientare turistică, mountainbike, schi).

Gradul de dotare a localităţilor şi originalitatea landschaft-ului bucovinean cât şi

specificul deosebit al satelor, cu un grad înalt de civilizaţie a populaţiei, pot juca un rol în

turismul de lungă durată, cu activităţi sportive, agrement şi pentru optimizarea sănătăţii

(Vatra Dornei, Solca, Cacica şi pe Valea Bistriţei şi Moldovei).

Domeniu economic tradiţional al regiunii, industria de prelucrare a lemnului a

cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani, nu numai în ceea ce priveşte numărul

locurilor de muncă (11,6% în 2004), dar mai ales privind cifra de afaceri (cu 100% mai

54

mult decât în 2001). Creşterea ponderii industriei de mobilă în totalul cifrei de afaceri

evidenţiază orientarea spre o valorificare superioară a lemnului.

De asemenea, industria textilă a înregistrat o creştere spectaculoasă a cifrei de

afaceri in ultima perioada, dar productivitatea este slabă datorită folosirii sistemului lohn

care are o valoare adăugată mică.

3.3 Analiza SWOT a Regiunii Nord-Est

Puncte tari Puncte slabe

Drumul european E85 (străbate regiunea pe

direcţia nord-sud), coridorul paneuropean

IX; trei aeroporturi internaţionale Iaşi,

Suceava şi Bacău;

Cea mai scăzută valoare a indicatorului

PIB regional/locuitor dintre toate regiunile

(71,7% din media naţională - 2002)

Trei centre universitare cu infrastructură de

bază în domeniul cercetării, dezvoltării şi

inovării în Iaşi, Suceava, Bacău;

Cea mai ridicata rată a sărăciei dintre toate

regiunile – 40.7% în 2001 (calculată

conform metodologiei CAPSIS, pe baza

indicatorul agregat al veniturilor şi

beneficiilor sociale).

Centre culturale (Iaşi, Suceava), mănăstiri

(Agapia, Văratec, Voroneţ, Iaşi, Moldoviţa,

Suceviţa, etc), monumente istorice (Cetatea

Neamţului, Cetatea de Scaun a Sucevei,

Hanul Domnesc din Suceava, Biblioteca

Centrală Universitară din Iaşi, Biserica Trei

Ierarhi - Iaşi, etc.), de importanţă naţională

şi internaţională (patrimoniul UNESCO);

Cea mai mare rată de mortalitate infantilă

dintre toate regiunile (20.1 decese/1000

născuţi vii - judeţul Vaslui- 23.5

decese/1000 născuţi vi), superioară mediei

naţionale (16.7 decese/1000 născuţi vii);

Bucovina: zonă tradiţional mai dezvoltată

(sectorul serviciilor) cu influenţă asupra

arealelor limitrofe;

Productivitatea muncii inferioară celei

naţionale;

55

Ofertă turistică diversificată, cu specific în

eco şi agroturism;

Cel mai redus număr de IMM-uri dintre

toate regiunile ţării;

Infrastructura de telecomunicaţii bine

dezvoltată şi cu un grad ridicat de

acoperire;

Productivitate slabă în agricultură ( numai

21% din PIB regional);

Număr ridicat de IMM-uri de mărime mică

şi mijlocie ale localnicilor reîntorşi din

străinătate (doar în Bucovina);

Nivel scăzut al infrastructurii rutiere

modernizate, precum şi legături aeriane

deficitare

Specific meşteşugăresc (lemn, olărit,

textile) şi culinar bine conturate;

Grad scăzut de ocupare turistică în raport

cu potenţialul turistic existent;

Resurse de sol (păduri de răşinoase, soluri

fertile), subsol (sare, hidrocarburi), resurse

Hidroenergetice;

Grad scăzut de atractivitate a majorităţii

oraşelor mici şi mijlocii neavând un profil

economic bine conturat (cel mai redus

procent de ISD, grad scăzut de ocupare

turistică);

Forţă de muncă calificată în industria

chimică, petrochimică, metalurgică, textilă,

lemn şi prelucrarea acestuia;

Grad scăzut al populaţiei ocupate în

domeniul serviciilor, inclusiv în construcţii;

Ponderea ridicată a populaţiei concentrate

în mediul rural (59.23%);

Rată ridicată a şomajului în regiune (12.3%

in judeţul Vaslui);

Numeroase întreprinderi puţin viabile cu

capacitate redusă de adaptare technologică

şi managerială

Vulnerabilitate la fenomene naturale

(inundaţii, alunecări masive de teren),

datorită lucrărilor civile insuficiente şi

tăierilor masive de păduri

Relaţii de transport dificile spre Vestul

56

Europei, în special în perioada de iarnă

(trecători carpatice des blocate: Tihuţa şi

cheile Bicaz )

Vulnerabilitatea structurală a populaţiei

datorită plecării masive a bărbaţilor la

muncă în stăinătate, agravată de tendinţa de

limitare a ofertelor pentru femei

(preconizată criză a industriei uşoare)

Resurse de subsol (hidrocarburi) limitate şi

tăieri masive a pădurilor

Oportunitati Amenintari

Posibilitatea dezvoltării schimburilor

comerciale datorită amplasării regiunii pe

viitoarea graniţă de est a Uniunii Europene:

zone de concentrare pentru logistica

produselor destinate comerţului cu Estul

Europei;

Lipsa de coeziune a măsurilor de

dezvoltare economică şi socială pe fondul

accentuării lipsei de încredere a populaţiei

în redresarea economică a ţării;

Încurajarea practicării unor noi forme de

turism şi valorificarea moştenirii istorice,

culturale spirituale şi de tradiţie;

Slaba competitivitate a firmelor de profil

din regiune cu cele din statele membre

după accederea României în U.E.;

Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri

ca rezultat al construcţiei parcurilor

industriale, ştiinţifice şi a incubatoarelor de

afaceri;

Continuarea exodului „materiei cenuşii” şi,

în general, a forţei de muncă, către alte

regiuni ale ţării şi în străinătate;

Materii prime: materiale de construcţii,

lemn capabile să atragă investitorii străini;

Creşterea în continuare a gradului de

sărăcie a populaţiei în regiune;

Modernizarea aeroporturilor din regiune

pot susţine mediul de afaceri regional şi pot

devini puncte de plecare pentru itinerariile

Extinderea zonelor afectate de dezastre

naturale (alunecări de teren, inundaţii);

57

turistice regionale;

Experienţă profesională şi infuzie de

capital provenind de la persoanele care

lucrează în străinătate

Mărirea discrepanţei între zona Bucovinei,

mai dezvoltată şi restul regiunii

3.4 Cadrul instituţional al implementarii POR in Regiunea Nord-

Est

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – Autoritatea de Management

pentru Programul Operaţional Regional (AMPOR) exercită rolul de autoritate naţională

responsabilă cu procesul de elaborare şi implementare a politicii în domeniul polilor de

creştere, precum şi a planurilor integrate de dezvoltare pentru polii de creştere.

Ministerul Finanţelor Publice – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor

Structurale (ACIS) are rolul de a participa, alaturi de AMPOR, la coordonarea

implementarii politicii în domeniul polilor de creştere, sprijinind coordonarea elaborarii

şi implementării planurilor integrate de dezvoltare pentru polii de creştere.

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est are rolul de a sprijini elaborarea si

implementarea planului integrat de dezvoltare a polului de creştere, prin angajarea in

cadrul structurii sale a coordonatorului de pol de creştere, precum şi a personalului de

sprijin al acestuia; totodată, asigură conditiile adecvate pentru desfăşurarea activităţii

coordonatorului de pol a personalului de sprijin al acestuia.

Având în vedere recomandările formulate de Comisia Europeană cu privire la

aplicarea eficientă a strategiei privind polii de creştere, prin HG nr. 1513/2008 privind

completarea HG nr.998/2008, s-a stabilit desemnarea, pentru fiecare pol de creştere, a

unui coordonator de pol, care îşi va desfăşura activitatea în cadrul Agenţiei pentru

Dezvoltare Regională.

Pentru Regiunea Nord-Est, coordonatorul de pol este reprezentat de Georgeta

Smădu din cadrul Agentiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est cu sediul în Piatra

Neamţ, Jud. Neamţ.

58

Coordonatorul de pol are rolul de a sprijini coordonarea pregătirii şi

implementării planului integrat de dezvoltare şi a proiectelor incluse în plan (în special a

proiectelor pe axa 1 a POR), având următoarele atribuţii principale16

:

Participă activ la procesul de pregatire şi implementare a Planului Integrat de

Dezvoltare (PID) al polului de creştere;

Participă, ca invitat, la reuniunile Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară

(ADI) constituite la nivelul polului de creştere;

Stabileşte o relaţie de colaborare/ consultare permanentă cu liderul polului de

creştere (preşedintele ADI constituite la nivelul polului de creştere) precum si

cu celelalte autorităţi locale din cadrul polului;

Facilitează legatura dintre autorităţile centrale şi cele locale implicate în

elaborarea şi implementarea PID;

Sprijină implementarea proiectelor incluse în lista de proiecte din PID; în acest

sens, coordonatorul de pol are obligaţia de a realiza o pre – verificare a

informaţiilor incluse în listele de proiecte individuale supuse avizării sau

reavizării de către Comitetul de Management al Instrumentelor Structurale

(CMC) şi să completeze Grila de Verificare a Listei de Proiecte.

Pe parcursul perioadei de elaborare a documentatiei proiectului realizeaza o

analiza prealabilă a cererilor de finanţare ce urmează a fi depuse spre evaluare

pe POR - Axa 1 şi emite un Raport de analiza privind elaborarea cererii de

finantare pentru proiectele ce îndeplinesc cerinţele din prezentul Ghid al

Solicitantului. Acesta va fi completat într-un exemplar original şi două copii –

originalul va fi ataşat la Cererea de Finanţare, o copie va transmisă la AMPOR

şi una va ramane la Solicitant;

Propune angajarea unei expertize pe termen scurt, în vederea sprijinirii/

accelerării procesului de implementare a PID şi a proiectelor aferente PID (ex:

obiectul acestor expertize îl poate reprezenta, fără a se limita, verificarea

16 Autoritatea de Mmanagement Pentru Programul Operaţional Regional, DOCUMENT- CADRU

DE IMPLEMENTARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013, Bucureşti, august 2007,

pp.107-109

59

deocumentatiei tehnico - economice, inclusiv proiectul tehnic, pentru a se

atinge un nivel cât mai ridicat de maturitate a proiectului individual);

Monitorizeaza respectarea graficului de implementare a proiectelor şi

incadrarea in indicatorii specificati in documentele prin care s-a avizat PID;

Contribuie la campania de promovare şi informare referitoare la polul de

creştere, asigurând transparenţa şi vizibilitatea activităţilor finanţate în cadrul

polului;

Elaborează rapoarte periodice (trimestrial/semestrial/anual, după caz) sau ad

hoc privind stadiul implementării proiectelor incluse în PID şi le transmite

AMPOR şi ACIS;

Elaborează, la iniţiativa sa sau la solicitarea instituţiilor implicate, informări

privind problematica din cadrul polului de creştere şi formulează propuneri

pentru soluţionarea aspectelor constatate;

Indeplineşte orice altă atribuţie ce rezultă din prevederile documentelor

referitoare la polii de creştere sau ca urmare a modificării acestor documente;

Solicitantul are obligaţia de a se consulta în permanenţă cu Coordonatorul de Pol

pe tot parcursul elaborării cererilor de finanţare pentru proiecte individuale. Rezultatul

acestei consultări va fi Raportul de analiză privind elaborarea cererii de finanţare. De

asemenea, solicitantul are obligaţia de a se informa şi de a se consulta cu coordonatorul

de pol cu privire la orice probleme apărute în implementarea PID.

3.5 Comunicarea si Promovarea Programului Operational

Regional

În conformitate cu prevederile regulamentelor europene privind informarea şi

publicitatea proiectelor dezvoltate cu fonduri europene, publicul larg trebuie informat în

ce priveşte contribuţia Uniunii Europene la implementarea politicilor de dezvoltare cu

scopul de a sprijini promovarea transparenţei utilizării fondurilor europene, generând

astfel încredere în procesul de alocare şi utilizare a acestora..

60

Regulamentul CE 1828 din 2006 prevede la Capitolul II, Secţiunea 1 Informare şi

Publicitate ca potenţialii beneficiari să fie informaţi asupra faptului că „acceptarea

finanţării implică de asemenea acceptarea includerii lor pe lista beneficiarilor care va fi

publicată electronic sau în orice alt mod şi care va conţine cel puţin: denumirea

beneficiarului, denumirea proiectului, valoarea totală a finanţării, datele de începere şi de

finalizare ale proiectului, locul de implementare al acestuia.”

Anexa II a Contractului de finanţare este dedicată exclusiv obligaţiilor

beneficiarului privind informarea şi publicitatea aferente proiectului implementat cu

asistenţa financiară nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional 2007-2013.

Conform celor precizate în anexa menţionată mai sus „beneficiarii de finanţare

sunt responsabili pentru implementarea activităţilor de informare şi publicitate” iar

„neindeplinirea acestor obligaţii are drept consecinţă pierderea fondurilor alocate pentru

informare şi publicitate precum şi aplicarea unor sanctiuni”.

Pentru a răspunde cerinţelor din regulamentele europene şi pentru a promova o

imagine unitară şi profesionistă a finanţărilor alocate în cadrul Programului Operaţional

Regional 2007-2013, a fost elaborat un Manual de Identitate Vizuală dedicat acestui

program.

Manualul promovează Programul Operaţional Regional 2007-2013 sub brandul

REGIO stabilind elementele de identitate vizuală ce pot fi utilizate pentru informare şi

publicitate şi regulile de utilizare a acestor elemente.

Poate fi utilizat şi un alt model decât cele disponibile prin Manualul de Identitate

Vizuală Regio cu condiţia ca acesta să fie creat respectându-se indicaţiile şi proporţiile

indicate în manual.

Beneficiarii sunt obligaţi ca toate produsele de comunicare realizate în cadrul

proiectelor finanţate prin Regio să corespundă cerinţelor din Manualul de Identitate

Vizuală. Prin produse de comunicare se înţelege: fluturaşi, pliante, broşuri, afişe,

bannere, comunicate de presă, website-uri, newsletters, spoturi radio-TV, inserţii în presă

scrisă, standuri expoziţionale, autocolante, materiale promoţionale sau orice alte

materiale prin care este promovat proiectul şi rezultatele acestuia.

61

De asemenea, beneficiarii sunt obligaţi să anunţe prin comunicate de presă

începerea şi încheierea activităţilor din proiect, asigurându-se că acestea sunt preluate de

presă în formatul în care a fost difuzat conform cerinţelor de vizibilitate din manual. De

asemenea, la finalizarea proiectului, beneficiarul va publica o informare asupra

proiectului şi a rezultatelor sale în ziarul local cu „ cea mai mare audienţă conform

Studiului Naţional de Audienţă realizat de Biroul Român de Audit al Tirajelor”.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, aceştia vor primi la contractare un CD cu

formatul editabil al Manualului de Identitate Vizuală Regio (toate elementele de

identitate construite), iar la seminariile de informare în vederea contractării vor primi

informaţii despre procedura de avizare a materialelor de informare şi publicitate.

Avizarea materialelor de informare şi publicitate editate de către beneficiarii de

finanţare din Programul Operaţional Regional 2007-2013 se realizează de către un expert

desemnat din cadrul ADR Nord-Est - Biroul Comunicare Regională, respectând

următoarea metodologie:

Cererile de avizare se primesc pe e-mail, la Biroul de Comunicare Regională la

adresa [email protected], având la subiect: Ref. Cerere de avizare materiale

informare şi publicitate - Proiect cod SMIS nr., cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de

lansarea şi utilizarea materialelor.

Răspunsul privind avizarea sau respingerea materialelor de informare şi

publicitate este dat beneficiarului în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării.

În caz de respingere, se solicită clarificări iar beneficiarul este obligat să pregătească şi să

transmită spre avizare un material corectat.

3.6 Stadiul actual al proiectelor depuse în cadrul Programului

Operaţional Regional, în Regiunea Nord-Est

În momentul de faţă, în Regiunea Nord-Est există un număr de 682 proiecte

depuse în vederea obţinerii de fonduri nerambursabile. Proiectele depuse se regăsesc pe

întreaga plajă de axe şi domenii de intervenţie, fiind distribuite astfel17

:

17

Situatia depunerii de proiecte in cadrul Programului Operational Regional 2007 – 2013 ADR

Nord – Est, 28 iunie 2010

62

Domeniul Major de

Intervenţie

Număr

proiecte

depuse*

Valoarea

finanţării

nerambursabile

solicitate

(mil.EURO)

Alocarea

financiară

indicativă

(mil.EURO)

Procent

din

Alocarea

financiară

indicativă

%

Stadiul

lansării

1.1 - Planuri integrate de

dezvoltare urbană - Poli

de creştere

3

proiecte

51,67 111,25 46,44% Cerere

deschisa

cu

depunere

continua

1.1 - Planuri integrate de

dezvoltare urbana - Poli

de dezvoltare urbana

7

proiecte

23,87 44,50 53,64% Cerere

deschisa

cu

depunere

continua

1.1 - Planuri integrate de

dezvoltare urbana -

Centre urbane

55

proiecte

120,56 66,75 180,61% Cererea

deschisa

de

proiecte a

fost

lansata in

data de 6

noiembrie

2008.

Depunere

suspendata

incepand

cu 31

martie

2009

2.1 - Reabilitarea si

modernizarea retelei de

drumuri judetene, strazi

urbane – inclusiv

constructia/reabilitarea

60

proiecte

400,89 140,23 285,88% Depunere

suspendata

incepand

cu 16

octombrie

63

Domeniul Major de

Intervenţie

Număr

proiecte

depuse*

Valoarea

finanţării

nerambursabile

solicitate

(mil.EURO)

Alocarea

financiară

indicativă

(mil.EURO)

Procent

din

Alocarea

financiară

indicativă

%

Stadiul

lansării

soselelor de centura 2008

3.1 - Reabilitarea,

modernizarea si

echiparea infrastructurii

serviciilor de sanatate

14

proiecte

42,51 27,76 153,13% Cerere

deschisa

cu

depunere

continua

3.2 - Reabilitarea,

modernizarea,

dezvoltarea si echiparea

infrastructurii serviciilor

sociale

64

proiecte

33,06 15,92 207,66% Cerere

deschisa

cu

depunere

continua

3.3 - Îmbunatatirea

dotarii cu echipamente a

bazelor operationale

pentru interventii în

situatii de urgenta

2

proiecte

15,50 15,92 97,36% Cerere

deschisa

cu

depunere

continua

3.4 - Reabilitarea /

modernizarea/dezvoltarea

si echiparea

infrastructurii

educationale

preuniversitare,

universitare si a

infrastructurii pentru

formare profesionala

continua

105

proiecte

148,04 45,57 324,86% Depunere

suspendata

incepand

cu 24

aprilie

2009

4.1 - Dezvoltarea

sustinuta a structurilor de

sprijin pentru afaceri de

importanta regionala si

locala

15

proiecte

57,44 43,88 130,90% Cerere

deschisa

cu

depunere

continua

64

Domeniul Major de

Intervenţie

Număr

proiecte

depuse*

Valoarea

finanţării

nerambursabile

solicitate

(mil.EURO)

Alocarea

financiară

indicativă

(mil.EURO)

Procent

din

Alocarea

financiară

indicativă

%

Stadiul

lansării

4.2 - Reabilitarea siturilor

industriale poluate si

neutilizate si pregatirea

pentru noi activitati

- - 37,65 Cerere

deschisa

cu

depunere

continua

4.3 - Sprijinirea

dezvoltarii

microîntreprinderilor

(licitatia 2 cu depunere

continua)

149

proiecte

19,82 27,64 71,71% Cerere

deschisa

cu

depunere

continua

4.3 - Sprijinirea

dezvoltarii

microîntreprinderilor

(licitatia 1 cu termen

limita)

142

proiecte

13,48 5,02 268,53% Cererea

deschisa

de

proiecte a

fost

lansata pe

data de 13

martie

2008 iar

termenul

limita

pana la

care au

putut fi

depuse

cererile de

finantare a

fost 16

iunie

2008.

5.1 - Restaurarea si

valorificarea durabila a

patrimoniului cultural si

crearea sau modernizarea

infrastructurilor conexe

27

proiecte

84,74 37,65 225,07% Depunere

suspendata

incepand

cu 28

septembrie

65

Domeniul Major de

Intervenţie

Număr

proiecte

depuse*

Valoarea

finanţării

nerambursabile

solicitate

(mil.EURO)

Alocarea

financiară

indicativă

(mil.EURO)

Procent

din

Alocarea

financiară

indicativă

%

Stadiul

lansării

2009

5.2Crearea/dezvoltarea/

modernizarea

infrastructurilor pentru

valorificarea durabila a

resurselor naturale cu

potential de crestere a

calitatii serviciilor

turistice

39

proiecte

84,35 37,70 223,74% Depunere

suspendata

incepand

cu 29

decembrie

2009

TOTAL 682

proiecte

1.095,93 657,44 166,70%

* sunt incluse si proiectele respinse

3.7 Etapele imlementării proiectelor în cadrul Programului

Operaţional Regional în Regiunea Nord-Est

3.7.1 Pregătirea proiectelor

Etape de pregătire proiecte pentru Regio se desfăşoară în cadrul Biroului Pregătire

Proiecte POR.

Obiectivul principal al biroului este sprijinirea autorităţilor publice locale din

Regiunea Nord-Est în vederea dezvoltării unor proiecte relevante, mature şi cu impact,

care să asigure o bună absorbţie a fondurilor disponibile în cadrul POR.

Principalele atribuţii ale BPP sunt :

Organizarea de întâlniri de lucru/seminarii în vederea identificării

proiectelor prioritare eligibile şi strategice ale potenţialilor beneficiari din

administraţia publică precum şi a definirii viitoarelor “planuri integrate de

dezvoltare urbană”;

66

Centralizarea propunerilor primite de la administraţia publică locală,

structurarea acestora şi încadrarea pe axe prioritare/domenii de intervenţie

eligibile din POR , POS-uri sau alte surse de finanţare;

Actualizarea periodică a portofoliului de proiecte şi elaborarea de situaţii

specifice cu scopul estimării unei imagini cât mai reale asupra

direcţiilor/tendinţelor şi gradului de dezvoltare a proiectelor propuse de

APL.

Organizarea de întâlniri de lucru la sediul potenţialilor aplicanţi, cu

echipele tehnice implicate în pregătirea de proiecte, în vederea analizării

stadiului de dezvoltare a documentaţiilor tehnico-economice, identificării

şi clarificării problemelor de natură tehnică.

Analizarea documentaţiilor tehnice şi economice aferente proiectelor

prioritare de infrastructură şi elaborarea de recomandări în vederea

îmbunătăţirii calităţii acestora;

Organizarea de vizite pe teren, în vederea clarificării unor aspecte de ordin

tehnic;

Sprijinirea APL din Regiunea Nord-Est în vederea identificării

propunerilor de proiecte eligibile pe POR, în vederea obţinerii de sprijin

financiar pentru pregătirea documentaţiilor tehnice.

ADR Nord-Est, în preocuparea să permanenta de a identifica nevoile

regiunii dar şi soluţii care să răspundă acestora, va continua să colaboreze cu potenţialii

beneficiari ai POR, astfel încât să asigure un nivel de absorbţie al fondurilor structurale

satisfăcător atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.

3.7.2 Evaluarea şi selecţia cererilor de finanţare

Etapa de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare se derulează în cadrul

Biroului Evaluare şi Selecţie Proiecte. Procesul de evaluare şi selecţie a Cererii de

67

Finanţare se derulează în patru faze ( conformitate administrativă, eligibilitate, evaluarea

tehnică şi financiară şi evaluare strategică)18

.

Cererile de finanţare se depun în sesiuni lunare, între prima şi ultima zi lucrătoare

a fiecărei luni, până la ora 16.00 la sediul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-

Est. Confirmarea de primire se va emite numai pentru cererile de finanţare depuse

personal. În cazul în care Cererea de finanţare a fost transmisă prin poştă, după

repartizarea acesteia, se va transmite către solicitant, în maxim 2 zile lucrătoare de la data

înregistrării cererii, o scrisoare de notificare.

Pentru început, Organismul Intermediar va efectua o verificare a acesteia din

punct de vedere formal. Se urmăreşte existenţa şi forma cererii de finanţare, precum şi a

anexelor, valabilitatea documentelor. Aceste acţiuni definesc verificarea conformităţii

administrative.

Întregul proces de verificare a conformităţii administrative, pentru o cerere de

finanţare durează între 4 zile lucrătoare (dacă nu sunt solicitate clarificări) şi 19 zile

lucrătoare (în cazul în care se solicită numărul maxim de clarificări admis). În ziua

imediat următoare finalizării întregului proces de verificare a conformităţii

administrative, cererea de finanţare trece în etapa de verificare a eligibilităţii.

Cererile de Finanţare care sunt conforme din punct de vedere administrativ vor fi

verificate din punct de vedere al eligibilităţii, urmărindu-se îndeplinirea condiţiilor de

eligibilitate atât pentru solicitant, cât şi pentru activităţile proiectului şi cheltuielile

prevăzute a se realiza în cadrul proiectului.

Întregul proces de verificare a eligibilităţii, pentru o cerere de finanţare durează

între 5 zile lucrătoare (dacă nu sunt solicitate clarificări) şi 20 zile lucrătoare (în cazul în

care se solicită numărul maxim de clarificări admis).

În urma verificării eligibilităţii, Cererile de Finanţare care îndeplinesc toate

condiţiile de eligibilitate sunt verificate din punct de vedere tehnic şi financiar. Această

18

Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional, Ghidul Solicitantului axa

1. . Pag. 63

68

etapă este realizată de o comisie formată din evaluatori independenţi. Evaluarea tehnică şi

financiară va permite aprecierea gradului în care proiectul răspunde obiectivelor POR

corespunzătoare axei prioritare în cadrul căreia s-a depus respectivul proiect, a coerenţei

şi clarităţii metodologiei propuse, a fezabilităţii şi eficienţei financiare, a sustenabilităţii

proiectului etc.

Procesul de evaluare tehnică şi financiară durează între 2-5 zile lucrătoare, dacă

nu sunt solicitate clarificări, şi 24 - 27 de zile lucrătoare (în cazul în care se solicită

numărul maxim de clarificări admis şi este necesară evaluarea făcută de către evaluatorii

independenţi pentru situaţii excepţionale).

În cazul în care implementarea proiectului respectiv nu presupune existenţa unui

proiect de execuţie (a unor lucrări de construcţii), după această fază se va trece la etapa

de contractare. În cazul proiectelor de construcţii care necesită existenţa unui proiect de

execuţie aplicanţii vor fi notificaţi de către OI asupra termenului limită până la care

solicitanţii pot să depună proiectul de execuţie, respectiv în maxim 6 luni de la data

notificării. În procesul de analiză a Proiectului de execuţie, se va urmări concordanţa

acestuia cu Cererea de finanţare, inclusiv cu Studiul de fezabilitate anexat.

Solicitantul va fi notificat de către Organismul Intermediar, pe măsură ce

proiectul său trece sau nu de fiecare etapă în parte. Organismul Intermediar poate solicita

clarificări privind Cererea de finanţare pe parcursul etapelor de evaluare, mai puţin în

cadrul etapei de evaluare strategică realizată în cadrul CRESC.

3.7.3 Contractarea

După încheierea analizei proiectului de execuţie (pentru proiectele care necesită

proiect de execuţie), respectiv după evaluarea strategică (pentru proiectele care nu

necesită proiect de execuţie) Autoritatea de Management pentru POR va transmiteADR

Nord-Est OI POR o notificare care marchează începutul etapei de contractare.

Etapa de contractare debutează cu o vizită pe teren. Beneficiarul va fi notificat cu

privire la data când va avea loc vizita la faţă locului, precum şi asupra persoanelor care

69

vor participa la această vizită. De asemenea, i se va aduce la cunoştinţă lista

documentelor de eligibilitate ce trebuie prezentate la vizita la faţă locului.

Vizita se va concretiza într-un Raport de vizită la faţa locului, prin care se va

recomanda sau nu finanţarea proiectului. Autoritatea de Management pentru POR va

emite decizia de finanţare după ce va analiza Raportul vizitei la faţa locului. Decizia de

finanţare constituie bază legală pentru semnarea contractului de finanţare.

Contractul de finanţare va fi încheiat între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor

Publice şi Locuinţelor în calitate de Autoritate de Management pentru Programul

Operaţional Regional prin Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est în calitate de

Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 şi solicitant.

Modificări ale contractului de finanţare pot interveni numai în situaţii bine

justificate, printr-un act adiţional, fără a afecta functionabilitatea şi viabilitatea economică

a proiectului şi respectând criteriile de eligibilitate şi selecţie.

3.7.4 Verificarea şi Contractarea

Biroul Verificare Tehnică şi Financiară Proiecte din cadrul Direcţiei Management

POR va organiza sesiuni de instruire pentru beneficiari în legătură cu acţiunile de

monitorizare a implementării proiectelor. Se vor pune la dispoziţia acestora procedura de

lucru, formatele standard ale documentelor utilizate în desfăşurarea procesului de

implementare, descrieri ale modului de calcul pentru anumite categorii de cheltuieli

eligibile.

Autoritatea de Management (AMPOR) va trebui notificată (prin intermediul

Organismului Intermediar) de fiecare dată în cazul în care se doreşte acordarea unei pre-

finanţări sau rambursări. Achiziţiile de bunuri, lucrări, servicii se vor face în conformitate

cu OUG 34/2006, cu toate modificările şi completările ulterioare; desfăşurarea corectă a

acestui proces este absolut necesară pentru considerarea ca eligibile a cheltuielilor

aferente. Este recomandată prezentarea la OI pentru această verificare pe măsura

parcurgerii procesului de achiziţii, şi nu doar în momentul solicitării rambursarilor,

pentru scurtarea termenelor de verificare, pentru asigurarea corectitudinii, legalităţii şi

regularităţii Cererilor de prefinanţare/ rambursare.

70

Doar beneficiarii din sectorul public şi organizaţiile non-profit au dreptul să

solicite, conform OG 29/2007, prefinantare; aceasta reprezintă 15% din valoarea eligibilă

a proiectului. Pentru primirea prefinantarii este necesară deschiderea unui cont special

într-o bancă comercială sau Trezorerie. Se vor întocmi şi transmite la un interval de 3

luni la OI cererile de rambursare şi rapoartele de progres. Cererile de rambursare lunare

vor avea o valoare mai mare sau egală cu 300.000 lei.

Vizitele la locul implementării proiectului se fac şi ele trimestrial; experţii OI

vizitează proiectele implementate în regiune în proporţie de 100%, iar AM prin sondaj.

Beneficiarul va ţine contabilitatea proiectului separat, folosind conturi analitice

distincte pentru înregistrarea operaţiunilor legate de realizarea proiectului.

Acţiunile beneficiarilor, Organismului Intermediar, precum şi ale Autorităţii de

Management au drept scop cheltuirea corectă a sumelor prevăzute în bugetul proiectului,

obţinerea banilor publici conform prevederilor contractului de finanţare şi „pastrarea”

acestor bani , având în vedere că monitorizarea proiectelor se va face pe o perioadă de 5

ani după finalizarea implementării acestora.

71

Concluzii

Începând cu 1980 şi până în prezent, politica de dezvoltare regională a Uniunii

Europene a urmărit să sprijine regiunile care s-au decis să se ajute singure să-şi

depăşească limitele şi să-şi folosească la maxim atât resursele umane, cât şi potenţialul

economic şi tehnic.

Uniunea Europeană reprezintă, în prezent, una din cele mai prospere zone ale

lumii. Cu toate acestea, ea se confruntă cu mari disparităţi economice şi sociale atât între

statele membre, cât şi în interiorul lor. Acest fapt reiese din compararea nivelurilor PIB

pe locuitor: de exemplu, Grecia, Portugalia şi Spania deţin un PIB pe locuitor de

aproximativ 80% din media comunitară, iar zece dintre cele mai dezvoltate regiuni din

UE au un PIB pe locutor de trei ori mai mare decât zece dintre regiunile cele mai puţin

dezvoltate.

Politica de dezvoltare regională a Uniunii Europene acoperă, în prezent, probleme

stringente cu care se confruntă Comunitatea europeană:

- Existenţa unor decalaje mari la nivelul de dezvoltare al unor regiuni aflate

în ţări care au aderat relativ recent la Comunitate (Grecia, portugalia,

Spania);

- Ca urmare a realizării uniunii economice şi monetare, unele sectoare

economice se confruntă cu probleme mari de adaptabilitate la cerinţele

pieţei (industria, agricultura, etc.);

- Probleme apărute pe piaţa forţei de muncă, urmare a procesului de

coeziune socială, populaţia acoperită fiind de 12,3% din totalul populaţiei

UE în anul 2000.

Politica regională este expresia intervenţiei statului pentru restabilirea echilibrelor

teritoriale, în general, şi în sprijinul zonelor care necesită ajutor, în particular. Problemele

dezvoltării regionale constituie în prezent una din preocupările prioritare ale autorităţilor

Uniunii Europene.

Politica de Dezvoltare Regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate şi

promovate de autorităţile adminstratiei publice locale şi centrale, în parteneriat cu diverşi

actori (privaţi, publici, voluntari), în scopul asigurării unei creşteri economice, dinamice

şi durabile, prin valorificarea eficientă a potenţialului regional şi local, în scopul

îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă.

72

Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea

întreprinderilor, piaţa forţei de muncă, atragerea investiţiilor, transferul de tehnologie,

dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, îmbunătăţirea infrastructurii, calitatea mediului

înconjurător, dezvoltare rurală, sănătate, educaţie, învăţământ şi cultură.

Începând din anul 2007, România trebuie să îşi aducă contribuţia esenţială la

dezvoltarea şi implementarea politicilor europene şi deci în felul acesta, la atingerea

obiectivelor de dezvoltare stabilite. Este esenţial însă ca, în ceea ce priveşte

competitivitatea economică, companiile private să poată valorifica resursele locale,

oportunităţile conferite de calitatea de membru al Uniunii Europene şi provocările

participării pe piaţa unică.

Mecanismele Programului Operaţional Regional, în momentul de faţă, par

oarecum anevoioase. Deşi sunt stabilite foate clar obiectivele POR, în procesul de

implementare există unele probleme ce pot avea un impact negativ pe termen lung asupa

programului ( în sistemul de evaluare, selecţie şi contractare, intarzaieri în procesul de

rambursare, etc.). Aceste mici probleme de ordin organizatoric nu dăunează atât de mult

programului, în prezent, acesta fiind implementat cu succes în majoritatea Regiunilor de

Dezvoltare.

În ceea ce priveşte regiunea Nord-Est, deşi aceasta este una dintre cele mai slab

dezvoltate regiuni din Uniunea Europeană, are un imens potenţial de dezvoltare

economică, potenţial ce trebuie pus în valoare prin implementarea mecanismului pus la

dispoziţia ţării noastre de către UE: Programul Operaţional Regional.

Forma actuală a Programului Operaţional Regional răspunde în mod direct şi

cuprinzător rolului prevăzut şi descris în cadrul CSNR. Deşi este încă poate prea

devreme pentru a se putea vedea impactul la nivel regional, naţional sau al UE, există

premisele necesare pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor - un portofoliu de

proiecte care acoperă toate Axele Prioritare ale POR, un mecanism corespunzător care să

susţină aplicaţiile de proiecte şi implementarea proiectelor.

73

Bibliografie

1. Brailean Tiberiu, Dezvoltarea regionala si cooperare transfrontaliera,

Editura Junimea, 2007.

2. C. Hen, J. Leonard, Uniunea Europeana, Editia a 10-a, Editura Coresi,

Bucuresti, 2002.

3. Constantin Daniela-Luminita, Coeziunea Economico-Sociala si Politica

Regionala; Contributia Fondurilor Europene La Finantarea

Programelor,Bucuresti, Editura ASE, 2007.

4. Dumitru Miron, Economia Uniunii Europene, Editura Luceafarul,

Bucuresti 2004.

5. Dutu Mihaela, Perspective economice ale tarilor din Europa Centrala si

de Est, Editura Economica, Bucuresti 2007.

6. Maha Liviu George,Pascariu Gabriela, Iatu Corneliu (coord.), Uniunea

Europeana intre primul si al doilea val al extinderii spre Europa

Centrala si de Est, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2007.

7. Oprea Dumitru şi Meşniţă Gabriela, Fonduri europene pentru România în

perioada 2007-2013, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2007.

8. Pascariu Gabriela Carmen (coord.) - Uniunea Europeana. Politici

europene, Ed. Economică Bucureşti, 1999.

9. Pohoaţă Ion, Maha Liviu (coordonator), Efecte economico-sociale ale

aderării României la UE, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2006.

10. Profiroiu Marius, Popescu Irina, Politici Europene, Editura Economica,

Bucuresti, 2003

11. Puşcaş Vasile, România spre Uniunea Europeană-Negocierile de

aderare(2000-2004), Institutul European, Iaşi, 2007.

74

Legislaţie

1. ADR Nord – Est, Situatia depunerii de proiecte in cadrul Programului

Operational Regional 2007 – 2013, 28 iunie 2010.

2. Autoritatea de Management Pentru Programul Operaţional Regional,

Document - Cadru De Implementare a Programului Operaţional Regional

2007-2013, Bucureşti, august 2007.

3. Guvernul Romaniei, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Pulice si Locuintelor,

Programul operational Regional 2007-2013, Bucuresti, Iunie 2007.

4. HG Nr.7592007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in

cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale;

5. Legea 151/1998 cu modificarile facute prin Legea 315/2004 privind

dezvoltarea regionala in Romania;

6. Legea Nr. 21/1996, privind concurenţa, republicată şi Legea Nr. 143/1999

privind ajutorul de stat, republicată.

7. Legea nr.490/2004 privind stimularea financiara a personalului care

gestioneaza fonduri comunitare;

8. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Programul

Operaţional Regional 2007-2013, Ghidul Solicitantului - axa 1, Anexa 6

9. Regulamentul Consiliului nr. 1084/2006 din 11 Iulie 2006 defineste conditiile

de infiintare si functionare ale Fondului de Coeziune.

10. Regulamentul Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională,

Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi care înlocuieşte

Regulamentul Nr. 1260/1999

11. Regulamentul nr. 1080/2006 din 5 Iulie 2006, contine prevederile referitoare

la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala;

12. Romanian Business Digest, Survey, 2005.

75

1. www.adrnordest.ro

2. www.europa.eu

3. www.fonduri-ue.ro

4. www.inforegio.ro

5. www.inforegionordest.ro

6. www.mfinante.ro

7. www.mie.ro