MC 13_14_ 1

35
Bine aţi venit la Universitatea Bine aţi venit la Universitatea ,,Ştefan cel Mare ,,Ştefan cel Mare” din Suceava ! din Suceava ! la Facultatea de Istorie şi Geografie, la Facultatea de Istorie şi Geografie, Departamentul de Geografie Departamentul de Geografie

Transcript of MC 13_14_ 1

Page 1: MC 13_14_ 1

Bine aţi venit la Universitatea Bine aţi venit la Universitatea ,,Ştefan cel Mare,,Ştefan cel Mare” ” din Suceava !din Suceava !

la Facultatea de Istorie şi Geografie, la Facultatea de Istorie şi Geografie,

Departamentul de GeografieDepartamentul de Geografie

Page 2: MC 13_14_ 1

MeteorologieMeteorologie şi Climatologieşi Climatologie

Anul IAnul ISpecializările: Geografia turismului,Specializările: Geografia turismului,

Geografia mediuluiGeografia mediului,,

Lector univ. dr. Dumitru Lector univ. dr. Dumitru MihăilăMihăilă

Page 3: MC 13_14_ 1

Structura cursuluiStructura cursuluiPartea I Partea I -- MeteorologieMeteorologie

Capitolul I.Capitolul I. Noţiuni generale.Noţiuni generale. Capitolul II.Capitolul II. Atmosfera terestră.Atmosfera terestră.

Originea atmosfereiOriginea atmosferei..Limitele atmosfereiLimitele atmosferei..Forma atmosfereiForma atmosferei..Compoziţia şi poluarea atmosfereiCompoziţia şi poluarea atmosferei..StructuraStructura atmosfereiatmosferei (troposfera,(troposfera, stratosfera,stratosfera,

mezosfera,mezosfera, termosferatermosfera (şi(şi ionosfera),ionosfera), exosfera,exosfera, magnetosferamagnetosfera..

•• Capitolul III.Capitolul III. Soarele şi activitatea solară.Soarele şi activitatea solară.• Capitolul IV. Temperatura solului si a bazinelor

acvatice.• Capitolul V. Temperatura aerului.

Page 4: MC 13_14_ 1

• Capitolul VI. Presiunea aerului şi vântul.

• Capitolul VII. Vaporii de apă din atmosferă, con-densarea lor şi precipitaţiile atmosferice.

• Capitolul VIII. Precipitaţiile atmosferice.

• Capitolul IX. Elemente de meteorologie sinopti-că.

Masele de aer.Fronturile atmosferice.Ciclonii.Anticiclonii.

Page 5: MC 13_14_ 1

Partea a IIPartea a II--a a -- ClimatologieClimatologie Capitolul X. 1. Probleme de bază ale climatologiei. Noţiunea de

climat. Elementele şi factorii climatici.• Capitolul XI. Factorii radiativi.

Repartiţia sumelor medii anuale ale radiaţiei globale (to-tale).

Repartiţia sumelor medii anuale ale bilanţului radiativ.• Capitolul XII. Factorii fizico – geografici.

Influenţa uscatului şi a mării asupra climatului.Influenţa vegetaţiei asupra climei.Influenţa reliefului asupra climatului.Rolul climatic al stratului de zăpadă şi gheaţă.

• Capitolul XIII. Factorii antropici.• Capitolul XIV. Factorii dinamici.

Repartiţia presiunii atmosferice în lunile ianuarie şiiulie.

Circulaţia generală a atmosferei în troposferainferioară.

Circulaţia generală a atmosferei în troposfera superioa-ră.

Importanţa climatogenetică a alizeelor şi a zonei ecua-toriale.

Circulaţia musonică.Rolul climatic al curenţilor oceanici.

Page 6: MC 13_14_ 1

Capitolul XV. Repartiţia geografică a principalelor elementeclimatice (temperatura aerului şi precipitaţiile atmosferice).

Capitolul XVI. Climatele Terrei.

Clasificarea climatelor - generalităţi, istoric, metodologie,rezultate.

Climatul intertropical permanent umed (ecuatorial).

……………

Climatul polar şi climatul polar excesiv.

Page 7: MC 13_14_ 1

Bibliografie selectivăBibliografie selectivă

ApostolApostol LL.. ((20002000)) –– MeteorologieMeteorologie şişi climatologieclimatologie –– Curs,Curs, EdituraEditura UnivUniv.. „Ştefan„Ştefan celcelMare”Mare” SuceavaSuceava

BacinschiBacinschi DD.. ((19681968)) -- MeteorologieMeteorologie şişi climatologie,climatologie, ManualManual pentrupentru şcolileşcolile tehnicetehnice şişisilvice,silvice, EdituraEditura DidacticăDidactică şişi Pedagogică,Pedagogică, BucureştiBucureşti

CiulacheCiulache SS.. ((20022002)) –– MeteorologieMeteorologie şişi Climatologie,Climatologie, EdituraEditura Universitară,Universitară, BucureştiBucureşti DavidescuDavidescu GG.. ((20002000)) –– MeteorologieMeteorologie şişi climatologieclimatologie –– Curs,Curs, EdituraEditura Cugetarea,Cugetarea,

IaşiIaşi DonisăDonisă II.. ,, ErhanErhan ElenaElena ((19741974)) –– CursCurs dede climatologieclimatologie aa României,României, EdituraEditura UnivUniv.. ,,,,

AlAl.. II.. CuzaCuza ”,”, IaşiIaşi DumitrescuDumitrescu ElenaElena ((19731973)) –– CursCurs dede meteorologiemeteorologie –– climatologie,climatologie, VolVol.. I,I, CursCurs mulmul--

tiplictiplic..,, UnivUniv.. BucureştiBucureşti.. ErhanErhan ElenaElena ((19831983)) –– CursCurs dede MeteorologieMeteorologie –– Climatologie,Climatologie, ParteaPartea II –– MeteoroloMeteorolo--

gie,gie, CursCurs multiplicmultiplic..,, UnivUniv.. „AL„AL..II.. Cuza”Cuza” IaşiIaşi ErhanErhan ElenaElena ((19881988)) –– CursCurs dede MeteorologieMeteorologie –– Climatologie,Climatologie, ParteaPartea aa IIII-- aa –– ClimaClima--

tologie,tologie, CursCurs multiplicmultiplic..,, UnivUniv.. „AL„AL..II.. Cuza”Cuza” IaşiIaşi

Page 8: MC 13_14_ 1

Bibliografie Bibliografie -- continuarecontinuare

LunguLungu II.. ((19621962)) –– MeteorologieMeteorologie şişi climatologie,climatologie, –– EdituraEditura DidacticăDidactică şişi PePe--dagogică,dagogică, BucureştiBucureşti

MăhăraMăhăra GhGh.. ((20012001)) –– Meteorologie,Meteorologie, EdituraEditura UniversităţiiUniversităţii dindin OradeaOradea PopPop GhGh.. ((19631963)) –– MeteorologieMeteorologie generală,generală, EdituraEditura DidacticăDidactică şişi PedagogicăPedagogică

BucureştiBucureşti PopPop GhGh.. ((19641964)) –– Climatologie,Climatologie, EdituraEditura DidacticăDidactică şişi PedagogicăPedagogică BucureştiBucureşti SlavicSlavic GhGh.. ((19701970)) –– ClimaClima PodişuluiPodişului Sucevei,Sucevei, tezăteză dede doctoratdoctorat –– manuscrismanuscris

–– BibliotecaBiblioteca FacultăţiiFacultăţii dede GeografieGeografie şişi GeologieGeologie dindin IaşiIaşi MihăilăMihăilă DD.. ((20062006)) –– CâmpiaCâmpia MoldoveiMoldovei.. StudiuStudiu climatic,climatic, EdituraEditura UnivUniv.. ,,Şte,,Şte--

fanfan celcel Mare”Mare” SuceavaSuceava MihMihăilăăilă DD..,, TanasăTanasă II ((20102010)) –– IntroducereIntroducere înîn meteorologiameteorologia practică,practică, EdituraEditura

UnivUniv.. ,,Ştefan,,Ştefan celcel Mare”Mare” SuceavaSuceava StoicaStoica CC..,, CristeaCristea NN.. ((19711971)) –– MeteorologieMeteorologie generală,generală, EdituraEditura TehnicăTehnică BuBu--

cureşticureşti StrahlerStrahler AA..NN.. ((19751975)) –– GeografiaGeografia fizică,fizică, EdituraEditura ŞtiinţificăŞtiinţifică BucureştiBucureşti

Page 9: MC 13_14_ 1

CAPITOLUL I. Noţiuni generaleCAPITOLUL I. Noţiuni generaleI.1. Obiectul şi definiţia meteorologieiI.1. Obiectul şi definiţia meteorologiei

MeteorologiaMeteorologia esteeste oo componentăcomponentă aa ştiinţelorştiinţelor geograficegeografice,,studiindstudiind atmosferaatmosfera terestră,terestră, atâtatât subsub raportulraportul apariţieiapariţiei şişi evoevo--luţieiluţiei,, alal însuşirilorînsuşirilor şişi structuriistructurii,, alal surselorsurselor energeticeenergetice cecedeclanşeazădeclanşează şişi întreţinîntreţin proceseleprocesele fizicefizice şişi fenomenelefenomenele dindin caca--druldrul acesteiaacesteia.. AcesteAceste abordăriabordări servescservesc înîn finalfinal lala caracterizareacaracterizarea şişi prepre--vedereavederea vremiivremii..

ClimatologiaClimatologia sese ocupăocupă dede caracteristicilecaracteristicile mediimedii aleale eleele--mentelormentelor meteorologicemeteorologice pepe spaţiispaţii întinseîntinse şişi pepe intervaleintervale marimaridede timp,timp, înîn legăturălegătură directădirectă cucu factoriifactorii climatogenetici,climatogenetici, genegene--ratoriratori dede climateclimate..

Page 10: MC 13_14_ 1

Denumirea de Meteorologie;Denumirea de Meteorologie;Meteorologia ca ştiinţăMeteorologia ca ştiinţă

DenumireaDenumirea dede meteorologiemeteorologie provineprovine dede lala douădouă cucu--vintevinte dede origineorigine greacăgreacă:: ,,,,meteoronmeteoron”” -- carecare înseamnăînseamnăoriceorice fenomenfenomen carecare areare locloc înîn aeraer şişi ,,,,logoslogos”” carecare înîn--seamnăseamnă ştiinţă,ştiinţă, cunoaşterecunoaştere..

MeteorologiaMeteorologia începeîncepe săsă sese afirmeafirme caca ştiinţăştiinţă distindistin--ctăctă abiaabia înîn aa douadoua jumătatejumătate aa secoluluisecolului alal XIXXIX--lealea odaoda--tătă cucu perfecţionareaperfecţionarea tehniciitehnicii instrumentaleinstrumentale şişi acumulaacumula--rearea datelordatelor meteorologicemeteorologice furnizatefurnizate dede reţeauareţeaua dede stasta--ţiiţii meteorologicemeteorologice..

Page 11: MC 13_14_ 1

1) 1) Care este sursa energetică pentru procesele şi fenomenele principale ce se Care este sursa energetică pentru procesele şi fenomenele principale ce se desfăşoară în atmosferădesfăşoară în atmosferă? ? 2)2) Care este rolul suprafeţei terestre în algoritmul: radiaţia solară Care este rolul suprafeţei terestre în algoritmul: radiaţia solară –– suprafaţa suprafaţa terestră terestră -- atmosferă atmosferă ??3)3) Clarificarea relaţiei dintre meteorologie şi geografieClarificarea relaţiei dintre meteorologie şi geografie..

PrincipalelePrincipalele fenomenefenomene şişi proceseprocese fizicefizice carecare sese desfăşoarădesfăşoarăînîn atmosferăatmosferă,, caca oscilaţiileoscilaţiile dede temperaturătemperatură şişi umiditate,umiditate, schimschim--bărilebările dede fazăfază aleale apei,apei, genezageneza precipitaţiilor,precipitaţiilor, mişcărilemişcările aeruluiaeruluietcetc..,, suntsunt dede naturănatură termodinamicătermodinamică şişi auau caca sursăsursă primarăprimară dedeenergieenergie radiaţiaradiaţia solarăsolară transformatătransformată înîn căldurăcăldură lala nivelulnivelul suprasupra--feţeifeţei terestre,terestre, numitănumită şişi ,,,,suprafaţăsuprafaţă activăactivă””..

ÎntreÎntre atmosferăatmosferă şişi suprafaţasuprafaţa terestrăterestră sese produceproduce unun schimbschimbpermanentpermanent dede căldurăcăldură şişi umiditateumiditate generatgenerat dede energiaenergia radiantăradiantăsolarăsolară.. AcestAcest schimbschimb depindedepinde dede factoriifactorii geograficigeografici,, respectivrespectiv dedenaturanatura suprafeţeisuprafeţei terestreterestre (relief,(relief, vegetaţie,vegetaţie, sol,sol, bazinebazine acvatiacvati--ce,ce, latitudine,latitudine, curenţicurenţi oceanicioceanici etcetc..))..

AstfelAstfel întreîntre meteorologiemeteorologie –– ştiinţăştiinţă dede esenţăesenţă fizicăfizică şişi geogeo--grafiegrafie sese stabilescstabilesc relaţiirelaţii reciprocreciproc necesarenecesare..

Page 12: MC 13_14_ 1

Vremea şi evoluţia eiVremea şi evoluţia ei

TotalitateaTotalitatea fenomenelorfenomenelor şişi aa proceselorproceselor atat--mosferice,mosferice, cece caracterizeazăcaracterizează stareastarea fizicăfizică aa atat--mosfereimosferei întrîntr--unun anumitanumit momentmoment şişi loc,loc, consticonsti--tuietuie vremeavremea.. SuccesiuneaSuccesiunea înîn timptimp aa diferitelordiferitelor stăristări fizicefizicealeale atmosferei,atmosferei, înîn continuăcontinuă mişcare,mişcare, reprezintăreprezintămersulmersul sausau evoluţiaevoluţia vremiivremii..

Page 13: MC 13_14_ 1

Cum caracterizăm vremea; ce şi care sunt elementele meCum caracterizăm vremea; ce şi care sunt elementele me--teorologice; sunt acestea monitorizateteorologice; sunt acestea monitorizate??

Ce reprezintă fenomenele meteorologice Ce reprezintă fenomenele meteorologice ??

VremeaVremea sese caracterizeazăcaracterizează prinprin totalitateatotalitatea determinărilordeterminărilorcantitativecantitative şişi calitativecalitative aleale diferitelordiferitelor însuşiri,însuşiri, fenomenefenomene şişi propro--cesecese fizicefizice dindin atmosferăatmosferă numitenumite elementeelemente meteorologicemeteorologice (ra(ra--diaţiadiaţia solară,solară, terestrăterestră şişi atmosferică,atmosferică, temperaturatemperatura aeruluiaerului şişi soso--lului,lului, umiditateaumiditatea atmosferică,atmosferică, nebulozitatea,nebulozitatea, precipitaţiile,precipitaţiile, presipresi--uneaunea atmosferică,atmosferică, vântulvântul etcetc..)) carecare formeazăformează obiectulobiectul obserobser--vaţiilorvaţiilor meteorologicemeteorologice..

AcestoraAcestora lili sese adaugăadaugă manifestărimanifestări şişi însuşiriînsuşiri fizicefizice sese--cundarecundare aleale elementelorelementelor meteorologicemeteorologice,, caracteristicecaracteristice didi--verselorverselor stăristări aleale vremii,vremii, generategenerate dede hidrometeorihidrometeori (prezenţa(prezenţaapeiapei înîn atmosferăatmosferă înîn suspensie,suspensie, căderecădere sausau depusădepusă pepe suprasupra--faţafaţa terestră),terestră), fenomenefenomene optice,optice, electrice,electrice, acusticeacustice carecare poartăpoartănumelenumele dede fenomenefenomene meteorologicemeteorologice..

Page 14: MC 13_14_ 1

Ce reprezintă de fapt fenomenele meteorologice Ce reprezintă de fapt fenomenele meteorologice ??

PrincipalaPrincipala categoriecategorie dede fenomenefenomene (numite(numite şişi meme--teori)teori) oo constituieconstituie hidrometeoriihidrometeorii produşiproduşi dede prezenţaprezenţa aa--peipei înîn atmosferă,atmosferă, înîn suspensiesuspensie (ceaţa),(ceaţa), căderecădere (ploaia)(ploaia)sausau depusădepusă pepe suprafaţasuprafaţa terestrăterestră (roua)(roua)..

SeSe adaugăadaugă fotometeoriifotometeorii (produşi(produşi dede prezenţaprezenţa lulu--miniiminii -- curcubeul),curcubeul), electrometeoriielectrometeorii (produşi(produşi dede electrielectri--citateacitatea atmosfericăatmosferică -- fulgerul)fulgerul) şişi altealte fenomenefenomene cece nunusese încadreazăîncadrează categoriilorcategoriilor menţionate,menţionate, printreprintre carecare sesenumărănumără litometeoriilitometeorii (pâcla)(pâcla) şişi fenomenelefenomenele acusticeacustice(ecoul)(ecoul)..

Page 15: MC 13_14_ 1

Ramurile meteorologieiRamurile meteorologiei

MeteorologiaMeteorologia generalăgenerală –– analizeazăanalizează parametriiparametrii fizicifizici aiai atmosfereiatmosfereilala înălţimeaînălţimea dede 22mm deasupradeasupra soluluisolului..

MicrometeorologiaMicrometeorologia –– studiazăstudiază parametriiparametrii fizicifizici aiai atmosfereiatmosferei întreîntresuprafaţasuprafaţa soluluisolului şişi nivelulnivelul dede 22 mm..

ActinometriaActinometria –– studiazăstudiază radiaţiaradiaţia solară,solară, terestrăterestră şişi atmosferică,atmosferică,precumprecum şişi problemeleproblemele bilanţulbilanţul radiativradiativ caloric,caloric, alal atmosferei,atmosferei, suprafeţeisuprafeţeiterestreterestre şişi alal TerreiTerrei..

MeteorologiaMeteorologia dinamicădinamică sese ocupăocupă cucu studiulstudiul teoreticteoretic alal mişcărilormişcăriloraeruluiaerului atmosfericatmosferic şişi alal transformărilortransformărilor energeticeenergetice legatelegate dede acesteaacestea..

MeteorologiaMeteorologia sinopticăsinoptică sausau ştiinţaştiinţa ,,prevederii,,prevederii vremii”vremii” cerceteacercetea--zăză macroproceselemacroprocesele atmosfericeatmosferice (geneza(geneza şişi evoluţiaevoluţia ciclonilorciclonilor şişi anticiclonianticicloni--lor,lor, aa maselormaselor dede aer,aer, aa fronturilorfronturilor atmosferice)atmosferice) înîn scopulscopul prevederiiprevederii timputimpu--luilui.. ÎnÎn acestacest scop,scop, sese întocmescîntocmesc hărţilehărţile sinopticesinoptice,, reprezentărireprezentări cartograficecartograficecomplexecomplexe aleale stăriistării fizicefizice aa atmosfereiatmosferei pepe întinseîntinse spaţiispaţii..

Page 16: MC 13_14_ 1
Page 17: MC 13_14_ 1

AerologiaAerologia sausau ,,fizica,,fizica atmosfereiatmosferei libere”libere” cerceteacercetea--zăză fenomenelefenomenele şişi proceseleprocesele atmosfericeatmosferice pânăpână lala circir--caca 100100 kmkm înălţimeînălţime..

AeronomiaAeronomia studiazăstudiază constituţiaconstituţia şişi comportareacomportarea atat--mosfereimosferei superioare,superioare, proceseleprocesele fizicofizico--chimicechimice genegene--raterate dede activitateaactivitatea solarăsolară înîn termosferă,termosferă, ionosferă,ionosferă,exosferăexosferă şişi magnetosferămagnetosferă..

InframeteorologiaInframeteorologia studiazăstudiază parametriiparametrii fizicifizici aiai aeruaeru--luilui dindin spaţiispaţii închise,închise, interioareinterioare (peşteri,(peşteri, clădiri,clădiri, halehaleindustriale,industriale, galeriigalerii dede mină,mină, tunelurituneluri etcetc..))

FizicaFizica atmosfereiatmosferei grupeazăgrupează disciplinediscipline specialespeciale alealemeteorologiei,meteorologiei, precumprecum electricitatea,electricitatea, opticaoptica şişi acusacus--ticatica atmosfereiatmosferei..

Page 18: MC 13_14_ 1

Ramuri ale meteorologiei aplicateRamuri ale meteorologiei aplicate

MeteorologiaMeteorologia agricolăagricolă sausau ,,,,agrometeorologiaagrometeorologia””:: -- studiazăstudiazăinfluenţainfluenţa vremiivremii asupraasupra creşteriicreşterii şişi dezvoltăriidezvoltării plantelorplantelor şişi aniani--malelormalelor..

MeteorologiaMeteorologia silvicăsilvică -- cerceteazăcercetează influenţainfluenţa proceselorproceselor şişi fefe--nomenelornomenelor atmosfericeatmosferice asupraasupra creşteriicreşterii şişi dezvoltăriidezvoltării vegetaţieivegetaţieiforestiereforestiere..

MeteorologiaMeteorologia aeronauticăaeronautică şişi marinămarină -- studiazăstudiază proceseleprocesele şişifenomenelefenomenele atmosfericeatmosferice cece influenţeazăinfluenţează transportultransportul aerianaerian şişimaritim,maritim, înîn scopulscopul asigurăriiasigurării meteorologicemeteorologice aa zboruluizborului aeroaero--navelornavelor şişi navigaţieinavigaţiei diverselordiverselor categoriicategorii dede navenave..

MeteorologiaMeteorologia medicalămedicală sausau,,,,biometeorologiabiometeorologia”” –– cerceteazăcerceteazăinfluenţainfluenţa favorabilăfavorabilă sausau nefavorabilănefavorabilă aa vremiivremii asupraasupra oror--ganismuluiganismului umanuman..

Page 19: MC 13_14_ 1

Ramuri speciale ale meteorologiei aplicateRamuri speciale ale meteorologiei aplicate

Acestea se referă la:Acestea se referă la:-- influenţainfluenţa elementelorelementelor şişi fenomenelorfenomenelor meteorometeoro--

logicelogice înîn urbanisticăurbanistică şişi sistematizareasistematizarea teritoriuluiteritoriului,,

-- înîn stabilireastabilirea amplasamenteloramplasamentelor industrialeindustriale cucupotenţialpotenţial dede poluare,poluare,

-- influenţainfluenţa factorilorfactorilor meteorologicimeteorologici înîn emisia,emisia, disdis--persiapersia sausau stagnareastagnarea noxelornoxelor atmosfericeatmosferice,,

-- influenţainfluenţa complexuluicomplexului meteorologicmeteorologic asupraasupra acac--tivităţilortivităţilor balneoclimaticebalneoclimatice sausau dindin turismturism..

Page 20: MC 13_14_ 1

ClimatologiaClimatologia-- rramură a meteorologiei amură a meteorologiei care are un caracter specialcare are un caracter special

ClimatologiaClimatologia esteeste oo altăaltă ramurăramură importantăimportantă aa meteorologieimeteorologieitinzândtinzând cătrecătre nivelulnivelul ştiinţeiştiinţei dindin carecare ss--aa desprinsdesprins..

EaEa studiazăstudiază genezageneza climatelorclimatelor prinprin proceseprocese climatogeneticeclimatogeneticeşişi subsub acţiuneaacţiunea factorilorfactorilor geografici,geografici, clasificăclasifică şişi descriedescrie clicli--matelematele şişi stabileştestabileşte repartiţiarepartiţia lorlor geograficăgeografică..

EsteEste oo disciplinădisciplină fizicofizico--geograficăgeografică,, deoarecedeoarece obiectulobiectul său,său,climatul,climatul, esteeste unun componentcomponent alal mediuluimediului fizicofizico--geograficgeografic..

BazaBaza studiuluistudiului climatologicclimatologic oo constituieconstituie cunoştinţelecunoştinţele dede meme--teorologieteorologie şişi dateledatele dede observaţieobservaţie meteorologicămeteorologică efectuateefectuate lalaînălţimeaînălţimea adăpostuluiadăpostului meteorologicmeteorologic ((22m),m), undeunde influenţainfluenţa susu--prafeţeiprafeţei terestreterestre esteeste maimai uniformăuniformă..

Page 21: MC 13_14_ 1

Obiectivele meteorologieiObiectivele meteorologiei

MeteorologiaMeteorologia contemporanăcontemporană areare înîn prinprin--cipalcipal douădouă obiectiveobiective dede ordinordin practicpractic::

elaborareaelaborarea şişi perfecţionareaperfecţionarea metodelormetodelor dedepreviziunepreviziune aa vremiivremii;;

elaborareaelaborarea metodelormetodelor dede influenţăinfluenţă activăactivăasupraasupra vremiivremii;;

Page 22: MC 13_14_ 1

Metodele şi mijloacele de cercetare Metodele şi mijloacele de cercetare în meteorologie (şi climatologie)în meteorologie (şi climatologie)

ObservaţiaObservaţia -- metodămetodă carecare permitepermite obţinereaobţinereadede informaţiiinformaţii indispensabileindispensabile privitoareprivitoare lala desfăşuradesfăşura--rearea proceselorproceselor şişi fenomenelorfenomenelor atmosfericeatmosferice înîn concon--diţiilediţiile lorlor realereale;; aceastaaceasta sese poatepoate realizarealiza vizualvizual,, sausau prinprin inin--termediultermediul instrumentelorinstrumentelor meteorologice,meteorologice, decideci instruinstru--mentalmental..

Page 23: MC 13_14_ 1

Observaţia vizualăObservaţia vizuală

ObservaţiaObservaţia vizualăvizuală permitepermiteapreciereaaprecierea calitativăcalitativă aa unorunorelementeelemente şişi fenomenefenomene atmosfericeatmosfericeasupraasupra căroracărora nunu sese potpot faceface încăîncădeterminărideterminări instrumentaleinstrumentale;;

VizualVizual sese poatepoate apreciaaprecianebulozitatea,nebulozitatea, felulfelul norilor,norilor,cantitateacantitatea norilor,norilor, prezentaprezenta unorunorproceseprocese hidrometeorologicehidrometeorologice (roua,(roua,polei,polei, ceaţaceaţa etcetc..)) electriceelectrice (orajele)(orajele)şişi opticeoptice..

Page 24: MC 13_14_ 1

Observaţia instrumentalăObservaţia instrumentală

ObservaţiaObservaţia instrumentalăinstrumentală esteeste folosităfolosită înîn cazulcazul majorităţiimajorităţiimăsurătorilormăsurătorilor cece sese efectueazăefectuează lala staţiilestaţiile meteorologicemeteorologice..

ObservaţiaObservaţia instrumentalăinstrumentală sese realizeazărealizează cucu instrumenteinstrumente cucucitirecitire directădirectă (termometrul,(termometrul, pluviometrul,pluviometrul, barometrul,barometrul, higrohigro--metrul,metrul, anemometrulanemometrul etcetc..)) sausau prinprin intermediulintermediul aparateloraparatelorînregistratoareînregistratoare..

ÎnregistratoareleÎnregistratoarele potpot fifi obişnuiteobişnuite (utilizate(utilizate lala staţiilestaţiile meteometeo--rologice,rologice, încadrateîncadrate cucu personalpersonal tehnic)tehnic) şişi înregistratoareînregistratoare cucutransmiteretransmitere automatăautomată lala distanţădistanţă (utilizate(utilizate lala staţiilestaţiilemeteorologicemeteorologice automateautomate carecare funcţioneazăfuncţionează înîn regiuniregiuni greugreuaccesibile)accesibile)..

Page 25: MC 13_14_ 1
Page 26: MC 13_14_ 1

Alte metode de investigaţie Alte metode de investigaţie utilizate în afara observaţieiutilizate în afara observaţiei

MetodaMetoda experimentuluiexperimentului,, carecare cerceteazăcercetează proceseleprocesele şişi fenomefenome--nelenele meteorologicemeteorologice înîn condiţiicondiţii dede laboratorlaborator.. MetodaMetoda prezintăprezintă aa--vantajulvantajul uneiunei rezolvărirezolvări maimai rapiderapide aa problemelor,problemelor, dardar areare dezadeza--vantajulvantajul cece decurgedecurge dindin reducereareducerea lala scarăscară aa proceselorproceselor şişi fenofeno--menelormenelor cercetatecercetate..

-- ÎnÎn ultimaultima vremevreme ss--aa trecuttrecut lala experimentulexperimentul înîn naturănatură şişi chiarchiar lalaaplicareaaplicarea înîn scopuriscopuri practicepractice aa rezultatelorrezultatelor cercetăriicercetării expeexpe--rimentalerimentale pentrupentru stimulareastimularea artificialăartificială aa precipitaţiilorprecipitaţiilor atmosfeatmosfe--rice,rice, producereaproducerea şişi disipareadisiparea ceţiiceţii şişi aa grindiniigrindinii cucu ajutorulajutorul racherache--teitei antigrindină,antigrindină, atenuareaatenuarea îngheţurilorîngheţurilor radiativeradiative nocturnenocturne etcetc..

VolumulVolumul maremare dede datedate acumulatacumulat înîn urmaurma observaţiilorobservaţiilor efecefec--tuatetuate dede staţiilestaţiile şişi observatoareleobservatoarele meteorologicemeteorologice dede lala nivelnivel gloglo--balbal esteeste prelucratprelucrat cucu ajutorulajutorul mijloacelormijloacelor electroniceelectronice dede calculcalculdupădupă metodemetode statisticostatistico -- matematicematematice..

Page 27: MC 13_14_ 1

StaStaţii meteorologice pe globţii meteorologice pe glob

Page 28: MC 13_14_ 1

MMijloace moderne de investigaţieijloace moderne de investigaţie -- RadiosondaRadiosonda -- permitepermite recepţionarearecepţionarea dede lala solsol aa valorivalori--lorlor meteorologicemeteorologice dede lala înălţimiînălţimi cece potpot depăşidepăşi 3030 kmkm..

-- RadarulRadarul meteorologicmeteorologic -- permitepermite efectuareaefectuarea observaţiilorobservaţiilorînîn oriceorice condiţiicondiţii dede timp,timp, înîn oriceorice momentmoment alal zileizilei şişi alal anuluianului pepe oorazărază dede 200200--300300 km,km, fiindfiind utilizatutilizat înîn specialspecial înîn studiereastudierea fronturifronturi--lorlor atmosferice,atmosferice, norilor,norilor, perturbaţiilorperturbaţiilor atmosfericeatmosferice etcetc.;.;

-- LidarulLidarul (laserul)(laserul) -- poatepoate măsuramăsura directdirect sausau indirectindirect concon--centraţiacentraţia înîn aerosoli,aerosoli, înălţimeaînălţimea bazeibazei norilornorilor şişi compoziţiacompoziţia acesaces--toratora şişi aa ceţii,ceţii, temperaturatemperatura aerului,aerului, prezenţaprezenţa diferitelordiferitelor gazegaze:: oo--xigen,xigen, hidrogen,hidrogen, dioxiddioxid dede carboncarbon etcetc..,, variaţiavariaţia acestoraacestora înîn timptimpşişi spaţiu,spaţiu, precumprecum şişi depistareadepistarea dede lala distanţădistanţă aa perturbaţiilorperturbaţiilor atat--mosferice,mosferice, aa direcţieidirecţiei şişi vitezeivitezei vântuluivântului..

-- SpectroscopulSpectroscopul -- cucu carecare sese facfac observaţiiobservaţii asupraasupra auroauro--relorrelor polarepolare şişi aa altoraltor fenomenefenomene carecare daudau indicaţiiindicaţii asupraasupra comcom--poziţieipoziţiei aeruluiaerului şişi stăriistării atmosfereiatmosferei lala înălţimiînălţimi marimari..

Page 29: MC 13_14_ 1
Page 30: MC 13_14_ 1
Page 31: MC 13_14_ 1

-- AvionulAvionul caca mijlocmijloc dede cercetarecercetare esteeste folositfolosit înîn sondajelesondajelemeteorologice,meteorologice, urcândurcând lala 1515--2020km,km, recordulrecordul dede înălţimeînălţimedepăşinddepăşind 100100kmkm.. PermitePermite efectuareaefectuarea observaţiilorobservaţiilor vizualevizuale şişiinstrumentaleinstrumentale..

-- RachetaRacheta meteorologicămeteorologică sese utilizeazăutilizează pentrupentrucercetareacercetarea atmosfereiatmosferei superioaresuperioare..

-- SateliţiiSateliţii meteorologicimeteorologici,, studiazăstudiază atmosferaatmosfera dindin spaţiulspaţiulextraterestru,extraterestru, pepe oo duratădurată îndelungată,îndelungată, oo suprafaţăsuprafaţă extinsăextinsă şişinunu doardoar pepe verticalaverticala unuiunui singursingur punctpunct..

-- ToateToate acesteaceste progreseprogrese tehnicetehnice auau permispermis cercetareacercetareasistematică,sistematică, dindin unghiuriunghiuri diferitediferite şişi lala scarăscară globalăglobală aaatmosfereiatmosferei terestreterestre..

Page 32: MC 13_14_ 1
Page 33: MC 13_14_ 1
Page 34: MC 13_14_ 1
Page 35: MC 13_14_ 1

Legături Legături stabilitestabilite între Meteorologie între Meteorologie ––Climatologie şi alte ştiinţeClimatologie şi alte ştiinţe

PePe măsuramăsura dezvoltăriidezvoltării lor,lor, meteorologiameteorologia şişi climatologiaclimatologia şişi--auaudiversificatdiversificat şişi adâncitadâncit legăturilelegăturile cucu fizicafizica (în(în specialspecial cucu mecanimecani--caca fluidelorfluidelor,, termodinamicatermodinamica,, electricitateaelectricitatea,, electronicaelectronica,, opop--ticatica etcetc..)) matematicamatematica,, chimiachimia şişi astronomiaastronomia,, aleale cărorcăror desdes--coperiricoperiri auau permispermis oo maimai bunăbună înţelegereînţelegere aa proceselorproceselor şişi fenofeno--menelormenelor atmosfericeatmosferice..

ÎnÎn aceeaşiaceeaşi măsurămăsură ss--auau adâncitadâncit şişi diversificatdiversificat relaţiilerelaţiile cucuştiinţeleştiinţele PământuluiPământului cumcum arar fifi :: geologiageologia,, geomorfologiageomorfologia,, hihi--drologiadrologia,, geobotanicageobotanica,, pedologiapedologia şişi altelealtele..