materiale folosite in tehnica dentara

of 124 /124
MATERIALE DENTARE CURS 1 BIOMATERIALE 1. BIOTOLERAT-PMMA, Co-Cr-Mo; 2. BIOINERT-Ti, Ta, Aluminoceramica; 3. BIOACTIV- hidroxilapatita, fosfatul tricalcic, zirconiu (OSTEOCONDUCTIVE) Biomaterial - totalitatea materialelor ce vin in relatie directa cu tesuturile parodontale, realizeaza legaturi stabile cu acestea, restaurand functionalitatea. Ex: masele ceramice, implanturile, lineri (pentru tratamentul plagii dentinare) Materiale dentare :totalitatea materialelor utilizate in etapele de laborator pentru obtinerea protezelor dentare . Ex : gipsuri, ceruri, mase de ambalat, paste pentru lustruit, materiale pentru linguri, pentru sabloane. 1. PMMA-materiale (rasinile) polimerice-se realizeaza o osteogeneza la distanta ; 2. se realizeaza o osteogeneza de contact-oxizii metalici cu tesutul osos ; 3. –formarea de neoos –fosfatul tricalcic , hidroxilapatita, ceramica zirconica, biosticlele-materiale cu efect osteoconductiv ce realizeaza un schimb de ioni (fosfati de calciu) cu tesutul osos rezultand o osteogeneza de legatura (chimic) ; cele mai biocompatibile. Plasma pacientului imbogatita cu trombocite preparata prin centrifugare este un material inert. Clasificarea materialelor dentare : I) dupa relatia de contact cu tesuturile parodontale; II) dupa origine ; III) dupa destinatie ; IV) dupa domeniul de aplicare. I) 1) materiale provizorii-vin in contact cu tesuturile parodontale o perioada mai scurta sau mai lunga de durata (24ore-10zile) a) mat. temporare –cu aplicare pentru 24-48 ore ; pansamentele ocluzale(cimenturile) :CAVITEC, CAVIDUR, FERMIN ; b) mat. cu termen mai lung – tip pastele iodoformate -pasta Walkoff (10 zile) ;

Embed Size (px)

description

tehnica dentara

Transcript of materiale folosite in tehnica dentara

MATERIALE DENTARE CURS 1 BIOMATERIALE 1. 2. 3.BIOTOLERAT-PMMA, Co-Cr-Mo; BIOINERT-Ti, Ta, Aluminoceramica; BIOACTIV- hidroxilapatita, fosfatul tricalcic, zirconiu

(OSTEOCONDUCTIVE) Biomaterial- totalitatea materialelor ce vin in relatie directa cu tesuturile parodontale, realizeaza legaturi stabile cu acestea, restaurand functionalitatea.Ex: masele ceramice, implanturile, lineri (pentru tratamentul plagii dentinare)

Materiale dentare :totalitatea materialelor utilizate in etapele de laborator pentru obtinerea protezelor dentare . Ex : gipsuri, ceruri, mase de ambalat, paste pentru lustruit, materiale pentru linguri, pentru sabloane. 1. 2.3. PMMA-materiale (rasinile) polimerice-se realizeaza o osteogeneza la distanta ; se realizeaza o osteogeneza de contact-oxizii metalici cu tesutul osos ; formarea de neoos fosfatul tricalcic , hidroxilapatita, ceramica zirconica, biosticlele-materiale cu efect osteoconductiv ce realizeaza un schimb de ioni (fosfati de calciu) cu tesutul osos rezultand o osteogeneza de legatura (chimic) ; cele mai biocompatibile.

Plasma pacientului imbogatita cu trombocite preparata prin centrifugare este un material inert. Clasificarea materialelor dentare : I) II) III) IV) dupa relatia de contact cu tesuturile parodontale; dupa origine ; dupa destinatie ; dupa domeniul de aplicare.

I) 1) materiale provizorii-vin in contact cu tesuturile parodontale o perioada mai scurta sau mai lunga de durata (24ore-10zile) a) mat. temporare cu aplicare pentru 24-48 ore ; ocluzale(cimenturile) :CAVITEC, CAVIDUR, FERMIN ; pansamentele

b) mat. cu termen mai lung tip pastele iodoformate -pasta Walkoff (10 zile) ;

c) mat.provizorii de fixare- 24ore-7zile ;cimenturi pe baza de ZOE ,TEMP BOND-cimentari coroane, punti 2) materiale definitive : utilizate in fixarile de durata definitiva ; relatia cu tesutul parodontal este de luni pana la ani de zile ; cimenturi pentru fixare :FOZ (fosfat de zinc), PCZ (policarboxilat de zinc), CIS (cimenturi ionomere de sticla), CD (cimenturi diacrilice/rasinile cu dubla/tripla polimerizare) 3) materiale speciale : utilizare instantanee (pasagera), materiale de amprentare, materiale pentru prelucrat, lustruit proteze. II) a) mineralaamalgamele dentare, gipsul dentar, cimenturile silico-fosfatice;

b) organica rasinile acrilice+diacrilice, rasinile polimerice c) mixta-cimenturi ZOE armate ; RDC (rasinile diacrilice compozite). III) a) mat. pt. restaurari coronare directe (obturatii); b) mat. pt. amprentare; c) mat. pt. confectionarea protezei ; d) mat. pt. prelucrat si lustruit ; e) mat. pt. fixarea protezelor dentare (cimenturi). IV) a) mat. utilizate in cabinet (mat. folosite in odontologie, parodontologie, protetica , OMF) ; b) mat. utilizate in protezei,prelucrat si lustruit). laborator(mat. pt. modele,machete,tipar, baza

Materialele dentare aplicate in cavitatea bucala declanseaza o reactie mai mare sau mai mica de respingere.

Biologic nu exista materiale total inerte si stabile fizico-chimic.

Materialele dentare in mediul bucal sunt supuse permanent unui proces continuu de degradare datorita :

presiunilor ocluzale (valori de 250-300kg forta in segmentele posterioare ale arcadelor dentare zonele de sprijin) ;

atacurilor fizico-chimice de flora microbiana intraorala la nivelul zonelor de interfata, de minima rezistenta cu efecte nocive asupra tesuturilor dentare infiltrare, discromii pana la necroze pulpare ;

Materialele dentare se modifica coloristic rasinile acrilice ;

Aliajele se matuiesc, ulterior se corodeaza.

In mediul oral un material dentar trebuie sa fie neiritant, nealergic, necancerigen.

La nivelul zonei de interfata actioneaza produsi toxici microbieni ducand la aparitia fenomenului de separatie marginala.

Solicitarile la care sunt supuse, mecanice (intermitente, valori mari=presiunile ocluzale) si microbiene conduc la fenomenul de imbatranire cu aparita tulburarilor fizionomice si a fenomenelor toxice.

Evaluarea materialelor dentare

Oricarui material dentar elaborat inainte de a fi lansat i se fac teste biologice. Biocompatibilitatea:-proprietate complexa in care materialul elaborat prezentat are urmatoarele proprietati:

bioinert;

neiritant;

nealergic;

necancerigen.

Biocompatibilitatea ideala-este o utopie Williams (1991)

Biotestele se realizeaza in 3 etape obligatorii.

Atunci cand se constata ca intr-o etapa testul este pozitiv se opreste evaluarea si se comunica observatia.

I) Etapa de laborator: toxicitatea acuta sistemica ; potentialul citotoxic; potentialul iritational; potentialul alergic; potentialul carcinogenetic (mutagen). Toxicitatea acuta sistemica:

-se obtine din materialul pentru testat o suspensie care va fi administrata animalelor de laborator /pe medii de cultura; -suspensia se administreaza timp de 2 saptamani unui tip de soricei de laborator(albi) -in acest interval grupul populational este zilnic evaluat, observat pentru a se nota efectul toxic-partial/letal ; -daca supravietuiesc mai mult de 50% -testul este negativ si se trece la testul urmator ; -daca efectul suspensiei este iritant se opreste fabricarea materialului

Testul citotoxic-iritational:

a)

in vitro: se aplica pe culturi celulare: fibroblasti animale de laborator sau limfocite umane T dupa o prealabila cultivare a lor pe medii specifice de geloza (24-48 ore). Se aplica agar-agar si apoi solutia de material testat. Se introduce in incubator, se examineaza efectul suspensiei asupra culturilor celulare la 24, 48, 72 ore.

Daca la examenul obiectiv se observa o structura densa, omogena, nemodificata a culturilor celulare=efectul netoxic, neiritational .Se va trece la etapa urmatoare.

Daca se observa aparitia unui halou in structura celulara=efectul citotoxic asupra culturilor celulare datorat suspensiei= materialul este remis producatorului.

b)

in vivo- suspensia este injectata animalelor de laborator, subcutan, intramuscular. Se observa dupa 30-40 zile Se sacrifica animalele, se realizeaza frotiuri din zona punctionata, se observa microscopic.Se examineaza comparativ cu zona de vecinatate nepunctionata (macroscopic).

Testul alergic

Pe animale de laborator prin injectarea suspensiei, subcutan sau aplicatii locale (epicutan), se va observa aparitiala sau nu a semnelor clasice (eritem si edem local), la 24 ore.

Daca ele sunt prezente materialul se va respinge fabricantului pentru modificarea compozitiei.

Daca nu apar se va trece mai departe la alt test.

Testul de evaluare a potentialului carcinogenetic

In vitro (TESTUL AMES) Este un test cu actiune indirecta.

Suspensia de material se aplica pe mediu de cultura ce contine salmonella (incubare 24-48 ore) .

Pe acest mediu se va mai aplica un fragment de ficat si histidina inactiva (incubare 24-72 ore)

Se aplica agar-agar si suspensia de material dentar ;

Se incubeaza mixtura si se evalueaza la 24, 48 ore.

Daca suspensia are o actiune mutagena, ficatul ce secreta histidina va activa histidina inactiva, favorizand dezvoltarea salmonelelor.

Efectul mutagen va fi pozitiv. !!!!!!!!

In vivo- dureaza 2 ani si va fi asemanator cu cel de la testul citotoxic iritational.

II. Etapa de laborator.

Biomaterialele se aplica in cavitatile coronare pe dintii animalelor mari de laborator (caini, iepuri, mai mute) .

Se practica cavitati reale in care sunt introduse materiale tip cimenturi, lineri.

La 30-40 zile dintii sunt extrasi impreuna cu omologii, sunt sectionati, se obtin lame si se examineaza microscopic efectul regenerator al pulpei sau efectul pulpotoxic (nociv).

Testarea este evaluata fata de scara standard a biocompatibilitatii.

La limita superioara se afla cimenturile pe baza de zinc oxid eugenol, desi scoala daneza afirma ca eugenolul fiind un derivat fenolic cu potential chimico-toxic asupra odontoblastelor.

Deci,

La limita inferioara se situeaza cimenturile silicat ce prezinta cel mai intens efect pulpotoxic.

NECESITA OBTURATIE DE BAZA !

III Testarea clinica

Pe subiecti voluntari- se testeaza toleranta materialului, reactia de vitalitate (raspunsul organului pulpar) precum si fenomenele subiective (gust, miros, culoare).

Daca suspensia trece de toate testele, materialul dentar va fi recomandat pentru a fi produs si livrat retelei.

Caracteristicile standard ale unui biomaterial dentar :

sa fie nonagresiv (netoxic) pentru organul pulpar ;

sa nu contina substante difuzabile in circulatia generala;

sa nu contina substante ce pot decalansa reactii alergice ;

sa nu contina substante cu efect carcinogenetic.

CURS 2MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE (RESTAURARI CORONARE)

Totalitatea materialelor utilizate pentru restaurarea leziunilor odontale.

Se urmareste suprimarea durerii, tratamentul plagii dentinare si restaurarea coronara.

CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE criterii:

1) starea de plasticitate:

a)

plastice ;

b)

neplastice (incrustatii).

Cele plastice pot fi:

fizionomice:

cimenturi silicat

au origine

cimenturi silico-fosfat;

minerala

rasini acrilice simple

au origine

rasini epoxidice;

organica

materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate)

rasini compozite ;

compomeri

nefizionomice(metalice) amalgame.

2)dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie:

Clasice:

cimenturi silicat

cimenturi silico-fosfatice

amalgame

aurul precipitat.

Moderne:

rasini acrilice armate ;

rasini compozite ;

cimenturi ionomere de sticla (C.I.S.) ;

compomeri ;

ormoceri

Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara

Plasticitatea - starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in cavitate.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare (initiala) si o faza plastica de lucru (sculptare).

Stabilitatea chimico-volumetrica

sa nu se dilate sau sa se contracte

sa nu se dizolve in mediul bucal

Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii; ideal ar fi aderenta chimica (rasinile armate sunt mentinute mecanic, ormocerii nu prezinta aderenta chimica pura)

Conductivitatea termica: sa prezinte valori scazute, apropiate tesuturilor dure dentare pentru a opri transferul de caldura catre organul pulpar.

Culoarea : identica sau apropiata de cea a dintilor naturali .

Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara

CIMENTURI SILICAT

Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute).

Ablatia :sa se realizeze cat mai usor.

Prepararea, aplicarea, finisarea :sa se realizeza cat mai usor.

Elaborate la inceputul mileniului doi, au dominat aproape 100 ani pana in anii 80.

Forma de prezentare :

a)

sistemul bicomponent(conventional) : pulbere/lichid (flacoanele din material plastic, sticla inchisa la culoare). Culoarea si denumirea se afla pe flacon, nuante intre 16-18.

b)

sistemul predozat (capsulat).Partile reactante (P+L) sunt aplicate intr-un microrecipient (capsula) fiind separate de o membrana din staniol.

Denumiri comerciale:

a)

FRITEX ;(Spofa)

FOSPHATZEMENT (Bayer)

FIXODONT (Detrey)

b)

PHOSPHOCAP

predozate

SILICAP (Vivadent)

Compozitie :

pulberea :

-cuart (bioxid de siliciu):31,5-41,6%

-alumina (oxid de aluminiu) :27,2-29,1% ;

-fluoruri :13,3-22% ;

-oxizi de calciu :7,7-9% ;

-oxizi de sodiu :7,7-11,3% ;

-oxizi de zinc :0,1-2,9% ;

-pentaoxid de fosfor :3,5-5,3%.

lichidul :

-acid fosforic :48,8-55,5% ;

-neutralizanti:

alumuniu:1,5-2%

zinc:4,2-9,1%.

Dozarea /Prepararea:

Dozarea:

a)extemporanee:1,6 g pulbere/0,4 ml lichid.

b)industriala: in capsule.

a) dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) ; pentru lichid flacoanele sunt prevazute cu picurator.Se aplica pe o placuta de sticla.

Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii.

Se recomanda partea lucioasa a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce exista pe partea mata a placutei.

b) capsulele contin cele doua componente. Intre ele exista o membrana sau un disc ce sunt perforate astfel ele intra in reactie.

Prepararea :

a)

clasic(manuala);

b) cu mixere speciale (cu mixerele);

a)

se inglobeaza in lichid din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau agat.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa cu aspect mat.Timpul de spatulare pana la 1 minut.

Aplicarea in cavitate : - ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un con care tinde sa revina la forma initiala.

b)

cu mixere speciale (Silamat, Duomat, Cap vibrator). Se introduc capsulele dupa prealabi 424o143e la perforare a membranei din interiorul capsulei. Timp de preparare : 10-20 secunde.

Avantajele metodei moderne :

se evita erorile dozarii extemporanee ;

se scurteaza timpul de lucru, dar si de priza ;

se obtine o buna omogenizare.

Dezavantajele metodei moderne :

pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung ;

cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara ;

metoda este scumpa.

Tehnica de lucru:

dupa o prealabila conditionare si tratare a plagii dentinare (liner ca baza primara si cimenturi (FOZ, CIS) ca baza secundara) ;

!!!!!Este obligatorie protectia plagii dentinare in cazul cimenturilor silicat fiind cele mai toxice (sunt situate la limita inferioara a biocompatibilitatii). microbiana si ajunge la pulpa prin tubulii dentinari.

Se infiltreaza cohorta

aplicarea se realizeaza din profunzime in exterioriul cavitatii, usor in exces. Se mentine in cavitati cu benzi de celuloid 2-3 minute = priza primara(conformatoare de celuloid tip coroane pe care le adaptam) ;

Reactia de priza :

finisare, prelucrare. Se indeparteaza excesul, prelucrarea primara la 10 minute de la priza primara) Indicat ar fi ca finisarea sa aiba loc la 24 ore.

reactie acido-bazica.

I)

particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat cam 20% din pulbere participa la reactie rezultand un silicagel hidratat.

II)

reactia acid-baza se intensifica, ionii metalici migreaza la suprafata particulelor de sticla si precipita ca fosfati, fluoruri rezultand ungel silicic (ce contine partile de sticla)

III)

cimentul are structura stratificata :

1)

particule de sticla ;

2)

particule acoperite de gelul silice ;

3)

particule in gelul amorf ;

4)

fosfatul de aluminiu.

Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de :

temperatura mediului ambiant ;

marimea particulelor ;

proportia pulbere-lichid ;

timpul de preparare.

Proprietati :

fizionomia: initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului, ce se datoreaza aluminosilicatului. Se deterioreaza in timp scurt, devin opace in contact cu mediul bucal, respiratia orala, la persoanele ce consuma citrice.

stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic; ele se contracta datorita reactiei exoterme (pierde apa). Contractia lineara :0,15-0,3% si contractia volumetrica :3-3,5%. Apare fenomenul de separatie marginala.

rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei, inferioara amalgamelor.Au rezistenta mecanica buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice.

aderenta : se mentine datorita factorului mecanic, nu adera chimic.

stabilitatea coloristica :se modifica in timp, in zonele abrazate, la nivelul marginilor rezultand infiltratie marginala.

biologic : au efect carioprofilactic :datorita fluorurilor din compozitie.Sunt pulpotoxice(lichidul in exces).Se dizolva in mediul bucal (igiena precara, PH acid).

conductivitate termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea variatiilor termice catre pulpa.

Indicatii:

Contraindicatii :

obturatii clasa III;

obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali ;

obturatii clasa V (azi contraindicate)

cavitati clasa IV ;

cavitati clasa I, II zona laterala.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere ;

marii consumatori de citrice.

Recomandari practice :

alegerea culorii sa se efectueze la lumina naturala ;

dozarea /prepararea dupa fabrica producatoare (prepararea la 20OC);

aplicarea sa se realizeze dupa tratamentul plagii dentinare( aplicarea de lineri si a obturatiei de baza);

se contraindica aplicarea silicatului, rasinilor acrilice, compozitelor peste baza de eugenat de zinc (eugenolul le modifica culoarea si le plastifiaza ) ;

prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 10 minute ;

b) ideala :la 24 ore.

protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare si varnishuri .

CIMENTURI SILICO-FOSFATICE

Pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat si pentru a elimina dezavantajele cimenturilor silicat aceste materiale sunt o combinatie intre cimentul silicat si cimentul fosfat de zinc).

Cu toate acestea prezinta :

Dezavantaje:

contractia volumetrica:3-3,5%;

rezistenta mecanica ;

solubilitatea ;

opacitatea.

Compozitie :

ciment fosfat de zinc - substanta de baza

oxizi de aluminiu, fier pentru proprietati optice.

Aceste cimenturi sunt mai dure, au o solubilitate mai mica si o transluciditate acceptabila.

Denumiri comerciale :

TRANSLIT (Mertz)

ARISTOS (Spofa);

INFANTID (Spofa) ;

FELSERIT (Spofa)

Etapele :prepararea, aplicarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat.

Indicatii :

Obturatii provizorii la dintii definitivi ;

Obturatii definitive la dintii temporari ;

Turnare modele (caracter istoric);

Fixarea coroanelor integral ceramice(caracter istoric).

AMALGAME DENTARE

Combinatia dintre un metal (Hg) cu unul sau mai multe metale.

Utilizare : restaurari coronare in zonele posterioare ale arcadelor dentare

Din punct de vedere mecanic sunt materiale superioare tuturor celorlalte materiale.

Dezavantaje:

Culoarea metalului;

Procese fizico-chimice;

Transmit usor variatiile termice;

Infiltreaza tesuturile dure si le modifica coloristic;

Coroaziune masiva (argintul este cel mai putin stabil in mediul oral)

Clasificarea amalgamelor dentare :

1.

Dupa procentul de cupru (dupa Craig)

A. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura

particule sferice.

B. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6% 13%) :

pilitura

aliaj bifazic

particule sferice ;

Pot fi si aliaje unifazice particule sferice.

2.

Dupa numarul metalelor :

binare: mercur+cupru;

ternare:mercur+argint+staniu;

cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc.

cu 5-6 elemente.

3.

Dupa generatie:

conventionale (continut scazut de cupru) ;

cu faza dispersata (bifazice) ;

amalgame

cu continut crescut de cupru.

moderne.

Forma de prezentare :

pulberea :

pilitura :particule cu forma neregulata, sferice sau lamele ce se obtin prin frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil.

particule sferice : se obtin prin atomizare, lingoul de argint-staniu este introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit, se obtin picaturi care in prezenta gazului inert se transforma in particule sferice(2-43 )

lichidul : mercurul, se solidifica la 38,90C. Fierbe la 356 C. Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul, argintul, cuprul, staniul, zincul. Nu se poate alia cu :nichelul, cromul, cobaltul, fierul.

Dozarea:

a)extemporanee partile reactante se aplica in mojar/pistil

b)industriala in capsule, se masoara greutatea foarte exact; componentele sunt separate de un disc din staniol sau material plastic; capsulele se introduc in mixere.

Prepararea:

a)manuala: in mojar; dozarea se face functie de cavitate. Se impregneaza pilitura se amalgameaza rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare.

b) mecanica : Avantaje:

dozare exacta ;

nu se contamineaza partile reactante;

nu ne contaminam ;

plasticitatea este cea indicata.

Dezavantaje : metoda manuala :

dozare incorecta ;

plasticitate crescuta datorita mercurului crescut ; proportia ideala mercur/pilitura

este de 40-45% mercur restul fiind pulbere.

Mecanismul de priza :

a)

dizolvarea particulelor datorita mercurului ;

b)

impregnare ;

c)

amalgamare ;

d)

cristalizare (priza).

Amalgame conventionale :

1) Ag3Sn4 +Hg

Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat)

(faza ) 2) miezul amalgam +Hg

(faza 1) 1+ 2+

(faza 2)

3) 1+ 2 matrice de care se leaga nereactionat ; 4) rezistenta la coroziune > 1> 2 Faza 2 este cea mai sensibila la coroziune. Cu cat 1 si 2 este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii amalgamelor sunt superioare. Aliajele de cupru au un continut final de 2 foarte redus.

Timpul de priza finala :la 24 ore.

Este dependenta de :

faza aliajului. Sunt amalgame

faza - priza lenta

faza , -priza rapida.

proportia pilitura /Hg ; Hg >

priza> ;

dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta.

presiunea de condensare

CURS 3 MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE AMALGAME DENTAREDozarea si prepararea :

Extemporanee :pilitura +Hg in mojar cu pistil;

Electromecanic:capsulat si amalgamator.

Formule (retele conventionale)

binare :Hg+Cu ;

-nobile:Au,Pt;

ternare:Hg+ag+Sn;

-seminobile : Ag, Pd ;

cuaternare:Hg+Ag+Sn+Zn

-baza cupru (moderne).2-7% Cu (continut )

A. Conventionale :

b. Imbogatite cu cupru :

40% Cu (continut )

-Argint : 67-74% ;

-Argint :69% ;

-Staniu :25-27% ;

-Staniu :17% ;

-Cupru :6% ;

-Cupru :13% ;

-Zinc :2%

-Zinc :1%.

ADA, FDI, Aliaj mercurizat ce are in pilitura Hg :3%

Argint:65%;

Staniu:25%;

Cupru:6%;

Zinc:2%;

Hg ;1-3%, Aur, Platina.

Rolul elementelor componente :

Argintul:

rezistenta mecanica;

culoare;

micsorarea fluajului.

Staniul:

creste viteza de amalgamare;

scade rezistenta mecanica ;

creste fluajul ;

Cuprul :

creste duritatea ;

creste rezistenta mecanica;

Zincul: creste viteza de fuzionare,

creste dilatarea amalgamului,

creste rezistenta la coroziune.

Denumiri comerciale :

Pulbere/Lichid

HARPER S

OPTALOY

INDILOY ;

LUXALOY(Degussa)

Predozat

AMALCAP;

TYTIN.

Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile coronare

Se realizeaza prin condensare (fulare). Materiale necesare: Fuluar de amalgam; Instrumente speciale de modelat amalgamul; Pentru cavitatile proximale matrici metalice si portmatrici.

Cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar (conditionate) cu lacuri, lineri (termolineri) si obturatie de baza (blocheaza variatiile termice).Amalgamul este prelevat cu portamalgamul, condensat cu fuloarul de forma sferica, fularea se realizeaza rapid, energic pentru eliminarea excesului de mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor. Mentinerea amalgamului se realizeaza cu portmatrice cu matrice.

Amalgamele pot fi cu priza rapida /priza lenta.

Se evita contaminarea manuala (degetul) si apa deoarece acest lucru influenteaza proprietatile fizice si chimice.

Amalgamele prezinta o plasticitate de adaptare in functie de pilitura si mercur utila fularii amalgamului si o plasticitate de lucru cand incepe formarea fazelor 1, 2 si cand obturatia poate fi sculptata.

Prelucrarea si adaptarea :

Amalgamele moderne : in aceeasi sedinta ;

Amalgamele conventionale: la 7 zile.

La amalgamele moderne se indica finisarea desi exista riscul aparitiei porozitatii.

Proprietatile fizice :

1) stabilitatea dimensionala :

in prima faza se contracta :absorbtia Ag3Sn4 (faza ) in faza a doua:dilatarea (expansiune)formarea

fazelor

1, 2;

faza a treia:contractie usoara, datorita particulelor de mercur neincorporate(Ag3Sn4); au loc modificari intre 0-20 .

Factorii ce influenteaza :

Compozitia aliajului :Ag, Cu, Sn, Zn.

Dimensiunea particulelor :dimensiunea mai mica determina dilatare mai mica.

Proportia pilitura /mercur ;

Condensarea ;

Intervalul de la preparare la condensare : 3-3,5 minute.

dilatarea tardiva (5-7zile) :daca a fost contaminat cu apa in momentul prepararii

Zn+H2O

Zn(OH)2+ H2 rezulta expansiunea obturatiei de amalgam ;

dilatarea mercuroscopica :

Amalgamul +Hg in exces

dilatare 1%.

dilatarea termica:are valori de doua ori mai mare ca tesuturile dentare ce determina separatia marginala.Apare fenomenul de percolare conditionata termic, patrunderea salivei si expulzarea de la interfata obturatie-peretii cavitatii (modificari 3-6 m)- compensate de expansiunea amalgamului.

2) rezistenta la compresiune :

Stratul subtire se fractureaza.Se impune prepararea unor cavitati retentive.

Factorii ce influenteaza :

compozitia aliajului (faza ) cea mai rezistenta la compresiune ;

dimensiunea particulelor ;

timpul de preparare :

daca este scazut rezulta un aliaj friabil.

daca este crescut rezulta amalgame vascoase.

cantitatea de mercur(mai mare de 55%), rezistenta la compresiune este scazuta ;

cantitatea de mercur (mai mica de 55%) confera o buna condensare.

3) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune ;

4) duritatea :110 unitati Knoope.

5) conductivitatea termica:buna. Necesita obturatie de baza si termolineri.

6) etanseitatea :nu se obtin obturatii etanse, nu se face inchiderea marginala.

7) coroziunea :apar oxizi de coroziune la limita obturatie-dinte, ioni de argint.

8) porozitatea : in interiorul obturatiei apar pori datorita mercurului nereactionat.

Porii de la suprafata se pot elimina prin lustruirea si finisarea obturatiei.

Cei din masa obturatiei determina defecte structurale si dilatare mercuroscopica.

Proprietati chimice :

1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid, modificari de culoare pe fondul sulfurarii pana la corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei

Factorii ce influentaza coroziunea :

compozitia aliajului ; se adauga zinc pentru a scadea coroziunea

dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si creste rezistenta la coroziune ;

amalgamele 2 cele mai putin rezistente la coroziune;

calitate obturatie : finisare : apare fenomenul de sulfatare ce determina coroziunea obturatiei ;

factorul pacient :igiena precara.

Proprietati biologice :

infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag, Sn,Cu) determinand aparitia culorii negre . Se indica obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri, finisarea, lustruirea cu gume, paste, pufuri pentru a realiza o pelicula protectoare si a preintampina coroziunea.

Utilizarea mercurului :

Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara, digestiva, tegumentara, solutii de continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei, aparitia gustului metalic, senzatie de voma, hematurie chiar exitus.Exista si intoxicatia cronica datorita ingerarii cumulative a mercurului ; lizereum metalic la nivel gingival de culoare gri.

Recomandari practice :

inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) ;

utilizarea sistemului capsulat;

prepararea electrochimica (cea mai buna);

folosire de manusi, masca, aerisirea cabinetului, podea de gresie

colectare deseuri in flacoane speciale;

evaluarea periodica a nivelului de mercur in cabinet;

AMALGAME BAZA CUPRU

Forme de prezentare:

1) sistem bifazic ( pilitura + mercur) /particule sferice, sferoidale, amestec.

2) tablete : se topesc si se omogenizeaza in mojar rezultand o pasta vascoasa. Se aplica cu instrumentele cunoscute.

Proprietati :

superioare ;

priza rapida ;

Indicatii :

rezistenta mai buna la compresiune ;

obturatii mai etanse ;

obturatii coronare ale dintilor temporari ;

obturatii retrograde dupa rezectie apicala ;

modelul metalic nu se mai foloseste azi.

AMALGAMELE DE GALIU

Mercurul a fost inlocuit cu galiu ce are punct de topire la 29,30 C.Nu a prezentat proprietati superioare amalgamelor conventionale.

Indicatii :

AURUL PRECIPITAT

cavitati clasa I, II, V, la premolari si molari ;

restaurari coronare simple sau armate ;

tehnologia modelului de lucru unidentar.(abandonate azi ).

Proprietati :

etanseitate marginala superioara celor anterioare ;

rezistenta crescuta la coroziune ;

toleranta biologica mai buna.

indicatii limitate la obturatii mici;

tehnica de lucru laborioasa si costisitoare;

culoarea si pretul de cost (dezavantaje).

Forma de prezentare :

aur pulbere ;

aur mat ;

electroaloy = aur + (calciu 1%);

folie simpla/ondulata/Au-Pt/ laminata.

Mod de obtinere :

Atomizare si electrodepunere : particulele sunt sinterizate(5-75 ) si acoperite cu o folie de aur coeziv, tratate cu clor sau amoniac pentru a nu se contamina pana la utilizare

Aurul mat se obtine prin electrodepunere, particulele sunt sinterizate rezultand o coeziune minima intre particulelede aur ;

Folie prin laminare din lingou 0,04-0,07 ;Din lingou se lamineaza 3 folii dar in directii diferite care suprapuse dau o folie laminata cu proprietati mecanice superioare.

Folie ondulata - intre folii se aplica un straif de hartie care dupa carbonizare, la spirtiera onduleaza cele doua folii ;

Folie Aur-Platina : intre doua folii de aur se interpune o folie de platina pentru ramforsare (zona premolari , molari)

Tehnica de lucru :

Folia se aplica in cavitatea bucala dupa degazare ce se realizeaza prin :

1)

incalzire 3-5 secunde la flacara spirtierei rezultand o folie maleabila ; temperatura sa nu depaseasca 760 0C ;

2)

aplicare pe o placa de mica ce se gaseste deasupra flacarii 3-5 minute ;

3)

degazare electrica.

Condensarea :

manuala:fuloare, ciocane. Acest lucru este traumatizant pentru pacinet;

pneumatica : nu se poate controla presiunea, deci se contraindica ;

condensare electronica (cea mai buna).

MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE DIRECTE FIZIONOMICE

1.RASINI ACRILICE SIMPLE :

-au fost folosite ;

-pulbere +lichid (foarte toxic) ;

-coroane provizorii (proteze fixe si mobile).

2.RASINI ACRILICE SINTETICE SEMIINTERPENETRATE ( ARMATE ) :

-au aceeasi compozitie dar s-a modificat catalizatorul care este 3N butil bor (initiaza priza) si mareste adeziunea la tesuturile dentare ;

-prezinta agent de gravare (acid) si agent de cuplare (adeziv) ;

-s-au folosit in tehnicile adezive pentru fixarea bracketurilor si a puntilor adezive.

Denumiri comerciale:

PALAKOV (Kulzer);

ORTHOMITE(SUA);

ADHESIVE

3.RASINI DIACRILICE COMPOZITE (R.D.C.);

Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice.

Clasificare:-criterii-

a) compozitie:

nesarjate (au o faza);

sarjate (bifazice).

b) reactia depolimerizare:

autopolimerizabile (P/L);

fotopolimerizabile

ultraviolete (P/P);

radiatii vizibile- blue light ;

radiatii vizibile coerente laser.

c) matricea organica :

bis GMA;

bis UDMA;

mixte.

d) particule de umplutura:

Clasice :

macroumplutura ;15-20 ;

microumplutura :0,05-0,1 ;

Moderne :

hibride (condensate).

Forma de prezentare :

generatia I

Pasta/Lichid : SMILE, KERR

nu contine agent de gravaj, bonding

sunt autopolimerizabile.

generatia II

Pasta Pasta : CONCISE, ADAPTIC ;

nu au agent de gravaj ;.

generatia III

Pulbere Lichid : PALAKOV, EVICROL ;fara agent de gravaj

Pasta Pasta :CONCISE, ADAPTIC ; cu agent de gravaj.

generatia IV

Pasta

in godeu :COMPOUND;

in seringa: VALUX, TETRIC, HERCULITE,

generatia V

Capsulat :POLYCAP, COMPOCAP ;

Exista R.D.C. si pentru sigilare si pentru fixari adezive.

Generatia I, II au o adeziune mecanica; Generatia III, IV , V au o adeziune chimica.

CURS 4RASINI COMPOZITE

R.D.C.:

Macroumplutura (10-100 m) ;

Midiumumplutura (1-10 m) ; Microumplutura (0,1-1 m) ; Miniparticule (0,01-0,1 m); Hibride (micro+miniparticule). Compozitia chimica : 1) Contin doua faze:

organica ; anorganica.

2) Sistem de cuplare (silanic) FAZA ORGANICA: Contine: monomeri de baza; monomeri de dilutie ; sistem de initiere ; aditiviMonomerul de baza : compus aromatic dimetilacrilat (bis GMA - rasina Bowen).Acest monomer de baza prezinta o contractie de polimerizare scazuta, un volum crescut. Azi este inlocuit cu

bis-MA, bis EMA, bis-PMA.

Monomerii de dilutie :

Se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza, au vascozitate scazuta, masa moleculara scazuta.Ex : acidul metacrilic, metacrilatul de metil.

Sunt :

monofunctionali ;

difunctionali, cei mai utilizati cu proprietati foarte avantajoase : -contractie scazuta dupa polimerizare ; -dilatare scazuta ; -reactivitate crescuta in cavitatea bucala ; -tolerate; -inodore;-stabilitate chimica.

trifunctionali.

Sistemul de initiere: la rasinile clasice este chimic, pe baza de peroxid de benzoil (0,52,5%), amina tertiara (accelerator de polimerizare).Pun in libertate radicali liberi care initiaza polimerizarea viitoarei matrice organice care va contine particule sarjate. Sistemul de initiere foto : rasini de ultima generatie bazate pe radiatii cu spectru de 500nm. Substanta organica fotosensibila : eter etilic, benzoina, camforochinona ce excita si declanseaza reactia cu amina tertiara si pune in libertate radicali liberi.Reactia intre componente este completa . Nu necesita instalatii speciale(avantaj). Dezavantaje : Debut imediat prin punere in contact a partilor reactante ; La preparare se inglobeaza aer in componentele preparate (s-au elaborat acste sisteme de initiere foto);

Initierea cu U.V. are valoare istorica, nu se mai utilizeaza, grad de penetrare scazut, toxic. Spotul de U.V. nu penetreaza particulele mini (nu se polimerizeaza rasina) ; efect toxic asupra organului ocular cu deslipiri de retina. Initierea cu radiatii luminoase halogen Nu sunt netoxice ; necesita protectie, sunt implicate in afectiuni oculare. Initierea cu plasma: radiatii coerente in cateva secunde, grad de penetrare crescut, efect nociv. In R.D.C. exista si inhibitori de polimerizare in cantitati mici, derivati fenolici ce previn perisabilitatea produsului(0,1-0,2%), inhiband formarea radicalilor liberi.Rasinile livrate sub forma de pasta cu ajutorul acestora pot fi conservate pana la 2 ani. De asemenea faza organica mai contine :pigmenti, coloranti, impuritati. FAZA ANORGANICA : Are o importanta esentiala in obtinerea pproprietatilor dorite de fabricant : proprietati optice, estetice, mecanice, termice (15-55%),. Se introduce sub forma de particule micro, nano, medium cu umplutura in componenta organica (sarjare-dispersie) Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat, ionomere.Reprezenta de : cuart cristalin, silice coloidala, aluminosilicati, borosilicati, (litiu, bariu, strontiu), fibre de sticla, triclorura de yterbiu, diferiti oxizi metalici.

Cele mai utilizate particule anorganice sunt pe baza de Al-silicati de bariu (hibride).

Procesul de sarjare se realizeaza prin :

dispersie simpla (compozite traditionale cu macroumplutura 10 -30 .

dispersie-polimerizare (compozite hibride)

dispersie-condensare (R.D.C. condensate)

R.D.C. cu :

macroumplutura (10-100 m) Adaptic, Smile, Kerr. midiumumplutura :(1-10 m). microumplutura : (0,01-0,1 m) miniparticule (1-10 m)

nanoparticule :0,50-0,70nm-obtinerea unei estetici deosebite, grad de impachetare superior fata de R.D.C. traditionale. Faza organica hidrofoba) si cea anorganica (hidrofila) sunt faze imcompatibile. Chimic legatura se realizeaza cu ajutorul silanilor care prin hidrolizare devin silanoli. Silanul este un derivat al siliciului tetravalentLa radicalii X se leaga faza organica, iar la radicalul (OH)R3- faza anorganica.

La interfata dintre cele doua faze se afla minima rezistenta.

Dozarea/Prepararea : Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum. Se aplica pe hartii speciale, se prepara prin spatulare, rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie repede aplicata. Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa conditionarea cavitatii (banda, matrice, cape FRASACO).Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta suprafete rugoase. Forma capsulata : (pulvis+lichid). Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi cimenturi silicat). Tehnica de lucru : 1) 2) se alege rasina compozita ; conditionarea aderentilor (dentina, smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire; se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care vor media legarea chimica a compozitului de dentina

3)

Conditionarea smaltului : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic 37% pana la 50%.Are loc topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20 secunde. Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina compozita sub forma de microfilamente . Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dure. Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare bondingul ce va media, favoriza aderenta rasinii la smalt. Aplicarea rasinii si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat cu strat. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale. Dupa, se trece la prelucrare, finisare, se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina (ideal). Daca totusi avem plusuri , se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore, se recomanda finisarea finala.Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare. In timpul diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. La nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac, ce va fi imbibat cu vasoconstrictor : efedrina, adrenalina. (nu clorura de zinc).

4) 5)

Proprietatile rasinilor compozite ; 1)Timpul de gelificare : 40-90 secunde (cele moderne) pana la 5-10 minute (cele clasice).2) stabilitate volumetrica : foarte buna.Contractie 0,25-1,9% comparativ cu rasinile acrilice.

3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10 .(fenomenul de percolare). Separatia marginala se inscrie in standarde pana la 20 .

4) porozitate : aproximativ 10 , functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri.

5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu transmit injuriile termice organului pulpar.

6) proprietati mecanice : duritate inferioara amalgamelor si smaltului . Valori apropiate de duritatea amalgamului ; rezistenta la rupere , abraziune scazuta acestor materiale ; friabilitate scazuta.

7) stabilitate cromatica : relativbuna. Se modifica datorita modului de lucru. 8) efect biologic pulpotoxic . !!!!Se va efectua tratamentul plagii dentinare. 9) adeziunea : mecanica (gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii. mecano-chimica (gen. II, III) agent de gravaj, bonding; de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina. Adeziunea este mediata datorita agentilor de cuplare

10) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura si miniparticule absorb apa in cantitate crescuta avand efect negativ asupra proprietatilor mecanice. Indicatii : Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I, II la PM, M (retentie) ; Hipo- si displazii coronare ; Fracturi coronare ; Fixare fatete ; Protezari imediate ; Imobilizari dentare.

Nu prezinta contraindicatii. Recomandari practice : Cavitati cu retentii normale ; Lineri + obturatii de baza ; Se contraindica obturatia de baza din eugenat de zinc deoarece are efect plastifiant ; Bizotarea sub un unghi mic pentru obtinerea unor suprafete nete ce vor favoriza cuplarea ; Conditionarea dentinei, smaltului; Nu se aplica in straturi subtiri in zonele de maxima presiune deoarece pot sa apara fracturi. Cavitati cu pereti in smalt.

COMPOMERII Materiale hibride aparute dupa anii 90.Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile rasinilor compozite si ale cimenturilor ionomere de sticla.

Se livreaza ca pasta in sistem capsulat sau in seringi cu sistem de initiere foto. Produse comerciale: F 2000 COMPOMER (3M); DYRACT ; DYRACT, AP (Dentsplay); HYTAC AP cala III, IV (Espe) ;

Compozitia chimica: Prezinta ca si R.D.C. faza organica-monomer de baza CDMA (oligomer) ; monomer de dilutie GDMA.Creste adeziunea hidroxietilmetacrilatului cu rol in transportul apei imbunatatind capacitatea de curgere si adeziun ea aprodusului la tesuturile dure. Sistemul de initiere foto este pe baza de amina tertiara ce elibereaza radicali liberi. Faza anorganica este reprezentata de particule de sticla cu fluor in compozitie.

Agentul de cuplare este un silicat coloidal ce determina dispersia particulelor pe faza organica.Se conditioneaza cavitatea: se aplica primer, polimerizare 10-20secunde; faciliteaza adeziunea compomerului.

!!!!!!Compomerul nu necesita demineralizare cu acid fosforic 37%(doar cand folosim adezivi de la trusa de compozit se va face si gravaj acid in prealabil).

Pot fi utilizati ca adezivi :

SCOTCHBOND N.P.

SINGLE BOND

La ambii adezivi trebuie demineralizat cu acid fosforic, exact ca la rasinile compozite. Dozare /Preparare :-Capsule aplicate intr-un pistol rezultand o pasta vascoasa ;

-Seringa contine compomer. Preparare extemporanee in functie de marimea cavitatii. Proprietati : Vascozitatea mai scazuta ca R.D.C. ; Se aplica usor, nu adera de instrumentar ; Absorb apa datorita polimerului hidroxilic ;

Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C.I.S. (efect cariopreventiv); Dilatarea termica are valori mici asemanatoare structurilor dentare.

Indicatii : De electie clasa III, clasa IV ; Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) ; Cariile radiculare ; Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) ; Restaurari de bonturi coroana mai prezinta din peretii ei ; Restaurari coronare dinti fracturati ; Clasa I, II dintii temporari.

Tehnica de lucru : 1)Alegerea nuantei compomerului ; 2)Pregatirea cavitatii sau nu (in eroziuni sau lacune cuneiforme se curata mecanicperie+pasta pentru profilaxie) ;

3) Aplicare primer pe smalt si dentina circa 30 secunde. Suprafata nu se usuca. Uscare 510 secunde.Fotopolimerizare10 secunde. 4) Aplicare compomer +fotopolimerizare 40 secunde; 5) Finisare/Prelucrare cu benzi /discuri (SOFT-LEX). Recomandari practice: Se evita contactul adezivului cu tesuturile moi, ochi, tegumente.In caz de accident se indica spalaturi abundente cu apa ; Respectarea timpului de fotopolimerizare. Compomerul nepolimerizat are efect iritativ local. Se contraindica aplicarea compomerului peste paste ZOE deoarece exercita un efect plastifiant inhiband polimerizarea, se modifica proprietatile obturatiei.

CIMENTURI IONOMERE DE STICLA1970Wilson.

Tentativa de a elabora un biomaterial fizionomic si adeziv, care sa imbine avantajele cimenturilor silicat si policarboxilat.

Sunt poliacrilati complecsi, polialkenolati de sticla , solutii de homo- si copolimeri ai acidului poliacrilic cu aluminiusilicat. Clasificare : chituri adezive ;(luting cement) ; cimenturi pentru restaurari coronare ; cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) ;

Forma de prezentare : a) b) c) pulbere-lichid- dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) ; sistem bicomponent predozat ; sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in pulbere ce reactioneaza cu apa distilata, acidul tartric.

Denumiri comerciale: a) FUJI IONOMER (clasa I, II, III) ASPA I -IV-abandonate valoare istorica; GLASIONOMER CEMENT FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor, puntilor (P/ b) capsulat: KETAC FIL (Espe)

FUJI-CAP2-GC;

c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM Sistemul anhidru este o pulbere ce este un aluminiusilicat si un poliacid. CHELON Compozitia chimica: Sticle aluminiusilicat: cationii multivalenti pentru saturarea poliacidului; reactie acidbaza, Generatia I: sticla ternara ; aluminiusilicat de calciu.ASPA (aluminiupolialkenoic acid) ; lichidul cu grad de volatilizare crescut ; abandonat ; Generatia II actuala): sticle complexe care prin topire , macinare dau pulberea. Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50 m si pentru cimentari 20 m Pulberea : Oxid de siliciu 30,1% ; Oxid de aluminiu 19,9% ; Fluorura de aluminiu 2,6% ; Fluorura de calciu. 2,6% ; Fluorura de sodiu 3,7% ; Fosfat de aluminiu 1%.

Rolul elementelor componente : Fluorurile : scad intervalul de inmuiere al particulelor de sticla la atacul acid; Efect cariostatic ; Rezistenta mecanica crescuta ; Transluciditate crescuta. Lichidul: a) b) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA) ; pentru generatia actuala : solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid itaconic+ maleic rezultand acidul polialkenoic(majoritatea C.I.S) ;

c)

sistem anhidru : apa distilata sau acidul tartric : (CHELON) ; Acidul tartric influenteaza timpul de priza dar nu si pe cel de lucru.

Dozarea/Prepararea : Asemanatoare cimenturilor silicat ; Doza ideala :pulbere/lichid:1,5/1 Reactia de priza: Este o reactie acid-baza. 1.) 2.) Etape:

dizolvarea-ionizarea poliacidului; dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu, calciu, sodiu.rezultand acid ortosilicic. Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3, CaF). Precipitarea polisarurilor (Ca, Al) si reticularea catenelor poliacidului, se elimina hidrogenul din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza particule de sticla nereactionate. Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel. Dupa priza rezulta o matrice de polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate in gelul de silice.

3.)

4.)

Factorii ce influenteaza priza : Raportul sticla-sticla/lichid. (sticlei : Al2O3/SiO2).Sticla mai multa, priza mai mica. Lichid mai mult , priza mai lunga. Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) ; Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de manipulare ; Temperatura : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru.

Proprietatile C.I.S.1) vascozitate :ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. Generatia actuala au o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment.

2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) ; priza finala la 24 ore.

3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat ;

4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat ;

5)duritatea este inferioara cimentului fosfat.

Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore.

6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie, se recomanda prelucrarea riguroasa.

7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa). Sunt poroase 10-14 . Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor.La 48 ore proprietati maxime.

8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite, sunt opace fata de acestea.Se altereaza in timp.Grosimea minima 1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza.

9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta.

10) solubilitatea in apa crescuta : 0,3-3,2% la 7 minute ; la1 ora este de1,2%.

11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4,4% si in absenta umiditatii se accentueaza acest lucru.

12) adeziunea chimica la smalt, dentina si adera chimic pe metalele conditionate(oxidate) . Rezulta legaturi ionice si legaturi de hidrogn cu gruparile OH- din hidroxilapatita dentinara si amelara. Are loc o chelare a OH- asemanatoare ionilor de calciu ;

-NU necesita gravaj.

-Se recomanda utilizarea agentilor de curatare.

-Adera in prezenta apei.

13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor, impregneaza smaltul,dentina pe o adancime de 3 .

Indicatiile cimenturilor ionomere(C.I.S)

Cimentarea coroanelor, puntilor ;

Obturatii de baza;

Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich ;

Obturatii coronare clasa V ;

Obturarea dintilor temporari ;

Obturatii retrograde ;

Tehnici adezive.

CURS 5CIMENTURI IONOMERE MODIFICATE CU RASINI

(CIMENTURI IONOMERE FOTOPOLIMERIZABILE)

Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere chimica si fotopolimerizare) sau numai fotopolimerizare.

Initial au fost elaborate ca lineri apoi ca obturatii de baza, cimentari.

Sunt materiale superioare ( proprietati + caracteristici);

C.I.M.R. deriva de la atasarea unor grupari metacrilice de poliacril ce confera caracteristicile acestor cimenturi.

Forme de prezentare :

Sistem:

monocomponent:

pasta;

bicomponent:

pulbere-lichid (sistemul nu prezinta poliacilul tipic C.I.S.

modificat cu rasini);

capsulat.

Denumiri comerciale:

VITREMER (3M);

FUJI II LC(GC);

VITREBOND(3M);

PHOTAC-FIL (ESPE);

PHOTAC FIL APLICAP (ESPE)-sistem capsulat.

Compozitia chimica:

Pulbere:

asemanatoare cu cea a C.I.S. (fluoroaluminiusilicat)+ fotoinitiator ( =400-600 nm)+ coloranti

Lichid:

poliacid + grupari metacrilice , HEMA (hidroximetacrilatul).

Vitrebondul acid polialkenoic (copolimer al acid acrilic +acid maleic, itaconic, tartric)

Sistemul pasta : monomeri de baza :bis-GMA, HEMA + fotoinitiator, CIS, fosfati de Ca, Ba.

Proprietati:

Stabilitatea dimensionala :contractie 60%/1 minut asemanator R.D.C.cu fenomenul de separatie marginala in special cand sunt aplicate cu R.D.C.-uri ;

Ph acid : 3,5 ;

Absorb apa in cantitati crescute :10-250 mg/mm3la 7 zile datorita prezentei rasinii in compozitie (HEMA) cu influentarea prprietatilor mecanice in timp ;

Din punct de vedere mecanic : le imbunatateste (adaosul de rasina) ;

Nu prezinta fenomenul de desicare (de uscare) ;

Se pot prelucra normal rezultand suprefete netede ;

Proprietati mecanice (duritatea, adeziunea chimica ,aderenta ) superioare C.I.S.;

Adeziunea la substrat (smalt, dentina) valori superioare C.I.S. , compatibilitatea foarte buna R.D.C./C.I.M.R. ;

Eliberatoare de fluor in cantitati apropiate, inferioare C.I.S.. Nu sunt acumulatoare de fluor cum sunt C.I.S urile ca lineri-efect cariopreventiv ;

Optic isi modifica culoarea la expunerea in aer si accentuat isi modifica culoarea dupa expunerea in apa si in aer ;

Nu necesita protectie cu lacuri dupa prelucrare ; dupa fotoactivare rezulta o suprafata mai putin poroasa (prezinta rasini de adaos) ;

Biologic : raspuns pulpar asemanator C.I.S. liner Ca (OH)2-cavitati profunde;

Indicatii :

Lineri (pulpoprotectori + creste adeziunea la nivel parapulpar)+efect carioprofilactic (in prezenta F) ;

Obturatii de baza (cavitati medii) ;

Cimentari ;

Obturatii coronare.

C.I.S. +C.I.M.R.-pentru cervical +radicular.

CIMENTURI IONOMERE METALICE (CERMETURI)

Cermeturi se numesc cele ce se obtin prin sinterizare.

Folosite ca materiale restaurativ coronare estetice si inestetice pentru zona posterioara ;

Cimenturile augmentate cu particule de argint se numesc CERMETURI.

Cu scopul de a inlocui amalgamele datorita dezavantajelor pe care le prezentau (culoare, etanseitate, coroziune, gust metalic).

Forma de prezentare :

a) sistem capsulat :

KETAC SILVER (ESPE);

ARGION MOLAR (VOCO);

JUMBO MIX;

b) sistem bicomponent: CHELON SILVER (ESPE);

MIRACLE MIX (GC Co);

ARGION (VOCO);

ARGION MOLAR (VOCO)

Compozitia chimica :

Pulberea :

sunt sticle ion percolabile cu particule de Ag (cele mai uzuale)

Prin adaos de particule Ag3Sn au rezultat proprietati nesatisfacatoare ;

Particule de sticla +particule metalice (Ag, Pd) presate, sinterizate, macinate rezulta o pulbere fina micronica (unita chimic la o anumita temperatura apropiata de 800C), urmata de racire, macinare rezultand particule de 20 .

Au fost utilizate diferite metale :Au, Pd, Ag obtinandu-se aurificatii cu rata inalta de reistenta la coroziune, adeziune ;

Lichidul :

Solutie de copolimer (asemanator C.I.S.)

Dozarea /Prepararea :

vezi C.I.S. ;

Proprietati:

Prelucrate superior C.I.S. conventionale, se obtin suprefete cu luciu metalic ;

Proprietati mecanice inferioare amalgamelor si compozitelor ;

Mecanic : rezistenta la abraziune, rupere, duritatea sunt superioare cimenturilor clasice ;

Proprietati cromatice: s-a adaugat oxid de titaniu (alb-argintiu), asemanator smaltului;

Porozitate scazuta datorita densitatii mai mari;

Indicatii:

Obturatii coronare ale dintilor temporari;

Obturatii coronare ale dintilor permanenti (PM, M) nu sunt superioare amalgamelor din punct de vedere mecanic;

LINERII

Reconstituiri de bonturi ;

Sigilari largite.

Sunt produse pe baza de hidroxid de calciu sau C.I.M.R. pentru protectia plagii dentinare.

Plaga dentinara este : nesangeranda ; dureroasa, infectata.

Ea poate fi protejata :

Primar :

aplicare de lacuri (lineri) in cavitatile superficiale si medii.

Secundar

prin aplicarea cimenturilor in dublu strat :lineri pe baza de didroxid de calciu+

cimenturi pe baza de fosfat de zinc(F.O.Z.)/C.I.S. ;

Clasificare

Linerii : pe baza de hidroxid de calciu ;

C.I.M.R. ( C.I.S FOTO) ;

A.. Linerii pe baza de hidroxid de calciu

Ei se aplica strict parapulpar sub obturatii de amalgam, rasini compozite, silicat pentru protectia pulpei dentare, cu scop izolator si stimularea neodentinogenezei.

Observatie clinica :

Sub obturatii de amalgam se indica tratamentul plagii dentinare (cavitati profunde, medii) : liner-hidroxid de calciu +F.O.Z. /C.I.S. ;

Forma de prezentare :

Sistem bicomponent :

pasta-pasta (DYCAL);

Sistem monocomponent:

pasta.

Denumiri comerciale :

CONTRASIL ;

HIDROXYLINE ;

CALCIMOL ;

PULPDENT ;

HYPOCAL.

Aplicarea se realizeaza strict parapulpar , in grosime de 20 , conditionata in prealabil 20 secunde

El poate fi modificat prin adaugarea unui vehicul gras.

Compozitie :

Hidroxid de calciu (12-54%) ;

Apa ;

Solventi organici volatili (colofoniu, metil, etil cetona) ;

Agenti antibacterieni : diiod-timol , fluor, fluorofosfat de calciu.

Proprietati:

Ph-bazic (11-12);

Izolare electrica nu si termica a peretelui dentinar;

Rezistenta mecanica si duritaste mica ;

Adeziune mecanica , nu adera chimic, exista riscul in timp al absorbtiei ;

Efect biologic:stimularea odontoblastilor si neodentinogenezei (coafaj direct).

Recomandari practice:

Strict parapulpar;

15-20 grosime ;

solubilitate maxima sunt dizolvate de apa ;

aplicarea de lacuri rezultand o membrana semipermeabila pe care se va aplica F.O.Z./C.I.S. ;

se aplica cu fuloare/excavatoare.

B.Lineri pe baza de CIMENTURI IONOMERE

Elaborate doua variante :

C.I.S. conventionale ;

C.I.M.R. ;

Forma de prezentare,compozitia si tehnica de lucru asemanatoare C.I.S..

Denumiri comerciale:

IONOSEAL (Voco);

VITREBOND (3M);

BASE LINE VLC (De Trey)

Roluri:

Creste adeziunea la nivelul dentinar;

Donatoare de fluor;

Efect carioprofilactic ;

Reactia pulpara este mai mica comparativ cu adezivii dentinari (C.I.M.R. ca lineri) ;

Nu se conditioneaza dentina cu acid poliacrilic (255);

Adezivitatea crescuta datorita prezentei HEMA.

LACURI DENTARE

Se comporta ca si linerii in urma volatilizarii solventului organic.

Rezulta un reziduu rasinic cu un film protector la nivelul peretilor cavitatii ;

Rol protectie : (strict parapulpar), inhiba actiunea acizilor in timpul gravajului si a monomerilor de baza (R.D.C.);

Rol izolator;

Rol termic (izolator) ;

Rol de blocare a migrarii ionilor metalici Ag, Sn ce determina aparitia discromiilor;

Rol in augmentarea (marirea) etanseizarii de amalgam.

Forma de prezentare :

Solutii de rasini naturale /sintetice intr-un solvent organic.

Rasinile naturale sunt copal, colofoniu, nitroceluloza.

Solventul organic este cloroformul, acetona.

Se aplica prin pensulare 1-2 straturi care dupa aplicarea solventului organic ramane un film rasinic de protectie (se aplica pe obturatii poroase).

Denumiri comerciale :

COPALITE ;

CAULK VARNISH;

THERMOLINER(Voco) -

inhiba transmiterea variatiilor termice ;

AMALGAM LINER: se aplica pe toti peretii cavitatii;

GAMMA BOND

-creste adeziunea si etanseitatea obturatiei de Ag la tesuturile dure.

Tehnica de lucru:

Izolare, uscare, curatire perete parapulpar ;

se pensuleaza simplu / dublu ;

rezulta o membrana semipermeabila insolubila.

N.B.

Lacurile se aplica in cavitati superficiale , medii pentru obturatii de amalgam ;

Se contraindica aplicarea de lacuri sub obturatii de r.D.C. le dizolva ;

Se contraindica aplicarea sub obturatii de C.I.S.-micsoreaza adziunea ;

Se aplica pe obturatii pentru compactizare, impermeabilizarea C.S., C.I.S., R.D.C. nu pe C.I.M.R

Proprietati :

protectia pulpara;

creste etanseitatea marginala;

se previne infiltarea tesuturilor dure cu particule metalice (argint, cupru, staniu, mercur), deci se previn discromiile.

Dezavantaje :

Aplicarea pe stifturi diminueaza retentiile ;

In cavitati diminueaza retentia inlay-ului ;

In cavitatile profunde au un potential toxic.

CURS 6MATERIALE DE AMPRENTARE

Amprenta = reproducerea negativa a tutror detaliilor campului protetic pe baza careia se confectioneaza modelul in laboratorul de tehnica dentara Camp protetic = dintii limitanti, creasta edentata, dintii antagonisti, relatia de ocluzie ; In edentatia subtotala, totala : bolta palatina, tuberozitati, tuberculii piriformi. Conditiile tehnice de amprentare : o amprenta (standard, individuala) ; un material de amprentare cu proprietati corespunzatoare etapei de amprentare ; o metoda de amprentare corespunzatoare situatiei clinice.

PORTAMPRENTA : Suporturi rigide confectionate din materiale rezistente mecanic, in care se aplica materialul de amprentare. Clasificare : 1)dupa suprafata de contact cu campul protetic: totale cuprind o arcada (utilizate in edentatia totala) ; partiale -acopera un segment de arcada; unidentare amprenteaza un singur dinte (tip inele de cupru, aluminiu); speciale : bimaxilare totale sau de hemiarcada

2) dupa materialul de confectionat : metalice ; nemetalice :

materiale termoplastice ( placa de baza) ; rasini acrilice simple auto /termo ; poliesteri /copoliesteri prin ERKORIT ;placi-ERKODENT termoformare :ERKOPLAST,

rasini compozite : Spectra Tray, Triad Tray 3) dupa gradul de fidelitatestandard ; metalice/material plastic ; infidele , marimi standard 1-4 ; pot fi individualizate(Stents)

individuale

materiale termoplastice : placa de baza, polistiren

rasini acrilice autopolimerizabile ; rasini compozite ; inele metalice (inel de cupru). 4) portamprente speciale :bimaxilare totale : se amprenteaza sup./inf.cu gura inchisa ;

lingura de suport metalic , iar pozitia sagitala se regleaza functie de pozitia campului protetic (IVOCLAR, DETAX, C-PLAST) bimaxilaresegmentare: DUOTRAYS, KETTENBACH (amprentare in ocluzie) ;

cu sistem de racire si stopuri din rasina pe fata interioara a portamprentei : amprenta cu H.R. VAN R.

Portamprente standard : 1) metalice : otel inoxidabil/alama cromata indicatii max. aluminiu+rasini epoxi ; cele mai indicate (modul de elasticitate crescut)-in amprenta globala in 2 timpi (bifazica) ; 10 linguri (1-4) ; S.S WHITE, ALGILOCK DEVIN lingura ortomorfa. 2) material plastic : mai usor de manipulat ; modul de elasticitate scazut se deformeaza usor (ma materialele siliconice chitoase) ; amprente preliminare, au sisteme de retentie-orificii , nervuri ; R.A.S., R.D.C., policarbonate, polistiren; MIRATRAY, MIRATOM, TELEDINE; Pentru dintii antagonisti cu materiale alginice

Linguri individuale : precizie crescuta , mai mare ca cele standard ; mase termoplastice (placa de baza, polistiren) ; campurile protetice maxilarenecesita armare, se tractioneaza cu usurinta ; avantaj-strat 2-3 mm , uniform distribuitMateriale :

R.A.S. (DURACROL) autopolimerizabile

in grosime mai mare de 2 mm-rezistenta, nedeformabile, rigide, usor de prelucrat ;

cele mai utilizate

R.D.C.

Placi 3-4 mm (stare prereactica) ;

Confectionarea lingurilor, bazei sabloanelor de ocluzie;

Tehnica moderna, ergonomica;

Pret de cost crescut;

SPECTRAY-50 placi-fotopolim. In cuptor special-flux halogen ;

TRIAD-TRAY (DENTSPLY), TRAY-DENT (TELEDENT), CITOTRAY (BAYER);

Lampi cuptor: TRIAD II, SPECTRAMAT (IVOCLAR)

Poliesteri +Copoliesteri termoformare;

ERKOPRESS, ERKOPLAST R.D. ERKORIT (ERKODENT);

Prin procedeul de termoformare (in vacuum) 1 minut iau forma;

Procedeu modern pentru obtinerea portamprentei acrilice individualizate ; in confectionarea gutierelor.

Inelul metalic.

Proprietatile principale ale materialelor de amprentare :1) plasticitatea dupa preparare aplicare in portamprenta individuala si pe campul protetic fara deformarea periferiei campului (cu presiuni minime se permite aplicarea) ;

2) 3) 4) 5) 6) 7)

Fidelitatea sa reproduca detalii micronice si de sutimi de mm ale campului protetic ; Elasticitatea : dupa priza sa prezinte o faza elastica, sa permita dezinsertia dar si o faza de a nu fi distrus Rezistenta mecanica : Stabilitatea dimensionala ; sa nu se dilate , sa nu se contracte (in limitele ISO) ; Stabilitatea chimica : sa nu reactioneze cu mediul bucal si sa nu fie iritante ; Compatibile cu materialele pentru modele.

**Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru, argint. **Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste tipuri de amprente. Proprietati secundare : Nu efect toxic ; Nu efecte secundare locale ; Aplicare/indepartare usoara in cavitatea bucala ; Pret de cost rezonabil. Clasificare : 1)dupa starea fizica la indepartarea de pe campul protetic : Dupa Pogioli : -rigide; -semirigide; -elastice. Dupa Falk : rigide plastice ;

elastice. Dupa Ieremia : vezi L.p. Dupa Munteanu si Bratu: dupa gradul de reversibilitatea) Rigide Semirigide b) Rigide reversibile ;Compound Bucoplastice ; Stents, Gutaperca, Cerurile, Mat. ireversibile :gips, rasini acrilice simple, ZOE.

c) Elastice reversibile :hidrocoloizi reversibili :agar-agarul (GELOFORM). d) Elastice ireversibile : alginate, elastomeri de sinteza condensare polieteri.MATERIALE RIGIDE IREVERSIBILE GIPSUL DENTARSe obtine din roca de dihidrat de calciu (CaSO42H2O-IPSOS)

: siliconi

polisufuri de aditie si

Hemihidrat de CaSO4-se foloseste in laborator ; Pulbere calcinata de culoare alba ; Sensibilitate la modificarile de umiditate relativa a mediului ; depozitare in cutii metalice, ermetice. Au pierdut teren in favoarea materialelor moderne. Proprietati : Fidelitate, plasticitate foarte bune;

Neiritant , netoxic.

Timpul de priza modificabil,

Prt de cost scazut ;

Denumiri comerciale :

Clasificare:

Gipsul de Paris ;

saci ermeticm inchisi, cutii

Snow White (Kerr);

Se recomanda pentru modele preliminare (nu de lucru)

Impression Plaster ;

Bucoffox;

G77 Odoncia

Clasa I- gips pentru amprentare; moi(amprente,modele

hemihidrate=gipsuri

preliminare)

Clasa II-gips pentru modele preliminare;

Compozitie :

ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru)

hemihidrate(modele lucru)

ClasaIV-gips extradur ;

ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele ; Atentie !!! !Nu amprentare

90% alabastru ; hemihidrat de sulfat de calciu ( CaSO4 1/2 H2O-metoda arderii uscate +impuritati de anhidrat si dihidrat(roca) ;

10% aditivi

Acceleratori de priza ; sulfat de potasiu, 5% sulfat de cupru ; NaCl :2-3%

Inhibitori de priza : carbonatul de sodiu ;

Coloranti : albastru de metilen, eozina ;

Substante aromatizante ;

Borax 1% ce scade dilatarea de priza.

Dozare :

Extemporanee :

100gP/50mlapa.

Industriala in cazul sistemului predozat.

Preparare :

Manual 1 minut ;

Tehnica saturatiei progresive :la 100 ml apa se adauga pulberea, se spatuleaza rezultand o pasta cremoasa semifluida ce poate fi introdusa in portamprente.

Reactia de priza :

Vacuummalaxorul : Timpul de priza 30-40secunde rezulta o pasta semifluida, fara incluziuni de aer, metoda cea indicata.

1)

Are loc o hidrolizare, rehidratare a pulberii datorate apei ce a fost scoasa ;apa dizolva particulele din pulbere ; rezulta o solutie saturata cu aparitia centrelor de precipitare.

2)

Apoi se intensifica dizolvarea particulelor si are loc absorbtia apei pierdute la calcinare avand loc suprasaturarea urmata de aparitia materialelor gomflabile.

3)

Rezulta gelul coloidal ce se precipita si se separa de apa, ; amestecul prezinta o plasticitate excelenta (amprentare+turnare model) ;

4)

Apar centrii de cristalizare (cu scaderea plasticitatii) rezultand o structura rigida , casanta dupa priza primara (5-10minute pentru amprentare ; priza finala :2448ore-in functie de acceleratorii de priza).

Fenomene fizice :

Reactie exoterma la 1 ora 40-60C ;

Adaugarea acceleratorilor de priza determina degajarea de caldura mai mare.

Dilatarea de priza :0,1-0,3% functie de :P/L ; tehnica spatularii

Indicatii :

Limitate de materialele moderne :

alginice-alginate ;

pastele ZOE amprenta finala ;

elastomerii.

Amprent a functionala necompresiva la edentatul total maxilar.

Se contraindica campurile mandibulare ; materialul este spalat de saliva.

Dezavantaje:

Supraamprentare tehnologia clasica de amprentare cu inel -obtinerea puntilor din elemente separate) ;

Tehnologia modelului pt turnarea soclului si in tehnologia tiparului protezelor acrilice fixe/mobile;

Ambalare(tehnologia protezei totale).

Manipulare dificila;

Volum mare in cavitatea bucala;

Indepartare foarte dificila de pe campul protetic, cu fracturarea amprentei ;

Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor;

Imbatranire in timp.

RASINILE ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE

Sunt materiale rigide utilizate experimental ca material de amprentare.

Dezavantaje:

coeficientul de contractie 5%,

efectul iritant local,

manevrare dificila,

Sunt scoase din uz.

pret de cost crescut.

S-a incercat utilizarea din aceste materiale ca baza sablonului, ca baza protezei ; ambele intr-un mod precar :tehnologie simplista.

MUCOSEAL=amprenta mucpstatice (abandonata); lingura era scurtata cu 1-2 mm la nivelul fundului de sac.

DURACRYL ;(PMMA) ;P/L vezi compozitia rasinilor acrilice simple de la materialele coronare.

Indicatii

Realizarea machetei prin metoda directa :incrustatii, coroane partiale, dispozitive coronare de substitutie, reconstituiri corono-radiculare.

Portamprente individuale ;

Reparatii-proteza partiala, totala.

PASTA ZOE

Aceste materiale au contribuit esential la schimbarea tehnologiilor de realizare a protezei partiale.

Initial au fost folosite ca ciment chirurgical, ulterior ca material de amprentare datorita proprietatilor acestora ce permit amprentarea de mare fidelitate.

Forma de prezentare :

sistem P/P- in tuburi metalice, de culori diferite ; alba in care elementul principal este oxidul de zinc si pasta bruna - inchisa (maron, mustar, ocru). Dupa amestec rezulta culoarea specifica pastei ZOE.

Sunt :

Clasa I pentru amprentare;

Clasa II- pentru inregistrarea relatiei de ocluzie (mai moale, granulatie foarte fina).

Denumiri comerciale :

REPIN ;

IMPRESSION PASTE ;

KELLYS PASTE ;

CERO-PLUS (nu contine eugenol) ;

LURALITE.

Compozitia chimica :

Pasta

alba- ZnO

bruna- eugenol.

Pasta alba :

oxid de zinc 27p ;

lanolina 9p ;

apa1p.

Pasta bruna :

colofoniu 20p ;

Eugenol 6p.

Pasta ZOE contine :

Pasta alba :

oxid de zinc 80% ;

acetat de zinc 19% ;

clorura de magneziu1%.

Pasta bruna :

eugenol56% ;

guma arabica16% ;

ulei de masline16% ;

ulei mineral 16% ;

ulei de in 6% ;

masa de umplutura (talc, caolin) scade fluajul.

Rolul elementelor componente :

Eugenolul este iritant, usor efect inflamator tranzitoriu asupra pulpei in functie de grosimea dentinei. A fost inlocuit cu ulei de garoafe ce contine 80% eugenol si cu clortimol.

Rasini sintetice si naturale ce omogenizeaza pasta, scade timpul de priza.

Uleiurile neutralizeaza eugenolul, cresc plasticitatea.

Dozare/Preparare:

2 parti A/1parte B (Repin) sau 1/1.

Se aplica pe placuta de sticla sau hartie cerata cel mai bine; se prepara curent prin tehnica spatularii; cu spatula metalica; spatulare 5-10secunde, aplicare in linguri individuale; consistenta pastei permite aplicarea pe camp fara deformarea campului protetic.

Reactia de priza:

Acid-baza

eugenolatul de zinc ;

ZnO+eugenol

eugenolat de zinc

produs chelat ;

Zn(OH)2+2R-COOH

R-(COOH)2Zn+H2O.

Acceleratori de priza:

Apa

Clorura de magneziu ;

Acetatul de zinc.

Inhibitori ai prizei :

Proprietati :

Glicerina (prelungeste timpul de priza).

Plasticitate ;

Fidelitate ideale 0,01 mm.

Stabilitate dimensionala buna ; modificari dupa priza 0,1%.

Local nu au efect toxic, caustic, iritant ;

Indicatii ZOE :

Timpul de priza apartine ISO(3-6 minute) , poate fi modificat ;

Rezistenta mecanica, duritate bune ;

Timpul de lucru suficient ; nu necesita turnarea imediata a modelului ca la alginate

Amprenta functionala la proteza totala (poate proteza partiala)- tehnologia protezei scheletate ;

Rebazarea protezelor acrilice (metoda indirecta) ;

Inregistrarea relatiei de ocluzie;

Amprenta functionala compozita in tehnologia protezei scheletate (ZOE + materiale bucoplastice) clasa I Kennedy Hindels, Sabati;

Stabilizarea sabloanelor;

Cimentari provizorii(coroane, punti);

Avantaje :

Fluiditatea, plasticitatea confera amprente de buna calitate (amprenta mucodinamica) ;

Aderente de portamprente, maini, tegumente ;

Timp de priza suficient (mai mare sau mai mic) ;

Erorile de amprentare se pot corecta (zona de inchidere marginala) ;

Nu se toarna imediat modelul.

Recomandari practice :

Vaselinare tegumente ;

Manusi asistenta ;

Indepartare urme pasta :neofalina ;

Dezinfectie (hipoclorit 1-2%)

CURS 7MATERIALE RIGIDE REVERSIBILE Materiale ce pot reveni la starea fizica initiala dupa ce au fost plastifiate ; ceara, gutaperca, Stents, Kerr, materiale bucoplastice ; la caldura ele devin plastice. Clasificare :

Dupa intervalul de plastifiere :

50-60C = materiale termoplastice

30-40C = materiale bucoplastice (isi mentin plasticitatea la temperatura bucala : ceara, gutaperca intra in compozitie

Ceara, gutaperca = material de amprenta : macheta, si in compozitia materialeor bucoplastice.

MATERIALE TERMOPLASTICE

Placi(10-20 placi). Batoane(20-50bucati)

Maron, gri, verde cu intervale de plastifiere diferita.

Kerr maron 55-56C inchidere marginala ;

Kerr gri:53-54C portamprenta;

Kerr verde :50-51C- inchidere marginala ; amprenta cu inel .

Denumiri comerciale :

Stents ;

Xantigen ;

Ceroform ;

Exact Compound.

Compozitie :

Amestec de ceruri, rasini, coloranti, masa de umplutura. Rasinile naturale : copal, Kauri (40%). Acestea confera plasticitate. Rasinile sintetice : derivate de la acidul cumaric.

20-22% acid stearic, palmitic, oleic ce confera fluiditate ;

Masa inerta (talc) ce influenteaza vascozitatea , proprietatile mecanice, scad aderenta.

Aromatizanti;

Coloranti;

Pulberi metalice ce cresc conductibilitatea termica ; ex:Reprodent (contine cupru).

Formula Stents

Dozare/Preparare :

Copal 28% ;

Rasina Sandarack6% ce poate fi inlocuita cu Shelleack, Colofoniu (rasini sintetice)

Carnauba 4% (ceara vegetala) ;

Stearina 2% ( confera luciu) ;

Masa de umplutura: talc:5-9%;

Coloranti.

Strict extemporaneum ;

Preparare :in bai cu termostat ce determina o plastifiere foarte exacta (55-60C)

Stents-ul se aplica in tifon prelevat din baie si aplicat in portamprente standard.

Plastifiate sub actiunea flacarii dar plastifierea se realizeaza pana la 70C ; mai mult de 70C se ard elementele componente.Temperatura de aplicare in cavitatea bucala este intre 45-50C (46C) , pentru a impiedica socul termic.

Proprietati :

Rigide la temperatura mediului ;

Plasticitate mica ;

Indicatii :

Fidelitate medie ;

Stabilitate: se deformeaza daca nu sunt bine racite. Dupa racire se contracta 2-3%.

Nu au efect toxic, iritant, se prepara usor.

Amprenta clasica cu inel de cupru ;

Inchiderea marginala la zonele cheie (lingura individuala)- testele Herbst ;

Obtinerea amprentei de hemiarcada (Stents+silicon) ;

Pentru obtinerea lingurilor individuale ;

Amprenta antagonistilor (rar) ;

Recomandari practice :

Amprente functionale pentru proteza totala (tehnica Pedro Saizar) ;

au

Amprenta compusa (Wash Technick) Stents +ZOE ;

valoare

Pentru confectionarea valurilor de ocluzie

istorica.

Plastifiere la temperatura indicata ;

Reutilizarea poate sa duca la degradarea produsului.

MATERIALE BUCOPLASTICE

Se mentin plastice la temperatura cavitatii bucale ;

Livrate in stare rigida la temperatura mediului ambiant.

Forma de prezentare :

Batoane/pastile in cutii ; tuburi metalice.

Compozitie:

Ceruri;

ceara de albine ;

Rasini naturale;

parafina ;

Rasini sintetice ;

colofoniu /Shellack.

Coloranti.

Denumiri comerciale :

Dentiplast ;

Adheseal ;

Ex-3N Gold;

Rezinoplast.

Rezinoplastul:

Colofoniu 82g;

Shellack5g;

Ceara de albine 5,5g;

Ulei de parafina 7,5g.

Dozare/Preparare :

Devin plastice sub actiunea caldurii ; se dozeaza extemporaneum ;

Se pensuleaza marginal pentru amprenta compuisa sau pe toata suprafata (Wash Technick) ;

Inserare amprenta cu presiuni blande ; se evita amprentarea supraextinsa.

Proprietati :

Excelente-plasticitate- nelimitat in cavitatea bucala ;

Redevin rigide sub actiunea apei (racire) ;

Stabilitatea dimensionala : se deformeaza usor ; fluajul are valori mari ; ideal 34-38C.

Indicatii :

Amprenta functionala :proteza totala amprenta necompresiva (campul protetic intens rezorbite mandibulare)

Amprenta functionala compozita (tefnica protezei scheletate )edentatia clasaI Kennedy ;

Amprenta fonetica in edentatia totala (Devin).Amprenta poate fi corectata.

Recomandari practice :

Racire intensa ;

Dezinsertia /transportul cu mare atentie, in cuburi de ghiata.

Turnare rapida a modelului.

MATERIALE SEMIRIGIDE SPECIALE

(CU VASCOZITATE LENT PROGRESIVA)

Sunt materiale pe baza de rasini acrilice simple ; contin o componenta alcool plastifiant ce confera plasticitate crescuta a produsului de la preparare :48-72 ore la 7 zile.

Caracteristici :

Conditionarea structurilor campului protetic , pentru vindecarea anatomo, histofiziologica a campului protetic.Dupa extractii laborioase are loc o ameliorare a campului protetic. Se aplica materialul in proteza , ele grabesc vindecarea osoasa.

Forma de prezentare:

P/L

gel suplu cu priza lenta

Denumiri comerciale :

VISCOGEL ;

FITT ;

HIDROCAST ;

IVOSEAL;

COE-CONFORT.

Compozitie :

Pulberea : copolimer al M.N.

Lichidul : amestec de ester acid carboxilic ; ftalat de butil 8% cu rol plastifiant ; alcool etilic.

P/L=1/1

gel suplu cu vascozitate lent progresiva ce dureaza pana la evaporarea etanolului si epuizarea ftalatului de butil.

Proprietati :

Conditii de lucru :

Stabilitate buna ;

Fidelitate foarte buna 25 ; dupa 1 ora scade ;

Proprietati mecanice : duritate la 24 ore ;rezistenta la compresiune in primele 15 minute 2MPa se comprima 60-80% ;

Fluajul :la 2 ore de la preparare are valori maxime.

Netoxic ;

Fidele ;

Sa nu permita dezvoltarea levurilor pe timpul aplicarii in cavitatea bucala ;

Stabile chimic ;

Sa nu influenteze suprafata sau rezistenta mecanica a modelelor.

Indicatii :

Conditionarea campurilor protetice :48-72 ore ; grabirea vindecarii postprotetice (protezarea imediata) = indicatie de electie ;

Amprente functionale pentru proteza totala (procedeul fonetic) ;

Amprenta functionala (metoda indirecta )- rebazare ;

Rebazare temporara.

MATERIALE ELASTICE

In tehnologia protezarii vezi clasif. Bratu ;

Clasificare :

Hidrocoloizi

reversibili ;

Ireversibili ;

Elastomeri de sinteza : Siliconi ;

Tiocoli ;

Polieteri.

Prezinta o consistenta elastica in momentul prepararii si dupa priza ; ofaza intermediara scurta cand se contraindica modelarea ; in general aceste materiale sunt fidele.

HIDROCOLOIZI REVERSIBILI (H.R)

Sistem coloidal bidirectional (trec din faza de gel in sol si din sol in gel);

Introdusi de Negocol (1925) si utilizati de Sears in tehnologia coroanelor si puntilor;

Tehnologia protezei scheletate: duplicarea modelului de lucru.

Forma de prezentare :

Chitoasa

in cutii, tuburi, seringi, batoane.

Medie

Fluida

Denumiri comerciale :

HYDROCOLOID (Kerr Dental) ;

SURGIDENT (Lactona);

AGARLOID(Van R).

Compozitia chimica:

Agar-agar (geloza) polizaharid hidrofil;extrasa din agele rosii.

Lichefierea are loc la 70-100C.

Gelificarea la 30-50C ;

Dimensiunea particulelor este micronica.

Apa 75-80%

Formula compozitionala :

Agar-agar 12-14% ;

Alte formule in care apa 75-81%.

Apa 83-85,5% ;

Borax 0,2% influenteaza vascozitatea

Sulfat de potasiu 1,5-2%

Masa inerta (pentru a creste proprietatile)- pamant de diatomee, talc, silice, mentol, argila, timol.Talcul si argila cresc proprietatile mecanice (adezivitatea)

Rolul elementelor componente :

Boraxul:

influentaza vascozitatea (faza sol);

Rol inhibitor al prizei gipsului.

Sulfatul de potasiu:

accelereaza priza gipsuluui ;

Influenteaza gradul de absorbtie 0rezorbtie a apei de catre hidrocoloid.

Dozare/Preparare :

Extemporaneum : functie de suprafata de amprentare(model pentru duplicare) ; in recipient ce se plastifiaza in conformator sau inportamprenta.

Predozat : livrat in tub/seringa :exact. Plastifierea se realizeaza in bai modulare pentru amprentare.

Baia nr.1: la 100C se plastifiaza;

Baia nr.2 :la 63-70C depozitare ;

Baia nr.3 : asteptare (in lingura speciala).Se aplica pe campul protetice cu presiuni blande.

Se pot reutiliza de 4 ori (mai mult de 4 ori devin foarte fragili).

Proprietati :

Pierd apa , se deshidrateaza :SINEREZA ;

Fidelitate :reproduc detalii micronice ; sunt superioare alginatelor ; inferior elastomerilor;

Indicatii :

Stabilitatea dimensionala: se contracta: sol

gel 0,55 ; si dupa racire :0,65-0,7% ;

Risc de soc termic, disconfort, durere.

Tehnologia incrustatiei, coroanelor, puntii (ca material de amprentare, cu pregatire riguroasa a santurilor gingivale) ;

Amprenta in edentatia partiala ;

Electie :proteza scheletata ; duplicarea modelului de lucru ; coroane , punti (moderne)

Dezavantaje :

Aparatura si dotare auxiliara mai complexa ;(linguri, portamprente, sistem de racire, bai modulare, gipsuri extradure, mixere) ;

Necesita o conditionare foarte exacta a santurilor gingivale ;

Stabilitate mica (pierd apa);

Necesita turnarea modelului in primele 15 minute ;

Necesita utilizarea unor produse moderne pentru dezinfectie.:IMPRESEPT (Espe).

Recomandari practice:

Respectare interval de lichefiere;

Aplicare cu presiuni blande ;

Dezinsertia dupa o racire lenta, sistematica pentru a evita deformarile :-in doi timpi (rapid/lent);

Turnarea modelului (gipsuri dure, superdure).

CURS 8HIDROCOLOIZII IREVERSIBILI (ALGINATELE) -Sistem coloidal unidirectional;

-Derivati ai acidului alginic; -Se folosesc pentru obtinerea sarurilor de sodiu, potasiu. -Acidul alginic prin proprietatile sale favorizeaza obtinerea H.I.R. ; disociatie mare 20*10-5 ; extras din alge marine brune ;posibilitatea de a reactiona cu saruri metalice (CaSO4). Clasificare: dupa timpul de priza (gelificare): clasa I - rapide; clasa II - normale.

dupa utilizare: clasa A - amprentare inlay + coroane; clasa B - amprente preliminare (edentatia partiala, edentatia totala); clasa C - amprenta anatomica, de studiu.

Forma de prezentare: -pulbere/lichid; pulberea: sarurile acidului alginic puternic hidrofile; lichidul : apa/ apa distilata.

Prin amestecul lor rezulta o solutie (sol) cu plasticitate buna care prin gelificare rezulta un gel cu proprietati imuabile. Forma de livrare: pulbere in pungi, cutii metalice, plastic ermetic inchise. dozatoare pentru pulbere si lichid:linguri din mat. plastic si cilindru gradat. Denumiri comerciale: Septalgin (Septodont); Alginoplast (Bayer); Jeltratrec (Caulck SUA); Ortoprint (Zermack);

Palgat (Espe); Zelgan 2000 (Detrey); Hidrogum. Compozitie: pulberea: elemente ale pulberii. aditivi:

Ypeen (Spofa); Algodent (Rom).

alginat de potasiu 10-12%; sulfat de calciu:10-12%. fosfatul trisodic; fluorura de sodiu:0,5-2%;silico-florura de sodiu.

Reprezinta principalele reactante

masa inerta (de umplutura):74-78% (talc, carbonat de calciu, pamant diatomeic) pentru cresterea volumului; corectori, silicati, glicoli, aromatizanti, indicatori de priza. H.I.R.prezinta instabilitate chimica si dimensionala.Alginatul de potasiu restant are tendinta de a reactiona cu apa. Reactia de priza: alginatul de sodiu + sulfatul de calciualginatul de calciu + sulfatul de sodiu Rolul elementelor componente: sulfatul de calciu: rezistenta si stabilitatea gelului;agent de gelificare. fosfatul trisodic: inhibitor al gelificarii prelungeste timpul de priza. masa inerta: asigura dispersia pulberiialginice in apa; confera rezistenta materialului si rigiditate ;scade aderenta si scade fluajul. fluorura de sodiu+silicoflorura de sodiu scade aderenta H.I.R.de model facilitand demularea. corectorii inhiba capacitatea reactiva a alginatului de potasiu cu apa si a fosfatului trisodic cu sulfatul de calciu (fosfatul tricalcic scade rezistenta de suprafata). indicatorii indica prin modificarea de culoare ca timpul de priza e finalizat.

Dozare/Preparare:

Dozare : extemporanee; predozat:Palgat (Espe)

-Dozarea extemporanee: cu linguri speciale din material plastic:1 lingura = 15g + 50cm3 apa; -Dozarea ochiometrica: maxilar:2 linguri; mandibula 1,5 linguri. Preparare: -Manuala; -Mecanica. Se adauga apa progresiv prin tehnica saturatiei progresive, se spatuleaza in bol de cauciuc (alginate clasa II- 1 minut; alginate clasa I - 30-40 secunde) Se obtine o pasta vascoasa ce se aplica totdeauna in portamprente cu retentii (gauri, leucoplast). Timpul de priza 4 minute. Inainte de preparare se recomanda agitarea pulberii pentru omogenizare pentru a impiedica segregarea ei. Proprietatile materialelor elastice alginice:

au inlocuit materialele rigide in etapa de amprentare; plasticitate si fidelitate foarte bune in faza plastica; grad de inregistrare bun al elementelor campului protetic ; pot amprenta toata gama de campuri protetice ; stabilitate dimensionala mica ; pierd apa in mediu uscat prin fenomenul de sinereza; absorb apa cu modificari de volum (imbibitie) ; solubilitatea in apa este scazuta la cele alcalino-pamantoase si crescuta la cele alcaline ; rezistenta la compresiune este superioara hidrocoloizilor reversibili;3,47,8kgF/cm 2 inscriindu-se in recomandarile ADA (sa nu fie sub 3kgF/cm 2)

rezistenta la rupere:350-600g/cm 2; flexibilitatea la 1000g/cm 2 este de 10-20%; timpul de priza 2-3 minute-clasa I; 4 minute - clasa II.; este influentat de timpul de gelificare ,temperatura apei, tehnica de spatulare, cantitatea de fosfat trisodic.

Indicatii: amprente anatomice pentru modele documentare; amprente preliminare pentru edentatul partial si total; amprente pentru antagonisti; amprente functionale (numai proteza partial acrilica); amprente in ortodontie; amprente in tehnologia coroanelor si puntilor (injection type in amprenta combinata cu hidrocoloizi reversibili - SUA).

Recomandari practice: respectarea proportiei P/L 15g/ 50 cm 3 apa indicata de fabricant, timpul si tehnica de spatulare; aplicarea in portamprente retentive si in strat uniform 3-4 mm; pentru cresterea fidelitatii se indica clatitul cavitatii bucale si modelarea sub jet de apa a suprafetei amprentei; aplicarea pe campul protetic dinspre posterior spre anterior ; presiune scazuta la aplicare; dezinsertia: dupa pierderea succiunii, dezinsertia se realizeaza ferm intr-un singur ax pentru a impiedica deformarile; igienizarea amprentei cu hipoclorit de sodiu 1% (imersie 10 minute) ; conservare in mediu umed : rulouri umede sau hidrofoare ;

conditionarea amprentei cu solutii de gips pentru neutralizarea aciditatii remanente; turnare model imediat, in 15 minute; demularea amprentei se realizeaza la 30-60 minute dupa priza primara a gipsului pentru a opri reactia dintre alginatul de potasiu si apa ;mai tarziu de 10 ore alginatul absoarbe apa din gips.

AMPRENTA COMBINATA H. R. cu H.I.R. indicata in tehnologia protezelor fixe (inlay, coroane, punti) ; evita instrumentarul si metoda clasica laborioasa prin folosirea simultana a H.I.R. si H.R. (nu necesita linguri speciale cu sistem de racire); Tehnica de lucru: Preparare agar agaru : se plastifiaza la 1000 C in baia 1, se mentine in baia 2 la 60700 C timp de 10 minute; se prepara alginatul ce se aplica in lingura standard de catre asistenta ; agar-agarul se aplica cu seringa pe bont de catre medic si peste el se va insera alginatul din lingura standard; se mentine pe camp 3-5 minute pentru gelificare ; se dezinsera rezultand o amprenta foarte buna, se igienizeaza ; se dezinfecteaza ; se toarna modelul din gipsuri dure, extradure. Avantaje: simplifica tehnologia de amprentare clasica; fidelitate aproximativa elastomerilor de sinteza ; timpul de priza 4 minute; tehnica rapida, comoda ;

gipsul de model este compatibil c