DREPT CIVIL – DREPTURILE REALE PRINCIPALE

Seminar: Exproprierea. Dreptul de proprietate publică.

BIBLIOGRAFIE

Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), „Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012.

C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 135-195;

V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2009, p.144-201;

I. Muraru, E.Tanasescu (coordonatori),” Constitutia Romaniei. Comentariu pe articole”, Fl. Baias/C.Zamsa, Comentariul art.136, ed.C.H.Beck, Bucuresti, 2008, p.1290 s.u

Speţa I.Guvernul adoptă o hotărâre prin care un imobil format din clădire şi terenul

aferent aflat în patrimoniul societăţii comerciale “X S.A.” cu capital integral de stat este trecut în administrarea Ministerului Culturii.

Pe aceeaşi dată prin ordin al Ministrului Culturii, imobilul este dat în folosinţa asociaţiei “Salvaţi Copiii” pe toată durata de existenţă a acesteia. Cunoscând nemulţumirea societăţii comerciale faţă de hotărârea de guvern şi de ordinul mai sus menţionat, Guvernul României, spre a aplana un eventual litigiu, oferă acesteia o sumă egală cu valoarea de circulaţie a imobilului la care se adaugă dobânda aferentă acestei sume.

Societatea comercială respinge această ofertă fără a indica vreun temei şi afirmă intenţia sa de a obţine anularea hotărârii de guvern şi a ordinului amintit, precum şi, pe cale de consecinţă, restituirea în deplină proprietate şi posesie a imobilului în discuţie.

Evaluaţi şansele de succes pe care societatea comercială le are pentru a reuşi într-un asemenea demers.

1

Speţa II.La 5.10.2009, prin Hotărârea Consiliului General al Mun. Bucureşti, s-a declarat

utilitatea publică de interes local a lucrării constând în executarea unui pasaj subteran, lucrare ce urma a se realiza pe terenul situat în str. X, pe care se afla un bloc de locuinţe. 1. În condiţiile în care nu s-a efectuat o cercetare prealabilă a utilităţii publice, A

se adresează Tribunalului Bucureşti, solicitând anularea HCG, prin care s-a declarat utilitatea publică a lucrării menţionate. La termenul de judecată, Mun. Bucureşti, prin apărător, arată că deşi nu s-a efectuat cercetarea prealabilă, lucrarea a fost înscrisă în planurile de urbanism, iar utilitatea acesteia a fost pe larg justificată în Hotărâre, care s-a publicat potrivit legii, precum şi în presă, demersul de realizare a lucrării beneficiind de un puternic sprijin din partea opiniei publice. Ce va hotărî instanţa de judecată?

2. Consideraţi ipoteza iniţială. După declararea, în condiţiile legii, a utilităţii publice, precum şi după efectuarea propunerilor de expropriere, blocul şi terenul pe care acesta era situat au fost expropriate în baza hotărârii pronunţate de Tribunalul Bucureşti, prin care: a)s-au stabilit despăgubiri mai mari decât indemnizaţia propusă de experţi şi decât cea propusă de Mun. Bucureşti; b)s-a dispus, la cererea expropriaţilor, exproprierea întregii suprafeţe de teren pe care se afla blocul (inclusiv curtea), deşi Mun. Bucureşti a arătat că o suprafaţă de 40 mp nu era necesară executării lucrărilor şi putea rămâne în proprietatea comună a celor 60 de expropriaţi; c)instanţa a dispus punerea în posesie a Mun. Bucureşti şi evacuarea proprietarilor şi a locatarilor, cu începere de la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti. Analizaţi legalitatea hotărârii.

3. Exproprierea s-a realizat potrivit legii, hotărârea fiind pronunţată la 5.07.2010. La 5.08.2010, Mun. Bucureşti a vândut imobilul către Y, fără a realiza lucrarea şi fără a-i notifica pe foştii proprietari. La 5.09.2010, Z, unul dintre foştii proprietari, a luat cunoştinţă de faptul că Y şi-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară. În consecinţă, la 5.12.2010, Z a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Mun. Bucureşti şi a lui Y, solicitând să fie substituit lui Y în contractul încheiat de acesta cu Mun. Bucureşti. În apărare, Mun. Bucureşti a invocat nulitatea absolută a contractului încheiat cu Y. a)Ce soluţie va pronunţa instanţa? b)Instanţa a respins cererea lui Z la data de 1.11.2011. Z, împreună cu alţi foşti proprietari, vi se adresează pentru o consultaţie juridică privind posibilitatea de a redobândi imobilul.

2

Speţa II I . La data de 1 ianuarie 1996, A a introdus o cerere de chemare în judecată a Municipiului Bucureşti, solicitând instanţei de judecată să oblige pârâtul la restituirea imobilului X, situat pe raza teritorială a pârâtului – imobil expropriat la data de 1 iunie 1992. Conform susţinerilor reclamantului, imobilul îi fusese expropriat în vederea lărgirii unei străzi, însă pârâtul nu făcuse nici până la data introducerii acţiunii vreun demers în sensul începerii lucrărilor de lărgire. 1. Încadraţi juridic cererea reclamantului. 2. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată? 3. Aceeaşi situaţie de fapt, dar acţiunea este introdusă la data de 1 decembrie 1994. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată?

3

Seminar: Modalitatile dreptului de proprietate privata.

BIBLIOGRAFIE

Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), „Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012.

C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 197-249;

V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2009, p.251-301.

Speţa I.Fratii A si B au dobandit in urma decesului tatalui lor , un teren agricol in

extravilan in suprafata de 30 de ha in comuna Lunca, judetul T. Fiind ocupat cu conducerea unei afaceri in Bucuresti, B nu a avut timpul necesar pentru valorificarea terenului, de acest aspect preocupandu-se A, de altfel, domiciliat in comuna.

Intre cei doi apar in curand neintelegeri referitoare la impartirea recoltei, culminand cu introducerea da catre B a unei actiuni in justitie in noiembrie 2012 impotriva fratelui sau, solicitand contravaloarea recoltei culese de catre acesta in ultimii patru ani, proportional cu cota sa de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului.

A se apara, considerand abuziva cererea reclamantului, care nu este in drept sa emita pretentii la recolta, datorita lipsei sale de interes manifestata de-a lungul timpului fata de cultivarea terenului.In plus, paratul arata ca B nu si-a indeplinit astfel obligatia de valorificare a terenurilor, astfel cum este ea reglementata prin Legea nr.18/1991.

Cerinte:1)Precizati sediul materiei abuzului de drept si specificul sau prin raportare

la datele din speta.2)Poate fi invinuit B de neindeplinirea obligatiei de valorificare a terenurilor

agricole ? Argumentati.3)Solutionati cererea introdusa de reclamant.

4

Speţa II.A si B detin in coproprietate in cote de 25 % si respectiv, 75% o casa

compusa din 4 camere plus dependinte. A a lucrat in strainatate in cursul anului 2012, iar B s-a confruntat cu urmatoarele probleme legate de imobil:

a)In primavara aceluiasi an s-a stricat acoperisul, existand pericolul ca apa de ploaie sa patrunda in casa, fapt pentru care a avut o convorbire telefonica cu A pentru a-l informa ca s-a hotarat sa cumpere materialul de constructie necesar pentru a schimba acoperisul. A s-a opus unei asemenea investitii majore, sfatuindu-l pe B doar sa repare pe alocuri acoperisul deteriorat.

b)In timp ce se afla in vacanta, in luna august, casa este ocupata de catre X, varul lui A, care se pretinde a fi adevaratul proprietar al imobilului; B se vede nevoit a introduce o actiune in justitie de revendicare, cerandu-i in acest sens concursul lui A; acesta insa considera ca o asemenea atitudine nu ar fi oportuna, temandu-se sa nu-si deterioreze relatiile de familie. In calitate de avocat al lui B cum il sfatuiti sa actioneze in fiecare caz in parte?

Speţa III.A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B si C solicitand instantei sa

–i oblige pe acestia la eliberarea spatiului pe care l-au ocupat in dispretul dreptului de folosinta comuna.

Din datele dosarului rezulta ca A a devenit proprietarul unui apartament situat la etajul 1, in urma contractului de vanzare-cumparare incheiat cu X, iar paratii sunt proprietarii aparatamentelor de la ultimul nivel al blocului, fiind singurii ca sfolosesc uscatoria aflata la acelasi etaj.

Paratii se opun admiterii actiunii, invocand urmatoarele argumente:a)reclamantul nu are calitatea procesula activa necesara introducerii actiunii,

demersul sau nefiind sustinut si de ceilalti proprietari ai apartamentelor din bloc;b)in plus, nu a facut dovada dreptului sau de proprietate asupra spatiului a

carui folosinta o solicita, deoarece in contractul de vanzare-cumparare nu figureaza si spatiul in litigiu, ceea ce inseamna ca nu a i-a fost transmis in proprietate.

Solutionati actiunea introdusa de reclamant, analizand si apararea formulata de parati.

5

Seminar: Dezmembrămintele dreptului de proprietate

BIBLIOGRAFIE

Codul civil (Legea nr. 287/2009, M. Of. nr. 505 din 15.07.2011); Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei

(coordonatori), „Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012, pag.748-821;

Noul Cod civil - comentarii, doctrină, jurisprudenţă, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. ;

C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu, 2013, p. 250-298.

G. Boroi, C.A. Anghelescu, B. Nazat, „Curs de drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu, 2013, pag.130-162.

V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck, 2009, pag.202-247.

Speţa I. La data de 01 octombrie 2011, A, proprietarul unui imobil alcătuit din

livadă şi construcţie, a constituit un drept de uzufruct viager în favoarea lui B şi C – soţi, B fiind prietenul din copilărie al lui A. La data de 01 octombrie 2012, B a decedat. D, fiul şi unicul moştenitor al lui B, a solicitat obligarea lui A la plata de 10 RON – valoarea a ½ din chiriile (obţinute în urma închirierii unei camere a construcţiei) aferente perioadei decembrie 2011- ianuarie 2013 - sumă încasată de A de la chiriaş după decesul lui B. Într-un proces paralel, A a solicitat instanţei de judecată, în contradictoriu cu C, obligarea pârâtei la predarea imobilului, motivat de faptul încetării dreptului de uzufruct. În subsidiar, A a solicitat instanţei de judecată restrângerea dreptului de uzufruct al lui C într-o proporţie de ½, implicând stabilirea sa asupra uneia singure dintre cele două camere ale construcţiei.

1. Ce soluţii vor pronunţa instanţele pentru fiecare dintre cererile de chemare în judecată?

6

2. Aceeaşi situaţie de fapt. Căsătoria dintre B şi C este anulată. În ce măsură această anulare poate avea consecinţe asupra contractului de constituire a dreptului de uzufruct?

Speţa II. A a redactat un testament prin care a dispus ca toată averea pe care o

are să revină, la moartea sa, prietenului său B, iar uzufructul acestei averi, prietenului său C. La puţin timp după redactarea testamentului, A a decedat. Printre elementele cuprinse în activul succesoral al lui A se regăsea şi un drept de creanţă pe care defunctul îl avea împotriva lui T, generat de un contract de împrumut cu dobândă încheiat între cei doi.

1. Cui trebuie să îi achite T dobânzile generate de împrumut? 2. Cui trebuie să îi achite T suma împrumutată în momentul în care obligaţia de restituire a acesteia va deveni exigibilă? 3. Cui trebuie să îi achite T penalităţile de întârziere prevăzute în contract pentru ipoteza întârzierii în executarea obligaţiei de restituire a sumei împrumutate?4. a. Aceeaşi ipoteză, dar cu următoarele modificări: A încheie un contract de donaţie prin care transmite nuda proprietate asupra întregii sale averi lui B, iar uzufructul viager al acestei averi lui C. Printre elementele patrimoniale ale lui A să găseşte şi un contract de împrumut sumă de bani încheiat de către A în calitate de debitor şi D în calitate de creditor, împrumut garantat cu o ipotecă imobiliară asupra unui imobil al lui A. În cazul în care C refuză plata datoriei către D, care sunt mijloacele juridice pe care B le are la îndemână pentru a stinge debitul?b. Care ar fi fost soluţia în cazul în care A i-ar fi constituit uzufructul lui C printr-un contract cu titlu oneros?c. Care ar fi fost situaţia dacă nuda proprietate şi uzufructul s-ar fi constituit printr-un legat?d. Aceeaşi ipoteză de la lit.c, dar cu următoarele modificări: în legatul său, A dispune constituitrea în favoarea lui E a unei rente viagere. În caz de neexecutare a obligaţiei de a plăti renta, împotriva cui va putea acţiona E pentru a-şi asigura plata rentei? La rândul său, prin ce mijloace se va putea apăra pârâtul?5. Care va fi soluţia dacă A îi constituie lui C un uzufruct cu titlu particular asupra imobilului ipotecat în favoarea lui D, printr-o donaţie autentică înscrisă în CF?

7

Speţa III. La data de 1 ianuarie 2010, A şi B au dobândit, prin moştenire, un

teren. Acest teren a fost partajat în natură între cei doi, fiecare devenind, în urma partajului convenţional încheiat, proprietarul unui lot distinct de teren. Lotul de teren atribuit lui A era lipsit de ieşire la un drum public.

Pe cale de consecinţă, A a încheiat un contract cu C prin care acesta din urmă i-a recunoscut dreptul de a trece prin curtea sa în vederea accesării drumului public şi şi-a asumat obligaţia de a-l informa de îndată cu privire la existenţa contractului pe D, căruia îi constituise un drept de uzufruct asupra imobilului său până la data de 1 ianuarie 2020. În acelaşi înscris sub semnătură privată, A a menţionat că, "având în vedere relaţiile strânse de prietenie care îl leagă de C, îi acordă acestuia servitutea constând în pescuirea pe iazul aflat pe terenul său".

După citirea contractului, D l-a înştiinţat pe A că urmează să pescuiască în iazul acestuia în duminica următoare, prevederi legale exprese conferindu-i o asemenea posibilitate.Aflând despre refuzul lui A de a-i permite utilizarea iazului, D a construit un gard care împiedica trecerea lui A pe terenul obiect al dreptului de uzufruct. În aceste condiţii, A a introdus o cerere de chemare împotriva lui B, C şi D, solicitând instanţei de judecată, în principal, să îi stabilească dreptul de a trece pe terenul lui C şi, în subsidiar, dreptul de a trece pe terenul lui B în scopul accesării drumului public. În cadrul procesului, B s-a apărat susţinând că terenul lui A nu mai prezintă caracterul de loc înfundat. Moştenitorii lui D, decedat în cursul acestui litigiu, au formulat la rândul lor o cerere de obligare a lui A să le permită folosirea iazului.

1. Cum va soluţiona instanţa de judecată acţiunea?2. Este pretenţia moştenitorilor lui D întemeiată?

Speţa I V. Terenul 1 este grevat de un drept de servitute de trecere în favoarea

terenului vecin, 2, drept exercitat pe o alee betonată. La data de 1 ianuarie 1970, A, singurul moştenitor al proprietarului terenului 1, cumpără terenul 2.

8

La data de 1 ianuarie 2005, în urma unui anunţ publicat de A pe internet, B cumpără terenul 1, iar C cumpără terenul 2, fără ca vreunul dintre ei să vadă bunul cumpărat înainte de semnarea contractului translativ de proprietate. În urma unei vizite făcute pe terenul 2, C observă aleea care făcea legătura, prin terenul lui B, între proprietatea sa şi o şosea şi începe să o folosească. Aflând despre acest lucru, B introduce o cerere de chemare în judecată a lui C prin care solicită obligarea acestuia la încetarea trecerii pe terenul său.

1. Cum se poate apăra C şi ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată?2. În urma respingerii acţiunii lui B, acesta vă solicită o consultaţie în legătură cu modurile de acţiune pe care le are la dispoziţie împotriva lui C; B vă aduce la cunoştinţă şi faptul că C şi-a deschis un magazin pe terenul 2 şi foloseşte aleea pentru a transporta marfă pe acel teren cu camioane mari – care distrug aleea şi terenul aflat pe marginea sa. Ce conţinut va avea această consultaţie?

Speţa V.La 1.10.2011, printr-un contract încheiat în formă autentică, Primus i-

a vândut lui Secundus un teren în suprafaţă de 500 mp. Prin acelaşi contract, Primus i-a vândut lui Tertius construcţia cu destinaţia de locuinţă aflată pe o suprafaţă de 200 mp din acel teren. 1. Întrucât notarul public a omis să solicite efectuarea formalităţilor de publicitate, la 2.10.2011, Tertius a solicitat înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcţiei şi a unui drept de superficie asupra întregului teren. Registratorul de carte funciară a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra construcţiei, dar a refuzat înscrierea superficiei, motivând că, în conformitate cu art. 888 C. civ., înscrierea în cartea funciară se face în baza actului autentic notarial, or, în cazul de faţă, nu există un act autentic notarial care să constate constituirea unui drept de superficie. Sesizată cu plângere împotriva încheierii registratorului, judecătoria a dispus intabularea superficiei asupra terenului, astfel cum s-a solicitat de către Tertius. Este corectă soluţia instanţei? 2. Aveţi în vedere situaţia descrisă iniţial. La data de 5.10.2011 Tertius şi-a înscris drepturile în cartea funciară. La 10.10.2011, în urma unui cutremur, construcţia s-a ruinat. Imediat după curăţarea zonei, Tertius a început să construiască o nouă casă, pe o suprafaţă de 300 mp. Întrucât Tertius a refuzat să dea curs solicitărilor sale în sensul sistării lucrărilor, Secundus s-a adresat instanţei de judecată, cerând obligarea lui Tertius la desfiinţarea lucrărilor

9

deja efectuate pe teren. Ce soluţie va pronunţa instanţa? Cum aţi formula obiectul acestei cereri de chemare în judecată?3. Aveţi în vedere situaţia descrisă iniţial. După înscrierea drepturilor în cartea funciară, Tertius i-a constituit lui Quartius un drept de uzufruct asupra construcţiei. Quartius şi-a înscris dreptul în cartea funciară. La moartea lui Tertius, în baza testamentului acestuia, construcţia i-a revenit în proprietate lui Secundus. În aceste condiţii, Secundus i-a interzis lui Quartius să utilizeze casa. Quartius a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva lui Secundus, solicitând ca acesta să fie obligat să-i permită să folosească imobilul. În apărare, Secundus a arătat că, în primul rând, constituirea unui uzufruct asupra casei presupune şi acordarea unui drept de folosinţă asupra terenului, or, Tertius era doar superficiar şi nu putea dezmembra dreptul de proprietate asupra terenului, precum şi că, în al doilea rând, în orice caz, Quartius nu poate formula o acţiune confesorie împotriva proprietarului însuşi. Ce va hotărî instanţa?4. Ce prerogative intră în conţinutul dreptului de superficie? Care sunt diferenţele esenţiale dintre drepturile de uzufruct, de uz şi de abitaţie?

10

Seminar : Posesia

BIBLIOGRAFIE

Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), „Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012, pag.945-962, 986-995;

C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, pag. 335-352, 424-431;

V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2009, pag.46-83.

Speţa I.A La data de 05 ianuarie 2012, A a cumpărat de la X, angajatul său, un

imobil, ameninţându-l pe acesta că îl va da afară de la serviciu dacă nu va consimţi la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. La data de 1 aprilie 2012, A a vândut imobilul către B. La data de 1 februarie 2013, B a vândut imobilul către C.

Imediat după cumpărarea imobilului de către C, profitând de lipsa acestuia din localitate în timpul unui concediu, D, vecinul său, s-a instalat în acest imobil, împreună cu tot restul familiei sale şi, la scurt timp după aceea, i l-a închiriat lui E.

La data de 1 mai 2013, C a introdus o acţiune posesorie împotriva lui E, prin care a solicitat instanţei de judecată să îl oblige pe pârât la restituirea stăpânirii materiale a imobilului. În cadrul acestei acţiuni, E a invocat următoarele mijloace de apărare:

neîndeplinirea condiţiei ca reclamantul să fi posedat imobilul cel puţin un an de zile anterior deposedării,

violenţa prin care A a preluat posesia imobilului, de natură să afecteze atât posesia acestuia, cât şi a succesorilor săi în drepturi,

faptul că E este de bună-credinţă, el crezând că a încheiat contractul de închiriere cu proprietarul imobilului,

faptul că E este un simplu detentor precar, iar nu un posesor al imobilului.

1. Ce va decide instanţa de judecată cu privire la fiecare dintre aceste mijloace de apărare?

2. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată?3. În ce condiţii ar fi putut ca acţiunea promovată de C împotriva lui E să aibă

succes?

11

B. Instanţa de judecată a respins acţiunea posesorie introdusă în condiţiile expuse la pct. I. În consecinţă, C a introdus, în contradictoriu cu D, o acţiune în revendicarea imobilului, formulând şi o cerere de restituire, de către D, a chiriilor încasate de la E. D a solicitat respingerea acţiunii şi, în subsidiar, cel puţin respingerea cererii privitoare la restituirea chiriilor cât timp el le-a încasat cu bună-credinţă. Conform susţinerilor lui D, el beneficiază de prezumţia legală de bună-credinţă reglementată în Codul civil şi, întrucât C nu a administrat nici un mijloc de probă în vederea răsturnării acestei prezumţii, urmează să fie tratat ca posesor de bună-credinţă al bunului.

Ce va decide instanţa de judecată?

Speţa II.La data de 1 ianuarie 2012, A a închiriat de la X un imobil compus din casă

şi livadă pentru o perioadă de patru ani, îndeplinind formalităţile de publicitate imobiliară prevăzute de lege. La data de 1 februarie 2012, A a vândut imobilul închiriat lui B – care nu cunoştea lipsa calităţii lui A de proprietar al imobilului. Crezându-se proprietar, mai întâi, B a reuşit, la data de 1 martie 2012, să închirieze casa lui C pe o perioadă de trei ani în schimbul unei chirii de 12 RON pe lună (deşi valoarea de piaţă a dreptului de folosinţă transmis era de 10 RON pe lună). Conform convenţiei dintre părţi, chiria era plătită anticipat, o dată la trei luni.

Apoi, B a cultivat livada cu meri – operaţiune care l-a constat 50 RON. În anul 2013, B a cules o jumătate dintre mere şi le-a vândut, contra sumei de 100 RON, lui D, deşi valoarea acestora era de 110 RON. B nu a reuşit însă să culeagă şi cealaltă jumătate de mere, drept pentru care acestea au putrezit. În anul 2014, B a vândut merele, la data de 1 martie 2014, înainte de culegerea lor, lui E, în schimbul unei sume de 250 RON – pe care a încasat-o integral la încheierea contractului. La data de 1 aprilie 2014, X a introdus o acţiune în revendicare împotriva lui B şi C, solicitând instanţei de judecată obligarea pârâţilor la restituirea stăpânirii materiale a imobilului, precum şi obligarea lui B la restituirea fructelor produse de bun sau, după caz, a contravalorii acestora.1. Este B de bună sau de rea-credinţă?2. a. Ce soluţie ar pronunţa instanţa de judecată în ipoteza în care B ar fi de bună-credinţă? 3. a. Ce soluţie ar pronunţa instanţa de judecată în ipoteza în care B ar fi de rea-credinţă?

12

b. B, temându-se că va fi considerat de rea-credinţă, vă solicită acordarea unei consultaţii juridice în cadrul căreia să îi expuneţi cum ar putea obţine o rezolvare a acestei situaţii într-o manieră cât mai avantajoasă pentru el în această ipoteză. Care ar fi conţinutul acestei consultaţii?

13

Seminar: Moduri de dobândire a drepturilor reale principale şi a altor drepturi reale (Convenţia. Moştenirea. Accesiunea.) (I)

BIBLIOGRAFIE

Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), „Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012

C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu, 2013, p. 353-385

V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck, 2009, p.303-342

I. Sferdian, „Observații asupra accesiunii imobiliare artificiale în reglementarea Noului Cod Civil (Legea nr.287/2009)”, Revista Dreptul nr.2/2011

Speţa 1A şi B încheie un antecontract în temeiul căruia B se obligă să îi vândă lui A

un teren aflat pe strada X în schimbul preţului de 100.000 lei. Antecontractul este înscris în cartea funciară în aceeaşi zi. A intră în stăpânirea materială a terenului la momentul încheierii antecontractului, moment în care îi plătește lui B preţul aferent terenului. După intrarea în stăpânirea materială a terenului, A obține o autorizație de construire și începe edificarea unei case pe acesta.

După finalizarea construcției de către A, B încheie cu C un contract de vânzare-cumpărare a imobilului, teren și construcție, aflat pe strada X, în schimbul unui preţ de 300.000 de lei. Contractul este înscris în cartea funciară în aceeaşi zi. C încearcă să intre în stăpânirea materială a imobilului, însă A refuză să îl părăsească.

A formulează, în contradictoriu cu B, o cerere de chemare în judecată prin care solicită instanţei de judecată obligarea pârâtului la plata valoarea materialelor şi preţul muncii aferente edificării casei.

În cadrul acestui proces, B formulează următoarele apărări;- A este de rea-credință și că nu poate cere despăgubiri, - atâta timp cât terenul a fost vândut lui C, eventuala cerere de despăgubiri ar

trebui formulată împotriva acestuia.1. Analizați apărările lui B și arătați ce soluţie va pronunţa instanţa de

judecată. 2. Presupunând că instanţa de judecată ar admite cererea formulată de A, care

este momentul în raport cu care se va aprecia cuantumul despăgubirilor solicitate? 3. În calitate de avocat al lui A, ce altă soluție îi puteți oferi în vederea

soluționării conflictului juridic ivit ?

14

Speţa 2După decesul lui AB, survenit la 5 octombrie 2011, fiul și unicul moștenitor

al acestuia, AC, a luat în stăpânire imobilul care i-a aparținut lui AB, fără a se înscrie, însă, în cartea funciară (în care AB a figurat, în continuare, ca proprietar). Începând cu luna decembrie a anului 2011, AC a început efectuarea de lucrări asupra imobilului, în vederea realizării a două balcoane, a unei terase exterioare și a unei piscine interioare. Piscina și terasa au fost terminate în luna mai 2012, costând 15.000 și, respectiv, 10.000 de lei, iar balcoanele au fost terminate în luna august 2012, costând, fiecare, 10.000 de lei.

În data de 10 iunie 2012, lui AC i s-a comunicat o acțiune în revendicarea imobilului în cauză, depusă de X la Judecătoria Sectorului 1 din București, la 5 iunie. Acțiunea a fost admisă la primul termen de judecată, din data de 5 iulie 2012. Ulterior, hotărârea a rămas irevocabilă în urma respingerii căilor de atac. De asemenea, X a cerut înscrierea în cartea funciară a modificărilor imobilului (semnând cererea de înscriere în calitate de proprietar al întregului imobil, incluzând modificările).

În data de 18 septembrie 2012, AC vi se adresează pentru o consultație juridică cu privire la sumele a căror restituire o poate obține de la X, pentru lucrările efectuate. În acest sens, AC vă prezintă un raport de evaluare făcut de o societate de investiții imobiliare, prin care se constată că îmbunătățirile făcute de AC au mărit valoarea imobilului după cum urmează: piscina cu 25.000 de lei, terasa cu 15.000 de lei, iar fiecare balcon cu câte 12.000 de lei.

Care este conținutul consultației acordate lui AC? Aveți în vedere, motivat, următoarele repere:

1) Încadrarea în drept a pretențiilor lui AC;2) Buna-credință sau reaua-credință a lui AC;3) Sumele pe care AC le poate recupera efectiv de la X.

Speţa 3În 1960 statul a preluat în mod abuziv un teren și o construcție cu destinație

de fabrică care se afla pe acesta. În 1998, societatea comercială X cumpără de la stat terenul și construcția

respectivă. În 2001 societatea comercială X edifică o altă construcție din cărămidă cu destinația de atelier și cinci construcții din tablă cu destinația de magazie. Din cauza condițiilor economice nefavorabile, atelierul este lăsat în paragină și nu mai poate fi folosit nici conform destinației inițiale, nici într-un alt scop.

15

În 2007 A, moștenitorul unic al proprietarului imobilului (teren și construcție) la momentul preluării abuzive de către stat, introduce o acțiune în revendicare, iar în martie 2012 A obține o hotărâre judecătorească irevocabilă în favoarea lui.

A vi se adresează în calitate de avocat și vă informează că dorește să afle care este regimul juridic aplicabil construcțiilor (atelier și magazii) aflate pe terenul său, respectiv dacă poate să obțină folosința imobilelor.

În consultația pe care o oferiți, aveți în vedere, motivat, următoarele aspecte:a) Încadrarea în drept a pretențiilor lui A;b) Legea aplicabilă;c) Buna-credință sau reaua-credință a societății X;d) În cazul în care societatea X este de bună-credință, care sunt despăgubirile

pe care A ar trebui să le plătească.

Seminar - Modurile de dobândire a dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale (II)(Uzucapiunea. Dobândirea bunurilor mobile prin posesia de

bună credinţă. Ocupaţiunea. Tradiţiunea. Hotărârea judecătorească. Actul administrativ.)

16

BIBLIOGRAFIE Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori),

„Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012, ;

C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu, 2013, p.385-436

V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck, 2009, p.346-397

R. Peptan, „Uzucapiunea în noul Cod civil”, Dreptul, 8/2010, p. 11-39.

Speţa 1La data de 1 ianuarie 2000, A, în calitate de vânzător, şi B, în calitate de

cumpărător, au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, în formă autentică, cu privire la un imobilul din Bucureşti (dobândit de A prin moştenire cu 2 ani de zile în urmă de la Y), efectele contractului urmând să se desfiinţeze dacă A ar fi obţinut, la vreun moment dat, un serviciu în Bucureşti.

La data de 1 februarie 2000, C a introdus o acţiune în revendicare împotriva lui B, motivată prin faptul că imobilul, în realitate, îi aparţine reclamantului cu următoarea motivare: din eroare au fost deschise două cărţi funciare paralele pentru acelaşi imobil, ceea ce a determinat inducerea în eroare atât a lui A, cât şi a lui B, cu privire la calitatea lui Y de proprietar al imobilului. În realitate, în fapt, Y a preluat posesia imobilului lui C în anul 1960 și a deschis ulterior o carte funciară paralelă a imobilului în cauză.

1. Acţiunea în revendicare a fost respinsă, pe motiv că B a dobândit proprietatea imobilului prin uzucapiunea scurtă. Comentați soluția instanței cu privire la acest aspect, având în vedere că C a locuit în București din 1980.

2. La data de 1 ianuarie 2013, A a obţinut un post în Bucureşti şi s-a instalat în imobil. La data de 1 februarie 2014, C a introdus o nouă acţiune în revendicare, de data aceasta, împotriva lui A. A se apără arătând că atât el, cât și B au posedat împreună imobilul. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată cu privire la apărarea lui A ? Dar pe fondul acțiunii?

Speţa 2La data de 01.10.2011, A, înscris în cartea funciară încheie un contract de

vânzare-cumpărare cu B, prin care A se obligă să transmită proprietatea asupra

17

imobilului său X situat în București. În aceeași zi, B se înscrie în cartea funciară. La data de 25.10.2011, B încheie un contract de donație cu C prin care se obligă să transmită proprietatea asupra aceluiași imobil. În aceeași zi, C se înscrie în cartea funciară.

La data de 30.10.2015, A introduce o acțiune în instanță prin care obține desființarea contractului său încheiat cu B, iar la data de 10.10.2016 introduce o acțiune în revedicare împotriva lui C. În calitate de avocat al acestuia, formulați argumente în apărarea lui C.

Speţa 3La data de 02.10.2011, A primește de la C o bicicletă pe care se obligă să o

păstreze cât timp C este plecat să își facă studiile de masterat în străinătate. C este de acord ca A să folosească bicicleta în acest timp.

1. La data de 10.10.2011, A îi face cadou fratelui său B bicicleta primită de la C. La întoarcerea sa în țara, văzând că A nu se mai află în posesia bicicletei, la data de 05.10.2014, formulează o acțiune în revendicare împotriva lui B. În cadrul acestei acțiuni, B se apără arătând că acțiunea lui C trebuie să fie respinsă întrucât el nu cunoștea faptul că posesor de bună-credință, iar în subsidiar arată că au trecut 3 ani de la data la care C a ieșit din posesia bunului. Ce soluție va pronunța instanța?

2. La data de 07.10.2011, D, crezând că B a primit o motoretă cadou de ziua lui, se înțelege cu B să cumpere cadoul primit de B de la A pentru suma de 500 de lei, bani pe care îi și plătește la momentul încheierii înțelegerii. La momentul predării, D realizează că obiectul vânzării a fost o bicicletă și nu o motoretă, dar păstreză motoreta pentru a avea garanția că B îi va da banii înapoi.

După mai multe discuții purtate între ei, B și D se înțeleg să își restituie bunurile primite din cauza neînțelegerii existente, sens în care semnează și un înscris la data de 05.11.2011. Cu toate acestea D refuză să îi plătească suma de 500 lei lui D, iar pentru acest motiv D nu îi restituie bicicleta.

La data de 08.12.2013, C, proprietarul bicicletei, introduce o acțiune în revendicare împotriva lui D. D se apără arătând că el este proprietar conform art. 937 alin. 1 C.civ. În subsidiar, D se apără arătând că dacă acțiunea în revendicare urmează să fie admisă, D nu poate fi obligat la restituirea acestuia cât timp C nu îi plătește prețul pe care el l-a plătit lui B, respectiv suma de 500 de lei. Ce soluție va pronunța instanța?

18

Seminar: Publicitatea imobiliară - Cartea funciară

BIBLIOGRAFIE

19

1. Codul civil (Legea nr. 287/2009, M. Of. nr. 505 din 15.07.2011);2. Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), „Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012, p.905-944;3. Noul Cod civil - comentarii, doctrină, jurisprudență, Ed. Hamangiu, București, 2012,4. C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu, 2013, p. 437-478.5. G. Boroi, C.A. Anghelescu, B. Nazat, „Curs de drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu, 2013, p. 241-266.6. V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck, 2009, p. 413-455.

Speţa ILa data de 10.10.2011, A vinde lui B un imobil printr-un act

autentificat de notarul public. Vânzătorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de a preda înscrisurile necesare cumpărătorului pentru înscrierea acestuia în cartea funciară, prin urmare, B nu se poate intabula în cartea funciară ca şi proprietar.

1. Ce mijloc juridic are B la îndemână pentru a se putea intabula în CF? În ce termen se prescrie acţiunea lui B? 2. Aceeaşi situaţie de fapt cu următoarea completare: profitând de neintabularea lui B în CF, A vinde bunul lui C la data de 25.10.2011, tot printr-un contract autentificat de notarul public, (C fusese informat anterior de către soţia lui B că acesta a cumpărat imobilul de la A). C se intabulează în CF ca proprietar la data de 05.11.2011. La 15.12.2011, B este informat despre faptul că C a cumpărat imobilul de la A. Ce mijloc juridic are B la îndemână pentru a-şi putea apăra dreptul dobândit în faţa lui C?3. Aceeaşi situaţie de fapt de la punctul 1 cu următoarele modificări: după încheierea contractului cu B, A vinde la data de 20.10.2011 bunul lui D (care nu cunoştea de existenţa vânzării către B) şi ulterior, la 05.11.2011 vinde bunul lui E (care, de asemenea nu avea cunoştinţă nici de vânzarea către B şi nici de vânzarea către D). a. În condiţiile în care nici D nici E nu efectuează formalităţile de publicitate imobiliară, cum se va soluţiona conflictul dintre aceştia? Cum se va soluţiona conflictul existent între D, E şi B?

20

b. Admiţând că D era de bună credinţă, dar că E cunoştea de existenţa vânzării către D, iar E s-a înscris în CF înaintea lui D prin exercitarea unor ameninţări asupra persoanei registratorului de CF cu prilejul înscrierii lui D, cum se va soliţiona conflictul dintre D şi E? Care va fi efectul pe carte funciară al acţiunii lui D?c. Care ar fi fost efectul acţiunii intentată de către D dacă atât el cât şi E ar fi fost creditori ipotecari? 4. Asemănări şi deosebiri între acţiunea în prestaţie tabulară şi acţiunea în acordarea rangului preferenţial.

Speţa IIA în calitate de creditor şi B în calitate de debitor (comerciant) încheie

la data de 10.10.2011 în formă autentică, un contract de împrumut sumă de bani garantat cu o ipotecă imobiliară asupra unui teren al lui B. La 14.10.2011, ipoteca de rang I în favoarea lui A este intabulată în CF. Termenul contractului stipula restituirea integrală a împrumutului fără dobândă la data de 10.10.2012. La scadenţă însă, A îl informează pe B că îi refuză plata, motivând că B trebuie să-i achite şi o obligaţie anterioară scadentă, dar negarantată prin ipoteca respectivă. Între timp, aflându-se în negocieri avansate cu creditorul C pentru extinderea activităţii comerciale, B întrevede posibilitatea obţinerii unui credit din partea lui C, dar numai sub condiţia impusă de C ca acesta să dobândească o ipotecă de rang I asupra terenului lui B.

1. Ce mijloc juridic are B la îndemână pentru a-i oferi lui C o ipotecă de rang I asupra terenului său? 2. În cazul art.912 NCC, din ce cauză consideraţi că legiuitorul a edictat 2 termene diferite pentru radierea drepturilor condiţionale suspensive şi rezolutorii? 3. Care este diferenţa între situaţia de la art.904 şi cea de la art.906 din NCC?

Speţa IIIA deţine un imobil neînscris în CF. În urma decesului lui A survenit la

data de 10.10.2011, unicul moştenitor testamentar al acestuia, B, obţine un an mai târziu de la notarul public certificatul de moştenitor de pe urma autorului său. Interesat să-şi valorifice drepturile succesorale astfel

21

dobândite, B efectuează formalităţile de cadastru şi publicitate imobiliară şi vinde printr-un act autentic notarial la 11.11.2011 bunul lui C. la 14.11.2011, C se intabulează în CF, deşi contractul încheiat între el şi B este lovit de o cauză de nulitate relativă pe care atât notarul public cât şi registratorul de CF nu o sesizează. Ulterior, la data de 11.11.2013, C vinde prin act autentic imobilul lui D, dobânditor de bună-credinţă. D se înscrie în CF la data de 14.11.2013. La 05.11.2014, B introduce împotriva lui C o acţiune în anulabilitate, dublată şi de un capăt secundar de cerere privind rectificarea CF în favoarea sa, B făcând dovada necomunicării către el a Încheierii de intabulare a lui C în CF. La 07.11.2014, F introduce acţiunea în petiţie de ereditate contra lui B şi obţine desfiinţarea certificatului de moştenitor emis pentru B (testamentul olograf lăsat de A fiind declarat ca fals ca urmare a expertizei grafoscopice), în urma hotârârii judecătoreşti definitive, F urmând a fi considerat ca unicul moştenitor veritabil al lui A.

1. Este necesară intabularea în CF a certificatului de moştenitor obţinut de B de pe urma lui A, în situaţia în care B nu ar fi fost interesat să vândă? Dar dacă imobilul ar fi avut deja deschisă CF?2. a. Care sunt caracterele acţiunii în rectificare introdusă de B? b. Care va fi soluţia instanţei în ceea ce priveşte acţiunea introdusă de către B?c. Care ar fi fost soluţia dacă D ar fi dovedit că B a primit Încheirea de intabulare a lui C în CF? d. Care ar fi fost soluţia dacă C i-ar fi donat bunul lui D, iar B ar fi introdus acţiunea la 15.11.2014? 3. Se poate apăra D împotriva pretenţiilor lui F invocând contra acestuia aplicarea principiului moştenitorului aparent în materie de CF?4. a. Aceeaşi situaţie ca la pct 1, cu următoarea modificare: A nu decedează, iar B se înscrie în CF în frauda drepturilor lui A, prin falsificarea unei procuri autentice prin care acesta îl împuternicea să vândă apartamentul. B vinde în mod valabil lui C care este de bună-credinţă. Ce acţiune va putea introduce A la data de 12.11.2016 pentru protecţia dreptului său şi cum se va putea apăra C contra pretenţiilor lui A? b. Asemănări şi deosebiri între principiul publicităţii materiale şi uzucapiunea tabulară.

22

Seminar – Apararea dreptului de proprietate. Acţiunea în revendicare mobiliara. Acţiunea în revendicare imobiliară

BIBLIOGRAFIE Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori),

„Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012,

23

C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. Hamangiu, 2013, p.299-334

V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. C.H.Beck, 2009, p.456 s.u

SPEŢA 1Primus împrumută un autoturism de la Secundus pentru a duce din satul de

unde acesta din urmă este originar mai multe lăzi de struguri la un producător local de vin, Tertius, de la care primise banii în avans pentru struguri.

A. Constatând că strugurii aduși sunt într-o avansată stare de degradare și că nu sunt adecvați valorificării în scopul convenit, Tertius îi reține autoturismul cu care a transportat strugurii până când Primus îi restituie banii primiți. Secundus îi cere lui Primus să îi predea autovehiculul iar Primus se scuză că îi predase drept garanție respectivul vehicul. Secundus îl cheamă în judecată pe Tertius, revendicând autoturismul.

B. Ajungând la ferma lui Tertius, acesta îi propune lui Primus să îi vândă și autoturismul iar Primus acceptă. După o lună de la data la care îl împrumutase, Secundus îi cere lui Primus să îi predea autovehiculul. Primus arată că respectivul vehicul nu mai este la el. Secundus revendică de la Tertius respectivul vehicul.

Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?Ce mijloace juridice are la îndemână cel care pierde acest proces?

SPEŢA 2Primus a achiziționat un laptop primind de la magazinul de produse

electronice factură pentru acesta. Pierzând factura și certificatul de garanție, acesta îi relatează lui Secundus că laptop-ul respectiv se defectase iar Secundus îl determină să-i predea aparatul în vederea efectuării reparaţiilor necesare. Acesta din urmă, pretextând că poate valorifica garanția în absența documentelor corespunzătoare, refuză să ia bonul de casă (care încă se găsește la Primus) sub argument că nu îi este necesar în acest scop. Secundus vinde bunul lui Tertius.

Primus îi cere aparatul lui Secundus după două săptămâni de la data la care i-l predase dar acesta îi replică faptul că laptop-ul nu se află la el ci la Tertius. Primus formulează acţiune în revendicare împotriva lui Tertius solicitând ca acesta să fie obligat la restituirea bunului. Tertius se apară afirmând că Primus trebuie să dovedească faptul că a dobândit bunul cu nu mai mult de trei ani în urmă, în considerarea faptului că modul în care a pierdut laptop-ul a fost prin înșelăciune.

24

Dimpotrivă, în absența acestui argument, se prezumă că a trecut termenul de trei ani prevăzut de art. 937 (2) NCC iar el, Tertius, este prezumat proprietar.

Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?Ce mijloace juridice are la îndemână cel care pierde acest proces?

SPEŢA 3Primus primește în dar de ziua ei, la 1 aprilie 2009, o jachetă de piele de

culoarea oului de rață marca Versace. În seara de 15 octombrie 2009, în timp ce se afla la o petrecere la niște cunoscuți, jacheta de piele îi este furată de către Secundus din cuierul aflat în holul casei. Secundus îi dă jacheta surorii sale, Tertius care o poartă o perioadă de timp și o vinde la târgul de obiecte vechi în data de 12 octombrie 2012, predând jacheta dar neprimind decât jumătate din preț de la cumpărătoare Quartus, restul primind în data de 16 octombrie 2012. Primus întâlnește întâmplător pe Quartus în timp ce purta jacheta și recunoaște obiectul vestimentar, demonstrând că este a sa întrucât pe căptușeală în interior era scris cu marker permanent de culoare albastră inițiala prenumelui său, C. Întrucât Quartus refuză să i-o predea benevol, Primus o cheamă în judecată.

Aceeași situație ca și în cazul de mai sus, dar Quartus cumpără la târgul de obiecte vechi, plătind integral prețul și primind bunul în data de 10 octombrie 2012.

Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?Ce mijloace juridice are la îndemână cel care pierde acest proces?

SPEŢA 4La data de 12 octombrie 2002 Primus cumpără de la Secundus pe care îl

consideră cu bună credinţă proprietar o casă de lemn cu elemente de cărămidă precum și curte, în total reprezentând teren de 280 mp situat în orăşelul de munte X.

La 19 martie 2005 Tertius cheamă în judecată pe Primus pentru a fi obligat să-i lase în deplină proprietate şi posesie casa şi terenul descrise mai sus, arătând drept titlu de proprietate testamentul lui Secundus, între timp decedat, testament întocmit la 10 mai 2002, prin care îl instituia legatar asupra imobilului pe Tertius și susținând că nu poate să îi fie opus contractul prin care a cumpărat Primus bunul respectiv de la Secundus. În timpul procesului A arată că imobilul a fost complet

25

distrus la 2 februarie 2004 în urma unui incendiu provocat de un fulger care a lovit casa în timpul unei furtuni şi că respectiva casă nu era asigurată.

Cum soluţionează cauza instanţa şi cum motivează soluţia?

SPEŢA 5La data de 10 decembrie 2012, reclamantul Primus a chemat în judecată pe

pârâtului Secundus, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa instanţa să dispună:1) obligarea pârâtului să îi lase în deplină proprietate şi posesie imobilul

– teren şi construcţie, alcătuită din două corpuri, A şi B – situat în Bucureşti, str. Plantelor nr. 18, Sectorul 2;

2) obligarea pârâtului să demoleze corpul B al construcţiei, reprezentând o anexă a corpului A, în care se află o seră şi un garaj;

3) să se dispună rectificarea cărţii funciare corespunzătoare imobilului prin radierea pârâtului, care figurează ca proprietar, şi înscrierea sa în această calitate.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a dobândit casa prin moştenire, împreună cu sora sa, Tertius, de la mătușa lor, decedată în anul 1989, depunând în acest sens certificatul de moştenitor şi contractul de vânzare-cumpărare pe numele mătușii, datând din anul 1946. Datorită condiţiilor social politice din România, reclamantul a emigrat în Canada în anul 1987, iar sora sa – în Germania, în anul 1988. Reclamantul a revenit în România abia în anul 2007, când au început demersurile pentru recuperarea proprietăţii, dar obţinerea înscrisurilor de la Arhivele Statului a durat foarte mult. Astfel a constatat că, prin manevre frauduloase, numitul Quartus, şi-a preconstituit un titlu de proprietate asupra imobilului în litigiu, înscriindu-l în cartea funciară în anul 2003, după care l-a vândut numitului Quintus în anul 2004, iar acesta l-a vândut pârâtului în anul 2007. Aceasta din urmă a renovat construcţia şi i-a adăugat corpul B. Mai arată reclamantul că a formulat singur acţiunea, deoarece sora sa nu a revenit în ţară şi nici nu este interesată de recuperarea proprietăţii, deoarece are o situaţie materială foarte bună în Germania.

În subsidiar, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii pentru cota reprezentând ½ din imobil, cât i s-ar fi cuvenit în proprietate exclusivă.

Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, solicitând:1) în principal, respingerea acţiunii reclamantului, ca inadmisibilă,

deoarece aceasta ar trebui formulată de ambii coproprietari;

26

2) într-un prim subsidiar, respingerea acţiunii, deoarece rectificarea cărţii funciare nu mai poate fi cerută deoarece el a dobândit imobilul cu titlu oneros şi bună credinţă, iar de la înscrierea autorului său Quintus în cartea funciară au trecut mai mult de trei ani;

3) într-un al doilea subsidiar, dacă acţiunea va fi, totuşi, admisă:a. să se respingă cererea reclamantului de demolare a corpului B,

deoarece el a avut calitatea de constructor de bună credinţă;b. reclamantul să fie obligat să îi plătească suma de 400.000 de lei,

reprezentând contravaloarea renovării corpului A şi a edificării corpului B.În motivarea celor solicitate, pârâta a arătat că a dobândit imobilul cu bună

credinţă, întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare şi a avut calitatea de constructor şi de posesor de bună credinţă, ceea ce justifică pe deplin solicitările sale.

Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?

SPEŢA 6Primus a introdus o acțiune prin care revendică un imobil aflat în posesia lui

Secundus. Acesta a invocat, sub un prim aspect, excepția puterii de lucru judecat, arătând hotărârea irevocabilă prin care acțiunea posesorie introdusă de Primus împotriva sa a fost respinsă. De asemenea, pârâtul arată că Primus își întemeiază pretențiile pe un înscris sub semnătură privată, și anume o promisiune de vânzare pe care Secundus a făcut-o în favoarea acestuia în care se prevedea atât obligația de a încheia contractul de vânzare cât și obligația de a întabula în favoarea promitentului cumpărător, vânzarea nefiind niciodată perfectată iar dreptul în favoarea lui Primus astfel întabulat.

Ce hotărăşte instanţa? Cum motivează soluţia?

27