Liceul Tehnologic „Gh. Ionescu –Siseti” Valea Clugreasc
Prof: Popa Elena
Domeniul de pregtire: Agricultur
Calificarea profesional: Tehnician horticultor
Abiliti: 10.2.12. Aplicarea metodelor de infiinare a plantaiei viticole
Atitudini: 10.3.7. Asumarea responsabilitilor privind efectuarea operaiilor din fia tehnologic, cu
respectarea NSSM
PLANTAREA VIEI DE VIE
Plantarea viei de vie presupune posesia dreptului de a planta i de a alege soiurile de vi de vie
recomandate. Ea cuprinde lucrrile de pregtire a plantrii în vederea îmbuntirii condiiilor de
cretere i rodire a vielor i lucrri de plantare. Reuita obinerii de plantaii încheiate, longevive i cu
vie viguroase depinde de: perioada plantrii, pregtirea materialului sditor, metoda de plantare i
corectitudinea în executarea lucrrilor.
Via de vie se poate planta toamna, primvara sau, în cazuri speciale, vara.
Alegerea i pregtirea vielor pentru plantare. La înfiinarea plantaiilor noi de vi de vie roditoare se
folosesc vie altoite i nealtoite de unu i doi ani. Pregtirea vielor în vederea plantrii const în
controlul tehnic de calitate i a strii fiziologice dup pstrare sau transport, refacerea strii de
umiditate dac este necesar, fasonarea, parafinarea i mocirlitul.
Controlul de calitate const în reverificarea condiiilor tehnice de calitate prevzute de STAS-urile
în vigoare.
Refacerea strii de umiditate fiziologic se execut atunci când exist stri de deshidratare a
rdcinilor. Lucrarea se execut înainte sau dup fasonare i const în introducerea vielor, altoite sau
nealtoite, cu rdcinile în ap pân la jumtatea portaltoiului sau al butaului folosit iniial la
înrdcinare, în cazul vielor pe rdcini proprii, timp de 1-2 zile, uneori mai mult.
Fasonarea vielor altoite sau nealtoite const în alegerea uneia sau a dou cordie pornite din altoi
sau de la vârful butaului, în cazul vielor pe rdcini proprii.
Pentru aceasta se las cordia cu inserie corespunztoare i direcie de cretere aproape de vertical,
dimensionându-se la diferite lungimi; se înltur în totalitate rdcinile inserate la nodurile mijlocii i
superioare, în afara celor de la baz; se suprim ciotul altoiului de deasupra punctului de inserie al
cordiei i, în final, scurtarea acesteia din urm i reducerea lungimii rdcinilor bazale.
Parafinarea vielor const în izolarea cu un strat subire de mastic a unei poriuni începând de la 8-
10 cm sub punctul de altoire pân la vârful cordiei, iar la viele nealtoite de la 10-15 cm sub punctul de
inserie al cordiei pân la vârful acesteia. Prin izolarea poriunii parafinate de mediul înconjurtor se
previne deshidratarea esuturilor, asigurând în felul acesta posibilitatea de substituire a muuroiului
dup plantare menit s realizeze un efect asemntor. Sub aspect tehnic operaia const în introducerea
vielor dup fasonare cu poriunea ce urmeaz a fi izolat într-un mastic pregtit într-un mod
asemntor ca i la parafinarea vielor altoite înainte sau dup forarea prezentat în capitolul -
Producerea materialului sditor viticol.
Mocirlitul const în introducerea rdcinilor cu treimea inferioar a portaltoiului, în cazul
vielor altoite, sau a butaului folosit iniial la înrdcinare, în cazul vielor pe rdcini proprii, într-un
amestec denumit mocirl. Acesta se pregtete din dejecii proaspete de bovine, pmânt mrunit de la
locul de plantare, în proporii relativ egale, i ap.
Prin mocirlire se asigur un contact mai
intim dup plantare a rdcinilor cu pmântul,
realizându-se o grbire a începutului de cicatrizare
a rnilor i formarea de rdcini noi sub influena
hormonilor provenii din dejeciile de bovine,
folosite la prepararea mocirlei.
Pregtirea vielor se efectueaz
tehnic de calitate, fasonarea i parafinarea se pot
executa cu o zi mai devreme, avându-se grij ca
pân la mocirlire i plantare s se previn
deshidratarea rdcinilor, prin stratificare
provizorie sau acoperire cu prelate umede.
Metode de plantare a viei de vie. În practica viticol de pân acum s-au folosit i se folosesc
metode diferite de plantare dintre care unele sunt specifice pentru terenurile solificate, altele pentru
nisipuri, iar unele în ambele situaii. Dup aria i frecvena de generalizare, metodele de plantare a viei
de vie pe terenurile solificate sau pe nisipuri se împart în dou grupe, i anume: metode obinuite
(uzuale) i metode speciale. Dintre metodele obinuite de plantare amintim: plantarea în gropi de
dimensiuni diferite, cu sau fr muuroi, iar ca metode speciale, impuse de condiiile de biotop,
particulariti ale materialului sditor i aspecte social-economice se pot aminti: plantarea în gropi
deschise, plantarea cu plantatorul, plantarea de var, plantarea semimecanizat i plantarea
mecanizat.
Înainte de plantare viele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se fasoneazã, rãdãcinile se
scurteazã la 10-12cm, iar lãstarul altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi; se umecteazã,
se tin sub apã timp de 1-2 zile; se parafineazã (1/3 a pãrii superioare a vitei, la temperatura de 10-15ºC
cu un amestec din 94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã); se mocirlesc, în ziua plantãrii vitele
se pun cu 1/3 a pãrii inferioare în mocirlã (consistenta smântânii; bãlegar proaspt de bovine + sol
galben de pãdure 1:1).
Plantarea . În gropi fãcute cu hârleul în ziua plantãrii; groapa se face la distana de 5 cm de
pichet, fãrã a fi clintit din loc, pentru a asigura amplasarea strictã a viei în direcia rândului; lãimea
gropii nu se reglementeazã (cu cît mai latã cu atât mai bine), iar adâncimea gropii trebuie sã fie de 45-
50 cm (lungimea portaltoiului viei este de 33-35 cm); la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre
viã) pentru a amplasa normal rãdãcinile i unde se pune sol negru (de deasupra), gunoi de grajd
fermentat 5-7 kg i câte 10-20g de îngrããminte minerale de NPK; totul se amestecã, astfel încât
adâncimea gropii sã rãmânã de 32-34 cm; dupã ce groapa este gata, se amplaseazã via (cu punctul de
altoire la nivelul solului) lângã peretele cu pichet
(a), se umple o jumãtate de groapã cu sol negru, se taseazã cu picioarele
(b), se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol, se umple groapa cu sol; se mai taseazã
o datã uor i se face un muuroi