Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

26
Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Programul de Studii: Economia comertului, turismului si serviciilor Proiect la disciplina Tranzacţii comerciale internaţionale (Măsuri de stimulare a exporturilor)

Transcript of Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

Page 1: Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

Programul de Studii: Economia comertului, turismului si serviciilor

Proiect la disciplina

Tranzacţii comerciale internaţionale

(Măsuri de stimulare a exporturilor)

Coordonator: Lector univ.drd.Hurjui Marcela Student:Carp Alexandru-Ioan

ECTS anul III grupa I

Page 2: Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

-2013-

CUPRINS1.Măsuri de stimulare a exportului pg.3

2.Politica comercială in perspectivă pg.6

3.Studiu de caz pg.7

5.Bibliografie pg16

2

Page 3: Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

Măsuri de stimulare a exporturilor

Impulsionarea exporturilor prin măsuri complexe este astăzi o componentă de bază a

politicilor comerciale promovate de majoritatea ţărilor lumii; această strategie vine să

completeze politicile macroeconomice promovate de guverne, alături de strategia de protejare

tarifară şi non-tarifară a pieţelor autohtone, astfel încât schimburile de mărfuri şi servicii cu

străinătatea să conducă la un sold echilibrat al balanţelor comerciale. Impulsionarea

exporturilor include în principal două categorii de măsuri (interes major prezintă cea de-a

doua categorie de măsuri de stimulare a exporturilor):

măsuri promoţionale sau de promovare a exporturilor: se vizează influenţarea pe

diverse căi a clienţilor potenţiali externi pentru a cumpăra mărfurile disponibile la export; în

acest sens se recurge la:

– convenţii şi acorduri comerciale, inclusiv facilităţi acordate expres;

– participarea la târguri şi expoziţii internaţionale şi organizarea unor astfel de

manifestări pe plan intern (TIB, cazul României);

– organizarea de reprezentanţe comerciale în ţările importatoare;

– organizarea unor servicii de informare-orientare a clienţilor externi;

– publicitate externă etc.

măsuri de stimulare a exporturilor, caz în care statul/guvernul se angajează în mod

explicit să sprijine exportatorii şi/sau mărfurile/serviciile ce au şanse reale de a pătrunde pe

pieţele externe; astfel de măsuri/instrumente se grupează în patru grupe:

– măsuri bugetare;

– măsuri fiscale;

– măsuri financiar-bancare;

– măsuri valutare.

Aşadar, în contextul competiţiei globale, nici o ţară dezvoltată nu rămâne câtuşi de

puţin pasivă cu privire la rezultatele cuantificabile şi non-cuantificabile ce derivă din relaţiile

comerciale cu străinătatea; cu atât mai mult ţările în curs de dezvoltare se străduiesc să îşi

dezvolte mecanisme financiare/instituţionale prin care să îşi îmbunătăţească poziţia lor în

cadrul comerţului global.

3

Page 4: Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

Măsuri bugetare de stimulare a exporturilor

În această categorie de măsuri de stimulare a exportului statele lumii recurg la un

„mixaj” amplu de sprijin financiar direct şi indirect al ICE/FCE –urilor angajate pe pieţele

externe, cât şi al mărfurilor ce fac obiectul schimburilor; unele dintre aceste măsuri sunt

negociate şi admise sub agenda GATT/OMC atunci când sunt transparente şi distribuite

echilibrat pe toate destinaţiile potenţiale de export. În categoria măsurilor bugetare de

stimulare a exporturilor se includ:

a) Subvenţiile la export (fac parte din categoria generică de subsidies) sunt sume de

bani acordate firmelor, direct sau indirect, pentru a le rentabiliza activitatea de export, atunci

când preţurile externe nu sunt atractive. Subvenţionarea se face de regulă selectiv pentru

anumite sectoare economice:

– agricultura, care este sectorul cel mai puternic subvenţionat;

– industrii strategice (aeronautică, electronică);

– industrii în dezvoltare (informatică);

– industrii care deţin o pondere mare în ocuparea forţei de muncă (automobile);

– industrii în declin.

În categoria de subsidies includem şi alte instrumente prin care statul sprijină

producătorii/exportatorii pentru a-şi reduce costurile în vederea penetrării pieţelor externe

(garantarea unor preţuri minime, facilitarea unor achiziţii de semifabricate pentru producţia

destinată exportului etc.).

b) Primele de export se acordă de stat acelor exportatori care realizează mari volume

de export sau exportă produse ale unor industrii de importanţă naţională (sunt comparabile cu

subvenţiile, ca efecte);

c) Alte instrumente bugetare, din categoria subvenţiilor indirecte la export, precum

facilităţile acordate exportatorilor pe seama cheltuielilor publice (informaţii, studii, cercetări,

participarea la târguri internaţionale, transporturi etc.).

Măsuri fiscale de stimulare a exporturilor

Prin astfel de măsuri de stimulare a exportului se vizează creşterea competitivităţii pe

seama diminuării unor componente ale costului de producţie; astfel de măsuri sunt extrem de

„non-transparente” întrucât legislaţia fiscală a fiecărei ţări dezvoltate este complexă şi

birocratic de aplicat; afirmaţia rămâne valabilă şi pentru UE şi ţările membre, caz în care

componenta fiscală rămâne un mecanism complex şi dificil de înţeles.

4

Page 5: Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

În cadrul unor astfel de măsuri, guvernele apelează la scutiri, reduceri sau restituiri de

taxe şi impozite directe sau indirecte, fie pentru mărfuri exportate, fie pentru ICE//FCE;

includem în această grupă de măsuri următoarele:

a) Facilităţi fiscale pentru mărfuri exportate: constau în reducerea sau restituirea

impozitului pe circulaţia mărfurilor (în cazul UE şi al României, a TVA ) şi se pot acorda

pentru toate mărfurile exportate sau după anumite criterii (importanţă, grad de prelucrare, noi

locuri de muncă etc.);

b) Facilităţi fiscale acordate exportatorilor: reduceri ale impozitului pe venit (profit)

realizat de ICE/FCE în urma exportului (se admite inclusiv constituirea de către ICE/FCE a

unor fonduri de rezervă, fonduri de stimulare);

c) Facilităţi vamale la importul unor mărfuri ce se vor prelucra şi încorpora în produse

destinate exportului (reduceri, scutiri sau restituiri de taxe vamale la import de materii prime,

combustibili, materiale, utilaje destinate producţiei de export).

Se aplică şi admisia temporară a unor mărfuri importate, pe perioade limitate, cu

scutire de orice taxe sub rezerva prelucrării şi exportării lor în acelaşi interval de timp. Astfel

de facilităţi vamale la import echivalează, în fapt, cu facilităţile fiscale pentru mărfurile ce vor

urma a fi exportate. Acest mecanism de stimulare condiţionată a exporturilor se mai numeşte

sistemul drawback; el este un sistem de stimulare a exporturilor aplicat de ţările dezvoltate,

prin care se restituie ICE/FCE-ului exportator, cu ocazia şi la data efectuării exporturilor,

diferite sume sau cheltuieli făcute cum ar fi taxe vamale, accize, diferite impozite, toate

făcute la importul unor materii prime sau semifabricate destinate realizării producţiei export.

Există diverse condiţii pentru a beneficia de mecanismul drawback:

– se declară intenţia de export încă de la efectuarea importului materiilor prime şi

semifabricatelor;

– se incorporează într-o anumită proporţie;

– reexportul mărfurilor realizate are loc într-un anume interval de timp.

Măsuri financiar-bancare de stimulare a exporturilor

În numeroase domenii ale comerţului internaţional, finanţarea are rol hotărâtor în

realizarea exportului. Finanţarea exporturilor se realizează prin sistemul naţional bancar şi alte

instituţii publice sau private, specializate în acest sens. În categoria unor măsuri de stimulare a

exporturilor prin instrumente financiare şi bancare, includem:

a) Creditele la export , ce se acordă în mod obişnuit pentru exporturi cu valoare

5

Page 6: Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

ridicată (contracte de instalaţii, utilaje, uzine la cheie etc.); mecanismul de aplicare a unor

măsuri de acest tip are cel mai adesea la bază convenţii bilaterale la nivel guvernamental,

când se garantează/creditează un anumit plafon pentru creditul angajat de ICE-ul importator.

Există şi situaţii în care statul se implică doar indirect în susţinerea acestui mecanism,

respectiv se obţine sprijinul unor consorţii bancare, când mai multe bănci se pun de acord

pentru a finanţa exporturi complexe şi de mare valoare; se procedează la o creditare

directă/indirectă a ICE-ului importator; această creditare ia două forme:

creditul furnizor: când băncile acordă creditul necesar (sau o cotă parte)

exportatorului, pentru ca acesta să poată efectua exportul, să-l crediteze el pe importatorul

(clientul) străin; deci în mod indirect băncile vor credita acelaşi importator străin;

creditul cumpărător: când băncile importatorului străin obţin creditul necesar (sau o

cotă parte) din partea unor bănci din ţara exportatoare pentru a putea efectua importul şi a-l

achita integral în timp scurt (la livrare chiar); este cel mai răspândit în practica internaţională.

Astfel de credite (ambele) se acordă pe termene medii (1-5 ani) şi lungi (6-20 ani); de regulă,

dobânda la ele este mai scăzută decât cea uzuală, iar băncile se refinanţează în condiţii

speciale de la băncile centrale sau bănci ce au misiunea de a susţine exporturile, precum

EXIMBANK (inclusiv prin scontarea cambiilor de export în condiţii preferenţiale şi cu taxe

mai reduse faţă de cele interne).

În cazul UE există un dublu mecanism de susţinere a exporturilor către ţări terţe,

respectiv:

- la nivelul instituţiilor UE, prin instrumente de natură bugetară, fiscală, inclusiv prin

acordarea de credite pentru export în condiţii avantajoase;

- la nivelul fiecărei ţări membre UE, alături de instrumentele de tip amintit, există

bănci puternice pentru creditare şi sprijin instituţional al exportatorilor; în cazul României este

vorba de EXIMBANK, înfiinţată în 1992, cu capital majoritar de stat ce are misiunea de a

promova exporturile româneşti prin instrumente de finanţare, garantare şi asigurare în contul

statului şi în cont propriu.

b) Asigurarea şi garantarea creditelor de export este o modalitate de a cointeresa

exportatorii să efectueze vânzări pe credit în străinătate. Asigurarea se face atât faţă de

riscurile comerciale, cât şi necomerciale (risc politic, de convertibilitate, de transfer, de

blocare a plăţilor, de embargo, de insolvabilitate etc.). Asigurarea se face pentru creditele

furnizor şi presupune acoperirea riscului exportatorului de a nu încasa contravaloarea

mărfurilor exportate. Garantarea se face pentru creditele cumpărător şi constă în obligaţia

6

Page 7: Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

asumată de o instituţie specializată din ţara importatorului de a rambursa o cotă parte din

credit, dacă debitorul devine insolvabil.

Asigurarea şi garantarea exporturilor se practică azi în toate ţările lumii, dezvoltate şi

în curs de dezvoltare. Pentru a elimina riscul pieţei externe, în unele ţări există recomandarea

(SUA, Anglia), iar în altele obligativitatea (Japonia) asigurării exportului.

Garantarea creditelor de export se realizează de către organisme specializate, de regulă

de tip bancar (cum ar de exemplu EXIMBANK), iar asigurarea creditelor face obiectul

activităţii unor instituţii/societăţi de asigurări.

Măsuri valutare de stimulare a exporturilor

Instrumentele de tip valutar de stimulare a exporturilor îşi regăsesc aplicabilitate

îndeosebi în cazul ţărilor cu monedă non-convertibilă sau parţial convertibilă, totuşi şi ţări cu

monedă de tip valută forte pot recurge la astfel de instrumente atunci când se instituie

deprecierea voită a monedei naţionale (cazul SUA în anumite perioade, unele ţări membre UE

etc.).

În această categorie de măsuri de stimulare a exporturilor includem următoarele:

a) Primele valutare: se apropie în conţinut de subvenţiile la export şi constau în convertirea

valutei deţinute de exportatori la cursuri mai avantajoase decât cel oficial la data respectivă;

se acordă diferenţiat pe produse, pe ţări, zone etc.;

b) Deprecierea monedei naţionale stimulează, de regulă, exporturile atunci când această

depreciere este mai accentuată decât scăderea puterii interne de cumpărare (inflaţia). Practica

arată că deprecierea monedei naţionale (voit) stimulează exporturile, dar pe termen scurt şi

numai dacă cererea externă este elastică faţă de preţ pentru anumite mărfuri. La nivel macro,

deprecierea monedei naţionale conduce la o deteriorare a poziţiei ţării respective în economia

mondială, motiv pentru care se practică pe scară redusă.

Politica comercială în perspectivă

Aşadar, după cum am arătat în paragrafele anterioare, statele lumii au tins

dintotdeauna şi tind şi în prezent să îşi protejeze într-o anumită măsură piaţa autohtonă faţă de

concurenţa excesivă din exterior; comerţul exterior poate să aducă bunăstare la nivel de

„actori” implicaţi, fie că este vorba de firme, fie că este vorba de ţări, dar numai atunci când

sunt aplicate strategii/politici adecvate de susţinere a schimburilor comerciale cu străinătatea.

Este aproape cert că fluxurile de comerţ internaţional au favorizat şi expansiunea

7

Page 8: Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

industrializării după 1800 şi până în prezent; ele au avut, direct/indirect, influenţe benefice

asupra creşterii prosperităţii la nivelul economiei globale.

Care vor fi tipurile de politici comerciale promovate de ţările dezvoltate în următoarele

decenii? Dar de către ţările în curs de dezvoltare? Care vor fi instrumentele concrete de

politică comercială pe care se vor axa diferite state? Ce rol revine unor instituţii precum OMC

sau UNCTAD pe parcursul următoarelor decenii?

Din punctul nostru de vedere apreciem că anumite tendinţe şi/sau caracteristici recent

survenite în politicile comerciale ale unor state dezvoltate (după 1980) se vor menţine şi în

perspectiva imediat previzibilă. Astfel, atât cât reuşim să percepem, vom asista în continuare

la o dublă „strategie” în politica comercială a ţărilor dezvoltate, respectiv:

a) pe de o parte, ţările dezvoltate vor continua să susţină necesitatea/oportunitatea

liberalizării comerţului internaţional cu mărfuri, servicii, drepturi de proprietate intelectuală,

investiţii etc., îndeosebi în cadrul negocierilor sub egida GATT/OMC. Este de prezumat că se

va consolida rolul OMC în direcţii nou incluse pe agenda sa (agricultura, achiziţiile

guvernamentale etc.), dar şi în direcţii precum soluţionarea disputelor dintre state; pe măsură

ce poziţia diverselor blocuri comerciale integraţioniste în economia globală se va consolida,

este de prezumat că acestea vor accepta o liberalizare şi mai semnificativă în privinţa

barierelor tarifare în schimburile cu ţări terţe.

b) pe de altă parte, dincolo de declaraţiile şi/sau atitudinile afişate de ţările dezvoltate

în decursul negocierilor multilaterale sub GATT/OMC, este de prezumat că acestea vor reuşi

să „inventeze” în viitor noi instrumente de protecţie non-tarifară, îndeosebi prin „mixarea”

celor cinci categorii de bariere non-tarifare trecute în revistă. Aşadar, „speranţa” ţărilor în curs

de dezvoltare pentru un acces mai facil pe pieţele ţărilor dezvoltate rezidă îndeosebi în

capacitatea instituţională de care va da dovadă OMC în perspectivă; negocierile complexe şi

birocratice între cei 152 de membri OMC vor continua sub influenţa unor poli de putere

precum UE, SUA, Japonia sau China.

8

Page 9: Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

STUDIU DE CAZ

Masuri de promovare a exportului de marfuri din Republica Moldova

Promovarea exportului constituie un ansamblu de acţiuni şi mijloace vizînd informarea şi

atragerea cumpărătorilor potenţiali  în  vederea satisfacerii  necesităţilor  şi  dorinţelor  acestora şi,

implicit, a creşterii  eficienţei  economice   a   activităţii   întreprinderilor producătoare. Scopul

principal  al Strategiei de promovare a exportului de mărfuri din Republica Moldova pe anii 2010-

2011 (în continuare- Strategia) este crearea cadrului juridic şi instituţional favorabil pentru stimularea

activităţii  comerciale  externe, asigurarea respectării  cerinţelor de calitate a mărfurilor şi ambalajului

lor, în corespundere cu standardele internaţionale,  înviorarea activităţii de prezentare a potenţialului

de export  al Republicii  Moldova  prin  intermediul   ambasadelor şi reprezentanţelor comerciale  ale

ţării din străinătate,  orientarea producătorilor  autohtoni  spre  noi pieţe  de  desfacere,  consolidarea

rolului statului în susţinerea şi promovarea exporturilor.

Necesitatea elaborării Strategii se explică prin faptul că economiei actuale a ţării îi sînt

caracteristice:

reducerea exportului şi creşterea deficitului balanţei comerciale;

orientarea geografică  unilaterală  spre anumite pieţe de  desfacere (C.S.I.) şi utilizarea

insuficientă a pieţelor din Occident;

competitivitatea redusă a mărfurilor autohtone pe pieţele externe, cauzată de necorespunderea

calităţii şi ambalajul neatractiv la o  mare parte din mărfurile destinate exportului.

Dată fiind capacitatea  limitată a pieţei interne a Moldovei,  lipsa resurselor  energetice,  a  unor

materii  prime,  dezvoltarea  economiei Republicii  Moldova  depinde în mod decisiv de amplasarea şi

eficienţa relaţiilor  economice  externe, de posibilităţile ei de  a-şi  amplifica exportul.

Promovarea exportului de mărfuri din Republica Moldova presupune, în primul rînd:

determinarea ramurilor şi produselor de perspectivă pentru export;

reorganizarea  şi restructurarea întreprinderilor, care urmează  să producă  mărfuri  de calitatea

solicitată şi să activeze  profitabil  pe pieţele cu concurenţă sporită;

eficientizarea  activităţii  structurilor  publice  responsabile  de promovarea exportului;

organizarea pregătirii cadrelor respective;

promovarea unei politici fiscale care să faciliteze exporturile;

lichidarea diverselor obstacole ce împiedică exportul;

orientarea zonelor economice libere şi a parcurilor industriale spre producerea mărfurilor

pentru export;

9

Page 10: Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

consolidarea  poziţiilor deţinute şi extinderea  preocupărilor în identificarea de oferte şi cereri

noi prin stimularea  colectării  şi utilizării informaţiilor referitoare la piaţa externă de

desfacere;

asigurarea unei  oferte stabile de produse şi servicii  moldoveneşti pe pieţele externe;

organizarea misiunilor  economice  ale  Republicii  Moldova   în străinătate;

stimularea activităţilor  de  reclamă  şi  publicitate  comercială externă;

asigurarea financiară a exportului.

Politica în domeniu  va fi orientată spre promovarea exportului atît pe  pieţele  din C.S.I., cît şi

pe cele europene şi alte  pieţe  externe (ţările din Orientul Mijlociu şi Apropiat, Asia de Sud-Est,

S.U.A. etc.)

intensificarea exportului, obţinerea know-how-ului tehnologic stabil, crearea parteneriatelor

comerciale şi a întreprinderilor mixte etc.

Un obiectiv major  în promovarea exportului de mărfuri îl constituie

reconsolidarea  rolului  statului,  acordarea  unui  suport   permanent instituţiilor încadrate în comerţul

exterior. În această ordine de idei, nu  este suficientă numai liberalizarea condiţiilor

acestei  activităţi.Trebuie create mecanismele respective specifice economiei de piaţă.

În vederea realizării  obiectivului fundamental  de dezvoltare economică  durabilă a ţării,

Guvernul Republicii Moldova îşi propune  să promoveze  în continuare, rapid şi consecvent, reformele

de tranziţie la economia de piaţă, de deschidere a economiei spre exterior. În acţiunile ce vor fi

întreprinse, se vor utiliza numai mijloacele proprii economiei de piaţă, pentru a se atinge obiectivele

propuse.

I. Tendinţe în orientarea exportului de mărfuri (în perioada2005-2009 şi pronosticul

pentru   anii 2010-2011).

Luat în ansamblu, exportul de mărfuri din republică în ultimii ani a avut  o tendinţă stabilă de

creştere (în anul 2004 - cu 2,7%, 2005 -  cu 17,1%,  2006 - cu 31,8%, 2007 - cu 7,5%, 2008 - cu 10%)

faţă  de  anii precedenţi.  În  anul 2009 nivelul exporturilor a atins cifra  de  636.4 mil.USD, fiind în

reducere faţă de anul 2008 cu 27.2%.

În perioada 2005-2009  se constată o tendinţă accentuată de creştere a  exportului  de  produse

agroalimentare (ponderea lor a sporit  de  la 28,3%  în anul 2004 la 55,1% în  anul 2009),  exportul

vinului  şi produselor  de  vinificaţie a atins în anul 2009 o pondere de 29,9%  din volumul  total al

exportului. A sporit şi exportul produselor  vegetale, produselor industriei textile.

Însă, concomitent, se constată tendinţa de diminuare a exportului de maşini, aparate şi

echipament electric. Reducerea ponderii acestora  în totalul exporturilor este condiţionată de

10

Page 11: Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

neadaptarea producţiei interne la  cerinţele  pieţelor externe, ce se  explică  prin   insuficienţa

investiţiilor  masive necesare pentru modernizarea, retehnologizarea  şi reutilarea acestor ramuri.

Competitivitatea  relativ scăzută a mărfurilor autohtone pe  pieţele occidentale  a determinat

dependenţa exportului de o singură piaţă - cea a Comunităţii Statelor Independente, care deţine o

pondere principală la export  - 67,7%. Ţărilor Uniunii Europene şi Europei Centrale şi de  Est le

revine, respectiv, doar 13,1% şi 12,8%. Se resimt şi unele modificări în  orientarea  geografică a

exportului: scade ponderea exporturilor  în ţările  membre  ale C.S.I. şi creşte ponderea livrărilor

de  mărfuri  în alte ţări.

Continuă să crească deficitul  balanţei comerciale, atingînd la 1 ianuarie 2010 circa 389,1 mil.

USD, ceea ce constituie 60,6% din volumul total al exportului.

II. Măsurile organizatorice de promovare a exportului

1. Ramurile prioritare de dezvoltare a exportului

În scopul promovării eficiente a exportului de mărfuri din ţară, Guvernul îşi va concentra

eforturile pentru determinarea  priorităţilor de dezvoltare a exporturilor (ramuri, subramuri, anumite

tipuri de producţie) atît  în  domeniile existente, cît şi în  ceea  ce  priveşte lansarea  produselor  noi.

Dezvoltarea acestui proces pe baza  studierii profunde  a pieţei şi în conformitate cu tendinţele de pe

piaţă va ajuta industriei  moldoveneşti  să descopere noi nişe de piaţă şi  să  propună

spre  realizare  mărfuri de  mare interes. La determinarea  ramurilor prioritare  şi a produselor pentru

export, în sectorul agroindustrial se va ţine cont de tendinţele existente pe pieţele externe privind

consumul de produse alimentare ecologic pure.

Se va ţine cont şi de  nivelele  de  productivitate  în  ramura respectivă,  care în mare măsură,

determină gradul de competitivitate  a diferitor produse. Vor fi întreprinse măsuri concrete în vederea

atragerii organizaţiilor investiţionale internaţionale la finanţarea unor proiecte concrete din ramurile

selectate, orientate spre fabricarea mărfurilor de înaltă  calitate  pentru export. Activitatea

Agenţiei  Naţionale  pentru Atragerea  Investiţiilor va fi orientată spre colaborarea cu investitori

concreţi în vederea realizării unor proiecte investiţionale avantajoase. La realizarea acestei măsuri va

contribui elaborarea şi adoptarea unor programe ramurale de susţinere a produselor orientate spre

export.

2. Îmbunătăţirea calităţii mărfurilor

Promovarea exporturilor de mărfuri din Republica Moldova poate  fi asigurată  numai în cazul

cînd calitatea produselor destinate exportului va corespunde  cerinţelor pieţelor de desfacere

respective. De aceea, pentru a îmbunătăţi calitătea mărfurilor, politica statului va urmări:

reorientarea  întreprinderilor producătoare de mărfuri cu  potenţial de export spre

implementarea standardelor internaţionale ISO şi europene EN;

desfăşurarea pe larg a activităţii de implementare a sistemelor calităţii, în conformitate cu

standardele   internaţionale,  la întreprinderile producătoare autohtone;

crearea şi funcţionarea   centrelor  de  consultanţă  şi  management pentru asigurarea calităţii;

11

Page 12: Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

desfăşurarea  în cadrul fiecărei întreprinderi a activităţii  de instruire  a  personalului  în

domeniul managementului calităţii  şi  al creării sistemelor de asigurare a calităţii;

elaborarea şi  adoptarea  Programului  de stat "Calitate",  care  va prevedea  mecanismul de

stimulare a calităţii produselor, inclusiv  prin instituirea Premiului de stat al calităţii;

organizarea concursurilor  pentru  produsele  autohtone de  cea  mai înaltă calitate;

elaborarea Programului  de stat privind pregătirea specialiştilor în domeniul managementului

calităţii totale;

introducerea sistemului de codare cu bare, pentru ca produsele autohtone să corespundă

cerinţelor pieţei mondiale;

promovarea produselor autohtone prin reclamă, accentuîndu-se puritatea  lor  din punct de

vedere ecologic, lipsa în conţinutul lor  a substanţelor nocive etc.;

atragerea mijloacelor  financiare, atît interne, cît  şi externe, pentru  asigurarea  implementării

programelor de stimulare  a  calităţii mărfurilor destinate exportului.

De asemenea,  vor fi intreprinse măsuri pentru ca  ambalajul şi exteriorul producţiei pentru

export  să   corespundă   standardelor internaţionale.

3. Formarea cadrului instituţional şi informaţional de promovare a exportului

Promovarea exportului de mărfuri şi a cooperării economice în concordanţă cu dezideratele

naţionale, armonizarea intereselor statului cu  cele  ale agenţilor economici pot fi realizate

numai  în  condiţiile funcţionării unei structuri instituţionale specializate în implementarea şi

aplicarea  strategiilor,  stabilirea  priorităţilor,  rezolvarea problemelor de stimulare  a  exportatorilor,

crearea sistemului de informare şi prelucrare a informaţiilor de marketing, serviciilor suport

pentru  cercurile  de afaceri, inclusiv pregătirea  profesională  şi elaborarea programelor de bază pentru

fabricarea produselor de export şi dezvoltarea pieţei.

Direcţiile strategice de dezvoltare a cadrului  instituţional vor cuprinde măsuri menite să

consolideze şi să extindă capacităţile  de expertiză  ale structurilor de stat antrenate în elaborarea,

coordonarea şi  implementarea  politicii comerciale externe, corespunzătoare  atît angajamentelor

asumate de către Republica Moldova faţă de organismele şi angajamentele  economice  internaţionale,

cît şi intereselor  naţionale.

Totodată,  o atenţie sporită va fi acordată asigurării exportatorilor şi

producătorilor  autohtoni  cu suportul tehnic necesar, similar celui  de care  beneficiază  din  plin

concurenţii lor externi,  prin  intermediul structurilor  naţionale şi, în primul rînd, al Organizaţiei de

Promovare a  Exportului  din Moldova (O.P.E.M.). Această organizaţie va deveni  un instrument de

bază al suportului statului, acordat exportatorilor întru accelerarea fluxului de mărfuri, găsirea pieţelor

noi de desfacere, menţinerea şi extinderea poziţiilor pe acestea, prin aplicarea modelelor de promovare

implementate cu succes de instituţiile similare din ţările dezvoltate.

12

Page 13: Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

Acţiunile strategice  ale O.P.E.M. în domeniul promovării exportului vor avea o dublă

orientare - naţională şi sectorială. La nivel naţional, O.P.E.M.  îşi va orienta activitatea spre

promovarea imaginii Republicii Moldova  în  străinătate  şi dezvoltarea  structurilor  şi  mecanismelor

generale de susţinere a exportului.

O parte importantă  a  acestor  activităţi  la  nivel  naţional, ce cuprind   toate  

sectoarele,  vor  fi  direcţionate  spre   structurile existente,  dar  insuficient  dezvoltate,

cum  ar  fi  reprezentanţele comerciale  pe  lîngă  ambasade,  şi  facilitarea  comunicaţiilor  între

acestea şi întreprinderile exportatoare.

De asemenea, O.P.E.M. îşi va asuma rolul de legătură între sectorul privat, Guvern şi

organizaţiile ce susţin exportul, cum ar fi băncile şi agenţii de transport, în scopul îmbunătăţirii

condiţiilor de desfăşurare a comerţului  exterior, reglementărilor în domeniul  transportului  şi

achitărilor, îmbunătăţirii condiţiilor de finanţare a exporturilor.

O.P.E.M. va întreprinde  acţiunile  necesare pentru  instituirea şi

coordonarea  ulterioară  a  activităţii Comitetului MOLDPRO  în  vederea facilitării comerţului

internaţional al Republicii Moldova cu ţările din regiunea Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul

Europei (SECI).

La nivel sectorial,  priorităţile  strategice  ale O.P.E.M.  vor  fi grupate  pentru  fiecare sector

în parte, reieşind din performanţele  de export şi necesităţile fiecărui sector. O atenţie

deosebită  din  partea  statului, paralel  cu  activitatea desfăşurată  în  acest domeniu de Organizaţia de

Promovare a  Exportului din  Moldova, va  fi  acordată  înviorării  activităţii  organizaţiilor obşteşti,  

ce   constituie  o  parte  componentă  importantă  a   bazei instituţionale de promovare a exportului.

4. Crearea cadrului juridic

Promovarea exportului  de  mărfuri este imposibilă  fără  elaborarea bazei  juridice respective,

care să corespundă principiilor şi  normelor de  drept  internaţional. Întru soluţionarea acestei

probleme, vor  fi elaborate şi adoptate acte legislative şi normative respective.

Pentru îmbunătăţirea  condiţiilor şi asigurarea accesului mărfurilor din  ţară pe pieţele externe,

se preconizează extinderea şi actualizarea cadrului juridic al  relaţiilor economice bilaterale, şi anume:

încheierea  unor acorduri privind colaborarea comercial-economică şi/sau promovarea  şi protejarea

reciprocă a investiţiilor cu Ţările Baltice şi Ţările  Scandinave, Cipru, Chile, Emiratele Arabe Unite,

Canada,  Egypt, Cehia,  Slovacia, Slovenia, Croaţia, Iran, Ţările "Mercosur" din America Latină,

ASEAN din Asia de Sud Orientală, Orientul Mijlociu şi Japonia.

În scopul intensificării colaborării cu organismele economice internaţionale în domeniul

extinderii relaţiilor economico-comerciale cu ţările  lumii pentru restabilirea pieţelor tradiţionale de

desfacere  şi integrarea  în  sistemul comerţului mondial, vor fi  întreprinse  măsuri concrete întru

continuarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului,

precum şi pentru iniţierea negocierilor în  vederea semnării Acordului privind comerţul  liber  cu ţările

membre ale Uniunii Europene.

13

Page 14: Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

În vederea valorificării optime a Sistemului Generalizat de Preferinţe Vamale nereciproce,

acordat Republicii Moldova  din  partea unor  ţări  dezvoltate,  cum sînt ţările

membre  ale  Uniunii  Europene, S.U.A., Japonia, Elveţia, se vor întreprinde măsuri pentru includerea

în lista  mărfurilor ce beneficiază de preferinţe vamale a unor noi mărfuri şi  obţinerea preferinţelor din

partea altor ţări dezvoltate, precum  şi vor fi  întreprinse măsuri pentru informarea operatorilor

moldoveni de comerţ exterior  asupra  preferinţelor vamale generale, de  care  poate

beneficia  Republica  Moldova,  asupra oportunităţilor  ce  rezultă  din aceste preferinţe.

Plus la aceasta, activitatea  statului va fi orientată spre elaborarea politicii  în domeniul

funcţionării şi  dezvoltării  zonelor economice  libere,  în  special, a parcurilor  de  producţie,  orientate

preponderent spre fabricarea şi exportul producţiei industriale finite. Eforturile statului  

în  sfera  zonelor  economice  libere  vor  fi,orientate  spre  crearea  condiţiilor.favorabile  de  activitate 

 pentru colaboratorii  străini şi locali, acordarea unor garanţii în activitatea lor  din  partea  statului şi a

anumitor facilităţi vamale  şi  fiscale.

Parcurile  de producţie vor fi create exclusiv pe teritoriile şi în baza capacităţilor de producţie

existente, ce nu pot fi utilizate în condiţii obişnuite.

5. Dezvoltarea reţelei de reprezentanţe comerciale în străinătate

În condiţiile de înăsprire a concurenţei pe  piaţa  mondială, se impune   intensificarea  

activităţii  de  reprezentare   economică   şi comercială externă a statului şi agenţilor economici.

Activitatea birourilor  comerciale din străinătate va fi subordonată direct  organului de stat abilitat cu

funcţii de promovare a  exportului de mărfuri. Va fi reorganizată activitatea

reprezentanţelor  economice, în  scopul asigurării, în condiţii mai bune, a promovării exportului  de

mărfuri  din  ţară.  Delegaţii  acestui  organ  vor  avea  atribuţii  de reprezentare  a  statului  în

probleme economice şi comerciale, vor sprijini şi orienta agenţii economici în

promovarea  exportului,  vor acorda ajutor practic şi consultaţii în urmatoarele domenii:

cooperarea cu agenţiile de promovare a exportului din ţarile gazde;

contactarea persoanelor importante şi convocarea întrunirilor cu reprezentanţii întreprinderilor

industriale,  băncilor  şi  oficiilor guvernamentale;

reglementări  ce  ţin  de  politica  comercială,  vamală,  valutară, monetară şi de investiţii;

acordarea sprijinului pentru organizarea şi desfăşurarea, precum şi pentru  participarea la

tîrguri şi expoziţii comerciale peste  hotarele ţării;

nivelul preţurilor de export şi import pe piaţă;

evoluţia schimburilor comerciale şi a cooperării economice bilaterale;

soluţionarea  disensiunilor  vizînd comerţul exterior  şi  aranjarea garanţiilor financiare etc.

6. Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor

Promovarea exportului,  precum  şi activitatea de  comerţ  exterior propriu-zisă  presupun,  de

asemenea, măsuri de dezvoltare a  sistemului respectiv de pregătire şi perfecţionare a cadrelor. În acest

context vor fi  ranforsate măsurile şi programele de instruire a cadrelor, realizate atît prin intermediul

14

Page 15: Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

instituţiilor de învăţămînt de profil, cît şi prin diferite  forme de instruire, practicate de către centrele

de  instruire şi de business, uniunile producătorilor şi exportatorilor, inclusiv prin utilizarea

programelor de asistenţă tehnică străină.

O atenţie deosebită va fi acordată perfecţionării programelor de instruire ce ţin de relaţiile

economice  internaţionale,  implementate deja  la Academia de Studii  Economice,

Universitatea  de  Stat  şi Universitatea  Agrară de Stat din Moldova, asigurîndu-se concomitent  un

nivel  înalt de instruire, cu caracter aplicativ. De asemenea, statul va susţine  colaborarea  instituţiilor

guvernamentale, a instituţiilor de învăţămînt  cu  uniunile de producători  şi  exportatori  în  vederea

promovării  diverselor  forme  de  reciclare  a  cadrelor  în  domeniul comerţului exterior.

Va fi examinată  oportunitatea  introducerii  bazelor  economiei mondiale

şi  relaţiilor  economice  externe  ca  cursuri  opţionale si facultative pentru elevii din clasele

superioare ale şcolilor medii generale,  liceelor  şi colegiilor şi pentru studenţii instituţiilor  de

învăţămînt superior, de asemenea, va fi susţinută mediatizarea activă a

cunoştinţelor  de  comerţ  exterior prin organele  mass-media,  diferite şcoli-

seminare  ale  exportatorului începător, la radio şi  televiziune, editarea  broşurilor specializate vizînd

diferite probleme concrete  ale activităţii de export.

III. Măsurile şi modalităţile de finanţare şi stimulare a exportului

Politica comercială  în  domeniul  exportului  va  fi  orientată  cu precădere  spre crearea unui

sistem închegat de stimulente şi măsuri  de sprijin acordate exportatorilor din republică.

Măsurile vizînd  aceste genuri de activitate şi măsurile propuse în scopul asigurării financiare a

dezvoltării comerţului în genere cuprind întreaga infrastructură de promovare a exporturilor.

Crearea sistemului de finanţare a exporturilor va deveni posibilă în urma  

promovării  unei  politici  integrate  şi  consecvente,  urmărind creditarea, garantarea şi asigurarea

exportului.

Aceste măsuri  pot fi realizate prin crearea cadrului instituţional-legal de stimulare a

exporturilor. Guvernul va asigura condiţii avantajoase de creditare a exporturilor prin intermediul unor

asemenea instituţii bancare, cum sînt Banca pentru Dezvoltare şi Investiţii  a Moldovei şi

alte  instituţii, la  crearea cărora vor fi antrenate băncile comerciale, companiile locale şi străine

de  asigurări etc. Vor fi alocate anual resurse financiare de la bugetul de stat pentru stimularea şi

promovarea exportului de mărfuri autohtone, inclusiv pentru participarea la tîrguri şi expoziţii

internaţionale.

Vor fi întreprinse  măsuri  pentru  corelarea în  mod sistematic  a activităţilor de garantare a

exporturilor (în temei, cu suportul Băncii pentru Dezvoltare şi Investiţii a Moldovei), orientate spre

soluţionarea problemei  principale - accesul  agenţilor economici la sursele de finanţare externă,

precum şi măsuri pentru instituirea  fondurilor speciale  de finanţare a operaţiunilor de export din

contul  mijloacelor financiare ale exportatorilor.

15

Page 16: Masuri de Stimulare a Exporturilor. Carp Alexandru ECTS III Gr.I

Pentru susţinerea  dezvoltării şi promovării exportului  la  toate nivelurile, vor fi  atrase în

special resurse  externe  nerambursabile (asistenţă tehnică), ce vor contribui în mod esenţial la

constituirea şi dezvoltarea instituţiilor  specializate  în  promovarea  exporturilor.

BIBLIOGRAFIE

Aurel Burciu – Tranzactii comerciale internationale, Ed. Polirom, Iasi, 2010

Criza economico-financiara, Fundatia Europeana Titulescu, Bucuresti, Septembrie 2012

Current Issues in Economics and Finance, publicata de Tthe Research and Market Analysis Group of the Federal Reserve Bank of New York.

www.targetcapital.ro, Sinteza macroeconomica, Andrei Radulescu, 24 Noiembrie 2012

www.lex.justice.md, HOTĂRÎRE guvernamentală Nr. 554 din  16.06.2012

16