ELEMENTE DE TOPOGRAFIE MINIER1.1. NOTIUNI INTRODUCTIVEPentruapunenevidentasaupentruaexploataunzcmnt desubstane mine rale utile, se sap anumite excavatii subterane, numitelucrri miniere,care au un rol bine stabilit n procesul de tehnologicsi care se amplaseaz conformunor proiecte tehnice ce trebuie s conin toate elementele topografice necesare materializrii lor n teren.Pentru realizarea legaturii rutiere sau feroviare intre anumite puncte de pe scoarta terestra este necesar sa se realizeze anumite excavatii subterane, care vorfiamenajatecorespunzator,pentru a inlatura lungirea excesiva a caii de comunicatie si uneori chiar pentru a face posibila realizarea legaturii.Din motive tehnice, economice saude spatiu se prefera realizarea anumitor amenajari (hidrocentrale, depozite, bazine, amenajari socio-culturale si administrativeetc) insubteran, iar pentrurealizareaacestor amenajari in interiorul scoartei terestre este necesar sa serealizeze anumite lucrari si excavatii miniere subterane. Lucrarile miniere subterane sunt realizate in interiorul scoartei terestre si sunt constituite, in general, din: galerii, puturi, plane inclinate, camere subterane etc.La o lucrare minierea se deosebesc urmatoarele elemente (fig. nr. 1.1.):- vatra 1 partea inferioara a unei excavatii miniere;- tavanul 2 partea superioara a unei excavatii miniere;11- peretii lucrarii 3 partile laterale ale excavatiei miniere.Fig. nr. 1.1. Operaiile prin care se execut lucrrile miniere se numescoperaiiminiere, iar suprafaandireciacreialucrareaminiernainteazsenumete front delucru(3). Partealucrarii minereceincepedelasuprafata sau dintr-o alta lucrare miniera se numestegura lucrarii (4)care,in functie de tipul lucrarii miniere, se numestegura galeriei, gura putuluietc. Distana cu care frontul de lucru al lucrrii miniere se deplaseazntr-un interval de timp determinat se numetenaintarein intervalul detimp.Lungimea lucrarii miniere se masoara in lungul axei acesteia.Sectiuneaperpendicularapeaxaprincipalasenumestesectiunetransversala sau profilul lucrarii miniere.Totalitatea lucrrilor miniere i a instalatiilor necesare desfurriiprocesului de producie i de extracie a substanei minerale utile dintr-unzcmnt pan la zi alctuiesc omin. Mina este o unitate de producie ncadrul unei ntreprin deri miniere care are ca scop explorarea sauexploatarea unui zcmnt.Din punct de vedere al destinatiei lucrrile miniere pot fi:2- de cercetare sau explorare, care au ca scop principal cercetareazacamintelor;- de exploa tare, care au ca scop principal exploatareazacamintelor. Dup cum lucrrile miniere se execut la suprafa sau n subteran,ele se impart n lucrri la suprafata sau la zi i lucrri subterane.Dup cum snt legate direct sau nu cu suprafaa, lucrrile miniere se mpart n:- lucrri cu acces direct la suprafata, numite si lucrari la zi; - lucrri fr acces direct la suprafata saulucrari oarbe".Din punct de vedere al poziiei lucrrilor miniere fa de zcmnt,se disting lucrri miniere n steril i lucrri miniere in zcmant.Dup rolul pe care-l au lucrrile miniere in procesul de extragere asubstanei minerale utile din zcmnt, se deosebesc: - lucrri de deschidere;- lucrri de pregtire;- lucrri de abataj;- lucrri miniere cu destinaii speciale.Prin lucrari miniere de deschidere se intelege efectuarea unor lucrriminieresubterane ctre unzcmant sauininteriorul lui, invederea stabilirii uneilegturi a acestuia cu suprafaa. Lucrarile de pregatire sunt lucrarile miniere care se executa in continuarea lucrarilor miniere de deschidere si au scopul de a pregati zacamantul in vederea exploatarii lui.Lucrarile de abataj sunt lucrarile miniere executate in zacamant din ale caror fronturi de lucru se extrage substanta minerala utila. In urma extragerii 3substantei minerale utile raman o serie de spatii subterane numite si goluri de exploatare.Lucrarile miniere cu destinatie speciala sau constructiile miniere speciale se numesc asa datorita modului special de realizare a acestora si sunt camerelesubteraneexecutate in diferite scopuri: rampele puturilor,camerele compresoarelor, pompelor si ventilatoarelor, casa masinii de extractie, depozite de exploziv, silozuri de minereu, bazine de colectare a apelor, garaje de locomotiva etc.Dup poziia n spaiu, lucrrile miniere se mpart n:- lucrri miniere verticale;- lucrri miniere inclinate;- lucrari miniere orizontale. Lucrarile miniere verticale se caracterizeaza in principal prin pozitia lor verticala, avandaxaprincipalaverticala, iar modalitatiledeexcavaredifera functie de conditiile de roca, rolul avut, tehnica si tehnologia avute la dispozitie etc.Principala lucrare miniera verticala este putul, la care partea superioara senumesteguraputului, iarparteainferioarasenumestefundulputului sau jompul putului si in functie de legatura sa cu suprafata poate fi: - put la zi, atunci cand gura putului este la suprafata;- put orb atunci cand nu are iesire la suprafata.Adancimea puturilor variaza functie de conditiile de roca si de utilitate dar in general poate ajunge pana la 1500 m.Sectiunea transversala a puturilor (profilul) depinde de modul de excavare, de modul de sustinere, de utilitate, de adancime, de natura rocilor in care se sapa etc. si poate fi (fig. nr. 1.2.) de obicei: patrata a, dreptunghiulara - b, circulara - c, elipsoidala - d, combinata e etc. 4a. b. c.d. e.Fig. nr. 1.2. Tipuri de profile pentru lucrari miniere verticalePentruasepastracaracteristicileconstructivecat si pentrudirijarea eficientaapresiunilorcareaparinjurul excavatiei unuiputacestasepoate sustine (arma) in lemn, beton monolit, boltari din betona, prefabricate etc (fig. nr. 1.3. ) 5Fig. nr. 1.3. Sectiune transversala printr-un put armat cu lemn si betonO alta lucrare miniera verticala, care in functie de pozitia ei in spatiu, poate fi si lucrare miniera inclinata, este suitoarea care se deosebeste de put prin sectiune, lungime, folosinta, dotare si in general nu are legatura cu suprafata.In categoria lucrrilor miniere orizontale intr galeriile si camerelesubterane.Galeriaestelucrareaminierorizontalcesecaracterizeazprinlungimea foarte mare in comparaie cu limea.Camerele subterane se deosebesc de galerii prin aceea c lungimeai limea sunt aproximativ egale.Pentru inlesnirea transportului produciei din fronturile de lucru laprincipalele ci de transport din subteran i apoi la suprafa, cat si pentruasigurarea scurgerii apelor, galeriile nu se execut perfect orizontale, ci cuo anumita inclinare numita pant, cuprinsa intre de 5-7.Duplocul deamplasareagurii galeriei,dupscopul urmrit sidupa poziia pe care o ocup fa de zacamant, galeriile poarta denumiridiferite: galerie de coast, tunel, galerie transversala, galerie directionaletc.Galeriadecoastareieirealasuprafata si seexecutinscopuldeschiderii zcmntului atunci cand relieful este accidentat.In cazul deschiderii zcmntului prin galerie decoast,aceasta aveadiferite pozitii fa de direcia zcmntului: - poziie transversal, cnd direcia galeriei face un unghi de 90cu directia zacamantului;6- pozitie directionala cand galeria se executa pe directazacamantului;- pozitie diagonala cand directia galeriei face un unghi cuprinsintre 0-90 cu directia zacamantului.Tunelul estelucrarea miniera orizontala,in general cu caracteristicile unei galerii, avand doua iesiri la suprafata.Galeriile secaracterizeaza prinforma sectiunii transversale (profil), dimensiunile acesteia si modul de sustinere.Formasectiunii transversalealucrarilor miniereorizonatalepoatefi (fig. nr. 1.4.): dreptunghiulara - a, trapezoidala - b, poligonala c, potcoava d, boltita - e, circulara - f, arcuita g, eliptica - h.a. b.c. d.e.f g.h.Fig. nr. 1.4. - Tipuri de profile pentru lucrari miniere orizontaleDimensiunilesectiunii transversale variaza in functie de rolul lucrarii miniere orizontale, de conditiile de roca, tehnica si tehnologiile avute la dispozitie.Dupa modul de sustinere lucrarile miniere orizontale pot fi sustinute: in lemn, in metal, in prefabricate din beton, in zidarie si in beton.Din grupa lucrrilorminiere inclinate fac parte: planelenclinate,puturile inclinate,suitorile i rostogolurile.7Planele inclinate se deosebesc de galerii, in special, prin inclinarea axei principale fata de orizontala,intre1-25 si se caracterizeaza prin forma sectiunii transversale (profil), dimensiunile acestora si modul de sustinere.Forma sectiunii transversale poate fi: dreptunghiulara, patrata, trapezoidala, circulara, eliptica sau potcoava.Dimensiunile sectiunii transversale variaza in functie de rolul planului inclinat, de conditiile de roca, tehnica si tehnologiile avute la dispozitie.Dupa modul de sustinere, planele inclinate pot fi sustinute: in lemn, in metal, in prefabricate din beton, in zidarie si in beton.In fig. nr. 1.5. am prezentato schema de amplasare in scoarta terestra a catorva tipuri de lucrari minere.Fig. nr. 1.5. Schema de amplasare a lucrarilor miniere in subteren: 1 galerie de coasta; 2, 7 suitori; 3 - galerie transversala; 4 camera pompelor; 5 camera masinii de extractie; 6 plan inclinat; 8 - put orb; 9 jumpul putului.1.2. GENERALITIMasuratorile topografice subterane cuprind ansamblul lucrrilor topografice de la suprafa i din subteranul scoartei terestre si dupa metodele 8generale de lucru se incadreaza in categoria masuratorilor terestre si cadastrului, dar adaptate in cea mai mare parte, la conditiile din subteran. Din categoria masuratorilor topografice subterane fac parte urmatoarele categorii de lucrari, desi unele nu fac referire strict la subteran:- msurtorile i calculele care se execut n scopul transpunerii pe planuri aansamblului delucrri minieredinsubterancat si a edificiilor de la suprafata;- transpunerea pe planurile topografice ce conin lucrrile miniere existente si edificiile de la suprafata a lucrrilor miniere proiectate, proiectarea unora cat si rezolvarea problemelor de geometrizare a zacamintelor;- msurtorilei calculeletopograficecareseexecutnscopul materializrii i conducerii n spare a lucrrilor miniere.- msurtorile i calculele topografice necesare verificarii instalatiilor mecanice de transport, aeraj si a stabilitatii diferitelor constructii si lucrari miniere subterane;- msurtorile i calculele topografice necesare verificarii manifestarii presiunilor in lucrarile miniere si influenta spatiului exploatat asupra principalelor lucrari miniere si constructii subterane cat si asupra suprafetei;- msurtorile i calculele topografice necesare determinarii si delimitarii piulierilor desigurantapentruprotectiaprincipalelor constructii si lucrari miniere subterane cat si asupra suprafetei;- msurtorile i calculele topografice necesare determinarii volumelor de substanta minerala utila extrasa din subteran cat si a stocurilor de la suprafata;9- msurtorile i calculele topografice necesare realizarii cadastrului minier si reglementarii sub aspect juridic a terenurilor folosite.Masuratoriletopograficesubteranesedesfasoaraincondiii, aproape complet, diferite de cele de la suprafata:n absena luminii naturale,n spaii restrnse i n general duptrasee obligate ce urmresc configuraia lucrarilor minieresauazacamintelor, sub puternici cureni de aer, circulatia intensa a mijloacelor de transport, prezenta noroiului pe vatra lucrarilor miniere, situatie in caretrebuie s se pun problema utilizarii unor aparate si metode specifice de lucru. De asemenea lucrarile miniere dinsubteran nuse executa inmod haotic, numai in legatura cu obiectivele din subteran ci se realizeaza in stransa legaturasi cuexistentaedificiilor delasuprafata, astfel incat masuratorile topograficedinsubteran trebuie sa se realizeze intr-un sistem de coordonate identic cu cel de la suprafata. In aceasta situatie se impun folosirea unor metode si tehnologii specifice de transmitere a sistemului de referinta planimetric si altimetric de la suprafata in subteran folosind aparatur caretrebuie s permit centrarea pe i sub punctul de staie, s poat permita iluminarea artificial a cercurilor gradate si a firelor reticulare, sa asigure protectia antigrizutoas si la umezeala corespunzatoare, sa asigure claritate in campul lunetei pentru puncte situate la distantemici fatadepunctele de statie i s permit msurtori i n zonele apropiate de zenit i nadir.1.3. SISTEMUL TOPOGRAFIC MINIER DE REFERIN10Sistemul de referin al unui bazin minier sau al unei zone in care se realizeaza lucrari miniere subteranedemareanvergurasi delungadurata const din anumite suprafee i axe, cu poziia cunoscut n spaiu, fa de care poziia punctelor topografice se determin dup reguli geometrice de proiecie, prin valori numerice (coordonate). Sistemuldereferin i proiecie pentru bazinele miniere are caracter local sisealegeastfel cadistaneleisuprafeelerealesfiect mai puin deformate n reprezentarea lor grafic datorita proiectiei la elipsoidul de referinta.Sistemul de referin al bazinului minier (fig. nr. 1.6.)se caracterizeaz prin:1. Suprafaa de referin, M-Mare cota egal cu cota medie a ansamblului de lucrri miniere. Un punct topografic P din teren se proiecteaz pe suprafaa de referinta, dup verticala sa n punctul P.Fig. nr. 1.6. Sistemul topografic de referinta minier112. Planul de proiecie, N-N este un plan tangent la suprafaa de referin n punctul O, care este un punct situat aproximativ n centrul bazinului minier. Un punct P de pe supafaa de referin se proiecteaza pe planul de proiectie n punctul P. Valoarea deformaiei liniare, la trecerea de pe suprafaa de referin M-M, peplanul deproiecie N-N, creteproporional cudistana, fade punctul detangenO. Pentrudistanedepnla20km, deformaianu depete 10mm/kmi se neglijeaz, lungimile de pe suprafaa de referin se vor consideraastfel, n planul de proiecie.3. Sistemul de coordonate plane este stabilit n planul de proiecie (N-N) si este concretizat prin coordonatele punctului origine, O(punctul de tangenta al planului de proiectie la suprafata de referinta) i valoarea orientrii unei direcii (OP). Punctul detangen(punctul deorigine) Oi orientarea direciei de referin se adopt astfel incat sa fie comune cu reeaua triangulaiei de stat.4. Suprafaadenivel pentrucote. Eeteadoptatasuprafaageoidului, respectiv nivelul mediu al Mrii Negre.5. Denumirea sistemului de referinta minier, este format, de regul, din denumirea bazinului saua localitatii cea mai importanta din zona i ultimele dou cifre ale anului constituirii sistemului (ex: Baia Mare 60).1.4. GRAFICULDERACORDAREmprirea n plane unitare -Suprafaa planului de proiecie (N-N) se mparte dup o reea cu ochiurile de 6x8 km (cu latura lung pe est-vest), paralela la axele de coordonate plane, din plana, denumit plan de baz. Plana de baz este, de regul, aceea care conine punctul de tangen a planului de poiecie cu suprafaa de referint.12Coordonatele colurilor tuturor celorlalte plane se obin prin adugarea (respectivscderea)a8kmpeest-vesti6kmpenord-sud. mprirean planeunitareesteexprimatprinindicativul graficului deracordare, care constdindenumireasistemului dereferini coordonatelecolului sud-vestic al planei de baz.Exemplu: Baia Mare x.6861; y.3951Coordonatele sunt scrise n km, prima valoare referindu-se ntotdeauna la axa orientat spre nord.Nomenclatura planelor unitare Planeleunitarelascara1:10.000poartdenumireaunui obiect important cuprins n cadrul lor (localitate, form de relief etc.), sau se denumesc prin coordonatele coluluisud-vestic, exprimat n km.Exemplu:Plana Baia Mare sauplana x. 6861; y.3951Submprirea planelor unitare 1:10.000 n plane 1:5000 1:500, nomenclatura i suprafaa planelor rezultate -Plana la scara 1:10.000 se imparte n plane la scrile 1:5.000 pn la 1:500, astfel c dimensiunea forma-tului util al desenului (600x800mm)i trasareareelei decoordonates rmn constant, pentrutoate scrile. Modul de mprire i nomenclaturarespectiv sunt redate n tabelul 1, iar suprafaa reprezentatinumrul de plane, n tabelul 2.13Tabelul 114Tabelul 2

Scara planeiSuprafaa real reprezentat [km2]Dimensi-uni ale suprafeei utile a planei [m2]Numr de plane ntregi cuprinse n plan la scara:1:10.0001:5.0001:2.0001:1.0001:5001:10.0006x8=48,000.6x0.8=0.4811:5.0003x4=12,004 11:2.000 1.2x1.6=1.92 25 - 11:1.0000.6x0.8=0.48100 25 4 11:5000.3x0.4=0.12400 100 16 4 11.5. BAZA TOPOGRAFIC A DOCUMENTELORGRAFICE MINIEREReprezentrile grafice convenionale (caroiajul planului, curbele de nivel etc), valorile numerice (coordonate, cote, orientri de seciuni i profile etc.), precum i textele explicative (sistemul de referin etc.)i alte elemente, cu ajutorul crora detaliile din documentele grafice se potlocaliza n teren sau 15se pot corela cu elemente reprezentate n alte documente grafice, poart denumirea de baz topograficadocumentului. Coninutul bazei topografice variaz n anumite limite, dup natura documentului. Ca regul general, baza topografic a documentelor grafice miniere cuprinde: - Reprezentarea grafic a coordonatelor, folosind caroiajul rectangular i curbele de nivel;- Valorile numerice ale coordonatelor reprezentate grafic;- Indicarea sistemului de referin, n care este ntocmit documentul, prin denumirea stabilit n caietulminier.1.5.1. Documentele grafice privind sistemul de referin i graficul de racordareElementele grafice i valorile numerice, care caracterizeaz sistemul de referin i graficul deracordare al bazinului minier, seconcretizeaz n urmtoarele documente grafice:- Fia sistemului de referin,- Graficul de racordare a planurilor (desene de detaliu).Fia sistemului de referin -Fia sistemului de referin (tabelul 3) cuprinde:1. Reprezentarea n plan, la scara 1:500.000 a bazinului sau perimetrului minier, cu detaliile principale din teren: punctele topografice, ce caracterizeaz materializarea sistemului de referin, mprirea n plane unitarescara1:10.000, planeleunitareconstituitecudenumirilelor, liniile caroiajului geografic, ce delimiteaz foile de hart n proiecia Gauss-Kruger i numerotarea acestora.2. Indicarea elementelor caracteristice ale sistemului de referina (suprafaa de proiecie, plan de proiecie, sistem de coordonate etc.) i valorile 16numerice ale coordonatelor principalelor puncte topografice, care materializeaz sistemul.3. Indicarea documentaiei de baz, privind determinarea punctelor, ce materializeaz sistemul de referin.Graficul de racordare a planurilor(desene de detaliu)-Graficul de racordare se deseneaz n detaliu, secionat pe foi, la scara 1:25.000. Fiecare foaiereprezentat astfel, la scara 1:25.000, o plan unitar scara 1:10.000, de 6x8 km. Aceste desene conin:- mprirea n plane 1:5.000 1:500;- Detaliile principale ale suprafeei;- Scheletul lucrrilor miniere principale;- Punctele topografice din reeaua de sprijin de la suprafa;- Denumirea sistemului de referin;- Denumirea planei unitare reprezentat i acelor cu care se racordeaz aceasta.17Tabelul 3 18Pentru a menine corelarea ntre lucrrile topografice de la suprafa i din subteran la nivelul unui bazin minier este necesar s fie constituit un sistem unic de referin.n acest sens la suprafa este constituit o reea de triangulaie dependenta de triangulaia naional. Totodat n bazinul minier este necesar s fie transmis cota din reeaua naional de nivelment. Fa de acest sistem de referin(planimetricinivelitic) suntraportatetoateobiectiveledinincinta minei. Msurtorilecareseefectueaznsubterannscopul transpunerii pe planalucrrilor miniere, estenecesar sfieexecutatenacelai sistemde referin cu cel de la suprafa. Sistemul de referin se transmite de la suprafa n subteran prin lucrrile miniere de acces n subteran (puuri, planuri nclinate, galerii de coast etc.). Pentruafiposibil acest lucrunapropiereaacestorlucrri sunt determinate puncte topografice noi folosindu-ne de metode specifice ndesirii reelelor de triangulaie. Pentru fiecare punct nou ncadrat se utilizeaza cel puin 2 metode de ndesire. Se constituie aa numita reea topografic de apropiere. Punctele nou determinate vor fi amplasate la o distant de max. 30m de puuri i max. 150m de galeriile de coast. Cota este adus la gurile de acces n subteran prin metoda nivelmentului geometric de mijloc din reperele de nivelment geometric.2. RIDICRI TOPOGRAFICE I OPERAII DE TOPOGRAFIE MINIER LA SUPRAFA 192.1. Reele topografice de sprijin la suprafa.Ridicrile i operaiile topografice de la suprafaa perimetrelor miniere sau al arealelor unde se vor realiza lucrari miniere subterane se sprijin pe o serie de puncte topografice ale cror coordonate sunt determinate n sistemul de referin stabilit pentru perimetrul respectiv si pe cat posibil si in sistemul de referinta national.Aceste puncte, repartizate omogen n teren materializate i semnalizate n mod adecvat (borne, piramide) constitue reeaua topografic de sprijin.Punctele tari la suprafa. Punctele prin care se realizeaz direct legtura dintre reeaua topograficadesprijindelasuprafacureeauatopograficadesprijindin subteran (scheletul topografical subteranului) se numesc puncte tari. Punctele tari la suprafa trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:- s fie determinate cu precizie maxim;- s fie staionabile i ct mai apropiate de cile de acces n subteran (pu, galerie de coast, plan inclinat); - s fie stabile in timp si sa poata fi materializate durabil;- s permit vize lungi dup direcii cu orientari cunoscut.Soluiaoptimestecamcarunpunct taresfiechiarunpunct de triangulaie. Cnd acesta nu este posibil, punctul se determin prin: tehnologia GPS, intersecii sau, n cazuri extreme, prin poligonaii de precizie, sprijinite pe punctele din triangulaie.Desigur aparaia si evolutia tehnologiei GPS a schimbat datele clasice desprereteleledepunctetari delasuprafa, dar nprincipiu, punctelese plaseazurmrindu-secadinpunctul tareA(determinat ct mai sus)sse poat davize lungi deorientare cunoscut (sprepunctele B, C, D) spre lucrarea minier LM i spre cteva puncte de control 1, 2 (fig. nr. 2.1.).201DBCLM A2Fig. nr. 2.1. Amplasarea punctelor tari de la suprafataPuntele ndeprtate asigur laturi cu orientare stabil pentru legtura cu subteranul, iar vizele scurte servesc pentru controlul stabilitii punctului tare. Dac, spreexemplu, punctul tareAvasuferiodeplasarede10cm, orientarealaturii A- Cpresupunndcarelungimede500mseva modifica cu circa 4. Aceeai deplasare va modifica ns unghiul dintre vizele scurte, cu circa 40, presupunnd laturile A-1, A-2,de circa 50 m.2.2.Ridicri i operaii topografice la suprafa. La suprafaa bazinelor miniere sau a arealelor unde se executa lucrari miniere subterane se realizeaz masuratori i calcule topografice pentru: - realizarea planurilor topografice la diferite scri (1:10000 1:200) necesare pentru: prospeciuni i explorari geologice, proiectarea cailor de comunicaie si a construciilor industriale, socialesiadmnistrative, cat sialucrrilorminierede deschidere etc;21- ampasarea i trasarea construciilor industriale, sociale si admnistrative, a cilor de comunicaie i a lucrrilor miniere de deschidere conform proiectelor;- urmarirea deplasrii suprafeei sub influena exploatriisubterane pentru delimitarea pilierilor de siguran sau stabilirea condiiilor de exploatare pentru prevenirea pagubelor miniere;- realizarea lucrrilor de topografie minier n exploatrile miniere la zi;- realizarea cadastrului minier.Una din operatiile topografice de cea mai mare importanta realizate la suprafata perimetrelor miniere este aceea de amplasare si trasare a construciilor miniere in categoria carora se incadreaza si principalele lucrari miniere subterane. Construciileminiere se amplaseaz n teren conform proiectelor prin care sestabilesc elementele depoziie (coordonate i orientri) ale axelor geometrice ale acestora.Pentrulucrrileminierecuseciunecircularsaupoligonalcudou saumai multeplanedesimetrie, seconsidercaxalucrrii estedatade dreapta de intersecie a acestorplane. Pentru lucrrile cu un singur plan de simetrie vertical, cum este cazul galeriilortrapezoidale, seconsideracaaxalucrrii estedatadeintersecia planului desimetrievertical cuunplanparalel cuvatralucrrii, situat la nlimea de 1,0 m de la vatr. (fig nr. 2.2).22Fig. nr. 2.2. Axe si plane de simetrie la lucrarile miniere orizontalePoziia n spaiu a axei se determin prin (fig nr. 2.3.):- CoordonatelepuncteluideatacA) , (, A A Az y x,orientarea exei AB i unghiul de nclinare sau declivitatea (n grade, procente % sau promile ) sau- Coordinatele a dou puncte A) , (, A A Az y x,iB) , (, B B Bz y x,prin care axa este obligat s treac.Fig. nr. 2.3. Elementele geometrice ale unei lucrari miniere orizontale23Dincoordonatelepunctelor Ai Bseobinelementelecucarese lucreazobinuit npracticprincalculareadireciei i ainclinarii cu relaiile:A BA BABx xy ytg (1)

2 2) ( ) (A B A BA By y x xz ztg + (2)Acesteelementele de poziie se stabilesc prinproiectederealizaresi amplasare a constructiilor miniere.2.3. Elemente privind trasarea lucrarilor miniere de la suprafataTrasareagaleriilordecoastiaplanelornclinateserealizeaz materializnd:- poziia axei galeriei, prin repere stabile (I,II i III) si- punctul de atac - G. n mod practic trasarea galeriilor de coast i a planelor nclinate se poate realiza prin dou procedee, in functie de situatia concreta din proiect:1. Cnd punctul de atac este stabilit prin coordonate plane (punct obligat), punctul G se determin printr-o drumuire scurt B-2-3-4, sprijinita pe punctul de indesire B si viza de orientare B-F determinndu-se coordonatele punctului ) , ( 44 4y x plasat in apropierea punctului de atacG (fig. nr. 2.4.). 24Din 4 se da o viza sub unghiul 4calculat dupa cum urmeaza:444x xy ytgGGG ; G 4 43'4 ;'44400 (3)Peaceastadirectieseplaseazunreperprovizoriu-a, dupacarepe aliniamentul 4-a se msoar distana orizontal: 24 4 4) ( ) ( y y x x dG G G+ + (4)siseplaseazlaaceastdistanunrepermaterializat printr-obornedin betonarmat sauprintr-un ru metalic, care va reprezenta materializarea punctului de atac G.Fig. nr. 2.4.25Apoisestaioneaz n G, se vizeaz spre 4 si cu lectura4, oarecare, lalimbul teodolitului i serotetealidadapnseobine lectura: G AX 4 4 1 + unde: AX-direcia axei din proiectG 4 - orientarea calculata din relaia (3).Pe aceast directie se plaseaz bornele I, II, III,care materializeaz axa lucrrii. ntruct punctul de atac G dispare odat cu nceperea lucrrii, bornelor I,II, III li se determin coordonatele plane i cotele, prin nivelment geometric, pentru a avea axa materializat stabil cat i elemente pentru dirijarea lucrrii n subteran. Grupul de borne I, II, III se poate organiza ca un grup de puncte tari.- n anumite situaii punctul de atac nu este definit iar prin proiect se stabilietenumai poziianspaiuaaxei iar punctul deatacurmeazsse plaseze acolo unde axa lucrrii neap terenul. Asemenea cazuri se ivesc la plasarea unui contrafront la zi cu o lucrare minier cu axa A-B determinat (fig. nr. 2.4.)Trasarea puurilor verticale de la ziCa elemente geometrice principale la puuri se disting (fig.nr. 2.5.) axa C-C care este axa cilindrului puului, la seciuni regulate i planul de extracie E-E definit ca planul vertical fa de care coliviile V1, V2, ale puului sunt situate simetric. Direcia acestui plan corespunde cu direcia rampelor i direcia de circulaie a vagoanelor din ramp n colivie i invers.26Laalteamenajri detransport(colivie, schipetc)planul deextracie este determinat, de asemenea, de direcia de circulaiei acces al materialelor din ramp n vasele de transport.Fig. nr. 2.5. Elemente geometrice ale puturilorElementele geometrice necesare trasrii sunt:- coordonatele centrului C al puului;- orientareaEal planului principal P(aceeai cual planului de extracie E);- centrul de extracieECcu poziia sa determinat fa de sistemul de referin al puului.Trasarea puului const nmaterializarea acestor elemente nteren. Procedeeledetrasaredepinddesituaiapuului proiectat fadeansamblul lucrrilor miniere din care face parte.Dac puul este prima lucrare de deschidere, poziia sa(centrul i orientarea axelor) este condiionat n principal de natura suprafeei. 27Cndpuul trebuiesstrpunglucrrileminieredejaexistentesau trebuieamplasat cuuncontrafront al unui pu cesesapdinsubteranspre suprafa, elementele geometrice ale puului sunt strict condionate de poziia acestor lucrri. Precizia operaiilor de trasare va ine seama de aceste condiii.Trasareapuurilor la zi se realizeaz fie determinnd direct centrul i axelepuului fienmodindirect, prininterseciaaxelor cuanumitefiguri geometrice de sprijin n zona puului.Trasarea directaconst n determinarea poziiei centrului puului PC (fig. nr. 2.6.) cu ajutorul unei poligonatii scurte 10-11-PC sprijita pe un punct tare P i pe viza ndeprtat P Q.Fig. nr. 2.6. Trasarea unui put la zi prin porcedeul directFiind cunoscut din poligon orientareaPQ-11 iar din proiect orientarea planului principal alEpuului, unghiul de trasare Cse calculeaz cu relaia cunoscut:11 CP E C (5)28Staionnd n punctulPCse traseaz direcia planului principal P al putului care se materializeaz cu bornele A, B, C, D. Perpendicular pe aceasta se traseaz i planul principal P care se materializeaz cu bornele E, F. Paralel cu planul P, la distana (data in proiect) se materializeaz planul de extracie E.Trasarea indirecta.n anumite situaii, n special cnd n zona viitorului pu sunt construcii,este indicat ca ntreg complexul de construcii legate de pu s fie ncadrat ntr-o figur geometric 1,2,3,4, adaptat la condiiiledintereni proiect cupunctelematerializatestabil (bornemari), avnddeterminatecoordonatelecupreciziecorespunztoarensistemul de referin al bazinului (fig. nr. 2.7.). Axele se materializeaz prin punctele a, b, c, d, care reprezint intersecia acestora cu laturile figurii de baz 1,2,3,4. Poziia punctelor se stabilete pe laturile figurii de baz prin distana la caresegsescfadepunctelefigurii. Modul decalcul sevaexpunecu exemplificare pentru punctul a de pe aliniamentul 1-2.29Fig. nr. 2.7. Trasarea unui put la zi prin procedeul indiretFiind cunoscute coordonatele: 2 2 , 1 1, , y x y x, orientarea planului de extracie, E i coordonatele centrului de extracie Ex i Ey , coordonatele punctului a se obin cu relaiile cunoscute: E Ea E ad x x cos + E Ea E ad y y sin + (6)Cu procedelul artat se pot plasa n teren i alte axe importante pentru elementele constructive din zona puului (casa puului, turn, axele mainii de extractie etc.) Figura de sprijin pentru trasare asigur o lucrare topografic unitar i o materializare stabil a elementelor trasate.30Amplasareaaltor lucrri miniere, ngeneral mai puinpretenioase, (foraje, puuri de cercetare etc.) se realizeaz prin metoda direct, cu ajutorul poligonaiilor. 3. RIDICRI TOPOGRAFICE DIN SUBTERANRIDICRI TOPOGRAFICEI OPERAII DETOPOGRAFIE MINIER IN SUBTERAN 3.1. Scopul i principalele tipuri de ridicri topografice subteraneMasuratorile topografice care se execut in lucrrile minieresubterane denumite in general ridicri topograficesubterane se realizeaza in vederea:- dirijarii din punct de vedere topografic a lucrrile miniere subterane;-realizarii planurilor miniere;- proiectarii lucrarilor miniere si planificarea programului anual de exploatare.Ridicrile topografice subterane se imparti in:Operaii de transmitere a sistemuluide referin planimetric si altimetricdelasuprafansubteran, princareserealizeazlegturadintre ridicrile topografice de la suprafa i cele din subteran. Aparatura i metodele de lucru sunt specifice topografiei miniere. Ridicri topografice de ansamblu,urmaresc stabilirea scheletului topografical minei si serealizeaza, ngeneral, prinlucrrileprincipalede deschidere azcmntului (galerii direcionale, galerii transversale, planuri nclinate) .31 Pe scheletul topografic al minei sesprijin ridicrile topografice curente, dedetaliui celespeciale, asigurndu-seprinaceastaomogenitatea tuturor ridicrilor topografice din subteran.Ridicri topografice curente, urmresc determinarea poziiilor sucesive ale fronturilor de naintare ale lucrrile miniere subterane cat si caracteristicile geometrice ale zcmntului: grosimea, nclinarea i direcia etc. Ridicari topograficededetaliu,urmaresccunoatereandetaliua caracteristicilor geometrice si a elementelor constructive ale unor lucrri miniere. Ridicariletopograficededetaliusunt necesare pentruproiectareai dirijarealucrarilorminiere subterane cat si in cazul reprofilarii sau rearmarii acestora. In general, ridicarile topografice de detaliu se realizeaza prin metodele cunoscute din topografia generala, adaptate la conditiile din subteran, cu exceptia lucrarilor miniere verticale unde se adopta metode speciale adecvate. n realizarea anumitor lucrari miniere subterane, cum ar fi: trasarea axelorgaleriilor care seexcaveaza front-contrafront, trasarea axelor unui pu careserealizeazadelamai multeorizonturi, trasareaaxelor masinilor de extracie, a moletelor sau a pompelor este necesara aplicarea unei metodologii specifice care fac obiectul ridicarilor topografice speciale.Tot din categoria ridicarilor topografice speciale fac parte si masuratorile topografice pentru determinarea fenomenelor de deplasare a rocilor i manifestareapresiunilor nlucrrileminiere, trasareapilierilor de siguran, cat sicelepentrureceptiasi evaluareainaintarilor si aproductiei intr-o unitate de timp stabilita.3.2. Marcarea si semnalizarea punctelor topografice n subteran32Pentru realizarea tuturor tipurilor de ridicri topografice descrise anterior se impune marcarea si semnalizarea punctelor topografice. Totalitatea lucrrilor de marcare i semnalizare topografic a punctelor topograficedinsubteranurmreterealizareasi conservareaunui schelet de puncte de coordonate cunoscute, determinate n acelai sistem, stabiln timp, care inpreuncu punctele de la suprafa, vor asigura preciziile necesare executriilucrarilorminiere attn sistemul de referinta minier cti legrii acestor puncte la reeaua geodezic de stat.Datorita conditiilor specifice (circulatie utileaje si personal, spatiu limitat, apa etc), in subteran punctele topografice se materializeaz de obicei in tavanul sau in peretii lucrarilor miniere si mai rar in vatra acestora. Materializarea punctelor topografice se realizeaza in functie de importana i durata lor cu repere temporare sau permanente, iar semnalizarea se realizeaza aproape in exclusivitate prin fire cu plumb. In conditiile utilizarii statiilor totale se utilizeaza pentru semnalizarea punctelor topografice jaloane si mire cu prisme reflectorizante.Indiferent de tipul repererilor topografici amplasati in tavanul sau peretii lucrarilor miniere acestia trebuie sa asigure suspendarea firului cu plumb de fiecare dat n aceeai poziie, fr abateri verticale. Materializarea punctelor topografice prin repere temporare este utilizatapentruridicareacurentalucrrilor minieresauincazul punctelor intermediare din scheletul principal al lucrarilor miniere.Inmodcurent, reperul topografictemporar estenumit cui topografic miniersau stifit (fig. nr. 3.1.) de diferite forme si demensiuni. Cuiele topografice se planteaz de obicei n armtura lucrrilor miniere, orizontalesaunclinate(pnlamaxim060 ). nlucrarileminierenearmate 33zidite sau betonate, cuiul topografic se bate n fisura rocilor, n resturile zidriei sau ntr-un dop de lemn ncastrat n roc, in zidrie sau beton. Fig. nr. 3.1. Cui topograficIn general un cui topografic se decupeaza din tabla din alama sau din inox culungimeade4-5 cm si latimea de 1,5-2 cm, in care se perforeaza o gaura cu diametru cat mai mic posibil (1-1.5 mm), pentru a asigura o pozitie unica firului cu plumb Pentru materializarea punctelor tari sau a punctelor cu destinaie special sunt utilizate repere permanente de tipul reper cu cap mobil, ancora i borna.Reperul cucapmobil sefolosetepentruaferi reperul delovituri accidentale (fig. nr. 3.2.). Reperul se betoneaz pn la nivelul rocii sau zidriei, iarcaptul seprotejeazcusigurana1. Intimpul lucrului nlocul siguranei se nurubeaz capul 2, prin orificiul creia este trecut firul cu plumb 3.34Fig. nr. 3.2. Reper cu cap mobilBornadetipngropat seutilizeaznlucrrileminiere, acolounde conditiile de lucrusi de mediupermite si esteprotejat cuuncapac. Se semnalizeaz cu ajutorul unui fir cu plumb suspendat centric, deasupra bornei sau cu un jalon topografic (fig. nr. 3.3).Fig. nr. 3.3 Borna topografica din subteranDatorita specificului lucrului in subteran pentru semnalizarea punctelor topografice pe langa firul cu plumb si jalonul topografic cu mire sau prisme reflectorizantesemai utilizeaza lampademinasituatieincareaceasta se pozitioneaza in spatele firului cu plumb pe directia de vizare, dupa ce pe sticla lampii de mina se amplaseaza o hartie alba sau de calc, pentru ca in campul lunetei sa nu apara imaginea izvorului de lumina care deranjeaza ochiul observatorului. 35Avandinvederecainsubteranpetoatelucrarileminierecirculaun curent de aer, in cazul utilizarii firelor cu plumb pentru semnalizarea puntelor topografice, acestea se vor deplasa de la verticala, astfel ca in momentul vizarii firului cu plumb se va obtine o viza excentrica, la care excentricitatea va vi cu atat mai mare cu car curentul de aer va fi mai intens. Dar excentricitatea se mai poatedatorasilegarii gresiteafiruluicuplumbsauorificiului preamarea reperului topografic (fig. nr. 3.4.).Fig. nr. 3.4.Pentru reducerea erorilor de excentricitate a semnalului si de punere in statie a aparatului se pot utiliza dispozitive speciale de centrare fortata, alcatuite dinmire sauprisme reflectorizante astfel construite incat se pot monta pe ambaza aparatelor topografice prinsa pe trepied. Punerea in statie sub punctul topograficsi centrareaacestor dispozitiveserealizeazacuajutorul 36dispozitivelor de centrare optica special construite in acest scop iar calarea se realizeaza cu ajutorul suruburilor de calare si al nivelelor torice de pe ambaza aparatului.Pentru realizarea drumuirilor in subteran utilizand, pentru semnalizare mire sau prisme reflectorizante, se folosesc trei trepiede cu trei ambaze, doua dispozitive de semnalizare si un aparat topografic, situatie in care teodolitul se va muta de pe un trepied pe altul fara ambaza, in locul prismei, si nu va mai necesita centraresi calare, aceste operatii fiindrealizate inetapa montarii prismei in statie.Indiferent de tipul reperelor topografice utilizate in subteran acestea vor fi amplasate astfel incat sa se poata stationa cu un aparat topografic de masurat unghiuri pesausubacesteasi sevor individualizaprintr-unnumepropriu singular, care nu sa va regasi in interiorul unui perimetru minier decat o data. Numele punctelor se inscriu langa reperele topografice prin incrustare in beton, prin vopsire cu vopsea rezistenta la intemperii sau prin imprimare pe placute metalice fixate in apropierea acestora, iar coordonatele acestora si schitele de reperaj se vor gasi evidentiate in registre speciale la compartimentul topografic.3.3.Grupe de puncte tari n subteranPentru realizarea in conditii normale a lucrarilor topografice in subteran este necesar, ca si la suprafata, sa existe o retea de sprijin. Daclasuprafa reteaua desprijinesteconstituita dinpuncteale retelei geodezicenationalesi aleretelelor deindesiresi, ingeneral, auo distribuie relativ uniform si o densitate de puncte pe unitatea de suprafa corespunztoare pentru ridicrile de detaliu, n subteran reteaua de sprijin sau scheletul topografic const din puncte topografice, denumite grupe de puncte 37tari, a caror distribuie este condiionat de forma i dimensiunile reelei de lucrri miniere de deschidere.Conditiile de mediu corespunzatoare mediului subteran (vizibilitate redus, umezeala, spatiulimitat) i dezvoltarealucrrilor minerendiferite planuri orizontale impun ca reeaua de puncte de sprijin din subteran s fie realizat de o manier diferit de cea de la suprafa.Daca la suprafa punctele de sprijin au, n general, vizibilitate direct ntre ele, sunt singulare si sunt situate la distante mari, in subteran punctele de sprijin, denumitegrupedepunctetari,sunt materializateingrupede3-4 puncte cu vizibilitate ntre ele, plasate la distane de ordinul zecilor de metri. Grupele de puncte tari sunt situate la distane de 300 - 500m unele fa de altele, dar amplasarea lor se face n funcie de dezvoltarea lucrrilor miniere subterane. Legtura ntre grupele de puncte tari se realizeaz prin drumuiri. Pentru a se putea verifica stabilitatea punctelor n subteran, grupele de punctetari constaudintrei-partupunctetopografice, verificareafcndu-se periodic prin msurarea unghiurilor , , , i compararea acestora cu valorile iniale ( msurate de la data detreminrii lor).Materializareapunctelor tari ngrupedecte3-4(fig. nr. 3.4.)este impus de necesitatea de a se putea verifica local stabilitatea acestora, verificarea fcndu-se periodic, in functie de pozitia acestora fata de zonele din masiv in miscare, prin msurarea unghiurilor , , i compararea acestora cu valorile iniiale apreciind astfel stabilitatea punctelor.38Fig. nr. 3.4. Grupe de puncte taria - in galerii; b in ramificatii; c in rapa unui putGrupele de puncte tari repartizate, ca amplasare, aproximativ uniform nlucrrileminiereaucoordonateledeterminatensistemul dereferinal bazinului.Fiecare din aceste grupe de puncte tari materializeaz sistemul de referin al bazinului i servesc ca sprijin pentru ridicrile topografice din zona respectiv, ndeplinindpentrusubteranaceeai funciecareondeplinescla suprafa punctele din reteaua de triangulaie i ndesire. Totalitatea grupelor de puncte tari dezvoltate concomitent cu dezvoltarea lucrrilor miniere subterane alcatuiescscheletul topografic alsubteranului.Infunctiededezvoltarealucrarilorminieresedeosebescurmatoarele tipuri principale de schelet:- Schelet axial(fig. nr. 3.5.)ntlnit n lucrrile de deschidere de la zi prin galerie de coast sau la deschiderea unui nou orizont printr-un pu. Grupele de puncte tari A, B, sunt situate n lungul acestor lucrri, la circa 500 de metri ntre ele i se deteremin prin poligonaii flotante sprijinite pe punctul 391Odelazi saupepunctul2O dinsubteran, determinat prinoperaii de transmiterea sistemului de referin sau de la un orizont principal.Fig. nr. 3.5. Sachelet axial- Schelet ramificat (fig. nr. 3.6.), dezvoltat din scheletul axial O, A, B, D, odat cudezvoltarea unei alte lucrri miniere din lucrarea minier de deschidere. Fig. nr. 3.6. Schelet ramificatScheletul ramificat serealizeaz prinamplasarea punctelor tari sub forma unor poligoane la distane de circa 500 mde noi grupe de puncte tari, de felul grupei C. -Schelet poligonal,este intalnit in cazul dezvoltarii lucrarilor miniere pe mai multe niveluri (orizonturi) cu legaturi intre aceste lucrari.40Din cele prezentate se desprind urmatoarele concluzii:- ntregul schelet topografic al subteranului se sprijin de fapt pe primul grup de puncte tari, O, celelalte grupe fiind determinate succesiv unul din altul prin drumuiri;- precizia scheletului topografic al subteranului nu poate fi verificat dect prin repetarea msurtorilor aproximativ pe aceleai trasee sau pe trasee diferite prin drumuiri repetate;- trebuie acordat o importana deosebit realizarii poligonaiilor O- AA- B; AC; B- D, pentru determinarea progresiv a noilor grupe de puncte tari;- nainte de realizarea unui nou grup de puncte tari trebuie, in prealabil,verificata stabilitatea punctelor din grupele de puncte tari, pecareurmeazasespijini drumuireapentrudeterminarea noului grup;- acoloundeorizonturile sunt deschise prinmai multe lucrari miniere este indicat ca verificarea si determinarea grupelor noi de puncte tari sa se realizeze prindrumuiri inchise sprijinite pe puncte transmise prin toate lucrarile miniere.In cazul exploatarilor miniere dezvoltate se ntlnesc schelete topograficecomplexencareseregsesctoatetipuriledeschelet topografic (fig. nr. 3.7.).41Fig. nr. 3.7. Schelet topografic complex al unei mine3.3. Msurarea lungimii laturilor drumuirilor Inlucrarilemineresubteranelungimealaturilor drumuirilor sepoate msura direct sau indirect.Pentru msurarea direct se folosesc rulete metalice sau din materiale compozite etalonate si divizate milimetric peintreaga lungime, aezate pe vatr, pe sina de cale ferata sau suspendate la aceeasi inaltime. La msurarea cu ruleta pe vatra galeriei, punctele topografice A, B (fig. nr. 3.8. a.) se proiecteaz la vatra galeriei i se marcheaz cu cte un cui 1 i 2. Cndlungimealaturii estemaimaredect panglica, semparteprincuie intermediare 3, 4, btute n aliniamentul AB. Cuiele intermediare se alineaz, conform celor invatate la jalonarea aliniamentelor, cu ajutorul lmpilor de min plasate n aliniament sau cu teodolitul in momentul realizarii statiei. Msurarea cu panglica pe vatr este admis numai la drumuirile secundare.42AB1 2 34A B 2 1a. b. ruleta intinsa pe vatracuifir cu plumbfir cu plumbfir cu plumbfir cu plumbFig. nr. 3.8. Masurarea distantelor in subteran cu ruletaLamsurareacuruletasuspendataceastasentindeorizontal i se citescgradaiilendreptul firului cuplumb. Cndlungimeaestemai mare decat lungimeaunei rulete, aceastasemparteprinplasareanaliniament a firelor cu plumb intermediare 1, 2,, (fig. nr. 3.8. b.), distana AB obinndu-se prin nsumarea distanelor pariale.Datorita extinderii utilizarii noilor aparate topografice de tip statie totala,catsidatoritaperformantelor deosebite al acestora este indicatca cel putin in cazul lucrarilor topografice importante sa se utilizeze pentru masurarea unghiurilor,dar mai ales a distantelor metoda de masurare indirecta folosind statii totale si prisme montate pe ambaze prinse de trepied. 4.2. Reeaua topografic de sprijin din subteran sau scheletul topografic al minei.434.2.1. Grupe de puncte tari n subteran.Scheletul topografic al minei const din puncte topografice,denumite grupe de puncte tari, repartizate, ca amplasare, aproximativ uniform n lucrrile miniere, cu punctele materializate stabil n teren i avnd coordonatele determinate n sistemul de referin al bazinului.Fiecaredinacestegrupematerializeazsistemul dereferinipoate servi casprijinpentruridicriletopograficedinzonarespectiv, ndeplinind pentrusubteranaceeai funciecareondeplinesclasuprafapunctelede triangulaie i ndesire. Deosebirea dintre ele const n faptul c, la suprafa distanele ntre puncte sunt mari, pe cnd n subteran, aceste distane sunt mai mici, de ordinul zecilor de metri. Pentru a se putea verifica stabilitatea punctelor n subteran, grupele de punctetari constaudintrei-patrupunctetopografice, verificareafcndu-se periodic prin msurarea unghiurilor , , , i compararea acestora cu valorile iniale (msurate de la data determinrii lor).4.2.2. Scheletul topografic al minei.Scheletul topografical minei, constntotalitatea acestor grupede puncte tari i se dezvolt concomitent cu lucrrile miniere, n funcie de stadiul de dezvoltare al acestora. Se disting mai multe tipuri principale de schelet:44-Schelet axial (axa poligonal), ntlnit n primele lucrri de deschidere de la zi prin galerie de coast sau la deschiderea unui nou orizont printr-un pu. Grupele de puncte tari A, B, sunt situate n lungul acestor lucrri, la circa 500 de metri ntre ele i se determin prin poligonaii flotante sprijinite de puncte tari 01, de la zi sau 02din subteran, determinat prin operaii de transmiterea sistemului de referin sau de la un orizont principal.Coordonateleacestorasedeterminprogresivcudezvoltarealucrrii: grupa A se determin din grupa 01, respectiv 02, grupa B se determindin elementele grupei A, prin metoda poligonaiei.-Scheletul ramificat, dezvoltat din scheletul axial O, A, B, D,(fig.4.3.) odat cu ramificarea unei alte lucrri miniere din lucrarea minier de deschidere.Se realizeaz prin executarea de poligoane i plasarea la distane corespunztoare ( circa 500 m ) de noi grupe de puncte tari, de felul grupei C. Se observ c, n acest stadiu ntregul schelet topografic se sprijin de fapt pe primul grup de puncte tari, O, celelalte grupe fiind determinate succesiv unul din altul prin poligoanele respective. Precizia scheletului nu poate fi verificat dect prin repetarea msurtorilor aproximativ pe aceleai trasee ale poligonaiei successive. De aici, rezult importana deosebit ce trebuie acordat att operaiilor ct i poligonaiilor O- A A- B ; A C; B- D, pentru determinarea progresiv a noilor grupe de puncte tari, fcndu-se n prealabil 45verificarea stabilitii punctelor din grupe de puncte tari, pe care urmeaz a se sprijini aceste poligonaii.Scheletul poligonal ( fig. 4.4.a). Dezvoltarea lucrrilor miniere att n cadrul fiecrui orizont ct i la orizonturi diferite culegturi ntre aceste lucrri, necesit realizarea unei reele nchise de poligoane n care se ncadreaz grupeledepuncte tari. Acelai grupdepuncte tari noi sepot determinacupoligonaii sprijinitepemai multegrupedepunctetari deja existente, ceea ce mbuntete calitatea determinrilor.Lamineledezvoltatesentlnescscheletetopograficecomplexencarese regsesc toate tipurile de schelet.( fig.4.4.) schelet axial ( JK ) la lucrrile noi dedeschidere;schelet ramificat ( A,D,E) la nivelul aceluiai orizont,schelet poligonal ( A, D, a, F,B, G,b, E,A) ca reea spaial cu legturi ntre orizonturi prin puuri sau lucrri ntre orizonturi prin puuri sau lucrri nclinate.464.3.TRANSMITEREA SISTEMULUI DE REFERIN DE LA SUPRAFA N SUBTERAN.4.3.1. Generaliti Operaiile topografice prin care se face legtura dintre reeaua topograficdesprijindelazi i scheletul topografical minei realizndu-se astfel o reea de sprijin unitar suprafa- subteran, determinat n sistemul de referin stabilit pentru bazin, se numesc n ansamblul lor, transmiterea sistemului de referin de la suprafa n subteran.Operaiile de transmitere au ca scop final s determine n subteran (la un orizont dat al minei) cel puin un punct R de coordonate cunoscute ( XR, YR , ZR) i o orientare QRP n sistemul de referin al bazinului.47PuncteleRi Tfacpartenmodobinuit dintr-ungrupdetari, cu coordonate determinate pentru a putea verifica periodic stabilitatea punctelor.n practic transmiterea coordonatelor planeXR , YR i a orientrii QRTse execut prin operaii separate de cele pentru determinarea cetei ZR, numite i transmiterea cotelor n subteran. Metodele de transmitere sunt condiionate de cile de legatur ditre suprafa i subteran,si anume, se disting transmiterea prin galerii de coast sau plane nclinate i transmiterea prin puuri. Transmiterea prin galeri de coasta sau plane nclinate nu reprezint particulariti fa de metoda obisnuit de poligonaie. Grupul de puncte tari A se determin prin poligonaie sprjinit de punctele tari de la zi O1(vezi fig.4.2.). Cotele acestora se determin prin nivelment geometric sau trigonometric, dup metodele cunoscute din topografia general.Transmiterea prin puuri se realizeaz dupa metode specifice topografiei miniere, prinoperai separatepentrucoordonateplane(orientari)iseparate pentru cote.Operaiile pentru transmiterea coordonatelor plane au un grad de complexitate mai ridicat i constau fie din transmiterea concomitenta a coordonatelor i orientarilor, fie din transmiterea separat, prin operaii distincte, a orientrilor i a coordonatelor unui singur punct.Dupafenomenelefizicecarestaulabazaoperaiilor detransmitere, metodele de transmitere prin puuri se pot grupa n:-Metodemecanice, bazatepeproprietilecmpului gravitaional sau ale corpurilor n rotaie, utilixandu-se fire cu plumb, corpuri de mici dimensiuni n cdere liber sau giroscopul. Metodele uzuale sunt cele cu firul cuplumb, carematerializeazvericalalocului precumicelecugiroscopul care se orienteaz dup meridianul geografic al locului.48-Metodamagnetic,bazatpeorientareaacului magneticncmpul magnetic terestru.-Metoda optica, bazat pe propagarea rectilnie a luminii, pe fenomene de refracie, n aparate special construite pentru transmiterisau pe proprietaile lumini polarizate (orientarea planului de polarizaie).8.3. Transmiterea sistemului de referin pe galeria de coastAcest gen de legatur necesit la suprafa cunoaterea unui punct A, datprincoordonatelesale planimetrice (xA,yA) i o orientaredepornire0, sprijinit pe acesta.Metoda de legatur utilizat este metoda radierii simple (fig.8.3), care impune ca elemente msurate: unghiul orizontal0i distana orizontal s1.Calculul orientrii: 0 0 1 A + Calculul coordonatelor punctului radiat 1: ' + + 1 1 A 11 1 A 1s i n s y yc o s s x xCa atare, sistemul este bine stabilit n subteran prin orientarea:g1 A A 1200 + i coordonatele corespunztoare punctului subteran 1 (x1,y1).nsubteransunt constituitencontinuarearadierii diferitetipuri de drumuri planimetrice tratate corespunztor.0PA01S1249Fig.8.3Transmiterea erorilor punctuale i peorientri este corespunztoare metodei radierii simple.Abatereapeorientare1 Amalaturii noudeterminat1 Aestedatde relaia:20201 Am m m + t n care: 0m- este eroarea orientrii iniale luat din protocolul detriangulaie, sau expeditiv:Dmmxy0t unde: mxy este eroarea de ncadrare a punctului vizat (max t5 cm);D lungimea vizei (de la punctul A la P);0m- eroarea de msurare a unghiului 0; poate fi luate cu bune rezultate;a 0p ) 5 2 ( m t unde: (2-5) este coeficient de omogenizare, 2 pentru aparate mai puin precise unde pa= t50cci 5 pentru pa= t2cc; pa precizia aparatuluiAbaterile pentru coordonate vor fi calculate cu relaiile:2cc1 A21 Ax21 Ay22Ay1 y2cc1 A21 Ay21 Ax22Ax1 xpmf m mpmf m m

,_

+ +

,_

+ + unde:mxA i myA sunt erorile de ncadrare a punctului A, care pot fi luate cu aproximaie:2cm 15m my xt 5000 20001f- eroarea unitar de msurare a distanelor:- pentru suprafa 50001- pentru subteran 20001501 Ay1 Axsi - sunt relativele pe x i respectiv pe y de la A pn la punctul ncadrat 1.51