MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea Litere

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÎNT

Domeniul general de studiu – 22 Ştiinţe umanisticeProgram de masterat - Studii contrastive şi comunicare organizaţională Numărul total de credite de studiu – 120Titlul obţinut – master in ştiinţe umanisticeForma de organizare a învăţămîntului – de zi

CHIŞINĂU 2013

Senatul Universităţii de Stat din Moldova

Aprobat:______________________„____” ___________ 2013

1

Elaborat:

Catedra Lingvistică Generală şi Limbi Clasice Şef catedră şi/sau Responsabil de programGherasim Alexandra__________________________________________________________________

Aprobat:

Consiliul Facultăţii Litere______________________

24 ianuarie 2013

Aprobat:

2

Preliminarii

Programul de masterat Studii contrastive şi comunicare organizaţională (MC) de 4

semestre este menit să ofere studenţilor cunoştinţe într-un domeniu specializat în vederea însuşirii

teoriei şi practicii lingvisticii contrastive şi didacticii, să le deschidă noi oportunităţi atât pentru

continuarea studiilor (doctorat), în vederea unei cariere academice, cât şi pentru desfăşurarea

unei activităţi profesionale performante în mediul socioeconomic din Republica Moldova. Pe

lângă multiplele informaţii din domeniul lingvisticii contrastive şi a comunicării organizaţionale,

programul îi înzestrează cu pe studenţi cu abilităţi de comunicare şi întocmire a actelor oficiale,

analiză, comparaţie, proiectare, dar şi de traducere.

Acest program este menit să asigure formarea la masterat a absolvenţilor licenţiaţi de la

diferite facultăţi cu profil umanistic (Litere, Limbi Străine, Istorie, Filozofie, Jurnalism şi Ştiinţe

ale Comunicării, Relaţii internaţionale, ştiinţe politice şi administrative, Asistenţă socială etc.),

şi îşi propune să abordeze din perspectiva contrastivităţii fenomenele lingvistice (la nivelul

sistemic al limbii şi la nivelul specificităţii) şi literare în diverse domenii socio-culturale ale

mediului european şi, în special, cel din Republica Moldova.

Destinatarii acestui program sunt absolvenţii ciclului I (Licenţă) care au urmat cursuri de

Lingvistică generală (sociologie lingvistică, lingvistică contrastiv tipologică, lingvistică

structurală, psiholongvistică, cultură şi civilizaţie), teorie a textului, literatură naţională,

universală şi comparată care au studiat cultura şi filozofia antică şi modernă, bazele statului,

dreptului şi istoriei moderne, cursuri de comunicare generală şi comunicare interculturală.

De asemenea, masteranzilor li se oferă instrumentele necesare pentru a fi capabili să dea

o explicaţie ştiinţifică procesului de interpretare contrastivă şi valorificare , să explice metodele

şi tehnicile de bază în cercetarea textelor, să alcătuiască glosare bilingve (inclusiv pe domenii de

activitate) destinate atât specialiştilor, cât şi publicului larg.

Posibilităţile de angajare a absolvenţilor programului sunt instituţiile de cercetare

ştiinţifică în diverse domenii umanistice: instituţiile educaţionale (învăţământ, mass-media,

management cultural), instituţii corporative, instituţii cu caracter cultural, literar, redacţii

culturale, instituţii şi birouri de traducere, edituri etc., precum şi în calitate de cercetători

ştiinţifici, profesori de limbă română şi limbi clasice, asistenţi manageriali, redactori, traducători.

Competenţe generice:

- capacitatea de analiză şi sinteză a informaţiei;

- dexteritatea de însuşire, înţelegere şi utilizare corectă a conceptelor şi a noţiunilor în

cadrul spaţio-temporal cultural actual (european şi global);

- capacitatea de a planifica activităţile profesionale şi de cercetare şi managementul

timpului profesional;

3

- abilitatea de a lucra într-o echipă multiculturală;

- capacitate de argumentare şi de promovare a valorilor culturale naţionale şi europene;

- manifestarea performanţei discursive prin tehnici, strategii şi practici comunicaţionale

din perspective variate;

- abilitatea de a comunica cu experţii şi non-experţii în domeniu;

- dexterităţi de identificare şi acceptare a diversităţii şi multiculturalităţii,

- abilităţi de management al informaţiei;

- aplicarea rezultatelor ştiinţifice de ultimă oră;

- abilităţi de a-şi expune gândurile în 1-2 limbi străine;

- aplicarea programelor informaţionale şi a soft-urilor educaţionale;

- cunoaşterea legităţilor generale de evoluţie a limbii şi civilizaţiei şi a efectelor ei

asupra civilizaţiei moderne europene;

- cunoaşterea şi aplicarea principalelor metode şi procedee de investigaţie a

fenomenelor de limbă şi a teoriilor si procedeelor de analiză contrastivă şi traducere;

- cunoaşterea principiilor şi metodelor tradiţionale şi moderne de cercetare şi

interpretare a fenomenelor de civilizaţie, literatură, cultură.

Competenţe speciale:

- capacitatea de aplicare a informaţiei din domeniul Lingvisticii generale (sociologie

lingvistică, lingvistică contrastiv-tipologică, lingvistică structurală, integrală,

psiholongvistică, cultură şi civilizaţie), teorie a textului, literatură naţională,

universală şi comparată în analiza contrastivă;

- abilităţi de interpretare în plan comparativ a fenomenelor sistemice şi specifice de

limbă, literatură, cultură antică şi modernă;

- cunoaşterea şi aplicarea principalelor metode şi procedee de investigaţie a

fenomenelor de limbă, precum şi a procedeelor de analiză contrastivă şi traducere;

- aplicarea eficientă a cunoştinţelor teoretice în procesul de interpretare şi de analiză

contrastivă a fenomenelor sistemice în cadrul aceleiaşi familii de limbi şi în cadrul

familiilor diferite;

- manifestare a performanţei discursive prin tehnici, strategii şi practici

comunicaţionale din perspective variate;

- potenţial de identificare a disfuncţionalităţilor în sistemul de comunicare instituţional

şi de ameliorare a acestora.

- aplicarea principiilor, regulilor, metodelor şi formelor de redactare a scrisorilor şi

actelor oficiale.

4

Studii contrastive şi comunicare organizaţională

PROGRAM MASTERATStudii contrastive şi comunicare organizaţională

Cod Denumirea unităţii de curs Total ore

Inclusiv Forma de evaluare

Nr. crediteCD Ore pe

săptămânăLucrul indivi-dual

Semestrul IF01O01 Teoria discursului /

Documentarea şi constituirea fondului arhivistic

300 75 2 1 225 ex 10

1 1

F01O02 Politici lingvistice în UE 150 30 1 1 120 ex 5

S01A03 Aspecte şi forme ale traducerii orale şi scrise (rom.-rusă)

150 45 2 1 105 ex 5

S01O04 Bazele comunicării organizaţionale

150 45 2 1 105 ex 5

S01A05S01A06S01A07S01A08

Comunicare standard:studii contrastive (engl./ fr./ greacă) eng. 6 st. /fr. 8 st.

150 45 1 2 105 ex 5

Total 900 240 9 7 660 30Semestrul IIF02O09 Tipologie lingvistică / Gramatica

comparată a limbilor romanice 300 75 2 1 225 ex 10

1 1

S02O10 Gestionarea documentelor electronice

150 45 2 1 225 ex 10

S02O11 Cultură şi limbile Europei

150 30 1 1 120 ex 5

S02O12 Paradigmele discursului publicitar 150 45 2 1 105 ex 5

S02A13S02A14S02A15S02A16

Contrastivitate şi traducere (analiza textului tradus) (engl./ fr./ greacă) eng. 6 st. /fr. 8 st.

150 45 1 2 105 ex 5

Total 900 240 9 7 660 30Semestrul IIIF03O17 Argumentare şi persuasiune 150 40 2 2 110 ex 5

S03O18 Analiza discursului specializat

150 40 2 2 110 ex 5

S03A19S03A20

Limbajul pozitiv în comunicarea organizaţională Elemente de protocol şi ceremonial

150 40 2 2 110 ex 5

5

S03A21S03A22S03A23S03A24

Asistenţă magerială şi secretariat 150 40 2 2 110 ex 5

Practica de specialitate 300 10Total 900 160 8 8 740 30

Semestrul IVTeza de masterat 900 900 30

Total 900 900 30

Total 3600 640 2960 120

CURSURI LA LIBERĂ ALEGERE

Cod Denumirea unităţii de curs Total ore

Inclusiv Forma de evaluare

Nr.crediteContact

directLucru individual

C SUniversalii lingvistice şi tipologii gramaticale

150 20 30 100 examen 5

Limba română standard: forme, texte, limbaje

150 20 30 100 examen 5

Corespondenţă şi asistenţă managerială

150 20 30 100 examen 5

Multilingvism, multiculturalism:politici lingvistice

150 20 30 100 examen 5

CALENDARUL UNIVERSITAR

Nr. d/o

Anul de studii Activităţi didactice

Sesiune de Practica Vacanţă

Sem.I Sem.II Iarnă Vară Iarna Primăvara Vara1. Anul I 15 15 2 4 - 3 1 102. Anul II 15 15 2 4 5 2 1 8

6

LISTA CERCETĂRILOR ŞTIINŢIFICE RELEVANTE

Titularul cursului Bibliografia relevantă1.Alexandra Gherasim

1. Problemele actuale ale analizei textuale. Limba Română XLIII, Bucureşti, 1994, nr.9-102. Raporturile text-metaforă în limbajul literar-artistic. Studiu monografic. Chişinău, 19973. Limba română I. Grupul nominal. Manual pentru translatori, grupe alolingve. Chişinău, 20004. Limba română II. Grupul verbal. Manual pentru translatori grupe alolingve, Chişinău, 20015. Morfologia limbii române contemporane. Curs practic. Chişinău, 2004.6. Categorii gramaticale improprii valorizate în limbajul poetic. În: Limba şi literatura română. Regional- naţional-european. Materialele simpozionului internaţional Iaşi-Chişinău, 24-27 noiembrie 2005. Casa ed. Demiurg Iaşi , 20067. Alexandra Gherasim, Nelly Ţurcan Ghid metodologic Ghid metodologic pentru elaborarea tezelor de licenţă şi de masterat. Chişinău, 2005, CEP USM8. Teoria textului. Antologie. (Pentru programe de masterat). Chişinău, USM. 20089. Dimensiunile enunţiative şi pragmatice ale interdiscursului media. Lucrările Colocviului internaţional de Ştiinţe ale limbajului „Eugen Coşeriu” 20100, ediţia a XI-a, cu tema Normă- sistem- uz: codimensionare actuală, 12-14 Mai, 2011

2. Claudia Cemârtan

1. Lectiones Latinae (manual pentru facultăţile filologice) – Chişinău, 2003, 311 p.2. Gramatica limbii latine – Chişinău, 2003, 210 p3. Curs practic la gramatica limbii latine.Chişinău, 2004, 2334. Consideraţii privind aspectul verbal în limba latină, în Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, seria Ştiinţe filologice, Chişinău, 2001, p.154-1585. Categoria aspectului verbal în limba latină, în: Bilanţul activităţii ştiinţifice a corpului profesoral-didactic pe anii 1997-1998. – Chişinău, 1998, p. 67-70.6. Derivarea prefixală ca procedeu de formare a cuvintelor în limba latină, în: Materialele conferinţei ştiinţifice a corpului didactic al USM, Chişinău, 1995

3. Emilia Oglindă 1. Lingvistica generală (Materiale didactice). Chişinău: CEP USM, 1998. 2. Capitole de istorie a lingvisticii (Material didactic cu texte adnotate). Chişinău: CEP USM, 2005.3. Lingvistică generală. Compendiu (suport didactic destinat studenţilor de la masterat). Chişinău: CEP USM, 20084. Elemente de morfosintaxă contrastivă. Chişinău: CEP USM, 2010.5. Curente şi şcoli lingvistice în sec. XX (perioada postsaussuriană) (Curs special, masterat) //Cursuri şi seminare speciale. Chişinău: CE USM, 2002, p.90 – 113;

4. Galina Cercez 1. Dicţionar frazeologic român-rus. Redactor-coordonator, conf. Gheorghe Colţun, Editura Arc, Chişinău, 1996, p.11-46 (coautor).2. Oglindă Em., Cerches G. Lingvistica Generală. Compendiu. (Suport didactic destinat studenţilor de la masterat), Chişinău, 2008, 285 p.3. Consideraţii privind recţiunea verbală // Anale Ştiinţifice ale USM, Seria „Ştiinţe filologice”, Chişinău, 1998, p.14-18. 4. Note privind universaliile lingvistice // Analele ştiinţifice ale USM, seria „Ştiinţe filologice”, vol. II, Chişinău, 2001, p.40-41.5. Valenţa şi tipurile ei // Analele ştiinţifice ale USM, Seria „Ştiinţe filologice”, vol.II, Chişinău, 2003, p. 21-23.6. Coraportul valenţă-distribuţie-recţiune // Analele ştiinţifice ale USM, seria „Ştiinţe filologice”, vol. II, Chişinău, 2004, p. 92-96.7. Analiza contrastiv-tipologică a obiectului gramatical în limbile rusă şi română // Limba Română, nr.11-12, Chişinău, 2008, p.88-93.8. Consideraţii privind conceptul obiectul gramatical în lingvistica rusă şi cea

7

românească // Studia Universitatis, Ştiinţe Umanistice, 2008, nr.10 (20), p75-81. 9. Despre partea de propoziţie ca unitate sintactică // Omagiu prof. I.Ciornîi. Chişinău, 1999, p. 137-141.10. Verbele de stare psihică (pe material rus-român) // Наукова спадщина профессора С.В.Семчиньского i сучасна фiлологiя. Збирник наукових пращ, ч.II, Киïв, 2001, p. 537-540. 11. Eroarea în diverse situaţii contrastive // Probleme de lingvistică generală şi romanică. Vol. II, Chişinău, 2003, p. 31-33.12. Consideraţii privind părţile secundare ale propoziţiei // Omagiu profesorului şi omului de ştiinţă A.Ciobanu. Chişinău, 2004, p.425-429. 13. Analiza contrastivă şi descrierea limbilor din perspectiva didactică // Conferinţa Corpului didactico-ştiinţific „Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM în anii 1998-1999”, Chişinău, 2000, p.7-8. |14. Probleme ale valenţei verbelor reflexive // Conferinţa Corpului didactico-ştiinţific „Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM în anii 2000-2002”, Chişinău, 2003, p. 17-18.15. Valenţa obiectului indirect din perspectiva gramaticii contrastive // Conferinţa ştiinţifică internaţională „Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”, vol.I, Chişinău, 2006, p.179.16. Elemente de morfosintaxă contrastivă. Chişinău: CEP USM, 2010.

6. Adela Manolii 1. Junghietu E., Manolii A. Τα νέα ελληνικά για ξένους. Chişinău: CEP USM, 2007, 210 p. 2. Junghietu E., Manolii A. Τα νέα ελληνικά για ξένους. Chişinău: CEP USM, 2009.3. Unele aspecte ale pseudoprefixelor de origine greacă în limba română // Buletinul Institutului de Lingvistică, nr. 1, Chişinău, 2003, p. 16-18.4. Prefixoidul auto- - element de compunere al neologismelor româneşti // Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe filologice”, Chişinău: CEP USM, 2003, p. 100-103. 5. Omonimia afixoidului –fil- // Buletinul Institutului de Lingvistică, nr. 2, Chişinău, 2004, p. 73-75.6.. Termeni religioşi de origine greacă // Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe filologice”, Chişinău: CEP USM, 2004, p. 170-178.7. Unele aspecte privind terminologia lingvistică românească de origine greacă // Omagiu profesorului şi omului de ştiinţă A. Ciobanu, Chişinău: CEP U.S.M., 2004, p. 508-510.8. Unele aspecte ale influenţei limbii române asupra limbii greceşti // Conferinţa tinerilor cercetători din Moldova, 11 noiembrie 2004. Rezumate, Chişinău, 2004, p. 145.9. Cuvinte de origine greacă utilizate numai în frazeologisme // Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe filologice”, Chişinău: CEP USM, 2005, p. 124-127.10. Cuvinte româneşti în limba greacă // Buletinul Institutului de Lingvistică, nr. 3, Chişinău, 2005, p. 80-85.11. Expresii frazeologice româneşti calchiate după model grecesc // Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, Chişinău: CEP USM, 2006, p. 126-128.12. Cuvinte de origine greacă în expresii idiomatice româneşti // Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară, 2006, nr. 5-6, p. 118-127.13. Unele particularităţi ale sufixoidelor de origine greacă // Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Învăţămîntul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”, Volumul I, Chişinău: CEP USM, 2006, p. 271-273. 14. Sufixoide de origine greacă în limba română contemporană // Omagiu profesorului universitar Mihail Purice la 70 de ani, Chişinău: CEP U.S.M., 2007, p. 212-219.15. Μια σύντομη ιστορία της ελληνικής γλώσσας και της ελληνικής εκπαίδευσης // Materialele coferinţei ştiinţifice „Premisele apariţiei culturii antice greceşti şi importanţa ei pentru civilizaţia europeană” (ediţia III), Chişinău, 2007, p. 80-86. 16. Unele aspecte ale influenţei limbii vechi greceşti asupra lexicului limbii române // Studia universitatis, Seria „Ştiinţe umanistice”, Chişinău: CEP USM, 2007, nr. 10, p. 80-84.17. Unele aspecte privind influenţa limbii greceşti asupra terminologiei ecleziastice româneşti // Buletinul Institutului de Lingvistică. – Nr. 7-8. – Anul V. – Chişinău, 2007, p. 59-62. 18. Rolul limbii greceşti în formarea terminologiei filozofice româneşti. // Filologia

8

modernă: realizări şi perspective în context european. In memoriam acad. Silviu Berejan. – Chişinău, 2008, p. 198-20319. Termeni filozofici de origine greacă // Studia linguistica et philologica. In memoriam magistri Nicolae Corlăteanu. – Chişinău, 2009, p. 135-140.20. Structura termenilor filozofici româneşti de origine greacă // Interconexiuni metodologice pragmatice şi didactice în ştiinţele limbii. Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice republicane, consacrate aniversării a V-a de la fondarea IRIM, 18 aprilie 2008. – Chişinău, 2009, p. 114-120. 21. Clasificarea semantică a cuvintelor de origine greacă din componenţa îmbinărilor stabile de cuvinte româneşti // Studia universitatis, Seria „Ştiinţe umanistice”, Chişinău: CEP USM, 2008, nr. 10, p. 121-123.22. Rolul afixoidelor de origine greacă în formarea terminologiei ştiinţifice româneşti // Buletin de lingvistică. – Nr. 9-10. – Anul VI-VII. – Chişinău, 2009, p. 153-159.23. Elemente greceşti pătrunse în lexicul românesc în perioada fanariotă. // Filologia modernă: realizări şi perspective în context european (ediţia a III-a). Limbă, limbaj, vorbire (In memoriam acad. Silviu Berejan şi acad. Gr. Vieru). 10-12 noiembrie 2009. – Chişinău, 2010, p. 291-296.

8. Varzari Elena 1. Studiu asupra topicii cronicilor româneşti din secolele XVII-XVIII. - Chişinău: CE USM, 2006. ISBN 978-9975-917-07-0. - 151 p. - 9,68 c. a. 2. Note privind topica verbului în romanul „Istoria ieroglifică” de D. Cantemir // Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe filologice”. – Chişinău: CE USM, 1999. P. 145 –148. - 0,43 3. Aspecte ale inversiunii subiectului în cronicile româneşti din secolele XVII-XVIII În: Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe filologice”. Vol. II. – Chişinău: CE USM, 2001.P. 182 – 185. - 0,43 c. a.4. Rolul topicii în crearea unor construcţii emfatice din „Graiul solului tătărăscu” de Miron Costin În: Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe filologice”. – Chişinău: CE USM, 2002. P. 122 – 125. - 0,37 c. a.5. Funcţia structural-organizatorică a topicii în cronicile româneşti În: Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe filologice”. – Chişinău: CE USM, 2003. P. 109 – 112. - 0,37 c. a.6. Aspecte ale topicii predicatului în cronicile româneşti În: Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe filologice”. – Chişinău: CE USM, 2004. P. 185 – 188. - 0,43 c. a.7. Dislocarea sau „infirmarea aşteptării” în cronicile româneşti vechi În: Buletinul Institutului de Lingvistică. – Chişinău, 2004. – Nr.2. – Anul II. P. 50 – 53. - 0,31 c. a.8. Inversiunea în cadrul grupului nominal în cronicile româneşti din secolele XVII-XVIII În: Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe filologice”. – Chişinău: CE USM, 2005. P. 133 – 136. - 0,37 c. a.9. Note privind interpretarea particularităţilor topicii din cronicile româneşti vechi În: Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară. – Chişinău, 2005. – Nr. 4 – 6. P. 78 – 82. - 0,37 c. a.10. Funcţia stilistică a topicii în cronicile româneşti // Limba română. – Chişinău, 2005. – Nr. 5–9. P. 48 – 51. - 0,31 c. a.11. Ordinea cuvintelor şi coeziunea propoziţiilor în cronicile româneşti vechi În: Limba română. – Chişinău, 2005. – Nr. 11. P. 32 – 37. - 0,43 c. a.12. Topica letopiseţelor din perspectivă transfrastică În: Limba română. – Chişinău, 2005. – Nr. 12. P.50 – 55. - 0,43 c. a.13. Topică obiectivă – topică subiectivă: necesitatea unei delimitări în cronicile româneşti În: Limba română. – Chişinău, 2006. – Nr. 1 – 3. P. 82 – 86. - 0,37 c. a.14. Factori determinativi pentru topica obiectivă în scrierile istorice din secolele XVII − XVIII // Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe filologice”. – Chişinău: CE USM, 2006.P.136–140. - 0,49 c. a.15. Valorile stilistice ale topicii în basmul românesc cult În: Buletinul Institutului de Lingvistică. – Chişinău, 2006. – Nr . 5-6. – Anul IV. P. 39-43. - 0,31 c. a.16. Modalităţi de redare a oralităţii la nivel superfrazic prin intermediul topicii // Studia Universitatis. Seria ştiinţe umanistice. – Chişinău, 2007. – Nr. 10. P. 113 – 115. - 0,37 c. a.17. Segmentarea informaţională în incipitul unui text narativ În: Buletinul Institutului de Lingvistică. – Chişinău, 2007-2008. – Nr .7-8. – Anul V. - 0, 43 c. a.18. Aspecte pragmatice ale titlului de text. În: Studia Universitatis. Revistă ştiinţifică. Seria ştiinţe umanistice. Nr. 10(40), 2010.19. Potenţialul pragmatic al maximelor şi expresiilor latineşti. În: Studia Universitatis. Seria Ştiinţe umanistice. Anul V, 2011, 0,46 c.a. ISSN 1857-209X.

9

9. Corniciuc Sabina

1. Comunicarea – fenomen multiparadigmatc Omagiu profesorului şi omului de ştiinţă A. Ciobanu. – Chişinău, 2004, p. 300-3032. Textul publicitar: între corect şi incorect Analele Ştiinţifice ale USM, seria „Lucrări Studenţeşti”, 2005, p. 253-2573. Opoziţii de conţinut în discursul publicitar Conferinţa Ştiinţifică studenţească. Rezumatele comunicărilor. – Chişinău, CEP USM, 2005, p.914. Comunicarea la hotar interdisciplinar Comunicarea publică: concepte şi interpretări. – Chişinău: CEP USM, 2005 p.21-265. Interogaţia perspective de abordare. Analele USM, seria „Ştiinţe filologice”, 2005

p.11-146. Implicarea destinatarului în textul publicitar Limba Română, 2005, nr. 11 p.18-217. Mărci dialogale în discursul publicitar Strategii discursive VIII, partea I. – Chişinău: CEP USM, 2006 p.255-2618. Comunicarea eficientă în contextul integrării sicioculturale Conferinţa Ştiinţifică internaţională „Învăţămîntul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”. Rezumatele comunicărilor. Ştiinţe socioumanistice, vol. I. – Chişinău: CEPUSM, 2006, p.204-205

ASIGURAREA DIDACTICĂ A PROGRAMULUI

Cod Denumirea unităţii de

curs

Suportul didactic

F01O01

Teoria discursului

1. Barthes R. Imaginarea semnului // Pentru o teorie a textului. Antologie „Tel Quel”, 1960-1971. -Bucureşti: ed.Univers, 1980.

2. Cornea P., Introducere în teoria lecturii, Bucureşti, 1988. 3. Coşeriu Eugen. Teoria limbajului şi lingvistica generală: 5 studii /Eugen

Coşeriu: Ed. Nicolae Saramandu. - Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2004.4. Coteanu I. Cum vorbim despre text // Analize de texte poetice. Antologie.

-Bucureşti, 1986. 5. Coteanu I. Ipoteze pentru o sintaxă a textului, SCL, XXIX, 1978, nr.2.6. Dijk T.A. Text and context. Explorationg in the se mantics and pragmatics of

discurs. L.-N.Y. Longman, 1977. 7. Eco U. Tratat de semiotică generală. -Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, 1982. 8. Genette G. Introducere în arhitext. Ficţiune şi dicţiune. -Bucureşti: Univers,

1994. 9. Gherasim A. Raportule text-metaforă în limbajul literar artistic. -Chişinău,

1997.10. Jakobson R. Poezia gramaticii şi gramatica poeziei // Poetica şi stilistică.

Orientări moderne. -Bucureşti: Univers, 1972. 11. Kristeva I. Problemele structurii textului. Pentru o teorie a textului. Antologie

„Tel-Quel”. -Bucureşti: ed.Univers, 1980.12. Plămădeală I. Opera ca text. O introducere în ştiinţa textului. -Chişinău, 2002.13. Plett H. Ştiinţa textului şi analiza de text. -Bucureşti: Univers, 1983.14. Ricoeur P. Text şi discurs. -Bucureşti: Humanitas, 1995.15. Semiotică şi poetică. Textul şi coerenţa / Coord. C.Vlad. Universitatea din

Cluj-Napoca. Facultatea de Filologie, 1985.16. Semiotică şi poetică. Text şi textualitate / Coord. C.Vlad. Unversitatea din

Cluj-Napoca. Facultatea de Filologie, 1987.17. Semiotică şi poetică. Cercetarea textului / Coord. C.Vlad. Universitatea din

Cluj-Napoca. Facultatea de Filologie, 1989. 18. Sălăvăstru Constantin. Raţionalitate şi discurs. - Bucureşti, 1996.19. Slama-Cazacu T. Limbaj şi context. -Bucureşti, 1959 . 20. Starobinsski L. Textul şi interpretul. -Bucureşti, 1985.

10

21. Text. Figuri. Coerenţă. Antologie. Tipografia Universităţii din Timişoara, 1987.

22. Ţau E. Limbajul operei literare. Matrial didactic. -Chişinău, 2007.23. Vasiliu Em. Introducere în teoria textului. -Bucureşti, 1990.24. Vlad C. Sensul, dimensiune esenţială a textului. -Cluj-Napoca, 1994 25. Vultur S. Intertextualitatea ca principiu de funcţionare a textului literar. SCL,

NI, 1985. 26. Zumthor P. Text şi textură, în: Poetică şi stilistică. Orientări moderne.

-Bucureşti: Univers, 1972.27. Бахтин М. Проблема текста в лингвистике, филологии и других

гуманитарных науках. http://www.gumer.info/bibliotek_Buks/Culture/Article/Baht_PrT.php

28. Гальперин И.Р. Текст как объект лингвистического исследования. –Москва, 1981.

29. Демьянков В.З. Текст и дискурс как термины и как слова обыденного языка. Сб. «Язык. Личность. Текст. Сб. ст. к 70-летию Т. М. Николаевой / Ин-т славяноведения РАН; Отв. ред. В. Н. Топоров. № М.: Языки славянских культур. 2005. № -С. 34-55.

30. Колшанский В. Г. Контекстная семантика. -Москва, 1980. 31. Матвеева Г.Г. Актуализация прагматического аспекта научного текста

http://rspu.edu.ru/projects/deutch/mono_1.html32. Лотман Ю. Анализ художественного текста. -Ленинград. 1972. 33. Петрова Н. Текст и дискурс // Вопросы языкознания. -Москва. 2003, № 6. 34. Синтаксис текста. Под ред. Золотова Г. Москва, 1979.35. Тураева З.Я. Лингвистика текста (Текст. Структура. Семантика). -

Москва, 1988.36. Валгина Н.С. Теория текста. Учебное пособие. -Москва, 2004.37. J.M.Adam. Lingvistica textuală. Ed.Institutul European. 2008, 412 p.

F01O01

Documentarea şi constituirea fondului arhivistic

1.Berciu-Drăghiceanu Adina. Arhivistică și documentaristică. Vol.I.- București, 2000.2.Gatjen-Reuter Margit, Behrens Claudia. Manual de secretariat și asistență managerială.- București, 1999.3.Ghidul arhivelor din Republica Moldova. –Chișinău: Ed. Pontos, 2011.4.Harrison John. Curs de secretariat.-București: Ed. All, 1997.5.Manual de secretariat și asistență managerială. Coord. Adina Berciu-Drăghiceanu.-București, 2003.6.Naftanailă Ion, Colesca Sofia. Birotică și secretariat.- București, 1999.7.Palii Alexei.Cultura comunicării.-Chișinău, 1999.8.Socobeanu Ionel, Socobeanu Iordana. Secretele secretariatelor.- București: Ed. Eficient, 1998.9.Somnea D., Calciu M., Dumitrescu E. Birotică.- București: Ed. Tehnică, 1998.10.Șincai Ana. Informație și comunicare:Informarea documentară o disciplină în expansiune.- Pitești, 2002.

S01O02

Politici lingvistice în UE

1. Bertrand Y., Théories contemporaines de l’éducation, Éd. Chronique sociale, Lyon, 1993.

2. Bouchez E., de Peretti A., Écoles et cultures en Europe, Savoir-Livre, Paris, 1990.

3. Cadrul european comun de referinţă pentru limbi: învăţare, predare, evaluare/ Comitetul Director pentru Educaţie “Studierea limbilor și cetăţenia europeană”; trad. din lb. fr. de Gheorghe Moldovanu. – Ch.: S. n., 2003 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”).

4. Cozma T., Educaţia şi problematica lumii contemporane. In: Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1994.

5. Creţu Carmen, Teoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1999.

6. Educaţie interculturală. Coord. Liviu Plugaru, Mariela Pavalache-Ilie - Sibiu: Psihomedia, 2007.

7. Philippe Jonnaert, Moussadak Ettayebi, Rosette Defise, Curriculum şi

11

competenţe. Un cadru operaţional. Trad. din lb. fr. de Iulia Mateiu. Cuv. înainte de Mircea Miclea, Ed. ASCR, 2010.

8. Politica lingvistică a Uniunii Europene. In: http://ec.europa.eu/education/languages/eu-language-policy/index_ro.htm

9. Rassekh S., Văideanu G., Les contenus de l'éducation. Perspectives mondiales d'ici a l'an 2000, UNESCO, Paris, 1987.

10. Standarde de competenţă – instrumentde realizare a politicilor educaţionale. Coordonatori ştiinţifici: L. Pogolşa, N. Bucun. Chişinău, 2010.

11. Văideanu G., Educaţia la frontiera dintre milenii, Ed. Politică, Bucureşti, 1988. S01O03

Bazele comunicării organizaţionale

1. Cândea, Rodica, Comunicarea managerială, Bucureşti, Editura Expert,1996, pp. 182-183.

2. Cândea, R., Cândea, D., Comunicarea organizaţională aplicată, Bucureşti, Editura Expert, 1998, pp. 46-53.

3. Chirică, Sofia, Psihologie organizaţională. Modele de diagnoză şi intervenţie, Cluj-Napoca, Casa de Editură şi Consultanţă „Studiul Organizării“, 1996, p. 295.

4. Ştefan Stanciu şi Mihaela Alexandra Ionescu. Cultură şi comportament organizaţional, Bucureşti: comunicare.ro, 2005

5. Vlăsceanu, Mihaela. Organizaţiile şi cultura organizării, Ed. Trei, Bucureşti, 1999

6. Dâncu, Vasile. Comunicarea in managementul instituţional, Ed. Gewalt, Cluj-Napoca, 2000

7. Van Cuilenburg J.J., Scholten, O., Noomen, G.W., Ştiinţa comunicării, Humanitas, Bucureşti, 2004

S01O04

Aspecte şi forme ale traducerii orale şi scrise

1.Baconsky, R., Gouadec, D., Lascu, Ghe., Teritorii actuale ale traducerii,      Editura Echinox, Cluj Napoca, 2002 2. Bulgar, Gh., Virtutile limbajului în arta traducerii, în volumul Cultura si      limbaj, Editura Eminescu, Bucuresti, 19863. Coteanu, I., si Wald, L., Sensul cuvântului în teoria traducerii în volumul      Semantica si semiotica, 19814.  Dominte, C., Exprimarea relaţiilor spaţiale şi temporale prin prepoziţii în limba română, în: Sistemele limbii, Editura Academiei, Bucureşti, 1970.5.  Iovanescu, M., Probleme lingvistice ale traducerii, Editura Sitech,      Craiova, 20076. Jeanrenaud, M., Universaliile traducerii, Studii de traductologie, Editura      Polirom, Bucuresti, 20067.  Kohn, I., Virtutile compensatorii ale limbii române în traducere, Editura      Facla, Timisoara, 19838. Forma, P. Lingvistica textului si traducerea, în Semiotica si poetica, 3, Text      şi textualitate,coordonator Carmen Vlad, Editura Universităţii din Cluj-      Napoca, 198799. Steiner, G., După Babel: Aspecte ale limbii şi traducerii, Editura Univers, Bucureşti, 1983.10. Ştefănescu, Adriana, Conectori gramaticali, Editura Universităţii, Bucureşti, 2007.11. Vîlceanu, T., Fidelitate si alteritate lingvistica si culturala, Editura Universitaria, Craiova, 2007

S01A05S01A06S01A07S01A08

Comunicare standard: studii contrastive (engl./ fr./ greacă/ rusă)

1. WOLF D. Individualitatea limbii române întemeiată pe influenţa morfosintactică a limbii greceşti vechi şi bizantine asupra latinei        vulgare balcanice // SCL, nr. 1, 1993. – P. 103–112.2. Triandafylidis M. Mică gramatică a limbii neogreceşti. – Salonic,        1996.3. Κλεάνθης Αρβανιτάκης, Φρόσω Αρβανιτάκη. Επικοινωνήστε ελληνικά. 3. – Αθήνα, 2007.4. Νεοελληνική γραμματική (της Δημοτικής). Ινστιτούτο Νεοελληνικών Σπουδών. Ίδρυμα Μ. Τριανταφυλλίδη. – Θεσσαλονίκη, 1991.5. Παναγοπούλου Ε. Ξ., Χατζηπαναγιωτίδη Α. Ελληνικά για προχωριμένους.

12

– Θεσσαλονίκη, 1997.6. Λεξικό της κοινής νεοελληνικής. Αριστοτέλειο Πανεπιστήμιο Θεσσαλονίκης, Ινστιτούτο νεοελληνικών σπουδών (ίδρυμα Μανόλη Τριανταφυλλίδη). – Θεσσαλονίκη, 1998.7. ΤΕΓΟΠΟΥΛΟΣ ΦΥΤΡΑΚΗΣ. Ελληνικό λεξικό. Ορθογραφικό, ερμηνευτικό, ετυμολογικό, συνωνύμων, αντιθέτων, κυρίων ονομάτων.– Αθήνα, 1997. – 967 p.8. Gheorghiu M. Probleme de tipologie contrastivă a limbilor.         Determinanţi congruenţi de relaţie. Bucureşti, 1981, p. 21.9. Gheorghiu M. Procedee de redare a perfectului compus românesc în limba rusă // Analele Universităţii Bucureşti (Filologie), XIV, 1965, pp. 345-360;10. Gheorghiu M.. Determinarea echivalentelor româneşti ale prepoziţiilor cauzale în limba rusă // Romanoslavica, XVIII, 1972, pp.77-83;11. Gheorghiu M.. Echivalente ale condiţionalului românesc în limba rusă // Romanoslavica, XVII, 1970, p.105-117;12. Slama-Cazacu T. Corpusuri de achiziţie, corpusuri aberante şi sisteme de ierarhie de erori în diverse situaţii contrastive // Studii şi cercetări de lingvistică, XXIV, 1973, nr.213. Аникин В. П. Мудрость народов // Пословицы и поговорки народов Востока. М.: Наука, 196114. Белянко О.Е.,Трушина Л.Б. Русские с первого взгляда.: М.Русяз.200115. Вежбицкая, А. Н. Язык. Культура. Познание - М.:Русские словари, 1996.16.  Вольская Н.П. Можно? Нельзя? М.:Рус.яз. 2001.17. Воркачев, Г. Счастье как лингвокультурный концепт.-М. 2004.-236 с.18. Воробьев, В. В. Лингвокультурология (теория и методы). - М.: Изд-        во РУДН, 199719. Сочетаемость слов и вопросы обучения русскому языку иностранцев. Москва,198420. Дорофеева Т.М. Синтаксические свойства слова в свете

коммуникативных задач обучения // Сочетаемость слов и вопросы обучения русскому языку иностранцев. Москва: Русский язык, 1984, рр. 106-113.

21. Иванов В. «Загадочность« русской души.Что принято и что не принятo у русских. Как вести себя в различных ситуациях общения с русскими. Tartu, 2003

22. Климов Е. Русские обряды и традиции. М., 200023. Лебедева М.Н. Синтаксическая сочетаемость глаголов. Москва:

Изд-во МГУ, 198424. Мучник И.П. Грамматические категории глагола и имени в

современном русском литературном языке. - М.: Наука, 1971.- 298. 25. Нерознак В.П. О трех подходах к изучению языков в рамках

синхронного сравнения типологический – характерологический – контрастивный // Сопоставительная лингвистика и обучение неродному языку. Москва, 1987, р. 5-27

26. Попова З.Д. Употребление предложных и беспредложных форм в современном русском языке. Воронеж, 1971,

27. Прокопович Н.Н., Дерибас Л.А. Именное и глагольное управление в современном русском языке. Москва, 1981

28. Прокуденко Н.А. О характере сочетаемости глаголов, обозначающих удивление, с зависимым именем // Проблемы русского языка и его методики. Красноярск, 1972, рр. 108-112.

29. Пупыкин Ю.А. Семантические функии творительного падежа русского существительного в высказывании // Функциональный анализ грамматических аспектов высказывания. Ленинград, 1985, р. 130-144.

30. Распопов И.П. Строение простого предложения в современном русском языке. – Москва, 1970

13

31. Речевое общение: Проблемы и перспективы: Сб. науч.-аналитич. обзоров. М., 1983

32. Розенталь Д.Э. Голуб И.Б. Секреты стилистики: Правила хорошей речи. – М.,1996.

33. Скобликова Е. Согласование и управление в русском языке. – М., 1971

34. Скобликова Е.С. Очерки по теории словосочетания и предложения. Куйбышев, 1990

35. Сепир Э. Избранные труды по языкознанию и культурологии. М.: Прогресс, Универс, 1993.

36. Снегирев И. М. Словарь русских пословиц и поговорок. Русские в своих пословицах. Н. Новгород: Русский купец, Братья славяне,1996.

37. Словарь  сочетаемости слов русского языка /Под ред. П. Н. Денисова, В. В. Морковкина. Изд. 2-е, испр. М., 1983.

38. Тер-Минасова С. Г. Язык и межкультурная коммуникация: (Учеб. пособие) — М.: Слово/Slovo, 2000.

39. Широкова А.В. Сопоставительная грамматика русского языка. Морфология слова. - М.,1983.

40. Широкова А.В. Морфологическая типология слова в разноструктурных языках. - М 1992.

41. Широкова А.В. Сопоставительная типология разноструктурных языков ( Фонетика, Морфология). - М.: Добросвет, 2000. - 200 с. 

42. Яковлева Е.С.. Фрагменты русской языковой картины мира: модели пространства, времени и восприятия. М.: Гнозис,  1994, с. 11–12.

43. Яковлев Е. Г. Заглянуть в самую бездну! (О некоторых онтологических чертах русского духа) // Русская культура и мир: Тез. докл. участников междунар. науч. конф..  Нижний Новгород, 1993. С. 11–14.

F02O09

Tipologie lingvistica

1. Bourcier J. Éléments de linguistique romane. – Paris, 1976. 2. Cincilei G., Junghietu M. Studiu comparativ al substantivului în franceză şi

română. – Chişinău, 1980. 3. Dauzat A. Essai de méthodologie linguistique dans le domaine des langues et

des patois romans. – Paris, 1966. 4. Diez Fr. Grammaire de langues romanes. vol. I, II, III. – Paris, 1968. 5. Fischer, J. Latina dunăreană. – Bucureşti, 19856. Manoliu-Manea M. Gramatica comparată a limbilor romanice. – Bucureşti,

1971. 7. Manoliu-Manea M. Tipologie şi istorie. Elemente de sintaxă romanică. –

Bucureşti, 1977. 8. Malblanc A. Stylistique comparée du français et de l’allemand. – Paris, 1966. 9. Meillet A. La méthode comparative en linguistique. – Paris, 1966. 10. Meillet A. Les langues dans l’Europe nouvelle. – Paris, 1963. 11. Meillet A., Vendyès J. Traité de grammaire comparée des langues classiques.

– Paris, 1966. 12. Russu, I.I. Etnogeneza românilor. – Bucureşti, 198113. Tagliavini, C. Originile limbilor neolatine. - Bucure;ti, 1977.14. Vinay J. P., Darbelnet J. Stylistique compare du français et de l’anglais. –

Paris, 1960.

F02O09

Gramatica comparată a limbilor romanice

1. Гак Г. В. Сравнительная типология французского и русского языков. – 1982 CHIŢORAN, D., Analiza contrastivă şi procesul de predare şi învăţare a limbilor străine // Studii şi cercetări lingvistice, XXI, 1970, nr.2, p.241-248.

2. Cosăceanu, A., Contrastivitate şi gramatică universală // Analele Universităţii dinBucureşti, seria LLS, anul XXXVII, 1988, pp.49-51.

3. Cristea, T. Contrastivité et traduction. – Bucureşti, 1982. 4. Cristea, T. Éléments de grammaire contrastive. Domaine français - roumain. –

Bucureşti, 1977.

14

5. Crossman, H., Cîteva consideraţii critice cu privire la gramatica contrastivă // Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al.I.Cuza” din Iaşi, secţia III. Lingvistică, tomul 23, 1977, pp.93-98.

6. Gheorghiu, M., Probleme de tipologie contrastivă a limbilor: Determinanţi congruenţi de relaţie. – Bucureşti, 1981, 183 p.

7. MÎRZA, C., Aspecte teoretice ale analizei contrastive // SISTEMELE LIMBII. - Bucureşti, 1970, p.51-57.

8. WAIMBERG, S., Despre analiza contrastivă a limbilor (cu aplicaţii la topica adjectivului în limba rusă şi română) // Analele Universităţii Bucureşti (Limbi slave), XVIII, 1969, pp.47-55.

9. ГAК, В.Г., О контрастивной лингвистике // Новое в зарубежной лингвистике. Вып. 25. Контрастивная лингвистика. – Москва: Прогресс, 1989, р.5-17

10. ГАК, В.Г., РОЙЗЕНБЛИТ, А.Н., Очерки по сопоставительному изучению французского и русского языков. - Москва, 1965, 378 p.

11. ЕВДОШЕНКО, А., Сопоставительный синтаксис разносистемных языков. – Кишинев, 1981, 150 p.

12. КОСЕРИУ, Э., Контрастивная лингвистика и перевод: их соотношение // Новое в зарубежной лингвистике, вып. 25: Контрастивная лингвистика. - Москва, 1989, р. 63-81.

13. СКАЛИЧКА, В., Типология и сопоставительная лингвистика // Новое в зарубежной лингвистике. Вып. 25. Контрастивная лингвистика. – Москва: Прогресс, 1989, р.27-31.

14. ТОЛОЧЕНКО, П., Сопоставительная характеристика языковых явлений (на материале русского и румынского языка). – Кишинев, 1999, 224 р.

15. ЯРЦЕВА, В.Н., Контрастивная грамматика.- Москва: Наука, 1981,111 р. S02O10

Gestionarea documentelor electronice

1. SOUCHIER E., JEANNERET Y., LE MAREC J. (2003) Lire, écrire, récrire : BREAKENRIDGE D. (2008) PR 2.0: New Media, New Tools, New Audiences. New Jersey, Pearson Education.

2. VEGHEŞ RUFF I.; GRIGORE B. (2003) Relaţiile publice şi publicitatea online. Iaşi, Polirom.

3. PHILLIPS D. (2001) Online Public Relations. London, Kogan Page Publishers.

4. VEGHEŞ RUFF I.; GRIGORE B. (2003) Relaţiile publice şi publicitatea online. Iaşi, Polirom.

5. HAIG M. (2000) E-PR: the essentiel guide to public relations on the Internet. London, Kogan Page Publishersobjets, signes et pratiques des médias informatisés. Paris, B.P.I.

6. DRĂGĂNESCU M. (1987) Informatica şi societatea. Bucureşti, Editura Politică.

7. DRĂGĂNESCU M. (2009) Societatea informaţională şi a cunoaşterii. Vectorii societăţii cunoaşterii. În: http://docs.google.com.

8. FLORIAN G. (2008) Dicţionar explicativ IT&C. Bucureşti, ALL.9. ТЫЩЕНКО О.Б. (2001). Компьютерная терминология (сленг). În:

Информационные технологии, № 1, p. 52-55; http://256.ru/publish/sleng1.php (vizitat 07.02.11)

S02O11

Cultura şi limbile Europei

1. Bălan-Mihailovici, A. Istoria culturii şi civilizaţiei creştine. – Bucureşti, 2006.2. Drâmba, O. Istoria culturii şi a civilizaţiei, vol.2-3, Bucureşti 1996-20003. Husar, Al. Ideea europeană sau noi şi Europa (istorie, cultură, civilizaţie) –

Iaşi, 19934. Matei, C.H. Civilizaţia lumii antice. – Bucureşti, 19835. Matei, C.H. Enciclopedia antichităţii. Bucureşti, 2003.6. Negulescu, P. Geneza formelor culturii: priviri critice asupra factorilor ei

determinanţi. – Bucureşti, 1984.7. Noica, C. Modelul cultural european. – Bucureşti, 1993.8. Oţetea, A. Renaşterea şi reforma. – Bucureşti, 1968.9. Popa, G. Istoria culturii şi a civilizaţiei. – Iaşi. 1997.

15

10. Tănase, A. Cultură şi civilizaţie. – Bucureşti, 1977.11. Verner, H. Fundamentele artei moderne. – Bucureşti, 1977.12. Vianu, T. Studii de filozofia culturii. – Bucureşti, 1968.

S02O12

Paradigmele discursului publicitar

1. Boldinog C., Conţinuturi implicite în discursul publicitar// Limbă şi literatură, - Bucureşti, 2002, nr. 3-4, p. 18-29;2. Chioşa Eugenia, Publicitatea: factor de integrare sau de dezintegrare // LR, 2002, nr. 7, 9, p. 15-;3. Cîrnu Rodica Mihaela, Aspecte mitice în discursul publicitar // LR. Aspecte sincronice şi diacronice. – Editura Universităţii din Bucureşti, 2006, p. 399-404;4. Cîrnu Rodica Mihaela, Strategii argumentative în textul publicitar // LR. Structură şi funcţionare. – Editura Universităţii din Bucureşti, 2005, p. 485-492;5. Costea Octavia, Textele publicitare // Limbă şi literatură română. – 1994, nr 3-4, p. 25-26;6. Craşoveanu D., Consideraţii asupra limbajului publicitar actual// Limbă şi literatură, 1995, vol.1, p. 45-48;7. Cvasnîi Cătănescu Maria, Discursul publicitar actual (I) şi (II) // Aspecte ale dinamicii limbii române actuale. – Bucureşti: Editura Universităţii, 2002, p. 299-335;8. Cvasnîi Cătănescu Maria, Tehnici descriptive în textul publicitar // LR. Structură şi funcţionare. – Editura Universităţii din Bucureşti, 2005, p. 511-518;9. Dumbrăveanu Albina, Anglicisme în limbajul publicitar// Terminologie şi limbaje economice, Chişinău, 1999;10. Goddard a., Limbajul publicităţii / traducere Bianca Pop şi Albert Boberly. – Iaşi: Polirom, 2002;11. Groza L., Discursul politic şi sloganul publicitar. Surse ale frazeologiei româneşti actuale // Limbă şi literatură. - Bucureşti, 1999, nr. 3-4, p. 14-17;12. Russel J. Thomas, Lane W. Ronald, Manual de publicitate/ traducere de Dan Stănescu, Teora, 2002, 2003;13. Stoichiţoiu – Iachim A., Strategii persuasive în discursul publicitar // Limbă şi literatură, - Bucureşti, 1997, nr. 2, p. 51, nr. 3-4, p. 45-54;14. Zafiu R., Diversitate stilistică în româna actuală. – Bucureşti, 2001;

S02A13S02A14S02A15S02A16

Contrastivitate şi traducere(engl./ fr./ greacă/ rusă)

Contrastivitate şi traducere (analiza textului tradus)1. Enciclopedia limbii române. Academia Română. Institutul de Lingvistică

„Iorgu Iordan”. – Bucureşti:Univers Enciclopedic, 2001. – 638 p.2. GABINSCHI M. Dicţionar de rizodublete etimologice ale limbii române. –

Chişinău, 2007. – 278 p.3. Roger T. Bell. Teoria şi practica traducerii. – Iaşi, 2000.4. C. Balmuş, Al. Graur. Gramatica limbii greceşti. Bucureşti, 19355. Γ. Μπαμπινιώτη. Ελληνική γλώσσα. – Αθήνα, 19956. Condrea I. Traducerea din perspectivă semiotică.- Chişinău 20067. Condrea I. Comunicarea prin traducere. - Chişinău 20018. Bantaş A., Croitoru E. Didactica traducerii. – Bucureşti 19989. Влахов С., Флорин С. Муки переводческие. – Москва, 197310. Влахов С., Флорин С. Непереводимое в переводе. – Москва, 198011. Αννα Ιορδανίδου, Τα ρήματα της Νέας Ελληνικής. – Αθήνα, 199612. Μ. Οικονόμου. Θρ. Σταύτου, Μ. Τριανδαφυλλίδη, Η γλώσσα μου: κείμενα,

γραμματική, ασκήσεις. Θεσσαλονίκη, 197413. Dimitrescu Fl. Note asupra interferenţei dintre limbi // Studii şi cercetări

lingvistice, XI, 1960, nr.3, pp. 467-473.14. Guţu-Romalo V. Gramatica limbii române. – Bucureşti, 1973, p. 78.15. Hârlăoanu A. Descrierea microsistemului verbelor poziţionale ruseşti în

lumina corespondenţelor lor româneşti // Romanoslavica, XVIII, 1972, pp. 85-90 ş.a.

16. Lado R. Predarea limbilor. O abordare ştiinţifică. Bucureşti, 1976, p. 2317. Gheorghiu M. Procedee de redare a perfectului compus românesc în limba

rusă // Analele Universităţii Bucureşti (Filologie), XIV, 1965, pp. 345-360;

16

18. Idem. Echivalente ale condiţionalului românesc în limba rusă // Romanoslavica, XVII, 1970, p.105-117;

19. Idem. Determinarea echivalentelor româneşti ale prepoziţiilor cauzale în limba rusă // Romanoslavica, XVIII, 1972, pp.77-83;

20. STEINER G. După Babel: Aspecte ale limbii şi traducerii, Bucureşti, 1983.21. Pedestraşu A. Exprimarea pronominală a reverenţei în traducerile din limba

rusă // Analele Universităţii Bucureşti (Limbi slave), XX, 1971, pp. 123-132; 22. Waimberg S. Despre analiza contrastivă a limbilor (cu aplicaţii la topica

adjectivului în limba rusă şi română) // Analele Universităţii Bucureşti (Limbi slave), XVIII, 1969, pp.47-55

23. KOHN, I., Virtuţile compensatorii ale limbii române în traducere. Timişoara, 1983.

24. Бабенко Л. Г. Филологический анализ текста. М., 200425. Бархударов А.С. Общелингвистическое значение теории перевода //

Теория и практика перевода, Ленинград, 1967, рр. 66-70.26. Бархударов Л.С. Язык и перевод. Москва, 197527. Бурденюк Г.М., Григоревский В.М. Языковая интерференция и методы ее

выявления. Кишинев: Штиинца, 1978, 127 р.28. Вежбицка А. Метатекст в тексте // Новое в лингвистике. Вып 8. 1978. 29. Виноградов В. В. Русский язык. Грамматическое учение о слове. М.,Л.,

1947 30. Влахов С. И. Флорин С. П. Непереводимое в переводе. М., 1980 31. Денисова Г. В. В мире интертекста: язык, память, перевод. М., 2003 32. Задорнова В. Я. Восприятие и интерпретация художественного текста.

М., 1984 33. Золотова Г. А., Онипенко Н. К., Сидорова М. Ю. Коммуникативная

грамматика русского языка. М., 1998 34. Иванов А.О . Безэквивалентная лексика (Перевод. Язык. Культура).

Издательство СПбГУ, 2006г.35. Классы слов в синтагматическом аспекте (Сборник научных трудов),

Свердловск, 1988.36. Кожин А.Н. Функциональные типы русской речи. – М.: Высшая школа,

- 198237. Комиссаров В.Н. Лингвистика перевода – М.: Изд-во Международные

отношения, 1980. – 167 с.38. Комиссаров В.Н. Теория перевода – М.: Высшая школа, 1990-213 с.39. Косериу Э. Контрастивная лингвистика и перевод: их соотношение //

Новое в зарубежной лингвистике, вып. 25: Контрастивная лингвистика. Москва, 1989, рр. 63-81.

40. Крючкова М.Л. Классы слов и их сочетаемость // Лексико-семантические группы современного русского языка. Новосибирск, 1985, рр. 98-112,

41. Кудашев И. С. Проектирование переводческих словарей специальной лексики, Helsinki University Translation Studies, Monographs 3, Helsinki, 2007

42. Кузьмина Н. А. Феномен художественного перевода в свете теории интертекста. // Текст. Интертекст. Культура. М., 2001.

43. Кэтфорд Дж. К. Лингвистическая теория перевода. // Вопросы теории перевода в зарубежной лингвистике. М., 1978.

44. Миньяр-Белоручев Р.К. Теория и методы перевода – М.: Московский лицей, 1996.-267 с.

45. Мухин А. Управление и переходные глаголы // Проблемы общей и романо-германской семасиологии. – Влaдимир, 1973

46. Аналитический минимум. М, 2005 47. Рецкер Я.И. О закономерных соответствиях при переводе на родной

язык // Теория и методика учебного перевода. Москва, 195048. Рецкер Я.И. Теория перевода и переводческая практика – М.:

17

Международные отношения, 1983.-345 с.49. Сидорова М. Ю. Грамматика художественного текста. М. 2000. 50. Тетради переводчика (под. ред. Л. С. Бархударова). Издания разных лет.51. Федоров А.В. Основы общей теории перевода: Лингвистические

проблемы. – М.: Высшая школа, 1983.–303 с.52. Федоров А.В. Очерки общей и сопоставительной стилистики. – М.:

Высшая школа, 1971. – 193 с.53. Федоров А.В. Перевод и лингвистика. О газетно-информационном и

военно-публицистическом переводе. – М.: Воениздат, 1973. – 280 с.54. Федоров А.В. Теория перевода: Статус, проблемы, аспекты. – М., 1988.

– 214 с. 55. Уржа А. В. Русский переводной художественный текст с позиций

коммуникативной грамматики. – М., 2009 56. Урханова Р. А. Особенности трансформации предикативных единиц при

переводе// Славянские языки и культуры в современном мире. М., 2009. 57. Чуковский К. И. Высокое искусство. М.: Искусство, 196458. Швейцер А. Д. Теория перевода. Статус, проблемы, аспекты. – М., 1988.59. Якобсон Р. О. Грамматика поэзии и поэзия грамматики // Poetics.

Poetyka. Поэтика. — Варшава, 1961 60. Принципы типологического анализа языков различного строя. М.:

Наука, 1972F03O17

Argumentare şi persuasiune

1. Amălăncei, B.-M. Argumentarea în limbă vs argumentarea logică şi limbajul publicitar // Limba Română. Stadiul actual al cercetării. – Bucureşti, 2007.

2. Biberi, Ion. Arta de a scrie şi a vorbi în public. – Bucureşti, 1972.3. Boissier, G. Cicero şi prietenii săi. – Bucureşti, 1977.4. Brulé, Afaim. Cum dialogăm şi cum convingem. – Iaşi, 2000.5. Carnegie, Dale. Arta de a reuşi în viaţă. – Bucureşti, 1986.6. Commarmond, G., Exiga, A. Arta de a comunica şi de a convinge. – Iaşi, 2003.7. Larson, Ch.U., Persuasiunea: receptare şi respomsabilitate. – Iaşi, 2009.8. Lazăr, M. Contraargumentare şi pseudoargumentare în dezbaterea politică din

Tomânia // Interacţiunea verbală II. Aspecte teoretice şi aplicative. – Bucureşti, 2007.

9. Lo Cascio, V. Gramatica argumentării. Strategii şi structuri. – Bucureşti, 2002.10. Năstăşel, E., Ursu, I. Argumentul sau cuvâmtul bine gândit. – Bucureşti, 1980.11. Perelman, Ch., Olbrechts-Tyteca, L. Teoria argumentării. – Bucureşti, 1986.12. Roventa-Frumuşachi, D. Argumentarea. Metode şi strategii. – Bucureşti, 2000.13. Rybacki, K., Rybacki, D.J. O introducere în arta argumentării. Pledarea şi

respingerea argumentelor. – Iaşi, 2004.14. Sălăvăstru, C. Teoria şi practica argumentării. – Iaşi, 200315. Săvulescu, S. Retorica şi teoria argumentării. Note de curs. – Bucureşti, 2001

S03O18

Analiza discursului specializat

1. Белецкий А. А. Принципы этимологических исследований (на материале греческого языка). – Киев, 1950.2. Χρίστος Τσολάκης. Νεοελληνική γραμματική. – Αθήνα, 2001.3. Культура, история и язык Греции. Симферополь, 2000.4. Κρεμμύδας, Β. Ιστορία νεότερη-σύγχρονη Ελληνική-Ευρωπαική  και αγκόσμια. Γ΄γυμνασίου. – Αθήνα.5. M. Marinescu-Himu, F. Vanţ-Şteft, Limba elenă. – Editura didactică şi pedagogică. Bucureşti, 19656. Manual de limbi clasice pentru seminarele teologice, anul III, IV. – Bucureşti, 1993.7. Hristea Th. Probleme de etimologie. Studii.Articole. Note. Bucureşti, 19688. Coteanu I., Sala M. Etimologia şi limba română. - Bucureşti, 19879. Mihăiescu H. Influenţa grecească asupra limbii române pînă în sec.        al XV-lea. – Bucureşti 196610. Diculescu C. Elemente vechi greceşti din limba română. –Bucureşti,    1914.11. Chiţoran D. Analiza contrastivă şi procesul de predare şi învăţare a limbilor

18

străine // Studii şi cercetări lingvistice, XXI, 1970, nr.2, p. 241-24812. Ciobanu E. Dosar de termeni economici cheie. Chişinău, 2002. 13. Ciobanu E. Dosar al termenilor-reper juridici. Chişinău, 2003.14. Cosăceanu A. Contrastivitate şi gramatică universală // Analele Universităţii din Bucureşti, seria LLS, anul XXXVII, 198815. Coteanu, Ion, Terminologia tehnico-ştiinţifică. Aspecte, probleme,  în LR, XXXIX (1990), nr. 2, p. 95-100.

16. Gheorghiu M. Probleme de tipologie contrastivă a limbilor. Determinanţi congruenţi de relaţie. Bucureşti, 1981

17. Gheorghiu M. Procedee de redare a perfectului compus românesc în limba rusă // Analele Universităţii Bucureşti (Filologie), XIV, 1965, pp. 345-360;

18. Gheorghiu M.. Determinarea echivalentelor româneşti ale prepoziţiilor cauzale în limba rusă // Romanoslavica, XVIII, 1972, pp.77-83;

19. Gheorghiu M.. Echivalente ale condiţionalului românesc în limba rusă // Romanoslavica, XVII, 1970, p.105-117;

20. Slama-Cazacu T. Corpusuri de achiziţie, corpusuri aberante şi sisteme de ierarhie de erori în diverse situaţii contrastive // Studii şi cercetări de lingvistică, XXIV, 1973, nr.2

21. Grossman H. Cîteva consideraţii critice cu privire la gramatica contrastivă // Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al.I.Cuza” din Iaşi, secţia III. Lingvistică, tomul 23, 1977

22. Guţu Romalo V. Sistematic şi deviant în predarea limbii române ca limbă străină // Analele Universităţii Bucureşti, an. XXX, 1981, pp. 115-121.

23. Lexic comun, lexic specializat, coord. Angela Bidu-Vrănceanu, Bucureşti, 2002.

24. Mîrza C. Aspecte teoretice ale analizei contrastive // Sistemele limbii. Bucureşti, 1970, p.

25. Slama-Cazacu T. Relaţia circulară dintre cercetarea fundamentală şi cea aplicativă în lingvistică şi unele obiective ale lingvisticii aplicate // Lingvistica aplicată în diverse domenii practice. Bucureşti, 1977

26. Waimberg S. Despre analiza contrastivă a limbilor (cu aplicaţii la topica adjectivului în limba rusă şi română) // Analele Universităţii Bucureşti (Limbi slave), XVIII, 1969, pp.47-55;

27. VINTILĂ-RĂDULESCU I. Terminologia şi problemele ei actuale, în: Conferinţele Academiei Române, Ciclul Limba română şi relaţiile ei cu istoria şi cultura românilor, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999.

28. Chirilă F., Обучениe языку специальностu. Bucureşti, 198929. Анищева О.Н. Межъязыковое сопоставление как метод типологии

сочетаемости // Методы и приемы научного анализа в филологических исследованиях. Воронеж, 1978, рр. 23-27;

30. Новое в зарубежной лингвистике. Вып. 25. Контрастивная лингвистика. – Москва: Прогресс, 1989

31. Гак В.Г., Ройзенблит А.Н. Очерки по сопоставительному изучению французского и русского языков. Москва, 1965.

32. Гладров В. Вопросы функциональной эквивалентности в сопоставительной лингвистике // Русский язык за рубежом, 1985, №6, рр. 71-73.

33. Гухман М.М. Лингвистические универсалии и типологические исследования // Вопросы языкознании , 1973, №4

34. Морозова Л.А. Особенности функционирования специальной лексики в неспециальной литературе // Современные проблемы терминологии,М., 1986

35. Реформатский А.А. О сопоставительном методе // Реформатский А.А. Лингвистика и поэтика. Москва,1987, р.40-52.

36. Серебренников Б.А. Всякое ли сопоставление полезно? // Русский язык в национальной школе, 1957, №2

37. Скаличка В. О современном состоянии типологии // Новое в лингвистике,

19

вып. III. Москва, 196338. Скаличка В. Типология и сопоставительная лингвистика // Новое в

зарубежной лингвистике. Вып. 25. Контрастивная лингвистика. – Москва: Прогресс, 1989, рр.27-31.

39. Суперанская А.В. и др. Общая терминология. Вопросы теории.- Москва, 1989.

40. Хельбиг Г. Языкознаниe – сопоставление – преподавание иностранных языков // Новое в зарубежной лингвистике, вып. 25: Контрастивная лингвистика. Москва, 1989, рр. 307-326

41. Ярцева В.Н. Контрастивная грамматика. Москва, 1981, р. 23.42. Ярцева В.Н. Принципы типологического исследования родственных и

неродственных языков // Проблемы языкознания. Москва, 1964, рS03A19S03A20

Limbajul pozitiv în comunicarea organizaţională.Elemente de protocol şi ceremonial

1. George R. Walther. Influenţa limbajului pozitiv. Bucureşti, 20082. Boldinog C., Conţinuturi implicite în discursul publicitar// Limbă şi literatură, - Bucureşti, 2002, nr. 3-4, p. 18-29;3. Chioşa Eugenia, Publicitatea: factor de integrare sau de dezintegrare // LR, 2002, nr. 7, 9, p. 15-;4. Cîrnu Rodica Mihaela, Aspecte mitice în discursul publicitar // LR. Aspecte sincronice şi diacronice. – Editura Universităţii din Bucureşti, 2006, p. 399-404;5. Cîrnu Rodica Mihaela, Strategii argumentative în textul publicitar // LR. Structură şi funcţionare. – Editura Universităţii din Bucureşti, 2005, p. 485-492;6. Costea Octavia, Textele publicitare // Limbă şi literatură română. – 1994, nr 3-4, p. 25-26;7. Craşoveanu D., Consideraţii asupra limbajului publicitar actual// Limbă şi literatură, 1995, vol.1, p. 45-48;7. Cvasnîi Cătănescu Maria, Discursul publicitar actual (I) şi (II) // Aspecte ale dinamicii limbii române actuale. – Bucureşti: Editura Universităţii, 2002, p. 299-335;8. Cvasnîi Cătănescu Maria, Tehnici descriptive în textul publicitar // LR. Structură şi funcţionare. – Editura Universităţii din Bucureşti, 2005, p. 511-518;9. Dumbrăveanu Albina, Anglicisme în limbajul publicitar// Terminologie şi limbaje economice, Chişinău, 1999;10. Goddard a., Limbajul publicităţii / traducere Bianca Pop şi Albert Boberly. – Iaşi: Polirom, 2002;11. Groza L., Discursul politic şi sloganul publicitar. Surse ale frazeologiei româneşti actuale // Limbă şi literatură. - Bucureşti, 1999, nr. 3-4, p. 14-17;12. Russel J. Thomas, Lane W. Ronald, Manual de publicitate/ traducere de Dan Stănescu, Teora, 2002, 2003;13. Stoichiţoiu – Iachim A., Strategii persuasive în discursul publicitar // Limbă şi literatură, - Bucureşti, 1997, nr. 2, p. 51, nr. 3-4, p. 45-54;14. Zafiu R., Diversitate stilistică în româna actuală. – Bucureşti, 2001;

S03A21S03A22S03A23S03A24

Asistenţă managerială şi secretariat

1.Berciu-Drăghiceanu Adina. Arhivistică și documentaristică. Vol.I.- București, 2000.2.Gatjen-Reuter Margit, Behrens Claudia. Manual de secretariat și asistență managerială.- București, 1999.3.Ghidul arhivelor din Republica Moldova. –Chișinău: Ed. Pontos, 2011.4.Harrison John. Curs de secretariat.-București: Ed. All, 1997.5.Manual de secretariat și asistență managerială. Coord. Adina Berciu-Drăghiceanu.-București, 2003.6.Naftanailă Ion, Colesca Sofia. Birotică și secretariat.- București, 1999.7.Palii Alexei.Cultura comunicării.-Chișinău, 1999.8.Socobeanu Ionel, Socobeanu Iordana. Secretele secretariatelor.- București: Ed. Eficient, 1998.9.Somnea D., Calciu M., Dumitrescu E. Birotică.- București: Ed. Tehnică, 1998.10.Șincai Ana. Informație și comunicare:Informarea documentară o disciplină în expansiune.- Pitești, 2002.

SL Universalii 1. Avram M., Balacciu-Matei J., Cuniţă A. ş.a. Enciclopedia limbilor      

20

lingvistice şi tipologii gramaticale

romanice / Coordonator M. Sala. Bucureşti, 1989.2. Copceag D. Fapte dialectale romanice în perspectivă tipologică //Fonetică şi dialectologie, vol. 7. Bucureşti, 1971.3. Coşeriu E. Les universaux linguistiques (et les autres) / E.Coşeriu. Bologna, 1974.4. Cristea T. De la analiza contrastivă la lingvistica contrastivă //Limbile moderne în şcoală, vol.2, 1985, p. 12 – 16. 5. Cristea T. Eléments de grammaire contrastive. Domaine français-      roumain. Bucureşti, 19776. Gheorghiu M. Probleme de tipologie contrastivă a limbilor. Determinanţi congruenţi de relaţie. Bucureşti, 1981.7.   Lobiuc I. Contactele dintre limbi, vol.1. Iaşi, 1998.8.   Manoliu Manea M. Gramatica comparată a limbilor romanice.        Bucureşti, 19719. Manoliu Manea M. Elemente de sintaxă comparată romanică.        Tipologie şi istorie. Bucureşti, 1977.10. Negomireanu D. Cercetarea tipologică a limbilor. Unele consideraţii teoretice // Cercetări de lingvistică (Cluj), anul 16, nr.2, 197111. Saramandu N. Studiul tipologic al limbilor balcanice // Studii şi cercetări lingvistice, nr. 4, 1986, p. 331 – 247.12. Vraciu A. Tipologie lingvistică. Unele consideraţii // Studii şi cercetări ştiinţifice. Bacău, 1972.13. Гак В.Г. Сопоставительное изучение языков и лингвистическая типология // Русский язык за рубежом, № 3, 1974.14. Климов Г.В. К взаимоотношению генеалогической, типологической и ареальной классификации языков // Теоретические основы классификации языков мира. Москва, 1980.15. Ярцева В.Н. К определению понятия «языковой тип» / Лингвистическая типология. Москва, 1985.16. Ярцева В.Н. «Языковой тип» среди сопредельных понятий/ Языковые универсалии и лингвистическая типология. Москва, 1969.17. Ярцева В.Н. Контрастивная грамматика. Москва, 1981.      

21

ASIGURAREA CU PERSONAL DIDACTIC

Nr. d/o

Nume şi prenume Titlul ştiinţific şi ştiinţifico-didactic

Modulul / Disciplina Modul de

angajare

1. Alexandra Gherasim

Dr. în filologie, conferenţiar universitar

1.Teoria discursului 2. Limbajul pozitiv în comunicarea organizaţională3. Elemente de protocol şi ceremonial

titular

2. Claudia Cemârtan Dr. în filologie, conferenţiar universitar

1. Cultura şi limbile Europei.2. Argumentare şi persuasiune

titular

3. Emilia Oglindă Dr. în filologie, conferenţiar universitar

1.Tipologie lingvistica 2.Gramatica comparată a limbilor romanice 3.Universalii lingvistice şi tipologii gramaticale

titular

4. Galina Cerchez Doctor în filologie, conferenţiar universitar

1. Aspecte şi forme ale traducerii orale şi scrise

titular

5. Adela Manolii Doctor în filologie, lector universitar

1.Gramatici particulare (greacă.)2. Contrastivitate şi traducere ( greacă)

titular

6. Varzari Elena Doctor în filologie, conferenţiar universitar

1.Politici lingvistice în UE2. Gestionarea documentelor electronice3.Comunicare organizaţionalăAnaliza discursului specializat

titular

7. Corniciuc Sabina Doctor în filologie, conferenţiar universitar

1.Paradigmele discursului publicitar

titular

22

ASIGURAREA TEHNICO-MATERIALĂSpaţii de învăţământ deţinute sau folosite de instituţie şi regimul juridic al

deţinerii sau folosirii lor. Amplasarea spaţiilor de instruire. Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova, la care are loc instruirea

studenţilor la specialitatea „Limba şi literatura română” îşi desfăşoară activitatea în Blocul I de studii al USM, situat pe strada M. Kogălniceanu, 65. facultăţii şi sala de lectură.

În imobilul respectiv se află 27 săli de curs cu o suprafaţă totală de 1819 m2. Sălile de curs sunt prevăzute pentru diverse formaţiuni de studiu, care există în cadrul Facultăţii. Astfel, la unele cursuri teoretice sunt unite mai multe grupe academice, care formează fluxuri numărând de la 50 până la 110 persoane. Aceste formaţiuni de studiu sunt distribuite în sălile mari, şi anume:

Aula 4, cu 110 locuri (141,1 m2) , care serveşte şi ca sală de festivităţi, unde se desfăşoară cele mai importante activităţi ale Facultăţii;

Aula 1, cu 90 de locuri (131 m2), care, de asemenea este utilizată şi pentru unele manifestări culturale (conferinţe, întâlniri cu scriitorii, cenacluri);

Aula 18, cu 90 de locuri (102 m2)

Aula 32, cu 70 de locuri (93 m2)

Aula 13, cu 70 de locuri (96 m2)

Alte 7 săli de studii – 8 (63 m2) , 9 (74,6 m2) , 10 (72,9 m2) , 11 (84, 2 m2) , 14 (63 m2), 31 (62,6 m2) , 44 (64, 2 m2) au o capacitate de până la 50 de locuri şi sunt folosite fie pentru grupe academice mari (de până la 35 de persoane), fie pentru alte formaţiuni, constând din grupe academice mai mici unite la un curs, la cursurile opţionale şi la liberă alegere.

O parte din sălile de curs, inclusiv cabinetele catedrelor -2 (51,8 m2), 6 (34,4 m 2) ,7 (34 m 2) , 3 (48, 8 m2) , 12 (43, 3 m2) , 14-a (26, 2 m2) , 15 (26, 5 m2) , 17 (52, 3 m2) , 17-a 54, 3 m2) , 24 (33, 3 m2) , 25 (41 m 2) , 30 (40, 8 m2), 35 (35 m 2), 36 (27, 9 m2) , 40 (28 m2) , 41 ( 28, 3 m2) au o capacitate de la 20 până la 30 de locuri şi sunt folosite pentru orele practice la specializare, pentru seminare şi lucrări de laborator în grupe academice mici.

În Blocul I de studii se află şi Decanatul (cu 3 birouri: Decan – 33, Prodecan 33-a, Secretariat – 33-b); Secţia cu frecvenţă redusă (biroul 34-a); Biblioteca „I.Osadcenco” şi sala de lectură (sala 34-b); Clasa de calculatoare – sala 24; Limba Română,: şef catedră – biroul 22, sediul catedrei – sălile 23, 26; cabinetul CLRLGR - sala 25; Catedra Literatură Română şi Teorie Literară: şef catedră - biroul 27-a, sediul catedrei – sala 27, cabinetul Catedrei LRTL - sala 35; Catedra Lingvistică Generală şi Limbi Clasice: şef catedră – biroul 29-a, sediul catedrei – sala 29, cabinetul catedrei de Lingvistică Generală şi limbi clasice – sala 30; Catedra Filologie Rusă: şef catedră - biroul 16-a, sediul Catedrei – sala 16, cabinetul Catedrei Filologie rusă – sala 17, Cabinetul fonetic – sala 17-a, Cabinetul metodic pentru instruirea studenţilor străini – biroul 15-a, sala 15.

Calitatea spaţiilor de instruire, adecvarea spaţiilor pentru activităţile desfăşurate

În Blocul I, unde îşi desfăşoară activitatea Facultatea de Litere există 27 săli de studii (inclusiv cabinetele catedrelor), în care au loc orele de curs, seminarele, lecţiile practice şi orele de laborator, prevăzute de planurile şi programele de învăţământ.

În toate sălile condiţiile sunt bune şi adecvate activităţilor de instruire – în încăperi este suficient aer, datorită plafonului înalt, multă lumină naturală, căci peste tot sunt geamuri mari, existând şi suficiente surse de lumină electrică. Sălile de curs din Blocul I sunt în stare bună – pereţii sunt uscaţi, fără igrasie, tencuiala este intactă, parchetul este întreg, uşile şi geamurile se închid, la geamurile de la parter există grilaje de protecţie, în toate încăperile sunt prize electrice, caloriferele şi întreg sistemul de încălzire în perioada rece funcţionează normal. Toate sălile sunt dotate cu mobilierul necesar în cantitate suficientă şi de calitate bună – mese, scaune, catedre, table, în sălile mici există poliţe şi dulapuri pentru cărţi, planşe şi alte materiale didactice.

Dotarea spaţiilor de instruire, a cabinetelor, laboratoarelorCele patru catedre de profil dispun de cabinete, dotate cu literatură de specialitate,

materiale didactice, tehnică.

23

Cabinetul Catedrei Limba Română, dispune de o bibliotecă specializată – în sălile 24, 25, (lucrări de lingvistică, manuale, dicţionare, reviste, circa 300 volume); în dotarea catedrei şi a cabinetului se află, de asemenea, 3 calculatoare, 1 imprimantă, 1 copiator xerox, 2 televizoare, 2 videomagnetofoane, 2 radiomagnetofoane cu casete şi CD.

Catedra dispune, de asemenea, de un fond special de materiale Dialectologice (sala 3) – colecţii de hărţi, lucrări studenţeşti realizate pe teritoriul R.Moldova, albume de fotografii, literatură ştiinţifică, precum şi de circa 50 tabele, scheme, diagrame etc., utilizate ca material didactic în procesul de predare.

Catedra de Literatură Română şi Teorie Literară dispune de cărţi şi materiale didactice, care se află atât la catedră, cât şi în cabinetul specializat. Printre acestea sunt circa 100 de cărţi de specialitate, pe care studenţii le pot împrumuta, o colecţie de portrete ale scriitorilor, seturi de programe de studiu. Catedra are, de asemenea, 3 calculatoare, la care au acces atât cadrele didactice, cât şi studenţii.

Catedra Lingvistică Generală şi Limbi Clasice are un cabinet specializat, dotat cu un fond de carte, hărţi istorice, planşe, televizor, videomagnetofon, calculator. Biblioteca catedrei cuprinde circa 200 de volume – manuale, dicţionare, literatură artistică, albume de artă, ghiduri, postere informaţionale. Pentru uzul profesorilor şi al studenţilor catedra dispune de 5 calculatoare.

Catedra Filologie rusă are o bibliotecă bogată de literatură didactică (manuale, îndrumare), precum şi multă literatură artistică, opere ale autorilor ruşi, care se studiază conform programelor. În total catedra deţine circa 200 volume de carte. Sunt de menţionat achiziţiile recente de opere ale autorilor clasici, care reprezintă ediţii moderne, ale unor edituri de prestigiu din Rusia. Catedra dispune de 3 calculatoare.

Toate catedrele îşi înnoiesc permanent fondul de carte, astfel că studenţii pot găsi aici lucrări recente din domeniile specifice catedrelor, colecţii din ultimii ani ale revistei „Limba română”, ultimele ediţii ale Analelor Ştiinţifice, lucrările ştiinţifice ale profesorilor, precum şi cursurile şi materialele didactice elaborate la catedrele respective. De asemenea, catedrele au toate programele analitice şi curriculare la toate disciplinele / cursurile ţinute de profesorii catedrei.

În total catedrele Facultăţii de Litere deţin circa 800 volume de cărţi, accesibile pentru studenţi şi profesori.

Dotarea bibliotecilor: suprafaţa, număr total de volume, număr total de titluri, număr total de volume şi număr de titluri ce revine unui student

În Blocul I, la Facultatea de Litere funcţionează de mulţi ani Biblioteca „Ion Osadcenco”, filială a BCU, cu o suprafaţă de 110 m2.

În prezent ea dispune de fonduri de carte pentru disciplinele de bază, predate la specialitatea „Limba şi literatura română” şi de o sală de lectură cu 60 de locuri, care în timpul sesiunilor este „lărgită” din contul cabinetului vecin – sala 35, cu încă 25 de locuri.

În prezent biblioteca „I.Osadcenco” dispune de un fond de 10018 volume, cu peste 2000 de denumiri, mai deţine 800 reviste şi 1200 ziare. Astfel, fiecărui student la specialitatea „Limba şi literatura română” îi revin volume. Astfel, unui student la specialitatea „Limba şi literatura română” îi revin circa 24 volume de carte şi aproximativ 5 ediţii periodice.

Deoarece biblioteca „I.Osadcenco” este o filială a BCU, ea poate beneficia de serviciile bibliotecii universitare. Astfel, pentru uzul studenţilor din fondurile centrale periodic sunt comandate cărţile mai solicitate, care rămân la biblioteca „I.Osadcenco” un timp mai îndelungat. Studenţii beneficiază de sălile de lectură din Blocul IV şi din Blocul Central al Campusului universitar, unde există săli de calculatoare cu baze de date bibliografice, săli de informaţie etc. La Biblioteca Facultăţii de Litere „I.Osadcenco” este accesibil un fişier bibliografic tradiţional, specializat în informaţiile necesare studenţilor de la filologie.

Biblioteca întreţine relaţii bune cu Casa Limbii Române, de la care primeşte permanent revista „Limba Română”, o parte a fondului de carte şi ediţii periodice provine din diverse

24

donaţii – de la scriitori, de la autori de lucrări, de la participanţii la conferinţele organizate la facultate, de la Centrul educaţional „Prodidactica” etc.

Biblioteca deţine informaţii şi despre literatura de la catedre, astfel încât anume prin intermediul bibliotecii studenţii pot împrumuta cărţile care-i interesează atât de la catedre, cât şi chiar de la profesori.

Biblioteca „Ion Osadcenco” este o formaţiune foarte activă în cadrul Facultăţii de Litere, participă cu expoziţii tematice la manifestările culturale (întâlniri cu scriitorii, şedinţe jubiliare, serate tematice etc.), acordă asistenţă informaţională studenţilor şi profesorilor, dirijează formarea fondului de carte, necesar studenţilor de la Litere.

Mijloace tehnice şi alte mijloace pentru procesul educaţionalLa facultatea de Litere există şi 1 clasă de calculatoare – sala 24 – unde au loc orele de

informatică, iar în afara orelor de curs cele 11 calculatoare din sală pot fi folosite de toţi studenţii şi profesorii. Dotarea cu tehnică de calcul este satisfăcătoare, în total la catedrele şi în birourile Facultăţii de Litere, pentru uzul studenţilor, profesorilor şi personalului de conducere există 27 de calculatoare, dintre care 10 au acces la Internet şi sunt aparate noi – de 1-3 ani.

Unităţi de sprijin pentru procesul de învăţământ: muzee, clinici etc. – nu sunt.Servicii sociale pentru studenţi

Studenţii Facultăţii de Litere, care îşi fac studiile în bază de buget de stat, beneficiază de locuri în căminele USM. Studenţii facultăţii sunt cazaţi în căminul 7, pe str. Ismail, unde sunt 220 locuri de cazare, precum şi în căminul 2, pe str. Kogălniceanu, unde facultăţii îi revin 55 locuri.

CămineCăminele unuversitare sunt dotate cu mobilierul necesar, anual se fac reparaţii curente în

perioada de vară, iarna funcţionează în regim normal sistemul de încălzire, este livrată apă caldă, bucătăriile de la fiecare etaj beneficiază de gaze naturale. Studenţii îşi pot instala în camere frigidere, televizoare, calculatoare, dacă pentru aceasta există condiţii tehnice şi acordul responsabililor de cămine (intendenţii). În prezent se duc tratative pentru a uni la internet o parte din căminele Universităţii, parţial şi cel al Facultăţii de litere. Condiţiile de cazare în cămine sunt suficient de bune – există camere de 2, 3, 4 5 persoane, cu dotările necesare.

CantineÎn campusul unde este amplasată Facultatea de Litere (str. Kogălniceanu colţ cu str.

Puşkin) există mai multe unităţi de alimentaţie publică. În blocul Facultăţii de Litere se află un bufet care funcţionează zilnic şi este foarte frecventat de studenţi, aici se pun în vânzare tartine, copturi, dulciuri, sucuri, ceai-cafea, diverse băuturi răcoritoare. În holul facultăţii este deschisă o gheretă de comercializare a produselor firmei „Bucuria” – în temei bomboane, biscuiţi şi băuturi răcoritoare. În incinta blocului Facultăţii de Litere este interzisă comercializarea băuturilor alcoolice şi a ţigărilor.

La 10 metri de Blocul I se află Cantina studenţească (cu 80 locuri), unde studenţii pot lua masa de prânz cu mai multe feluri de bucate. De asemenea, în blocurile unde se află sălile de lectură ale BCU şi alte fonduri ale bibliotecii, există bufete şi chioşcuri cu produse alimentare. În incinta campusului universitar sunt mici unităţi comerciale şi de prestări servicii, unde studenţii pot procura articole de papetărie (caiete, hârtie, tocuri, creioane etc.), pot comanda xerocopii, sunt accesibile alte servicii (de ex. reparaţia încălţămintei).

Baze sportiveUniversitatea dispune de o bază sportivă complexă – Palatul Sporturilor (str. Tighina), unde

studenţii Facultăţii de Litere fac orele de educaţie fizică în grupe specializate pe diverse genuri de sport – atletism, volei, gimnastică, înot etc. Studenţii facultăţii frecventează suplimentar sălile de fithness, cercurile de aerobică şi de gimnastică sportivă, participă la competiţii sportive.

Servicii culturalePrintre studenţii Facultăţii de Litere se bucură de mare succes colectivele artistice de

amatori de la Casa de cultură a USM, unde există toate condiţiile pentru ca studenţii să-şi

25

dezvolte capacităţile artistice în cadrul unor colective specializate. Astfel, studenţii filologi sunt prezenţi în Capela corală „Lira”, în ansamblul etnofolcloric „Crenguţa de iederă”, condus de Maria Iliuţ, în ansamblurile de dans sportiv şi de dansuri populare, în taraful Casei de cultură a USM, în Teatrul de revistă. Periodic, se formează mici colective artistice chiar în cadrul facultăţii – în anul 2004 a funcţionat un colectiv de dans sportiv, în 2005 s-au manifestat studenţii din grupul etnofolcloric, în cadrul unor sărbători organizate la facultate (Dragobetele, 8 martie ş.a. ) îşi demonstrează capacităţile artistice de declamatori, prezentatori, cântăreţi, dansatori circa 50 de studenţi.

Servicii sociale pentru personalul didactic Personalul didactic beneficiază de serviciile Centrului medical al USM, anual la dispoziţia

corpului didactic sunt puse bilete de odihnă şi tratament cu reducere (pentru membrii sindicatului) la bazele de odihnă ale USM de pe litoralul Mării Negre (în Ucraina) şi de pe malul Nistrului, precum şi în alte staţiuni balneare din republică.

Spaţiu mediu de instruire pentru un studentSpaţiul total al sălilor de studii din Blocul I, unde îşi desfăşoară activitatea Facultatea de

Litere este de 1819 m2; astfel, fiecărui student de la secţia de zi îi revin aproximativ câte 4, 5 m2.

Blocul I dispune de un număr suficient de săli, prevăzute atât pentru fluxuri mari, de circa 100 de studenţi, cât şi pentru grupe academice mijlocii şi mici (la limbile străine). Aceste săli au diverse capacităţi: aula 4, cu 110 locuri (141,1 m2) , aula 1, cu 90 de locuri (131 m2), aula 18 cu 90 de locuri (102 m2) , aula 32 cu 70 de locuri (93 m2), aula 13 cu 70 de locuri (96 m2)

Alte 7 săli de studii – 8 (63 m2) , 9 (74,6 m2) , 10 (72,9 m2) , 11 (84, 2 m2) , 14 (63 m2), 31 (62,6 m2) , 44 (64, 2 m2) au o capacitate de până la 50 de locuri şi sunt folosite fie pentru grupe academice mari (de până la 35 de persoane), fie pentru alte formaţiuni, constând din grupe academice mai mici unite la un curs, la cursurile opţionale şi la liberă alegere.

O parte din sălile de curs, inclusiv cabinetele catedrelor -2 (51,8 m2), 6 (34,4 m 2) ,7 (34 m 2) , 3 (48, 8 m2) , 12 (43, 3 m2) , 14-a (26, 2 m2) , 15 (26, 5 m2) , 17 (52, 3 m2) , 17-a 54, 3 m2) , 24 (33, 3 m2) , 25 (41 m 2) , 30 (40, 8 m2), 35 (35 m 2), 36 (27, 9 m2) , 40 (28 m2) , 41 ( 28, 3 m2) au o capacitate de la 20 până la 30 de locuri şi sunt folosite pentru orele practice la specializare, pentru seminare şi lucrări de laborator în grupe academice mici.

În cabinetele catedrelor – sălile 7, 17, 24, 25, 30, 35 au loc consultaţii, studenţii lucrează cu literatura de la catedre în afara orelor de curs, se organizează şedinţe ale cenaclurilor, diverse întruniri şi manifestări.

Biblioteca „Ion Osadcenco”, filială a BCU, are o suprafaţă de 110 m2. În prezent ea dispune de fonduri de carte pentru disciplinele de bază, predate la

specialitatea „Limba şi literatura română” şi de o sală de lectură cu 60 de locuri.

26