Grupul Scolar Industrial Ion Bnescu Mangalia Str.Negru-Vod, nr. 19 Telefon : 0241/75.32.05 ; Fax : 0241/75.32.05, 0241/75.33.03 E-MAIL : banescu@isjcta.ro

PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALE NIVEL 3PROFIL TEHNIC SPECIALIZAREA : TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I REPARAIICOORDONATOR : ing. SEREA NICOLETA

ABSOLVENT : CADR GEORGETA

- 2012 -

CONSTRUCTIA SI EXPLOATAREA TEHNOLOGICA A MASINILOR DE BROSATCUPRINSCapitolul I ARGUMENT Capitolul II. CONSTRUCTIA SI EXPLOATAREA TEHNOLOGICA A MASINILOR DE BROSAT II.1. GENERALITATI II.2. MAINI DE BROSAT II.2.1. Probleme generale, clasificare II.2.2. Masina de brosat orizontala II.2.3. Masina de brosat verticala II.2.4. Masini de brosat speciale II.3. DISPOZITIVE FOLOSITE PE MASINILE DE BROSAT II.4. PRELUCRARI EXECUTATE PE MASINILE DE BROSAT II.4.1. Brosarea suprafetelor plane II.4.2.Prelucrarea suprafetelor de rotatie exterioare

II.5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA BROSARECapitolul III. BIBLIOGRAFIE Capitolul IV. ANEXE

CAPITOLUL I

ARGUMENT

Masina unealta se definete ca fiind o main de lucru avnd ca scop formarea pieselor, pe procese bazate pe ndeprtarea adaosului de prelucrare sub form de achii sau particule n anumite condiii economice, precizie dimensional i de form i calitate a suprafeei. Maina de lucru primete energie sub diferite forme, o transform i execut anumite obiecte sau produse. Maina unealta este o maina de lucru avnd rolul de a modifica forma i dimensiunile unor corpuri, n general metalice, prin procesul de achiere, cu o anumit capacitate de producie, precizie dimensional i calitatea suprafeei. Mainile unelte se pot utiliza independent sau n grupuri de maini-unelte cu funcionare corelata succesiv prin o parte a procesului de producie rezultnd liniile tehnologice. Avand in vedere multitudinea tipodimensiunilor de masini unelte, exploatarea rationala a lor nu poate fi realizata dacat , cunoscand in parte particularitatile fiecareia si in acelas timp proprietatile generale comune.

CAPITOLUL II CONSTRUCTIA SI EXPLOATAREA TEHNOLOGICA A MASINILOR DE BROSATII.1. GENERALITATI

Broarea reprezint un procedeu de prelucrare prin achiere a suprafeelor interioare sau exterioare, profilate sau neprofilate la care micarea principal de achiere este executat de scul, iar micarea secundar de avans se asigur prin supranlarea dinilor .

az

Va= micarea principal de achiere az =supranlarea pe dinte =mrimea avansului

Prelucrarea se face pe o main-unealt numit main de broat , cu ajutorul unei scule achietoare de construcie special numite bro . Brosele sunt scule complexe cu mai multi dinti (scule elementare) asezati la un pas p unul fata de altul si caracterizati prin dispunere decalata cu marimea a denumita suprainaltare a ce reprezinta avansul pe dinte.

Broele pentru prelucrarea suprafeelor plane, au form prismatic i sunt prevzute cu dini achietori pe una din fee.

Broele sunt prevzute cu 3 grupe de dini respectiv pentru degroare, finisare i calibrare. Din punct de vedere constructiv, broele pot fi executate dintr-o singur bucat sau cu dini demontabili

Elementele principale ale dintelui broei:

= unghi de asezare = unghi de ascutire = unghi de degajarep = pasul Mrimile caracteristice ale dinilor broei : h = nlimea dintelui az = supranlarea pe dinte

Sculele folosite la prelucrarea suprafeelor cilindrice interioare sunt broele de interior.

Bro de interior a.broarea prin tragere b. broarea prin mpingere

Prile componente ale unei broe de interior sunt: LT lungimea total a broei; L1 coada de fixare; L2, L3 gtul broei; L4 partea de ghidare; L5 partea achietoare; L6 partea de finisare i de calibrare; L7 partea de ghidare, L8 partea de conducere.

Prin brosare se pot prelucra gauri patrunse sau infundate , cilindrice sau profilate, suprafete exterioare plane sau profilate precum si suprafete exterioare de revolutie. Prin brosare se pot prelucra gauri avand diametrul intre 3 si 300mm, operatia fiind insa economica numai pana la diametrul de 80mm.

Profile executabile prin broare

Piese executate prin broare

Procedeul de aschiere prin urmatoarele puncte de vedere: a) b) c) d) e) schema de aschiere modul de actionare a brosei precizia si calitatea suprafetelor pozitia relativa a suprafetelor specificul suprafetelor

brosare

se

clasifica

din

a. Scheme de aschiere prin brosareModul in care se indeparteaza adaosul de prelucrare in timpul procesului de aschiere se numeste schema de aschiere. In practica , se deosebesc trei scheme de aschiere la brosare:

-schema de aschiere dupa profil. In acest caz , adaosul de prelucrare se indeparteaza sub forma unor aschii late si subtiri, iar dintii brosei au un contur similar cu profilul transversal al suprafetei de brosat. Schema are o aplicare limitata din cauza dificultatii de executie si ascutire a brosei -schema de aschiere prin generare. Aceasta schema este cel mai des utilizata deoarece adaosul de prelucrare se indeparteaza sub forma de aschii desprinse in straturi paralele, pe portiuni, iar dintii brosei au un contur variabil, care trece treptat la forma corespunzatoare profilului transversal al suprafetei de brosat, ultimii doi dinti avand forma profilului final -schema de aschiere progresiva. In acest caz adaosul de prelucrare se indeparteaza sub forma unor aschii inguste si groase datorita faptului ca dintii brosei aschiaza numai o parte din lungimea stratului, lasand aschierea partii ramase din lungimea stratului pentru dintii urmatori, ultimii dintre acestia avand profilul identic cu cel al suprafetei de prelucrat. Constructia acestui tip de brosa are un pret de cost ridicat , ceea ce limiteaza folosirea ei

b.

Modul de actionare a broselor Dupa modul de actionare a broselor, operatia de brosare poate fi:

rectilinie axiala realizata prin tragerea brosei fig. 4(intindere) sau prin impingerea brosei fig.5(compresie)

Fig.4 Broare interioar prin tragere

Fig.5. Broare interioar prin impingere

elicoidala fig.8

circulara realizata prin strunjire fig 6 sau prin danturare fig .7

Fig.6 Brosare circulara : a)brosa cu dinti exteriori; b)brosa cu dinti interiori

Fig.6 Danturare prin brosare

c. Precizia si calitatea suprafetelor brosate

Dupa precizia de prelucrare , brosarea poate fi de degraosare , de finisare si de calibrare. Operatia de degrosare este brosarea prealabila a unor suprafete brute ce nu necesita o precizie ridicata a formei si dimensiunilor. Brosarea de finisare se executa pentru a asigura suprafetelor forma si dimensiunile prescrise prin desenul de executie. In cazul unei precizii dimensionale ridicate, se executa si o brosare de calibrare. O calitate superioara a suprafetelor se obtine cu brose avand dintii rotunjiti , care lucreaza prin presarea si deformarea materialului , netezind astfel suprafetele interioare brosate fig. 9.

Fig.9 Brosa cu dinti rotunjiti

d. Dupa pozitia relativa a suprafetelor care se broseaza, fata de suprafetele neprelucrate, se deosebesc, doua tipuri de operatii de brosare: brosarea libera si brosarea coordonata.

brosarea libera se aplica numai la suprafetele legate dimensional intre ele si independente pozitional fata de celalalte suprafete ale piesei. Prelucrarea se executa dintr-o singura trecere a unei brose de profil fara ghidare speciala.

fig. 10 suprafete brosate liber

brosarea coordonata se aplica la brosarea suprafetelor legate ca pozitie relative de alte suprafete prelucrate anterior. Prelucrarea se poate executa dintr-o trecere sau mai multe treceri cu brose avand ghidare speciala. Pe langa ghidarea brosei mai este necesara si fixarea precisa si rigida a piesei de brosat cu ajutorul unor dispozitive. In fig. 11 se prezinta cateva suprafete brosate coordonat iar in fig. 12 un sistem de ghidare a brosei

fig. 11 Suprafete brosate coordonat

Fig. 12 sistem de ghidare a brosei 1 -brosa, 2-ghidaj, 3- piesa de brosat, 4- dispozitiv pentru fixarea piesei

e. brosarea suprafetelor specifice . Dupa specificul suprafetelor ce urmeaza a fi prelucrate , operatia se poate denumi astfel: brosarea suprafetelor interioare brosarea suprafetelor exterioare Acestea la randul lor pot fi suprafete plane , profilate sau de revolutie.

II.2. MAINI DE BROSATII.2.1. Probleme generale, clasificare

Masinile de brosat fac parte din categoria masinilor unelte la care aschierea se realizeaza pe baza unei singure miscari principale rectilinii a sculei, numita brosa. Dintii brosei au taisurile asezate in trepte, in asa fel incat inaltimea acestora determina adancimea de aschiere. Constructia masinii de brosat este mult simplificata, deoarece trebuie sa execute o singura miscare si permite prelucrarea completa a suprafetei de prelucrat, dintr-o singura trecere. Brosarea este o metoda avansata de prelucrare a metalelor si tinde sa capete o raspandire din ce in cemai mare, datorita productivitatii si preciziei sale. De asemenea, posibilitatile de prelucrare sunt cu mult mai mari fata de celelalte procedee de prelucrare. Dezavantajul pe care il prezinta brosarea este ca o anumita brosa poate fi folosita numai la prelucrarea unui profil determinat, dintr-un anumit material si pe o anumita lungime. Pretul de cost al broselor este foarte mare; de aceea, operatia de brosare este rentabila numai in cazul productiei in serie sau in masa.

Prelucrarea pe maina de broat

Clasificarea mainilor de broat :Clasificarea masinilor de brosat se face dupa: 1. modul de actionare 2. directia deplasarii brosei 3. numarul de brose 4. domeniul de folosire 1. Dup modul de acionare :

a maini de broat acionate mecanic (fig 1.)b maini de broat acionate hidraulic (fig. 2 )

fig. 1

fig. 2

2.

Dup direcia pe care se deplaseaz broa n timpul achierii :

a. Maini de broat orizontaleVa

Va

Vas

b. Maini de broat verticale

3. Dupa numarul de brosea. cu o singura brosa b. cu mai multe brose

a

b

4. Dup domeniul de folosire : a maini de broat universale b -masini de brosat speciale - masinile orizontale de brosat cu dispozitiv revolver, masinile de brosat continuu, care pot fi de tip carusel si tunel

II.2.2. Masini de brosat orizontaleMasinile de brosat orizontale se construiesc intr-o varietate mare de tipuri, insa din punct de vedere constructiv, in principiu , au aceleasi ansambluri si anume: corpul, caruciorul, cilindrul hidraulic, dispozitivele de comanda ale masinii, instalatia hidraulica de actionare, instalatiile elctrice si de racire.

Va

Masina de brosat orizontala 1-partea inferioara, 2- partea superioara, 3-piciorul masinii, 4-carucior,5-cilindru hidraulic, 6-comanda masinii,7- pompa hidraulica,8-motor electric, 9-caseta aparatajului electric

Corpul masinii , compus din partea inferioara 1 si cea superioara 2, este turnat din fonta. Partea inferioara este goala in interior si serveste la prinderea masinii pe fundatie, precum si ca rezervor pentru uleiul necesar actionarii hidraulice a masinii. Partea superioara serveste la prinderea dispozitivului de fixare a piesei cilindrului hidraulic. De asemenea , partea superioara este prevazuta cu ghidaje orizontale, care asigura deplasarea caruciorului. Piciorul 3 al masinii se executa din fonta turnata si este gol in interior.Partea de jos a piciorului serveste ca rezervor pentru lichidul de racire. Caruciorul 4 se executa din fonta si este prevazut la partea inferioara cu ghidaje verticale plane, pe care se misca un glisor pe care este montat capul portmandrina .prin deplasarea glisoruliin sus si in jos pe ghidajele verticale, axa brosei se apropie sau se departeaza de axa masinii.

Cilindrul hidraulic 5 se compune dintr-un cilindru cu capacele din fata si din spate, cu pistonul cu segmentii respevtivi si tija. Capacul din fata al cilindrului serveste si ca flansa pentru prinderea cilindrului pe partea superioara a corpului masinii. Comanda 6 a masinii este formata dintr-o tija asezata la partea de sus a partii superioare, o manivela si un sistem de parghii. Pe tija sunt fixate inelele limitatoare, cu ajutorul carora se stabileste lungimea cursei active ( de lucru). Instalatia de actionare hidraulica se compune dintr-o pompa hidraulica dubla 7 cu palete , actionata de un motor electric, din conducte, obturator, robinete, distribuitor si doua supape. Instalatia electrica este compusa din motorul electric care actioneaza pompa hidraulica, caseta in care este montat aparatajul electric, intrerupatoare si alte aparate si accesorii electrice, precum si lampa de iluminat Instalatia de racire este constituita dintr-o pompa centrifuga, actionata de un motor electric, conducte, un robinet cu doua cai si doua orificii de stropire prin care se trimite lichidul de racire catre brosa. Miscarea principala rectilinie-alternativa se realizeaza cu ajutorul instalatiei hidraulice in felul urmator: In pistonul cilindrului hidraulic 5 se introduce ulei cu ajutorul pompelor. Cursa activa a masinii de brosat poate fi realizata cu viteze diferite, in limitele 0,5-0,7m/min, prin marirea cantitatii de ulei care intra in cilindrul hidraulic. Totusi , prin intermediul unei supape de descarcare, viteza pistonului poate fi mentinuta constanta.

II.2.3. Masina de brosat verticala

Masina de brosat verticala este compusa din batiul 1, prevazut cu montant 2, pe ghidajele caruia se deplaseaza sania port brosa 3. Pe masa 4 a masinii se fixeaza semifabricatul de prelucrat. Pe sania 3 se fiexaza brosa care in urma miscarii principale I prelucreaza semifabricatul fixat pe masa 4. La ridicarea brosei masa se retrage, executand miscarea de retragereII . Tot pe sania 3 poate fi fixat un cap 5 pentru brosare interioara, care executa operatia de tragere a brosei prin alezajul piesei si al mesei masinii.

Masina de brosat verticala 1-batiu;2-montanr;3-sanie;4-masa masinii;5-cap pentru brosare interioara

Maina de broat vertical de interior 1. plac de baz 2. batiu 3. ghidaje 4. bro 5. masa mainii 6. plac prevzut cu ghidaje 7. sanie auxiliar 8. dispozitiv de prindere auxiliar

Maina de broat vertical de exterior1. plac de baz 2. batiu 3. sanie 4. masa mainii

Maini de broat verticale

Main de broat vertical cu mas mobil

Va

II.2.4. Masini de brosat speciale Pentru productia de masa sunt folosite si unele masini de brosat de constructie speciala. In figura este prezentat principiul de lucru al unei masini de brosat cu lant. Semifabricatele 4 sunt fixate rapid pe zalele lantului 3, antrenat in miscarea principala de tamburul conducator 1 si sprijinit pe tamburul condus 2. Brosa fixa 5 executa operatia de brosare exterioara atunci cand semifabricatele trec prin dreptul ei

Maina de broat cu lant cu tunelBro lan pies Va

Maina de broat cu masa rotativa

II.3 DISPOZITIVE FOLOSITE PE MASINILE DE BROSATDispozitivele folosite la brosarea suprafetelor plane sunt simple. In mod obisnuit, piesele se fixeaza direct pe masa masinii. Brosele se fixeaza cu suruburi pe sania portscula. Deoarece dupa reascutirea brosei inaltimea sa scade, reglarea acesteia se face cu ajutorul unor placute de adaos introduse sub brosa. Pentru brosarea suprafetelor interioare se folosesc dispozitive de constructie simpla care au rolul de sustinere si fixare a piesei. Aceste dispozitive constau dintr-o placa care se centreaza pe platoul de lucru al masinii de brosat. Pe aceasta placa se aseaza piesa de prelucrat asupra careia actioneaza brosa prin tragere presand piesa de prelucrat in timpul lucruluidispozitiv pentru brosa de interior

Prelucrarea pieselor cu pereti subtiri necesita folosirea unor dispozitive speciale care sa previna deformarea pieselor. Un asemenea dispozitiv este reprezentat in fig.17, piesa fiind introdusa in intregime in corpul placii de reazem.

Fig.17 dispozitiv pentru brosarea pieselor cu pereti subtiri

Dispozitivele de prindere a broselor de interior care lucreaza prin tragere depind de configuratia cozii brosei care poate fi ovala, cu degajare inelara, cu degajare laterala, etc. Ele poarta denumirea de mandrine pentru prinderea broselor

II.4. PRELUCRARI EXECUTATE PE MASINILE DE BROSAT

II.4.1. Brosarea suprafetelor plane Mainile de broat sunt verticale, orizontale sau speciale. Mainile de broat orizontale se folosesc pentru broarea pieselor grele, cu dimensiuni mari. Mainile de broat speciale sunt construite pentru prelucrarea unui anumit reper cu form complicat i dimensiuni mari, la fabricaia de mas. n figura se prezint schema brorii plane pe maini de broat orizontale.

1-brosa 2- piesa Sd-supraanaltarea pe dinte A-adaosul de prelucrare

La mainile de broat continuu cu micare rectilinie , broa este imobil, fixat n batiu cu dinii n jos, iar piesele, strnse n dispozitive, efectueaz micarea de translaie. Prin trecerea pieselor n dreptul broei se realizeaz procesul de achiere. Aezarea i fixarea pieselor n dispozitiv se face tar oprirea mainii.

La mainile de broat continuu cu micare circular piesele de prelucrat 1 sunt fixate n dispozitive, pe masa rotund a mainii, care execut o micare continu, iar broa 2 este fix, aezat deasupra pieselor. Scoaterea pieselor prelucrate i fixarea semifabricatelor se face n timpul lucrului.

II.4.2.Prelucrarea suprafetelor de rotatie exterioare a) b) Broarea corpurilor de revoluie se folosete la prelucrarea suprafeelor cilindrice sau profilate, exterioare sau interioare, folosind broe plane sau spiraleBrosarea se poate realiza in doua moduri: - cu brosa dreapta (a) - cu brosa circulara: - cu dinti la exterior (b) - cu dinti la interior: - cu miscare simpla (c ) - cu miscare planetara (d)

O importan deosebit n cazul prelucrrilor prin broare l are executarea danturii, la roile dinate cilindrice exterioare sau interioare ( a), precum i la roile dinate conice (b).

II.5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA BROSARE

Masurile de tehnica a securitatii muncii sunt cele care se impun a fi respectate la deservirea in general a utilajelor tehnologice, muncitorul trbuind sa verifice inainte de inceperea lucrului starea masinii, urmarind ca sistemul hidraulic sa fie in functiune, precum si dispozitivele de fixare a pieselor si brosei. Se efecueaza apoi reglarile la marimea necesara a cursei si a vitezei de aschiere n condiiile prelucrrii pieselor prin achiere pe mainiunelte,existena pieselor i a organelor de maini,a achiilor,a conductoarelor electrice sub tensiune,a lichidului de rcire i ungere se poate pune n pericol integritatea corporal a muncitorului.

CAPITOLUL III

BIBLIOGRAFIE

Conf. dr. ing. ION GHEORGHE, ing. ION PARASCHIV, ing. NECULAI HUZUM, ing. i MIHAI VOICU, ing. GABRIEL RANTZ Maini i utilaje industriale, Editura Didactic Pedagogic, Bucureti, 1985 Dr. ing. M. ROMAN, ing. ION NICULESCU ndrumtor pentru ungerea mainilor i utilajelor, Editura Tehnic, Bucureti, 1971 Dr. doc. Ing. G.A. RDULESCU, ing. I. PETRE Uleiuri i ungerea autovehiculelor, Editura Tehnic, Bucureti, 1973 Dr. doc. Ing. G.A. RDULESCU, dr. ing. I. PETRE Combustibili, uleiuri i exploatarea autovehiculelor, Editura Tehnic, Bucureti, 1986 Revista Tehnic i tehnologie 2/2008 ISSN:14538423

N. POPESCU, Materiale pentru construcii de maini, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 1995 Gh. Fril, .a. Automobile, cunoatere, ntreinere i reparare, Manual pentru coli profesionale, Editura didactic i pedagogic RA Bucureti, 1995.