Masajul terapeutic

download Masajul terapeutic

of 21

Transcript of Masajul terapeutic

Masajul terapeutic

Inceputurile medicinei "pozitive" chineze se plaseaz acum 8 milenii. Medicii chinezi consider obiectele si fenomenele n interrelatii nesfarsit de bogate si subtile, consider ntrega fire ca un tot organic. Componentele principale ale lumii sunt aceleasi la fiecare nivel al existentei concrete, iar macrocosmosul se reflect fidel n microcosmos.

Astfel a fost structurat o doctrin a celor 5 elemente: lemnul, focul, apa, pmantul, metalul, care sunt privite ca entitti dinamice, capabile s se transforme ntr-o anume ordine, unele n altele. Acesteia i s-a alturat doctrina despre principiile antagoniste YIN si YANG. Intelesul originar al primului pare a fi fost "cel luminat", iar al celuilalt "cel umbrit". Cele dou principii antagonice se manifest n corelatii permanent schimbate, dominand cand unul cand altul, alternarea lor determinand ritmurile cosmice, biologice si istorice. In practica vindectoare chinez se utilizeaz pe scar larg masajul.

CUM SE EXECUT MASAJUL MANUAL

Masajul se poate executa de ctre o persoan specializat n reflexoterapie sau de ctre pacient, n acest caz se numeste automasaj. In cazul automasajului, bolnavul trebuie s cunoasc de ce boal sufer, care sunt punctele reflexe corespondente afectiunii, ordinea si durata de masare pentru fiecare punct reflex, perioada optim pentru masaj. Cand masajul (automasajul) se execut profilactic, o important deosebit o are ordinea n care se execut masarea diferitelor puncte, evitarea depozitrii toxinelor n punctele refelxe, care tind s blocheze partial circulatia sanguin sau limfatic, permitand astfel instalarea afectiunilor la organele aflate la distant.

Se va insista pe zonele renale, uretere, vezic urinar, sistem limfatic, cap, stomac, intestine, ficat.

Cand masajul este fcut de un expert n reflexoterapie, atat el cat si pacientul trebuie s se gseasc n pozitii confortabile, relaxante, specifice punctelor care trebuiesc masate. Astfel, pentru masajul palmar, pacientul poate adopta pozitia sezand ntr-un fotoliu sau culcat cu fata n sus pe o canapea.

Terapeutul se va aseza comod pe un scunel, mai jos decat pacientul, sau lateral lang canapea. Pentru masarea zonelor din coloana vertebral, pacientul va sta culcat cu fata n jos, cu capul ntr-o parte, mainile ntinse lejer pe lang corp. In cazul masrii tlpilor, pacientul va sta culcat cu fata n sus, cu picioarele ntinse, relaxat, iar terapeutul va sta la picioarele acestuia, pe un scunel, mai jos decat pacientul. Piciorul care trebuie masat se aseaz pe genunchiul terapeutului, iar sub genunchiul pacientului se va pune o pern. Din aceast pozitie se maseaz majoritatea punctelor reflexe pentru: rinichi, ficat, splin, stomac, plmani, ochi, urechi, sinusuri, cap, tiroid, paratiroid, intestine, umeri, sani, limfe, gat, coloan etc.

Masarea punctelor din prtile laterale ale picioarelor (reflexoterapia pentru prostat, hemoroizi, anexe, testicole, vagin, uretr) solicit ca pacientul s ntoarc piciorul lateral, pe o parte sau alta. Dup ce atat pacientul cat si terapeutul s-au instalat comod, s-au eliminat zgomotele sau orice perturbare din exterior, se poate ncepe masajul printr-o usoar si scurt masare a tlpilor, apoi cu varful degetului mare de la man se palpeaz punctul corespunztor, se continu cu apsri usoare, care vor creste n intensitate, pan la limita suportat de pacient, urmrindu-i-se reactiile. Se va evita folosirea unguentelor, deoarece degetele pot aluneca pe punctele de lucru si nu se va obtine eficacitatea dorit.

Masajul se face prin presare si (sau) miscri circulare. Cand se maseaz zone ntinse (traseul vezicii urinare, uretere, rinichi), sensul de lucru este dinspre clcai spre degete si nu invers, iar n cazul intestinului gros, se va masa n sensul de evacuare, ascendent, transversal, descendent. Se va lucra aproximativ 30 de secunde cu fiecare man, prin rotatie, permitand astfel relaxarea mainilor.

Zonele supuse masajului trebuie s fie sntoase, fr traumatisme sau afectiuni inflamatorii, dermatologice, btturi, cu o igien riguros respectat. Durata sedintelor de tratament si numrul punctelor reflexe care se pot masa n cadrul unei sedinte vor fi strict individualizate, n functie de bioritmurile specifice si n raport cu starea de functionare a organului de detoxifiere, filtrare si eliminare. Nu este indicat a se disloca mai multe toxine decat poate elimina rinichiul si detoxifia ficatul, splina,

sistemul limfatic. Dac nu se tine cont de aceasta, toxinele vor circula liber n corp, creand unele simptome ca ameteli, somnolent, cefalee si alte dereglri, care afecteaz starea general.

Ce facem, instinctiv, cand avem o durere de cap sau o indigestie? De regula, punem mana pe zona dureroasa pentru a ne usura intr-o oarecare masura durerea. Asadar, exista un instinct primar care ne face sa apasam locul dureros pentru ameliorarea simptomelor. Cele zece zone sunt impartite in cinci perechi, numerotate de la 1 la 5, pe fiecare parte a corpului.

Zona 1 trece prin degetele mari de la maini, pe fiecare parte a corpului si parcurge zona mediana a corpului, partea interioara a picioarelor, a bratelor si coloana vertebrala. O dereglare a fluxului energetic pe acest traseu poate afecta orice organ sau functie dinj aceasta zona. Zona 1 este de obicei cea mai sensibila pe picioarele oamenilor, deoarece pe ea se afla multe parti vitale ale organismului - nasul, gura, gatul, coloana vertebrala si organele genitale. Lucrand numai asupra reflexelor coloanei vertebrale de la nivelul picioarelor este posibila ameliorarea multor manifestari fizice neplacute, deoarece nervii cu originea in zona vertebrala stimuleasa activitatea intregului organism.

Zona 2 are ca limite degetul aratator si al doilea deget de la picior; in acelasi fel se poate continua pana la divizarea corpului in zece zone. Aceasta metode de impartire a corpului in canale energetice sau meridiane, este similara principiului care sta la baza presopuncturii si acupuncturii. Cu toate acestea, cand este vorba de reflexoterapie, nu sunt importante meridianele in sine si nici punctele identificate sau numerotate. In locul lor, accentul se pune pe harta corpului care arata ca fiecare zona sau organ din organism este oglindita pe talpi si degetele de la picioare, ca si pe palme si degetele de la maini. Alta diferenta importanta intre reflexoterapie si presopunctura sau alte terapii bazate pe utilizarea meridianelor este legata de tehnica de utilizare a policelui si a degetelor pentru relaxarea punctelor reflexogene de pe picioare si maini. Cand un punct de pe meridian este blocat, fluxul energetic scade sau se acumuleaza, iar in acel punct apare congestia. In timp, aceasta congestie se poate manifesta fizic sub forma de disfunctie a zonei sau organului respectiv. Pe de alta parte, daca blocajul este indepartat prin sedinte de reflexoterapie, iar echilibrul adecvat si functia normala se restabilesc, procesul de autovindecare poate incepe, iar simptomele si durerea vor disparea. Eficienta reflexoterapiei se bazeaza pe procesul simplu al eliminarii blocajelor de flux energetic in vederea activarii procesului de autovindecare. Talpile: oglinda a corpului Daca priviti cele doua talpi (alaturate), puteti observa ca ele sunt o reprezentare exacta a corpului uman. Talpile reflecta intr-adevar conformatia corpului. Cei largi in spate vor avea talpi mai late de la articulatia halucelui la marginea extrema. Oamenii inalti si slabi au talpi lungi si subtiri, cu degete lungi. Remarcati si curburile talpilor, care sunt asemanatoare cu curburile coloanei vertebrale. Din aceasta ilustratie puteti observa ca talpa dreapta guverneaza partea dreapta a corpului, iar talpa stanga pe cea stanga. Daca alaturati cele doua talpi, veti avea un contur complet al corpului, cu halucele reprezentand capul, iar partile laterale ale talpilor reflectand zonele laterale ale

corpului - de exemplu umerii, genunchii si soldurile. Unele afectiuni cutanate ale picioarelor pot fi deosebit de semnificative.

De exemplu, o batatura poate adesea reflecta o afectiune a gatului, iar o sensibilitate a punctelor reflexogene ale gatului, sa spunem pe partea dreapta, va fi semnificativ corelata cu o batatura pe aceeasi parte. Ingrosarea pielii pe partea laterala a piciorului in zona punctelor reflexogene ale umerilor, semnaleaza adesea o afectiune a umarului. completare Zonele reflexogene sunt puncte nervoase care se afla in legatura cu anumite parti din corp. Ele se gasesc raspandite pe toata suprafata corpului. Prin masarea zonelor reflexogene, se poate obtine o irigare sanguina buna, atat a zonei reflexogene cat si a organismului dependent.

PRESOPUNCTURA este presiunea care se exercita asupra punctului reflex. Punctele pot fi masate cu degetul, cu unghia, cu bagheta de lemn sau de sticla, cu stiloul, folosind capatul rotunjit al acestuia. Presopunctura poate fi practicata de oricine. Cele mai bune rezultate se obtin folosind varful degetului sau unghia. Dupa indicatie, un punct poate fi masat prin manevra de dispersie sau tonifiere. In afectiunile provocate de un exces de energie, se foloseste dispersia.

DISPERSIA : Se face masajul cu varful degetului in pozitie oblica; se maseaza sau se apasa prin insurubare, in sensul opus miscarii acelor de ceasornic. Miscarea se face superficial, bland, lent. Dupa un masaj corect, pielea se va inrosi, sensibilitatea dureroasa si tonul vor scadea.

TONIFIEREA se practica in cazul bolilor rezultate prin deficit de energie (hipotonie, bradicardie etc.). Se executa cu varful degetului sau cu unghia, ambele in pozitie verticala. Masajul se face cu durata scurta. Cand se executa corect, rezulta paloarea tegumentului, cresterea sensibilitatii si a tonusului muscular. Portiunea masata poate fi pudrata. Se pot face trei sedinte pe zi cu durata de 10 minute fiecare. Cura de masaj in cazul unei afectiuni cuprinde 15 sedinte apoi pauza 2 saptamani, dupa care se reia.

Mai multe informatii despre reflexoterapie si masajul terapeutic puteti gasi in cartile:

"Reflexologia si reflexoterapia in slujba bolnavilor" Autori: Gheorghe Neamtu si conf. Aurora Milos

"Presopunctura si micromasajul" Autori: Gheorghe Neamtu si Aurora Milos

Secretele masajului chinezesc sau spalarea uscata

Spalarea uscata, asa denumesc specialistii in medicina veche chinezeasca automasajul.

Ei ne recomanda sa ne facem acest masaj zilnic pentru a ne mentine sanatatea si a ne pastra forta fizica.

In fiecare dimineata trebuie sa va masati cu palmele tot corpul pentru a imbunatati circulatia sangvina. Pentru a obtine rezultate trebuie sa repetati fiecare exercitiu de minimum

10-15 ori.

Masati-va radacina parului si nu veti incarunti

1. Inainte de a incepe orice exercitiu, frecati-va palmele una de alta, pina cind se incalzesc. Dupa aceea masati-va dosurile palmelor. Palma stinga maseaza palma dreapta, iar palma dreapta pe cea stinga (femeile trebuie sa inceapa masajul cu palma stinga).

2. Respirati profund, mingiiati cu palma stinga mina dreapta. Masati-va, incepind cu palma partea interioara a miinii pina la umar, inconjurati cu palma umarul, iar atunci cind expirati masati-va partea exterioara a miinii drepte (acest exercitiu este pentru femei). Barbatii trebuie sa inceapa masajul cu mina stinga: cu palma dreapta, in timp ce expirati, masati mina stinga pe partea interioara de la palma pina la umar, inconjurati umarul, iar cind expirati masati partea exterioara a miinii. La incheieturi apasarea trebuie sa fie mai puternica.

Masajul regulat al miinilor, incluzind aici incheieturile coatelor si ale umerilor, previne stagnarea singelui si a energiei, are o influenta binefacatoare asupra cavitatii toracice in intregime.

3. Incalziti-va din nou palmele, apropiati-le de frunte si, in timp ce expirati, lasati-le in jos pina la barbie cu o usoara apasare. In timp ce expirati duceti-va iarasi miinile in sus pe frunte catre crestetul capului si catre ceafa, iar de pe ceafa pe git. Masati-va gitul, cuprinzind maxilarele si miscind miinile inainte catre barbie, iar de la barbie in sus catre frunte.

4. Desfaceti degetele miinilor, puneti-va miinile pe ceafa astfel incit degetele mari sa ramina in gropile de dupa urechi, iar celelalte degete sa maseze radacinile parului cu niste miscari circulare de la frunte catre ceafa si inapoi. Un asemenea masaj imbunatateste circulatia sangvina, impiedica incaruntirea inainte de vreme, caderea parului si aparitia ridurilor.

5. Timplele trebuie masate cu virfurile degetelor prin miscari circulare in sensul acelor de ceasornic si invers. In acest timp, degetele mari acopera gropile de dupa urechi, iar celelalte degete se afla pe timple.

Exercitiul pentru ochi inlatura oboseala

6. Puneti-va miinile pe cap astfel incit degetele mari sa se gaseasca pe timple, iar celelalte pe crestetul capului. Plimbati-va degetele mari ale miinilor cu o usoara apasare de la timple de-a lungul urechilor. Cu celelalte degete masati-va pe crestet, ceafa si mai departe in jos pe git catre omoplati si umeri.

7. Prindeti-va urechile in asa fel incit degetul mare sa stea pe lobul urechii in spate, iar cel aratator in fata. Frecati-va urechea din toate partile: de sus in jos, din fata in spate.

8. Incalziti-va din nou miinile, in special degetele mari: cu partea lor exterioara, prin miscari circulare, masati-va pleoapele. Prindeti-va cu degetul mare si cu cel aratator de sprincene si intindeti-le dupa care eliberati-le. Plimbati-va degetele de la radacina nasului catre sprincene. Dupa aceea trebuie sa prindeti pielea de la radacina nasului, sa o intindeti si sa ii dati drumul, toate acestea de citeva ori. Aceste exercitii previn bolile de ochi, intaresc musculatura ochilor si inlatura oboseala.

9. Cu partea interioara a degetelor mari masati-va narile in acelasi timp astfel: in timp ce unul dintre degete este sus, celalalt este jos, pina cind nasul se incalzeste. In cazul racelilor sau al gripelor nasul trebuie masat de cel putin 100 de ori. Exercitiul va scapa de nasul infundat, previne gripa si raceala.

10. Masati-va obrajii din exterior catre radacina nasului prin miscari circulare.

11. Masati-va cu ambele miini gitul din fata pina la barbie si din spate pina la piept.

12. Puneti-va mina stinga pe umarul drept si cu o usoara apasare plimbati-va mina in diagonala catre piept. Cu mina dreapta faceti acelasi lucru cu umarul sting.

13. Sprijiniti-va mina stinga in coapsa astfel incit degetul mare sa se afle in fata, iar celelalte in spate. Cu mina dreapta masati-va stomacul cu miscari circulare incepind din partea stinga, in jurul buricului, de 36 de ori. Dupa aceea, sprijiniti-va cu mina dreapta in coapsa, iar cu mina stinga masati-va stomacul in acelasi fel, dar in sens invers acelor de ceasornic, de 36 de ori. Prin masarea stomacului, ca si prin masarea pieptului, este influentata usor diafragma si organele interne, imbunatatind in mod considerabil activitatea lor.

Masajul coapselor previne tulburarile menstruale

14. Masati-va picioarele (pina la talpi). Imbratisati-va cu miinile coapsa stinga si cu o usoara apasare plimbati-va degetele pe picior, pe partea exterioara a lui, catre calcii. Miscindu-va pe calcii, cu o apasare usoara, plimbati-va degetele pe partea exterioara a piciorului. La incheieturi apasarea trebuie sa fie abia perceptibila. Faceti acelasi lucru cu piciorul drept.

Masarea incheieturilor coapselor, genunchilor si gambelor inlatura energia stagnanta si imbunatateste circulatia sangvina, previne dilatarea venelor, tulburarile menstruale, imbunatateste activitatea organelor digestive si a splinei.

15. Spalarea genunchilor: puneti-va miinile pe genunchi, apasati cu putere si masati-va ambii genunchi in acelasi timp prin miscari circulare in sensul acelor de ceasornic de zece ori si invers tot de zece ori. Gropile de sub genunchi masati-le prin miscari progresive din exterior catre interior si din interior catre exterior. Masarea genunchilor protejeaza incheieturile in fata influentelor exterioare: frig, umezeala, eforturi prelungite si, de asemenea, previne imbolnavirea incheieturilor.

16. Toba din ceruri:

a) acoperiti-va bine ambele urechi cu palmele astfel incit degetele mijlocii sa se stringa pe ceafa. Bateti din toate degetele in acelasi timp, pe ceafa, de 12 ori (in cap in acest timp se aude o bataie ca de toba);

b) acoperiti-va din nou urechile cu palmele, iar dupa aceea eliberati-le treptat; exercitiul trebuie facut, de asemenea, de 12 ori;

c) bagati-va degetele aratatoare in urechi, rotiti-va degetele de trei ori inainte si de trei ori inapoi, dupa care scoateti degetele repede din urechi.

Exercitiile a, b si c trebuie repetate de trei ori. Acestea contribuie la o dispunere corecta a energiei in cap, inlatura senzatia de greutate, oboseala, urmarile insomniei, dependenta de conditiile meteorologice, imbunatatesc auzul si previn bolile de urechi.

Scapati de insomnie daca va masati talpile

17. Exercitiile pentru ochi trebuie facute in fiecare dimineata si seara. Rotiti-va ochii de trei ori catre stinga, dupa care priviti drept inainte, incruntati-va si odihniti-va dupa aceea. Intoarceti-va ochii catre dreapta si odihniti-va din nou.

18. Deschideti si inchideti gura de 36 de ori. Saliva formata in acest timp o inghititi. Acest exercitiu intareste nu numai dintii, ci si gingiile, previne aparitie paradontozei si a altor boli.

19. Gargara: inchideti gura, iar cu limba faceti niste miscari circulare ca si cum ati face gargara cu apa. Inghititi saliva care se formeaza in acest timp (enzimele care sint continute in saliva sint folositoare pentru normalizarea digestiei).

20. Incalziti-va miinile si de 36 de ori plimbati-le pe mijloc de sus in jos. Acest exercitiu imbunatateste activitatea rinichilor.

21. Faceti urmatorul exercitiu pentru spalarea talpilor: incalziti-va din nou palmele si plimbati-le pe fiecare talpa de 100 de ori, apasind punctul situat in groapa care se formeaza atunci cind aveti degetele strinse.

Masarea acestui punct influenteaza pozitiv activitatea rinichilor, calmeaza organismul (este un exercitiu foarte important pentru persoanele care sufera de insomnie) si are o actiune benefica asupra ochilor.

Vindecarea constipatiei prin reflexoterapie

Constipatia reprezinta prelungirea perioadei dintre defecatii sau faptul ca cineva doreste defecatia, dar aceasta se produce cu greutate. Constipatia se imparte in constipatie organica si constipatie functionala.

Constipatia organica este in principal cauzata de modificari patologice ale anusului, rectului si/sau colonului sigmoid sau de faptul ca puterea muschiului neted din peretele intestinului slabeste. De asemenea, mai poate fi cauzata si de dereglari ale secretiei interne si metabolismului.

Constipatia functionala este cauzata in principal de obiceiuri alimentare defectuoase care fac ca regularitatea defecatiei sa fie perturbata sau de folosirea defectuoasa a purgativelor, ceea ce reduce sensibilitatea intestinului, iar functia de contractie a colonului sigmoid devine anormala.

Simptome

Defecatiile devin mai putine, reducindu-se de obicei la mai putin de doua ori pe saptamina. Materiile fecale sint uscate si citeodata arata ca materiile fecale ale oilor. Pacientul are dificultati ale scaunului, materiile fecale producind dureri sau pacientul poate elimina materiile fecale, dar cu greutate.

La inceput simptomele nu sint resimtite in tot organismul. Cind constipatia dureaza mult timp pot sa apara fisuri anale, hemoroizi, prolaps rectal etc. In afara de acestea, pacientii pot avea abdomenul umflat (balonari), dureri abdominale, scaderea apetitului, insomnie, dureri de cap, ameteli, oboseala si alte simptome.

Tratament

1. Apasati punctele reflexe ale glandelor suprarenale, rinichilor, vezica urinara de 50 de ori, fiecare separat, avind ca reper o senzatie de usoara durere.

2. Apasati punctele reflexe ale ureterelor de 50 de ori. Frecventa este de 30-50 de apasari pe minut.

3. Apasati punctele reflexe ale plexului solar si plaminilor de 50 de ori separat, cite 30-50 de apasari pe minut).

4. Knead Zusanli (ST 36), Shangjuxu (ST 37), Xiajuxu (ST 39), Xingjian (LR 2) de 50 de ori, separat, 30-50 de apasari pe minut.

5. Apasati stomacul, intestinul subtire de 100 de ori separat, 30-50 de apasari pe minut.

6. Apasati colonul ascendent, colonul transversal, colonul descendent, colonul sigmoid, rectul de 100 de ori separat, 30-50 de apasari pe minut.

7. Repetati indicatiile de la punctele 1, 2, 3 reducind numarul de apasari la jumatate.

Recomandam o serie de 10 sedinte pentru tratament.

Reglementari ale stilului de viata

1. Formati-va obiceiul defecatiei la ora fixa.

2. Beti mai multa apa fiarta pentru a avea suficient lichid in organism, care sa faca materiile fecale moi. Mincati legume si fructe care contin multe fibre vegetale.

3. Normalizati-va activitatea fizica si evitati sedentarismul. Faceti exercitii de tonifiere a musculaturii abdominale si genuflexiuni.

4. Pastrati-va o atitudine optimista

Masaj si terapii complementare

Masajul - arta si stiinta vindecarii

Masajul poate fi considerat o arta si o stiinta a vindecarii. Teoriile masajului terapeutic au un caracter stiintific, insa aplicarea propriu-zisa a acestora este o arta, intrucit ea implica simtul vindecarii, senzitivitatea atingerii, perceptia si intuitia. Este un mod unic de a comunica fara cuvinte, de a impartasi energia, de a experimenta bucuria relaxarii si linistei mentale. Deseori, masajului ii sint atribuite efecte spirituale subtile, apropiate de cele ale meditatiei.

Ce este masajul?

Masajul este un procedeu de actiune mecanica a terapeutului asupra tesuturilor corpului pacientului cu ajutorul miinilor sau unor aparate speciale.

Scopul masajului

I. PROFILACTIC - reprezinta o metoda eficienta pentru prevenirea bolilor, prelungirea vietii si incetinirea proceselor de imbatrinire.

Se aplica:

1. intregului corp

2. anumitor parti ale corpului, incluzind masajul facial (cosmetic)

II. TERAPEUTIC - reprezinta o metoda de tratament al diferitelor afectiuni.

Tipuri

1. clasic

2. reflexogen

3. neuromuscular

4. shiatsu

5. acupresura

6. polar

7. sportiv

8. sexual

9. Chi Nei Tsang etc.

Efectele fiziologice ale masajului pentru sanatate si conditie fizica

Efectul terapeutic al masajului este definit de Hipocrat, parintele medicinei, printr-o afirmatie foarte concisa: vis medicatrix naturae, adica forta vitala, fortele naturale de recuperare ale organismului.

Terapia prin masaj promoveaza sanatatea sustinind propriile procese ale organismului.

Terapia prin masaj actioneaza benefic asupra corpului in intregime. Masajul imbunatateste circulatia singelui si limfei. Pentru ca intregul corp sa fie sanatos, toate celulele sale trebuie sa fie sanatoase. Celulele individuale ale corpului depind de o alimentare din abundenta cu singe si cu limfa, deoarece aceste fluide aduc nutrienti si oxigen si indeparteaza deseurile si toxinele. Astfel, este usor de inteles importanta bunei circulatii pentru sanatate si efectul benefic al masajului pentru intreg corpul.

De asemenea, s-a constatat ca masajul:

- determina modificari in structura singelui. Imbogatindu-l cu oxigen cu 10-15 la suta mai mult.

- poate ajuta detensionarea muschilor contractati si ii poate stimula pe cei slabiti, flasci. Acest echilibru muscular poate ajuta postura si promova eficienta in miscari. Masajul nu mareste in mod direct forta musculara, insa poate grabi recuperarea dupa oboseala ce survine in urma exercitiilor. In acest fel, este posibil sa se realizeze mai multe exercitii si antrenament, ceea ce in timp fortifica muschii si

imbunatateste conditia fizica. De asemenea, masajul intinde usor muschii si tesuturile, sustinind mentinerea elasticitatii lor.

- mareste secretiile si excretiile corpului. S-a demonstrat ca masajul mareste producerea sucurilor gastrice, salivei si urinei. De asemenea, are loc o excretie marita de nitrogen, fosfor anorganic si clorura de sodium (sare), ceea ce mareste rata metabolica (utilizarea materialului absorbit de catre celulele corpului).

- echilibreaza sistemul nervos calmindu-l sau stimulindu-l, in functie de ce efect are nevoie individul in acel moment.

-l imbunatateste starea pielii. Masajul actioneaza in mod direct asupra functiei glandelor sebacee (uleioase) si glandelor sudoripare, care mentin pielea lubrefiata, curata si racoroasa. O piele dura, lipsita de elasticitate, poate deveni moale si supla.

-l influenteaza organele interne. Prin stimularea directa sau indirecta a nervilor ce alimenteaza organele interne, vasele de singe ale acestor organe se dilata si permit o alimentare marita cu singe.

Beneficiile terapiei prin masaj

Cunoasterea efectelor fiziologice ale masajului face posibila o mai buna intelegere a beneficiilor asupra sanatatii si starii de bine a corpului.

Ceea ce se produce in timpul unui masaj sub miinile terapeutului are o importanta profunda pentru cei interesati de sanatate, de armonia propriului corp. Masajul poate ajuta in orice sport sau forma de exercitiu. Ajutind reducerea oboselii fiziologice si recuperarea dupa extenuarea antrenamentului sau jocului, masajul faciliteaza un antrenament calitativ superior, favorizind astfel o mai buna performanta si inlaturind pericolele de accidente.

Popoarele antice mediteraneene cunoasteau aceste lucruri. Dupa imbaiere si exercitii, ei includeau si un masaj corporal complet. Anticii au inteles ca educatia implica dezvoltarea mintii si corpului in egala

masura. Interesul publicului modern de conditia fizica, sanatatea holistica, starea de bine si potentialul uman reprezinta o incercare de a readuce la viata o filozofie onorata vreme indelungata.

Pentru cei mai multi oameni care pornesc un program de antrenament, adeseori spiritul vrea, dar trupul nu. Cind ei incep exercitiile fizice regulate aproape fiecare parte a corpului se schimba. Foarte interesant pentru maseuri este modul in care vasele de singe devin mai complexe pentru a face fata cerintelor marite de oxigen ale corpului, pentru a furniza mai multi nutrienti, pentru a permite o eliminare mai buna. Aceasta cere timp. In timp ce muschii se formeaza, ei nu reusesc sa obtina suficient oxigen si nutrienti. Din pacate, multe programe de exercitii privesc durerile si suferintele ca un pret inevitabil. Acest lucru pur si simplu nu este adevarat, deoarece masajul poate fi folosit intocmai precum era folosit si de greci si romani: pentru a mari rezistenta, a controla oboseala si a se simti mai bine, ca parte integranta dintr-un program de sanatate.

Masajul actioneaza pentru a dispersa efectele secundare ale actiunii muschilor, efecte ce irita muschii si terminatiile nervoase. Acizii lactic si carbonic se acumuleaza in muschi la scurt timp dupa inceperea unui program de exercitii. Acesti acizi sint deseuri ce determina durerea si crampele ocazionale. Ei se formeaza cind glicogenul din ficat si muschi este ars pentru a produce energia din timpul exercitiului. In cele din urma, acizii trebuie sa fie reconvertiti in glicogen si restocati sau eliminati prin limfa si sistemul circulator. Durerile si oboseala persista pina ce procesul acesta de reconvertire sau excretie este incheiat. Masajul poate ajuta eliminarea iritatiei cauzate de aceste deseuri, marind astfel rata refacerii musculare.

Cind masajul a fost inlocuit de odihna s-a inregistrat o refacere musculara de la 20-75 la suta pina la 100 la suta. De exemplu, acesta este motivul pentru care boxeurii sint masati si nu odihniti intre runde.

Incheieturile au un rol extrem de important in exercitii, pentru ca ele sint activate de muschi pentru a genera miscare. Toate incheieturile au o structura complexa si, nefiind folosite, intepenesc. O senzatie de amorteala, de lentoare in incheieturi descurajeaza exercitiile. Un maseur contracareaza aceasta prin folosirea loviturilor de masaj si miscarilor pasive, pentru a elibera tensiunea musculara si tesutul conector din jurul incheiturilor.

De asemenea, masajul ajuta refacerea in cazurile de ranire a tesuturilor moi, precum intinderile si sucirile. Acest lucru este posibil intrucit cresterea si repararea tesutului sint accelerate printr-o circulatie eficienta in zonele afectate si stimularea adecvata a tesuturilor in curs de vindecare. Multe raniri ale tesuturilor moi nu sint intr-atit de serioase incit sa determine o vizita la medic, dar totusi pot cauza

disconfort si disabilitate. Masajul terapeutic poate ajuta la grabirea si imbunatatirea refacerii si reducerea disconfortului. In acest mod, masajul ajuta, fiind asemenea unei punti intre neglijenta obisnuita ce rezulta in raniri usoare si o interventie medicala majora.

O constientizare marita a nevoii de sanatate aduce cu sine si o constientizare a nutritiei. Dieta cea mai atent planificata este partial ineficienta daca vasele de singe nu sint dezvoltate si deschise astfel incit nutritia sa poata ajunge la celule. Masajul poate ajuta si acest proces prin imbunatatirea circulatiei.

Relatia dintre stres si boala este un punct de interes pentru toti cei preocupati de mentinerea sanatatii. Stresul determina eliberarea de hormoni ce creeaza vasoconstrictie si diminuarea circulatiei. Afectata de stres, inima lucreaza mai din greu, respiratia devine mai rapida si superficiala, iar digestia se incetineste. Aproape toate procesele corporale degenereaza. Studiile prihosomatice arata modul in care factorii de stres pot cauza migrene, hipertensiune, depresie, unele ulcere peptice etc. Cercetatorii au estimat ca 80 la suta din boli sint legate de stres. Teparia calmanta si relaxanta prin masaj poate ajuta contracarind toate aceste efecte.

Masajul are un efect psihologic clar. Intrucit masajul trezeste simtul tactil, simtul primar al corpului, el aduce oamenii aici si acum si ii indeparteaza de tensiunea generata de preocuparea constanta a mintii cu probleme. De asemenea, detensionarea musculara poate conduce la eliberarea de emotii reprimate. Durerile de cap, insomnia, tulburarile digetive inclusiv constipatia, artrita, astmul, sinuzita, precum si dureri minore sint citeva din problemele care se amelioreaza in urma terapiei prin masaj.

Terapia prin masaj este o forma de terapie fara medicamente.

Aurelia Haiu

masajul diverselor regiuni ale corpului omenesc

Masajul regiunilor trunchiului const n prelucrarea celor trei regiuni distincte: spatele, peretele toracic i abdominal. Datorit conformaiei anatomice i rolurilor funcionale diferite, aceste regiuni se maseaz ntotdeauna separat.

Masajul spatelui Pe spate se aplic toate procedeele principale de masaj i o parte din cele ajuttoare. Aceast regiune ntins, plan i aproape neted (cu excepia coloanei vertebrale i a omoplailor) este acoperit de o derm mai groas i mai puin sensibil, esutul conjunctiv i adipos este slab reprezentat, musculatura este plat i dispus n mai multe straturi, iar circulaia sngelui redus i divers orientat.

Poziia celui care maseaz este n stnd sau aezat pe un scaun cu nlime potrivit, cu mna ndemnatic spre pacient.

Cel masat este n decubit ventral cu capul rsucit ntr-o parte, membrele superioare ntinse pe lng corp.

Masajul peretelui toracic Peretele toracic se deosebete ca structur de regiunea spatelui dar i prin rolul su esenial n respiraie. Pielea acestei regiuni este mai fin i mai sensibil, esuturile subcutanate mai reduse pe prile laterale i pe linia median. O deosebire esenial, la acest nivel al trunchiului, ntre brbai, la care se remarc muchii pectorali bine dezvoltai i femei, la care predomin relieful glandelor mamare. Pentru masajul acestei regiuni se recomand poziia decubit dorsal cu capul uor ridicat, rezemat pe un plan nclinat. Pentru masajul prilor laterale, se ridic braele, minile se aeaz sub ceaf sau pe cretet. Pentru masajul zonelor laterale se rsucete trunchiul spre partea opus regiunii pe care se aplic masajul. Executantul st n picioare sau aezat cu mna ndemnatic spre banchet.

Masajul peretelui abdominal Peretele abdominal este o adevrat centur constituit din muchi plai i supli, legai ntre ei prin puternice formaiuni fibroase. Pielea la acest nivel este subire, moale i elastic. La unele persoane prezint o mare sensibilitate cu caracter specific, care mpiedic deseori aplicarea manevrelor de masaj. Persoanele predispuse la obezitate, bine hrnite i sedentare, prezint sub piele straturi abundente de grsime, cute groase i moi, care modific forma i funciile centurii abdominale, musculatura fiind predispus la atonie i insuficien funcional. Circulaia sngelui la acest nivel este divers orientat. Manevrele de masaj specifice acestei zone sunt netezirea, friciunea, vibraiile i percuiile uoare. Manevrele mai puternice se evit datorit lipsei planului osos profund cu excepia cadrului colic, n caz de constipaie, cnd se efectueaz presiuni glisate urmnd traseul acestuia: ascendent, transvers, descendent. Poziia celui masat i a maseurului este aceeai ca la masajul peretelui toracic. Pentru a obine o relaxare mai eficient a muchilor abdominali, membrele inferioare ale pacientului sunt flectate din articulaiile coxo-femurale i genunchi, iar picioarele se sprijin pe tlpi.

Masajul membrelor inferioare i al regiunii fesiere. Acesta se poate executa fie pe segmente, fie pe toat lungimea lor, ncepnd cu partea posterioar. Membrele inferioare sunt mai lungi, mai groase i mai puternice dect membrele superioare, adaptate funciilor statice i dinamice specifice lor. Oasele i articulaiile sunt mari i rezistente, muchii voluminoi i tonici. Masajul membrelor inferioare pe partea posterioar se execut din poziia decubit ventral. Uneori, pentru masajul prii laterale a coapsei i gambei, pacientul se poziioneaz n decubit lateral. Poziia maseurului este n stnd sau aezat lateral de n partea segmentului asupra cruia aplic masajul sau la captul banchetei pentru masajul segmentului distal. Ordinea aplicrii masajului este urmtoarea: plant, gamb, coaps, regiune fesier.

Masajul membrelor superioare. Volumul muchilor i al esuturilor moi este mai redus dect cel al membrelor inferioare, avnd n vedere adaptarea lor pentru micri ample i de abilitate, mai mult dect pentru cele de for i rezisten. Pentru masajul acestor segmente, pacientul este aezat n decubit dorsal cu capul uor ridicat pe plan nclinat. Executantul st n picioare sau aezat n partea segmentului pe care l maseaz, n ordinea urmtoare: mn, antebra, bra, umr.

Masajul capului. La aceast regiune, masajul prezint anumite particulariti legate de conformaia anatomic, precum i de influenele pe care dorim s le exercitm asupra acesteia. Pielea capului este groas i bine ntins. ntre piele i oasele craniului exist un strat foarte subire de esuturi fibroelastice i musculare, care i permit un anumit grad de mobilitate. Aceste esuturi sunt strbtute de o reea bogat de vase sanguine i limfatice, precum i de ramificaii ale nervilor periferici. Vasele se ramific n diferite direcii: din mijlocul frunii spre tmple i n sus spre cretet, din cretet spre prile laterale i napoi spre ceaf. Muchii sunt foarte subiri, plai i se inser pe piele i pe oasele craniului. Ramificaiile nervilor provin din nervii cranieni i cervicali. Masajul capului poate fi executat pe toat suprafaa, pe frunte, pe cretet, pe prile laterale i pe partea posterioar, global sau strict localizat. Poziia pacientului poate fi aezat pe un scaun scund, sprijinindu-i fruntea sau brbia pe minile proprii sau pe un plan de sprijin potrivit de nalt, cu spatele spre maseur, care este n stnd sau aezat pe un scaun mai nalt. Pentru masajul frunii i al prii anterioare a capului, maseurul st n spatele pacientului care i sprijin capul pe pieptul acestuia. Masajul capului mai poate fi executat din diverse poziii de decubit (dorsal, ventral, lateral), ct i de zona pe care se aplic (partea occipital sau lateral a capului).

Masajul feei. Este o form special de masaj practicat n cosmetic i n scop terapeutic. n acest masaj se folosesc o serie de procedee clasice adaptate la particularitile morfologice i funcionale ale acestei regiuni. Manevrele exercit o aciune circulatorie i trofic, tonic i stimulatoare asupra pielii i esuturilor subcutanate.

Masajul cosmetic se aplic n special la femei, n scopul pstrrii aspectului sntos i proaspt al pielii sau pentru corectarea unor imperfeciuni.

Masajul terapeutic al feei are drept scop tratarea modificrilor inestetice i de tonus ale esuturilor (cute, riduri), al urmelor unor boli de piele sau accidente la nivelul feei (cicatrici, aderene, pareze).

Masajul cosmetic se aplic asociat i cu unele preparate (unguente, creme, soluii, loiuni) cu proprieti trofice i terapeutice.

n activitatea sportiv este util n unele cazuri de accidentri ale feei survenite n activitate (ex. box).

Paralizia sau pareza nervului facial, de apartenen central sau periferic este destul de frecvent, iar cauzele care o determin fiind numeroase. Leziunea nervului se poate produce la orice nivel pe traiectul su anatomic, de aici derivnd intensitatea i forma clinic a paraliziei, de la caz la caz. n aceste cazuri, faa apare cu un aspect asimetric de partea bolnav, cutele frunii sunt terse, ochiul rmne parial sau total deschis, att n stare de veghe ct i n somn. Secreia lacrimal este abundent, muchii feei sunt imobili, anul nazo-genian este ters, comisura bucal cobort. Bolnavul nu poate sufla, fluiera.

Paralizia facial periferic a frigore, unilateral, de natur infecioas sau virotic, are, n general, o evoluie favorabil, legat de precocitatea aplicrii tratamentului, ct i de natura i locul leziunii nervoase.

n tratamentul de recuperare al parezelor de facial, masajul i exerciiile selective pentru muchii feei au un rol deosebit de important. Masajul, n acest caz, se aplic i extern i intern (intrabucal). Pentru a preveni hemispasmul facial, el se realizeaz prin manevre de netezire i friciune uoare, n ritm lent, simetric pe ambele pri. Ca mod de abordare, se ncepe cu regiunea intersprncenar continund apoi cu pliul nazo-genian, aripile nasului, buza superioar, masnd apoi brbia, urmnd zona maxilarelor, urcnd n final spre ureche unde masajul se face mai insistent i se termin n zona sprncenelor. Masajul frunii se realizeaz ncepnd dinspre tmple, se alunec apoi cu presiuni lejere ale degetelor ctre axa de simetrie a feei, revenind ctre tmple. Se ridic apoi degetele ctre rdcina prului, executnd un masaj transversal apropiat de limita de elasticitate a esutului celular subcutanat al zonei respective. Aceeai succesiune este refcut n sens invers i se termin prin ntinderea pielii din zona unghiului extern al ochiului.

Masajul gtului. La acest nivel este necesar s delimitm dou regiuni, anterioar i posterioar, care se deosebesc ca structur i funcii:

- regiunea anterioar se caracterizeaz printr-o mare complexitate anatomic i funcional, fiind strbtut de conducte organice importante, n ordine: traheea i esofagul, carotidele intern i extern, venele jugulare, canale limfatice i trunchiuri nervoase, alturi de care sunt prezente: ganglionii limfatici cervicali, tiroida i parotidele, precum i formaiunea reflexogen glomus carotidian. Pe aceste

structuri anatomice, dat fiind sensibilitatea lor, sunt recomandate numai netezirile i vibraiile uoare n sensul circulaiei sanguine de retur. Aria tiroidian este exclus de la orice form de masaj.

Poziia indicat pentru cel masat este cea de decubit dorsal, cu capul ridicat sau n eznd, rezemat cu capul n uoar extensie.

Regiunea posterioar a gtului, cu o musculatur inserat de ambele pri ale coloanei vertebrale, fr particulariti anatomice deosebite, beneficiaz de aceleai manevre clasice de netezire, friciune, frmntat, tapotament i vibraii, adaptate ca intensitate acestei zone.

Poziia celui masat este n decubit ventral cu capul uor n flexie, cu fruntea rezemat pe dosul minilor sau poziia eznd pe un scaun scund, cu fruntea sprijinit nainte pe un plan potrivit de nalt, cu spatele la maseur, la rndul lui aezat pe un scaun mai nalt sau n picioare.