MASAJUL PE REGIUNI

1.Masajul spatelui

Netezirea

Se începe de la regiunea fesieră şi se termină în regiunea cefei. Mâinile alunecă de-a lungul coloanei vertebrale, paralel cu coloana sau în lateral. Se împinge limfa spre zonele inghinală şi axială iar sângele pe sistemul venos spre inimă.

Netezirea spatelui are 6 manevre:

• Alunecarea de la sacru spre ceafă, paralel cu coloana (3 alunecări cu degetele lipite şi 3 alunecări cu degetele larg deschise pentru a cuprinde o porţiune cât mai mare de piele).

 

• Alunecări laterale executate simultan, cu mâna dreaptă spre dreapta şi cu mâna stângă spre stânga spatelui, închizând pumnul pe margini, pentru a lucra mai bine cu eminenţele tenare (părtile   cărnoase    ale mâinii). Se   execută  6 alunecări laterale (stânga + dreapta) şi se reia mişcarea de 6 ori (deci 6 circuite sacru - umeri).

        • Mână pe sub mână forma lungă. Mâinile alunecă una după alta (mână pe sub mână), paralel cu coloana, facând curse lungi din zona şalelor până la umeri, mai întâi pe partea dreaptă (3 curse şold-umăr cu degetele lipite, 3 curse cu degetele depărtate pentru a cuprinde o portiune de piele cât mai mare) şi în acelaşi mod apoi pe partea stângă.

• Se execută alunecări spre partea dreaptă (în cazul în care maseurul se află pe partea stângă a celui masat), împingând palmele una după alta (mână pe sub mână), pumnul  închizându-se pe partea laterală. Se începe din zona şoldului şi se avansează treptat   peste   coaste   şi omoplat.

• Palmele se trag, una pe sub alta, înspre partea stângă (în cazul în care maseurul se află pe partea stângă a celui masat), plecând de  la jumătatea spatelui  spre flancul stâng. Se începe din zona şoldului şi se avansează treptat  peste   coaste   şi omoplat,  până  în  zona umărului. Se fac 3 circuite complete şold-umăr.

Fricţiunile

• Se execută cu degetele, făcând mişcări circulare începând de la gât, pe umeri şi apoi lateral pe coaste, în jos până la şolduri. Se fac 3 curse complete gât-şolduri. Aceeaşi mişcare se execută apoi paralel cu coloana (pe muşchii paravertebrali) făcând 6 curse complete gât-şolduri.

• Se execută la fel ca la punctul 1, folosind podurile palmelor în locul degetelor.

• Se execută la fel ca la punctul 1, folosind pumnul închis culcat.

Frământatul

• Se prinde cu ambele mâini, de-o parte şi de alta a coloanei, câte o cută de piele şi muşchi, care se strânge între degete şi podul palniei. Se execută 6 astfel de strângeri, pornind din zona superioară a muşchilor trapezi coborând până la şolduri. Se fac 3 astfel de curse pe lateral şi 6 pe mijlocul spatelui.

• Se combină frământatul cu fricţiunea cu podul palmei. Se execută de 6 ori numai pe mijlocul spatelui.

                                                      

Tapotamentul

Se execută de obicei pe mijlocul spatelui, pe muşchii paravertebrali, fără a coborâ mai jos de nivelul diafragmei. Mâna dreaptă bate pe partea dreaptă, iar stânga pe partea stângă, lovind ritmic spatele cu o intensitate care se reglează în funcţie de constituţia şi problemele celui masat.

Se aplică toate formele de tapotament.

     

                                         

  

           

Vibraţiile

Vibraţiile se execută de 3 ori pe partea stângă şi de 3 ori pe partea dreaptă. Mâna se aşează cu palma pe suprafaţa de masat şi antebraţul perpendicular pe această suprafaţă. Se execută vibraţii ale pielii, executând în acelaşi timp o

presiune cât mai mare asupra spatelui. Se fac astfel de vibraţii pomind din zona muşchiului trapez şi coborând gradat până la şold, mai întâi pe partea stângă a coloanei, iar apoi pe dreapta.

Manevre secundare:

 

A. Ciupituri: - toate tipurile. Exemplu : se porneşte din partea de jos a spatelui şi se apucă între degete câte o cută de piele, care este apoi rulată în sus până în zona muşchilor trapezi. Mişcarea se face paralel cu coloana, mâna stângă mergând pe partea stângă, iar dreapta pe partea dreaptă. Se fac 3 curse complete şolduri-trapez, pornind cu mâinile cât mai apropiate una de alta şi deplasându-le câte puţin la fiecare cursă nouă, astfel încât ultima cursă să fie făcută pe marginile exterioare ale spatelui.

B. Presiuni:

• Pe coloană: mişcările de presare se efectuează prin următoarele procedee:

-  cu policele mâinii, şerpuit printre vertebre, de sus în jos,

- cu două degete (police mână dreaptă şi stângă), şerpuit prin forfecare.

• Pe lângă coloană:

- cu degetele mari ale mâinilor se merge de sus în jos pe muşchii paravertebrali presând în dreptul fiecărei vertebre, mâna stângă acţionând pe partea stângă, iar dreapta pe partea dreaptă a coloanei vertebrale.

- presiuni cu policele mâinii efectuate de sus în jos (gât - sacru) policele mâinii stângi fiind deasupra;

-  cu coatele mişcări de dute vino;

C. Mişcări de întindere ale coloanei: antebraţele se poziţionează  transversal pe coloană după care se execută o întindere.

D. Manevre speciale pentru ţesutul de sub omoplaţi: se efectuează astfel, se ridică   umărul, se duce mâna pe spate, cu cotul lăsat pe masa de masaj până când omoplatul se ridică pentru a introduce degetele sub omoplat. Manevrele se fac prin presiuni şi fricţiuni.

     Masajul spatelui se termină cu o netezire uşoară de încheiere, mână pe sub mână formele lungă şi scurtă efectuate lent şi apăsat.

                                             

                     

                       

   

   

   

   

   

   

   

   

   

   

Fig. Direcţiile de masaj

2. Masajul gâtului şi al cefei

Netezirea: Palmele alunecă în jos, peste gât, pornind din regiunea cefei şi până la umeri. Pentru ca alunecările să fie cât mai lungi, se începe cu rădăcinile mâinilor şi se termină cu vârfurile degetelor.

Fricţiunile:

• se execută cu degetele, făcând mişcări circulare începând de la ceafă, în lateral pe gât, continuând până la umeri. Se fac 3 astfel de curse. Aceeaşi mişcare se execută apoi şi pe mijloc, tot 3 curse.

• se execută la fel ca la punctul 1, aceleaşi mişcări circulare ca mai sus. folosind numai degetele mari.

• se execută la fel ca la punctul 1, aceleaşi mişcări circulare ca mai sus, folosind podurile palmelor în locul degetelor.

     Frământatul:

• se efectuează cu ambele mâini: se apucă între degetele mari şi celelalte degete, câte o cută cât mai mare de piele şi muşchi simultan pe ambele părţi ale coloanei cervicale.

• cu ambele mâini de aceeaşi parte a gâtului, se apucă între degetele mari şi celelalte degete câte o cută de piele şi muşchi. Mişcarea o începem de pe partea stângă a gâtului; se execută o mişcare de frământare şerpuită a cutei prinse, pomind de la baza craniului şi până pe umăr; se execută 3 astfel de curse, după care se trece la partea dreaptă.

                                                    

           Tapotamentul - se fac aceleaşi forme de tapotament ca şi la spate.

 Manevre secundare:

• Presiunile: - se execută cu degetele mari ale mâinilor; se merge de sus în jos pe lângă coloană, presând în dreptul fiecărei vertebre, mâna stângă acţionând pe partea stângă, iar dreapta pe partea dreaptă a coloanei vertebrale.

• Şerpuitul cu un deget: - se execută cu degetul mare de la mâna dreaptă, care alunecă şerpuit printre vertebre, de sus până jos pe toată lungimea gâtului.

         • Şerpuitul cu două degete: - se execută cu degetele, care alunecă şerpuit printre vertebre, în zig-zag, de sus până jos pe toată lungimea gâtului.

 Masajul gâtului se termină cu o netezire uşoară efectuată lent şi apăsat dinspre ceafa spre umeri.

3.Masajul capului

Netezirea: Mâinile maseurului vor aluneca de pe frunte, peste creştet, până la ceafă, făcând 3-4 astfel de mişcări.

• Vom face aceeaşi mişcare ca la punctul 1, dar aducând mâinile prin lateral, peste urechi, făcând de asemenea 3-4 curse.

• Se relizează folosind degetele, prin mişcări circulare urmărindu-se să deplasăm pielea pe planurile profunde, atât cât îi permite elasticitatea. Degetele se mută din aproape în aproape pe toată suprafaţa capului.

• Folosind podurile palmelor se fac mişcări circulare alternative.

Tapotamentul: în picături de ploaie, pe tâmple .

Masajul se încheie cu o netezire relaxantă.

4.Masajul regiunii fesiere

Netezirea - se face prin neteziri executate cu ambele mâini, alunecând de la plica fesieră, spre regiunea lombară, iar apoi înspre lateral spre şolduri. Se întrebuinţează manevre puternice făcute cu podul palmelor, marginile lor cubitale, rădăcina mâinilor şi chiar pumnii închişi.

Fricţiunile - se execută cele două forme de fricţiune, ca la spate. Se începe din regiunea lombară, apoi pe fese, în jos până la plica fesieră. Se fac 3 curse pe lateral şi 3 pe mijlocul feselor, mai întâi cu degetele, apoi cu podul palmelor şi cu pumnii.

Frământatul - se execută de sus în jos energic şi în forţă, cu ambele mâini, cuprinzând simetric cele două părti ale regiunii feselor sau pe fiecare în parte. Se foloseşte stoarcerea şi presiunea cu pumnii. Aici frământatul se combină foarte bine cu fricţiunea.

Tapotamentul - se pot executa toate formele de tapotament de la spate şi, în plus, se poate adăuga tapotamentul din lateral în care lovirea se face folosind pumnii şi antebraţele, în acelaşi timp.

Vibraţiile - se fac mai energic, apucând fesele cu palmele şi scuturându-le în lateral.

Manevre secundare – similare celor care au fost executate la masajul spatelui.

5.Masajul membrelor inferioare

                        Masajul părţii posterioare a piciorului

Netezirea:

• Ambele palme cuprind simultan piciorul şi alunecă de la călcâi spre plica fesieră. Mişcarea se termină alunecând cu palmele înspre exterior spre fesă.

• Se face netezire mână pe sub mână, formă lungă, alunecând cu palmele una după cealaltă de la călcâi până la fesă cu mişcări continue şi lungi.

• Netezirea mână pe sub mână, formă scurtă se face alunecând cu palmele una după cealaltă de la călcâi până la fesă cu mişcări profunde, piciorul se apucă cu putere din lateral între palme, iar apoi se presează înspre în jos mişcări scurte şi energice.

 Fricţiunea - Fricţiunea se face cu degetele sau cu podul palmelor, pornind de la fese cu mişcări circulare şi terminând la călcâi. Se fac 3 curse folosind degetele şi 3 cu podul palmelor.

 Frământatul - are 3 forme-:

1. în cerc sau inel: piciorul se apucă cu putere din lateral între palme, iar apoi se presează înspre în jos.

2. In cută: - se prinde cu ambele mâini o cută de muşchi şi piele din interiorul piciorului se ridică şi se presează înspre în jos pe femur.

3. în val sau şerpuit: se apucă cu ambele mâini o cută de muşchi şi piele din interiorul piciorului şi se rulează simultan de sus în jos ca un val.

Tapotamentul - se pot face toate formele de tapotament de la spate, ţinând cont de conformaţia specială a zonei de masat.

                      

!!! Nu se loveşte zona spaţiului popliteu, tapotamentul făcându-se doar pe coapsă şi gambă.

• Rulatul - se prinde piciorul între palme şi se scutură muşchiul cu vigoare pentru a-l relaxa. Se începe de la plica fesieră şi se coboară până la tendonul lui Ahile.

• Cernutul - Se execută la fel ca rulatul, dar mai uşor, folosind degetele în locul palmelor. Muşchiul se scutură „aruncându-l" dintr-o palmă în cealaltă, ca şi cum am cerne cu o sită.

• Tracţiunile - Se trage cu palma dreaptă de gleznă, ţinând contră cu mâna stângă pe fesă. Se face o tracţiune continuă timp de câteva secunde, iar apoi se lasă piciorul uşor jos.

• Tensiunile - Se flectează gamba pe coapsă, fortând uşor, pentru a aduce călcâiul cât mai aproape de fesă. Această mişcare se execută de 5-6

ori. Se poate plasa mâna stângă pe partea posterioară a încheieturii pentru ca tensiunea să fie mai eficientă.

• Scuturatul - Se apucă talpa piciorului cu mâna dreaptă şi se scutură piciorul (gamba + coapsa) cu vigoare, cu mişcări stânga-dreapta.

      Masajul se termină cu o netezire uşoară de încheiere.

Rulatul şi cernutul coapsei.

             

                              Masajul tendonului lui Ahile:

 

           Netezirea - Se ţin degetele în căuş şi se alunecă alternativ mâinile una după alta de la călcâi până la gambă.

     Fricţiunea în „fierăstrău":

• Se face cu partea cubitală a mâinii drepte, mâna stângă ţinând de călcâi. Se fac mişcări ca şi cum am tăia cu un fierăstrău tendonul. Se porneşte dinspre călcâi şi se termină înspre gambă.

• Se freacă energic tendonul cu podul palmei de o parte şi de alta a sa.

Frâmântatul - se face cu degetele mari de o parte şi de alta a tendonului, în zig-zag, dinspre călcâi spre gambă. Se încheie cu netezire.

                    

Masajul labei piciorului şi al tălpii:

Netezirea - Se face cu ambele mâini, una alunecând pe talpă, iar cealaltă pe faţa dorsală a piciorului, dinspre degete spre maleole.

Fricţiunile:

• Se execută, folosind degetele, în sens circular în jurul maleolelor şi al călcâiului, sau în sens liniar în lungul tendoanelor şi al spaţiilor interosoase metatarsiene.

• Pe talpă se fac fricţiuni liniare, cu degetele şi cu pumnul închis.

 Frământatul:

• Se execută pe talpă cu mişcări circulare folosind degetele mari de la ambele mâini, presând cu putere.

• Se apucă de-o parte şi de alta laba piciorului cu ambele mâini, palma fiind plasată pe partea anterioară, iar degetele pe talpă. Se trag degetele apăsând cu putere dinspre mijlocul tălpii înspre lateral.

• Din aceeaşi poziţie ca mai sus se fac tensiuni între metatarsiene mişcându-le unul pe lângă altul în sus şi înjos.

• în încheiere se face o netezire uşoră, relaxantă.

                                                                                          

Masajul degetelor

Se masează fiecare deget de la picior în parte, începând cu degetul mare şi terminând cu cel mic. Se cuprinde fiecare deget în parte între degetul mare şi arătător al maseurului şi se fac mişcări circulare sau longitudinale pe toată lungimea lui (circumducţiei).

                                                 

  Masajul părţii anterioare a gambei:

           Această portiune de masat prezintă unele particularităţi determinate mai ales de lipsa ţesuturilor moi pe creasta şi pe faţa antero-internă a tibiei.

Netezirea - Se aplică pe întreaga faţă anterioară a gambei, dar pe partea antero-externă, alunecările pot fi scurte şi mai apăsate, pentru a influenţa muşchii din jgheabul osos, format între tibie şi peroneu. Manevrele pot fi efectuate cu podul palmei, cu degetele sau cu nodozităţile acestora (în pieptene).

Fricţiunea - se aplică în acelaşi fel cu netezirea, mai ales pe partea antero-extemă a gambei, folosind perniţele musculare tenare şi hipotenare ale mâinii.

Frâmântatul - are o importanţă redusă şi se aplică pe această regiune cu o singură mână, cu care se cuprinde partea externă şi posterioară a gambei.

Masajul genunchiului:

Se execută cu piciorul întins şi sprijinit pe toată partea sa posterioară. Manevrele depăşesc în sus şi în jos regiunea articulară. Se prelucrează pielea, ţesutul conjunctiv subcutanat şi elementele articulare sau periarticulare accesibile.

Netezirea:

• Se face cu podul palmei pe genunchi şi în imediata sa apropiere.

• Degetele mari alunecă unul după altul în mişcări scurte şi dese de pe rotulă spre pulpă, iar apoi de pe rotulă spre gambă.

• Degetele mari alunecă înconjurând rotula de jos în sus, iar apoi revin peacelaşi traseu de sus în jos. Se repetă această mişcare de 6 ori.            Fricţiunea:

•  Se face circular, folosind degetele sau podul palmei, pe partea laterală a genunchiului.

• Cu podul palmei drepte plasat pe rotulă, se fac mişcări circulare atât cât permite mobilitatea acesteia.

     

      Masajul părţii anterioare a coapsei:

Este identic cu masajul părtii posterioare a coapsei.

        

6.Masajul abdomenului

La unele persoane, regiunea abdominală este foarte sensibilă, fapt care face imposibilă aplicarea manevrelor de masaj. Pentru a înlesni relaxarea muşchilor abdominali, picioarele se îndoaie şi se sprijină pe tălpi.

Netezirea:

• Alunecările se încep din regiunea supraombilicală şi se îndreaptă în sus spre marginile costale. Mâinile se duc apoi în lateral, spre flancuri şi, în sfârşit, coboară peste regiunea sub-ombilicală, îndreptându-se în jos şi înăuntru, în lungul şanţurilor iliace, spre simfiza pubiană.

   

• Se fac alunecări circulare cu toată palma, mână pe sub mână, circular, în sensul acelor de ceasomic, pe traiectul colonului. Se descrie în acest fel un cerc pe marginea suprafeţei abdomenului.

Fricţiunea:

• Se folosesc degetele de la ambele mâini pentru a descrie mişcări circulare pe ambele părţi ale abdomenului, mâna stângă acţionând pe partea stângă, iar dreapta pe partea dreaptă. Se porneşte din regiunea coastelor şi

se coboară pe lateral până în regiunea subombilicală, iar apoi aceeaşi mişcare se face pe mijlocul abdomenului pe crestele muşchilor abdominali.

• Se procedează la fel cu podurile palmelor.

Frământatul:

   Datorită conformaţiei speciale a acestei zone, frământatul se face numai stratului de grăsime subcutanat, în cazul în care acesta există; frământatul se face transversal, în val dintr-o parte în alta a abdomenului.

Tapotamentul

   Se face uşor, folosind vârfurile şi pulpele degetelor.

   Nu este permisă folosirea altor procedee de tapotament.

 Tapotamentul abdomenului

    In încheiere se face o netezire uşoră, însoţită de vibraţii uşoare şi relaxante.

    După masaj sunt recomandate câteva mişcări active de respiraţie profundă.

7.Masajul regiunii toracice

La femei masajul regiunii toracice se face ocolind regiunea sânilor.

  Netezirea:

• Cu ambele mâini, se alunecă simultan de la baza toracelui, peste regiunea sternală şi apoi în lungul claviculelor până peste umeri.

• Cu ambele mâini, se alunecă simultan pornind din mijlocul toracelui, peste coaste, în lateral, în sensul spaţiilor intercostale.

Fricţiunea:

• Cu degetele, se descriu spirale, pe lateral, de sus din regiunea claviculei, până în regiunea coastelor, iar apoi pe mijloc, peste muşchii pectorali.

• Aceleaşi manevre se fac cu podurile palmelor, simultan cu ambele mâini.

Frâmântatul:

• Pe muşchii pectorali se execută frământatul "în cută", prinzând cu ambele mâini şi storcând muşchiul între degetele mari şi celelalte degete.

• Se continuă ca mai sus, combinând însă frământatul cu fricţiunea.

Tapotamentul:

   Este strict interzis tapotamentul în regiunea toracică a femeii !!!

   La bărbaţi se face un tapotament uşor, ocolind regiunea mamară, acţionând cu vârfurile şi pulpele degetelor.

   La sfârşit se face o netezire uşoră de încheiere.

   După terminarea masajului sunt indicate câteva respiraţii ample,cu uşoare presiuni la baza toracelui în timpul expiraţiei.

Vibraţia:

    Diafragma, muşchi profund, este masat prin introducerea vârfurilor degetelor 2-5 sub rebordul costal şi se efectuează manevre vibratorii, în special fricţiunea vibrantă.

8.Masajul membrelor superioare

Se face pe rând la fiecare braţ, pornind din regiunea umărului şi terminând cu degetele.

Mâna celui masat se poate sprijini pe genunchiul maseurului sau îl poate ţine pe acesta de centură sau curea. Mai poate exista situaţia în care maseurul ţine cu o mână încheietura celui masat şi îl masează cu cealaltă mână.

                   Masajul umărului:

Netezirea - Se fac neteziri circulare peste umăr şi în jurul lui folosind o singură mână.

Fricţiunea - se efectuează cu o singură mână; se fac fricţiuni circulare mai întâi cu degetele, iar apoi cu podul palmei; se va insista cu degetele, în special înjurul oaselor umărului.

Frământatul - Se combină cu fricţiunea, executându-se practic la fel, dar cu mai multă forţă.

Tapotamentul - Se poate efectua cu vârful degetelor, folosind ambele mâini.

                   Masajul braţului:

         Netezirea - se execută cu o mână sau cu două, alunecând din regiunea cotului până la umăr pe toate feţele braţului.

Fricţiunea - Se execută cu degetele sau cu podul palmei, în mişcări circulare, pe toată lungimea braţului, începând de la umăr şi până la cot.

Frământatul:

       • „În brăţara" - Se cuprinde braţul cu ambele mâini şi se prelucrează muşchii prin manevre ondulatorii;

       • „Şerpuit" - Cu ambele mâini de aceeaşi parte a braţului celui masat, se prinde o cută de piele şi muşchi şi se prelucrează şerpuind din regiunea cotului şi până în zona umărului;

       • „În cută" - Se apucă o cută de muşchi şi piele, cu o mână sau cu amândouă, şi se presează între degetul mare şi restul degetelor.

Tapotamentul:

       • Se aplică în lungul braţului, cu partea laterală a degetelor;

       • Se poate face un „plescăit" uşor cu degetele şi palmele pe partea anterioară şi posterioară a braţului.

Rulatul - Se cuprinde braţul între palmele maseurului şi se rulează energic cu mişcări laterale, alunecând gradat de

la umăr până la cot.

Cernutul - Se face la fel ca rulatul, dar mai uşor, palmele maseurului fiind mai depărtate între ele.

                   Masajul cotului:

          Se face uşor şi delicat, ţinând seama de conformaţia specială a zonei.

 Netezirea - Se face uşor, cu toată palma, prin mişcări circulare atât pe faţa anterioară cât şi pe cea posterioară a încheieturii.

 Fricţiunea:

 • Pe partea anterioară a încheieturii se fac mişcări liniare scurte, alunecând cu degetele mari, unul după altul, dinspre antebraţ înspre braţ.

• Pe partea posterioară a cotului se folosesc degetele, care descriu cercuri în jurul oaselor cotului.

• Tot pe partea posterioară a cotului se poate folosi podul palmei pentru a face fricţiuni circulare relaxante.

• Masajul cotului se încheie cu o netezire uşoară.

                           Fricţiunea cotului

                   Masajul antebraţului:

Netezirea:

• Se fac alunecări lungi şi lente, executate cu ambele mâini simultan, plecând de la nivelul pumnului, netezind antebraţul pe toate feţele şi urcând până la cot.

• Se fac alunecări scurte şi repezi, executate cu ambele mâini alternativ (mână pe sub mână), pe toată lungimea antebraţului.

Fricţiunea:

• Cu degetele mari de la ambele mâini se face o mişcare continuă pe toată lungimea antebraţului, ţinând degetele unul lângă altul sau unul sub altul pentru a da mai mare profunzime mişcării.

• Pe partea cărnoasă şi pe tendoane se fac mişcări circulare folosind degetele ori podurile palmelor.

Frământatul: Se poate executa „în brăţară", „şerpuit" şi „în cută".

Masajul se încheie cu o netezire uşoară.

                   Masajul palmei:

          Netezirea - Se fac neteziri uşoare pe partea dorsală şi mai apăsate pe faţa palmară, folosind toată palma sau chiar pumnul închis.

 Fricţiunea:

• Se face o mişcare liniară pe faţa dorsală a palmei, în lungul tendoanelor şi a spaţiilor inter-osoase, folosind degetul mare sau trei degete.

• Se face o mişcare circulară pe faţa palmară, folosind degetele sau pumnul închis.

Frământatul - Se frământă muşchii tenari şi hipotenari, cât mai apăsat, folosind pentru aceasta degetele. Acest frământat se poate completa cu scuturarea spaţiilor inter-osoase, care se face ţinând palma de marginile sale între mâinile maseurului şi tensionând în sus şi în jos falangele.

Masajul se încheie cu o netezire uşoară.

                   Masajul degetelor:

         Neteziri - din vârful degetelor spre palmă se masează fiecare deget prin neteziri executate pe întreaga lungime a degetului şi pe fiecare falangă.

Fricţiunile - se aplică insistent. mai ales pe faţa palmară a degetelor.

Tracţiuni şi scuturări - Masajul se încheie prin tracţiuni şi scuturări ale fiecărui deget în parte, după care se poate face o mobilizare activă a tuturor degetelor.

9. MASAJUL GENERAL

           Succesiunea regiunilor de masat:Masajul general este bine să se execute după o anumită regulă

logică, fără schimbări prea dese de poziţie şi fără prea multe discontinuităţi în lucru.

Din experienţa noastră cea mai bună succesiune a regiunilor şi segmentelor care vor fi masate se bazează pe cele două poziţii fundamentale: poziţia culcat pe partea anterioară (decubit ventral) şi culcat pe spate (decubit dorsal).

Masajul se începe cu partea posterioară prelucrând fără a schimba poziţia: spatele, regiunea fesieră, coapsa stângă, gamba stângă, gamba şi coapsa dreaptă. După schimbarea poziţiei în culcat cu faţa în sus, continuăm masajul de unde l-am lăsat. Se masează laba piciorului, gamba, genunchiul, coapsa. Se masează mai întâi piciorul drept, apoi cel stâng. Urmează masajul abdominal şi toracic.

Masajul membrelor superioare se începe cu masajul degetelor mâinii drepte şi continuăm cu masajul mâinii propriu-zise, antebraţul, braţul şi umărul respectiv: trecem apoi la membrul superior stâng, urmând aceeaşi ordine.

Se trece apoi la masajul cefei, gâtului şi capului.

Succesiunea manevrelor de masaj:Pentru a se obţine efectele cele mai bune în urma şedinţei de masaj,

manevrele de masaj trebuie executate într-o anumită ordine şi anume:• Netezire introductivă;• Fricţiunea;• Frământatul;• Tapotamentul;

      • Manevre secundare• Vibraţii;• Netezire de încheiere.

Durata şedinţei de masaj:

Masajul general executat pe segmente presupune aplicarea minuţioasă a manevrelor de masaj, adaptată caracteristicilor morfologice şi funcţionale ale fiecărui sector al corpului. Se apreciază că timpul necesar pentru realizarea unui masaj general este de 60-70 minute. Se poate realiza şi un masaj general redus, care necesită 45-50 minute.Timpul necesar pentru masajul fiecărui segment al corpului este următorul:

• Spate - 15 minute;• Membre inferioare - 2x7= 14 minute;• Abdomen şi torace - 5 minute;• Membre superioare - 2x5= 10 minute;• Regiunea fesieră - 3 minute;• Ceafa şi gât - 5 minute;• Capul - 2 minute;• Faţa - 5 minute ( facultativ ).Când din anumite motive nu se urmăreşte realizarea formei

extinse a masajului general, se poate reduce durata acestuia prin:        • Excluderea unor regiuni sau segmente cum sunt: degetele, mâinile, picioarele şi chiar abdomenul şi toracele;

• Excluderea unor manevre secundare şi a vibraţiilor;• Micşorarea numărului de repetări a unei manevre;• Combinarea unor regiuni învecinate cum ar fi aplicarea

manevrelor de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare (gambă, coapsă, fese) sau superioare (antebraţ, braţ, umăr);

• Combinarea unor manevre:  fricţiuni + frământări  sau  tracţiuni + scuturări.