Mary Sesslor

22
Mary Slessor (2 Decembrie 1848 - 13 Ianuarie 1915) Mama tuturor popoarelor

description

Viata si activitatea lui Mary Sesslor - pe scurt

Transcript of Mary Sesslor

Page 1: Mary Sesslor

Mary Slessor(2 Decembrie 1848 - 13 Ianuarie 1915)

Mama tuturor popoarelor

Page 2: Mary Sesslor

Intr-o dupa-amiaza din septembrie 1876, pe coasta sclavilor din Africa, un vapor ruginit se indrepta spre gura raului Calabar. Aceasta parte a Africii este cunoscuta sub numele de Mormantul Omului Alb si numai un nebun ar putea veni aici fara frica. La cateva mile de tarm, tinutul este necunoscut. Elefanti si lei, roiuri de insecte, vraci si canibali traiesc acolo. Intrarea pe acel pamant inseamna moarte.

Page 3: Mary Sesslor

Viata nu insemna mare lucru pentru cei din Calabar. Sclavia, sa omori o femeie sau un batran nu insemna nimic. Daca o familie avea prea multi copii, putea abandona fara nici un fel de remus-care un copil in tufisuri.

Page 4: Mary Sesslor

Nasterea unor gemeni era considerata a fi un semn rau, de aceea acestia erau ucisi cu cruzime si mama lor era parasita sa moara in jungla. Nu exista respect pentru adevar sau onoare. „Fa ceea ce este bine” ar fi fost o fraza fara sens, pentru ca acesti oameni nu stiau ce este binele.

Page 5: Mary Sesslor

In aceste conditii aspre, coborand de pe vaporul ce a ancorat in Duke Town, Mary Slessor, o tanara de 29 de ani din Scotia, a venit sa-l slujeasca pe Dumnezeu in Africa. Ea si-a inceput munca la misiunea din acel oras, invatand limba locala si vizitand satele de pe coasta si de-a lungul raului. Cu cat calatorea mai departe de centrul de misiune, cu atat mai multe nevoi gasea.

Page 6: Mary Sesslor

Mary le-a spus nativilor despre Cristos si i-a indemnat sa inceteze a mai venera craniile oamenilor morti si a se teme de „spiritele rele”. Ea le-a aratat femeilor cum sa aiba o alimentatie corecta si cum sa ingri-jeasca de casa si de copii.

Page 7: Mary Sesslor

Scopul suprem al misionarei era sa patrunda in jungla, acolo unde nici un alb nu mai fusese spre a le duce si acelor oameni Vestea Buna. Cel mai mare dusman al ei erau bolile tropicale, care o loveau foarte des. De multe ori se parea ca nu mai are nici o sansa de supravietuire dar, ca prin minune, a rezistat. A fost o mare ispita pentru ea sa paraseasca pamantul asa de nesanatos al Africii si sa se reintoarca in ceturile racoroase ale Scotiei.

Page 8: Mary Sesslor

Pentru a fi mai aproape de jungla, Mary s-a mutat in Old Town, o asezare care cu greu putea fi numita oras. Acolo, ea se ingrijea de cei bolnavi, invata pe altii din Biblie, vizita vecinii. Seful era un crestin, regele Eyo Honesty al saselea, care o sustinea pe Mary in lucrare. Desi era iubita in Old Town, misionara dorea fierbinte sa ajunga la tribul izolat Oko-yong.

Page 9: Mary Sesslor

In iunie 1888 a anuntat ca se va duce singura sa se stabileasca printre salbatici. Toti prietenii au rugat-o sa nu plece caci se ducea la o moarte sigura, dar ea a ramas ferma si, urcandu-se in cea mai mare canoe din Calabar - un dar al regelui Eyo - a plecat in jungla. Desi au fost multe pericole de-a lungul calatoriei, Domnul a fost cu Mary si tot El a pregatit inima sefului primului sat intalnit. Mary a fost prima straina careia i s-a permis sa locuiasca acolo. Seful i-a dat voie, de asemenea, sa construiasca o scoala.

Page 10: Mary Sesslor

A fost un timp extraordinar de greu pentru misionara. Ea stia ca nu se poate ca vietile salbaticilor sa fie schimbate intr-o clipa, dar nu putea sa stea cu mainile in san in timp ce oamenii aceia faceau rau. Se odihnea foarte putin si starea sa de sanatate era precara, dar era prezenta oriunde era nevoie.

Page 11: Mary Sesslor

De cate ori auzea ca nativii se pregateau de razboi cu un alt trib, de fiecare data se grabea spre „campul de lupta”. Acolo, razboinicii beau, dansau si proferau blesteme asupra celeilalte parti. Purtau culorile de lupta si sulitele sclipeau in soare. Capetele si scalpurile victimelor anterioare apareau peste tot. Era, cu adevarat, o scena diabolica.

Page 12: Mary Sesslor

Dar, pe cand cele doua tabere se pregateau de atac, vedeau stand intre ei o femeie mica si calma. „La o parte, Ma (asa era numita Mary de catre cei din Calabar). Luptam!” Ea ignora strigatul. „Da-te la o parte, Ma, sau vei muri!” Mary replica: „Arunca sulita, daca indraznesti!” Pe cand cele doua parti se apropiau sa indeparteze acel „obstacol” cu par cenusiu, misionara stia ca invinsese.

Page 13: Mary Sesslor

Ii implora sa arate ingaduinta unii fata de altii si, pana la urma, ii convingea sa se aseze la umbra unui pom si sa negocieze. Dupa ore de discutii, oamenii erau mai calmi si prea obositi sa lupte. Se duceau acasa fara sa fi varsat sange.

Page 14: Mary Sesslor

In caz ca vestea despre apropiata lupta intre doua triburi ajungea prea tarziu pentru Mary, ca sa poata ajunge ea acolo, trimitea printr-un alergator o bucata de pergament cu niste semne pe ea. Cum nici unul dintre razboinici nu stia sa citeasca, ei petreceau toata ziua incercand sa descifreze „mesajul” important trimis de Ma! Si cand aceasta sosea, nici unul nu mai avea chef de lupta.

Page 15: Mary Sesslor

Dupa un timp, misionara si-a dat seama ca datorita lipsei de ocupatie a celor din Okoyong, acestia incepeau sa bea si betia ii ducea la lupta. Aratandu-le cateva lucruri precum haine, un ceainic si o masina veche de cusut, ea i-a indemnat sa vanda ulei de palmier comerciantilor din josul raului, ca sa poata si ei sa aiba lucruri la fel de frumoase.

Page 16: Mary Sesslor

Nativii erau incantati de acele lucruri vechi, dar au refuzat sa iasa din satul lor, fiindu-le teama de civilizatie. Dupa cateva luni de presiune din partea misionarei, au cedat si cativa sefi si razboinici au plecat spre Duke Town si Old Town. Acolo, ei au fost bine primiti de catre regele Eyo, care le-a aratat lucrurile bune care ei le-ar putea avea daca ar renunta la caile lor rele. La plecare, fiecare a primit cadouri si haine.

Page 17: Mary Sesslor

Ca rezultat al acelor intalniri, regiunea Okoyong a fost deschisa strainilor. Mary a reusit ceea ce n-au putut comerciantii, soldatii si diplomatii sa faca in 400 de ani. Aceasta experienta a fost un punct de cotitura in viata salbaticilor, care in timp, au acceptat Evanghelia. Eliberati de superstitii si betie, puteau intelege acum dragostea lui Dumnezeu pentru ei.

Page 18: Mary Sesslor

Idolii au disparut din satele lor si mici biserici au fost construite. Cat despre Mary, ea avea pe inima acum tinuturile de dincolo de Okoyong. Desi ii iubea pe acestia, asa cum facuse si cu cei din Old Town, deviza ei era : „Tot inainte! Nu te uita niciodata inapoi!”

Page 19: Mary Sesslor

Reputatia misionarei, ca fiind o femeie mare si inteleapta si un judecator drept in problemele triburilor, a patruns inaintea ei pe pamanturile canibalilor Azo. La inceput, pareau ca nu acorda vreo atentie mesajului ei, dar mai apoi, multi l-au acceptat pe Cristos ca Mantuitor. Mary spunea ca intr-un sat erau doua sute de credinciosi si nici unul nu stia sa citeasca, asa ca a rugat pe alti pastori sa vina sa-i instruiasca pe noii crestini.

Page 20: Mary Sesslor

Timpul a trecut si totusi misionara a ramas tot atat de activa in lucrul Domnului. Fiind batrana si slabita, cativa prieteni din Scotia au rugat-o sa se intoarca acasa. Insa ea s-a rugat pentru putere de a sfarsi ceea ce incepuse printre canibali. Puterea a venit si ea a lucrat cu si mai multa rapiditate si daruire.

Page 21: Mary Sesslor

Doi ani mai tarziu, Domnul a luat-o pe Mary acasa, pentru a fi cu El intotdeauna. Grupul care se aduna la mormantul ei este o marturie a vietii pe care Mary Slessor a trait-o.

Sunt mari demnitari care au descoperit ca se puteau baza pe sfatul acestei femei.

Page 22: Mary Sesslor

Este un fost sef de canibali, care a descoperit in „Ma” un prieten credincios. Este un tanar pe care Mary l-a ingrijit in timpul bolii. Sunt gemenii care ar fi fost ucisi la nastere daca ea n-ar fi fost acolo. Uitandu-se in jur, peste mormantul ei, toti vad o tara pe care Mary Slessor a revendicat-o pentru Cristos, stand pe puntea unui vapor ruginit, cu aproape patruzeci de ani in urma.

Viata lor nu va mai fi niciodata aceeasi.