EL. LAZURCA

MARTURII DIN EPOCA BRONZULUI PE TERITORIUL DIN NORDUL DOBROGEI

R aritatea vestigiilar arheologice din epoca bronzului descoperite pe ieri~olijujl 'de ,1:0 Gur-ille Dunc]-rii nace loa ,doO'umentl(l.rea nOlos'bra ISO fie -inca i'n!suficienta. Ohev;a descopenif1i arheolog1ice fooute au mai mulVi an,j ,in urma au ,idicat unele probleme legate de continuitatea de viala in

..aceasta zona. Pr,imta descoperi,re a fost faouta I'a B'aia 1. Ea a .ost urmata de citeva

cercetani de supmfa\a ale Q,rheologului Eug, Com~a 2, pentru ca ill anutl 1958 so fie gasite 0 secera cu buton - turtita prin ciocanire - la Daeni 3

~i lJtn celt Iia S'ahangia 4. In tanii 1960 ~i 1961 ou fost desooperite cele doua depozite de ,u,nel,te de !Yro'nz de ·Ia Simbata Noua, care sint indadrate oro ­.nologic in Hallsta,ttUtI t impuriu 5,

In 'u'l.timili lon'j Muzeul "DeheH Duncl'I,jIj " liuloea a continu'ot sa-;;i imboga,~easca ,in mod sim~itor coleqia 'Pnin ach;';ivi'ona'""a 'unor piese importante, care atesta existenta epocii bronzului inca din primele faze -.?i pe oceste meleogu ni.

Obiectu'l lucrar.ii d'e fata ,if comtituie prezentmea unor piese desco­penile intimplator ~i 'i'zola! in nordul Dobrogei.

Un pr:im ,exempl'or 'Ochljzii~ionat de 'muzeul nostr'u este 'Un top~r de ·dimensiuni mari, foorte ,:;Jreu ~i bine conservat, un docan-bares descope­dt ,;'n sat·u:1 Parche~, com. Somova·, jud . T,u'lo9O (PI. 1/ 1), Este dtitn granit, de cu,loare neagra -cenu~'ie. Taponul 10 ~ost pute.nnic ,Ius·lru'i! .i preva""'t cu ~ant, de fapt 0 ~trangula\ie plasata mai mult spre ceafa. Tai~ul este lat

1 V. Porvan, La "Statue -menhir" de Homangio, in Daoia, II. 1925, p. 422. 2 Eug. Com~a, Contributii la haria arheo/ogico a Dobrogei de nord-vest. SCIV. IV.

1953, 3--4, p. 751 . 3 A. Arke·scu. Depozitele de bronzuri din Dobrogea, SOV, XVI, 1965. 1, p. 17,

fig. 6/2 ~i Depozite de unefte, arme ~i podoobe din bronz din Dobrogea, Pontic-Q, 3, ·1970, p. 25 ~i urm .

• Ibidem, p, 17-18, fig, 2, 5 Ibidem, 'P. 26-33, fig. 6-9.

302 . E. LAZURCA

~i aplatizat, jar bratul-ciocon este mai scurt ~i mult mai ascutit. Prez inta urme de cioplire atit pe corp, cit ~i pe tai~. Dimensiuni : iu ngi mea 16 em ; la\imea maX'imii 10 em ; grasimea maxima 6 em ; 9reu~a ,lea 1,450 kg.

Ti.puili de t,opoolre asemana'tlo'a;re ex,empil'oruIJuli de 10 Par'che? Q'U ma i fast descoperite pe teritoriul larii noastre in Olten'ia 6 5i pe ter,itoriul Bu l ­gariei in pestera Devetaki din Bazinul Iskerului 7, fiind pi a sate i n epoca bronzu lui 8.

Un ahexemplm est., ,un topor de bronz desco perit ,10 Ma hmud io , i n punctul numit Cairacul Mare, fiind al da'ilea exemplar ca re p rovine din aceasta comuna si al treilea de pe teritoriul judo Tulcea (PI. 1[ 2).

Toporul omintit este de branz, cu gaura de inmanu~a re transversa lo' ~i prevaz,ut leu m-a'n~on simp'llu. 'P,i:es'o este g.~eo'Q 'j.e . PreZlinta 'un p'Jio~iJ longi­tu'di.nal cu'rbnt ; Ilam'a se Mleste sp"e tali~ull convex, oare n-o fast pregat it pentru utilizare. Are un aspect foarte ingrijit; nu prezint9 asperitati sou mici goluf1i $i nu se observe nici 0 urma de metal prelins. Pat ina verde· inchis s-:a palstrat foaele hine otit pe lintrooga supraialii 0 Ilamei, a tiii~u­lui, cit ~i pe man~on sou in interiorul acestuia. Sect,iunea tran sversa la a toporu[ui este hexagonala. Dimensiuni : lungimea 13,5 em, d in care lama 9,5 em ; diametrul mo.n~onul l iUii 3 om : ilcrQimea :I:omeli sub mtan~o:n 4,5 em ~ i lo tali~ 6 "'om ; 9'fosi1moo Ilom,ei sub m1on;;'on 2,5 em ~i 10 to,i;; 0,5 em ; greu-· tate'a 820 gr.

DIQTo.rea acestulj torpor <Q vom face pe baze t.ipolo9'ice, deo:a.rece piasa provine dintr-o descoperire intimplotoare, izolata ~i nu dintr-un con­text arheologic.

Prin forma sa exemplarul de la Mahmudia face parte d in categoria topoarelor au gaura de inmanu;;ore lrOnsv€ll1sola, prevazute cu m'{]n~on _ Acest tip de topor cu lama curbata ~i ta'is lalit se incad reaza in tipu l Dambani, ,raspindi1in Moldo'la si UoralilnkJ de o pus 9 la 'inceputul peri­oo,dei mrijl1o'oili a epedi'i hronz;ulu:L

Un top or osemanator ex,emplo-rulllUij ,de -1'0 ,Ma hmudj'Q, dar de onoma a fast descaperit la Giiiceana '0. :In comparalie cu piesa de la Gaiceana , taporul de la Mahmudia are un profil longitudinal mult mai curbat. este mal scurt, iar man;;onul este moi putin reliefot.

Un exemplar identic cu piesa de la Mahmudia a fast descaperi t 10 Vorgolska, pe teritoriul Uniunili Sovietice, intr-o a~ezare a cultu rii Srubn1iia 11 . .

Primul exemplar de la Mahmudia 12 este tat a piesa greoaie si a fast atr,ihUlit tipol'Ogk gwpu'iuli Turb~i'no 13.

6 D. Berdu, Arheologio Preistorico 0 Olteniei, 1939, p. 89, f ig. 104/6, ~i Cotalogu /' muzeului orheologic din Tr. Severin, Mater'kfle, I, 1953, p. 653, pI. XII, B-3.

7 Iz've.stija _ Sofia, V, 1928/29, 1929, p. 312. fig . 171. 8 D. Berciu, Materiale, I, 1953, p. 636. 9 AI. Vu'lpe ~i E. ~udor, Cu privire 10 topoore/e de metal cu gO Ul a de ;n manu~are­

transversolO, SClV, 21, 1970.3, p. 423. 10 Ma flilena Flol'escu '~ i V.i,oorel C6pitanu - Topoore de aroma $; de bronz desco-

'petite /0 Gaiceono, AM. II-III. 1964, p. 446, fig. 1. 11 A. D. Priahin, Voigolscoe poselenie srubno'i culturi , SA, 3, 1968, p. 186, fig. 3/ 3. 12 Prov,ine dintr-'o co'leclie particu'lor6 ~i se afla in Muzeul judelean Galali . 13 AI. VuJpe ~i E. T1udor, op. cit., p. 424.

MARTURII DIN EPOCA BRONZULUI 303-

Atit tipul Darabani cit ~i T urbino sint datate in perioada mijlocie a epooi1j b-ronzului.

,p'~in desooperifea toporulu'i de 10 Mahmudic CUi un aspect foo 'l1<> ingriji.t, fara goluri de tum'are, oS'is,tam deja 10 0 perfection'are a metalur­giei bronzul ui.

,In toamna anului 1976 muzeul din Tulcea a achizi\ionat 0 piesa de piatra de 10 Macin, Eo a fost descoperita intimplator ~i izolat pe dealul' Urliga, la nord de ara~ul Macin ~i reprezinta un sceptru 14 (PI. 1/3).

Piesa este din gresie silicioas6 de culoere verde inch is, nefinisata compiet, prezentind pe unele ·Iocuni un Ilustl'1u mai purternk. Are 0 forma aproxima,tiv tra'ncon ica, ·W inalvimea de 24 em, di'ame\"ul ma~i'ffi (bozo) de 7,5 em. 'n partea superioara se termina ,pri'nlr-Io proemi,nenla butonata' cu un d·icmel,u de 6 om, Are greutatea de 1,460 kg . Sub proeminen\a butonata se afla profilat "umaru/", iar de sub el porne~te corpul u~or evalOt spre exterior. Atit partea superioara cit ~i bozo sceptruluisin! u~or concave. .

P'iese osemanatoare exemplarulu·i de 10 Maoin, mergind pina 10 iden­tilate au fost descoperite in anul 1968 in Moldova , 10 Voine~ti jud o Vas­lui) 15 ~i 10 Fitione~ti (jud. Vrancea) 16

,In anul 1969 tot 10 Voine~ti, in acela~i punct s-a descoperit inca ur> sceptru din gresie silicoasa, decorat pe umar cu patru butoni dispusi orizon1.1a.1 ~i simebliic 17,

Pe ,Iooul descopeni" i'i sceptrelor de ,10 Vo'ine~ti a'u fo.t adunote frog­mente ceramice care apar\in culturilor Monteoru (fazele le3, le2 ~i lib) si Nouo 18, iar 10 Fitione~ti exista 0 a~ezare Monteoru in care sint atestate, ma'i mulle faze di,n evolu~ic acestai cultu·,i 19. -Dedi piesele pot fi datate if) pe:rioada hronzuJ'ui mijlociu ~i tirz,j,u.

Pine in prezent nu se cunoa~te pe teritorfui Dobrogei nici 0 o?ezare· care or puteo apartine bronzului t impuriu ~i . mijloaiu. Doar pentru bron­zul ti rziu este documentata cultura de t ip Coslogeni ·(sec. XIV-XII i .e .n.) ~i care se indadreaza in ma're le (lomp'lex (lul'lunal ' Sabotinovkla - eoslo­genii - Nou'O 20.

Sceptrul de 10 Macin poate fi atribuit, in raport cu onalogiile pre­zen tote mai sus, bronzului mijlociu ~i tirziu .

o 'Piese ·deosebite de exempl'Orele Icuno'scute pine in 'Prezent a fost descoparita in anul 1959, in satul Ra·rche., com. Somovo, jud, Tulceo ' (PI. 1/4). Este un sceptru din gresie silicioasa de culoare verzuie, foarte

14 A fost descoperito in perioada anilor 1960-1961 de cotre Toure lon, dill' Macin. carliio ji aducem ~i pe oceastCi cole multumil'ile noostre.

15 Joan Mitreo, Un sceptru de piotro de5coperit /0 Voine~ti, Memoria Antiquitatis. I. 1969, p, 312-314, fig. 1 ~i p. 315, fig. 311,

16 Ibidem, p. 314, fig. 3/2. 17 I. Mitrea , Cercetor; orheo/ogice in nordul coline/or Tutovei, Studii ~i cercetCil'i

~tiinti'fice, Institutul pedagogic Bacau, 1972, p. 131 ~j urm .. fig. 11/2. 18 Ibidem, p. 316. 19 Ibidem, rp. 316 ~ i Marilena Florescu, Gh. Constantinescu : A~ezareo din epoca

bronzului de 10 Minastioora-Fitione~ti, Da nubius, I, 1967, p. 61 :!,>i urm. 20 Seb. Monlnz ~ j Nita Anghelescu, 0 nouo culturo a epocii bronzufui in Romonior

Cultura de tip Coslogeni, SClV, 21, 1970, 3, p. 412-413,

304 E. LAZURCA

bine lustruit ?i de forma t·ronoon'ica. Dimensi'Uini : ino,lviime'o 20 em; dil{] ­metrul mo~i'm ·de 6,5 em ; di'ometrul OOzei de 5,5 om. Portee ,s'uperioora se term,ilna prin~r-o proemoi,nenta ,evamta cu diametru,1 de 3,8 em. Are 0

greutote de .. 1,300 kg. Po'rteo superiooora '0 piesei este dreo'Pta, ,ioe bozo .este concave. Pe corp, mai mult spre bozo. prezinta 0 mice] strangulatie Caire poate H pus6 in Ilegoltura IOU '0 'event-urella 'r:efioi.losi.re a Ipiesei. Ex-em­pi<,rUiI de ,1'0 Porche~ <lste deosebit ,fota de oel€I"I,te ,piese descoperite I" Voine~ti, Fi.ione~ti, GOkl~i 21 ~i Ciko'lovl<o ~i Nipru 22, 'Pfiin foptul ca .prlOfi­lu,1 SOIU este u?or caneev, nu pretinta C01pot uII '5uperio,r butonat ~i nu este preVQlut cu un '"umar" u?or reMefot sou decorat eu petru butan; dispu~i or.izontol/ sou s+mevrtic.

Dupe ,lj . .nform'otii'le ope ,car'e -Ie IOvem 0 piese ,iden':tica eu aceasto InU

-S-IO desoope'rit. Co forma generla,la se as'oomaona totu~i ,cu celelolte exem­pla Te ounoscute ~i :se poc.te ,inoad!J1o tort ,in epoca bronzU'lu1i.

In tI~o;ra piFeselor IOml.intite Imoli sus 'Sle cunosc -?i olte Iscep'tre .de"soope­rite pe te,itoriul Romaniei (PI. II).

Pe terito'riu:1 Moldovei au moi fost descoperite trei exemplure, dint,re care uiniul inheg ,in com. Gok.eonla, judo Baco'u lasemanator pnimei piese de la Voine~ti ~i ",Ite doual ,i,n store frogm"noto'ra ,10 V,oine~t, i ~i Hu;;i 23.

In Cimpia Munt"nliei ·ou 'ost de5'oop<lrite patru exemplme : unul frag ­.mentar ,1'0 Dorobo:ntu, j'ud. lalom'i~a ', ,in~r-'un strat Icu.itu'rai Coslogeni ; oltul 1'0 Golo~onco, oom. Gurbane;;ti, judo 1IIIov ; "'Poi 110 V,ladii'ceosca, com. Vo,leo Argov"i, judo l.JIov, lin vednatote!a ,o ;;ezanilor de tip Coslogen'i ~i al potruleo I" Bae~ti-Aldeni, com. Cernate;;ti, judo Buzau, in punctul numit "Muchia Vulturului", in preaIma ,unor ,,~ezani "porvinind oultllni,i Monteoru 24).

De mentionot este faptul ca dintre toate sceptrele descoperite pina in prezent numai doua exemplore au fost gasite in complexe arheologice. Este oa~ul piese; de 110 Dorobontu a 'portinind ,aultunH C'Ooslogeni ~i a pie'sei de 10 Cikalovka, pe Nipru, descoperita intr-o a~ezare 0 culturii Soboti­novka 25).

T'O,oOO celeldie ex"mplore au ~ost galsite 10 supratota, ,in veoinatateo unor a;;eza.ni ce apa'rviln epoaii brcln,ullui, cum ar fi . ,piesele din Moldova ~i Munten ;a sou izol"t co ·in dozu.1 cel"r doua sceptre din nordul Dobrogei.

Datorita (]nalogi,il'Or opmpilote, piesele din nordul Dobrogei au fost indOdrate lin aceea~i lper.joa.da. Pdesel-e de la Mo-din ~i Parche~ reprezinta sceptre, erme distinctive, considerlOite 00 semne S!imbolice ale puter.jri Ulnar ~efi de tribuci.

Ne intrebam daca loceste descopeni'ni lielaNv liz::oliote, Isibuate in ,no:r;dul Dobrogei sint ,jntimplato!o're sa_u ma,rcheaza ,un anomli;t orizont ouhural.

21 I. T. Dragom-ir, Descaperiri arheologice pe actualul teritoriu al Galatiu/ui din cele mai vechi timpuri ~i pine la intemeierea ora~ului, Oa:nubi-us, I, 1967, p. 181, fig. 2/ 1.

22 I. N. SarafutdinovO', Pose/ennia epohi, piznoi bronzu poblizu Kremenciu fca. in Arheologhia K'iev, XVII , 1964, p. 153-169, fig. 7/ 1.

23 Celui de-a l III-lea · s'ceptru descoperit 10 Voine~ti, judo Voslui ii lipse~te caparul butonot. Pieso de 10' Hu~j a fost descoperita tin imperjurimi !}i 'se aflo in niuzeul din 10'­

·oolitate. Multumim ' ~i pe ' O'ceosto cole arheologului l. Mitrea pentru .informatiile oferite. 24 Informetiile Ie avem de 10' arheologul Sebastian .Morintz, caru~a ii aducem mul­

. .tumil"'i'I'e noastre ~i pe O'ceasto cole. 25 I. N. Sar-afutdinova, K. voprosu 0 Sabotinovskoi Kulture, in SA, 3, 1968, p. 19.

3 4 Plan10 I - T opoore ~i sceptre descoperlie in nordul Dobrogei ;

1 Parche~ : 2. Mahmudia: 3 Mocin ; 4. Pcrche~,

2

Jo::,.,_ ... o_ ...... I<_o __ _} IOO~'n\

------

LEGENDA

1 Cikalo.vka 2 Voinesti 3 Fit ionest i 4 Galati ' 5 Parches 6Miicin '

7 Giiiceana 8 Hu!?i 9 Baesti - Aldeni

10 Cotofanca 11 Vlil.diceasca 12 Doroban~u

PJan~a II _ Harta rospindirii sceptrelor cunoscute pine in prezent.

MARTURIf DIN EPOCA BRONIULUi 305

Prin descoperi reo acestor piese credem co se oduce a nouo contribu\ie 10 cunoa~tereo epocj.i bron."I"i in rnardul Dobrogei.

Speram 'Co in ani!i lurmatori. pnirn Iilnttenslifkarea cercetarilor de supra ­fo}o ~i prin sO'Paturi s-istematice, sa conturam m'oi bine aceasta oerioada.

R£SUM£

T£:MO/GNAGES DE L'£:POQUE DU BRONZE SUR LE TERRITOIRE DU NORD DE LA DOBROUDJA

Lo rorete des vestiges oTcheo[ogiques de I'epoque du bronze dtkouverts sur Ie territoire des Bouches du Danube Irend notre documentation encore 'insuffisante. Quel­ques decouvertes 'OJcheolog'iques .fo'ites iI y a plusieurs ronnees ont souleve certai.ns pro­blemes ooncernlOnt 10 continuite -d'habitation dans 10 zone mentio-nnee.

Dernierement Ie Musee IILe Delta du Danube" de Tulceo a fait ['ocqu'isition de quelques pieces qui ottestent ["existenoe de lJ'epoque du bronze sur 'ce terrilloire des ses premieres phases.

L'objet de ce trovo'il est de presenter ces quelques p'ieces, decouvertes par hasord ou nord de 10 Dobroudjo.

Un prem'ier exemplaire est une hache de grandes dimensions, decouverte dans Ie peri metre du VliIlage de Parche~, commune de Somova, depportement de Tulcea, (plan­che 1/1). Des heches semblables quant a la forme ont deja ele decouvertes tonl sur Ie territoire de la RO'Umon:ie, a Ostrovu'l Corbulu,i, que sur ceilui de (to Bulgaria, a Deve­toki , et ant ete encadrees chronolog'iquement dans I'epoque du bronze.

Un autre exemplaire a ete decouvert a Mahmudia. depportement de Tulceo. C'est une heche en bronze. pourvue d'un ortifice d'emmanchement transversal et d'un manchon simple (planche 1/2). Elle apparti ~nt au type Da rabani, re-pandu en Moldovie et en Ukraine de I'ouest. type enoadre au debut de 10 periode moyenne de I'epoque du bronze.

Outre lies objets p'resenh~s ci-dessus, on a encore decouver.t deux autres pieces represenlont des sceptres.

Ainsi, en automne 1976, a Macin, deppartement de Tulceo, 0 ete decouvert un sceptre de forme troncon ique, '1'0 partie supe~ieure Ilerminee par une pToeminence bouto­nnee (planche 113)~ Des pieces semblables, jusqu'a I'lldentite, ont ete decouvertes en Moldavie, a Vo'in,e~ti (dep. de Vaslui) 'et a Fitione~ti (de-p. de V;l1anceo), dans Ires deux loool;tes ayant eM ,attestees des habitati"Ons appartenant aux cultures Monteoru (phases IC3, IC2 et lib) et Neue. Base sur Jes analogies, on encadre Ie sceptre de Madn entre les rpertiodes .ffioy.enne et tardive de I'epoque du bronze.

le deuxieme sceptre, decouvert a Parche~, commune de Somova, deppartement de Tulcea, presente quelques petites differences pOT rapport oux exemp'lakes connus jusqu'o present et oppartient a 10 me me per.iode (planche 1/4).

Lo carte des tlooolites au on 0 decouvert des sce-ptres une fois dressee, iI en resulte que, jusqu'o present, on a depiste de telfes pieces dons 10 loco lites sur Ie territdire de notre pays (planche II).

LlSTE DE FIGURES

Planche I - Decouvertes des heches et des sceptres au nord de 10 Dobroudja. 1. ROIrche~ ; 2. MahmudilC j 3. iMooin ; 4. Pa"rche~.

Planche II - Co'rte de 10 ·di·stribu,tion des sceptres decouverts jusqu'a present.