Martueii pentru comunitate vol1

7/29/2019 Martueii pentru comunitate vol1

1/714


2/714


3/714


4/714


5/714


6/714


7/714


8/714


9/714


10/714


11/714


12/714


13/714


14/714


15/714


16/714


17/714


18/714


19/714


20/714


21/714


22/714


23/714


24/714


25/714


26/714


27/714


28/714


29/714


30/714


31/714


32/714


33/714


34/714


35/714


36/714


37/714


38/714


39/714


40/714


41/714


42/714


43/714


44/714


45/714


46/714


47/714


48/714


49/714


50/714


51/714


52/714


53/714


54/714


55/714


56/714


57/714


58/714


59/714


60/714


61/714


62/714


63/714


64/714


65/714


66/714


67/714


68/714


69/714


70/714


71/714


72/714


73/714


74/714


75/714


76/714


77/714


78/714


79/714


80/714


81/714


82/714


83/714


84/714


85/714


86/714


87/714


88/714


89/714


90/714


91/714


92/714


93/714


94/714


95/714


96/714


97/714


98/714


99/714


100/714


101/714


102/714


103/714


104/714


105/714


106/714


107/714


108/714


109/714


110/714


111/714


112/714


113/714


114/714


115/714


116/714


117/714


118/714


119/714


120/714


121/714


122/714


123/714


124/714


125/714


126/714


127/714


128/714


129/714


130/714


131/714


132/714


133/714


134/714


135/714


136/714


137/714


138/714


139/714


140/714


141/714


142/714


143/714


144/714


145/714


146/714


147/714


148/714


149/714


150/714


151/714


152/714


153/714


154/714


155/714


156/714


157/714


158/714


159/714


160/714


161/714


162/714


163/714


164/714


165/714


166/714


167/714


168/714


169/714


170/714


171/714


172/714


173/714


174/714


175/714


176/714


177/714


178/714


179/714


180/714


181/714


182/714


183/714


184/714


185/714


186/714


187/714


188/714


189/714


190/714


191/714


192/714


193/714


194/714


195/714


196/714


197/714


198/714


199/714


200/714


201/714


202/714


203/714


204/714


205/714


206/714


207/714


208/714


209/714


210/714


211/714


212/714


213/714


214/714


215/714


216/714


217/714


218/714


219/714


220/714


221/714


222/714


223/714


224/714


225/714


226/714


227/714


228/714


229/714


230/714


231/714


232/714


233/714


234/714


235/714


236/714


237/714


238/714


239/714


240/714


241/714


242/714


243/714


244/714


245/714


246/714


247/714


248/714


249/714


250/714


251/714


252/714


253/714


254/714


255/714


256/714


257/714


258/714


259/714


260/714


261/714


262/714


263/714


264/714


265/714


266/714


267/714


268/714


269/714


270/714


271/714


272/714


273/714


274/714


275/714


276/714


277/714


278/714


279/714


280/714


281/714


282/714


283/714


284/714


285/714


286/714


287/714


288/714


289/714


290/714


291/714


292/714


293/714


294/714


295/714


296/714


297/714


298/714


299/714


300/714


301/714


302/714


303/714


304/714


305/714


306/714


307/714


308/714


309/714


310/714


311/714


312/714


313/714


314/714


315/714


316/714


317/714


318/714


319/714


320/714


321/714


322/714


323/714


324/714


325/714


326/714


327/714


328/714


329/714


330/714


331/714


332/714


333/714


334/714


335/714


336/714


337/714


338/714


339/714


340/714


341/714


342/714


343/714


344/714


345/714


346/714


347/714


348/714


349/714


350/714


351/714


352/714


353/714


354/714


355/714


356/714


357/714


358/714


359/714


360/714


361/714


362/714


363/714


364/714


365/714


366/714


367/714

Viitorul 363

Satana si ngerii lui si oamenii nelegiuiti, care tresaltasera ca poporullui Dumnezeu fusese n mna lor ca sa-i poata nimici de pe pamnt,vad slava care se acorda acelora care au onorat legea cea sfnta a luiDumnezeu. Ei privesc fetele luminate ale celor neprihaniti ce reectachipul lui Isus. Cei care au fost att de dornici sa-i distruga pe sntinu pot suporta slava celor eliberati si cad la pamnt ca niste oamenimorti. Satana si ngerii cei rai fug din prezenta sntilor proslaviti.Puterea lor de a-i hartui li s-a luat pentru totdeauna. [355]


368/714

364 M arturii pentru comunitate vol.1


369/714

Marturia 9


370/714

Razvratirea

( Vezi apendice. )

Starea nfricosatoare a natiunii noastre necesitaoadnca umilintadin partea poporului lui Dumnezeu. Singura ntrebare importanta,mai presus de oricare alta, care ar trebui sa preocupe acum minteaecaruia este: Sunt eu pregatit pentru ziua lui Dumnezeu? Voi puteaface eu fata ncercarii din fata mea?

Am vazut ca Dumnezeu si cura teste si si ncearca poporul. El lva ncerca precum aurul, pna ce zgura se va consuma si chipul Sauva reectat n el. Nu toti au acel spirit de tagaduire de sine si aceabunavointa de a ndura greutati si de a suferi pentru adevar pe carele cere Dumnezeu. Vointa lor nu este supusa, ei nu s-au consacratcu totul lui Dumnezeu, necautnd alte placeri dect aceea de a facevoia Lui. Att pastorii, ct si poporul duc lipsa de spiritualitate siadevarata evlavie. Tot ce se poate zgudui va zguduit. Poporul luiDumnezeu va adus n pozitiile de cea mai crunta ncercare si totitrebuie sa ajunga sa e asezati, nradacinati si ntemeiati pe adevar,caci, daca nu, piciorul li se va clatina cu siguranta. Daca Domnulmngie si hraneste suetul cu prezenta Sa inspiratoare, ei vor putea ndura chiar daca drumul va ntunecos si spinos. Caci ntunericul se

va risipi n curnd, iar lumina adevarata va straluci pentru totdeauna.Am fost ndreptata spreIsaia 58; 59, 1-15si Ieremia 14, 10-12, careprezentnd o descriere a starii prezente a natiunii noastre. Oameniiacestei natiuni L-au parasit si L-au uitat pe Domnul. Ei si-au alesalti dumnezei si si-au urmat propriile lor cai rele, pna ce Dumnezeu[356]Si-a ntors fata de la ei. Locuitorii pamntului au calcat n picioareLegea lui Dumnezeu si au rupt legamntul Lui vesnic.

Am vazut vlva pe care a strnit-o n poporul nostru articolulpublicat n Review, intitulat Natiunea. Unii l-au nteles ntr-unfel, altii ntr-altul. Armatiile clare au fost deformate si li s-a datun nteles cu totul diferit de cel intentionat. Acest articol a dat ceamai buna lumina pe care a avut-o atunci. Trebuia sa se spuna ceva.

366


371/714

R azvr atirea 367

Atentia multora a fost ndreptata spre pazitorii Sabatului pentru canu-i interesa razboiul si nu voiau sa se nroleze ca voluntari. n unelelocuri, ei erau priviti ca simpatiznd cu Revolutia. Sosise timpul sae f acute cunoscute adevaratele sentimente cu privire la sclavie sirebeliune. Era nevoie de ntelepciune pentru a ndeparta suspiciunile ndreptate asupra pazitorilor Sabatului. Noi trebuie sa actionam cumulta precautie. Daca este cu putinta, ntruct atrna de voi, traiti npace cu toti oamenii(Romani 12, 18). Noi ne putem supune acestuisfat f ara sa sacricam nici macar un singur principiu al credinteinoastre. Satana si ostirea lui sunt n razboi cu pazitorii poruncilor si

vor face totul sa-i aduc

a n situatii critice. Ei nu trebuie, prin lips

ade ntelepciune, sa se puna singuri n astfel de situatii.

Mi-a fost aratat ca unii au procedat cu multa nechibzuinta nprivinta articolului mentionat. Acesta nu concorda din toate punctelede vedere cu parerile lor si, n loc sa cumpaneasca cu calm subiectulsi sa-l priveasca n toate aspectele, ei s-au tulburat, s-au agitat siunii au luat tocul si s-au aruncat n pripa la concluzii care nu pot vericate. Unii au fost neconsecventi si irationali. Au f acut cei-a zorit Satana sa faca, si anume si-au dat pe fata adevaratele lorsim taminte razvratite.

n Iowa, lucrurile au ajuns destul de departe si au degenerat nfanatism. Ei au confundat zelul si fanatismul cu constiinciozitatea.n loc sa e calauziti de ratiune si judecata sanatoasa, ei au permis [357]sim tamintelor lor sa o ia nainte. Erau gata sa devina martiri pentrucredinta lor. I-au condus aceste sentimente la Dumnezeu, la o maimare umilinta naintea Lui? I-au condus acestea sa se ncreada n puterea Lui pentru a eliberati din situatia critica n care ar putut adusi? Oh, nu! n loc sa-si adreseze cererile Dumnezeuluicerurilor si sa se bizuie numai pe puterea Sa, ei au f acut apel la legesi au fost respinsi. Ei si-au aratat slabiciunea si si-au expus lipsa decredinta. Toate acestea nu au f acut altceva dect sa aduca pe pazitoriiSabatului, aceasta grupa deosebita, n atentie si sa-i expuna unorpozitii dicile n fata acelora care nu i simpatizeaza.

Unii erau gata sa gaseasca greseli si sa se plnga la orice sugestie.nsa putini au avut acea ntelepciune, n acel timp de ncercare, sagndeasca f ara prejudecati si sa spuna n mod cinstit ce trebuie f acut.Am vazut ca cei care se grabisera sa vorbeasca att de hotart nprivinta refuzului de a se supune recrutarii nu ntelegeau despre ce


372/714


vorbeau. Daca ar fost recrutati cu adevarat, daca ar refuzat sa sesupuna si ar fost amenintati cu nchisoare, tortura sau moarte, s-ar dat napoi si ar descoperit ca nu sunt pregatiti pentru o asemeneasituatie. Ei nu pot suporta ncercarea credintei lor. Ceea ce au luatdrept credinta nu a fost dect ncumetare fanatica.

Cei care vor cel mai bine pregati ti pentru a-si sacrica la nevoiechiar viata, daca li se va cere, vor vorbi mai putin sa se aseze ntr-opozitie n care nu ar putea asculta de Dumnezeu. Ei nu se vor laudacu acest lucru. Vor avea simtaminte profunde si vor medita mult, iarrugaciunile lor arzatoare se vor nalta catre ceruri pentru ntelepciune

si har. Cei care simt ca, n temere de Dumnezeu, nu se pot angaja n mod constient n acest razboi, vor foarte tacuti, iar cnd vor

ntrebati, vor spune simplu ce au de spus, si apoi vor lasa sa se nteleaga ca ei nu simpatizeaza cu Revolutia.[358]

Sunt putini n rndurile pazitorilor Sabatului care simpatizeazacu sustinatorii sclaviei. Cnd au mbratisat adevarul, acestia nu aulasat deoparte vederile gresite pe care ar trebuit sa le paraseasca.Ei au nevoie sa bea mai profund din fntna curatitoare a adevarului.

Unii au adus cu ei vechile lor prejudecati politice, care nu sunt narmonie cu principiile adevarului. Ei sustin ca sclavii sunt propri-etatea stapnului si ca acestia nu trebuie sa-i e luati. i vad ca peniste vite si spun ca este o greseala fa ta de stapnul lor sa-l lipseascade acestia, asa cum ar daca li s-ar lua vitele. Mi-a fost aratat canu conteaza ct a platit stapnul pentru trupul si suetul oamenilor;Dumnezeu nu i da nici un drept asupra suetelor omenesti si elnu are dreptul sa-i tina ca proprietate a sa. Domnul Hristos a muritpentru ntreaga familie omeneasca, indiferent ca sunt albi sau negri.Dumnezeu l-a f acut pe om o inta libera, e ca este alb sau estenegru. Institutia sclaviei nu tine cont de acest lucru si i ngaduieomului sa exercite asupra semenului sau o putere pe care Dumnezeunu i-a acordat-o niciodata si care i apartine doar lui Dumnezeu. Sta-pnul de sclavi si-a permis sa-si asume raspunderea, care este a luiDumnezeu, asupra sclavului sau si, drept urmare, el va da socoteala

pentru pacatele, nestiinta si viciile sclavului. El va chemat sa deasocoteala de puterea pe care o exercita asupra sclavului. Rasa deculoare constituie proprietatea lui Dumnezeu. Creatorul lor este sisingurul lor stapn, iar aceia care au ndraznit sa nlantuie trupul sisuetul sclavului, sa-l njoseasca precum animalele, si vor primi


373/714

R azvr atirea 369

rasplata. Mnia lui Dumnezeu a dormitat, nsa ea se va trezi si va revarsata neamestecata cu har.

Unii au fost att de nentelepti, nct si-au expus deschis prin-cipiile n favoarea mentinerii sclaviei principii care nu sunt deprovenienta cereasca, ci vin de la Satana. Aceste spirite neastm-parate vorbesc si actioneaza n asa fel, nct aduc rusine cauzei lui [359]Dumnezeu. Voi reda n continuare copia unei scrisori scrisa frateluiA., din tinutul Oswego, New York:

Mi-au fost aratate cteva lucruri cu privire la tine. Am vazut cate-ai nselat singur. Ai dat ocazie vrajmasilor credintei noastre sa cr-

teasca si s

a-i huleasc

a pe p

azitorii Sabatului. Prin calea nenteleapt

ape care ai apucat, tu ai nchis urechile unora care ar dat ascultare

adevarului. Am vazut ca noi trebuie sa m ntelepti ca serpii si f ararautate ca porumbeii. Tu nu ai dovedit nici ntelepciunea serpilor sinici lipsa de rautate a porumbeilor.

n aceasta rebeliune, Satana a fost primul mare conducator. Dum-nezeu i pedepseste pe cei din Nord pentru ca au ngaduit sa existeatt de mult blestematul pacat al sclaviei; caci, n ochii cerului, esteun pacat din categoria celor mai odioase. Dumnezeu nu este cucei din Sud si n cele din urma i va pedepsi teribil. Satana esteinstigatorul oricarei razvratiri. Am vazut ca tu, frate A., ai nga-duit principiilor tale politice sa-ti distruga judecata si iubirea pentruadevar. Acestea alunga din inima adevarata evlavie. Tu nu ai privitniciodata sclavia n adevarata ei lumina si vederile tale n aceastaprivinta te-au aruncat de partea Rebeliunii, care a fost attata deSatana si ostirea lui. Vederile tale cu privire la sclavie nu se potarmoniza cu adevarurile sacre, importante pentru acest timp. Tutrebuie sa renunti ori la vederile tale, ori la adevar. Aceeasi inima nule poate ndragi pe amndoua, pentru ca acestea se razboiesc ntreele.

Satana este cel ce te-a attat. El nu te va lasa pna cnd nu-tivei exprima sentimentele de partea puterilor ntunericului, ntarindminile celor nelegiuiti pe care Dumnezeu i-a blestemat. Tu ti-ai

plasat inuenta de partea gresita, alaturi de aceia care au placereasa presare spini si nenorociri pentru altii. Am vazut cum ti-ai asezatinuenta de partea unui grup degradat, care a uitat pe Dumnezeu;iar ngerii lui Dumnezeu au fugit de la tine cu dezgust. Am vazutca tu te-ai nselat cu totul. Daca ai urmat lumina pe care ti-a dat-[360]


374/714


o Dumnezeu, daca ai dat atentie sfaturilor fratilor tai, daca ai ascultat ndemnurile lor, te-ai salvat pe tine nsuti si ai salvat dela rusine pretioasa cauza a adevarului. nsa, pentru ca nu ai retinuttoata lumina care ti-a fost data, ai lasat fru liber sentimentelor tale.Daca nu repari ce ai stricat, va de datoria poporului lui Dumnezeusa-si retraga n mod public simpatia si legaturile cu tine, cu scopulde a putea salva impresia pe care noi, ca popor, trebuie sa o facemcelor din afara. Noi trebuie sa facem sa se stie ca nu avem ntre noica frati pe unii de felul acesta, ca ei nu fac parte mpreuna cu noi dinrndurile bisericii.

Tu ai pierdut inuenta sntitoare a adevarului. si-ai pierdut le-gatura cu oastea cereasca. Te-ai aliat cu primul mare rebel si mnia

lui Dumnezeu este asupra ta; caci sfnta Lui cauza este blamata, iarnecredinciosii privesc adevarul cu dezgust. Tu ai ntristat poporul luiDumnezeu si ai dispretuit sfatul ambasadorilor Sai pe pamnt, carelucreaza mpreuna cu El si implora suetele, n Numele lui Hristos,sa se mpace cu Dumnezeu.

Mi-a fost aratat ca noi, ca popor, trebuie sa m foarte atenti ceinuenta exercitam; trebuie sa veghem asupra ecarui cuvnt. Cnd,prin cuvnt sau fapta, ne asezam pe terenul de lupta al vrajmasului, ndepartam de la noi pe ngerii cei snti si ncurajam si i atragempe ngerii cei rai sa se ngramadeasca n jurul nostru. Acest lucrul-ai f acut tu, frate A., si prin umblarea ta nechibzuita, i-ai f acutpe necredinciosi sa priveasca peste tot cu suspiciune pe pazitoriiSabatului. Mi-au fost prezentate urmatoarele cuvinte cu privire laslujitorii lui Dumnezeu: Cine va asculta pe voi, pe Mine Ma asculta;si cine va nesocoteste pe voi, pe Mine Ma nesocoteste; iar cine Manesocoteste pe Mine, nesocoteste pe Cel ce M-a trimis pe Mine (Luca 10, 16). Fie ca Domnul sa te ajute, pe tine, frate, care te-ai nselat singur, sa te vezi asa cum esti si sa-ti refaci legaturile cutrupul bisericii.

mparatia noastra nu este din lumea aceasta. Noi l asteptam peDomnul nostru sa coboare din cer pe pamnt, ca sa-Si exercite toata

autoritatea si puterea si sa-Si aseze mparatia Lui vesnica.[361] Puterile pamntului se clatina. Noi nu trebuie si nici nu putemsa asteptam unire ntre natiunile pamntului. Pozitia noastra n ca-drul chipului lui Nebucadnetar este reprezentata prin degetele de lapicioare, care sunt n parte dintr-un material si n parte dintr-altul si


375/714

R azvr atirea 371

dintr-un material f armicios, care nu sta nchegat. Profetia ne arataca marea zi a lui Dumnezeu este la usa. Se apropie cu graba.

Am vazut ca de ecare data este de datoria noastra sa ne supunemlegilor tarii noastre, atta timp ct nu intra n conict cu legea mai nalta pe care Dumnezeu a rostit-o cu glas tare pe Sinai si apoi asapat-o n piatra cu nsusi degetul Lui. Voi pune legile Mele nmintea lor si le voi scrie n inimile lor; Eu voi Dumnezeul lor si eivor poporul Meu(Evrei 8, 10). Cel care are Legea lui Dumnezeuscrisa n inima lui va asculta mai degraba de Dumnezeu dect deoameni si nu va da ascultare oamenilor pentru a devia ctusi de putin

de la porunca lui Dumnezeu. Poporul lui Dumnezeu, nvatat prininspiratia adevarului si condus printr-o constiinta buna sa traiasca

prin ecare cuvnt care vine de la Dumnezeu, va socoti Legea Sa,scrisa n inimile lor, ca singura autoritate pe care o pot recunoaste sicareia pot consimti sa i se supuna. ntelepciunea si autoritatea Legiidivine sunt supreme.

Mi-a fost aratat ca poporul lui Dumnezeu, care reprezinta co-moara Lui speciala, nu se poate angaja n acest razboi uluitor, pentru

ca acesta se opune tuturor principiilor credintei lor. n armata, ei nupot da ascultare adevarului si, n acelasi timp, si cerintelor oterilorlor. Ar nsemna sa-si calce constiinta ncontinuu. Oamenii lumestisunt calauziti de principii lumesti. Nu se pot aprecia unul pe altul.Politica lumii si opinia publica reprezinta principiul de actiune care i calauzeste si i conduce sa practice facerea de bine de forma. nsapoporul lui Dumnezeu nu poate calauzit de astfel de motive. Cu-vintele si poruncile lui Dumnezeu, scrise n suet, constituie spiritsi viata si exista putere n ele pentru a produce supunere si ascultare.Cele Zece Precepte ale lui Iehova constituie temelia tuturor legilordrepte si bune. Cei care iubesc poruncile lui Dumnezeu se vor con-forma oricarei legi bune a tarii. nsa, daca cerintele conducatorilorintra n conict cu legile lui Dumnezeu, singura ntrebare care tre-[362]buie sa se puna este aceasta: Vom asculta noi de Dumnezeu sau deom?

Ca urmare a ndelungatei si continuei razvratiri mpotriva con-stitutiei celei nalte si a legilor, ntregul pamnt este acoperit cu unval de ntuneric. Pamntul geme de povara vinovatiei acumulate sipretutindeni muribunzii sunt siliti sa ndure nenorocirea care consti-tuie plata celor nelegiuiti. Mi-a fost aratat ca oamenii au ndeplinit


376/714


scopurile lui Satana prin viclenie si amagire si o lovitura nspaimn-tatoare fusese data recent. Se poate spune cu adevarat: Dreptateas-a dat ndarat; caci adevarul a fost aruncat n strada si neprihanireanu poate sa se apropie, si cel ce se departeaza de rau este jefuit(Isaia 59, 14. 15). n unele din statele libere, standardul moralitatiicoboara tot mai mult. Oameni cu pofte depravate si vieti mnjiteau acum ocazia sa triumfe. Ei si-au ales drept conducatori pe ceiale caror principii sunt josnice, care nu resping raul si nici pofteledestrabalate ale oamenilor, ci le lasa sa aiba putere deplina. Daca ceicare aleg sa devina ca arele ar singurii care sufera, daca doar ei

ar culege roada propriilor lor fapte, atunci raul nu ar att de mare.nsa multi, foarte multi, trebuie sa treaca prin suferinte incredibile

datorita pacatelor altora. Sotii si copii, nevinovati, trebuie sa soarbacupa amara pna la drojdie.

Daca nu au harul lui Dumnezeu, oamenilor le place sa facaraul. Ei umbla n ntuneric si nu au puterea stapnirii de sine. Eidau fru liber patimilor si poftelor lor, pna cnd orice simtamntsensibil este pierdut si se dau pe fata doar patimile animalice. Astfel

de oameni trebuie sa simta o putere mai nalta, stapnitoare, care i va constrnge sa asculte. Daca cei care sunt conducatori nu siexercita puterea pentru a nspaimnta pe f acatorul de rele, acesta seva degrada pna la nivelul unei brute. Pamntul ajunge din ce n cemai corupt.[363]

Multi au fost orbiti si amagiti mult la ultimele alegeri si inuentalor a fost folosita pentru a da autoritate unor oameni care trec cu ve-derea raul, oameni care sunt insensibili chiar la un potop de necazurisi nenorociri, ale caror principii sunt corupte, care simpatizeaza cuSudul si care ar pastra sclavia asa cum se prezinta ea.

n armata Nordului au fost pusi n pozitii de ncredere barbaticare au o inima razvratita, care nu pretuiesc mai mult viata unui sol-dat dect pe cea a unui cine. Ei pot privi insensibili soldati sfsiati,cioprtiti, muribunzi cu miile. Oterii din armata Sudului primescmereu informatii despre planurile armatei din Nord. Oterilor din

Nord le-au fost transmise informatii corecte despre miscarile si apro-pierea rebelilor, nsa acestea au fost neluate n seama si dispretuitepentru ca informatorul fusese negru. Si, neglijnd pregatirea pentruun atac, fortele Uniunii au fost surprinse si aproape f acute buca ti;


377/714

R azvr atirea 373

si, ceea ce este si mai rau, multi soldati au fost luati prizonieri, sasufere mai rau dect daca ar murit.

Daca ar existat unitate n armata Nordului, aceasta rebeliunear ncetat curnd. Rebelii stiu ca au simpatizanti pretutindeni narmata Nordului. Paginile istoriei se ntuneca tot mai mult. Unoroameni loiali, care nu simpatizau cu rebeliunea si nici cu sclavia, caredaduse nastere acesteia, li s-a impus nsa aceasta. Inuenta lor le-aconferit autoritate unor oameni ale caror principii ei le condamna.

Foarte multi barbati cu autoritate, generali si oteri, actioneaza [364]conform cu instructiunile pe care li le comunica spiritele. Spirite

de demoni, care pretind ca sunt generali abili, r

azboinici, care aumurit, comunica cu barbatii aati n pozitii cu autoritate si stapnesc

multe dintre actiunile lor. Un general primeste indicatii de la unuldin aceste spirite pentru a actiona ntr-un anumit fel si este amagit cusperanta succesului. Un altul primeste indicatii care difera cu totulde cele date celui dinti. Uneori, aceia care urmeaza instructiuniledate obtin o victorie, nsa cel mai adesea sunt nvinsi.

Spiritele le dau uneori acestor conducatori un raport al eveni-mentelor care se vor ntmpla n lupta n care se vor angaja si alpersoanelor care vor muri n batalie. Cteodata se ntmpla asa cumau prezis aceste spirite, si aceasta ntareste credinta credinciosilor n manifestarile spiritiste. Si din nou se descopera ca nu fusese datainformatia corecta si ca spiritele nselatoare au dat numai o anumitaexplicatie, care fusese primita. nselaciunea produsa asupra mintiloreste att de mare, nct multi nu si dau seama ca spiritele mincinoase i conduc spre nimicire sigura.

Marele general, conducator rebel, Satana, este n cunostinta decauza n legatura cu aranjamentele acestui razboi si el si conduce ngerii sa ia forma unor generali morti, sa le imite gesturile si samanifeste trasaturile lor de caracter. Iar conducatorii din armatacred cu adevarat ca spiritele prietenilor lor si ale razboinicilor morti,initiatorii razboiului rebel, i calauzesc. Daca nu s-ar aat subcea mai puternica si fascinanta amagire, ei ar ncepe sa creada ca

razboinicii din ceruri nu stiu sa conduca bine si cu succes sau casi-au pierdut faima.n loc sa se ncreada n Dumnezeul lui Israel si sa-si ndrepte ar-

matele spre singurul care i poate scapa de dusmanii lor, majoritateaconducatorilor din acest razboi l ntreaba pe printul demonilor si


378/714


se ncred n el.Deuteronom 32, 16-22. ngerul a spus: Cum poateface Dumnezeu sa prospere un astfel de popor?[365]

Daca ar privi la El si s-ar ncrede n El; daca ar vrea ca El sa-iajute, pentru slava Lui, El ar face acest lucru de ndata.

Am vazut ca Dumnezeu nu va da armata Nordului cu totul nminile oamenilor razvratiti ca sa e complet nimicita de vrajmasiilor. Am fost ndreptata spreDeuteronom 32, 26-30: Voiam sa zic:i voi lua cu o suare, Le voi sterge pomenirea dintre oameni! DarMa tem de ocarile vrajmasului, Ma tem ca nu cumva vrajmasii lor sase amageasca si sa zica: Mna noastra cea puternica si nu Domnul

a f acut toate aceste lucruri. Ei sunt un neam care si-a pierdut bunulsimt si nu-i pricepere n ei. Daca ar fost ntelepti, ar ntelege si

s-ar gndi la ce li se va ntmpla. Cum ar urmari unul singur o miedin ei, si cum ar pune doi pe fuga zece mii, Daca nu i-ar vndutStnca, daca nu i-ar vndut Domnul?

Exista generali n armata care sunt cu totul devotati si cautasa faca tot ce pot pentru a opri aceasta rebeliune nfricosatoare siacest razboi neresc. nsa majoritatea oterilor si a conducatorilor

au un scop propriu, egoist, pe care l slujesc. Fiecare cauta cstig ncoltisorul lui si multi soldati curajosi devin fricosi si se descurajeaza.Ei si ndeplinesc cu noblete partea lor atunci cnd au de-a facecu dusmanul, nsa sunt tratati cu brutalitate de propriii lor oteri.Printre soldati, sunt barbati cu sentimente sensibile si cu un spiritde stapnire de sine. Ei nu au mai fost niciodata n compania unoroameni att de degradati ca cei pe care razboiul i aduna laolaltasi n-au mai fost tratati cu tiranie sau ca niste brute. Pentru ei estefoarte greu sa ndure toate acestea. Multi oteri au patimi brutalesi, n momentul n care ajung n pozitii ce le confera autoritate, auo ocazie buna de a-si da pe fata pornirile brutale. Ei i stapnesccu tiranie pe cei de sub comanda lor, asa cum stapnii din Sud sichinuie sclavii.[366]

Acest lucru ngreuiaza gasirea de oameni care sa se nroleze narmata.

n unele cazuri, cnd generalii au fost n cele mai teribile lupte n care oamenii lor au cazut precum ploaia, o ntarire a fortelor latimpul potrivit i-ar ajutat sa cstige. nsa altor generali nu le-apasat cte vieti au fost pierdute si, n loc sa vina n ajutorul celor cucare pornisera, ntruct aveau aceleasi interese, au retinut ajutorul


379/714

R azvr atirea 375

necesar, temndu-se ca nu cumva fratele lor general sa e onorat ca nvingator. Cu invidie si gelozie, ei chiar se bucurau sa vada cumdusmanul cstiga batalie dupa batalie, nvingndu-i pe oamenii Uniu-nii. Oamenii din Sud sunt condusi de un spirit demonic n aceastarazvratire, nsa nici cei din Nord nu sunt curati. Multi dintre ei suntgelosi, egoisti, temndu-se ca nu cumva altii sa obtina onoruri carei-ar nalta mai presus de ei. O, cte mii de vieti nu au fost sacricatedin aceasta cauza! Cei din alte natiuni care au condus razboaie nuau avut dect un singur interes. Cu un zel dezinteresat, au mers na-inte pentru a cuceri sau a muri. Conducatorii Revolutiei au actionat

uniti, cu zel, si prin aceste mijloace si-au cstigat independenta. nsaoamenii de acum actioneaza ca niste demoni, si nu ca niste inte

omenesti.Satana, prin ngerii lui, a comunicat cu oteri, care de altfel erau

oameni calmi, calculati, si acestia au fost amagiti de aceste spirite nselatoare sa renunte la ratiune, si astfel au ajuns n situatii critice n care a trebuit sa suporte macelul. Maiestatii sale satanice i faceplacere sa vada macel si jaf pe pamnt. i place sa vada cum bietiisoldati sunt cositi ca iarba. Am vazut ca rebelii fusesera adesea npozitii n care ar fost supusi f ara prea mult efort; nsa instructiunileprimite de la spirite i-au condus pe generalii din Nord si le-au orbitochii, pna ce i-au pierdut pe rebeli. Iar unii generali preferau maidegraba ca rebelii sa scape dect sa-i supuna. Ei se gndesc maimult la scumpa lor institutie a sclaviei dect la prosperitatea natiunii.[367]Acestea sunt cteva dintre motivele pentru care razboiul este att demult tergiversat.

Informatiile trimise de generalii nostri la Washington cu privirela miscarea armatelor noastre ar putea tot asa de bine transmisa printelegraf direct la fortele rebele. Sunt rebeli care simpatizeaza chiarcu cei de la centrul autoritatilor Uniunii. Acest razboi nu seamanacu nici un alt razboi. Marea lipsa de unitate de spirit si actiune faceca acesta sa para ntunecos si descurajator. Multi soldati au dat la oparte orice limite si au cobort ntr-o stare alarmanta de degradare.

Cum ar putea merge Dumnezeu mai departe cu o armata asa decorupta? Cum ar putea El sa ne nfrnga dusmanii, spre onoarea Sa,si sa-i conduca mai departe spre biruinta? Exista dezbinare si luptapentru onoare, n timp ce bietii soldati mor cu miile pe cmpul delupta sau din cauza ranilor si greutatilor prin care trec.


380/714


Acest razboi este cu totul unic si, n acelasi timp, oribil si amart.Alte natiuni privesc cu dezgust aranjamentele pe care le fac armatele,att cea din Nord, ct si cea din Sud. Ele vad ce eforturi hotartese fac pentru a prelungi razboiul, cu sacricii enorme att n vietiomenesti, ct si n bani, n timp ce, de fapt, nu se cstiga nimic, iarlor li se pare ca este o lupta n care cstiga cel care poate omor maimulti oameni. Ceea ce fac acestia duce la indignare.

Am vazut ca razvratirea a crescut mult si ca niciodata nu a fostmai hotarta ca acum. Multi dintre cei ce pretind ca fac parte dinUniune, care detin pozitii importante, au o inima neloiala. Singurul

lor obiectiv cnd s-au nrolat n armata a fost acela de a p

astraUniunea asa cum era si, o data cu ea, si sclavia. Ei ar nlantui de

ndata n robie pe sclav ntr-o viata amarnica, doar sa aiba ocazia.Acestia simpatizeaza n mare masura cu Sudul. Sngele a curs caapa si pentru nimic. Se aud gemete n ecare sat si oras. Sotiile si jelesc sotii, mamele ii, iar surorile fratii. nsa ei nu opresc aceastasuferinta si nu se ntorc la Dumnezeu.[368]

Am vazut ca att armata din Sud, ct si cea din Nord au fostpedepsite. Cu privire la Sud, am fost ndreptata spreDeuteronom32, 35-37: A Mea este razbunarea si Eu voi rasplati cnd va ncepesa le alunece piciorul! Caci ziua nenorocirii lor este aproape si ceeace-i asteapta nu va zabovi. Domnul va judeca pe poporul Sau, darva avea mila de robii Sai, vaznd ca puterea le este sleita, si ca numai este nici rob, nici slobod. El va zice: Unde sunt dumnezeii lor,Stnca aceea care le slujea de adapost?

* * * * *


381/714

Primejdii si datoria pastorilor

Mi-a fost aratat ca acum se poate face mai mult lucrnd n locuriunde s-au ridicat ctiva dect n cmpuri cu totul noi, cu exceptialocurilor unde deschiderea este foarte buna. Doar ctiva din dife-rite orase, care cred ntr-adevar adevarul, vor exercita o inuenta sivor trezi ntrebari cu privire la credinta lor; iar daca viata lor va exemplara, lumina va straluci si ei vor avea o inuenta spre bine. Sitotusi, mi-au fost aratate locuri n care adevarul nu a fost proclamat,care ar trebui vizitate curnd. nsa marea lucrare care trebuie nf ap-tuita acum este aceea de a determina poporul lui Dumnezeu sa seangajeze n lucrare si sa exercite o inuenta sfnta. Ei ar trebui sa e mpreuna lucratori. Cu ntelepciune, precautie si iubire, ei trebuiesa lucreze pentru mntuirea semenilor si prietenilor lor. Se dau pe

fa ta sentimente prea distante. Crucea nu este pusa la locul n care artrebui sa e pusa si nici nu este prezentata asa cum ar trebui. Toti artrebui sa simta ca sunt pazitorii aproapelui lor si ca sunt raspunzatori n mare masura pentru suetele celor din jurul lor. Fratii gresesccnd lasa aceasta lucrare pe seama pastorilor. Secerisul este mare,dar lucratori sunt putini. Lucratori pot aceia care au o reputatiebuna si ale caror vieti sunt n conformitate cu credinta lor. Ei potdiscuta cu al tii si le pot prezenta importanta adevarului. Ei nu trebuie[369]sa astepte dupa pastori si sa neglijeze o datorie clara, ncredintatalor de Dumnezeu.

Unii dintre pastorii nostri au putina dispozitie de a lua asupra lorpovara lucrarii lui Dumnezeu si de a lucra cu acea bunavointa dezin-teresata care a caracterizat viata Domnului nostru divin. Bisericile, n general vorbind, sunt mult mai avansate dect unii dintre pastori.Ele au dovedit ncredere n marturiile pe care Dumnezeu le-a dat cuplacere, si acestea au lucrat asupra lor, n timp ce unii predicatori auramas cu mult n urma. Ei sustin ca au ncredere n marturia adusa,iar altii procedeaza gresit, f acnd din acestea o regula de er pentrucei care nu au experienta n privinta lor, nsa nu le pun n aplicare

377


382/714


pentru ei nsisi. Ei au avut marturii repetate, pe care le-au nesocotitcu totul. Calea unora ca acestia nu este nteleapta.

Poporul lui Dumnezeu n general are un interes comun n ras-pndirea adevarului. Ei contribuie cu bucurie, sustinndu-i benevolpe cei care lucreaza pentru propovaduirea cuvntului. Si am vazutca este datoria acelora care au raspunderea distribuirii mijloacelorde a veghea ca disponibilitatile bisericii sa nu e irosite. Unii din-tre acesti frati care dau de bunavoie au lucrat ani de zile cu nerviizdruncinati, cu trupurile istovite datorita muncii excesive din trecutpentru obtinerea de bogatii aici, si acum, cnd ei dau cu bunavointa

o parte din ceea ce i-a costat att de mult, este de datoria celor carelucreaza n propovaduirea Cuvntului sa dovedeasca zel si sacriciude sine cel putin egal cu cel aratat de acesti frati.

Slujitorii lui Dumnezeu trebuie sa porneasca cu curaj. Ei trebuiesa stie n cine si-au pus ncrederea. Exista putere n Domnul Hristossi mntuirea Lui care sa-i faca sa e oameni liberi si, daca nu suntliberi n El, ei nu pot cladi biserica Sa si aduna suete. Va trimite oareDumnezeu pe vreun om sa scoata suete din cursa lui Satana, cndpropriile lui picioare sunt prinse n capcana? Slujitorii lui Dumnezeunu trebuie sa e sovaitori. Daca picioarele lor aluneca, cum vorputea ei spune celor cu inima slaba: Fii tare? Dumnezeu doreste[370]ca slujitorii Sai sa ridice minile cele slabite si sa ntareasca pe ceisovaielnici. Cei care nu sunt pregatiti sa faca acest lucru ar trebuisa lucreze mai nti pentru ei nsisi si sa se roage pna ce vor nzestrati cu putere de sus.

Dumnezeu este dezonorat prin lipsa de tagaduire de sine a unoradintre slujitorii Sai. Ei nu iau asupra lor povara lucrarii. Ei par a seaa ntr-o toropeala ca de moarte. ngerii lui Dumnezeu stau uluitisi rusinati de aceasta lipsa de tagaduire de sine si consecventa, ntimp ce Autorul mntuirii noastre a lucrat si a suferit pentru noi,S-a tagaduit pe Sine si ntreaga Lui viata a fost o continua scenade truda si lipsuri. El Si-ar putut petrece zilele de pe pamnt ntihna si belsug si ar putut benecia de placerile vietii; nsa El

nu a avut n vedere binele si confortul Lui. El a trait pentru a facebine altora. El a suferit pentru a-i salva pe altii de suferinta. El a ndurat pna la sfrsit si a terminat lucrarea care I-a fost data s-ofaca. Si toate acestea pentru a ne salva pe noi de la ruina. Iar acum,se poate ca noi, obiectele nevrednice ale iubirii Lui celei mari, sa


383/714

Primejdii si datoria pastorilor 379

cautam o pozitie mai buna n aceasta viata dect cea pe care a avut-oDomnul nostru? n ecare moment din viata, noi am fost beneciariai binecuvntarilor acestei mari iubiri si tocmai din acest motivnu putem sa ne dam seama pe deplin de adncimile ignorantei sinenorocirii din care am fost salvati. Putem privi la Acela care a foststrapuns pentru pacatele noastre si sa nu dorim sa bem mpreuna cuEl cupa amara a umilintei si ntristarii? Putem privi la Hristos celrastignit si sa dorim sa intram n mparatia Sa pe vreo alta cale dectcea a marilor ncercari?

Predicatorii nu sunt cu totul consacrati lucrarii lui Dumnezeu,

asa cum le cere El. Unii au simtit ca soarta unui predicator estegrea pentru ca acestia trebuie sa e despartiti de familiile lor. Ei uita

ca odata a fost mai greu de lucrat dect este acum. Atunci, cauzanoastra avea doar putini simpatizanti. Ei i uita pe cei asupra caroraDumnezeu a pus povara lucrarii n trecut. Ca rezultat al muncii lor,doar ctiva au primit adevarul. Slujitorii alesi ai lui Dumnezeu au [371]plns si s-au rugat pentru o mai clara ntelegere a adevarului si ausuferit lipsuri si multa tagaduire de sine pentru a-l duce altora. Eiau mers pas cu pas pe calea pe care providenta lui Dumnezeu odeschidea. Ei nu cautau confortul lor si nici nu se dadeau napoi dinfata greutatilor. Prin acesti barbati, Dumnezeu a pregatit calea si af acut ca adevarul sa e clar pentru orice inima sincera. Pastorii careau mbratisat dupa aceea adevarul au avut totul de-a gata si totusiunii dintre ei nu au luat asupra lor povara lucrarii. Ei cauta o soartamai usoara, o situatie care sa necesite mai putina tagaduire de sine.Acest pamnt nu constituie locul de odihna pentru crestini, cu attmai putin pentru cei ce au fost chemati pastori pentru Dumnezeu. Eiuita ca Domnul Hristos Si-a lasat bogatiile si slava n cer si a venitpe pamnt pentru a muri si ca El a poruncit sa ne iubim unul pe altulasa cum ne-a iubit El. Ei i uita pe aceia de care lumea nu a fostvrednica, ce au pribegit mbracati n piei de oaie si de capra si erauatt de chinuiti si necajiti.

Mi-au fost aratati valdenzii si ct au suferit pentru credinta lor.

Ei au studiat cu constiinciozitate Cuvntul lui Dumnezeu si au traitpotrivit cu lumina care a stralucit asupra lor. Ei au fost persecutatisi alungati din casele lor; bunurile lor, cstigate prin munca grea,le-au fost luate, iar caselor lor li s-a dat foc. Ei au fugit la munti siacolo au ndurat greutati incredibile. Au suferit foame, oboseala, frig


384/714


si lipsa de mbracaminte. Singurele vesminte pe care multi dintreei le puteau obtine erau pieile de animale. Si cu toate acestea, cei mprastiati si f ara camin se adunau, unindu-si glasurile n cntare silaudndu-L pe Dumnezeu ca erau socotiti vrednici sa sufere pentruNumele lui Hristos. Ei se ncurajau si se mbarbatau unul pe altul sierau recunoscatori chiar si pentru mizerabilele lor locuri de adapost.Multi dintre copiii lor se mbolnaveau si mureau de frig sau de foamesi, cu toate acestea, parintii lor nu s-ar gndit macar o clipa sarenunte la credinta lor. Ei pretuiau iubirea si favoarea lui Dumnezeumai presus de confortul pamntesc sau de bogatiile lumesti. Ei au

primit mngiere din partea lui Dumnezeu si cu bucurie priveau[372] nainte, spre rasplata promisa.De asemenea mi-a fost aratat Martin Luther, pe care Dumnezeu

l-a ridicat pentru a face o lucrare speciala. Ct de pretioasa a fostpentru el cunoasterea adevarului descoperit n Cuvntul lui Dum-nezeu! Mintea lui tnjea dupa ceva sigur pe care sa-si cladeascanadejdea ca Dumnezeu va Tatal Sau, iar cerurile caminul sau.Noua si pretioasa lumina care a stralucit asupra lui din Cuvntullui Dumnezeu a fost de o nepretuita valoare si el gndea ca, dacaar mers nainte cu aceasta, ar putut convinge lumea. S-a ridicat mpotriva mniei unei biserici decazute si i-a ntarit pe aceia care sehraneau mpreuna cu el, delectndu-se din bogatele adevaruri conti-nute n Cuvntul lui Dumnezeu. Luther a fost instrumentul ales deDumnezeu pentru a smulge mantia ipocriziei de pe biserica catolicasi pentru a-i prezenta pe fata coruptia. El si-a ridicat glasul cu zel si, n puterea Duhului Sfnt, a strigat mpotriva ei, mustrnd pacateleconducatorilor poporului. S-au dat ordine ca, oriunde ar gasit, sae omort; se parea ca e lasat la bunul plac al unui popor superstitios,care asculta de capul bisericii romane. nsa viata nu a contat preamult pentru el. Luther stia ca nu este n siguranta nicaieri si totusinu tremura. Lumina pe care o vazuse si cu care se ospata era viatapentru el si de mai mare valoare dect toate bogatiile pamntului.El stia ca bogatiile pamntesti vor trece; nsa adevarurile bogate,

deschise ntelegerii sale, au lucrat asupra inimii lui, aveau sa traiascasi, daca urma sa asculte de ele, sa-l conduca spre vesnicie.Cnd a fost somat sa se prezinte la Augsburg ca sa raspunda

pentru credinta lui, el s-a supus chemarii. Acest singur om, care astrnit furia preotilor si poporului, a fost chemat la judecata n fata


385/714


acelora care au f acut lumea sa tremure un miel blnd nconjuratde lei nfuriati; cu toate acestea, de dragul lui Hristos si al adevarului,el s-a ridicat f ara frica si, cu elocventa sfnta, pe care doar adevarul opoate inspira, a prezentat argumente pentru credinta sa. Dusmanii luiau ncercat, prin diferite mijloace, sa-l aduca la tacere pe aparatorul [373]adevarului. La nceput l-au lingusit si i-au promis ca l vor nalta sionora. nsa viata si onorurile nu aveau nici o valoare pentru el, dacapretul era sacricarea adevarului. Cuvntul lui Dumnezeu straluceaasupra lui tot mai tare si tot mai clar, dndu-i un simtamnt maiviu al greselilor, coruptiei si ipocriziei papalitatii. Dusmanii lui au

cautat atunci s

a-l intimideze si s

a-l fac

a s

a renunte la credinta lui, nsa cel nenfricat statea nemiscat n apararea adevarului. Era gata

sa moara pentru credinta lui, daca Dumnezeu i-ar cerut; dar sarenunte la aceasta niciodata. Dumnezeu i-a ocrotit viata. El le-aporuncit ngerilor Sai sa-l nsoteasca, zadarnicind furia si scopurilevrajmasilor lui, si l-a scos nevatamat dintr-un conict nversunat.

Puterea calma, demna, a lui Luther i-a umilit pe vrajmasii sai sii-a dat papalitatii una dintre cele mai nfricosatoare lovituri. Marelesi mndrul om de la putere a dat de nteles ca reformatorul va ispasicu propriul snge raul pe care l-a f acut cauzei lor. Ei si-au f acutplanuri, nsa unul mai puternic dect ei l avea n grija pe Luther.Lucrarea lui nu era terminata. Prietenii lui Luther i-au grabit plecareadin Augsburg. El a parasit cetatea noaptea, calare pe un cal f aracapastru, nenarmat si f ara cizme sau pinteni. n mare graba si-aparcurs drumul, pna cnd s-a aat ntre prietenii lui.

Din nou a fost strnita mnia papalitatii, care a hotart sa aducala tacere glasul nenfricat al acestui aparator al adevarului. L-auchemat la Worms, cu totul hotarti sa-l faca sa raspunda pentrunebunia lui. Sanatatea i era subreda, dar, cu toate acestea, nu s-a dat n laturi. El cunostea foarte bine pericolele care erau n fata lui. Stiaca dusmanii lui cei puternici ar luat orice fel de masuri pentru a-lreduce la tacere. Ei strigau dupa sngele lui tot asa cum strigaseraevreii dupa sngele lui Hristos. Cu toate acestea, el s-a ncrezut n

acel Dumnezeu care i ocrotise pe cei trei tineri n cuptorul cu foc.Nu era nelinistit si ngrijorat pentru el nsusi. Nu umbla dupa binelelui nsusi; nsa marea lui ngrijorare era ca adevarul, att de pretiospentru el, sa nu e expus la insulte de catre cei necredinciosi. El eragata mai degraba sa moara dect sa le ngaduie vrajmasilor sai sa [374]


386/714


triumfe. Cnd a intrat n Worms, mii de persoane s-au ngramadit n jurul lui si l-au urmat. mparati si alte autoritati nalte nu fusesera nsotiti de o multime mai numeroasa. Vlva era intensa; iar cinevadin multime, cu o voce trista, plngareata, cnta un bocet pentrua-l avertiza pe Luther despre ceea ce-l asteapta. nsa reformatorulavusese n vedere pretul si a fost gata sa-si pecetluiasca marturia cupropriul sau snge, daca asa rnduia Dumnezeu.

Luther se aa n momentul n care trebuia sa raspunda pentrucredinta sa si el a privit catre Dumnezeu n credinta, ca sa primeascaputere. Pentru scurt timp, curajul si credinta i-au fost puse la ncer-

care. Primejdii de tot felul i-au fost prezentate. El a devenit trist.Nori s-au ngramadit asupra lui si i-au ascuns fata lui Dumnezeu. Eltnjea sa mearga nainte cu ncrederea deplina ca Dumnezeu estecu el. Nu putea multumit daca nu l simtea pe Dumnezeu alaturi.Cu strigate sfsietoare, si-a naltat n agonie rugaciunea catre cer.Uneori duhul parea ca-i cedeaza, cnd vedea, n nchipuirea lui, cumdusmanii se tot nmulteau n fata lui. Tremura, simtindu-si perico-lul. Am vazut ca Dumnezeu, n ntelepciunea si providenta Lui, l-a

pregatit n acest fel ca sa nu uite n Cine sa se ncreada si sa nu searunce f ara chibzuinta nainte, n primejdie. Dumnezeu l-a pregatitca pe propriul Lui instrument, f acndu-l sa corespunda pentru marealucrare pe care o avea n fata lui.

Rugaciunea lui Luther a fost ascultata. Cnd s-a aat fata n fa tacu vrajmasii sai, curajul si credinta i-au revenit. Blnd ca un miel,statea nconjurat de marii oameni ai pamntului, care, ca niste lupifuriosi, si xasera ochii asupra lui, nadajduind ca-l vor chinui cuputerea si grandoarea lor. nsa el s-a agatat de puterea lui Dumnezeusi nu s-a temut. Cuvintele pe care le-a rostit au fost spuse cu attamaretie si putere, nct dusmanii nu au putut face nimic mpotrivalui. Dumnezeu era Cel care vorbea prin Luther si tot El adunaselaolalta mparati si oameni care se socoteau ntelepti, pentru ca, nmod public, sa doboare ntelepciunea lor si ca toti sa poata vedeace putere si tarie poate avea un om slab atunci cnd se bizuie pe

Dumnezeu, Stnca cea vesnica.[375] Comportamentul calm al lui Luther era n contrast izbitor cupatima si furia dovedite de acei asa-zisi oameni mari. Ei nu l-auputut nfricosa ca astfel sa retracteze adevarul. Cu simplitate nobilasi hotarre calma, el statea ca o stnca. mpotrivirea dusmanilor


387/714


sai, furia si amenintarile lor, toate s-au napustit asupra lui ca un valputernic, dar acesta s-a spart la picioarele lui f ara sa-i faca vreunrau. El a ramas nemiscat. Ei erau mniati ca puterea lor, care if acuse pe regi si nobili sa tremure, este astfel dispretuita de un omumil si tnjeau sa-l faca sa simta mnia lor torturndu-l si lundu-iviata. nsa Unul mai puternic dect potentatii pamntului l avea ngrija Sa pe acest martor nenfricat. Dumnezeu avea o lucrare pentruel. El trebuia sa sufere nca pentru adevar. Trebuia sa ndure sa-lvada trecnd cu greu prin persecutii sngeroase. Trebuia sa-l vada mbracat n sac si acoperit cu rusine de catre fanatici. El trebuia

sa tr

aiasc

a pentru a pune n drepturi adev

arul si s

a-l apere atuncicnd puterile cele mari ale lumii aveau sa caute sa-l doboare la

pamnt. El trebuia sa traiasca pentru a-l vedea triumfnd si pentru asmulge si a da la o parte greselile si superstitiile papalitatii. Luther aobtinut o biruinta la Worms care a slabit papalitatea, vestea aceastaraspndindu-se si n alte mparatii si la alte popoare. Aceasta aconstituit o lovitura ecienta n favoarea Reformatiunii.

Pastorii care predica acum mi-au fost prezentati n contrast cubarbatii care au condus Reformatiunea; n special viata devotata,plina de zel, a lui Luther a fost asezata alaturi de vietile ctorvadintre predicatorii nostri. El si-a dovedit netarmurita iubire pentruadevar prin curaj, prin hotarre plina de calm si prin tagaduire desine. A trebuit sa faca fata ncercarilor si sacriciilor n timp cestatea n apararea adevarului; cu toate acestea, nu a murmurat. El afost vnat ca o ara salbatica de prada si totusi, de dragul lui Hristos,a ndurat bucuros toate aceste lucruri.

Ultima solie a harului este ncredintata slujitorilor umili, cre-dinciosi, ai lui Dumnezeu, din acest timp. Dumnezeu i-a calauzit ntotdeauna pe aceia care nu s-au ferit de raspundere, a pus poveriasupra lor si a prezentat prin ei poporului Sau un plan de daruire [376]sistematica, n care toti se pot angaja si pot lucra n armonie. Acestsistem a fost aplicat si a lucrat de minune. Prin acesta se sustin, nmod liber, predicatorii si cauza adevarului. De ndata ce predicatorii

si-au ncetat mpotrivirea si s-au dat la o parte din cale, poporul araspuns cu toata inima chemarii si a apreciat sistemul. Toate suntpuse la dispozitia pastorilor, astfel ca ei sa poata lucra, nestnjeniti.Poporul nostru a luat pozitie cu o vointa si un interes care nu pot gasite la nici o alta clasa. Dar Dumnezeu este ntristat de catre


388/714


predicatorii care se plng acum si nu se arunca cu toate fortele naceasta lucrare att de importanta. Ei sunt f ara scuza si, cu toateacestea, unii sunt amagiti si cred ca sacrica mult, ca trec printr-operioada grea, cnd, de fapt, nu stiu nimic despre suferinta, tagaduirede sine sau lipsuri. Uneori poate ca sunt obositi; nsa tot asa ar daca ar trebui sa se ntretina singuri, prin munca lor.

Unii au gndit ca ar mai usor sa lucreze cu minile lor si adeseas-au exprimat ca ar prefera sa faca astfel. Unii ca acestia nu stiudespre ce vorbesc. Ei se nseala singuri. Altii au familii numeroasede ntretinut si nu stiu sa se administreze. Ei nu si dau seama ca

sunt datori cauzei lui Dumnezeu pentru locuintele lor si pentru totce au. Nu si dau seama ct costa sa traiesti. Daca s-ar angaja nlucru cu minile lor, ei nu s-ar elibera de griji si oboseala. Nu vorputea sa stea la gura sobei n tihna si totodata sa lucreze pentru a-si ntretine familiile. Un om care lucreaza pentru o familie dependentade el poate petrece doar cteva ore cu familia, acasa. Unor pastori nule place sa lucreze cu harnicie si nutresc un spirit de nemultumire,care nu este rezonabil. Dumnezeu a nsemnat orice murmurare pringnd, cuvnt sau simtamnt. Cerul este insultat printr-o astfel de[377] dovada de slabiciune si lipsa a adevaratei devotiuni pentru cauza luiDumnezeu.

Unii si-au plecat urechea n fata ispititorului si si-au marturisitnecredinta, prejudiciind cauza lui Dumnezeu. Satana i pretinde caind ai sai, pentru ca nu au fost recuperati din cursa lui. Ei s-au purtatprecum copiii, care nu cunosc nimic despre vicleniile ispititorului.Au avut sucienta experienta si ar trebuit sa-i priceapa planurile.El le-a sugerat ndoieli, iar ei, n loc sa le respinga de ndata, audiscutat si negociat cu arhiamagitorul, ascultndu-i motivatiile casi cnd ar fost fermecati de sarpele din vechime. Cteva texte, pecare nu le puteau explica n totalitate, asa nct sa-i multumeasca,au fost suciente pentru a clatina ntreaga temelie a adevarului sia ntuneca lucrurile cele mai clare din Cuvntul lui Dumnezeu.Acesti oameni sunt inte muritoare, supuse greselilor. Ei nu au o

ntelepciune desavrsita si cunostinta n toate Scripturile. Unelepasaje sunt dincolo de priceperea omeneasca, pna cnd vine untimp, ales de Dumnezeu, dupa ntelepciunea Lui, ca sa e cunoscute.Satana i-a condus pe unii pe o carare care duce n mod sigur lanecredinciosie. Ei au ngaduit necredintei lor sa ntunece lantul


389/714


armonios, maret, al adevarului si au actionat ca si cnd era treabalor sa rezolve orice pasaj dicil al Scripturii, iar daca religia noastranu i f acea n stare sa faca acest lucru, era socotita gresita.

Am vazut ca aceia care au o inima rea si o vointa necredincioasase vor ndoi si vor socoti ca este un lucru nobil si o virtute sa puila ndoiala Cuvntul lui Dumnezeu. Aceia care considera ca este ovirtute a te eschiva de la un raspuns au toate perspectivele de a nucrede n inspiratia si adevarul Cuvntului lui Dumnezeu. Dumnezeunu obliga pe nimeni sa creada. Ei pot alege sa se bizuie pe dovezilepe care El a avut placere sa le dea sau sa se ndoiasca, sa critice si sa

piara.Mi-a fost aratat ca cei care sunt ncercati de ndoieli si necre-

dinciosie nu trebuie sa mearga sa lucreze pentru altii. Ceea ce este[378] n minte trebuie sa se reverse n afara si ei nu si dau seama deefectul unei aluzii sau a celei mai mici ndoieli exprimate. Satanaface din acest lucru o sageata cu tepi. Aceasta actioneaza ca o otravalenta, care, nainte ca victima sa simta pericolul, afecteaza ntregulorganism, submineaza sanatatea si n nal produce moartea. Totastfel stau lucrurile si n privinta otravii ndoielii si necredintei fatade lucrurile din Scriptura. Unul care are inuenta sugereaza altoraceea ce Satana i-a sugerat lui, faptul ca un pasaj din Scriptura lcontrazice pe un altul; si astfel, ntr-un mod foarte nentelept, ca sicnd ar descoperit vreo taina minunata, care a fost ascunsa celorcredinciosi si snti n ecare veac al lumii, el arunca cel mai dens ntuneric asupra mintilor lor. Acestia pierd placerea pe care o avuse-sera altadata pentru adevar si ajung necredinciosi. Toate acestea sunturmarea doar a ctorva cuvinte rostite, care au avut o putere ascunsadeoarece pareau impregnate de acel mister.

Aceasta este lucrarea diavolului cel viclean. Cei care sunt con-fruntati cu ndoieli si care au dicultati pe care nu le pot rezolvanu ar trebui sa arunce alte minti slabe n aceeasi neliniste. Unii auf acut aluzii si au vorbit despre necredinta lor si au mers mai departe,f ara sa viseze macar ce efect vor produce acestea. n unele cazuri,

samnta necredintei a avut efect imediat, n timp ce n alte cazuri astat ngropata destul de mult timp, pna ce persoana a apucat pe ocale gresita, f acnd loc vrajmasului, iar lumina lui Dumnezeu a fostretrasa de la ea, si aceasta a cazut cu totul sub ispitirile puternice alelui Satana. Atunci a rasarit samnta necredintei care fusese semanata


390/714


cu att de mult timp n urma. Satana hraneste aceste seminte, iar eleaduc roade. Tot ce vine de la pastori, care ar trebui sa stea n lumina,are o puternica inuenta. Iar atunci cnd acestia nu au stat n luminaclara a lui Dumnezeu, Satana i foloseste ca agenti si prin ei trimitesagetile lui arzatoare asupra mintilor nepregatite sa se mpotriveascala ceea ce a venit prin pastorii lor.

Am vazut ca si pastorii, ca si poporul, trebuie sa lupte ca sa se mpotriveasca lui Satana. Cel care sustine ca este pastor al lui Hristos[379]se aseaza ntr-o pozitie nfricosatoare atunci cnd slujeste scopurilorispititorului, ascultnd la soaptele lui si lasndu-l sa captiveze mintea

si sa pun

a st

apnire pe gnduri. n ochii lui Dumnezeu, cel mai marepacat al pastorului este acela de a vorbi despre necredinta lui si de a

atrage si alte minti pe acelasi canal ntunecos, ngaduindu-i astfellui Satana sa atinga un dublu scop, ispitindu-l. El tulbura minteaaceluia care, prin calea pe care a apucat, i-a ncurajat ispitirile siapoi l conduce pe acesta sa tulbure mintile multora.

Este timpul ca strajerii de pe zidurile Sionului sa nteleaga res-ponsabilitatea si sntenia misiunii lor. Ei ar trebui sa simta ca vorveni necazuri asupra lor daca nu ndeplinesc lucrarea pe care le-a ncredintat-o Dumnezeu. Daca ajung necredinciosi, ei pun n pericolsiguranta turmei lui Dumnezeu, pun n pericol cauza lui Dumnezeusi o expun batjocurii vrajmasilor nostri. O, ce lucrare este aceasta!Cu siguranta, si vor primi rasplata. Unii pastori, ca si membrii,trebuie sa e convertiti. Ei trebuie f acuti bucatele si apoi nnoiti.Lucrarea lor n comunitati este mai mult dect pierduta, iar n starealor de slabiciune, pe punctul de a se prabusi, Dumnezeu ar maimultumit daca si-ar nceta eforturile de a-i ajuta pe altii si vor lucracu minile lor pna se vor converti. Atunci i vor putea ntari pe fratiilor.

Pastorii trebuie sa se trezeasca. Ei pretind ca sunt generali narmata marelui mparat, dar, n acelasi timp, simpatizeaza cu mareleconducator rebel si cu ostirea lui. Unii au expus cauza lui Dumnezeusi adevarurile sacre ale Cuvntului Sau batjocurilor ostirii razvra-

titului. Au nlaturat o parte a scutului lor, iar Satana si-a aruncat ntr-acolo sagetile lui otravite. Ei au ntarit minile conducatorilorrazvratiti si au slabit ei nsisi, f acnd ca Satana si clanul lui diavolescsa-si ridice capul cu triumf si sa tresalte pe seama victoriei pe care eiau lasat ca el s-o cstige. O, ce lipsa de ntelepciune! Cta orbire! Ce


391/714


tactica nesabuita, de a-si descoperi punctele slabe n fata dusmanilorlor de moarte! [380]

Ct de diferit a fost cursul urmat de Luther! El era gata sa-sisacrice viata, la nevoie, nsa adevarul, niciodata. Cuvintele sale aufost: Sa avem grija doar ca Evanghelia sa nu e supusa insultelorcelor necredinciosi si mai degraba sa ne dam viata pentru a o aparadect sa le ngaduim acestora sa triumfe. Cine poate spune daca viatasau moartea mea va contribui mai mult la salvarea fratilor mei?

Dumnezeu nu este dependent de nici un om pentru naintareacauzei Sale. El ridica si calica oameni care sa duca solia lumii.

El poate face taria lui des

avrsit

a n sl

abiciunea oamenilor. Putereaeste a lui Dumnezeu. Cuvntarile bine pregatite, elocventa, talentele

deosebite nu pot converti nici macar un suet. Eforturile depuse laamvon pot strni mintile, argumentele clare pot convingatoare, nsa Dumnezeu este Cel care asigura succesul. Oamenii evlaviosi,credinciosi, snti, care pun n practica n viata lor de toate zileleceea ce predica, sunt cei care vor exercita o inuenta mntuitoare.O cuvntare rostita cu putere de la amvon poate afecta mintea; nsa putina imprudenta din partea pastorului n afara amvonului, olipsa de seriozitate n vorbire si o neglijare a adevaratei evlavii vorcontracara inuenta lui si vor risipi toate impresiile bune. Converti tiivor ai lui; n multe cazuri, ei nu vor cauta sa se ridice mai presusdect predicatorul lor. Ei nu vor face o lucrare din inima. Nu suntconvertiti pentru Dumnezeu. Lucrarea este superciala, iar inuentalor va o jignire la adresa acelora care l cauta cu adevarat peDomnul.

Succesul pastorului depinde mult de purtarea lui din afara am-vonului. Cnd si termina predica si paraseste amvonul, el nu si-aterminat lucrarea; de-abia a nceput-o. Atunci el trebuie sa puna npractica ceea ce a predicat. El nu trebuie sa actioneze cu nepasare, cisa vegheze asupra lui nsusi, pentru ca vrajmasul sa nu traga foloasede pe urma vreunui cuvnt sau a unei fapte, iar cauza lui Dumnezeusa e batjocorita. Pastorii trebuie sa-si masoare cuvintele, mai ales

n prezenta tinerilor. Ei nu trebuie sa e usuratici n vorbire si saglumeasca, ci ar trebui sa-si aduca aminte ca stau n locul lui Hristos[381]si ca trebuie sa ilustreze, prin exemplul lor, viata lui Hristos. Pentruca noi suntem mpreuna lucratori cu Dumnezeu(1 Corinteni 3, 9).


392/714


Ca unii care lucram mpreuna cu Dumnezeu, va sf atuim sa facetiasa ca sa nu primit n zadar harul lui Dumnezeu.

Mi-a fost aratat ca inuenta pastorilor tineri, casatoriti sau ne-casatoriti, este distrusa de atasamentul pe care-l dovedesc tinerelefemei fata de ei. Unii ca acestia nu si dau seama ca ochii altorasunt asupra lor, iar calea urmata de ei poate avea tendinta de a daunafoarte mult inuentei lor, din cauza celor carora le acorda att demulta atentie. Daca acestea ar avea n vedere cu strictete ale decomportament n societate, ar mult mai bine si pentru ele, si pentrupastorul lor. Acest lucru l pune ntr-o pozitie neplacuta si i deter-

mina pe altii s

a l priveasc

a ntr-o lumin

a gresit

a. Cu toate acestea,am vazut ca pastorii sunt raspunzatori pentru aceasta situatie. Ei

ar trebui sa arate dezgust fata de aceste lucruri, iar daca merg pecalea aratata de Dumnezeu, nu ar mai tulburati de astfel de lucruri.Ei se vor feri de orice pare rau, iar cnd femeile tinere sunt preasociabile, este de datoria lor sa le dea de nteles ca acest lucru nueste placut. Trebuie sa respinga astfel de impertinenta chiar dacasunt socotiti nepoliticosi. Aceste lucruri trebuie mustrate, pentru a

nu arunca ocara asupra cauzei lui Dumnezeu. Tinerele femei careau fost convertite la adevar si pentru Dumnezeu vor da ascultaremustrarii si se vor ndrepta.

Pastorii ar trebui sa-si sustina lucrarile publice prin eforturi deo-sebite, lucrnd n mod personal pentru suete ori de cte ori se ivesteo ocazie, discutnd n tihna la gura sobei si implornd suetele sacaute acele lucruri care le aduc pacea. Lucrarea noastra de pe acestpamnt se va ncheia n curnd si ecare om si va primi rasplatadupa faptele sale. Mi-a fost aratata rasplata sntilor, mostenirea ves-nica, si am vazut ca aceia care au suferit cel mai mult pentru adevarnu vor socoti ca au trecut prin greutati, ci vor sustine ca cerul estedestul de ieftin.[382]


393/714

Folosirea gresita a viziunilor

Mi-a fost aratat ca unii, n special n Iowa, fac din viziuni ounitate de masura pentru toti si apuca pe o cale pe care nici eu sinici sotul meu nu am mers niciodata. Unii nu ma cunosc nici pemine, nici lucrarea pe care o fac si sunt foarte sceptici cu privirela orice se numeste viziune. Este numai natural sa e asa, si oasemenea atitudine poate depasita doar prin experienta. Dacasunt persoane care nu sunt lamurite cu privire la viziuni, nu trebuiecicalite. Procedeul de urmat cu astfel de oameni poate gasit nMarturia nr.8, Pag. 328, 329, pe care sper sa o citeasca toti. Fatade anumite persoane, pastorii trebuie sa dovedeasca mila; iar pealtii trebuie sa-i salveze ca prin foc, ntotdeauna f acnd deosebireacuvenita. Pastorii lui Dumnezeu trebuie sa aiba ntelepciunea de a da

ecaruia partea lui de hrana si sa faca deosebire n functie de ecarecaz n parte. Calea urmata de unii din Iowa, care nu sunt obisnuiticu mine, nu a fost nteleapta si corespunzatoare. Au fost tratati nacelasi fel, att cei care erau straini cu privire la viziuni, ct si ceicare avusesera multa lumina si experienta n privinta lor. Unora lis-a cerut sa le aprobe, cnd ei nu puteau face n mod constient acestlucru, si astfel unele suete sincere au fost conduse sa ia pozitie mpotriva viziunilor si mpotriva trupului bisericii, pozitie pe care nuar luat-o niciodata daca n cazul lor s-ar procedat cu ntelepciunesi har.

Unii dintre fratii nostri au avut o experienta ndelungata n pri-vinta adevarului si timp de ani de zile m-au cunoscut si erau familia-rizati cu inuenta viziunilor. Ei au pus la proba autenticitatea acestormarturii si si-au armat credinta n ele. Ei simtisera inuenta puter-nica a Duhului lui Dumnezeu asupra lor, ca marturie a autenticitatiiviziunilor. Daca unii ca acestia, cnd sunt mustrati prin viziuni, seridica mpotriva acestora si lucreaza n mod nevazut pentru a nedeteriora inuenta, cazurile lor trebuie tratate cu rabdare, deoarece [383]inuenta lor i pune n primejdie pe cei care nu au experienta.

389


394/714


Pastorii care predica adevarul prezent, n timp ce si aduc martu-ria n mod patrunzator, mustrnd greselile personale ale oamenilorsi cautnd sa scoata afara idolii din tabara lui Israel, trebuie sa dove-deasca rabdare. Ei trebuie sa predice adevarul n toata solemnitateasi importanta lui; si daca acesta gaseste calea spre inima, el va re-aliza pentru cel care l primeste un lucru pe care nimic altceva nu l poate face. nsa, daca adevarul rostit n puterea Duhului nu estetaios n privinta idolilor, nu va de nici un folos n a-l prezentaindividului. S-ar putea sa ni se para ca unii sunt lipiti de idolii lor,dar, cu toate acestea, am vazut ca noi nu trebuie sa renuntam cu

usurinta la cei s

araci si descurajati. Noi trebuie s

a nu uit

am niciodat

aca suntem cu totii muritori, supusi greselilor, si ca Domnul Hristos

da dovada de multa mila fata de slabiciunile noastre si ne iubeste,chiar daca gresim. Daca Dumnezeu ar proceda cu noi asa cum pro-cedam noi adesea unul cu altul, am nimiciti. n timp ce pastoriipredica adevarul clar, taios, ei trebuie sa-l lase sa-si faca lucrarea detaiere si cioplire, nu sa faca ei acest lucru. Ei trebuie sa puna securea,adevarurile Cuvntului lui Dumnezeu, la radacina copacului si seva realiza ceva. Prezentati marturia tot asa direct cum se gaseste nCuvntul lui Dumnezeu, cu inima plina de inuenta calda, activa,a Duhului Sau, cu duiosie si cu acel dor dupa suete, si lucrarea npoporul lui Dumnezeu va ecienta. Motivul pentru care Duhullui Dumnezeu Se manifesta att de putin este acela ca pastorii nusunt nva ta ti sa lucreze sub calauzirea Lui. Ei duc lipsa de harul luiDumnezeu, de rabdare si stapnire de sine, de un spirit de consacraresi sacriciu; si acesta este singurul motiv pentru care unii pun la ndoiala dovezile din Cuvntul lui Dumnezeu. Problema nu este laCuvnt, ci la ei nsisi. Lor le lipseste harul lui Dumnezeu, devotiu-nea, evlavia personala si sntenia. n consecinta, ei sunt sovaitori,si acest lucru i arunca adesea pe cmpul de lupta al lui Satana. Amvazut ca, orict de puternici ar oamenii care sustin adevarul, orictde evlaviosi ar putea parea, daca ei ncep sa-si arate necredinta cu[384]privire la anumite pasaje ale Scripturii, lucru care i determina sa

puna la ndoiala inspiratia Bibliei, ar trebui sa ne temem de ei, caciDumnezeu este departe de unii ca acestia.


395/714

Parinti si copii

Am vazut ca, n timp ce parintii care se tem de Domnul sitin n fru copiii, ei ar trebui sa le examineze comportamentul sitemperamentul si sa caute sa le mplineasca nevoile. Unii parintise ocupa cu toata grija de nevoile vremelnice ale copiilor lor; ei i ngrijesc cu bunatate si duiosie cnd sunt bolnavi si socotesc casi-au f acut datoria. Aici ei fac o greseala. Lucrarea lor de-abia a nceput. Trebuie mplinite si nevoile suetesti. Este nevoie de multaiscusinta pentru a administra remediile potrivite pentru vindecareaunui suet ranit. Copiii au necazuri tot att de greu de suportat si totatt de dureroase ca si adultii. Chiar si parintii nu au mereu aceleasisim taminte. Mintea lor este adesea nelinistita. Ei pot ave

Martueii pentru comunitate vol1

Documents

Transcript of Martueii pentru comunitate vol1