martie 2009

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe 2009 – 150 RON

Detalii: ultima paginã a revistei

Crizã ºi… anticrizã!

Sunt, dacã vreþi, cuvintele aflate pemai toate buzele, cuvinte care sunt ros-tite pe „orizontalã ºi verticalã“ de maitoatã suflarea omeneascã pentru cã lamijloc este vorba de existenþa fiecãruiaîn parte sau pe ansamblul societãþii dincare face parte.

Sigur, prima reacþie este intrarea înpanicã pentru cã, întotdeauna, omulpune înainte rãul ºi apoi se maigândeºte la eliminarea lui. Cert este cãacest rãu existã ºi îºi face de cap, iaroamenii trebuie, cum se spune, sã-ivinã de hac!

Soluþiile sunt dintre cele mai diverseºi uneori nu uºor de aplicat datoritã com-plexitãþii fenomenului înglobat în acesttermen de… crizã. Prima intenþie gene-ralã este cã trebuie „sã strângem cureaua“expresie ce ne este din plin sugeratã decei care ne conduc. Ne îndeamnã la oasemenea restricþie pe noi cei mulþi ºi nupe ei cãrora le este greu sã renunþe laatâtea ºi atâtea privilegii, dezmãþuri,extravaganþe, sfidãri, opulenþe etc.

Pentru ei este greu sã strângãcureaua dupã ce au vãzut cã în nici 20de ani, prin jaful comis pe seama statu-lui ºi, deci, al nostru, ei sunt astãzi per-sonalitãþi agreate de ziaristica „modernã“care nu oboseºte în a ni-i prezenta caoameni care au reuºit în viaþã insta-lându-se comod pe mai toate trepteleconducerii actualei societãþi româneºti.

Sunt, dupã cum se ºtie, cam aceiaºioameni din clasa politicã „supuºi“ clasi-cei rotiri de cadre conform unei maivechi mode. Nu conteazã unde sunt„unºi“, pentru cã se pricep la toate. Latoate ºi la nimic, inclusiv în construcþii,lucru constatat pe pielea noastrã deseamã ce în acelaºi interval de cca 20de ani societatea noastrã s-a polarizat

atât de evident încât „crema“ dispunede milioane ºi miliarde de Euro, iar ceimulþi – pensionari, ºomeri, oameni derând – îºi duc zilele de azi pe mâine.

Crizã. Crizã pentru cei care, dinpãcate, ne duc din crizã în crizã. Crizã delocuri de muncã, crizã de venituri pentruun trai decent, crizã de asistenþã medi-calã, crizã de învãþãmânt modern, crizãde… orice vreþi dvs., dar nu ºi crizã pentrucei ce creeazã, întreþin ºi prolifereazã criza.

Crizã în… construcþii. Sunã aiurea,pentru cã sectorul care a dat tonul ºi ademonstrat cã este capabil sã tragãdupã el o întreagã economie este arun-cat de nu ºtiu cine în situaþia de crizã.

Intrând puþin în bucãtãria acesteicrize în construcþii nu este prea greu sãvedem ºi pãrþile ei rele sau bune.

Partea bunã, care convinge pe toatãlumea, este cã România are nevoie pemai departe de construcþii care sãrezolve nevoile din infrastructurã, spaþiicomerciale, administrative ºi de locuit,unde suntem încã deficitari în raport cualinierea noastrã la pretenþiile ºi exi-genþele unei þãri care face parte din UE.

Pãrþile rele, cã-s mai multe, sunt strânslegate de mentalitatea îngustã, defici-tarã ºi superficialã a clasei politice ce sevrea conducãtoarea intereselor societãþiiºi care nu reuºeºte practic mai nimic dinmultitudinea obiectivelor cu care „defi-leazã“ în campaniile electorale. Ni s-aacrit de câþi Km de autostrãzi vom bene-ficia fãrã sã putem practic parcurgemãcar… unul, dar banii s-au cheltuitpentru sute de Km. A rãspuns saurãspunde cineva? Da’ de unde. Ei îºiaruncã pãrinteºte pisica de la unul laaltul, supravegheaþi de justiþia noastrãce nu admite sã o ia cineva la întrebãri.Nici mãcar Parlamentul. ªi atunci, traineneacã pe profitorii de fonduri interne ºieuropene.

Alt rãu – „explozia“ de dezvoltatoriimobiliari care credeau cã vor propãºinelimitat din construirea ºi vânzarea despaþii de locuit.

Nici prin gând nu le-a trecut cã totulare o mãsurã iar nesaþul lor s-a confrun-tat cu sãrãcirea din varii motive a poten-þialilor cumpãrãtori prin preþul umflat de3-5 ori pe metrul pãtrat.

Cã este aºa ne-o demonstreazã ºicomunicatele privind ieftinirea aparta-mentelor cu un sfert pânã la jumãtatedin preþ (pentru cã un metru pãtrat con-struit s-a demonstrat cã nu poate costamai mult de 5-6 sute de Euro).

Dar nesaþul…Crizã ºi anticrizã. Constructorii ade-

vãraþi încearcã sã convingã pe cât maimulþi cã situaþia de crizã ar putea fi mairepede traversatã ºi dacã cei interesaþitrec pragul Construct Expo 2009, unde potfi vãzute ºi apreciate ofertele de dotaretehnico-materialã care ar asigura produc-tivitate ºi eficienþã în realizarea investiþiilor,singurele capabile sã ofere locuri demuncã ºi sã contribuie la creºterea eco-nomicã preconizatã pentru România. Ar fiºi o modalitate de ameliorare a situaþieiactuale de crizã.

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Procesare text Mihai RUGINÃ

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.2480771.536.400

Colaboratori

dr arh. Gheorghe Polizudr ing. Felician Eduard Ioan Hanning. Petre IoniþãLaurenþiu Plosceanuing. Dãnuþ Viorel Gãmaning. Gabriel Ciocaning. Fãnel Eduard Iorgaav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 20094

Acum ori niciodatã!

Iatã de ce revin cu unele lucruri

absolut necesar a fi lãmurite ºi

corectate cât mai curând.

Se cunosc deja prioritãþile guver-

nului: dezvoltarea infrastructurii, econo-

misirea mijloacelor, descentralizarea

administrativã ºi atragerea de fonduri

europene pentru proiecte/programe

de dezvoltare.

Infrastructura însemnã în primul

rând construcþii. Realizarea con-

strucþiilor de calitate ºi durabile

trebuie susþinutã de o legislaþie

favorabilã cu reglementãri viabile.

Avem un asemenea cadru pentru

desfãºurarea activitãþilor din con-

strucþii? Formal, da! Legea nr. 10/1995

privind calitatea în construcþii ºi o

serie de reglementãri derivate.

Conþinutul lor este însã neadecvat

timpului prezent. Se remarcã trei

trãsãturi caracteristice:

� Nedesprinderea de mentali-

tatea veche, care fetiºizeazã rolul

autoritãþii statale întãrind controlul

de stat asupra tuturor activitãþilor din

construcþii printr-o instituþie centralã,

„Inspectoratul de Stat în Construcþii“;

� Neînþelegerea spiritului euro-

pean din directiva S 89/1/CCE în pre-

luarea mecanicã a unor sintagme ºi

transformarea lor din recomandãri

eligibile în obligaþii imperative;

� Legea inspirã doar teamã de

sancþiuni permiþând eludarea ei ºi

evitarea controlului prin adminis-

trarea de „atenþii“.

Legea nu prevede responsabili-

tatea autoritãþii de control pentru

urmãrirea efectelor acestei activitãþi.

Economia de mijloace ar putea

fi susþinutã prin introducerea în lege

a unor prevederi stimulative care sã

promoveze asigurarea calitãþii în

construcþii, precum ar fi: asigurarea

la preþuri reduse pentru cei care

practicã un management al calitãþii

pe parcursul proiectãrii, execuþiei ºi

exploatãrii construcþiilor, bonificaþii în

cazul participãrii la licitaþii, acreditãri

pe lângã sau din partea autoritãþilor

publice, premii, distincþii º.a.

Actuala lege nr. 10/1995 privind

calitatea în construcþii nu prevede

decât mãsuri punitive, sancþiuni pen-

tru contravenþii ºi închisoare pentru

infracþiuni. Pentru ca acest sistem sã

fie eficient economic ar trebui intens

mediatizate sancþiunile aplicate.

Descentralizarea administrativã

este necesarã ºi beneficã în cazul

Inspectoratului de Stat în Construcþii.

În Uniunea Europeanã existã sis-

teme de asigurare a calitãþii de

interes public (Baupolizei în Germa-

nia) dar nu o instituþie de stat cu

acest obiect de activitate. Inspec-

toratul de Stat în Construcþii, care a

fost, practic, ºi elaboratorul legii nr.

10/1995 ºi-a extins autoritatea

asupra tuturor activitãþilor din con-

strucþii (proiectare, execuþie, exploa-

tare, încercare, producþie, comportarea

dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN,preºedintele Comisiei Naþionale „Comportarea in situ a construcþiilor“

A trecut mai bine de un trimestru de când la conducerea treburilor þãrii s-au instalat noii manageri ai

dezvoltãrii economiei româneºti.

O perioadã de timp suficientã, am zice, pentru organizare ºi intrare în atribuþiunile care urmeazã sã

materializeze conceptele ºi programele „vânturate“ cu destulã largheþe în ultima campanie electoralã.

De aici încolo se va vedea justeþea ºi trãinicia obligaþiilor asumate.

Un prim pas, hotãrâtor, îl reprezintã clarificarea ºi legiferarea unor documente de bazã pentru o

desfãºurare normalã ºi eficientã a activitãþii în ansamblul ei.

Un astfel de demers trebuie întreprins cu prioritate în sectorul construcþiilor, sector care, s-a demonstrat,

reprezintã motorul întregii dezvoltãri economico-sociale mai ales acum când toatã lumea, deci ºi noi,

traversãm o perioadã de crizã nemaiîntâlnitã în ultimele decenii.

continuare în pagina 6��


in situ a construcþiilor, piaþa con-

strucþiilor º.a.) încât se ridicã între-

barea: cum de reuºeºte sã le

controleze pe toate, cu un personal

limitat numeric ºi nici atoateºtiutor?

Asigurarea calitãþii în construcþii

s-ar putea bizui pe controlul public la

nivel administrativ local, având drept

obiectiv autorizarea comportãrii lor

in situ, iar la nivel central s-ar putea

face colectarea datelor, prelucrarea

lor statisticã ºi interpretarea în vederea

elaborãrii de prognoze ºi propuneri

privind dezvoltarea domeniului con-

strucþiilor. Inspectoratul de Stat în

Construcþii s-ar transforma astfel

într-o „Agenþie Naþionalã/Guverna-

mentalã de Analizã ºi Prognozã“,

mult mai utilã decât forma actualã.

Comportarea in situ a construc-

þiilor, prin performanþele acestora,

constituie obiectul de apreciere a

mãsurii în care acestea corespund

cerinþelor beneficiarilor, respectiv a

mãsurii în care sunt apte pentru

exploatare. Ori, realizarea ºi pãs-

trarea aptitudinii pentru exploatare

a construcþiilor este, indiscutabil,

scopul ultim al tuturor activitãþilor din

construcþii.

Dar, ca sã controleze monito-

rizarea comportãrii in situ a con-

strucþiilor, trebuie ca aceastã

activitate sã existe. ªi nu oricum, ci

ca ocupaþie oficialã, înscrisã în

Nomenclatorul Ocupaþiilor din

România ºi susþinutã de un standard

ocupaþional care sã precizeze

cunoºtinþele ºi abilitãþile necesare

celui ce doreºte sã exercite aceastã

meserie. Deºi legea nr. 10/1995

privind calitatea în construcþii

cuprinde ca o componentã a aºa-

zisului sistem al calitãþii prin sin-

tagma „comportarea în exploatare a

construcþiilor ºi intervenþii în timp“,

deºi existã câteva reglementãri

privind aceastã „componentã”

(Regulamentul din 1994 revizuit în

1997, Normativul P130 din 1997

revizuit în 1999, Instrucþiunile MLPAT

din 1995 º.a.), deºi existã unitãþi ºi

persoane ocupate în urmãrirea com-

portãrii construcþiilor (UCC) la con-

strucþiile hidrotehnice importante, la

electro-centralele termice ºi nucle-

are, la poduri, ºosele ºi cãi ferate, nu

existã încã documentul de legalizare

oficialã a acestei ocupaþii.

O serie de alte probleme îºi

aºteaptã rezolvarea de ani buni. Ele

au fost semnalate în repetate rânduri

de asociaþia noastrã profesionalã

prin articole în mass media scrisã,

prin comunicãri la manifestãri

tehnico-ºtiinþifice, prin intervenþii

directe la minister ºi Inspectorat dar

nu au avut ecoul scontat.Atitudinea autoritãþilor de stat

coordonatoare în domeniul con-strucþii este de neînþeles ºi chiarcondamnabilã deoarece:

� construcþiile reprezintã princi-pala avuþie a þãrii; ele trebuie nunumai realizate, dar ºi pãstrate;

� construcþiile, deºi au o duratãmare de existenþã ºi exploatare/serviciu, nu sunt indestructibile ºi sedegradeazã treptat;

� pãstrarea aptitudinii pentruexploatare a fondului construit exis-tent este o necesitate;

� ca sã se poatã pãstra apti-tudinea pentru exploatare a con-strucþiilor trebuie cunoscutã evoluþiastãrii lor tehnice, trebuie depistatedeficienþele de comportament, eva-luatã periculozitatea acestora ºiluate mãsurile de intervenþie;

� activitatea corespunzãtoareacestei necesitãþi de pãstrare/pre-zervare a fondului construit existenteste cunoscutã ca „Monitorizareacomportãrii in situ a construcþiilor“ ºicuprinde „urmãrirea comportãrii insitu a construcþiilor“ ºi „intervenþiilepe construcþii“;

� ca orice activitate tehnicã

inginereascã, monitorizarea compor-

tãrii in situ a construcþiilor necesitã o

anumitã specializare, pe lângã califi-

carea de bazã în „construcþii“.

Avantajele legalizãrii/oficializãrii

ocupaþiei de monitorizare a compor-

tãrii in situ a construcþiilor conduce la:

� asigurarea specializãrii unor

cadre;

� crearea de noi locuri de muncã.

Rezolvarea tuturor acestor pro-

bleme s-ar putea baza pe o susþinere

financiarã din fondurile europene.

Douã ar fi cele mai urgente proiecte:

� Elaborarea unui nou cadru

legislativ ºi reglementar, mai bine

adaptat situaþiei economico-sociale

a þãrii noastre, având în vedere

adoptarea conceptului de aptitudine

pentru exploatare a construcþiilor ca

fundament teoretic al legii, elimi-

narea cerinþelor obligatorii, reformu-

larea titlului legii în „Lege privind

activitãþile din construcþii“ ºi adapta-

rea corespunzãtoare a conþinutului,

desfiinþarea controlului de stat cen-

tralizat ºi transformarea sa în

agenþie de analizã ºi prognozã, tre-

cerea controlului în construcþii la

autoritãþile publice locale, limitarea

sistemului coercitiv la construcþiile

proprietate publicã, dezvoltarea unui

sistem stimulativ general º.a.;

� Organizarea sistemului naþional

de monitorizare a comportãrii in situ

a construcþiilor (legalizarea ocupaþiei,

elaborarea standardului ocupaþional,

instituþionalizarea).

Chiar dacã unele soluþii propuse

de noi par prea radicale, existã ºi

soluþii mai moderate de îmbunãtãþire

a situaþiei actuale, dar trebuie sã

existe o voinþã politicã de schimbare,

de rupere cu trecutul ºi de orientare

hotãrâtã spre un viitor european.

O dezbatere pe aceastã problemã

este necesarã. Acum ori niciodatã! �

�� urmare din pagina 4


MOTTO:„Niciodatã sã nu îþi cheltui banii

înainte de a-i avea.”THOMAS JEFERSON

„Dacã vrei sã ºtii ce credeDumnezeu despre bani, doar uitã-tela oamenii cãrora Cel de Sus le-adat bani.”

DOROTHY PARKER

Deºi noul an ºi-a intrat de sãptã-mâni bune în drepturi, analiºtii econo-mici continuã sã despice firul în patru,pentru a afla ce ne paºte în 2009. Studiifoarte serioase se fac peste ocean,adicã acolo unde a izbucnit criza.Dupã ce a consultat principalii factoriangajaþi în industria ICF (InsulatingConcrete Forms) a construcþiilor,Clark RICKS concluziona recent:

„Anul 2009 va fi greu de la începutpânã la sfârºit. Cei mai mulþi construc-tori ºi producãtori cred sincer cã amajuns aproape de fundul prãpastiei, iaracest an nu va fi mai rãu decâtultimele 12 luni care ne-au marcatviaþa. De asemenea, ei ºi-au exprimatîncrederea cã, pe termen lung, actualaîncetinire (a activitãþii în construcþii,n.n.) se va dovedi beneficã.“ (1)

Nu lipsesc nici ezitãrile, îndoielilesau chiar viziunile sceptice. ChicagoTribune, de exemplu, nu inspirã preamult optimism:

„Sunt prea multe variabile, preamulte incertitudini legate de ºomaj, depiaþa de credit, de creºterea numãruluide prescrieri ale ipotecilor, de planurileguvernului pentru ieºirea din crizafinanciarã. Constructorii – fie ei marisau mici – sunt prea nesiguri deafacerile lor. ªi aºa este întreagaeconomie“. (2)

În ce ne priveºte, considerãm cã,înainte de a speria lumea, este binesã ºtim ce ºi de ce s-a întâmplat înAmerica de Nord. ªi, de ce nu, sãînvãþãm din greºelile altora.

CAUZELE CRIZEI Dupã operaþia teroristã de la World

Trade Center, septembrie 2001,Federal Reserve (Banca Centralã aStatelor Unite) a redus aproape la 0dobânda la împrumuturi. În urmaacestei mãsuri, ratele ipotecare aucoborât sub 5% ºi cei mai mulþi ameri-cani au realizat cã este mai ieftin sãcumperi o casã decât sa o închiriezi!

Aceasta a determinat un boom înconstrucþii. În 2005, boom-ul a ajuns laapogeu, construindu-se 1,7 milioanede case în sisteme ICF! Un adevãratrecord, care a însemnat un surplus decase ºi a forþat scãderea preþurilor.Scãderea preþurilor i-a pus în dificul-tate pe noii proprietari de case cares-au împrumutat mai mult decât îºiputeau permite. Peste noapte, aceºtias-au trezit cã datorau mai mult decâtvalorau casele lor. ªi, cum un rãu nuvine niciodatã singur, pentru cã FederalReserve a înãsprit condiþiile de credi-tare, ei nu s-au mai putut refinanþa.Incapabili sã-ºi plãteascã datoriile, noiiproprietari au prescris ipotecile, apoiau readus casele înapoi pe piaþã.

Astfel, în condiþiile în care con-structorii ºi-au întrerupt activitatea,hemoragia de ipoteci prescrise amenþinut tot timpul fondul de locuinþela un nivel ridicat, iar preþurile au con-tinuat sã scadã. Curând, ºi bãncilecare au emis ipotecile au început sadea faliment…

Din cele prezentate mai sus,rezultã clar cã cel mai lovit de rece-siune este sectorul rezidenþial. În 2008,s-au construit doar 650.000 locuinþeparticulare; ceea ce înseamnã oscãdere cu 62% faþã de „vârful“ de 1,7milioane din 2005.

Cu totul altfel s-au petrecutlucrurile în Canada, vecinul de la nordal Statelor Unite. Între cele douã state,a apãrut ºi s-a adâncit o diferenþãregionalã majorã, piaþa canadianãnefiind afectatã de nicio reducere aactivitãþii în construcþii. Chiar ºi pro-ducãtorii de ICF din Statele Unite careau majoritatea afacerilor în Canadaºi-au sporit vânzãrile! Aceastã situaþie,doar în aparenþã paradoxalã, are oexplicaþie foarte simplã: bãncile cana-diene au fost mai prudente în acor-darea creditelor.

Coborând la sud, trebuie însãremarcatã reacþia hotãrâtã a execu-tivului american. Încã din anul trecut,Henry PAULSON, secretarul TrezorerieiSUA, afirma rãspicat: „Pânã nu aplicãmo corecþie severã la politica locuinþelor,pânã nu avem mai multã stabilitate înpreþurile caselor, pieþele financiare vorfi caracterizate în continuare de dezor-dine ºi agitaþie. Eu cred cã existã oºansã rezonabilã ca, într-un numãr de

luni, acea corecþie sã fie în urma noas-trã. Nu spun douã sau trei luni, dareste vorba de luni, nu de ani (s.n.).“ (3)

Noul preºedinte american este maipuþin optimist. În prima zi a lui febru-arie, Barack OBAMA avertiza cã estenevoie de ani pentru redresareaeconomiei americane.

2009 are, totuºi, câteva semnebune. Conform viziunilor optimiste,primele luni vor marca începutulredresãrii. În unele zone – Las Vegas,California de Sud – vânzãrile de cases-au stabilizat deja. National Associa-tion of Home Builders (NAHB) prezicechiar o modestã creºtere în 2009, la750.000 de case. Iar în 2010 industriaconstrucþiilor va atinge un nivelsustenabil, circa un milion de case ICFanual. Scenariile mai optimiste antici-peazã cã, odatã ce piaþa se vaschimba în bine, redresarea în con-strucþii va fi scurtã ºi abruptã.

SECTORUL COMERCIALÎncã din toamna lui 2008, într-un

amplu studiu, Clark RICKS sublinia cãICFs au posibilitãþi uriaºe de dezvol-tare în construcþiile comerciale, indus-triale ºi administrativ-instituþionale (4).Eficienþa energeticã, atenuarea zgo-motelor, calitatea aerului, întreþinerea,durabilitatea ºi rezistenþa la dezastre(uragane, cutremure, inundaþii, incendii)sunt mult mai apreciate în sectorulcomercial.

Mai mult, managerii din acest sec-tor sunt obiºnuiþi sã gândeascã pe ter-men lung. Dacã se preconizeazã ca oclãdire sã funcþioneze mai mult de ogeneraþie, ICFs au un atu important:economiile la întreþinere sunt mult maiatrãgãtoare. Last but not least, înmulte state americane, este obligato-riu ca ºcolile ºi alte obiective finanþatecu bani publici sã fie construite dinICFs. Reamintim cã în 2008, nouãagenþii guvernamentale – printre careArmata Americanã, Departamentul deStat, NASA – s-au angajat sã constru-iascã numai clãdiri certificate LEED(Leadership in Energy and Environ-mental Design). Ca urmare, sectorulcomercial american a traversat perioadade recesiune „viu ºi nevãtãmat”.

ªi pentru 2009, perspectivelesunt încurajatoare. „Chiar acum,avem atâtea proiecte comerciale înportofoliul nostru – declara Jim BUTREY,vicepreºedinte la IntegraSpec. ªcolile

ec. Marin CRUÞESCU

Sistemul AMVIC ºi criza imobiliarã (II)

au optat pentru ICF, lãcaºurile de cultrãmân o piaþã puternicã, iar industriahotelierã este de asemenea promiþã-toare”. (5) În afara ºcolilor ºi a lãca-ºelor de cult, reþelele de magazineºi restaurante, teatrele ºi cinema-tografele rãmân o piaþã relativ stabilãpentru industria ICF. Astfel ca, în viziu-nile cele mai „sumbre“, folosirea ICFsse va menþine la nivelul lui 2008.

„Amvic Romania going strong“Aºa se intitula un articol publicat în

revista americanã „ICF Builder“ diniunie/iulie 2008, iar aprecierea nu erauna de complezenþã.

Din perspectiva ciclului de viaþã alunui produs, Sistemul de construcþiiAMVIC abia a depãºit faza de intro-ducere, intrând în faza de creºtereiniþialã. Încã prea puþini români auauzit de AMVIC, iar cei care sunt con-vinºi de avantajele sale sunt ºi maipuþini.

Dar anul 2009 a început promiþãtor.Numãrul clienþilor care ne viziteazãsau ne telefoneazã zilnic s-a triplat.În fiecare duminicã dimineaþa, dupãemisiunea de la OTV „AMVIC – casaviitorului“, primim zeci de mesaje dinþarã, dar ºi de peste hotare. Interesulsporit al românilor pentru acest sistemde construcþie este subliniat ºi dedublarea numãrului celor care par-ticipã la cursurile gratuite de la sediulAMVIC – în fiecare vineri, la orele 12:00.Constructorii români care s-au întors

din Spania ºi Italia vin la noi, laBragadiru, sã înveþe. Sute de oamenidornici sã cunoascã ºi sã construiascãcu cofrajele noastre au cumpãrat„Manualul tehnic al construcþiilor însistem AMVIC“, ediþia a II-a.

O simplã comparaþie între realizã-rile noastre – circa 1000 de case con-struite în mai puþin de trei ani – ºicifrele care descriu situaþia din Americarelevã cã avem un potenþial de dez-voltare uriaº. Apoi, condiþiile dinRomânia diferã total de cele de pesteocean. Dacã acolo oferta este multmai mare decât cererea, la noi semanifestã o lipsã acutã de locuinþe.

O altã veste bunã este cã amînceput sã exportam sistemul. S-auconstruit case AMVIC în Elveþia,am încheiat contracte în Finlanda,Bulgaria ºi Ungaria. Recent, ne-auvizitat oameni de afaceri cehi cares-au hotãrât sã ridice la Praga o con-strucþie pasivã cu 30 de apartamente.

Sigur, SC AMVIC SRL nu este oinsulã de prosperitate într-un ocean deamar. Simþim ºi noi efectele stagnãriicreºterii economice. Mai multeproiecte demarate anul trecut, în spe-cial în sectorul rezidenþial, au îngheþatpentru cã beneficiarii noºtri nu potobþine credite. În ceea ce priveºte sec-torul comercial, pur ºi simplu nu avempiaþã. Se vorbeºte mult, dar eu încã nuam vãzut mãcar un bloc de locuinþecare a fost izolat termic. Asta face ca

în fiecare iarnã, copiii sã îngheþe înscoli ºi grãdiniþe, iar autoritãþile fac foartepuþin sau nimic pentru a economisienergia ºi pentru a crea condiþii ome-neºti de viaþã ºi învãþãturã.

Din cauza acestei indiferenþe, nuputem sã manifestãm decât un opti-mism moderat. ªi sã fim de acord cuGary BROWN, vice-preºedintele firmei„mamã“ – AMVIC Canada: „Pe termenlung, va fi bine pentru industria ICF, înansamblu. Aceia care vor supravieþuiîn urmãtoarele 18 luni se vor afla într-opoziþie mult mai puternicã. Odatã ceactuala situaþie va fi depãºitã, procen-tele de creºtere a industriei se vorscrie din nou cu douã cifre“.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ1. Clark RICKS, „2009 – Industry

Forecast“, ICF Builder, December2008 / January 2009, pag. 32;

2. Idem, pag. 32;3. Idem, pag. 33;4. Clark RIKS, „Commercial

Sector: Growth and Opportunities”,ICF Builder, October / November2008, pag. 18-22;

5. Clark RIKS, „2009 – IndustryForecast“, ICF Builder, December2008 / January 2009, pag. 34;

6. ldem, pag. 32. �


Panouri sandwichcu spumã din poliuretan ºi vatã mineralã

Prima companie a viitorului con-cern Metecno a fost înfiinþatã în anul1961, producând, în principal, ele-mente pentru acoperiºuri ºi pereþi,destinate construcþiilor industriale,comerciale ºi civile, cu panourimetalice izolante.

Tablele cutate ºi profilate dinmetal constituie elementele de bazãale unui sistem integrat care a fost ºia rãmas destinat sã revoluþionezemetodele de construcþie de-a lungulcelor 48 de ani de existenþã. În totacest timp, concernul Metecno afabricat ºi vândut peste 230 milioanemetri pãtraþi de panouri cu spumãdin poliuretan ºi vatã mineralã. Cu opoziþie de lider pe piaþa mondialã ºio reþea de distribuþie la scara între-gului mapamond, Metecno a reuºit,de când a pãtruns pe piaþa dinRomânia (1993), o creºtere impor-tantã a volumului de vânzãri ºi anumãrului de clienþi. De aseme-nea, nici pentru piaþa româneascãnu a existat compromis sau conce-sie în materie de calitate, iar lista defabricaþie a cunoscut o continuãexpansiune.

Bazate pe asimilarea celor mainoi tehnologii la nivel mondial, pro-dusele Metecno respectã toateobiectivele strategiei calitãþii totaleprin intermediul unor activitãþi multi-ple: controlul proiectãrii, controlulmateriei prime, controlul procesuluiºi controlul produselor finite.

Loial politicii sale tradiþionale derespectare a celor mai înalte stan-darde de calitate, concernul Metecnoeste certificat UNI EN ISO 9001:2000,certificare eliberatã de IGQ (institutulitalian de garantare a calitãþii pentrutoate produsele metalurgice). Totodatã,Metecno a obþinut ºi o extensie inter-naþionalã a certificãrii în cadrulIQNET (institutul italian de certificarea sistemelor de calitate a soci-etãþilor) ºi institutelor afiliate IQNET.Metecno poate oferi soluþii la „cheie“ºi/sau, în funcþie de specificulinvestiþiei, poate asigura furnizareade materiale la cele mai bune rapor-turi calitate/preþ din România.

Din gama produselor proiectateºi realizate de cãtre Metecnoamintim ultimul panou scos pe piaþã,panoul METENERGY® – un produsce poate fi folosit ca element al

acoperiºului ºi care integreazã, înpartea planã dintre profilurile „U“,module foto-voltaice UNI-SOLAR®,disponibile în douã versiuni: PLV-64Bºi PVL-128B.

Aceste module pot fi conectateastfel încât sã producã valorilede putere ºi tensiune dorite, unatribut care face ca panoul solarMETENERGY® sã fie potrivit pentruutilizãri multiple, cum ar fi acoperi-ºuri, elemente de ecranare solarã,izolaþie faþã de cãldurã ºi sunet ºimult mai multe. Poate fi utilizat pen-tru locaþii industriale, clãdiri publiceºi facilitãþi sportive, precum ºi pentruclãdiri rezidenþiale sau pentru caselemici.

De fapt, energia foto-voltaicãeste o sursã alternativã de energieal cãrei scop este acela de aîndeplini cerinþa de energie a uneiclãdiri date, prin exploatarea uneisurse de energie nelimitatã, cumeste lumina solarã. Mai mult, siste-mele foto-voltaice sunt prietenoasefaþã de mediu, nu necesitã combus-tibil, nu fac zgomot ºi nu producpierdere de energie, emitere saupierdere de cãldurã.

GRUPUL METECNO este liderul mondial în domeniul componentelor prefabricate pentru construcþii(panouri sandwich termoizolante cu izolaþie din spumã din poliuretan ºi vatã mineralã), iar MetecnoTrading S.R.L este parte integrantã a acestui grup.

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 2009 23

La rândul sãu, panoul sandwichGRANITSTONE® este un produscare poate fi folosit ca perete pentrudiferite tipuri de clãdiri. Este fãcutdintr-o tablã interioarã cu micro-striaþii,o tablã exterioarã cu suprafaþa planã,cu „acoperire piatrã“ ºi cu un stratizolator din poliuretan. „Acoperireapiatrã“ este o tehnicã specialã definisare a suprafeþelor, care constãîn pulverizarea, pe suprafaþa plãciiinterioare, a unui amestec pe bazãde acrilat, cu aºchii de granit (saumaterial similar). Pentru a garantacuplarea corectã a panourilor, articu-laþiile sunt tratate cu acelaºiamestec, dar fãrã componenta depiatrã. Stratul izolator este fãcut dinspumã rigidã de poliuretan.

Panoul DESIGNWALL® permiteconstruirea unor faþade continuemate, întrucât oferã o soluþie planã,funcþionalã ºi cosmeticã. De aceea,este posibilã crearea pereþilorfrontali cu valoare arhitecturalã, spo-rind complexitatea ºi dinamicitatealucrãrilor fãcute din structuri de metal.Putând fi adaptat la clãdiri con-venþionale existente fãcute din betonarmat, piatrã sau cãrãmidã cu aju-torul unei simple lucrãri premergã-toare de sprijin, panoul DESIGNWALLvã dã libertatea de a modernizafaþada clãdirii dvs., dându-i un aspectcontemporan. Producþia executatãla cerere garanteazã cel mai bineadaptabilitatea la profilurile clãdirii,datoritã elementelor cu colþ curbat,detaliilor arhitecturale ºi unei vastegame de soluþii speciale.

Produsele prezentate mai sus,alãturi de cele tradiþionale: Monowall– panou de perete cu prindere vizi-bilã, Glamet – panou de acoperiº,Superwall ML – panou de perete cuprindere ascunsã cu dublã îmbinare,montare verticalã ºi orizontalã,Frigowall – panou de frig ce poateajunge pânã la o grosime de 200 mm,panourile cu vatã mineralã din gamaHipertec cu certificare la foc depânã la 180 minute formeazã ogamã variatã de produse a cãror uti-lizare în construcþii a fost apreciatã defirme importante din acest domeniu.

Produsele Metecno sunt agre-mentate conform normelor inter-naþionale europene pentru evaluareacalitãþii.

Pachetul nostru de ofertã estefoarte tentant, incluzând chiar proiec-tul de montaj pentru diferite obiective.

Aºteptãm cu interes cererea deofertã pentru obiectivul dvs., care sãconþinã cantitatea exprimatã în metripãtraþi, atât pentru acoperiº cât ºipentru perete, grosimea panourilor, culo-rile RAL (interior ºi exterior) dorite atâtpentru acoperiº cât ºi pentru perete.

Dacã doriþi sã vã furnizam ºipartea de tinichigerie precum ºi alteaccesorii, vã rugam sã ne specificaþiacest lucru în cererea dvs.

Totodatã, aºteptãm proiectul dvs.la adresa de e-mail: [email protected] a vã putea da soluþiile celemai bune pentru investiþia pe caredoriþi sã o realizaþi.

Alte informaþii vã pot fi furnizate lanumerele de telefon: 0268-406.249,fax: 0268-406.248.

În cazul în care, din motive tehnicesau din oricare alt motiv, nu reuºiþisã ne transmiteþi proiectul prin poºtaelectronicã, aºteptãm copiile proiec-tului dvs. prin PrioriPost la adresa:Strada 13 Decembrie nr. 96, Braºov,500164, judeþul Braºov.

De asemenea, puteþi vizita ºisite-ul nostru www.metecno.ro pen-tru mai multe detalii referitoare laprodusele Metecno. �


Modernizarea reglementãrilor europene în construcþiiIMPLICAREA UNIUNII EUROPENE A PROMOTORILOR CONSTRUCTORI (UEPC)

dr arh. Gheorghe POLIZU

Patronatul Societãþilor din Construcþii din România adevenit membru al Uniunii Europene a PromotorilorConstructori (UEPC), în care deþine poziþii de conducere.În aceastã calitate, participãm la acþiunile ºi dezbaterileorganizate la iniþiativa Uniunii pentru elaborarea sau actu-alizarea unor reglementãri utile ºi clare pentru constructoriºi promovarea ideilor de progres ale asociaþiilor patronalemembre UEPC. Majoritatea acestor reglementãri ºi ideiemise în ultimul deceniu al secolului trecut, monitorizatecu atenþie, în urma aplicãrii în diferitele State Membreau evidenþiat particularitãþi ºi diferenþe de aplicare care secer corectate ºi armonizate. Corectarea ºi armonizareaconstituie una dintre preocupãrile actuale ale Compar-timentului de Specialitate al Comisiei ºi ParlamentuluiUE. La rândul lor, acestea au mandatat comisiile de spe-cialitate sã facã propuneri care sã fie transmise pentruanalizã ºi observaþii organismelor responsabile din StateleMembre precum ºi organizaþiilor patronale ºi profesionale.

La reuniunea UEPC de la Bucureºti din octombrie2008 s-au prezentat o serie de propuneri de revizuirereferitoare la perfecþionarea Directivei privind produselepentru construcþii (DPC) 89/106/CEE. Comisia pentrupiaþa internã ºi protecþia consumatorului din ParlamentulEuropean a elaborat în acest sens un ansamblu de pro-puneri ale unui Regulament al Parlamentului Europeanºi al Consiliului privind stabilirea condiþiilor armonizatepentru comercializarea produselor pentru construcþii(COM (2008) 311 final).

Intenþia Comisiei pentru piaþa internã ºi protecþia con-sumatorului, care a urmãrit ºi evaluat implementareaDirectivei 89/106 în cei 18 ani de aplicare, a fost amelio-rarea circulaþiei produselor pentru construcþii în pieþeleinterne ale Statelor Membre. Pentru aceasta se propune

înlocuirea, începând cu 2011, a Directivei cu un Regula-ment care stabileºte condiþiile armonizate pentru circu-laþia ºi comercializarea produselor de construcþii (RPC).Noul regulament urmãreºte clarificarea ºi simplificareasistemului de reglementãri ºi, totodatã, întãrirea credibi-litãþii noului cadru legislativ (NCL). Se impune o primãremarcã: s-a înlocuit o Directivã – document care trebuiepreluat în legislaþia naþionalã a Statelor Membre – cu unregulament care este preluat direct ca reglementare înconstrucþii, legalã pentru toate Statele Membre. A douaremarcã o constituie adãugarea celei de a ºaptea cerinþeesenþiale la cele ºase, aceasta legatã de ecologie ºireciclarea materialelor.

Ambiþia RPC o constituie mai buna circulaþie a pro-duselor pentru construcþii promovând DECLARAÞIA DECONFORMITATE ca element de bazã pentru aplicareamarcajului CE. Marcajul CE aplicat de cãtre fabricantînseamnã cã performanþa certificatã sau declaratã esteexactã ºi înlocuieºte toate marcajele naþionale. StateleMembre sunt însã autorizate sã aplice ºi alte etichete decalitate juridicã necontrare marcajului, care permitvalorificarea comercialã a unor produse pentru con-strucþii ce au deja marca CE. Legat de aplicarea mãrciiCE, regulamentul descrie douã astfel de proceduri pecare fabricantul trebuie sã le respecte.

Procedura principalã permite certificarea produsuluipe baza unor norme armonizate emise de organeleeuropene de standardizare. Pentru evaluarea perfor-manþei, Comisia defineºte – lucru nou – 5 sisteme posi-bile de evaluare (faþã de 6 în prezent, cunoscutele 1+; 1,2+; 2, 3 ºi 4) care impun niveluri de exigenþã ºi control înfuncþie de cerinþele de securitate impuse de utilizareaprodusului. Comisia este aceea care decide asupra sis-temului aplicabil produsului - sau familiei de produse –urmãrind calea cea mai puþin scumpã.

Probabil cã încã nu ne dãm seama cu toþii, dar o bunã parte din Europa se bucurã de mai bine de ºasedecenii de pace ºi bunãstare. Acesta este rezultatul unei reuºite construcþii economico-social-politice carea evoluat de la Comunitatea Economicã a Cãrbunelui ºi Oþelului din anii ‘50 la Uniunea Europeanã deastãzi, o construcþie care materializeazã idei generoase. Acestea doreau sã poatã opune celor douã mariputeri de la sfârºitul celui de-al doilea rãzboi mondial forþa economicã a Europei industrializate, dar pânãatunci neunitã. Totul a fost gândit având la bazã un sistem de relaþii clar conturat, perfecþionat în timpºi acceptat de toþi.

De puþinã vreme suntem ºi noi europeni ºi învãþãm sã ne bucurãm de libertãþile ºi drepturile ce decurgdin aceastã calitate. Condiþia este sã respectãm cu bunã-credinþã obligaþiile ce ne revin. În domeniulconstrucþiilor, domeniu pe care îl cunosc mai bine, am „implementat” aproape tot ce ne despãrþea debunele practici europene – vezi reglementãrile UE.


Profile metalice pentru construcþii industriale ºi civileCyriel BEIRNAERT – General Manager East S-E of Europe

În momentul actual, Megaprofil –companie belgianã care face parte dingrupul Joris Ide – produce ºi comercia-lizeazã produse din tablã cutatã pentruconstrucþii metalice, cum ar fi: þigla meta-licã Megaclassic ºi Megaprestige, dar ºiaccesoriile aferente, necesare unuiacoperiº, panouri sandwich cu spumãpoliuretanicã pentru acoperiº ºi perete(fixare normalã ºi fixare ascunsã), profilede înaltã rezistenþã pentru acoperiºuri.Începând cu luna septembrie 2007,producem ºi profile galvanizate (Z ºi C).

Toate produsele sunt realizate înRomânia, în cele douã locaþii – Buziaºpentru toatã gama prezentatã mai sus ºiPloieºti (Megaprofil Sud) pentru þiglãmetalicã, cu materie primã adusã dinimport, produsele respectând toatestandardele internaþionale de calitate.

În decursul lunii noiembrie 2007, am maiinaugurat o linie de producþie a þigleimetalice la Iaºi.

În anul 2001, anul înfiinþãrii Megaprofil,am decis sã ne câºtigãm un loc anumeprintre producãtorii de profile metalicepentru construcþii industriale ºi civile depe piaþa româneascã. Sfârºitul anului2006 ne-a confirmat ceea ce ne-am doritîncã de la începutul activitãþii noastre, ºianume sã fim pe locul I în România.

Megaprofil este o companie care a ºtiutsã-ºi respecte condiþia sa de „producãtor“fãrã a-ºi propune desfãºurarea altoractivitãþi colaterale, acesta fiind unul din-tre motivele care au dus, cu ajutorulcolaboratorilor ºi partenerilor, la realiza-rea unei cifre de afaceri de aproximativ37 milioane de euro în anul 2006, iarîn anul 2007 de 53 milioane de euro.

Aceleaºi principii ale activitãþii noastrene-au ajutat în atingerea obiectivului din2008, ºi anume realizarea unei cifre deafaceri de aproximativ 70 milioane de euro.

Anul trecut am avut în plan investiþiide 10 milioane de euro în montareaunor noi linii de producþie, pentru ca înanii urmãtori sã continuãm ritmul inves-tiþiilor cu aproximativ 5 milioane de euroîn fiecare an.

Megaprofil prezintã prima linie deproducþie continuã din România pentrupanourile sandwich cu vatã mineralã ºipanouri cu polistiren. Nucleul de izolaretermicã îl reprezintã vata mineralã celeagã cele douã coli de tablã.

Într-o variantã esteticã, Megaprofilpoate produce panouri sandwich cuprindere normalã, având aceleaºicaracteristici ale tricomponentului ca lapanourile precedente. �


Evaluarea propriu-zisã (încercãri, inspecþii, certificãri)urmeazã a fi efectuatã de organisme notificate aleStatelor Membre.

A doua cale pentru obþinerea mãrcii CE o reprezintãevaluarea tehnicã europeanã (ETE). Aceasta permitefabricantului sã solicite crearea unei noi specificaþiitehnice armonizate adaptate procesului. Documentaþiade evaluare europeanã (DEE) va fi redactatã de Orga-nisme de Evaluare Tehnicã (OET) la comanda fabri-canþilor ºi cu colaborarea lor.

Pentru a limita costurile microîntreprinderilor, comisiaconsiderã cã sistemele de evaluare clasã pot fi înlocuitecu documentaþii tehnice specifice (DTS). Fabricantuldemonstreazã astfel cã produsul sãu este acoperit de onormã existentã. Testele rãmân însã obligatorii. O remarcã:DTS este deschis ºi antreprenorilor care doresc sã punãpe piaþã produse fabricate în manierã neindustrialã.

Pentru a spori încrederea fabricanþilor în marcajul CE,au fost stabilite criterii mai stricte pentru OrganismeleNotificate ºi Organismele de Evaluare Tehnicã (OET).Vor fi, totodatã, mãrite exigenþele privind supraveghereapieþei.

Ca o dovadã a transparenþei Comisiei pentru piaþainternã ºi protecþia consumatorului, la 27 august 2008 afost lansatã o anchetã-chestionar prin care se doreºteobþinerea punctului de vedere ºi a eventualelor criticifãcute textului de cãtre organismele de specialitate aleStatelor Membre, dar ºi de orice persoanã interesatã.

Aºa cum am arãtat, UEPC este atent la toate proble-mele care se finalizeazã cu reglementãri noi sau curevizuiri ale celor existente. Un astfel de document esteºi Cartea Verde asupra coeziunii teritoriale ºi luptei con-tra extinderii urbane, pentru care a fost formulat un punctde vedere care se referã mai ales la intenþiile de regle-mentare din Franþa.

Cartea Verde asupra coeziunii teritoriale a fostlansatã de Comisia Europeana cãtre Parlamentul European,Comitetul Regiunilor ºi Comitetul Economic ºi SocialEuropean sub sloganul „Sã facem din diversitatea euro-peanã un atu“. Problema teritorialã capãtã noi valenþe înaceastã perioadã în care dezvoltarea, mai ales industri-alã, este apreciatã ca un subiect important al emisiilorpoluante, al utilizãrii inadecvate a solului ºi implicit alschimbãrilor climatice. Lansarea s-a fãcut ca urmare ainvitaþiei adresate Comisiei de a prezenta în 2008 unraport asupra coeziunii teritoriale adresat miniºtrilor dinStatele Membre însãrcinate cu amenajarea teritoriuluiºi dezvoltarea regionalã, reuniþi la Leipzig între 24 ºi25 mai 2007.

Cartea cuprinde patru mari capitole:a. Coeziunea economicã ºi socialã din punct de

vedere teritorial;b. Pentru o dezvoltare mai echilibratã ºi mai armo-

nioasã;c. Coeziunea teritorialã – teorie ºi practicã la scara

Uniunii ºi în Statele Membre;d. Probleme supuse discuþiei – pentru care Comisia

va elabora o sintezã în urma sesizãrilor primite pânã lasfârºitul primãverii 2009.

Întrebãrile se referã la definirea mai corectã a coeziu-nii teritoriale, la amploarea acþiunilor întreprinse, la pro-blemele zonelor având caracteristici geograficespeciale, la cooperarea transnaþionalã ºi coordonareapoliticilor sectoriale ºi teritoriale, la formarea unorparteneriate teritoriale cu antrenarea reprezentanþiloreconomiei, ONG-urilor, asociaþiilor etc.

Rãspunsul este aºteptat la Comisia Europeanã D.G.Politici Regionale – Cartea verde asupra coeziunii terito-riale CSM1 41 161, B 1049, Bruxelles.

În continuarea preocupãrilor legate de coerenþa teri-torialã, în cadrul reuniunii de la Bucureºti din octombrie2008, UEPC a acordat atenþie proiectelor de Directivãasupra solurilor poluate ºi Directivei privind deºeurile.Franþa, care a preluat Preºedinþia UE de la 1 iulie 2008,ºi-a fixat ca obiectiv rezolvarea dosarului proiectuluiDirectivei asupra protecþiei solului (Directiva cadru) carepânã acum a divizat Statele Membre.

Propus de Comisia Europeanã în 2006, refuzat laînceput, proiectul de text prezentat de Franþa a fost refã-cut, la propunerea Uniunii. Comisia a publicat o nouãpropunere a textului Directivei la sfârºitul lunii septem-brie 2008. Aceasta instituie obligativitatea realizãriiinventarului zonelor poluate sau degradate, un calendarºi o ierarhie a intervenþiilor ºi a zonelor avute în vedere.Franþa a preferat o ierarhie a siturilor în funcþie de reuti-lizarea lor, aºa cum se procedeazã, de fapt, la nivelnaþional. Guvernul francez s-a angajat sã termine inven-tarul siturilor potenþial poluate pânã în 2010. Riscul pen-tru sãnãtate sau pentru mediul înconjurãtor este evaluatþinând cont atât de utilizarea efectivã din prezent, cât ºide viitoarea utilizare autorizatã, încercând, totodatã, sãpunã în ordine responsabilitãþile. Dispoziþiile prevãzândrealizarea unei construcþii sau instalaþii pe un sol poluatcer evaluãri prin cercetare pentru a decide dacã un sitconstituie un pericol pentru sãnãtate sau pentru mediulînconjurãtor.

Noul text lasã în grija Statelor Membre modul detratare a solurilor poluate. Mãsurile de reabilitare trebuiesã þinã cont de incidentele sociale, economice ºi demediu, ca ºi de fiabilitatea tehnicã în raportul cost/efica-citate a mãsurilor. Franþa sperã sã obþinã acordulStatelor Membre pentru noua versiune, contribuind astfella îmbunãtãþirea stãrii terenurilor. Problemele sunt com-plicate ºi complexe, cerând o atenþie deosebitã dinpartea Statelor Membre.

Un alt document important în analiza UEPC îl consti-tuie proiectul de Directivã asupra performanþei energe-tice a clãdirilor. Documentul a fost lansat la sfârºitulanului 2007. Printr-o scrisoare din 27 august 2008,Comisarul pentru Energie chestiona factorii profesionalidin sectoarele implicate: izolaþii pentru clãdiri, produsepentru iluminat, aparate electromenajere etc., toþi pro-nunþându-se în favoarea respectãrii obligaþiilor privindbaremurile de calitate ºi eficienþa energeticã pentru pro-dusele livrate care urmeazã a fi înglobate la clãdiri.

Referindu-ne la eficienþa energeticã a clãdirilor, nu sepoate face abstracþie de materialele termoizolatoareperformante necesare pentru a reduce schimbul de cãl-durã între spaþiul interior ºi spaþiul rece sau prea cald dinexterior ºi nici de promovarea energiei obþinute din surseregenerabile, a cãror dezvoltare trebuie încurajatã.Acesta este motivul pentru care UEPC a formulat unpunct de vedere privind articolele 12 (4) ºi (5) ale Direc-tivei asupra energiilor regenerabile.

Afirmând sprijinul ºi înþelegerea UEPC pentru obiec-tivele menþionate, atât ale Statelor Membre, cât ºi aleUE, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de serãproduse de mediul construit, Organizaþia este îngrijo-ratã cã dispoziþiile cuprinse în articolele citate nu vorproduce decât rezultate mediocre în domeniul energiilorregenerabile.



Pornind de la faptul cã obiectivul politic principal îndomeniu va trebui sã fie reducerea emisiilor de gaze cuefect de serã atât pentru construcþiile noi, cât ºi pentrucele existente în perioada funcþionalã, UEPC for-muleazã unele norme generale privind performanþaenergeticã pentru clãdiri, arãtând ºi cum pot fi ele atinse.

Acest tip de normã de performanþã energeticã gene-ralã are numeroase avantaje:

a. reprezintã un obiectiv exact ºi unitar în contextulprincipiului privind coerenþa legislativã;

b. se fixeazã pe rezultatul general;c. asigurã coerenþa în susþinerea politicã la care se

referã reglementarea;d. maximizeazã câmpul inovaþiilor în sensul definirii

mijloacelor pentru atingerea obiectivului general;e. la nivelul UE, în care se întâlnesc un câmp vast de

diversitãþi ºi de contexte, se poate, prin selecþie, sã sedetermine cele mai eficiente intervenþii pentru regiunidiferite, existente în Statele Membre.

Interesant ºi încurajator pentru constructorii dinRomânia este faptul cã, stimulaþi poate ºi de criza gazu-lui din Rusia care tranziteazã Ucraina, factori politici dereferinþã de la noi sprijinã introducerea în programul deguvernare al coaliþiei creºterea protecþiei termice aclãdirilor încãlzite, dezvoltarea producþiei de energie dinresurse regenerabile sau reciclabile ºi a noilor tehnologiipentru producerea de energie de cãtre fiecare locuinþã,aºa cum pare cã se generalizeazã în restul Europei.Acþiunea este deosebit de beneficã pentru constructori,deoarece deschide noi ºantiere, dar este, în acelaºi

timp, periculoasã pentru localitãþi ºi pãstrarea ele-mentelor tradiþional decorative din cauza riscului de amutila arhitectura originalã cu placaje termoizolatoareanonime.

În orice caz, susþinerea financiarã a producãtorilor ºiutilizatorilor de noi tehnologii performante pentru valorifi-carea surselor regenerabile – solare (apã caldã), foto-voltaice, geotermale, eoliene etc. – trebuie salutatã,dacã se va produce.

Mai departe, pe scurt, câteva referiri la documentelede reglementare emise de UE pentru care UEPC a ela-borat analize finalizate cu puncte de vedere transmiseComisiei UE.

Între ele se aflã Proiectul de revizie a Directivei refe-ritoare la reducerea poluãrii (IPP). Aceasta pentru cãFranþa ºi-a fixat ca obiectiv în perioada în care deþinepreºedinþia UE sã fuzioneze Directiva privind poluareacu Directiva ce se referã la incinerarea deºeurilor ºipoluarea produsã de instalaþiile de combustie.

În legãturã cu suprimarea în perioada 2007-2013 aajutoarelor europene FEDER pentru locuinþe, înfavoarea performanþei energetice, UEPC sprijinã iniþia-tiva comisiei europene. În schimb, programul FEDERpoate interveni pentru alte tipuri de clãdiri încãlzite carenu sunt locuinþe.

De asemenea, au fost discutaþi termenii decizieiComisiei Europene din 28 noiembrie 2005 cu privire laîncetarea raportãrilor relative la sprijinul de stat, înfavoarea locuinþelor sociale. Astfel, acestea nu mai tre-buie sã fie supuse obligaþiei de notificare atunci când unstat membru a demarat programul. Acþiunea este cunos-cutã sub denumirea SIG/SIEG (abrevierea în englezã ºifrancezã pentru serviciile de interes general). �



Materiale de construcþii din materii prime naturale

Cãrãmizi din ceramicã arsã,gama Mátratherm

Gama de cãrãmizi ceramiceMátratherm reprezintã ºi la niveleuropean excelente produse cu pro-prietãþi termoizolante ºi izolaþie fonicã.În acest sens capacitatea lor de con-ductivitate termicã ºi de eliminare avaporilor este foarte bunã, iar rezis-tenþa la compresiune satisface înparametri convenabili toate cerinþeleclienþilor. Fabricile de cãrãmizi Leiervã oferã toatã gama de cãrãmizidin ceramicã arsã necesare con-struirii de cãtre dvs. a unui cãminconfortabil.

Dumneavoastrã câºtigaþi dintoate punctele de vedere cumpãrândcãrãmizile Mátratherm, deoarece:

� puteþi lucra cu exactitate;� economisiþi timp de lucru;� obþineþi o suprafaþã optimalã

pentru tencuit;� economisiþi energie termicã;� puteþi profita timp îndelungat

de avantajele oferite de clãdirea cuun microclimat plãcut, asigurat decãrãmizile Mátratherm.

Argumente pentru uti l izareacãrãmizilor:

� cãrãmida este ecologicã,deoarece este fabricatã din argilã ºiapã, se poate recicla ecologic;

� casele construite din cãrãmidãau o valoare stabilã ºi o duratãîndelungatã de viaþã - izolarea fonicãa cãrãmizii este foarte bunã;

� energoizolarea este foartebunã, de asemenea ºi capacitateade acumulare a cãldurii ºi capaci-tatea de termoizolaþie;

� cãrãmida nu arde, de aceeaeste foarte sigurã din punctul devedere al incendiilor;

� casele construite din cãrãmidãsunt stabile, sunt foarte rezistente laeroziunile fizice ºi efectele chimice;

� cãrãmizile regularizeazã opti-mal absorbþia ºi eliminarea umezelii.

Plãci EurolineSuprafeþele gamei noastre de

produse Euroline din piatrã naturalã

sau granule de piatrã – dupã cum

aratã ºi denumirea Euroline –

reprezintã rocile cele mai nobile

ale munþilor Europei. Coloritul

Apeninilor, Pireneilor, Alpilor apare

pe plãcile noastre în forma sa origi-

nalã, fãrã vreun adaos de colorant.

Plãcile având un colorit mixt au o

suprafaþã vie, subliniatã de jocul de

culori ale diferitelor minerale. Un

design inedit îl au plãcile cu o

suprafaþã granulatã, opalescentã.

Pe bunã dreptate, azi se pune foarte mare accent pe latura ecologicã a fiecãrui produs care face partedin viaþa noastrã de zi cu zi. Deoarece ne petrecem foarte mult timp în preajma cãminului nostru, dorim sãcreãm un mediu cât mai plãcut, cât mai apropiat de naturã. Probabil nimic nu oferã o senzaþie maiconfortabilã decât un cãmin cu un microclimat sãnãtos, construit din materiale de construcþii fabricate dinmaterii prime naturale.

Vã prezentãm în acest numãr al revistei douã produse ecologice, naturale, oferite de firmaSC Leier Rom SRL: cãrãmizile din ceramicã arsã, gama Mátratherm ºi plãcile Euroline.

Pentru a alcãtui un sistem la

standarde înalte, plãcile Euroline

sunt completate de borduri, fabricate

cu acelaºi colorit ºi în aceeaºi

granulaþie.

Plãcile Euroline sunt soluþia ide-

alã în cazul aleilor, pieþelor, curþilor ºi

ºtrandurilor, fiind recomandate în

special pentru trafic pietonal. Fabri-

cate din beton, cu dimensiunea de

40 cm x 40 cm x 3,8 cm, cu o paletã

largã de culori, conferã un stil ºi o

eleganþã aparte. Pavarea se poate

executa atât pe un teren pregãtit, ca

în cazul pavajelor clasice, cât ºi pe

un suport de beton, câºtigând o

suprafaþã rezistentã la îngheþ, care

nu este alunecoasã. Nu este de

neglijat nici uºurinþa punerii în

operã a plãcilor, ceea ce duce,

implicit, la reducerea timpului de

lucru ºi, totodatã, a costurilor. �

Pentru a vã convinge cã produsele firmei Leier reprezintã alegerea perfectã în realizarea viselor dumneavoastrã,

vã invitãm sã vizitaþi standul nostru de la târgul Construct Expo - Antreprenor din Bucureºti,

în perioada 03-07 martie 2009, în Pavilionul 1.000 Stand A006.


Construieºti CA SÃ trãieºti în armonie cu natura

SICERAM Sighiºoara este una dintre firmeleromâneºti cu tradiþie în prelucrarea ceramicii, care a ºtiutsã profite de progresul tehnologiilor, având la ora actualãunele dintre cele mai moderne tehnologii de fabricaþie depe piaþã.

Prin extinderea permanentã a gamei de produse,firma este în mãsurã sã ofere utilizatorilor produse cuîntrebuinþãri dintre cele mai diverse.

Sistemul de zidãrii TERMOBLOC® este fabricat peuna din cele mai moderne ºi mai mari capacitãþi deproducþie de acest gen din þarã.

Prin gama dimensionalã existentã ºi prin caracteris-ticile tehnice, produsele corespund oricãror exigenþe.La SICERAM se fabricã blocuri ceramice pentru zidãriide diverse grosimi precum ºi corpuri ceramice pentruplanºee, boiandrugi etc.

Pentru viitor atenþia va fi orientatã cãtre produse carepe lângã funcþia de bazã, cea de structurã, sã asigure ocât mai bunã izolaþie termicã, aceasta fiind soluþia noastrãpentru rezolvarea dificilelor ºi costisitoarelor problemeenergetice cu care ne confruntãm.

Sistemul de învelitori TERRA ROSA®

beneficiazã de o tehnologie de top carea început sã funcþioneze din partea adoua a anului trecut. Sunt puþine fabriciîn Europa care dispun de un asemeneanivel tehnologic ºi care sã fie capabilesã producã învelitori din ceramicã lamãrimea produselor noastre.

Momentan, se fabricã 8 tipuri deînvelitori, ºi anume: variantele clasice:BAVARIA (solzi), VALAHIA (jgheab) ºiANDALUSIA (olane), modelele lansateîn anii ’90: MARSILIA ºi PORTUGHEZÃ,precum ºi cele noi de 10 buc./mp,lansate pe piaþã pânã la finele anuluitrecut, respectiv: BALTICA, CARPATHIAºi FRANCIA.

Dupã cum se poate vedea, a avutloc o amplã operaþie de re-branding,aceasta urmând a fi continuatã ºi peparcursul anului 2009.

Pãmântul ars este un material de construcþie ale cãrui origini se pierd în negura timpului.Deºi a fost privit în multe perioade ca desuet, el a continuat ºi va continua sã existe multe veacuri de

acum înainte, pentru cã face parte din însãºi fiinþa noastrã.Consideratã a fi unul dintre cele mai ecologice ºi naturale produse, ceramica de construcþii cunoaºte în

ultima perioadã, prin redescoperirea rusticului, una din cele mai prolifice perioade ale existenþei ei.Descoperirile tehnologice ale ultimelor decenii au avut o contribuþie semnificativã la menþinerea acestorproduse în topul preferinþelor consumatorilor, deoarece cu ajutorul lor s-au creat tehnologii moderne, carepermit obþinerea de produse cu aceleaºi proprietãþi precum cele fabricate de înaintaºii noºtri dar cu uncost de producþie ºi punere în operã mult mai scãzut.

Termobloc® T30 ET

Pardosealã ceramicã

Toate tipurile de învelitori dispun de o accesorizarelargã, realizatã pe cât posibil tot prin produse dinceramicã.

Acesta este aspectul pragmatic al activitãþii noastre,care ne-a asigurat ºi ne asigurã în continuare rezultatelefinanciare deosebite ale ultimilor ani.

Pe lângã aceastã activitate, existã ºi o laturã artis-ticã, ºi aceasta, chiar dacã nu contribuie foarte mult larezultatele financiare, asigurã notorietatea firmei ºidemonstreazã profesionalismul angajaþilor ei. Acest tipde produse se obþin cu tehnologii care, cu excepþiafazelor de uscare (parþial) ºi ardere, nu se deosebescprea mult de cele utilizate în perioada romanã.

Se produc în acest mod pardoseli, tavane, zidãrii rus-tice ºi vase ceramice care dau o notã de eleganþã aparteºi o cãldurã deosebitã construcþiilor. Pentru a veni însprijinul utilizatorilor, tot mai numeroºi de la an la an,se asigurã ºi substanþele necesare tratamentului ºiîntreþinerii acestor produse.

Se realizeazã, de asemenea, produse pentru restau-rarea monumentelor istorice. Ele reprezintã contribuþianoastrã la pãstrarea unui patrimoniu inestimabil darparcã prea neglijat în ultima perioadã.

Dovada incontestabilã a tuturor acestor realizãriconstã în dublarea cifrei de afaceri în ultimii patru ani ºiclasarea firmei, în aceeaºi perioadã, pe primul loc însectorul ei de activitate. � Þiglã fabricatã manual – restaurare Biserica din Deal, Sighiºoara


Sistemul de cãrãmizi Euroterm

Sistemul de cãrãmizi Euroterm este produs în

Croaþia de cãtre firma OPEKA, unul dintre cei mai

importanþi producãtori de cãrãmidã pe plan euro-

pean, cu o tradiþie de peste 90 de ani în fabricarea

produselor ceramice arse, prima fabricã de

cãrãmidã fiind inauguratã în anul 1917. Cãrãmizile

Euroterm se realizeazã în fabrici moderne, cu o

tehnologie avansatã care permite obþinerea de pro-

duse de o calitate superioarã, cu o stabilitate dimen-

sionalã ridicatã, contribuind astfel la o execuþie

exactã a lucrãrilor de zidãrie ºi la obþinerea unei

suprafeþe optime pentru tencuit.

Sintetizând, putem spune cã folosirea cãrãmizilor

Euroterm pentru construcþia de locuinþe prezintã o multi-

tudine de avantaje: durata îndelungatã de viaþã a clãdirii,

rezistenþã ºi stabilitate structuralã datoritã faptului cã

produsele din ceramicã arsã sunt foarte rezistente la

eroziunile fizice ºi la acþiunea diferiþilor agenþi chimici,

siguranþã sporitã din punctul de vedere al protecþiei

împotriva focului, capacitate optimã de eliminare a vapo-

rilor etc.

Structura microporoasã a cãrãmizilor Euroterm con-

ferã acestora un grad ridicat de izolare termicã ºi pro-

tecþie împotriva zgomotului. Realizarea construcþiilor cu

acest tip de cãrãmidã asigurã o economie de energie

termicã deloc de neglijat în contextul actual al evoluþiei

pieþei energetice pe plan mondial, creând un climat

sãnãtos ºi plãcut în interiorul încãperilor.

Un alt aspect important al folosirii cãrãmizilor

Euroterm în construcþii îl reprezintã beneficiul economic

important pe care putem sã-l realizãm în timpul lucrãrilor

prin economia de forþã de muncã, datoritã dimensiunilor

exacte, a laturilor drepte ale cãrãmizilor ºi a uºurinþei de

îmbinare a acestora, precum ºi a necesarului mic de

mortar pentru zidit ºi tencuit.

Construirea unei case reprezintã, pentru fiecare dintre noi, una dintre cele mai importante realizãri din

viaþã. Dat fiind faptul cã este o investiþie „pe viaþã“, trebuie sã fim foarte atenþi cum o realizãm ºi, ceea ce

este foarte important, ce fel de materiale folosim. În zilele noastre, când se pune accentul din ce în ce mai

mult pe ecologizare în toate domeniile de activitate, este indicat sã ne construim locuinþa din materiale de

construcþii fabricate din materii prime naturale. O alegere inspiratã în acest sens o reprezintã gama de

cãrãmizi ceramice arse Euroterm. O locuinþã construitã din aceste materiale oferã un microclimat sãnãtos

pe tot parcursul anului.

Gama de produse

Euroterm acoperã toate

tipodimensiunile necesare

realizãrii pereþilor portanþi

sau neportanþi, a pereþilor

despãrþitori sau auxiliari,

asigurând satisfacerea

optimã a cerinþelor clienþilor.

Sistemul de cãrãmizi

Euroterm este importat ºi

distribuit de cãtre societa-

tea comercialã CARMIDEX,

care mai oferã clienþilor sãi

o gamã largã de materiale

de construcþii incluzând:

oþel beton, boiandrugi cu

înveliº de ceramicã,

planºee ceramice, mortar

universal pentru zidit ºi

tencuit, þiglã ceramicã etc. �

Eurotherm 38 NF = 2,5 bloc ceramic

Nu necesitã mortar la îmbinarea laturilor


Omologarea FM global pentru sistemele de acoperiº BAUDER

Factory Mutual face parte din FM Global Group ºieste o societate de asigurãri în domeniul comercial ºiindustrial care se ocupã ºi cu omologarea ºi testareamaterialelor, serviciilor ºi a metodelor în domeniulconstrucþiilor. Sistemele FM sunt recunoscute de investi-tori, societãþile mari de asigurãri, proiectanþi ºi construc-tori în primul rând pentru performanþele lor superioare lafoc, performanþe ce reduc considerabil riscul deincendiu. Astfel, se poate obþine, în acelaºi timp, prote-jarea investiþiilor ºi proprietãþilor împotriva incendiilor ºi aposibilelor efecte devastatoare ale acestora, precum ºireducerea primelor de asigurare a clãdirii în care benefi-ciarii îºi deruleazã activitatea.

La proiectarea construcþiilor, colaborarea eficientãdintre beneficiar, arhitect, societatea de asigurare ºiantreprenorul general poate oferi soluþii convenabile dinpunctul de vedere al costurilor, în ceea ce priveºtemãsurile de protecþie împotriva focului.

FM Global (FM) are criterii stricte de testare pentrustabilirea reacþiei la foc a acoperiºurilor. Aceste criteriisunt incluse în norma FMRC 4470 (aprilie, 1986). Cerinþelepentru aprobarea Clasei 1 de clasificare a acoperiºurilorimplicã, însã, pe lângã testele pentru rezistenþã la foc ºitrecerea altor teste, care includ: rezistenþa la vânt, grin-dinã, scurgeri ºi coroziuni. Standardele FM evalueazãperformanþa acoperiºurilor ca un ansamblu, incluzândatât materialele de închidere, cât ºi accesoriile necesareconstruirii acoperiºului (stratul suport, bariera de vapori,termoizolaþia, fixãrile mecanice, adezivul etc.).

Metodele de testare pentru sistemele de acoperiº pebazã de materiale termoplastice ºi termoizolaþii poliure-tanice Bauder, utilizate de FM pot fi rezumate astfel:

� ASTM E 108: Test de rãspândire a incendiului laacoperiºuri;

� Test de rezistenþã la vânt;� Test calorimetru;� Test de rezistenþã la grindinã;� Test de rezistenþã la scurgerea ºi dispersia apei;� Test de rezistenþã la trafic.

Materialele supuse testãrilor menþionate anterior au fost:� Bauder TEC DBR DUO, membranã bituminoasã

aditivatã cu elastomeri, autoadezivã, cu rol de barierã devapori, cu clasã redusã de combustie;

� Bauder Thermofol U/M, membrane hidroizolantepe bazã de material termoplastic din policlorurã de vinil,armate cu poliester, cu grosimi de 1,2, 1,5, 1,8 ºi 2,0 mmdublu fixate: mecanic ºi prin sudurã cu aer cald;

� Bauder Thermoplan T SV, membrane hidroizolantepe bazã de material termoplastic din poliolefini flexibili,armate cu poliester, cu grosimi de 1,5, 1,8 ºi 2,0 mm,dublu fixate: mecanic ºi prin sudurã cu aer cald;

� Bauder PIR FA, plãci compacte de termoizolaþiipoliizocianurate caºerate cu folie de aluminiu, cu grosimicuprinse între 50 si 200 mm.

Rezultatele sintetizate ale testelor efectuate sunt:� Combustibilitatea conform ASTM E 108 - test trecut

cu calificativul Clasa 1 A, care corespunde expunerii lafoc deosebit de puternic (760 ± 28 0C) pentru 10 minute,fãrã a se observa extinderea flãcãrilor, înroºirea, topireasau dislocarea materialelor componente ale mostrelorsupuse testãrii.

� Rezistenþa la dislocarea de cãtre vânt pentruacoperiºurile parþial fixate cu adeziv - test trecut la o pre-siune de 4,3 kPa, care se încadreazã în Clasa 1-90 derezistenþã la dislocarea de cãtre vânt conform clasi-ficãrii FM, în condiþiile în care pragul minim este denumai 2,9 kPa.

� Testul calorimetru care mãsoarã cantitatea maximãde cãldurã radiatã – test trecut cu calificativul Clasa 1,care nu trebuie sã fie mai mare de 77,6 kW/m2 într-operioadã de 3 minute în timpul unei expuneri la foc de30 minute.

� Rezistenþa la grindinã – test trecut fãrã a apãreacrãpãturi, fisurãri sau rupturi ale materialelor, atât laîncercãrile iniþiale, cât ºi dupã expunerea timp de 1.000 oreîn aparatul de ultraviolete.

� Rezistenþa la scurgerea ºi dispersia apei – test tre-cut prin expunerea la apã, pentru 7 zile, a mostreicondiþionate pentru 1.000 ore în aparatul de ultraviolete.

Sunt peste 150 de ani de când compania germanã Bauder GmbH & Co. KG a început sã producã mate-riale pentru sisteme de acoperiº. Produsele de calitate ºi în acelaºi timp inovative sunt politica Bauder.Orientarea permanentã cãtre nevoile clienþilor, fie ei antreprenori din construcþii, proiectanþi, executanþisau utilizatori finali, a determinat firma Bauder sã obþinã, la 1 Octombrie 2008, omologarea FM Global 4470pentru sistemele de acoperiº pe bazã de material termoplastic – PVC (policlorurã de vinil) ºi FPO(poliolefini flexibili) ºi termoizolaþii poliuretanice.


� Rezistenþa la trafic – test trecut pentru o greutatede 91 kg fãrã a se observa deteriorãri ale acoperiºului.

Aprecierea unui sistem de acoperiº în integralitateasa ºi nu pe componente este o abordare inteligentã,care nu poate crea confuzii în ceea ce priveºte inflama-bilitatea/neinflamabilitatea sa. Testele ºi standardele FMGlobal sunt, fãrã îndoialã, cea mai bunã variantã deevaluare a acestora, pentru cã includerea într-un sistemde acoperiº a unui material termoizolant considerat

neinflamabil cum este, de exemplu, fibra mineralã, nugaranteazã întotdeauna neinflamabilitatea sistemului.

Compania Bauder considerã cã aceste tendinþeprivind protecþia împotriva incendiilor, care se manifestãla nivel global, ar trebui implementate ºi în România, înspecial atunci când trebuie eliberate avize de cãtrecomisiile de protecþie împotriva acestor calamitãþi.

Echipa Bauder România vã stã cu plãcere la dispo-ziþie pentru detalii privind sistemele de acoperiº Bauderomologate FM. �


Consolidarea terenurilor ºi a fundaþiilorcu maºini specializate

INJECTOFORAJ este o societateromâno-italianã, înfiinþatã în anul2004, cu capital integral privat, orien-tatã cãtre un domeniu modern, darpuþin exploatat profesional în þaranoastrã: consolidarea terenurilor ºi afundaþiilor cu maºini specializate.Societatea, în calitate de importatorunic, furnizeazã maºini pentru foraj aleproducãtorului italian COMACCHIO.De asemenea, firma importã utilajesecond-hand, le recondiþioneazã ºile pune în vânzare la preþuri atrac-tive, beneficiind de o experienþãvastã a personalului specializat înºantierele de profil din Italia ºiElveþia. Cu ajutorul specialiºtilorinstruiþi ºi în fabrica din Italia,INJECTOFORAJ acordã asistenþãtehnicã permanentã ºi servicetuturor clienþilor sãi.

Piaþa utilajelor de construcþii înRomânia a cunoscut o creºtereexplozivã în ultimii 5 ani. SocietateaINJECTOFORAJ a cunoscut ºi ea obunã dezvoltare datoritã faptului caa oferit pieþei produse corespunzã-toare cererii. Ca unic importator

pentru România, INJECTOFORAJcomercializeazã o bogatã gamã demaºini hidraulice pentru foraj produsede firma italianã COMACCHIO SRL.

COMACCHIO SRL Drilling &Foundation Equipment Specialist– produce utilaje hidraulice de foraj pen-tru consolidãri, micropiloþi (Ø100-300),piloþi (Ø 400–600–900), fundaþii spe-ciale, geotermie, sondaje geotehnice,jet-grouting, foraje puþuri de apã.

COMACCHIO Ind. SRL este pelocul I în lume ca producãtor demaºini de foraj de diametru mic ºimediu, cu un numãr de 215 utilajeproduse în 2007 ºi cu 250 în anul2008.

COMACCHIO ocupã locul I înclasamentul mondial ºi pentru vari-etatea modelelor de utilaje, cunumeroase brevete privind compo-nentele, ceea ce dovedeºte atenþiaconcretã acordatã cerinþelor pieþei,în general, ºi fiecãrui utilizator, în

particular. COMACCHIO este prezentãcu reprezentanþe în 16 þãri din lume.

INJECTOFORAJ reprezintã ºifirme ce produc material pentruactivitãþi de foraj:

� DAI PRA SRL – produce sistemede injecþie (injectoare, malaxoare,amestecãtoare–agitatoare), packere,pompe;

� CARANDINA SRL – produceorice tip de echipament pentru foraj,la cererea clientului: sape, elice con-tinue, sisteme CFA, bucket pânã laØ 2.000, trasdutoare, racorduri, hopper,friction welded drill rods;

� F.G.S. Drill SRL – produceprãjini de foraj, ciocane fund degaurã, amortizoare, racorduri api înspecial din oþel 42 CrMo4;

� GEOMARC SRL produce pompe,sisteme de foraj roto-percutoarepentru carotaje ºi probe ambientale,prãjini wire line, coroane;

� INTESO SRL produce vibra-toare pentru carcase;

� GEOMISURE SRL produceinstrumente pentru monitorizarealucrãrilor de foraj;

� RIPMEC SRL produce piesede uzurã pentru maºini de foraj(bacuri, grief, sape º.a.);

� CIANCALEONI SRL furnizeazãutilaje ºi materiale de foraj second-hand, prãjini telescopice, maºini deforaj pentru diametre mari (Ø 1.200).

SC INJECTOFORAJ SRL comer-cializeazã (la cerere) ºi utilaje second-hand recondiþionate. De asemenea,societatea s-a implicat din anul 2006

în execuþia lucrãrilor de specialitate,beneficiind de un parc bogat de uti-laje ºi de specialiºti instruiþi cu expe-rienþã vastã în ºantierele de profil dinItalia ºi Elveþia.

Societatea INJECTOFORAJ furni-zeazã clienþilor sãi consultanþã, asis-tenþã tehnicã, service atât pentruutilaje noi cât ºi second-hand întermen de 24 de ore.

Prezentã din 2004 la ConstructExpo Utilaje, societatea INJECTO-FORAJ vã aºteaptã pe aleeaprincipalã Romexpo ºi la ediþia2009. �

...vã oferãTEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII

16 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România


SC ROMDRIL SRL noul reprezentantal calitãþii CASAGRANDE în România

Vom fi prezenþi la Construct Expo - Utilaje 2009 cu utilajul Casagrande C6Numele CASAGRANDE este cunos-

cut în lumea întreagã pentru utilajelesale specializate în execuþia fundaþiilorºi a echipamentelor geotehnice. Firmaproduce: macarale hidraulice pe ºenile,utilaje pentru piloþi ºi micropiloþi, echipa-mente pentru pereþi diafragmã, utilaje deprelucrat noroiuri bentonitice, foreze CFA(foto 1), utilaje pentru forat tuneluri.

Utilajele sunt foarte versatile, cumodule diferite, cu echipãri suplimentareobþinându-se configuraþii total diferitefaþã de utilizarea iniþialã. Motoarele uti-lizate sunt Deutz, Cummings ºi Volvo iarhidraulica poartã mãrcile celor maicunoscute firme din lume.

Gama de macarale este formatã dinpatru modele: C200 – 24 tone la osãgeatã de 3m, C400 – 40 tone, C600 –67 tone ºi C800 – 82 tone. Macaraleleau ºenilele extensibile hidraulic pentruobþinerea unei presiuni mai mici asupraterenului pe care se deplaseazã. Maca-ralele au, de asemenea, conexiuni

hidraulice pentru acþionarea suplimen-tarã a oscilatoarelor hidraulice în vede-rea rotirii ºi înfigerii protecþiilor de þeavãîn pãmânt.

Echipamentele hidraulice pentrupiloþi sunt reprezentate de modeleleB105 NG (foto 2), B125, B135, B170,B180, B250, B300, C600 ºi C800 NG.Diametrele de foraj sunt între 400 mmºi 2.700 mm ºi adâncimea maximãde 98 de metri. Pe aceeaºi structurã peºenile, modelele mai mari decât B125pot fi utilate cu echipamente pentrupereþi diafragmã sau cu foreze cu elicecontinuã (CFA). Modelul B105 NG esteuºor transportabil, prin pliere putând fiîncãrcat pe un trailer obiºnuit, greutateamaximã nedepãºind 27 tone. Toatemodelele se pot instala rapid la punctulde lucru prin simpla ridicare. Cabinaoperatorului este izolatã împotriva prafu-lui ºi a zgomotului, dotatã cu aer condi-þionat, calculator de bord ºi camerã deluat vederi pentru înfãºurarea cablului petroliu ºi pentru spatele maºinii.

Utilajul de forat piloþi B250 (foto 3)poate fora pânã la o adâncime de 68 mun diametru maxim de 2500 mm.Motorul este de tip Deutz BF6M la 408 caiputere. Capul hidraulic este de 217 KNm.

Utilaj pentru pereþi diafragmãB180HD – KRC2 (foto 4) cu mastautoridicãtor, indicat pentru operaþia deforare a piloþilor. B180 HD poate fiechipat cu bare telescopice Kelly pentruun diametru maxim al gãurii de 2.200 mmsau cu kit de snec continuu (opþional) cuun diametru maxim de 1.000 mm.

Modelele pentru micropiloþi (diametrepânã în 600 mm) sunt M3 E/D, C6, C8,M6, M9, C14. Aceste maºini se remarcãprin versatilitate, unghi de lucru ºiuºurinþa cu care pot fi transportate, greu-tatea proprie pornind de la 5 tone. Elepot accesa spaþii cu înãlþime micã,putând fi astfel folosite ºi pentru întãrireafundaþiilor clãdirilor vechi. Maºinile suntfoarte indicate pentru ancoraje în unghi,comenzi deosebit de simple ºi intuitive.

Foto 1: Utilaj CFA 425 Foto 2: Utilaj B105 NG – Piloþi foraþi


Utilajul pentru forat micropiloþi peºenile C6 (foto 5) poate fi utilizat pentru:forarea piloþilor, ancoraje, jet grouting (lacerere), forare cu CFA. Are un motorDeutz de 129 cai putere iar greutateatotalã este de 12,7 tone. Capul hidrauliceste de 13,55 KNm iar înãlþimea mas-tului de 6m. Vinciul are o forþã de 20 KNºi viteza maximã de rotaþie a capuluirotativ este de 530 rotaþii pe minut.

CASAGRANDE produce de aseme-nea o gamã largã de accesorii cum ar fi:freze hidraulice, greifere pentru pereþidiafragmã, oscilatoare pentru þevi(luvoaieze), echipamente pentru produ-cerea ºi reciclarea noroaielor bentoniticeºi echipamente pentru JET GROUTING.Oricât de dure ar fi condiþiile de sol, frezelehidraulice produse de CASAGRANDEpot realiza orice dimensiune de pereþidiafragmã, lanþurile de tãiere putând pro-duce o îmbinare perfectã ºi etanºã apereþilor. Greiferele sunt hidraulice saumecanice, cu o productivitate deosebitãºi o fiabilitate remarcabilã. Montajul esterapid, nefiind necesarã utilizarea uneimacarale auxiliare. Cererea de a excavaeficient în soluri tari ºi medii a dus la dez-voltarea modelului Kelly KRC2 HD com-binatã cu un greifer de tip K. Pentru aelimina tendinþa de deviaþie a sãpãturii ºipentru a executa colþurile perimetrului,greiferul se poate roti pânã la 1800.

JET GROUTING este o metodãnouã de îmbunãtãþire a portanþei soluluiºi impermeabilizare. Metoda distruge întotalitate structura solului prin amesteculparticulelor cu un lapte de ciment intro-dus sub presiune care duce în scurt timpla solidificarea omogenã. Este astfelposibilã tratarea celor mai multe soluri,de la argile moi ºi nisipuri pânã la soluride pietriº. �

Foto 3: Utilaj de forat piloþi B250 Foto 4: Utilaj pentru pereþi diafragmã B180 HD-KRC2 Foto 5: Utilaj de forat micropiloþi C6


Tehnologia de foraj PRAKLASISTEMUL DE PREPARARE ªI CIRCULAÞIE A LICHIDULUI DE FORAJ

Modul de aºezare a echipamentelorauxiliare în jurul utilajului de foraj

1. Containerul de noroi cu mixer;2. Jgheab pentru noroi;3. Furtunuri ºi cuplaje pentru furtunuri;4. Container de noroi cu sitã;5. Denisipator;6. Generator electric (opþional);7. Pompã auxiliarã;8. Dozator mare;9. Dozator mic.

Pompa electricã auxiliarã (7), pompeazã apa de la containerul de noroi (1)cãtre dozatorul (8) unde este produs lichidul de foraj prin adãugarea aditivilorcorespunzãtori.

La racordul (2) al pompei se conecteazã furtunul care vine de la containerul de noroi, iar la racordul (1) seconecteazã furtunul ce se duce la dozatorul mare (8). Printr-o ramificaþie a dozatorului mare, dozatorul mic poate fi,de asemenea, conectat la pompa auxiliarã.

Conexiunile de la dozatorul mare sunt pentru:1. Pompa auxiliarã;2. Ramificaþia cãtre dozatorul mic;3. Containerul de noroi;4. Dozatorul mic.Cele douã dozatoare permit producerea lichidului de

foraj în cantitatea ºi cu compoziþia doritã, în funcþie decalitatea solului forat.

Firma germanã PRAKLA BOHRTECHNIK este, începând din anul 2004, componentã a grupului BAUERMASCHINEN, beneficiind astfel de un program complex de modernizare ºi dezvoltare.

Tehnologia PRAKLA din domeniul forajelor de puþuri ºi prospecþiuni geologice acoperã întreaga gamãde proceduri existente, precum: foraje cu circulaþie de noroi directã ºi reversibilã (folosind aceeaºicoloanã de prãjini), foraje cu ciocan de fund, foraje pentru prelevare de probe etc.

Preocupatã mereu de optimizarea ºi ecologizarea proceselor tehnologice de foraj, firma PRAKLA nus-a limitat numai la perfecþionarea utilajului de foraj de bazã, ci ºi-a dezvoltat întreaga gamã de echipa-mente auxiliare necesare deservirii acestuia.

Vã prezentãm modul de organizare a unui punct de lucru, complet dotat cu instalaþiile anexe necesarepreparãrii, circulaþiei ºi reciclãrii lichidului de foraj, pe parcursul execuþiei forajului.

Containerele pentru noroi sunt de mãrimi ºi tipuri diferite, astfelîncât sistemul pentru producerea ºi circulaþia lichidului de foraj sã fieconfigurat de fiecare datã în funcþie de necesitãþi.

Containerul de mari dimensiuni are douã camere despãrþite printr-unseparator. Câte un mixer poate fi instalat la partea superioarã a fiecãruicompartiment. Primul mixer (1) este acþionat electric de la un generator.Al doilea mixer (3) este acþionat prin cablu electric de la primul mixer.

Separatorul (2) se poate deschide la partea inferioarã, permiþândlegãtura dintre cele douã camere sau separarea lor completã.

Containerul are numeroase racorduri de ieºire ºi intrare pentrulichidul de foraj. De asemenea se poate cupla la o pompã exterioarãsau la pompa centrifugã de pe maºinã.

Denisipatorul separã particulele solide din lichidul de foraj, fãrã aafecta sau modifica calitatea ºi compoziþia acestuia. Volumul prelucratse indicã în m3/h ºi depinde de mai mulþi parametri.

Principalele componente ale denisipatorului sunt:• o sitã grosolanã (5) pentru trecerea particulelor mai mari de 5 mm;• un ciclon de spãlare (2) pentru separarea particulelor fine din lichidul

de foraj;• un compartiment de colectare sub sita grosolanã.Lichidul de foraj curge prin furtunul (4) spre ciclonul de spãlare. În

ciclonul de spãlare, particulele solide sunt separate din lichidul de forajde cãtre forþele centrifuge. Denisipatorul este disponibil cu 4 sau 6cicloane de spãlare. Un aparat de mãsurã indicã presiunea de intrarea lichidului de foraj.

Particulele solide sunt evacuate printr-un tub (canal) (1). Lichidul deforaj rãmas curge printr-un furtun în compartimentul de colectare (3).

În funcþie de tipul ºi amploarea lucrãrii sunt disponibile ºi alte acce-sorii, precum: diverse prãjini ºi sape de foraj, stabilizatori, vehiculeadiþionale pentru transportul containerelor de noroi, compresor de aer,platforme de lucru etc. �


Actualitatea în… context !Revenind în actualitate, se spune

cã se anunþã „vremuri grele“ în 2009în mai toate domeniile, inclusiv în celal construcþiilor. Aceeaºi atmosferãse resimte ºi pe piaþa de plãciceramice ºi implicit pe cea aadezivilor. Se vorbeºte mai curânddespre scãderi sau creºteri foartemici, faþã de anul precedent.

Scriam în numãrul din septem-brie anul trecut cã unele „voci“ apre-ciazã cã piaþa adezivilor în 2008 vaajunge la 600, chiar 800 de mii de tone.

Între timp, a venit criza, piaþaimobiliarã a cãzut, multe lucrãri s-auoprit ºi nu ºtim exact unde suntem.

Pe de altã parte, am putea sãîndrãznim un optimism moderat,întrucât în domeniul adezivilor „gro-sul“ îl reprezintã lucrãrile de reno-vare/modernizare ºi cred cã încontinuare dorinþa de a trãi mai bineprimeazã, aºa cã din toatã „sãrãcia“cei care ºi-au propus sã-ºi renovezelocuinþa, o vor face.

DE CE Sisteme de placareBaumit – MUREXIN?!

În primul rând, pentru cã BaumitRomânia, jucãtor important ºi pepiaþa sistemelor de placare din þaranoastrã, este Reprezentantul autori-zat al firmei Murexin AG pentru pro-ducþie, import ºi punere pe piaþã aproduselor Murexin. MUREXIN esteo marcã a firmei Baumit România.

Pentru cã sistemul general pentruplacare Murexin-FLT (Fliesenver-legetechnik) este un sistem conceput

cu gândul îndreptat în primul rândcãtre Client/Utilizator ºi este:

� un sistem complet ºi unitar;utilizatorul gãseºte tot ce are nevoiepentru a rezolva problema în totali-tate, începând cu pregãtirea supor-tului, montarea placajelor, terminândcu operaþia de curãþare ºi continuândcu cea de întreþinere a lor.

Toate produsele poartã aceeaºimarcã – marca MUREXIN.

În plus, toate produsele compo-nente ale sistemului pot fi identifi-cate foarte uºor, datoritã, pe de oparte, culorii magenta – culoareadominantã a ambalajelor/etichetelor– iar pe de altã parte, datoritã com-pletãrii denumirii produselor cu indi-cative prescurtate.

Toate produsele sunt compa-tibile unele cu altele în cadrulsistemului.

De exemplu, pentru sistemul deplacare în zonele umede (bãi,duºuri, piscine etc.), testele se efec-tueazã pe „probe compuse“: amorsã,hidroizolaþie, adeziv, placã, în confor-mitate cu noile norme europene.

� un sistem profesionalizat carecuprinde subsisteme corespunzã-toare pentru:

- diferitele categorii de placaje –gresie ºi faianþã normalã, gresie porþe-lanatã, piatrã naturalã ºi artificialã,mozaic etc.;

- diferitele tipuri de suport: pe bazãde ciment sau pe bazã de ipsos, supor-turi absorbante sau neabsorbante;

- diferitele domenii de expunere/utilizare: interior sau exterior, condiþiinormale sau condiþii deosebite – zoneumede, zone expuse la îngheþ-dezgheþ, cum sunt terasele, faþadele,piscinele etc.

� un sistem de calitate: în primulrând prin calitatea produselor com-ponente obþinutã prin tehnologie.Acestea sunt fabricate în conformi-tate cu normele europene, în unitãþide producþie specializate, dotate cutehnologie de înaltã performanþã încare procesele sunt controlate princalculator, atât în România (fabri-cile Baumit din Bucureºti ºi Teiuº)cât ºi în Austria (fabrica MurexinAG de la Wiener Neustadt).

Producþia se deruleazã în condi-þiile în care sistemele de manage-ment de calitate conform ISO 9001ºi management de mediu conformISO 14001 au fost certificate deorganisme independente.

Mortarele-adeziv fabricate înRomânia sunt supuse unui con-trol foarte strict, complet ºi rigu-ros în conformitate cu Planul decontrol al producþiei în fabricã –materii prime, flux de fabricaþie ºiproduse finite – astfel încât existãgaranþia îndeplinirii cerinþelorstandardului SR EN 12004.

În al doilea rând, am putea spunecã este un sistem de calitate ºi printehnicã, deoarece sistemul esteconceput cu gândul la Meseriaº,cãruia sã-i vinã în ajutor, sã poatã sãse exprime, sã-ºi punã în valoare

Sistemele Baumit-MUREXIN pentru placaje ALEGEÞI CEL MAI BUN PROGRAM PENTRU 2009!

ing. Mihalache PÃUN, product manager MUREXIN – BAUMIT România

Sunteþi unul dintre „actorii“ principali ai actului de creaþie a unei „case“ - Investitor, Arhitect, Constructor, Mese-riaº, sau simplu „Locatar“ - indiferent dacã este vorba despre o „casã“ nouã sau despre modernizarea/renovareaunei „case“ vechi. Imaginaþi-vã stând în faþa unui ecran, pe care se deruleazã diverse programe specifice pentruconstrucþii, cu telecomanda în mânã, butonaþi continuu pentru a selecta programul care vã oferã soluþia cea maieficientã pentru casa pe care doriþi sã o construiþi.

Atunci când pe ecran apare Programul Murexin pentru placaje, v-aº zice: STOP! Acesta este Programul pe care îl cãutaþi! De ce? Pentru cã aveþi de unde alege cea mai bunã vari-

antã, respectiv soluþia optimã din punct de vedere tehnico-economic, bazatã pe ideea „Sistemul potrivitpentru domeniul potrivit“.


acea mãiestrie personalã specificãmeseriei, sã fie el însuºi mulþumit cãa reuºit sã facã o lucrare bunã caresã satisfacã Beneficiarul.

Produsele sunt lucrabile ºi „pri-etenoase“, atât cu omul cât ºi cumediul înconjurãtor. Sistemul esteconceput sã fie simplu de pus înoperã, succesiunea operaþiilor pre-cum ºi modul de preparare/aplicarea produselor fiind bine stabilite.

Gama este completã, Meseriaºiiau toate informaþiile ºi recoman-dãrile necesare, pe care, dacã lerespectã, pot face ca ºi sistemulaplicat sã fie de calitate. Deci,Respectã... sã fii respectat !

Ce cuprinde SISTEMUL?Grupele principale de produse ºi

produsele Murexin care intrã în com-ponenþa sistemului sunt prezentateîn tabelul 1.

Bineînþeles cã produsele princi-pale sunt adezivii ºi chiturile.Pornind de la acestea, putem spunecã, de fapt, avem douã subsistemeprincipale, de bazã, Standard ºiFlexibil:

Sistemul Flexibil s-a diversificat/specializat, în funcþie de tipul de

placaje ºi/sau de condiþiile deexpunere, de exemplu gresie porþe-lanatã, mozaic, marmurã, pentrufaþade, piscine, terase etc.

Tabelul trebuie însoþit de urmã-toarele observaþii ºi comentarii:

Referitor la adezivi: existã ogamã largã de adezivi de tip stan-dard ºi flexibil pe care Baumit Româ-nia îi produce în fabricile sale de laTeiuº ºi Bucureºti ºi anume:

� Adezivi Murexin pentru sis-teme standard:

- BFK03 C1T adeziv pentru gre-sie ºi faianþã la interior – în specialpereþi;

- KMG 15 C1T adeziv pentru gre-sie ºi faianþã la interior – în specialpardoseli;

- KW 21 C1T adeziv alb universal,în special pentru marmurã, mozaic.

� Adezivi Murexin pentru sistemeflexibile curente:

- KGX 45 C2T-S1 adeziv flexibilgri, în special la interior: gresie por-þelanatã, pardoseli încãlzite, bãi,duºuri etc.;

- KGF 65 C2TE-S1 adeziv flexibilgri, în special la exterior: terase,piscine;

- KWF 61 C2TE-S1 adeziv flexibilalb universal, în special pentru mar-murã, mozaic, piatrã naturalã ºi arti-ficialã, strat 4 - 20 mm.

Pe lângã aceºtia, trebuie menþi-onat cã pentru placaje deosebiteºi/sau în condiþii deosebite seimportã de la Murexin AG adezivi ºipentru alte sisteme flexibile precumºi pentru sisteme speciale ºi anume:

� Adezivi Murexin pentru sistemeflexibile deosebite:

- KTF 55 C2TE-S2 adeziv super-flexibil cu adaos de Trass, pentrufaþade;

- SKF 81 C2 F-S1 adeziv flexibilalb rapid, în special la placaje grele;

- SK 15 C2 F-S1 adeziv flexibilgri rapid special pentru reparaþii;

- KL1 C2TE-S1 adeziv flexibil pen-tru pardoseli termoizolante.

� Adeziv Murexin pentru sistemespeciale:

- Epoxy Kleber R1T adeziv pen-tru placaje supuse la sarcini meca-nice ºi chimice.

Tabelul 1: Produse Murexin pentru placare în sistemcontinuare în pagina 50��


Referitor la chituri. Cu noul pro-gram de chituri, Murexin face posi-bilã schimbarea ponderii dintre celedouã grupe principale de sisteme,întrucât:

� FM 60, CG2 chitul principal, demasã, este un chit superior, flexibil,aquastatic ºi colorat pentru rosturicurente 2-7 mm;

� SFX 70, CG2 chit flexibil, rapidºi aquastatic pentru rosturi late 2-15 mm;

� FME 80, CG2 chit flexibil, rezis-tent chimic, special pentru piscine,bazine de tratament etc.;

� FMY 90, RG2 chit epoxidicpentru sisteme speciale – industriealimentarã, laboratoare, industriechimicã, zone umede etc.

Chiturile flexibile pe bazã deciment sunt completate de chiturileelastice – siliconice pentru uz normal– SIL 60, pentru rosturi sub apã –SIL 80 ºi pentru rosturi la piatrãnaturalã SIL 50.

Referitor la hidroizolaþii. Hidroizo-laþiile sub placaje utilizate în modcurent sunt:

� SK1 – hidroizolaþie acrilicã,monocomponentã pentru interior:bãi, duºuri;

� DFK2 – hidroizolaþie acrilicã,bicomponentã pentru exterior:balcoane, terase, piscine, bazine detratament etc.;

� PD1K – hidroizolaþie cu întãrirehidraulicã, monocomponentã.

Referitor la amorse: Se reco-mandã în special înainte de aplica-rea hidroizolaþiilor, dupã cum urmeazã:

� LF1 – pentru suporturi absor-bante; lichid de culoare albastrã, seaplicã cu trafaletul;

� D4 – pentru suporturi neab-sorbante; pastã de culoare galbenã,se aplicã cu trafaletul.

Cum alegem sistemul ºi produsele?Pentru aceasta trebuie rãspuns

la întrebãri simple de genul:� ce montez, ce am de lipit (ce

fel de placã): gresie ºi faianþã nor-malã, gresie porþelanatã, marmurã,placaj din piatrã, placaj mozaic etc.?

� unde trebuie sa montez (lainterior, la exterior): camere normale,bãi, balcon, terasã etc.?

� pe ce lipesc (pereþi, pardoseli)?� ce fel de suport: beton, tencu-

ialã (de ciment, de ipsos), plãci dingips-carton etc.?

� cum este suportul (plan, trebuiecorectat, nivelat etc.)? ªi întrebãrilepot continua pânã la lãmurireatuturor problemelor.

Lista de preþuri Murexin 2009 –publicatã ºi pe site-ul www.baumit.ro– este în acelaºi timp ºi catalog deprezentare. Se gãsesc uºor detaliidespre toate produsele componenteale sistemului, la domeniul „Placajeceramice/Fliesenverlegetechnik“.

La sfârºitul catalogului existã untabel cu recomandãri privind alege-rea produselor, în funcþie de tipul deplacaje (tabelul 2).

Detalii privind alegerea produ-selor, în funcþie de diferitele tipuri desuport întâlnite curent în practicalucrãrilor de placare, se regãsesc ºiîn „broºura de lucru“ – Placaje în sis-tem Murexin.

Pentru cazuri speciale, vã reco-mandãm sã apelaþi direct la BaumitRomânia, Serviciul tehnic.

Sã învãþãm împreunã!Este foarte important sã învãþãm

continuu – împreunã cu Distribuitorii/Vânzãtorii, cu Meseriaºii – fiindcã,deºi avem impresia cã le ºtim petoate, nu este chiar aºa.

Lumea placajelor este o lume încontinuã miºcare, în care necesi-tatea se îmbinã cu arta, cu dorinþade schimbare, de nou, de confort, defrumos. Ca în orice alt domeniu aparnoi tendinþe de tipuri ºi structuri deplãci ceramice din piatrã naturalã ºiartificialã, de design ºi dimensiuni,de utilizare în spaþii/zone mai puþinconvenþionale precum ºi noi regle-mentãri europene care trebuie luateîn considerare.

Sistemele de placare – adezivii,chiturile ºi hidroizolaþiile – trebuie sãþinã pasul cu aceste noutãþi.

Periodic, Baumit România organi-zeazã seminarii – ºcolarizãri teoreticeºi practice pe domeniul placajelor cuDistribuitorii ºi Aplicatorii/Meseriaºii. �

Tabelul 2



Izolarea fonicã a pereþilor de compartimentarePentru a obþine o izolare fonicã maximã în cazul

structurilor de pereþi de compartimentare cu gips carton,trebuie respectate o serie de criterii, cele mai importantefiind:

� umplerea completã a cavitãþii cu vatã mineralã� utilizarea unui produs cu rezistivitate la flux de

aer R > 5KPa s/m2

� Instalaþi benzi elastice de etanºare pe talpa tuturorprofilelor perimetrale. În acest fel asiguraþi atâtetanºarea structurii, cât ºi desolidarizarea elementelorrigide, îmbunãtãþind izolarea fonicã totalã.

� Nu montaþi fonoizolaþia în contact cu cabluri elec-trice fãrã izolaþie electricã.

� Nu executaþi deschiderile în plãcile de gips carton(prize, ventilaþii) spate în spate. În acest fel se creazãpunþi acustice care vor reduce drastic performanþa acus-ticã a pereþilor.

� Performanþa totalã a pereþilor depinde atât destructura lor, cât ºi de celelalte elemente componenteale structurii: uºi sau geamuri. Dacã aceste elemente nusunt performante, comportamentul general al pereteluiva fi mult diminuat.

1. placare gips-carton 12,5 mm2. vatã mineralã de sticlã ISOVER AKUSTO 75 – grosime 75 mm3. profil metalic perimetral UW 75 mm4. bandã elasticã de etanºare5. profil metalic vertical CW 75

Produsele din familia Akusto sunt gata tãiate la60 cm pentru a putea fi montate direct între profileleverticale. În acest fel sunt evitate atât pierderile de mate-rial, cât ºi formarea punþilor acustice ca urmare aumplerii incomplete a spaþiului dintre cele douã profile.

Grosimile la care este disponibil produsul – 50 mm,75 mm, 100 mm – sunt egale cu lãþimea profilelorverticale, permiþând alegerea variantei optime pentruumplerea completã a cavitãþii dintre cele douã plãci degips-carton.

Produsul Akusto 5 Twin compus din douã pãturi de5 cm poate fi folosit atât la gosimea de 10 cm, cât ºi cadouã pãturi de 50 mm.

Umpleþi complet cavitatea cu vatã mineralã pentru aobþine cea mai bunã izolaþie fonicã. Utilizaþi grosimeaoptimã în funcþie de grosimea profilului

� profil de 50 mm - Akusto 50 mm� profil de 75 mm - Akusto 75 mm� profil de 100 mm - Akusto 100 mm



Familia de produse Akusto a fost special dezvoltatã

de cãtre Saint-Gobain Isover Romania pentru izolarea

fonicã ºi termicã a pereþilor de compartimentare din

gips-carton.

Produsele sunt disponibile sub formã de saltele

rulate din vatã mineralã de sticlã.

Caracteristicile termo ºi fonoizolatoare ale produselor

derivã din însãºi tehnologia utilizatã la realizarea lor.

Filarea materialului la temperaturi de 900 0C în fibre

cu grosimi de câþiva microni, precum ºi utilizarea unor

lianþi speciali, permite obþinerea unui material cu o elas-

ticitate deosebitã, cu o rezistivitate la flux de aer

r > 5kPa s/m2 ºi cu un coeficient de conductivitate

termicã λ = 0,039 W/m*K.

Produsele Akusto sunt diponibile în grosimi identice

cu cele ale profilelor de racordare ale pereþilor de gips

carton, respectiv 50 mm, 75 mm ºi 100 mm. Acest lucru

permite alegerea soluþiei adecvate pentru o umplere

completã a interspaþiului dintre plãci ºi obþinerea unei

izolaþii fonice optime la zgomot aerian în raport cu cri-

teriul „gradul de umplere al interspaþiului“.

Având lãþimea standard de 600 mm egalã cu distanþa

la care trebuie montate profilele verticale, produsele din

familia Akusto pot fi foarte uºor instalate între montanþii

structurilor de compartimentare din gips carton, per-

miþând o izolare completã ºi uniformã a interspaþiului

existent între foile de gips carton. Datoritã acestei carac-

teristici a produsului este evitatã crearea de spaþii

incomplet izolate care ar putea reduce performanþa

finalã a structurii.

O altã caracteristicã importantã a produselor din

familia Akusto este rezistivitatea la trecerea aerului.

În cazul de faþã, aceasta este mai mare decât valoarea

limitã de 5 kPa s/m2, asigurând un raport optim de izolare

în cazul structurilor de tip masã-resort-masã. Combinarea

rezistivitãþii la trecerea aerului cu un coeficient de elas-

ticitate dinamicã optim genereazã diminuarea frecvenþei

de rezonanþã a întregului sistem ºi scoaterea acesteia

în afara spectrului de audibilitate, rezultând o

îmbunãtãþire suplimentarã a izolaþiei fonice.

Gabriel GOLUMBEANU –

Brand & Comunication Manager

Isover AKUSTOIzolare fonicã

la pereþi de compartimentare



Energii alternative: tehnologiile „verzi“GRÃDINILE SUSPENDATE!

Ne trebuie verdeaþã, iar dacã,totuºi, construim terase, bine este sã ofacem în vederea folosirii lor casuprafeþe înverzite. Dacã deplângemdispariþia zonelor verzi, trebuie sãacþionãm, nu interzicând construirea,ci folosind inteligent suprafeþele desti-nate acestora. Includerea de grãdiniinterioare a devenit de mult un instru-ment în arhitectura de birouri, declãdiri verticale multietajate, atât doarcã noi ne uitãm doar în cãrþile vechi dearhitecturã, nu la cele mai recenteexemple potrivite! Ori, o grãdinã via-bilã nu este doar o grãdinã pe sol ºideci nu trebuie automat redusãsuprafaþa construitã. Pot fi ºi suprafeþeverticale înverzite (faþade ºi garduri vii,sau chiar structuri cu multe niveluri,traversabile prin interior ca o prome-nadã arhitecturalã). Pot fi „înverzite“suprafeþe existente, pot fi recuperatepentru oraº ca parcuri în oriceipostaze construite.

Din suprafeþe radiante, faþadeleblocurilor pot deveni „plãmâni“ aiurbei. Viaductele de lângã opera de laBastille, din Paris, ne oferã o astfel desoluþie, iar politica oraºului Bonn, dedeliberatã plantare de spaþii verzi peterasele blocurilor, o alta.

Germania a investit, de-a lungultimpului, în astfel de grãdini, pentru alupta împotriva încãlzirii globale. S-auamenajat aproximativ 20 la sutã dinterasele blocurilor, începând de la micigrãdiniþe cu jardiniere ºi plante rezis-tente, la sisteme complexe, cu sute despecii de plante, copaci mai mici, floridiverse. Casele nemþesti au fost adap-tate pentru a putea susþine parcurile înminiaturã, fiind dotate cu instalaþii dedrenare a apei de ploaie, precumgazoanele de pe marile stadioane.

Companii redutabile au investit înacest sistem resurse ºi know-how, iaruna dintre ele – promotoare a teraselorînverzite – este VEDAG GmbH, membrual grupui ICOPAL, lider mondial înizolaþii.

Care sunt avantajele? Despre cum vine firma Icopal,

prin produsele VEDAG, în întâmpi-narea acestui sistem ingenios de ame-najare a spaþiilor înverzite în România,ne vom referi în continuare:

Unul din avantaje: integrarea înmediu. Avem nevoie de verdeaþãchiar dacã nu ne dãm seama, iar unloc plin de verdeaþã, oricât de mic ar fi,contribuie la regenerarea mediului ºi,implicit, la sãnãtatea noastrã:

� vara, temperatura la nivelul uneiterase acoperite cu bitum ajunge ºi la70 0C, în timp ce temperatura uneiterase acoperite cu plante nu depã-ºeºte 25 0C;

� vegetaþia ce se dezvoltã peacoperiºuri contribuie la reducereapoluãrii aerului din oraº, fixând solulcare devine astfel foarte rezistent, ºioferã protecþie pe termen lung;

Tehnologia cu ajutorul cãreia construim astãzi nu trebuie sã ne împiedice a mai gândi arhitectura în termeniiunei croieli potrivite cu mediul. Deja ºtim cã resursele noastre de energie sunt limitate ºi, acolo unde încã existã,vin cu cheltuieli considerabile.

Ministerul Mediului a descoperit cã resursele de energii regenerabile ne sunt la îndemânã ºi urmeazã sã propunãpolitici de încurajare a utilizãrii lor. De fapt, toate autoritãþile trebuie sã sprijine acest proces inclusiv prin politicilocale ºi prin sisteme de finanþare. De pildã, obligativitatea apelului la cel puþin o sursã de energie alternativã tre-buie introdusã ca prevedere sau procedurã legalã pentru orice construcþie din România, sau, cel puþin, pentru celedincolo de o anumitã dimensiune (ºi pentru toate cele publice). O reducere de taxe pentru cei ce o fac trebuie, deasemenea, sã însoþeascã obligativitatea folosirii acestei tehnologii „verzi“.

În þãrile dezvoltate, casele care nu utilizeazã nici un strop de energie din reþele sunt din ce în ce mai dese ºimai impecabil proiectate. Ne însoþesc chiar ca reþetã de lifestyle, casa (ori, mai corect spus, gospodãria) care nunumai cã nu fagociteazã, dar mai ºi genereazã ceva energie. Este nepermis ca, în locuri binecuvântate deDumnezeu, cu bunã expunere, cu soare ºi vânt, sã arzi pãcurã în uzine spre a produce „agent termic“.


� pãmântul vegetal din aceste grã-dini absoarbe apa de ploaie, ºi princreºterea inerþiei debitelor de apã,uzeazã mai puþin sistemul de cana-lizare al oraºului, oferind un plus înceea ce priveºte regimul umiditãþiirelative, deci al confortului urban;

� creºte durata de viaþã a acope-riºului însuºi;

� ajutã la absorbþia emisiilor dedioxid de carbon.

Nu o sã vã vinã sã credeþi însã,amenajarea unei astfel de grãdinipoate aduce ºi beneficii economice:

� se pot planta chiar ºi plantecomestibile care pot fi apoi, eventual,comercializate.

� îmbunãtãþeºte izolaþia termicã alocuinþelor.

� scad costurile la consumurile deenergie termicã ºi electricã.

Iatã sistemele pe care VEDAG lepropune în acest caz, sisteme care pot

fi aplicate pe orice strat suport, de laplanºeele de terasã din beton, tablãprofilatã, pânã la suprafeþe din lemnsau de bitum, atât în plan orizontal câtºi în plan înclinat:

VEDAG GREEN ROOF – Extensivecare, datoritã tipului de sol, grosimiiacestuia ºi tipului de plante recoman-date nu are nevoie de mentenanþã.Putem spune cã este, pânã acum, unuldintre cele mai folosite sisteme, redu-când mult încãrcãrile structurale lanivelul planºeului.

VEDAG GREEN ROOF – Intensive,care prin alcãtuirea ºi gradul de adap-tabilitate permite, la nivel de terase,dezvoltarea unor adevãrate grãdini cuplantaþii de arbuºti ºi copaci ornamen-tali, necesitând, fireºte, o între-þinere minimã. Este sistemul carepermite montarea instalaþiilor dedrenaj ºi irigare automate, de creare aunui iluminat nocturn decorativ ºi aunui decor ambiental de excepþie.

Iar dacã ar fi sã exemplificãm, nuputem sã nu apreciem ansamblulWald-Spirale din Darmstadt al deja cele-brului arhitect austriac Hundertwasser.

În ambele cazuri, membranelebituminoase componente ale sis-temelor sunt de cea mai înaltã calitate,bitum elastomeric SBS ºi, cel maiimportant lucru, cu protecþie anti-rãdãcini, toate fiind agrementate decel mai riguros test al celebrului Institutpentru Grãdinãrit din Geisenheim,conform procedurii FLL.

Pe lângã avantajele economice ºide protecþie a mediului conferite degrãdinile amplasate pe acoperiºurileclãdirilor, în oraºe, trebuie sã remar-cãm ºi cã implementarea unui astfelde program este fezabilã, iar proiec-tanþii ºi autoritãþile pot juca un rolimportant în promovarea ºi dezvol-tarea conceptului.

El ar putea fi adoptat ºi de locali-tãþile româneºti unde avantajele menþi-onate ar fi mai mult decât benefice.

Rezumând, grãdinile suspendatecontribuie la scãderea poluãriiºi creºterea calitãþii mediului princrearea unor oaze de verdeaþã înmijlocul centrelor urbane, îmbunãtã-þesc confortul termic al clãdirilor ºi,nu în ultimul rând, prezintã avantajeeconomice, prin salvarea de costurienergetice pe termen lung. �

ICOPAL ROMÂNIAStr. Justiþiei nr. 45, Sector 4, BucureºtiTel.: 031 805 74 98Fax: 031 805 74 99E-mail: [email protected]

• Þigle metalice cu acoperire de rocã naturalã• Folii anticondens• Sisteme pluviale metalice cu acoperire de HBP• Membrane bituminoase SBS, APP ºi bitum oxidat• Membrane PVC• ªindrile bituminoase• Pelicule hidroizolante lichide• Luminatoare ºi trape de fum• Terase circulabile• Terase vegetalizate• Termoizolaþii din perlit expandat

VEDAG GREEN ROOF – Extensive VEDAG GREEN ROOF – Intensive

Wald-Spirale, Darmstadt


Voltex® este un compozit foarte eficient pentru hidroizo-laþii, format dintr-un geotextil rezistent ºi 4,88 kg de bentonitãde sodiu pe metru pãtrat. Bentonita sodicã cu permeabilitateredusã este încapsulatã între un strat de geotextil þesut ºiunul neþesut. Un proces de interþesere uneºte geotextileleformând un compozit puternic care acoperã bentonita, prote-jând-o împotriva condiþiilor de mediu ºi a deteriorãrilor asoci-ate construcþiei. Odatã umplut, Voltex® se hidrateazã ºiformeazã o membranã monoliticã hidroizolantã. Voltex® nuconþine COV (Compuºi Organici Volatili) ºi poate fi aplicat pebetonul proaspãt în aproape orice condiþii meteorologice,dovedindu-se eficient în proiecte noi sau de remediere ahidroizolaþiei oriunde pe glob.

Voltex® funcþioneazã prin formarea unei membrane cupermeabilitate redusã la contactul cu apa. Când este udatã,bentonita neîncapsulatã poate sã îºi mãreascã cu pânã la15 ori volumul ei uscat. Când este încapsulatã sub presiune,creºterea este controlatã, formând o membranã imperme-abilã hidroizolantã. Acþiunea de umflare a Volclay poatesigila micile crãpãturi ale betonului cauzate de terenul defundare, contracþia betonului sau acþiunea seismicã; problemece nu pot fi controlate în mod normal. Voltex® formeazã olegãturã mecanicã puternicã cu betonul atunci când fibrelegeotextilelor sunt încapsulate în suprafaþa betonului turnat.

AVANTAJE� BARIERÃ PENTRU APÃ, VAPORI ªI GAZE� AUTO SIGILARE ªI REPARARE� ELIMINÃ INFILTRAÞIILE DE APÃ � AVANTAJOS ECONOMIC� INSTALARE ÎN ORICE CONDIÞII CLIMATERICE � APLICARE RAPIDÃ / UªOARÃ � FORMARE FLEXIBILÃ / UªOARÃ � ASPRU / DURABIL� PREGÃTIRE MINIMÃ � NU NECESITÃ ªAPÃ DE EGALIZARE � FÃRÃ AMORSE / ADEZIVI � FÃRÃ PLÃCI DE PROTECÞIE � SISTEM UNIC DE IMPERMEABILIZARE

A „PROPRIETÃÞII DELIMITATE“APLICAÞII

Voltex® este proiectat pentru suprafeþe de fundare subte-rane verticale ºi orizontale. Aplicaþiile uzuale includ pereþidin beton în contact cu pãmântul, acoperiºuri cu pãmânt,plãci structurale, tuneluri ºi elemente de fundaþie în contactcu pãmântul. Aplicaþiile includ piloþi secanþi ºi continui, pereþisubþiri ºi pereþi de susþinere. Aplicaþiile pot viza structuri subpresiune hidrostaticã continuã sau intermitentã. Atunci cândexistã apã subteranã contaminatã sau bogatã în sãruri,folosiþi Voltex CR cu bentonitã de sodiu rezistentã la conta-minãri. Voltex CR rezistã în condiþii de contaminare la nivelînalt cu: nitraþi, fosfaþi, cloruri, sulfaþi, var ºi solvenþi organici.

LUCRÃRI DE PREGÃTIRE A SUBSTRATULUISubstratul trebuie sã fie neted ºi compactat la o valoare

a Proctor Modificat de 85%. Suprafeþele de beton trebuiesã fie fãrã goluri sau proeminenþe. Iregularitãþile suprafeþeitrebuie sã fie îndepãrtate înaintea instalãrii. Porii ºi altegoluri ale betonului trebuie sã fie umplute cu mortar sauBentoseal, iar gãurile de la bolþuri trebuie sã fie umplute cuun mortar adecvat, noncontractil.

Membranã bentoniticã pentru hidroizolaþii

Fig. 1: Impermeabilizare fundaþii


Pentru unele aplicaþii, vã prezentãm câteva soluþii tehnice:Fig. 1 – impermeabilizare fundaþii, Fig. 2 – impermeabilizarepiloþi secanþi ºi Fig. 3 – impermeabilizare penetrãri conducte.

ACCESORII� BENTOSEAL® – compus patentat pe bazã de ben-

tonitã sodicã în varianta „aplicabil cu mistria”, utilizat ca ºimastic de etanºare în jurul penetraþiilor ºi colþurilor;

� VOLCLAY GRANULES® – bentonitã purã Volclay subformã de granule, utilizatã pentru a detalia zonele criticecare pot necesita protecþie suplimentarã Volclay;

� WATERSTOP RX101® – bandã de impermeabilizarea rosturilor fãrã miºcare, pe bazã de bentonitã;

Oricare ar fi tipul de etanºare care trebuie sã fie execu-tat, SC IRIDEX GROUP PLASTIC SRL, prin intermediulDepartamentului Materiale Speciale de Construcþii, vã stãla dispoziþie oferindu-vã consultanþã tehnicã. �

Fig. 2: Impermeabilizare piloþi secanþi Fig. 3: Impermeabilizare penetrãri conducte


Hidroizolarea clãdirilor

BIOSAL ANTIIGRASIEEste un produs biodegradabil pe bazã de silicaþi ºi

rãºini acrilice. Se utilizeazã la combaterea igrasiei dinzidãria veche realizatã din cãrãmidã, blocuri de betonsau piatrã naturalã, ori zidãrie mixtã. Înaintea începeriilucrãrii de izolare, se mãsoarã umiditatea relativã înzona de acþiune, care trebuie sã fie la o valoare maximãde cca 75%. De asemenea trebuie luat în considerarefaptul cã pereþii realizaþi din BCA sau cãrãmidã cu golurinu pot fi izolaþi cu produsul Biosal Antiigrasie, din cauza

riscului de scurgere amaterialului injectat.

Dacã nu existã tencu-ialã peste zidãria care ur-meazã a fi izolatã, se aplicão tencuialã provizorie. Seexecutã gãuri de Ø16 mmîn perete cu burghiul ºi sevor plasa cartuºele de BiosalAntiigrasie de 0,5 litri în

aceste gãuri. Numãrul cartuºelor depinde de grosimeaperetelui izolat ºi este arãtat în tabelul 1.

Dupã absorbþia materialului în perete, absorbþie carese produce gravitaþional, fãrã unelte sau utilaje specificeºi poate dura mai multe zile, depinzând de compoziþia ºigradul de umiditate a zidãriei, se vor scoate cartuºele.Dupã alte cca 4 sãptãmâni gãurile pot fi etanºate cumortar de ciment. De menþionat cã acest procedeupoate fi efectuat atât din interior, cât ºi din exterior, înfuncþie de posibilitãþi.

Dupã etanºarea gãurilor, poate fi aplicatã tencuialade asanare, care va permite pereþilor sã se usuce ºi sãrespire, grãbind însãnãtoºirea acestora.

În tabelul 2 vã prezentãm rezultatele încercãrilorefectuate în laborator, referitoare la capacitatea deabsorbþie a apei de cãtre o cãrãmidã plinã, tratatã cuBiosal Antiigrasie, comparativ cu cãrãmida martor.

În ultimii ani cererea pentru hidroizolarea ulterioarã a clãdirilor, mai ales a clãdirilor vechi (biserici,monumente istorice, case etc.) a crescut substanþial. Provocarea cea mai mare este hidroizolarea acestorclãdiri fãrã a afecta structura ºi rezistenþa lor. Aceasta deoarece de cele mai multe ori trebuie efectuatã oimpermeabilizare orizontalã, pentru a întrerupe capilaritatea verticalã în perete, ceea ce implicã o oarecarepãtrundere în structura clãdirii, mãsura acestuia depinzând de metoda utilizatã.

Pentru rezolvarea eficientã a impermeabilizãrii fãrã afectarea rezistenþei structurale a clãdirii, folosireaprodusului Biosal Antiigrasie este soluþia cea mai adecvatã. Acest produs a fost dezvoltat timp de maimulþi ani de firma austriacã Ferengi recunoscutã în Europa.

Tabelul 1

Tabelul 2

Garanþia pentru pro-duse este de 10 ani de ladata punerii în operã aprodusului. Durata de viaþãa tratamentului este însãnelimitatã în condiþiilecertificatului de garanþieemis o datã cu terminarealucrãrilor. Cu acest mate-rial au fost executate, cusucces, asanãri în Austria,România, Finlanda, Spania etc., produsul având AgrementTehnic ºi avizul MLPAT.

În multe cazuri, din cauza igrasiei, pe suprafaþaperetelui apar pete de salpetru (sãruri distrugãtoare, carese dezvoltã din cauza umiditãþii existente în perete).

Pentru neutralizarea acestor sãruri, vã recomandãmmaterialul Biosal Antiprecipitant. Acesta este un pro-dus biodegradabil care neutralizeazã sãrurile distrugã-toare transportate odatã cu igrasia. Se aplicã pe suprafaþaperetelui, înaintea tencuielii. Dacã tencuiala existentãprezintã urme ale igrasiei, aceasta trebuie neapãratîndepãrtatã. Înainte de executarea noii tencuieli seva aplica cu rola sau cu bidineaua Biosal Antiprecipi-tant. Consumul depinde de absorbþia peretelui.

La interior, în cazul în care umiditatea ce absoarbezidãria a fost stopatã, se poate trata suprafaþa afectatã

de mucegai cu produsul Biosal Antimucegai, un produsbiodegradabil, fãrã solvenþi, care va înlãtura mucegaiulexistent ºi va micºora posibilitatea reapariþiei acestuia.

Soluþiile prezentate mai sus sunt oferite împreunã cuun suport tehnic gratuit la faþa locului de cãtre personalulspecializat al firmei noastre. Fiecare caz în parte esteanalizat de biroul tehnic dupã mãsurãtorile de la faþalocului, dupã care oferta tehnicã se va completa cusoluþii complementare, dupã caz, în vederea obþineriirezultatelor scontate. Pentru mai multe informaþii vãinvitãm sã accesaþi site-ul producãtorului www.biosal.atsau www.proaditiv.ro. �


La început de an 2009, România,ca de altfel întreaga Europã ºi nunumai, trece prin fenomenul de„crizã economicã“ sau „stare derecesiune“. Urmãrile acestui fenomensunt: scãderea accentuatã a tran-zacþiilor imobiliare, restricþionareacreditãrilor pentru cumpãrãri ºivânzãri de locuinþe, terenuri, spaþiicomerciale, restructurãri de per-sonal, diminuãri salariale etc.

Toatã economia româneascãeste într-un „vârtej“ financiar ºi deaceea nici piaþa construcþiilor nueste ocolitã. Construcþiile începuteînainte de declanºarea crizei suntfinalizate cu greu, în ciuda terme-nelor de execuþie care se impun a firespectate. Totodatã, obiectivelecare urmau sã fie ridicate cunosc oamânare a termenului de începere alucrãrilor iar noile proiecte aºteaptãvremuri mai liniºtite pentru a putea firealizate.

Adaptându-se acestei situaþii,compania Aluprof System Romaniaa hotãrât sã vinã în ajutorul clien-tilor sãi cu preþuri promoþionale pen-tru urmãtoarele sisteme din aluminiu:MB-SR 50 – pentru pereþi cortinã,MB-45 – fãrã barierã termicã, pentruuºi ºi ferestre, MB-59 S – cu barierãtermicã, pentru uºi ºi ferestre, carevã pot fi oferite operativ din depozitulfirmei situat în localitatea PopeºtiLeordeni, jud. Ilfov, strada Tabereinr. 1A.

Sistemul din aluminiu cu barierãtermicã, MB-59 S, pentru uºi ºiferestre este utilizat la realizareaelementelor de construcþie carenecesitã izolare termicã ºi acusticãla exterior.

Adâncimea de construcþie a pro-filelor ferestrelor este de 50 de mm

Sisteme din aluminiu pentru uºi ºi ferestreing. Carmen PASCU – ALUPROF SYSTEM ROMANIA


pentru tocuri ºi de 59 mm pentrucercevele. Pentru uºi, adâncimea deconstrucþie este, atât pentru toc cât ºipentru cercevea, de 50 de mm. Laacest sistem, din exterior, poate fiobservat efectul de suprafaþã con-tinuã atât la uºi cât ºi la ferestre atuncicând sunt închise. Din interior, la uºi,tot în poziþia închis, se poate obþine oaliniere a tocului cu foaia de uºã.

Sistemul pentru uºi ºi ferestreMB-59 S se caracterizeazã printr-uncoeficient scãzut de transfer termic„U“, datoritã utilizãrii unei barieretermice speciale ºi a garniturilor.Bariera termicã de forma litereiomega, având grosimea de 16 mmºi 22 mm, este executatã dinpoliamidã întãritã cu fibrã de sticlã,garantând o foarte bunã izolaretermicã ºi evacuarea adecvatã aapei din interiorul camerelor profilului.

Prelucrarea sistemului MB-59 Seste foarte uºoarã; timpii de execuþiesunt reduºi iar cei auxiliari aproapeeliminaþi. Canelurile, special execu-tate în construcþia profilului, permitutilizarea ºi aplicarea uºoarã abolþurilor, balamalelor, elementelorde îmbinare etc.

Sistemul de îmbinare cu stratulde izolare termicã permite utilizareaprofilelor în douã culori – de o culoareîn interior ºi de o alta la exteriorulelevaþiei.

Punctul forte al sistemuluiMB-59 S îl reprezintã posibilitatea dealegere a feroneriei ºi modul de apli-care al acesteia. Datoritã utilizãriicanalelor speciale, construcþia profi-lelor uºilor permite instalarea dife-ritelor tipuri de balamale, sisteme demontare ºi blocare. Adiþional, uºilepot fi dotate cu balamale tra-diþionale de suprafaþã. Pentru a seputea folosi feroneriile circulare ºielemente de conectare conformnormelor EURO, profilele ferestrelorsunt dotate cu canale profilate, dedimensiuni specifice, atât pentru fe-restrele din aluminiu cât ºi pentrucele din material plastic.

Sistemul MB-59 S permite mon-tarea feroneriei produse de cele maiimportante firme de accesorii dinlume.

CARACTERISTICILE SISTEMULUIAspect:� posibilitatea utilizãrii geamurilor

termoizolatoare cu grosimi cuprinseîntre 4,5 mm ºi 40,5 mm pentru cerce-vele ºi între 4,5 mm ºi 31,5 mm pentruochiurile fixe sau foile de uºã;

� posibilitatea îndoirii profilului ºia realizãrii diferitelor tipuri de arcade;

� sistemul poate fi vopsit într-o gamãfoarte largã de culori (180 culori conformgamei RAL);

� Posibilitatea vopsirii în douãculori: una la interior ºi alta la exterior.

Rezistenþã ºi izolare:� Ferestrele clasice ºi cele de

balcon îndeplinesc cerinþele termiceale grupei de materiale 2.1, în con-formitate cu norma DIN 4108;

� Construcþia profilului este trica-meralã;

� Existã garniturã pe toatã circum-ferinþa cercevelei;

� Garniturile sistemului sunt dincauciuc sintetic EPDM de foarte bunãcalitate.

Accesorii:� Accesoriile ºi elementele de

legãturã sunt în conformitate cunormele EURO;

� Accesoriile care pot fi utilizatesunt: Dr Hahn, Roto, Geze, Wala, Fapim.

Teste ºi aprobãri:Sistemul din aluminiu MB-59 S

deþine:� Pentru uºi exterioare: Atestatul

Tehnic al Building Research Institutedin Varºovia cu nr. AT-15-6357/2004;

� Pentru ferestrele ºi uºile debalcon: Atestatul Tehnic al BuildingResearch Institute cu nr. AT-15-6417/2004.

Suport tehnic:� compania noastrã asigurã suport

tehnic inclusiv softul specializat. �


Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectivde profesioniºti care însumeazãtoate ramurile acestei activitãþi:

� Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanisticã,arhitecturã, structurã, instalaþii;

� Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate(fabrici pentru industria alimentarã,show-room, service auto), clãdiri debirouri, spaþii comerciale;

� Antreprenoriat general.INIÞIATOR ªI FINANÞATOR DE

INVESTIÞII – primul parc rezidenþialîn zona de sud a Bucureºtiului –MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºieste o activitate relativ nouã a soci-etãþii, echipa de agenþi bazatã perelaþiile ºi experienþa firmei-mamã adezvoltat o minireþea de distribuþiede materiale pentru construcþii,având în vedere ºi o capacitate dedepozitare (15.000 mp descoperiþiºi 800 mp acoperiþi). În acestsens, departamentul de vânzãri

a dezvoltat relaþii de distribuitor ºiparteneriat cu firme renumite, pre-cum: Wienerberger (distribuitor),Weber-Batec (distribuitor), Lindab(distribuitor), Bramac (distribuitor),Romstal (partener), Daw Benþa(partener). De asemenea, CAMSERV comercializeazã toate tipurilede cherestea ºi oferã un pachet deservicii pentru fierul beton pentruconstrucþii (îndreptare, tãiere,fasonare, transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activi-tate garantat atât de utilajele de tip(U-R-B-A-N), cât ºi de profilele ger-mane marca REHAU. Anul 2005 aînsemnat o importantã evoluþiepentru acest compartiment, o seriede utilaje nou-achiziþionate dublândpractic capacitatea de producþieexistentã. 2005 a fost foarte produc-tiv ºi în ceea ce priveºte realizareade pereþi-cortinã, trei dintre cele maiimportante lucrãri fiind hala show-room Kia Motors de pe DN1, show-room-ul Kia Motors de pebu leva rdu l Av i a t o r i l o r d i n

Bucureºti ºi hala proprie a SCCAM SERV SRL.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL –de 3 ani CAM SERV deþine o staþiePetrom în francizã la intersecþia dintreªos. Berceni ºi ªos. de Centurã. Totde atunci, firma are licenþã de trans-port ºi distribuþie de combustibili,deþinând 2 auto-cisterne, fiind astfeldistribuitor de produse petroliere pen-tru mai multe staþii de betoane ºigaraje ale unor importante firme deconstrucþii ºi distribuþie dinBucureºti ºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activi-tãþi ºi proiecte, societatea gãseºteprilejul de a mulþumi celor mai impor-tanþi clienþi ai sãi: BRD Groupe SociétéGénérale, ROHE România, Mit MotorsInternational, Ines Group, AgerBussines Tech, Ranexim SRL,Vertical Construct, Flyper SRL,Cristalex 94, ROEL Electrics, Rolly’sSRL, DOOSAN IMGB ROMÂNIA, ForiaRomânia. �

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitateconstrucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopereîntreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 14 ani deactivitate, la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.

CAMSERV – Sediul central & show-room: ªos. Berceni nr. 1270A, Berceni, Jud. IlfovTel.: 021/361.29.24, Fax: 021/361.29.26

web: www.camserv.ro, e-mail: [email protected]

EXCAVAÞII & PLATFORME

• Excavaþii cu evacuare subsoluriºi fundaþii blocuri, case, hale:

parc 10 excavatoare de mare capacitateºi 25 de autobasculante DAF - 18 mc

• Excavaþii speciale (sãpãturi sub sprijiniri)• Decopertãri

• Umpluturi compactate• Platforme balastate

DEMOLÃRI & EVACUÃRI

• Demolãri mecanizate cu piconºi foarfece pentru demolãri

Excavator Komatsu PC 240 (picon ºi foarfecã)Excavator Liebherr R 924 (picon ºi foarfecã)

Excavator Liebherr R 902 (picon)

• Demolãri prin implozie• Evacuare moloz


Constructori de excepþie

DATE PERSONALE� Nãscut la 21.03.1915 în comuna Broºteni, judeþul

Vrancea;� ªcoala primarã între anii 1921-1926 în comuna

Broºteni ºi oraºul Odobeºti;� Liceul internat „C. Negruzzi“ din Iaºi 1926-1933,

având calificativul „excepþional“ la bacalaureat;� Politehnica din Bucureºti, secþia Construcþii,

1933-1938, având bursa V. Adamachi a AcademieiRomâne;

� Stagiul militar în anul 1939 la Secþia de pregãtiremilitarã a Politehnicii;

� Inginer proiectant, ºef de birou pentru Calcule Sta-tistice la Direcþia de Studii ºi Arhitecturã CFR 1940-1945;

� Din 1945 ºi pânã la pensionare (1986) activitatedidacticã în învãþãmântul superior, parcurgând toategradele universitare:

� Profesor universitar emerit din anul 1993;� Din 1993 Membru de onoare al Academiei

Române;� Din 1998 Doctor Honoris Causa al Universitãþii

Tehnice de Construcþii Bucureºti ºi al Universitãþii Tran-silvania – Braºov (2005);

� Membru fondator al Academiei de ªtiinþe Tehnicedin 1997;

� Din 1994 asociat cu dr. ing. Traian Popp la AEDIFICIAMP S.R.L.

ACTIVITATEA DIDACTICÃÎN INSTITUTUL DE CONSTRUCÞII

� Asistent la Politehnicã, la Catedra de MecanicãTeoreticã (prof. Aurel Beleº) 1945-1948;

� Conferenþiar la Mecanicã Teoreticã în Institutul deDrumuri ºi Poduri 1948-1949;

� Conferenþiar la Statica Construcþiilor în institutul deConstrucþii, Facultatea de Poduri ºi Construcþii Masive ºiFacultatea de Hidrotehnicã 1949-1955;

� Profesor la Statica Construcþiilor ICB, Facultateade Hidrotehnicã 1955-1962;

� Profesor la Institutul de Construcþii începând din1955 ºi ºef de catedrã la Rezistenþa Materialelor ºi TeoriaElasticitãþii, Facultatea de Construcþii Civile, Industrialeºi Agricole (1962-1985);

� Profesor la aceeaºi disciplinã (dupã pensionare)pânã în anul 1987;

� Profesor de Rezistenþa Materialelor – ICB, Facultateade Instalaþii 1988-1990;

� Profesor la cursul de Dinamica ºi StabilitateaConstrucþiilor (nou introduse în planul de învãþãmânt) înparalel cu cursurile de bazã în anii 1956 ºi apoi în inter-valul 1962-1969 la Facultatea de Construcþii Civile;

� Profesor la cursurile opþionale Plãci Curbe Subþiri1972-1974 ºi Încercarea Construcþiilor 1985-1988 laFacultatea de Construcþii Civile;

� Conducãtor de doctoranzi din anul 1961;� Prorector al Institutului de Construcþii în intervalul

1962-1968.

În tumultul vieþii economico-sociale pe care îl traversãm dupã 1990, cu sau fãrã folos, ne face plãcere sãdesprindem ºi sã consemnãm ºi unele fapte cu adevãrat excepþionale aparþinând unor oameni care aureprezentat ºi reprezintã ceva valoros pentru ei ºi pentru societatea în care trãim.

Ele ºi-au pus ºi îºi pun amprenta pozitivã ºi în domeniul construcþiilor prin viaþa ºi activitatea unorînalte personalitãþi care au „durat” în timp construcþii reprezentative.

Asemenea oameni, deºi au pornit de la zero parcurgând trepte ºcolare ºi universitare, au ajuns sãcontribuie, prin activitatea lor, la îmbogãþirea patrimoniului ºtiinþific în domeniul construcþiilor ºi lapunerea în operã a unor construcþii despre care se vorbeºte ºi se va vorbi la modul laudativ.

Deºi cunoscut ºi recunoscut ca un nume de marcã în lumea constructorilor nu este, credem, prea multsã redãm în câteva rânduri pregãtirea profesionalã, opera ºi activitatea unui contemporan, ajuns la ovârstã venerabilã.

Apropierea aniversãrii zilei sale de naºtere ne oferã prilejul adresãrii unui cãlduros „La Mulþi Ani!“

Mazilu PanaiteInginer constructorProfesor Universitar emeritDoctor Honoris Causa al U.T.C.B. ºi al Universitãþii „Transilvania“ – BraºovMembru de onoare al Academiei RomâneMembru fondator al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România


prof. univ. dr. ing. Hristache POPESCU


Activitatea didacticã în alte institute� Profesor ºi director la ªcoala de Subingineri

Bucureºti 1945-1949;� Profesor la Rezistenþa Materialelor ºi Calcule

Speciale pentru Utilaj Petrolier la Institutul de Petrol,Gaze ºi Geologie, Facultatea de Utilaj 1952-1963;

� Profesor la Academia Tehnicã Militarã la disci-plinele de Statica Construcþiilor, Teoria Elasticitãþii,Stabilitatea Construcþiilor, Plãci Curbe Subþiri, CalcululConstrucþiilor Subterane, 1952-1958 ºi 1993-1995;

� Profesor la cursuri post-universitare;� Profesor la Statica, Dinamica ºi Stabilitatea

Construcþiilor la Universitatea Transilvania – secþiaConstrucþii, Braºov 1992-2000.

ACTIVITATEA ªTIINÞIFICÃ – LISTÃ SELECTIVÃCãrþi

� Calculul cadrelor, deplasãri ºi lucru mecanic virtualîn metoda Cross (douã broºuri în 1946);

� Statica Construcþiilor: vol I în 1955 ºi vol. II în 1959;� Un capitol din Mecanica Teoreticã (coordonare

Vâlcovici, Bãlan, Voinea), 1959 ºi reeditat ulterior;� Capitolele de Stabilitatea Construcþiilor (în colabo-

rare cu N. Þopa) ºi Dinamica Construcþiilor (în colaborarecu H. Sandi) din Manualul pentru calculul construcþiilor 1977;

� Rezistenþa materialelor în 1947 ºi 1977;� Culegere de probleme de rezistenþa materialelor

(în colaborare cu N. Posea ºi E. Iordãnescu) vol. I în1969 ºi vol. II în 1975;

� Teoria ºi calculul plãcilor ortotrope (în colaborarecu N. Þopa ºi M. Ieremia) în 1983, premiat de AcademiaRomânã;

� Metode numerice de calcul (în colaborare cuN. Þopa ºi M. Ieremia) 1985;

� Aplicarea Teoriei Elasticitãþii ºi Plãcilor în calcululConstrucþiilor (în colaborare cu N. Þopa ºi M.Ieremia) 1986.

Articole� Calculul structurilor cu bare curbe – sesiune gene-

ralã a Academiei Române – 1950;� Calculul spaþial al cadrelor – în mai multe variante

de dezvoltare publicate în revistele Academiei Române(tom II 1952) apoi în limba germanã (tom I 1953) ºi înlimba rusã (tom II 1954);

� Determinarea eforturilor în turlele de foraj (Petrol ºiGaze 1956);

� Influenþa deformãrii pãmântului de fundaþie asuprasistemelor static nedeterminate (Petrol ºi Gaze 1956);

� Le calcul des structures dissimetriques a l’actionséismique, (în colaborare cu N. Þopa) – Iaºi 1970;

� L’action séismique sur les batiments de hauteurmoyenne avec une structure rigide – Liege – Belgia 1967;

� Notions de sécurité des structures et methodesd’élaboration des projects aux sollicitations séismique –Lonra 1969 – Conferinþa AIPC (Asociaþia Internaþionalãde Poduri ºi ªarpante);

� Sur l’existences des certains forces auxiliairesdans le calcul séismique des barrages en voute, Sofia– Bulgaria 1979 – (în colaborare cu N. Þopa);

� Effets des rotations perturbatrices des structuresflexibles, Sofia – Bulgaria 1970 – (în colaborare cuH. Sandi ºi D. Teodorescu);

� Cercetãri experimentale privind comportarea sta-ticã ºi dinamicã a unor tipuri de îmbinãri sudate (încolaborare cu M. Ieremia ºi Elena Georgescu) (a IV-aConferinþã Naþionalã de Mecanicã Aplicatã – BucureºtiCNIT Secþia Mecanica Structurilor, grupa A) 1975;

� Tipuri de îmbinãri la construcþii prefabricate dinpanouri mari în regiuni seismice (în colaborare cuI. Nicula, S. Baubec, M. Ieremia, Traian Popp), Buletinulªtiinþific ICB 1976;

� Brief review of modern earthquake engineering,Madrid 1979, simpozion AIPC (în colaborare internaþio-nalã cu J. Ferry – Borges, Portugalia, J. Despeyroux –Franþa, Y. Maeda – Japonia, J.R. Robinson – Franþa);

� L’utilisation des essais optiques en vue du dimen-sionnement de la structure d’un grand batiment aBucharest – Amsterdam 1972 – congres AIPC – (încolaborare cu S. Baubec ºi E. Sãftoiu);

� Aseismic Design in Romania – 1972 – LehighUniversity Betlehem, Pennsylvania, USA, vol. 1b;

� Valeurs et representations de la Capacité d’amor-tissment – Lisabona 1973 – Simpozion AIPC (în cola-borare cu H. Sandi);

� Sur les caractéristiques du tremblement de terre du4 mars 1977 de Roumanie. Conclusions concernant lecomportament des principaux types de structures et lesprescriptions de calcul (conferinþa prezentatã în 1977 laAtena, Salonic ºi Patras la invitaþia Camerei Inginerilordin Grecia);

� The stress state in Beam – walls with Holes (încolaborare cu M. Ieremia, D. Iordache) Revue roumainedes sciences techniques, serie de Mecanique appliquetome 25 No 5/1980;

� Soluþia pentru înlocuirea unor grinzi de rulare vechicare susþin ºi acoperiºul (în colaborare cu DragoºGeorgescu, M. Ieremia, L. Roºca, I. Munteanu), RevistaConstrucþiilor No 5/1981;

� Separarea structurii de rezistenþã a acoperiºului degrinzile cãilor de rulare la halele unor laminoare de lacombinatul siderurgic Hunedoara (în colaborare cuI. Beleº, D. Georgescu, M. Ieremia) în Buletinul ªtiinþificanul XXIV No 1-2/1981;

� Comportarea la acþiunea seismului a unor con-strucþii industriale ºi de telecomunicaþie ºi mãsuri pentrureducerea riscului seismic (în colaborare cu M. Neicu,M. Ieremia, L. Roºca), Buletinul ªtiinþific ICB anul XXVIIINo. 2/1985;

� Le complexe ferroviaire et routier de traversée duDanube dans la zone Feteºti-Cernavodã, Roumanie (încolaborare cu Dragoº Teodorescu), prezentatã în 1980în Finlanda ºi în 1989 în Cipru;

� A state of art concerning Earthquake Engineeringin Romania and improved concepts with earthquake-resistent Design (conferinþa prezentatã în Cipru în1989 ºi în Israel la Universitatea tehnicã TECHNIONHaifa în 1989;




� Conexiunea elasticã la structura de rezistenþã aHotelului Athenee Palace – Hilton Bucureºti pentruîmbunãtãþirea rãspunsului seismic a douã structuri adia-cente (în colaborare cu T. Popp ºi D. Marcu), GazetaAICR No 33-34/1997;

� Soluþie tubularã pentru consolidarea construcþiilorla acþiuni seismice (în colaborare cu T. Popp, ªt. Beþea,D. Marcu) Buletinul AICPS No. 1/1998 ºi AntreprenorulNo. 1/1998;

� Unele aspecte privind proiectarea ºi execuþiaclãdirilor civile amplasate pe terenuri de fundare slabeconsolidate prin procedee mecanice (în colaborare cuI. Stãnculescu, I. Antonescu, G. Arsenie) – volumul„Siguranþa construcþiilor în condiþiile de teren ºi seismici-tate specifice României ºi Republicii Moldova – ChiºinãuOctombrie 1999;

� Contribuþii la elaborarea normelor de proiectare aconstrucþiilor în zone seismice la ediþiile: 1970, 1973, 1980.

Conferinþe ºi articole cu caracter comemorativ� Analiza operei ºtiinþifice a lui Gh. Em. Filipescu la

aniversarea a 100 de ani de la naºterea sa – 1983;� Viaþa ºi opera lui L. Euler, organizatã pe linie

UNESCO, aniversare a 200 de ani de la moartea sa – în 1984;� Primele prescipþii româneºti pentru proiectarea

construcþiilor în regim seismic, Gazeta AICR No. 4-5/1991;� Un pionier al ingineriei seismice în România: prof.

Aurel A. Beleº, Gazeta AICR No 4-5/1991;� Istoria Teoriei de Calcul în învãþãmântul de

construcþii din þara noastrã (elaboratã în 1985 cu ocaziaaniversãrii vârstei de 70 de ani);

Conducere de doctoranzi� Drept de conducere de doctoranzi din anul 1961 în

specialitatea Mecanica Construcþiilor;� 25 de titluri de doctor inginer acordate, în domenii

variate: structuri de rezistenþã pentru construcþii civile,industriale, poduri suspendate, poduri metalice ºi dinbeton armat, baraje, construcþii pneumatice, acþiuneaseismicã asupra construcþiilor etc.;

� 5 din titlurile de doctor inginer aparþin unor cetãþenistrãini din Vietnam, Siria, Iordania ºi Germania.

Activitãþi în cadrul asociaþiilor profesionalecu caracter ºtiinþific

� Membru A.I.P.C. (Asociaþia Internaþionalã dePoduri ºi ªarpante) cu sediul în Elveþia;

� Participarea la numeroase congrese ºi conferinþeAIPC în Canada, SUA, Anglia, Spania, Portugalia,Cehoslovacia, Finlanda, cu prezentare de comunicãri;

� Membru al asociaþiei „Tall-Buildings” din SUA,organizând în 1974 un simpozion al acestei asociaþii laIaºi;

� Vicepreºedinte al C.N.I.T. pânã în 1989;� Preºedinte al A.I.C.R. (Asociaþia Inginerilor Con-

structori din România) din 1990;� Preºedinte al U.A.I.C.R. (Uniunea Asociaþiilor

Inginerilor Constructori din România) din 1996;� Preºedinte de onoare al A.R.I.S. (Asociaþia

Românã de Inginerie Seismicã);� Membru de onoare al A.G.I.R. (Asociaþia Generalã

a Inginerilor din România);� Preºedinte al Comisiei pentru acordarea atestatului

de „Expert Tehnic“ ºi al comisiei pentru atestarea „Verifi-cator de Proiecte“ în intervalul 1992-2003;

� Preºedinte de onoare al S.I.A.C.

ACTIVITATEA TEHNICÃLISTA SELECTIVÃ DE PROIECTE REALIZATE

� Numeroase proiecte pentru clãdiri feroviare (gãri,ateliere, remize etc.) 1940-1945;

� Ateliere cu acoperiº sub formã de paraboloizihiperbolici la Iaºi, Ploieºti, Braºov etc.;

� Blocuri de locuinþe cu 6-8 etaje în Bucureºti;� Halele pentru rafinãria Muntenia – Braºov cu

acoperiº din plãci curbe cilindrice ºi în formã de parabo-loid eliptic;

� Aerogara Bãneasa;� Teatrul Municipal Braºov;� Conducerea directã a proiectãrii structurii de rezis-

tenþã a Combinatului „Casa Presei Libere“ (fosta CasaScânteii);

� Acoperiºul Gãrii Braºov;� Hangarele Otopeni pentru avioane Boeing 707;� Consultant la realizarea podurilor dunãrene

Giurgeni – Vadu Oii ºi Feteºti Cernavodã;� Verificarea proiectului de refacere a Cupolei

Expoziþiei Naþionale dupã prãbuºirea din 1962;� Coautor al proiectului noii sãli de sport din Cluj

dupã prãbuºirea primei structuri;� Membru în comisia de verificare a proiectului bara-

jului Porþile de Fier I;� Consultant ºi membru în Comisia de recepþie a

Metroului Bucureºti;� Expert în probleme de consolidare (Spitalul Brân-

covenesc, Tribunalul ºi Teatrul din Focºani, cupolaFacultãþii de Drept, Complexul Bucur Obor etc.);

� Preºedinte al comisiei de expertizare a posibi-litãþilor de sporire a puterii hidrocentralei Porþile de Fier I;

� Expert ºi consultant în cadrul Comisiei Guverna-mentale pentru Galaþi în vederea consolidãrii clãdiriloravariate ca urmare a tasãrilor ºi pentru proiectarea deconstrucþii noi;

� Transformarea structurii de rezistenþã a hoteluluiAthénée Palace în vederea obþinerii categoriei de hotelde cinci stele în condiþiile de seismicitate din Bucureºti;

� Consolidarea Sediului Central al BRD;� Consolidarea Catedralei Episcopale Galaþi;� Consolidarea Catedralei Mitropolitane Iaºi;� Consolidarea cu amortizori dinamici a structurii de

rezistenþã a reactorului de cracare cataliticã de laRafinãria Petrobrazi;

� Consolidarea coºului de fum de 200 m de laIºalniþa;

� Consolidarea Palatului de Justiþie din Bucureºti;� Verificarea proiectului clãdirii cu 18 etaje pentru

birouri din Piaþa Charles de Gaulle.DISTINCÞII

� Decorat cu „Ordinul naþional pentru merit în gradde ofiþer“ în anul 2000;

� Diploma „Constructor al secolului XX“ datã deARACO în anul 2000;

� Diploma pentru „Opera Omnia“ datã de AICPS înanul 2004;

� Diploma de Excelenþã datã de Guvernul României,Inspectoratul de Stat în Construcþii în anul 2004. �


HOLCIM (ROMÂNIA) SABucureºti

ACMS SABucureºti

CARMEUSE HOLDING SRLBraºov

APLAST SRLCeptura, jud. Prahova

PRVI MAJ ADSerbia

TRUDBENIKSerbia

CONSILIUL JUDEÞEANGIURGIU

PSV COMPANY SABucureºti

C.N.C.A.F. MINVEST SADeva

ASA CONS ROMÂNIA SRLTurda

URBAN ELECTRIC SRLPloieºti

IMROM SARoman

PETRO-CONSTRUCT SAFloreºti, Jud. Prahova

CARPATCEMENT HOLDING SABucureºti

MACON SARepublica Moldova

IGM BACKA NOVA DOOSerbia

HILL INTERNATIONAL SA

TEHNO EM SRLBucureºti

FIBROBETON SRLBicaz

ADEPLAST SAOradea

AUSTROTHERM COM SRLBucureºti

MECHEL CÂMPIA TURZII SACâmpia Turzii

SANEX SACluj-Napoca


SA8000:2008 – STANDARD RECUNOSCUT PENTRU CERTIFICAREASISTEMELOR DE MANAGEMENT AL RESPONSABILITÃÞII SOCIALE

Cel mai cunoscut standard pentru responsabilitatesocialã, SA8000, a luat naºtere acum un deceniu, fiindelaborat de cãtre organizaþia Social Accountability Interna-tional (SAI) cu sediul în Statele Unite.

SA8000:2008 reprezintã cea de-a treia ediþie a refe-renþialului pentru certificarea de terþã parte a sistemelor demanagement al responsabilitãþii sociale ºi stabileºtecerinþele voluntare care trebuie îndeplinite de angajatori,cu privire la locul de muncã, incluzând drepturile anga-jaþilor, condiþiile de muncã ºi sistemul de management.Elementele normative ale acestui standard au în vedererespectarea convenþiilor internaþionale cu privire la drep-turile omului ºi convenþiile OIM (Organizaþia Internaþionalã aMuncii), precum ºi respectarea legislaþiei naþionale.

În esenþã, SA8000 este un standard pentru îmbunãtã-þirea condiþiilor de lucru, promovarea tratamentului etic ºicorect în relaþiile de muncã ºi este structurat pe nouã capi-tole, dupã cum urmeazã:

1. Munca copilului: Fãrã angajaþi cu vârsta sub 15 ani;recuperarea oricãrui copil gãsit muncind.

2. Munca forþatã: Fãrã muncã forþatã, incluzând muncapentru plata datoriilor; fãrã reþinerea de garanþii sau acte deidentitate în original de cãtre angajatori sau agenþii derecrutare ºi plasament.

3. Sãnãtate ºi securitate: Furnizarea unui mediu delucru sigur ºi sãnãtos; luarea de mãsuri pentru prevenireaaccidentãrilor; instruiri periodice ale angajaþilor privind sãnã-tatea ºi securitatea; sistem de identificare a riscurilor pentrusãnãtate ºi securitate; acces la apã potabilã, grupuri sani-tare ºi spaþiu pentru servirea mesei în condiþii corespunzã-toare de igienã.

4. Libertate de asociere ºi dreptul la negocieri colective:Respectarea dreptului de formare ºi afiliere la uniuni sindi-cale ºi la negociere colectivã.

5. Discriminare: Fãrã discriminare pe criterii de rasã,castã, origine, religie, dizabilitãþi, sex, orientare sexualã, afili-ere sindicalã sau politicã sau vârstã; fãrã hãrþuire sexualã.

6. Disciplinã: Fãrã pedepse corporale, constrângerimentale sau fizice sau abuzuri verbale.

7. Program de lucru: Conformarea la legislaþia aplica-bilã dar, în orice caz, nu mai mult de 48 ore normale delucru pe sãptãmânã, cu cel puþin o zi liberã la fiecare inter-val de ºapte zile; orele suplimentare trebuie sã fie voluntareºi plãtite cu un procent majorat ºi nu trebuie sã depã-ºeascã, în mod normal, 12 ore pe sãptãmânã; orele supli-mentare pot fi obligatorii doar dacã este precizat într-un acordnegociat colectiv.

8. Remunerare: Remuneraþiile plãtite pentru sãptãmânastandard de lucru trebuie sã îndeplineascã reglementãrile

legale ºi la nivel de ramurã ºi sã fie suficiente pentru asatisface nevoile de bazã ale angajaþilor ºi familiilor aces-tora; fãrã deduceri pe motive disciplinare.

9. Sisteme de management: Organizaþiile care inten-þioneazã obþinerea ºi menþinerea certificãrii trebuie sãtreacã dincolo de simpla conformare prin integrarea cerin-þelor standardului în sistemul de management ºi practicile proprii.

CERTIFICAREA ACREDITATÃ SA8000Certificarea sistemelor de management al responsabi-

litãþii sociale conform SA8000 se realizeazã numai de cãtreorganizaþii acreditate ºi supravegheate de Social Account-ability Accreditation Services (SAAS) – divizie a SAI, singurulorganism de acreditare la nivel mondial pentru standardulSA8000. Orice alte certificãri neacreditate nu sunt valabile.

Pentru asigurarea unei transparenþe totale a tuturororganizaþiilor etice la nivel mondial, SAAS pune la dispo-ziþie public, pe pagina sa de Internet, baza de date careinclude toate organismele de certificare acreditate sã ofereastfel de servicii ºi toate organizaþiile din lume care au cer-tificate acreditate valide.

În prezent, la nivel mondial existã numai 18 organismeacreditate pentru SA8000 – printre care ºi IQNet Ltd. Conformdatelor statistice publicate de SAAS, acestea au certificat,pânã la sfârºitul lunii septembrie a anului 2008, 1.835 orga-nizaþii din 68 þãri, în România numãrându-se în prezentcirca 12 organizaþii certificate.

Pe piaþa româneascã, SRAC este reprezentantul IQNet Ltd,furnizând servicii de evaluare în vederea certificãrii SA8000IQNet Ltd.

În cadrul procesului de certificare se utilizeazã diversemodalitãþi de evaluare a nivelului de conformare prin analizadovezilor obiective, reprezentate de documentele ºi înre-gistrãrile menþinute de organizaþie (politici, proceduri, docu-mente de salarizare ºi de înregistrare a timpului de lucruetc.), precum ºi prin comunicare directã, prin interviuri cuangajaþii (exclusiv cadre de conducere), pentru a puteaobþine informaþii cu privire la percepþia factorului uman cuprivire la condiþiile de muncã asigurate, a modului în caresunt trataþi ºi li se respectã drepturile la locurile de muncã.

CERTIFICAREA SA8000 ÎN DOMENIUL CONSTRUCÞIILORCertificarea SA8000 reprezintã o provocare pentru

organizaþiile din ramura construcþiilor, având în vedere par-ticularitãþile sectorului, precum ºi o serie de situaþii negativemediatizate la nivel mondial în decursul timpului. Din acestmotiv, companiile cu un management performant, caredoresc sã demonstreze abordarea eticã în ceea ce priveºteangajaþii ºi relaþiile la locul de muncã, pot utiliza acestinstrument ca o confirmare a respectãrii cerinþelor deresponsabilitate socialã prevãzute de SA8000 ºi implicit acerinþelor legale pe care acestea se fundamenteazã. �

Certificarea sistemelor de managemental responsabilitãþii sociale

Treptat organizaþiile ºi societatea în ansamblul sãu realizeazã cã, deºi considerentele economice ºi ambien-tale sunt esenþiale, acestea nu sunt suficiente pentru a asigura o performanþã sustenabilã. Existã riscuri comer-ciale precum reputaþia organizaþionalã afectatã, percepþii negative ale clienþilor sau investitorilor, conflicte demuncã, acþiuni în instanþã sau amenzi din partea organelor competente, care intrã sub incidenþa eticii sociale,generate, în principal, din modul în care angajatorul îºi trateazã angajaþii ºi le respectã drepturile. În acest mod,performanþa organizaþionalã poate fi susþinutã numai printr-o abordare managerialã sistematicã a acestoraspecte etice la nivelul întregului personal angajat.

Desigur cã o organizaþie poate considera cã respectã în mod corespunzãtor drepturile omului ºi ale angaja-tului la locul de muncã. Cu toate acestea, evaluarea externã, obiectivã ºi credibilã a unei astfel de conformãri, înbaza unui reper recunoscut la nivel internaþional, devine un instrument mult mai eficient, care oferã posibilitãþide identificare a potenþialului de îmbunãtãþire.


SR EN 12390-5-2002

Partea 5 – Rezistenþa la întindere prin încovoiere a epruvetelor

• epruvetele prismatice, cu abateri de la toleranþele specificate în EN 12390–1, se

resping sau ajusteazã astfel:

- suprafeþele neregulate se niveleazã prin ºlefuire (polizare)

- abaterea unghiurilor se corecteazã prin tãiere ºi/sau ºlefuire.

• metoda de referinþã – metoda cu 2 puncte de încãrcare.

• dispozitivul pentru aplicarea sarcinii este alcãtuit din douã role de reazem ºi douã

role superioare susþinute de un braþ transversal articulat care distribuie încãrcarea în mod

egal; rolele sunt din oþel de secþiune circularã φ 20÷40 mm, cu cel puþin 10 mm mai lungi

decât lãþimea epruvetei de încercat; distanþa dintre rolele de reazem este de 3d iar dintre

rolele de încãrcare egalã cu d unde d este dimensiunea secþiunii epruvetei; rolele de

încãrcare egal distanþate de rolele de reazem.

• epruveta se poziþioneazã cu axa longitudinalã ⊥ pe axa longitudinalã a rolelor.

• viteza de aplicare a efortului – 0,04÷0,06 MPa (N/mm2s), fãrã ºocuri, se creºte con-

tinuu la viteza constantã aleasã ± 1%, pânã când nu se mai poate susþine o încãrcare mai

mare (viteza de încãrcare este datã de formula R = s.d1.d22/l unde R este viteza de încãr-

care necesarã N/s, s este viteza de aplicare a efortului în N/mm2s, d1 ºi d2 sunt dimensi-

unile laterale ale epruvetei, iar l este distanþa dintre rolele inferioare)

- fc = F. l / (d1. d22)

- rezultatul se rotunjeºte la cel mai apropiat 0,1 N/mm2

- în Anexa A – se descrie metoda de aplicare a sarcinii într-un singur punct. Metoda

furnizeazã rezultate cu 13% mai mari decât în cazul metodei de încãrcare în 2 puncte.

ªi în acest caz distanþa l dintre reazeme este de 3d. Viteza de încãrcare este datã de

formula R = 2.s.d1.d22/(3.l)

- fc = 3.F.l / (2.d1. d22)

- rezultatul se rotunjeºte la cel mai apropiat 0,1 N/mm2.

Raportul de încercare va cuprinde: identificarea epruvetei de încercat, dimensiunile

desemnate sau mãsurate ale epruvetei, detalii de ajustare prin ºlefuire (dacã este cazul),

tipul de încercare (în douã puncte sau într-unul), starea de umiditate a suprafeþei epru-

vetei în momentul încãrcãrii (saturatã/umedã), data încercãrii, încãrcarea maximã în kN,

rezistenþa la întindere din încovoiere în MPa, localizarea ruperii (dacã este în exteriorul

rolelor superioare), aspectul betonului (dacã este neobiºnuit), orice abatere de la stan-

dardul de încercare, vârsta de încercare, identificarea persoanei calificate ºi responsabile

cu efectuarea încercãrii, prin semnarea unei declaraþii de conformitate a metodei cu

acest referenþial (standard).

STAS 1275 – 1988pct.4.2. – Deter-minarea rezistenþei laîntindere prin încov-oiere

- presã universalãde 50...100kN cureazeme reglabile ºicuþit pentru trans-miterea forþei (metodade transmitere a forþeiîntr-un punct);

- reazemele ºi cuþitulsecþiune semicircularãde 20...30 mm;

- viteza de aplicare aîncãrcãrii de (0,05±0,01) N/mm2s

Rezultatul se rotun-jeºte la 0,1 N/mm2, iarpentru o serie se facemedia rezultatelorindividuale. Dacã unuldin rezultate se abatecu mai mult de 20% faþãde medie se eliminã ºise reface media, iardacã douã rezultateindividuale se abat însens contrar cu maimult de 20% faþã demedie, încercarea nuse ia în considerare.

Determinãrile ce trebuie realizatepe betonul întãrit (II)

METODELE DE LUCRU IMPUSE DE NOILE STANDARDE ARMONIZATECOMPARATE CU CELE PARÞIAL ABROGATE

Dãnuþ-Viorel GÃMAN, Gabriel CIOCAN - I.J.C. Iaºi, Laborator Central SC Conest SA, Iaºi

STANDARDE ARMONIZATE STANDARDE ABROGATE


Calitate la cote superioareSC Mobilis SRL, înfiinþatã în 1999, este o firmã dinamicã ºi tânãrã, care a ºtiut de la bun început cã

pentru a câºtiga o poziþie solidã pe piaþã trebuie sã respecte exigenþele acesteia. Calitatea reprezintã deci

cuvântul cheie al companiei.

Activitatea de producþie a societãþii se desfãºoarã într-o halã de pro-

ducþie de 700 mp, iar cea de comerþ prin depozitul cu o suprafaþã de 2.300 mp.

Societatea are în prezent 20 de angajaþi cu o înaltã calificare.

În relaþiile cu clienþii, agenþii comerciali bine

pregãtiþi profesional vã ajutã în alegerea materialului

adecvat proiectelor dumneavoastrã. Ei asigurã

preluarea comenzilor dumneavoastrã ºi

toate operaþiunile ulterioare pânã când

intraþi în posesia produselor.

La dispoziþia beneficiarilor existã o

gamã variatã de produse, cum ar fi PAL

melaminat (marca Egger ºi Thermopal),

MDF brut, OSB3, HDF brut ºi lãcuit, plexiglas, axpet, forex, policarbonat,

melacart-HPL (Resopal), fronturi de uºi din HDF, foi de uºi pentru

interior.

SC Mobilis SRL produce ºi livreazã, de asemenea, cabine de WC din

melaminã compactã conform normelor europene.

Promovarea pe piaþa româneascã a materialelor de înaltã calitate la

preþuri accesibile, importate direct de la producãtori renumiþi în Europa,

asigurã succesul în afaceri pen-

tru societate ºi beneficiari.

De reþinut cã, în funcþie de

cerinþele cumpãrãtorilor, mate-

rialelor livrate li se asigurã debi-

tarea la dimensiunile ºi la forma solicitatã, operaþiune fãcutã cu

utilaje moderne, la centrul de prelucrare de ultimã generaþie.

În viitor, firma are ca scop dezvoltarea reþelelor de distribuþie

pe plan naþional ºi internaþional.

De asemenea, se are în vedere lansarea producþiei de

mobilier pentru birou, sãli de conferinþe, mobilier informatic, cabinete medicale, laboratoare, spaþii

comerciale, mobilier pentru hoteluri ºi pensiuni, mobilier de uz didactic pentru ºcoli ºi alte instituþii

de învãþãmânt. �

Plexiglas

Policarbonat



SR EN 12390-6-2002Partea 6 – Rezistenþa la întindere prin despicare a epruvetelor• Materialul utilizat pentru benzile de etanºare afecteazã rezistenþa la

întindere aparentã mãsuratã. De aceea s-au standardizat benzile pe plãcidure, deoarece acestea furnizeazã abaterea standard cea mai micã.

• Rezistenþa la întindere depinde de forma ºi dimensiunile epruvetei deîncercat:

- cuburile au dat cea mai mare rezistenþã la întindere mãsuratã faþã decilindri, cu aprox. 10%

- cuburile de 150 mm au dat cea mai micã rezistenþã la întinderemãsuratã faþã de cuburile de 100 mm

- efectul dimensiunii cilindrului asupra rezistenþei la întindere mãsuratenu a fost semnificativã, posibil din cauza variaþiei datelor

Se considerã metodã de referinþã încercarea pe epruvete cilin-drice (φφ 150 x 300) utilizate cu benzi de fixare din plãci dure.

- dispozitiv de fixare epruvete cilindrice, cubice (opþional)- Benzi de fixare din plãci dure, de densitate >900 kg/mc, de 10±1 mm

lãþime ºi 4±1 mm grosime, cu lungimea mai mare decât lungimea de con-tact a epruvetei de încercat, se utilizeazã numai o datã

- viteza de creºtere a efortului – constantã, de 0,04...0,06 MPa/s(N/mm2s)

- viteza de încãrcare cerutã pentru maºina de încãrcat este calculatãcu relaþia R = s x π / (2 x L x d), unde R este viteza de încãrcare în N/s, Leste lungimea epruvetei în mm, d este dimensiunea desemnatã a epru-vetei în mm, s este creºterea în valoare a efortului în MPa/s

- rezistenþa la întindere prin despicare se calculeazã cu formula fct = 2 x F/ (π x L x d), F fiind sarcina maximã în N. Rezultatul se

rotunjeºte la cel mai apropiat 0,05 MPa.Epruvetele cubice (prismatice) se încearcã perpendicular pe direcþia

de turnare.Raportul de încercare va cuprinde: identificarea epruvetei de încer-

cat, detalii ale eventualelor ajustãri, starea de umiditate a suprafeþei, dataîncercãrii, aspectul betonului ºi tipul ruperii (dacã este neobiºnuit), valoa-rea rezistenþei la întindere prin despicare, orice abatere de la metodastandard de încercare, identificarea persoanei calificate ºi responsabilecu efectuarea încercãrii, prin semnarea unei declaraþii de conformitate ametodei cu acest referenþial (standard).

STAS 1275 – 1988 pct. 4.1.- Fâºii de carton, textolit sau ºipci

de lemn de esenþã tare cu secþiunea(15±2) x (4±1) mm ºi lungimea cucirca 40 mm mai mare decât epruveta

- Se traseazã vizibil linia mijlocie afâºiilor, se aºeazã una din fâºii pe pla-tanul inferior astfel încât linia ei mijlociesã coincidã cu axul platanului, setraseazã vizibil, pe epruvetã, conturulce delimiteazã secþiunea de referinþã,secþiune ce trebuie sã fie perpendicu-larã pe direcþia de turnare, se aºeazãepruveta încât una din laturile secþiuniide referinþã sã coincidã cu linia mijlociea ºipcii, iar faþa de turnare sã fie într-unplan vertical; se aºeazã pe epruvetã adoua fâºie (ºipcã) astfel încât linia eimijlocie sã coincidã cu latura secþiuniide referinþã.

- Viteza de creºtere a încãrcãriieste de 0,05±0,02 N/mm2s

- Rt = 2 x P/ (π x L x d), pentruepruvete cilindrice sau

Rt = 2 x P/ (π x L x h), pentru epru-vete cubice sau fragmente de prismã

- Rezultatul se rotunjeºte la 0,1 N/mm2,iar pentru o serie se face media rezul-tatelor individuale. Dacã unul din rezul-tate se abate cu mai mult de 20% faþãde medie se eliminã ºi se refacemedia, iar dacã douã rezultate indivi-duale se abat în sens contrar cu maimult de 20% faþã de medie, încercareanu se ia în considerare.

SR EN 12390-7-2002Partea 7 - Densitatea betonului întãrit- Se aplicã atât betoanelor normale ºi grele cât ºi betoanelor uºoare- Se determinã masa ºi volumul epruvetei de beton ºi se calculeazã densitatea- În practicã se deosebesc 3 situaþii pentru betonul întãrit (ca atare, saturat cu apã ºi uscat în etuvã).Precizare: În NE 012–1: 2007, cap.3 se definesc (clasificã) betoanele în grele, normale ºi uºoare

funcþie de o limitã a densitãþii acestora, dupã uscarea în etuvã.- Uscarea în etuva ventilatã se face la o temperaturã de 105±5 0C pânã când masa se schimbã cu mai

puþin de 0,2% în 24 de ore. Înaintea fiecãrei cântãriri, se rãceºte proba într-un vas uscat ºi etanº sau înexicator.

- Masa epruvetei saturate se determinã prin imersare în apã la 20±2 0C pânã când masa se schimbãcu mai puþin de 0,2% în 24 de ore (sau dacã are cel puþin 72 ore de imersare în apã).

Balanþa, echipatã cu suport de cântãrire a epruvetelor atât în aer cît ºi în apã sã permitã cântãrirea cuo precizie de 0,1% din masã.


STANDARDE ARMONIZATE




Rezervor de apã, cu dispozitiv de menþinere a apei la nivel constant ºi de mãrime suficientã ce sã per-mitã epruvetei de pe suport sã fie imersatã complet.

ªublere, rigle gradate capabile sã determine dimensiunile epruvetei cu o precizie de ±0,5% din ceamai micã dimensiune.

Etuvã ventilatã cu posibilitate de a controla temperatura la (105±5) 0C.• Determinarea volumului:- prin dislocuirea apei (metodã de referinþã);- prin calcul folosind mãsurãrile efective;- pentru cuburi prin calcul, utilizând dimensiunile desemnate.Cea mai exactã este metoda prin dislocuirea unui volum de apã, apoi cea care recurge la mãsurarea

dimensiunilor efective. Pentru metoda de determinare a volumului prin cântãrire hidrostaticã, epruveta tre-buie sã fie în stare saturatã. Iar pentru determinarea densitãþii corespunzãtoare încadrãrii într-o anumitãclasã de densitate, este necesarã uscarea în etuvã.Volumul epruvetei, în cazul cântãririi hidrostatice, va fidat de diferenþa dintre masa epruvetei saturate cântãrite în aer ºi masa aparentã a epruvetei cântãrite înapã, împãrþitã la densitatea apei (care la 20 0C este de 998 kg/mc).Rezultatul densitãþii se obþine prinîmpãrþirea masei determinate (în kg) cu precizia specificatã (0,1% din masã), la volumul determinat în mcrotunjit la 4 cifre semnificative. Se rotunjeºte la cei mai apropiaþi 10kg/mc.

• Fidelitate:

Aceste valori trebuie depãºite în medie, doar o datã la 20 de cazuriRaport de încercare.

STAS 3519–1976Încercãri pe betoane. Verificarea impermeabilitãþii la apã• Gradul de impermeabilitate la apã a betonului întãrit este pragul de pre-

siune (presiunea maximã) a apei la care:- adâncimea limitã de pãtrundere a apei- tipul, condiþiile de confecþionare ºi pãstrare a epruvetelor- metoda de verificare ºi- interpretarea rezultatelor sunt în conformitate cu prezentul standard. • Adâncimea limitã de pãtrundere a apei se stabileºte astfel:- 10 cm pentru betoanele bazinelor de lichide- 10 cm pentru betoane supuse la acþiunea agenþilor corozivi (naturali ºi

artificiali), utilizate în construcþii industriale, social-culturale, de locuinþe ºiagrozoo-tehnice

- 20 cm pentru celelalte betoane. • Gradul de impermeabilitate se noteazã cu Pnx, în care:- n reprezintã valoarea prescrisã a presiunii maxime a apei, exprimatã în

bari;- x reprezintã valoarea prescrisã a adâncimii limitã de pãtrundere a apei,

exprimatã în cm. În cazul în care adâncimea limitã de pãtrundere a apei estede 20 cm, se admite sã nu se mai scrie exponentul în cadrul simbolului.

• Clase de beton funcþie de gradul de impermeabilitate:- P4

10 P810 P12

10

- P4 P8 P12• Tipuri de epruvete de beton ce se pot folosi la încercãrile pentru verifi-

carea gradelor de impermeabilitate:- eprvete cubice de 200 ºi 140 mm- epruvete prismatice de 200 x 200 x (200 x k) mm

140 x 140 x (140 x k) mm

SR EN 12390-8-2002Partea 8 - Adâncimea de

pãtrundere a apei sub presiune- Epruveta de încercat trebuie

sã fie cubicã, cilindricã sau pris-maticã, cu lungimea unei muchiisau diametru care sã nu depã-ºeascã 150 mm.

- Epruveta se freacã cu o periede sârmã pe faþa de expunere.Suprafaþa de încercat trebuie sãaibã dimensiunile aproximativegale cu jumãtate din lungimeamuchiei sau diametrul feþei deexpunere.

- Încercarea se face pe epru-vete cu vârsta ≥28 zi le. Pre-siunea nu se aplicã pe faþanetezitã cu mistria. Epruveta sesupune timp de 72±2 ore unei pre-siuni de 500±50 kPa (adicã 5±0,5bari).

Se urmãreºte periodic aspectulsuprafeþelor neexpuse (dacã aparexfiltraþii).





• epruvete cilindrice cu diametrul de min. 140 mm ºi înãlþimea egalã cudiametrul, dar nu mai mari de 200 mm, cu suprafaþa lateralã impermebilizatã.Coeficientul k este ≤ 1 ºi se alege astfel încãt înãlþimea epruvetei sã nu fiemai micã decât adâncimea limitã prescrisã de pãtrundere a apei.

La alegerea dimensiunilor epruvetelor se va þine seama de valorile rapor-tului dmin/φφmax agregat care trebuie sã fie ≥3 pentru agregate cu φφmax agregat < 71mm ºi ≥4 pentru agregate cu φφmax agregat ≥ 71 mm.

• Pãstrarea epruvetelor, înainte ºi dupã decofrare se face conform STAS1275-88, funcþie de lucrarea cãreia îi este destinat betonul, în aceleaºicondiþii ca pentru determinarea clasei (90 zile betoane hidrotehnice, 28 zilecelelalte betoane, pe o serie de minim 3 epruvete).

• Se aplicã presiunea apei pe o singurã faþã numitã faþã de infiltraþie, careeste una perpendicularã pe direcþia de turnare în cazul epruvetelor cubice ºiprismatice ºi chiar faþa de turnare în cazul epruvetelor cilindrice.

• Se freacã cu o perie de sârmã o porþiune din faþa de infiltraþie cam dediametrul inelului de etanºare, pentru îndepãrtarea stratului superficial depiatrã de ciment sau se ciocãneºte uºor cu o buciardã de max 500 grame.

• Prima treaptã de presiune de 0,2 N/mm2 (2 bari) se aplicã pe o perioadãde 48 de ore. Apoi presiunea se dubleazã la un interval de 24 de ore. Dacãpresiunea este una intermediarã, în ultima zi, presiunea nu se mai dubleazãci se alege treapta de presiune corespunzãtoare (de ex. trecerea de la o pre-siune de 8 bari la una de 12 bari).

Încercãrile se considerã încheiate dupã scurgerea duratei de 24 de orecorespunzãtoare presiunii finale, dar nedepãºind momentul în care apar pefaþa de exfiltraþie, primele semne de exfiltrare a apei. Dupã oprirea instalaþieiepruvetele se scot din posturile de încercare în mai puþin de o orã de la ter-minarea încercãrii. Se despicã (conform STAS 1275) pe înãlþime pentrumãsurarea adâncimii de pãtrundere a apei. Pentru epruvetele confecþionatedin beton proaspãt (nu carote) interpretarea se face pe serie (dacã cel puþindouã epruvete nu prezintã semne de exfilttraþii de apã ºi adâncimea depãtrundere este mai micã decât cea prescrisã, gradul de impermebilitate seconsiderã realizat).

STAS 3518–89Determinarea rezistenþei la îngheþ-dezgheþ • Grade de gelivitate: G50, G100, G150.Prin grad de gelivitate înþelegându-se numãrul de cicluri de îngheþ–dezgheþ la care trebuie sã reziste

betonul fãrã ca rezistenþa sa la compresiune sã scadã cu mai mult de 15%.Rezistenþa la îngheþ-dezgheþ însã, determinatã prin metoda destructivã, se defineºte prin numãrul

maxim de cicluri de îngheþ-dezgheþ succesive, pe care epruvetele de beton cu vârsta mai mare de 28 dezile le pot suporta fãrã a suferi o reducere a rezistenþei la compresiune mai mare de 25% faþã de epru-vetele martor.

Determinarea reducerii rezistenþei la compresiune se executã dupã fiecare serie de 25 cicluri pentrubetoane cu grade de gelivitate pânã la G 50 ºi dupã fiecare serie de 50 cicluri pentru betoane cu gradelede gelivitate G100 ºi G150. Se confecþioneazã câte o serie de 6 epruvete (3 sunt martor) cuburi cu laturide 100, 200 ºi 300. Se pãstreazã conform STAS 1275-88. Temperatura de îngheþ din camera frigorificã-17±2 0C. Temperatura de dezgheþare în apã +20±5 0C. Apa în baie se toarnã pânã la ¼ din înãlþimeaepruvetelor, dupã 24 de ore se completeazã pânã la ½ din înãlþime, dupã alte 24 de ore, pânã la ¾ dinînãlþime iar dupã 3 zile se completeazã astfel încât sã depãºeascã cu 2 cm înãlþimea epruvetelor,menþinându-se astfel încã 24 de ore, dupã care epruvetele se considerã saturate.

În timp ce epruvetele martor se lasã în baie, epruvetele ce se încearcã se introduc în camera frigori-ficã unde se menþin la temperatura de -17±2 0C timp de 4 ore.

Dupã care se scot ºi se introduc în baia de apã la o temperaturã constantã de +20±5 0C timp de 4 ore.Un ciclu. Ciclurile se repetã fãrã întrerupere pânã se ajunge la numãrul prescris. Se încearcã epruvetelemartor ºi cele supuse ciclurilor de îngheþ-dezgheþ prescrise. Încercarea se opreºte dacã pierderea derezistenþã la compresiune este mai mare de 25% (faþã de epruvetele martor de aceeaºi vârstã). În cazcontrar, încercarea se continuã pânã la atingerea numãrului de cicluri prescris. �

Se înregistreazã eventualeleexfiltraþii constatate.

Dupã terminarea încercãrii,epruveta se scoate din aparat, seºterge de excesul de apã, sedespicã (la jumãtatea epruvetei),perpendicular pe faþa de infiltraþiepentru mãsurarea adâncimiimaxime de pãtrundere (sub zonade încercare), rotunjite la 1 mm.Când se despicã se aºeazã cu faþade infiltraþie în jos.

Raportul de încercare vacuprinde date de identifcare aepruvetei, data începerii încercãrii,descrierea tipului de epruvetã,direcþia de aplicare a presiunii apeiîn raport cu direcþia de turnare,adâncimea maximã de pãtrunderea apei, eventualele exfiltrãri aleapei, orice abatere de la prezentulstandard ºi identificarea persoaneicalificate ºi responsabile cu efectu-area încercãrii, prin semnarea uneideclaraþii de conformitate ametodei cu acest referenþial (stan-dard).

STANDARDE ABROGATE



Dezvoltarea unor sisteme constructive eficientepentru clãdiri cu structurã din lemn

ALINIEREA LA STANDARDELE EUROPENEing. Daniel PASCU – director general PASCONMAT SRL

Capitolul 1. OPORTUNITÃÞI ªI OBIECTIVEIstoric privind utilizarea lemnului în construcþii

Începând din cele mai vechi timpuri, este cunoscutã uti-lizarea lemnului de cãtre om în viaþa de zi cu zi, acest mate-rial fiind indispensabil. O pondere mare a utilizãrii lemnuluieste ocupatã de construcþii. Începând de la cele mai simplehabitaturi, omul s-a folosit de lemn pentru a-ºi clãdi un adãpost.

Cel mai vechi material de construcþie cunoscut a fostlemnul, întotdeauna la îndemânã ºi uºor de prelucrat cumijloace relativ simple. Sãpãturile arheologice au doveditcã acest material era cel mai des folosit atât în clãdirea delocuinþe, cât ºi de fortificaþii ºi întãrituri. De-a lungul seco-lelor, tehnologia construcþiei de lemn a fost adusã la ungrad de perfecþiune ºi rafinament care o face sã fie cãutatãîn toatã lumea pentru superioritatea ei faþã de alte tehnologii.

Coliba este menþionatã în istorie ca un prim habitat încare omul s-a adãpostit în faþa intemperiilor naturii. Construitãfoarte simplu, dintr-un schelet de lemn, pereþi ºi acoperiº dinpaie sau stuf, coliba a fost un început în utilizarea lemnului.

Urmãtoarea etapã în evoluþia utilizãrii lemnului ca mate-rial de construcþie este cea a caselor din lut (lut, chirpici –lut amestecat cu paie ºi alte materiale fibroase). Acestecase au pereþi fãcuþi din blocuri de lut, realizate prin baterealutului în forme demontabile, depozitate în magazii specialepentru uscare. Blocurile se leagã între ele cu lut ºi se stabi-lizeazã prin introducerea în amestec a cimentului sau a varului.Alt tip de casã din lut este cea cu împletituri de nuiele.

Pe un schelet de lemn se împletesc nuiele, iar în interior seintroduce pasta de lut în amestec cu materii fibroase (ciamur),iar pe exterior pereþii se netezesc cu lut moale. Pe stâlpise sprijinã ºarpanta.

Aceste case se întâlnesc ºi la noi în þarã, fiind conside-rate case tradiþionale, casele þãranilor români, în care sefolosesc materiale din jurul gospodãriei, materiale caredãdeau un cost scãzut acestor case.

O altã utilizare a lemnului ca material de construcþie,care se încadreazã cam în aceeaºi perioadã cu caseledescrise mai sus, este folosirea lemnului în scheletul ºieºafodajul vechilor cetãþii ºi castele.

Dulgherii erau cei care se ocupau cu ridicarea acestorstructuri. Ei tãiau ºi decupau trunchiuri de arbori, le afumauºi uscau pentru a rezista mai mult timp. Potriveau grinzile,le modelau, apoi, odatã lemnul pus pe acoperiº, ei montauardeziile sau þiglele de pãmânt ars, în funcþie de regiune.

Pe urmãtoarea treaptã stau casele din lemn masiv încare buºteni se aºezau unul peste altul, urmate apoi decasele cu pereþi cu structurã din lemn, ajungându-se în finalla pereþi prefabricaþi, la panouri.

Înaintaºii noºtri utilizau masiv lemnul ºi realizau dinlemn toatã structura casei (pereþi, planºee, precum ºiºarpanta). În zilele noastre noi folosim lemnul ca materialde construcþie, dar într-un mod mai ordonat ºi mai eco-nomic decât înaintaºii noºtri, respectiv realizãm din lemn

Anul 2009 se sperã a fi unul care sã înregistreze progrese în folosirea lemnului pe o scarã mai largã pentruconstrucþiile de locuinþe, comerciale, sportive ºi administrative. Speranþele sunt legate, bineînþeles, ºi defolosirea unor materiale autohtone, cum este lemnul, capabile sã asigure clãdirilor confort, cheltuieli reduse cuenergia, esteticã ºi, în general, eficienþã în exploatare.

Studiile specialiºtilor ºi beneficiarii lor recunosc deja avantajele amintite. În aceste condiþii, în paginileRevistei Construcþiilor veþi putea citi unele considerente cuprinse în chiar lucrarea de doctorat a autorului,intitulatã „Contribuþii la dezvoltarea unor sisteme constructive eficiente pentru clãdiri cu structurã din lemn înconcordanþã cu standardele europene prin comparaþie cu alte standarde“.

Capitolul 1. Oportunitãþi ºi obiective� Istoric privind utilizarea lemnului în construcþii� Condiþii actuale ale construcþiilor pe structurã de lemn în România ºi în lumeCapitolul 2. Stadiul actual al evoluþiei clãdirilor cu structurã de lemn� Variante constructive de realizare a structurilor de lemn� Evoluþia din punct de vedere tehnologic al realizãrii structurilorCapitolul 3. Lemnul pentru construcþii.� Proprietãþile materialului lemnos� Procedee de clasificare a lemnului pe clase de calitateCapitolul 4. Studii comparative ale construcþiilor de lemn realizate în sistemului framing în România, U.E.,

Australia ºi SUA� Prezentarea principiului de realizare a unei case în sistemul framing dupã Normele româneºti� Standardul australian – „Codul naþional de construcþii cu schelet din lemn“� Standardul americanCapitolul 5. Prezentarea celor mai uzuale tehnologii de realizare a structurilor de lemn� Mitek� Pryda� Gang-Nail� Elemente de prindere BMFCapitolul 6. Studiu comparativ al consumului de material utilizat la realizarea unei construcþii pe structurã de

lemn în funcþie de zona în care este amplasatã construcþiaCapitolul 7. Studii comparative din punct de vedere al structurilor spaþiale din lemn supuse diferitelor acþiuni ºi solicitãri� Structuri spaþiale din lemn� Încãrcãri pe structuri� Studiu de caz

- Casã construitã în Sistem Framing cu un nivel- Bloc de locuinþe pe structurã de lemn P+2E+M

Capitolul 8. Contribuþii proprii. Concluzii

doar structura de rezistenþã, urmând ca funcþiile de ter-moizolare ale pereþilor sã le realizãm cu materiale adecvateacestui scop, dar cu performanþe specifice, superioare lem-nului masiv.

În perioada paleoliticului superior au apãrut primele colibe,bordeie. Bordeiele erau amenajate în gropi naturalecãptuºite cu „pereþi“ din oase de mamut sau din prãjini;erau acoperite cu pieile animalelor vânate, cu crengi, cupãmânt. În aceastã perioadã nu putem vorbi de construcþiipropriu-zise având pereþi ºi acoperiº ca elemente indepen-dente, ci doar de structuri independente de tipul colibei.

Trecerea de la modul de viaþã nomad la cel sedentar alomului neolitic a determinat formarea de adevãrate sate –de obicei în apropierea unui curs de apã – ºi apariþia uneinoi tehnici de construcþie a locuinþelor. Tipurile de sate ºicase diferã de la o zonã geograficã la alta ºi de la o fazã laalta a neoliticului. Astfel, în Orientul Apropiat casele aveaude obicei formã circularã cu diametru de pânã la 7 m, cupereþi de lut amestecat cu paie tocate, susþinuþi de o struc-turã de lemn. Când casa era construitã din nou, lutulvechilor pereþi era bãtut ºi nivelat pe locul fostelor aºezãri,servind ca temelie construcþiilor viitoare. Acoperiºul era dinbârne aºezate orizontal peste care se punea un rând decãrãmizi uscate la soare, sau se aºeza un strat de argilãbãtutã.

Încã din al VII-lea mileniu î.e.n., aºezãrile din Asia Micã– unele din regiunea Tigrului, sau din nordul Mãrii Moarte –erau fortificate cu ºanþuri de la 3 la 8 m adâncime ºi chiar cuziduri din cãrãmidã uscatã înalte de 3 m ºi cu o grosime de2 m. Unele dintre ele aveau ºi turnuri de apãrare, cudiametrul bazei de 12 m ºi o înãlþime de 9 m.

În Europa Orientalã ºi Sud Orientalã locuinþele neoliticedin mileniul al V-lea constau în vaste construcþii rectangularesau trapezoidale, cu pereþii alcãtuiþi din ºiruri continue depari înfipþi în pãmânt pânã la o adâncime de 2m. Caseleputeau atinge o lungime de 40 m ºi o lãþime de 10 m în Polonia,iar în România, în aºezãrile de la Truºeºti, Traian sauHãbãºeºti cu o lungime de 20-30 m ºi o lãþime de 5-7 m.

În Europa Centralã, locuinþele aveau, la începutulneoliticului, forma de colibe circulare, bordeie parþialîngropate în pãmânt, cu ºarpantã ºi pereþi de gard împletit,nu mult deosebite faþã de sfârºitul paleoliticului.

În nordul Europei, locuinþele aveau ºi pardosealã, reali-zatã din scoarþã de copac ºi nisip.

La evrei se întâlneºte o colibã cu 2 camere, cu pereþi dinlut ºi acoperiº din lemn învelit în pãmânt.

În urmã cu 3500 de ani, la indieni locuinþele erau clasateîn funcþie de casta din care fãceau parte locuitorii ei ºi erauaproape numai din lemn. Casele þãrãneºti erau fãcute dinchirpici, cu ºarpantã de bambus, cu acoperiº din trestie saufrunzã de palmier. La oraºe casele erau mai solid construite,cu unul sau mai multe etaje, cu faþade tencuite ºi vãruite.Parterul era construit din cãrãmidã arsã, iar etajele dinlemn. Acoperiºul de olane sau de ºindrilã era plan ºi serveadrept terasã în nopþile de varã tropicalã.

La chinezi se întâlneºte o predispoziþie pentru folosireacoloanelor ºi grinzilor, bogat decorate, mai ales în exterioruledificiului. Materialul folosit era lemnul, piatra fiind folositãla poduri, îndiguiri, pavaj, balustrade. Forma caselor erarectangularã, fãrã pereþi de susþinere, fãrã fundaþie, doar custâlpi de lemn aºezaþi la distanþe de 3 m, sprijiniþi pe tãlpi depiatrã îngropate o jumãtate de metru în pãmânt. Acoperiºul,cu douã pante, se sprijinea pe o combinaþie de cãpriori ºiconsole, ceea ce dãdea impresia cã stã suspendat în aer.Pãrþile aparente ale ºarpantei erau migãlos sculptate ºi pic-tate în culori vii.

În contextul geografic, climatic ºi condiþii seismicejaponezii ºi-au conceput o locuinþã aparte. Pânã în secolulXIX, toate casele erau din lemn. Þara fiind supusã lacutremure, schimbãri climatice frecvente, iar lemnul fiinddin belºug au rezultat construcþii simple, uºoare, elastice,rezistente; cu acoperiº din ºindrilã sau de paie mult ieºit înafarã spre a proteja împotriva ploilor ºi contra soarelui puternic.La sate, casa þãranului era o simplã baracã din lemn sau ocolibã fãcutã din crengi ºi acoperitã cu lut, cu încãperidespãrþite prin lese de bambus sau împletituri din trestie.

(Continuare în numãrul viitor)


Estimarea ºi controlulnivelului de asigurare la clãdirile existente

CRITERII GENERALE

ing. Fãnel-Eduard IORGA

Examinarea unei construcþii exis-tente ºi proiectarea intervenþiilornecesare pentru punerea ei în sigu-ranþã trebuie sã aibã în vedere:

a. Asigurarea unei concepþiiconstructive de ansamblu favora-bile la clãdirile existente. Aici suntprobleme în ceea ce priveºte prelu-area în bune condiþii a încãrcãrilorgravitaþionale necorespondente peverticalã ale elementelor portante,slãbiri ale unor elemente portantedin cauza unor deficienþe de exe-cuþie etc.

b. Verificarea prin calcul astructurii de rezistenþã: verifi-carea de rezistenþã (determinareacapacitãþii portante), de rigiditate(limitarea deformaþiilor laterale subacþiunea forþelor orizontale seis-mice) ºi de ductilitate (capacitateade dezvoltare a deformaþiilor post-elastice fãrã a atinge starea decolaps).

c. Alcãtuirea de detaliu a ele-mentelor structurale ºi a legãturilordintre ele.

Obiectul expertizelor tehnice ºi alproiectelor de intervenþie îl constituiestructura de rezistenþã suprateranã,fundaþiile, elementele de infrastruc-turã care conlucreazã cu fundaþiile,alcãtuirea elementelor nestructurale(pereþi despãrþitori ºi de închidere,

ornamente arhitecturale, atice etc.)precum ºi legãturile lor cu structuraprincipalã de rezistenþã.

CONCEPÞIA CONSTRUCTIVÃDE ANSAMBLU

Faþã de perioada de început aproiectãrii antiseismice, în careluarea în considerare a cerinþelorde bunã comportare la acþiuneacutremurelor se limita la un calculla forþe orizontale, o importanþã celpuþin egalã cu cea a verificãrii princalcul o are acum asigurarea uneiconcepþii controlate de ansamblua clãdirii.

Controlul alcãtuirii de ansamblu aunei construcþii îl constituie verifi-carea modului de preluare ºi detransmitere pânã la terenul de fun-daþie a încãrcãrilor gravitaþionale.Se analizeazã corespondenþa pe ver-ticalã a elementelor portante verti-cale (stâlpi, pereþi structurali), iar încazurile când sub acest aspect sedetecteazã decalaje ºi ele nu pot fieliminate prin mãsuri de intervenþiestructurale, este necesarã o ana-lizare detaliatã a schemei de trans-mitere a încãrcãrilor gravitaþionalede la un nivel la altul.

Se vor evita rezemãrile stâlpilorpe grinzi, rezemãrile de ordin supe-rior ale grinzilor etc. În aceste cazuri

se va þine seama în calcul de efectulcomponentelor verticale ale forþelorseismice.

Controlul influenþei alcãtuirii deansamblu asupra comportãrii con-strucþiilor la acþiunea forþelor orizon-tale seismice priveºte urmãtoareleaspecte:

� Asigurarea existenþei unor ele-mente de preluare a forþelor orizon-tale acþionând dupã orice direcþie înplan. Rigiditãþile la deplasãri lateraleale elementelor portante sã fie deacelaºi ordin de mãrime dupãdirecþiile principale ale structurii.

� Detectarea prezenþei unorlegãturi slabe între corpurile declãdire învecinate, situaþie în care laproiectarea unei clãdiri noi s-ar fiimpus separarea prin rost antiseis-mic a corpurilor respective. La oconstrucþie existentã la care un ast-fel de rost nu a fost prevãzut, poatedeveni indispensabilã crearea luiprin lucrãri de intervenþie.

În fig.1 este arãtatã forma gene-ralã în plan a unei clãdiri expertizate,construcþie cu subsol, parter ºi etaj,cu planºee de lemn ºi ziduri portante.

În derularea lui, timpul este adesea neiertãtor în mai toate privinþele, indiferent de intervenþiileoamenilor. Este ºi cazul construcþiilor care pe parcursul existenþei lor cunosc atât o uzurã moralã, câtmai ales una fizicã. Cea de a doua este, printre altele, consecinþa acþiunilor legate de exploatare,seisme ºi alte intemperii ale naturii.

În aceastã situaþie, având în vedere fondul de construcþii existent în România, în general destulde vechi, specialiºtii considerã cã el trebuie analizat ºi, în mãsura în care poate fi salvat, valorificatpotrivit exigenþelor acestei perioade.

Fig. 1


ÎNCÃLZIREA SPAÞIILOR INDUSTRIALE

Tubulaturã radiantã OhaEste o soluþie

excelentã pentruîncãlzirirea spaþii-lor industriale cuînãlþimi medii ºimari. Flexibilitateasistemului constãîn adaptarea tubu-

laturii radiante la or ice exigenþeprivind traseul sãu. În funcþie denecesarul de cãldurã, tubulatura radi-antã poate avea configuraþie monotubu-larã sau bitubularã. Grupul decombustie, plasate în exteriorul clãdirii,are rolul de a genera cãldura prinintermediul arzãtorului ºi de a realiza,printr-un ventilator, circuitul continuu alfluidului caloportor. Temperatura supra-feþei exterioare a tubulaturii radiante,etanºe ºi în depresiune în raport cu mediul,se poate situa între 120-290 0C. Mareleavantaj al acestui sistem este acela aleconomiilor energetice importante obþinuteatât prin direcþionarea cãldurii doar înzona de lucru, cât ºi prin recirculareagazelor de ardere în proporþie de 80%.

Systema este singurul producãtorcare poate crea sisteme de tubulaturãradiantã, cu lungimi ce pot ajunge pânã la250 m datoritã gamei foarte mari deputeri termice cuprinse între 50 ºi 400 kW.

Tuburi radiante modulare InfraSe preteazã

foarte bine pentruîncãlzirea zonalã,obþinându-se zonecu temperaturidiferite în aceeaºiincintã. Pot fi uti-lizate în spaþii cu

înãlþimi cuprinse între 4 ºi 30 de metri.Concentreazã fluxul de cãldurã în zonade lucru ºi, în acelaºi timp, limiteazãstratificarea aerului între pardosealã ºiplanºeu.

Infra este un sistem foarte economic,încãlzeºte rapid suprafeþele aflate subconul de radiaþie, suprafeþe ce emanã larândul lor cãldurã. Coroborate cu unregim de funcþionare termostatat, con-duc la economii de energie de 30-65%faþã de sistemele clasice. De asemenea,existã tuburi radiante Infra BAF conceputespecial pentru încãlzirea serelor ºi afermelor cu înãlþimi reduse.

Systema produce module radiantecu o gamã de puteri cuprinsã între 15 ºi60 kW ºi lungimi de 3, 6, 9, 12, 15, 18 m,fiind printre puþinii care, la nivel mondial,mai realizeazã produse din inox.

Panouri radiante ceramiceInfra Rosso Scr

Destinate încãl-zirii spaþiilor cuînãlþimi mari, pano-urile radiante cera-mice produse deSystema au oputere termicã vari-abilã între 12 ºi25 kW ºi între 24 ºi

50 kW. Ecranul reflectorizant din inoxgaranteazã o distribuþie maximã în zonade lucru a cãldurii emise de placaceramicã, indiferent de condiþiile demontaj (la plafon sau înclinat la perete).Sistemul de combustie este modulant,reglajul puterii termice realizându-secu ajutorul panourilor de comandãcare constituie parte integrantã aechipamentului. �

Systema România oferã soluþii tehnice pentru încãlzirea oricãrui tip de spaþiu industrial, în condiþiile obþinerii unoreconomii importante de energie (pânã la 65%). În cele ce urmeazã, vã prezentãm gama echipamentelor de încãlzire prin radiaþie.

Vã aºteptãm la

ROMTHERM

în perioada 03-07 martie 2009

ROMEXPO

Pavilion 15, Stand 16-17.


În zona de joncþiune între corpulprincipal în formã de U ºi corpulanexã din axul transversal, legãturaîntre cele douã corpuri printr-un cori-dor de lãþime redusã a fost insufi-cientã pentru a asigura conlucrarealor în bune condiþii sub acþiuneacutremurelor, astfel cã pereþii por-tanþi din zona respectivã de legãturãau prezentat numeroase fisuri. S-apreconizat introducerea unui rostantiseismic ca în fig. 2.

� Evitarea producerii fenome-nelor de torsiune generalã sub acþi-unea forþelor orizontale, ca urmare aasimetriilor de mase ºi rigiditãþii,respectiv a existenþei unei excentri-citãþi pronunþate a centrului maselorîn raport cu centrul rigiditãþilor ladeplasãri laterale ale elementelorportante verticale (fig. 3.).

Din punct de vedere al excentri-citãþilor în plan, deosebim douãcategorii de structuri:

� Structurile caracterizate printr-odistribuþie uniformã în plan a rigidi-tãþilor elementelor portante ºi la caredistribuþia în plan a acestora ourmãreºte pe cea a maselor.Aceastã categorie de structuri, în careintrã cele în cadre etajate (fig. 4.a) ºicele cu pereþi portanþi – deºi cunos-cute (la fiecare travee) ºi sub numelede tip fagure (fig. 4.b) – sunt denumitestructuri cu rigiditãþi distribuite.

� Structurile cu pereþi portanþirari, din beton armat sau zidãrie lacare pereþii structurali au rigiditãþidominante în raport cu cele alestâlpilor intermediari, ca în fig. 5 ºideci intervin rigiditãþi concentrateîn câteva elemente, care atragspre ele forþele orizontale seismice.O excentricitate pronunþatã a centru-lui maselor în raport cu centrul rigi-ditãþilor capãtã importanþã deoareceorice amplasare necontrolatã în plana pereþilor structurali poate conducela solicitãri de torsiune generalãdefavorabile. În aceastã categorieintrã clãdirile etajate, dacã existenþaunor pereþi nestructurali despãrþitori

sau de închidere masivi schimbã joculde rigiditãþi faþã de cel ca în fig. 4.a,apropiindu-l de cel din fig. 5.

Condiþiile constructive de alcã-tuire de ansamblu care vizeazãeliminarea sau reducerea la mini-mum a excentricitãþilor în plan întrecentrele maselor ºi ale rigiditãþilorprivesc construcþiile cu rigiditãþiconcentrate.

O altã categorie de excentricitãþio formeazã cele cauzate de asime-triile pe verticalã (corpuri de clãdireînvecinate cu diferenþe mari de înãl-þime, neseparate între ele prin rosturiantiseismice) ca în fig. 6.

La clãdirile existente este dificilsã se elimine aceastã deficienþã princrearea de rosturi antiseismice, ast-fel cã torsiunile respective trebuieluate ca atare ºi verificate cu atenþieprin calculul consecinþelor, iar mãsurilede remediere posibile trebuieanalizate cu atenþie de la caz la caz.

� Controlul gradului în care plan-ºeele, lucrând ca ºaibe orizontale,asigurã sau nu o conlucrarespaþialã a structurii la acþiuneaunor forþe orizontale dirijate dupãorice direcþie în plan.

La clãdirile vechi, cu ziduri por-tante ºi planºee de lemn saubolþiºoare de cãrãmidã pe grinzimetalice, planºeele nu asigurã oconlucrare spaþialã a ansambluluizidurilor portante, ceea ce nu consti-tuie un defect al structurii, ci aredezavantajul cã unele linii de ºpaleþide zidãrie, mai slãbite prin goluri deuºi sau de ferestre, nu pot fi ajutateprintr-o conlucrare spaþialã cu alte liniide ºpaleþi mai puternice. Preconizareaprin proiectul de consolidare a înlo-cuirii parþiale sau totale a planºeelorrespective cu planºee de betonarmat aduce avantaje importante dinacest punct de vedere ºi rezolvã înbune condiþii ºi cerinþele de ancorarereciprocã între planºee ºi zidurileportante. Se va avea în vedere cã,prin crearea unor ºaibe orizontalerigide care sã asigure o conlucrare

Fig. 2

Fig. 3

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 6

a. b.



Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021 – 314.80.22

Miv SRL 021 – 242.82.77Tavicom SRL 021 – 318.74.30

Alba Iulia Vimed SRL 0258 – 817.988Arad Bodimar SRL 0257 – 270.078Bacãu Dedeman SRL 0234 – 513.330

Estbau SRL 0334 – 401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263 – 231.453Botoºani Totex SRL 0231 – 533.777Braºov Analit SRL 0268 – 335.771Buºteni Dystom SRL 0244 – 321.772Buzãu Constam SRL 0238 – 722.230Cluj-Napoca Credo Group SRL 0264 – 598.963

DVI Construct SRL 0723 – 612.087Constanþa Narcom SRL 0241 – 691.092

Refrom Nav 0241 – 510.231Craiova Sarcon SRL 0251 – 434.341 Focºani Hard Industry SRL 0237 – 230.440Iaºi Status SRL 0232 – 210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266 – 311.057Oradea GSV Exim SRL 0259 – 410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248 – 286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244 – 515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250 – 714.638Satu Mare Armand SRL 0261 – 758.211Sibiu Unimat SRL 0269 – 560.216

Ambient SRL 0269 – 229.630Sinaia Intermont SRL 0244 – 313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249 – 411.564Suceava Dedeman SRL 0230 – 206.341

Lider SRL 0230 – 526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345 – 401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265 – 261.941Timiºoara Egeria Sistem SRL 0256 – 286.004Tulcea Total Ambiant SRL 0240 – 534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro

La începutul anului 2009, Rusia sisteazã livrarea gazelorprin Ucraina ºi gospodãriile europene devin friguroase îngerul iernii.

Acest punct de vedere este puþin exagerat, dar disputeledintre Ucraina ºi Rusia pe tema gazelor accentueazã, dinnou, importanþa surselor independente de cãldurã.

Cu ajutorul sistemelor de coºuri de fum Schiedel ºi a com-bustibililor alternativi locuinþele rãmân mereu cãlduroase ºiconfortabile.

A devenit aproape un ritual anual, dar de data aceastadisputele pe tema gazelor dintre Rusia ºi Ucraina au cauzatefecte tangibile în Europa Centralã ºi de Vest. Chiar în perioadacea mai friguroasã a iernii, gigantul rusesc Gazprom sisteazãlivrãrile de gaze via Ucraina ºi mai multe þãri înregistreazã lipsuriconsiderabile.

Ungaria, Serbia, Bosnia, Slovenia, Croaþia, Bulgaria, Grecia,Turcia ºi România sunt þãrile cele mai afectate. În Slovacia s-adeclarat stare de urgenþã. Austria a putut realiza doar 10% dinimportul planificat pentru data de 6 ianuarie, de asemenea,Germania ºi Italia au întâlnit dificultãþi.

În timp ce în mai multe þãri est-europene situaþia este drama-ticã, þãrile vest-europene se mai pot baza pe rezervele proprii.Chiar dacã, la nivelul Uniunii Europene, se prevãd acþiuni diplo-matice de asigurare a aprovizionãrii pe viitor, tot va rãmâneimpresia negativã a experienþei de anul acesta.

Atât politicienii cât ºi liderii din mediul de afaceri european seconfruntã cu aceleaºi probleme ca ºi consumatorii de rand: Câtde inteligent este ca, pe termen lung, sã ne bazãm pe impor-turile de gaze ºi petrol din þãri care îºi pun propriile interese înfaþa siguranþei resurselor? Câtã dependenþã suntem dispuºi sãacceptãm când vine vorba de confortul ºi siguranþa cãminuluinostru? Cum ne vom asigura încãlzirea atunci când se inchide„robinetul“ cu gaze?

Chiar ºi înainte de criza de gaze de la începutul acestuian, existau numeroase argumente viabile pentru susþi-nerea încãlzirii individuale, cum ar fi: independenþã maximã,protecþia mediului prin folosirea de combustibili regenerabili, darºi confortul ºi siguranþa proprietarilor de locuinþe. Cu insecuritateacrescândã de pe piaþa energeticã, aceste considerente devindin ce în ce mai importante.

Încãlzirea cu surse independente ar trebui sã fie o preocu-pare majorã a tuturor viitorilor proprietari de case. Un coº defum corespunzãtor garanteazã independenþa de care au atâtanevoie proprietarii de locuinþe în asemenea momente decrizã. Schiedel, în poziþia sa de lider european în domeniulcoºurilor de fum, oferã soluþii adaptabile tuturor tipurilor de com-bustibili, sigure ºi cu o garanþie de 30 de ani.

„Confortul ºi siguranþa sunt elementele cu cea mai mareimportanþã când vine vorba de bunãstare. Coºurile de fum pecare le distribuim nu reprezintã doar simple materiale de con-strucþii. Noi asigurãm clienþilor noºtri libertatea de a determinatemperaturile din cãminele lor pe tot parcursul anului“, spuneMario WALLNER, CEO Schiedel Internaþional.

Încã de la începuturile umanitãþii, un focar cãlduros a fostprivit ca centrul unui cãmin. În special în vremuri de insecuritatepoliticã ºi schimbãri economice, tendinþa spre încãlzirea indivi-dualã ºi independentã este, din nou, susþinutã.

Compartimentul Marketing al Schiedel AG

Cât de sigurã este cãlduracând se opresc gazele?


spaþialã între elementele portanteverticale, se creeazã în acelaºi timpcondiþii pentru manifestarea pro-nunþatã a unor torsiuni generaleatunci când asimetriile de mase ºirigiditãþi le provoacã. De aceea, însituaþiile în care prin soluþiile de con-solidare propuse se creeazã ºaibeorizontale rigide la nivelul planºeelor,este necesarã reducerea sau luareaîn considerare în calcul a efectuluidefavorabil al torsiunii generale.

� Când nu pot fi evitate torsiunilegenerale, acestea vor fi preluate deelementele portante verticale ( pereþistructurali) cu un braþ de pârghie câtmai mare. Vor fi prevãzuþi, cel puþindupã una din direcþii, pereþi struc-turali dispuºi la extremitãþile con-strucþiei (corpului de clãdire), ca înfig. 7.

În figurã este arãtat cazul uneiclãdiri cu perete structural unic dupãuna din direcþii (x), care pentru forþeorizontale acþioneazã dupã direcþiarespectivã ºi nu are nicio capacitatede preluare a unor momente de tor-siune generalã. Amplasarea dupãcealaltã direcþie (y) a unor pereþi laextremitãþile construcþiei creeazã uncuplu de elemente portante cu unbraþ de pârghie avantajos (ax), carepreia în condiþii favorabile momen-tele de torsiune generalã, indiferentcare este direcþia de acþiune a forþeiorizontale seismice (Sx).

La construcþiile mai înalte ºi dez-voltate în plan, este recomandatãprevederea de pereþi structuraliperimetrali. Chiar dacã structuraeste simetricã ºi nu genereazãprin alcãtuirea ei torsiuni generale

sub acþiunea forþelor orizontale, oexcentricitate a rezultantei forþelorseismice este totdeauna inevitabilã,din cauza caracterului nesincron alacþiunii miºcãrii seismice (excentrici-tate adiþionalã) dificil de evaluat can-titativ ºi pentru care prescripþiile dauvalori convenþionale.

� Un perete structural de betonarmat, care sub acþiunea forþelorgravitaþionale ºi a celor orizontaleseismice este solicitat la compre-siune excentricã, se dimensioneazãastfel ca mecanismul lui de cedaresã fie ductil, deci ca înainte decedarea zonei comprimate din zonaîntinsã sã fie atins de curgere ºi sã fiintrat suficient de mult pe palierul decurgere. Dacã valorile forþelor ori-zontale sunt date, orice spor deîncãrcare verticalã favorizeazã com-portarea elementului, aducând ocompresiune prin care eforturile dinzona întinsã a secþiunii se micºo-reazã ºi se ajunge astfel la o armaremai economicã. O încãrcare gravi-taþionalã insuficientã în raport cumãrimea forþelor orizontale aferenteperetelui structural respectiv duce,pe de o parte, la necesitatea uneiarmãri verticale oneroase, iar pe altãparte, creeazã dificultãþi ºi în ceea cepriveºte realizarea unei bune încas-trãri la baza peretelui în fundaþie ºiapoi a acesteia în terenul de fundare.

Este necesar ca, pentru fiecareperete structural, sã se asigure oîncãrcare verticalã suficientã înraport cu mãrimea momentuluiîncovoietor la bazã produs de forþeleorizontale aferente. Îndeplinireaacestei cerinþe de lestare esteesenþialã pentru asigurarea uneibune comportãri a pereþilor struc-turali de beton armat ºi a infrastruc-turii lor ºi pentru realizarea uneiarmãri economice.

Situaþia se prezintã în mod ana-log la pereþii portanþi din zidãrie decãrãmidã, având în vedere cã laaceºtia nu se conteazã deloc perezistenþa zidãriei la întindere.

BIBLIOGRAFIE1. CRAINIC, L, Comentarii la

Normativul P 100-92 – capitolele 11 ºi

12. În: Buletinul AICPS, nr.1-2/94;

2. European Committee for

Standardization, Eurocode 8.

Design provisions for earthquake

resistance of structures. Part. 1-4:

Strengthening and repair of build-

ings, 1996;

3. MIRONESCU, M. º.a., Evaluãri

calitative ale construcþiilor existente,

cu determinarea gradului de asigu-

rare pentru acþ iuni seismice.

În: Buletinul AICPS, nr. 4/1992;

4. MIRONESCU, M. º.a., Metode

noi de investigare prin calcul a

construcþiilor cu pereþi structurali din

zidãrie. În: Buletinul AICPS, nr.3/1995;

5. PAULAY, T. ºi PRIESTLEY, M.,

Seismic design of reinforced concrete

and masonry buildings, J.Wiley &

Sons, 1992;

6. POSTELNICU, T., GABOR, M.,

ZAMFIRESCU, D. ºi PETRESCU, Vl.,

Metodã de evaluare a structurilor de

beton armat ale construcþiilor existente.

În: Buletinul AICPS, nr.1-2/1997;

7. AGENT, R., DUMITRESCU, D.

ºi POSTELNICU, T., Noile prevederi

privind calculul ºi alcãtuirea ele-

mentelor din beton ºi beton armat,

adoptate în STAS 10107/0-90. În:

Construcþii, nr.3-4/1989;

8. AGENT, R., GEORGESCU, Dr.

ºi POSTELNICU, T., Consolidarea

unei structuri din beton armat cu ele-

mente metalice. În: Buletinul AICPS,

nr.2-3/1993;

9. ARSENIE, Gr., VOICULESCU,

M. ºi IONAºCU, M., Soluþii de con-

solidare a construcþiilor avariate de

cutremure. Bucureºti, Ed.Tehnicã,

1997;

10. AGENT, R., Expertizarea ºi

punerea în siguranþã a clãdirilor

existente, afectate de cutremure,

Editura FAST-PRINT, 1998. �Fig. 7



Treptat, investitorii ºi, cu precã-dere cei pentru lucrãri finanþate dinfonduri publice, ºi implicit din ce înce mai multe societãþi de construcþii,au manifestat interes pentru certifi-carea calificãrii profesionale pe cate-gorii de lucrãri.

Având în vedere experienþa ºiprocedurile statelor europene decertificare a calificãrii societãþilor deconstrucþii, ca o condiþie de acces lalicitaþii ºi de garantare a calitãþiilucrãrilor preluate în execuþie, proce-duri înscrise în Proiectul de standardeuropean EN/13833, în Directivaeuropeanã 2004/18/CEE ºi în parteaa 2-a a Standardului Român 13476-2/2003 (în partea 1-a se trateazãunele cerinþe pentru organismele decertificare a sistemelor de manage-ment ºi nu de certificare profesionalãa societãþilor), ARACO a elaborat ºiadoptat regulamentul ºi procedurilede evaluare ºi certificare a calificãriiprofesionale pe categorii de lucrãri asocietãþilor de construcþii, cu carac-ter facultativ-opþional.

Necesitatea ºi oportunitatea adop-tãrii unui astfel de proces de confir-mare oficialã a calificãrii profesionalea societãþilor de construcþii în 20 destate membre ale ComunitãþiiEuropene s-a impus ca o „garanþie“pentru realizarea construcþiilor decalitate. Pentru România, cu riscseismic ridicat, certificarea a devenito condiþie de maximã necesitate ºioportunitate.

ARACO, evaluând pericolul exe-cutãrii unor construcþii necorespun-zãtoare calitativ, executate desocietãþi fãrã capabilitate tehnicã ºieconomico-financiarã, a perseveratîn susþinerea acþiunii de certificarecu caracter facultativ - opþional, dupãproceduri ºi criterii utilizate de cele20 de þãri europene, reuºind ca,pânã la finele anului 2008, sã emitãpeste 200 de certificate de calificare.

În prezent, majoritatea autori-tãþilor contractante, ºi mai alesautoritãþile publice, au în vedere caîn procesul de licitaþii sã solicite ºi sãþinã cont de certificatele emise deARACO, prezentate de competitori.

În paralel, ARACO a insistat laautoritãþile competente, MinisterulDezvoltãrii Regionale ºi Locuinþei ºiAutoritatea Naþionalã pentru Regle-mentarea ºi Monitorizarea Achizi-þiilor Publice, pentru legiferareacertificãrii calificãrii pe categorii delucrãri a societãþilor de construcþii,iniþiind împreunã cu acestea o seriede variante de evaluare ºi certificare,care s-au finalizat în baza prevederiidin art. 177 (3) al OUG 34/2006 pri-vind achiziþiile publice a „dreptului deadoptare de cãtre Guvern a uneiHotãrâri de Guvern privind certificarea“.

Aceste acþiuni comune ºi preve-deri legale au condus la elaborareaunui proiect de HG, însuºit de autori-tatea în domeniu ºi factorii interesaþi,

care se aflã în circuitul de informarepublicã în vederea adoptãrii.

Semnificativ în tot procesul,ARACO a susþinut cã:

� Procesul de certificare a cali-ficãrii – este un proces tehnic pur ºinu o afacere comercialã;

� Costurile evaluãrii ºi certificãriisunt minime ºi fãrã profit.

În acest context, ARACO a avutîn vedere ºi a susþinut ca evaluareasã fie fãcutã de asociaþii patro-nale/profesionale, persoane juridicenon-profit, cu costuri minime, cu tarifeaprobate de autoritatea în domeniu,fãrã a avea caracterul de activitatede comerþ.

Din aceste acþiuni oricine îºipoate da seama cã procesul nu estedecât unul „tehnic“ ºi nu poate fidesfãºurat decât de organisme deevaluare desemnate de autoritate –Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºiLocuinþei, din cadrul asociaþiilorpatronale/profesionale din domeniulconstrucþiilor, singurii care pot apre-cia direct capabilitatea societãþilorde construcþii.

În concluzie, întreaga acþiune delegalizare a certificãrii nu poate con-stitui dreptul de autor al ARACO ºinici al altui organism, ci numai nece-sitatea asigurãrii calitãþii ºi cuprecãdere a rezistenþei mecanice ºistabilitãþii construcþiilor. �

Încã din anul 1998, ARACO a acþionat pentru limitarea sau blocarea preluãrii în execuþie a unor lucrãride construcþii de cãtre societãþi necalificate, iar în anul 2001 a adoptat o procedurã armonizatã cu normeleeuropene ºi cele româneºti de evaluare ºi certificare facultativã-opþionalã a calificãrii profesionale pecategorii de lucrãri CAEN.

Certificarea calificãrii profesionalepe categorii de lucrãri a societãþilor de construcþii

ARACO


Ghid practic privind asocierea în paticipaþiuneCONSULTANÞÃ JURIDICÃ

avocat Marius Vicenþiu COLTUC

Cred cã am auzit cu toþii în lumeacomercianþilor „eu aduc terenul, iardumneavoastrã veniþi cu investiþia ºisumele de bani“.

În anii 2007-2008 s-au înmulþitcontractele de acest fel în România.

Ce înseamnã asociereaîn participaþiune?

Asociaþiunea în participaþiuneeste definitã la art. 251 din CodulComercial ca fiind „atunci când uncomerciant sau o societate comercialãacordã uneia sau mai multor persoaneori societãþi o participaþiune la bene-ficiile ºi pierderile uneia sau mai multoroperaþiuni, sau chiar asupra întreguluicomerþ“. Ce trebuie reþinut este aspec-tul cã aceastã societate nu creeazã opersoanã juridicã (art. 253 C.com.), iarasociaþii nu sunt obligaþi sã îndepli-neascã nicio formalitate în afarã decea de a încheia contractul deasociere în scris (art. 256 C.com.).

Art. 254 alin.1 C.com. menþioneazãcã „Participanþii nu au nici un drept deproprietate asupra lucrurilor puse înasociaþiune, chiar dacã au fost procu-rate de dânºii“.

Þinând seama cã asocierea în par-ticipaþiune nu creeazã o nouã per-soanã juridicã, aceastã dispoziþie esteobscurã, pentru cã literal nimeni nu armai exercita dreptul de proprietate.Dacã pentru bunurile mobile nu suntalte probleme speciale în raport cuterþii, simpla detenþiune valorând pro-prietate, pentru bunurile imobileaceste dispoziþii intrã în concurs cudispoziþiile privind publicitatea imobi-liarã. Cum pentru terþ asocierea nuexistã, el fiind obligat numai faþã de celcu care contracteazã (art. 253 C.com)înscrierea în cartea funciarã a drep-turilor asupra imobilului rezultat dincontractul de asociere în participaþiuneeste obligatorie pentru ca ele sã pro-ducã într-adevãr consecinþe juridice. Încaz contrar terþii pot sã ignore dis-poziþiile asocierii în participaþiune.

Ce nu trebuie sã cuprindãasocierea în participaþiune?

Trebuie sã fie prevãzute clauzecare sã descrie cum vor fi împãrþitebeneficiile ºi pierderile. Clauza leo-ninã, clauza prin care un asociat îºirezervã totalitatea câºtigurilor saueste scutit de a suporta pierderile(art. 1513 C. civ.).

Dispoziþiile asocieriiîn participaþiune

Asociaþiunea în participaþiune poatesã aibã loc ºi pentru operaþiunile comer-ciale fãcute de cãtre necomercianþi.

Participanþii nu au nici un drept deproprietate asupra lucrurilor puse înasociaþiune, chiar dacã au fost pro-curate de dânºii. Cu toate acestea,întrucât priveºte raporturile întredânºii, asociaþii pot sã stipuleze cãlucrurile pe care le-au adus sã li serestituie în naturã, având dreptul, încazul în care restituþiunea nu s-arputea face, la reparaþiunea daunelorsuferite. În afarã de aceste cazuri,drepturile asociaþilor se mãrginesc în ali se da cont de lucrurile pe care le-aupus în asociaþiune ºi de beneficii ºipierderi.

Asociaþiunea în participaþiune nuconstituie, în privinþa celui de al treilea,o fiinþã juridicã distinctã de persoanainteresaþilor. Cel de al treilea nu areniciun drept ºi nu se obligã decât cãtreaceia cu care au contractat.

În afarã de dispoziþiunile articolelorprecedente, convenþiunile pãrþilor deter-minã forma, întinderea ºi condiþiunileasociaþiunii.

Asociaþiunile în participaþiune suntscutite de formalitãþile stabilite pentrusocietãþi, dar ele trebuie sã fie probateprin act scris.

Asocierea în participaþiune estereglementatã la art. 251-256 din CodulComercial ºi în alte acte normative cucaracter subsecvent, cum sunt regle-mentãrile în domeniul fiscal careimpun un anumit regim juridic aplicabilacestui tip de contracte. Atât practicacomercialã, cât ºi reglementãrileamintite mai sus contureazã instituþiaca fiind un contract comercial în care oparte numitã asociat principal sau aso-ciat titular convine cu celelalte pãrþi laacord sã efectueze împreunã o anu-mitã operaþiune comercialã, mai multesau chiar întregul lor comerþ, împãrþindbeneficiile ºi pierderile.

Deºi întruneºte aparent caracterelecontractului de societate comercialã,asocierea în participaþiune se distingeprin aceea cã nu are personalitatejuridicã ºi nu constituie în sine o enti-tate juridicã încât sã poatã fi angajatãjuridic. În acest context, singurul careva reprezenta asocierea în raporturilecu terþii va fi asociatul titular sau aso-ciatul principal care va acþiona înraporturile sale cu terþii în nume pro-priu, dar pe seama asocierii, rãspun-zând în subsidiar faþã de celelalte pãrþila contractul de asociere.

Singura cerinþã pentru constituireaunei asocieri în participaþiune esteîncheierea unui contract de asociereîn participaþiune în care sã se prevadãaporturile pãrþilor, obligaþiile lor con-tractuale, modul de administrare alasocierii, modul de repartizare a bene-ficiilor ºi pierderilor etc.

ALTERNATIVE. Lipsa formalitãþilorde constituire face din asocierea înparticipaþiune un mod mai rapid ºi maiflexibil de asociere în vederea reali-zãrii unor operaþiuni comerciale. Con-tractul de asociere nu va da naºtere,


aºa cum spuneam, unei entitãþijuridice distincte, urmând ca textulcontractual sã reglementeze exprescui aparþine reprezentarea ºi care suntlimitele responsabilitãþii acestuia faþãde asociaþi.

Aportul în cadrul asocierii în parti-cipaþiune poate fi în egalã mãsurã:sume de bani, folosinþa unor bunurisau chiar prestaþii în naturã. Aceastaface ca, în practicã, asocierea în par-ticipaþiune sã fie deseori folositã pen-tru a deghiza alte raporturi juridice,cum ar fi, de exemplu, închirierea,evitând taxele aferente chir ie i .Acelaºi mecanism foloseºte în cazulîn care se încearcã evitarea unorreglementãri cu privire la autorizaþiisau licenþe necesare în vedereaderulãrii anumitor operaþiuni. Astfel, oparte care deþine autorizaþiile saulicenþele se poate asocia cu o altãparte care nu are aceste autorizaþii,dar deþine capacitatea de producþie,aportul uneia dintre pãrþi constândchiar în aceste autorizaþii sau licenþe.

DISPOZIÞII. Cu privire la aportul înnaturã, trebuie arãtat cã, dacã în con-tract nu se prevede altfel, bunurileaduse de asociaþii participanþi trecautomat în proprietatea asociatuluititular. Efectul poate fi însã paralizatprintr-o dispoziþie contractualã care sãstipuleze cã la încetarea asocieriibunurile se întorc în patrimoniul per-soanelor care le-au adus.

Trebuie arãtat, de asemenea, cãprestaþiile aduse ca aport trebuie sã fiedistincte de activitãþile care intrã înobiectul asocierii, acelea fiind califi-cate ca obligaþii contractuale, ºi nu caaport.

În fine, pãrþile sunt rãspunzãtoareuna faþã de alta de subscrierea aportu-lui, putând fi stipulate în acest senspenalitãþi sau dobânzi.

REPREZENTARE. Asociaþii par-ticipanþi nu intrã în raporturi directe cuterþii, reprezentarea asocierii fiind însarcina asociatului titular care vareprezenta entitatea în raporturile cuterþii, derulând toate operaþiunile eco-nomice ºi financiare în nume propriu,dar în contul asocierii. Ca o consecinþãa acestui fapt, toate veniturile ºi chel-tuielile vor fi înregistrate în contabili-tatea asociatului titular ca venituri ºicheltuieli proprii, urmând a fi evidenþi-ate în paralel, distinct, în contabilitateaasocierii, în baza cãreia se va facepartajarea beneficiilor ºi pierderilor.

Asocierea în participaþiune poate ficonstituitã, aºa cum spuneam, atât învederea derulãrii unei singure opera-þiuni comerciale, cât ºi a întreguluicomerþ, cu avantajul cã asociaþii par-ticipanþi pot sã nu aibã calitatea decomerciant.

PERIOADA. Durata asocierii poatefi limitatã la durata estimatã pentrurealizarea obiectului asocierii saupoate fi nedeterminatã. Specificasocierilor în participaþiune este faptulcã un asociat acþioneazã ca asociattitular, reprezentând asocierea înraporturile cu terþii ºi derulând în numepropriu, dar pe seama asocierii, toate

operaþiunile comerciale. Ceilalþi aso-ciaþi, asociaþii participanþi – care par-ticipã efectiv la asociere numai prinaport, care poate consta, aºa cumspuneam, în sume de bani, bunuri,folosinþa acestora sau chiar prestaþii –au în schimbul aportului lor dreptul laîmpãrþirea beneficiilor ºi pierderilorobþinute de pe urma asocierii. �

MODEL DE CONTRACT DE ASOCIERE ÎN PARTICIPAÞIUNE

1. PÃRÞILE CONTRACTANTEÎncheiat astãzi ...................... între (se pun datele participanþilor):Societatea Comercialã .......X........... înmatriculatã la nr. ........... în Registrul

Comerþului, cu sediul în ................., cod poºtal .............., telefon ............, fax............. având contul ................... deschis la .................., reprezentatã dePreºedintele Consiliului de Administraþie director general ............... ºi

Societatea Comercialã .......Y.......... înmatriculatã la nr. ........... în RegistrulComerþului, cu sediul în ................., cod poºtal .............., telefon ............, fax............. având contul ................... deschis la .................., reprezentatã dePreºedintele Consiliului de Administraþie director general ...............

2. OBIECTUL CONTRACTULUIObiectul contractului constã în amenajarea pe cheltuiala sa de cãtre SC X

a unui spaþiu comercial al cãrui proprietar este pe care sã-l punã la dispoziþiaSC Y în vederea deschiderii de cãtre aceasta a unui local de alimentaþie publicã.

4. DURATA CONTRACTULUI Prezentul contract intrã în vigoare la datade ................, datã asupra cãreia ambele pãrþi sunt de acord, ºi va fi valabilpânã la data de ............................................... .

5. CONDIÞIUNILE ASOCIAÞIUNIISC X se obligã:- sã amenajeze spaþiul comercial ce face obiectul prezentului contract potrivit

destinaþiei hotãrâte de comun acord cu SC Y în termenul convenit; SC X are dreptul:- sã cearã, în cazul expirãrii contractului sau a rezilierii din vina celeilalte

pãrþi, restituirea în naturã a bunului cu care a contribuit la asociere sau, dacãaceasta nu este posibilã, repararea daunelor suferite;

- sã primeascã un procent de ..... din profitul anual net realizat de SC Y;- sã cearã socotealã cu privire la bunul adus în asociere, la beneficii ºi pierderi.S.C. Y se obligã:- sã utilizeze spaþiul comercial ce face obiectul prezentului contract potrivit

destinaþiei sale;- sã efectueze reparaþiile apãrute din vina sa;- sã restituie, la expirarea contractului sau la rezilierea acestuia din vinã,

spaþiul comercial în starea în care i-a fost remis.SC Y are dreptul:- sã cearã SC X sã efectueze reparaþiile ce nu au fost produse din culpa

sa, în timp util. Dacã acest lucru nu este posibil, este îndreptãþit sã reducã dinprocentul pe care-l datoreazã anual SC X, suma corespunzãtoare pierderilorsuferite.

6. RÃSPUNDEREA CONTRACTUALÃNerespectarea obligaþiilor (sau uneia din obligaþii), prevãzute mai sus, de

cãtre una dintre pãrþi determinã rezilierea contractului de cãtre cealaltã partecu un preaviz prealabil de 15 zile.

7. LITIGIILitigiile decurgând din interpretarea ºi executarea prezentului contract, vor

fi soluþionate de cãtre pãrþi pe cale amiabilã. În cazul nesoluþionãrii lor în acestmod, litigiile vor fi supuse instanþelor judecãtoreºti competente.

8. DISPOZITII FINALEModificarea prezentului contract poate fi fãcutã numai în scris, prin acordul

ambelor pãrþi, sub forma unui act adiþional.Prezentul contract a fost încheiat astãzi ............., în douã exemplare, câte

unul pentru fiecare parte.

d i n s u m a rEditorial 3

Acum ori niciodatã! 4, 6

Cofraje la standarde europene 8 – 17

Sistemul AMVIC ºi criza imobiliarã 18, 19

Structuri ºi infrastructuri 20, 21

Componente prefabricate pentru construcþii 22, 23

Modernizarea reglementãrilor europene

în construcþii 24, 26, 28

Profile metalice

pentru construcþii civile ºi industriale 25

Tehnologii de injectare fãrã demolare ºi ºãnþuire 27

Producþie prefabricate din beton 28, 29

Materiale de construcþii

din materii prime naturale 30 – 35

Consolidarea terenurilor ºi fundaþiilor 38, 39

Maºini ºi utilaje specializate

pentru lucrãri de infrastructurã 40, 41

Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 42 – 47

Sisteme de placare 48 – 51

Tencuieli minerale pentru faþade 52

Adezivi pentru industria construcþiilor 53

Izolarea fonicã a pereþilor

de compartimentare 54 – 56

Vopsele, emailuri, cearã naturalã 57 – 59

Energii alternative: tehnologiile verzi 60, 61

Membranã bentoniticã pentru hidroizolaþii 62, 63

Hidroizolarea clãdirilor 64, 65

Izolanþi profesionali 66, 67

Sisteme din aluminiu pentru uºi ºi ferestre 68, 69

Activitate integratã pentru investiþii eficiente 70, 71

Constructori de excepþie 72, 74, 76

Lucrãri de infrastructurã rutierã 73

Certificarea sistemelor calitãþii

ºi a conformitãþii produselor 77

Certificarea sistemelor de management

a responsabilitãþii sociale 78, 79

Determinãrile ce trebuie realizate

pe betonul întãrit (II) 80, 82, 84, 86

Calitate la cote superioare 81

Dezvoltarea sistemelor constructive

eficiente pentru clãdiri cu structurã din lemn 88, 89

Estimarea ºi controlul nivelului de asigurare

la clãdirile existente 90, 92, 94

Încãlzirea spaþiilor industriale 91

Coºul casei tale 93

Certificarea calificãrii profesionale

pe categorii de lucrãri

a societãþilor de construcþii 95

Consultanþã juridicã 96, 97

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 8.000 de exemplare

(10.000 ex. în lunile Constructexpo)

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

martie 2009

Documents

Transcript of martie 2009