Marionete ale destinului - ale...Volumul Marionete ale destinului e tentativa de a combate acei...

13
Bogdan Munteanu MARIONETE ALE DESTINULUI Editura Evdokimos Fundalia Profesor George Manu 2018

Transcript of Marionete ale destinului - ale...Volumul Marionete ale destinului e tentativa de a combate acei...

Page 1: Marionete ale destinului - ale...Volumul Marionete ale destinului e tentativa de a combate acei termeni prin care ideile false pdtrund in g6ndire. Pozilia autorului nu e neutrd qi

Bogdan Munteanu

MARIONETE ALE DESTINULUI

Editura EvdokimosFundalia Profesor George Manu

2018

Page 2: Marionete ale destinului - ale...Volumul Marionete ale destinului e tentativa de a combate acei termeni prin care ideile false pdtrund in g6ndire. Pozilia autorului nu e neutrd qi

nal. Semn al neincreStindriiia1a. invdldtura Si moaqteles-a despdrlit de linia trdiriitin ;i a cerut puternicilor qi

t o reald viald creqtineascd,nodul gordian al istoriei

De spune: ,,Cdnd Dumnezeut cinet'a sd realizeze qi dint planul istoric, il PregdtesteSial el posedd niqte dann'ia de ele. le face sd aiunga'em so ne ddm seama de ce

t a ntirturisirii, de ce n-auor ;i ach'ersarilor, vdzttli Si

{t misiunii Pe care trebuiauertirtt,linea cd tttt sttntem irt& care ori antfictrt aceasrutpu-s c4i core n-au Ptttttt sct-1r

irSr, .

ei misiuni e definitorie PenmrJifu gt-rmuniste ;i rePrezintigeneraliilor urmitoare ;i in

De-

Cuprins

Prefa![..... ............5

I. BuropaEliberarea de sub,,tkatiavalorilor" : tenta{ia populismului.......... I 1

Marionete ale destinu1ui............. .........23Viitorul Europei : simptome, semnale qi anali2e...................3 4Europa, incotro?.... .............41Patriotismul civic qi cel etnic......... .....46Demagogie gi sinceritate........... ..........49Calit[1ile personale fa\d cupilotul automat.... -....63Despre sinceritate qi adevdr in lumea ideilor........................68Adev[rata Europ6 - Declara{ia de la Paris......... ..................74

II. AmericaFenomenul Trump: o bregS in sistem?. ................87Rusia qi America: o ecua{ie complicatd ...............90

III. RomflniaDemnitatea unei na!iuni...... ..............119O s[ptdmdnd mai tdrziu........ .............124Familie qi normalitate............ ............129Suntem fanatici! ...............134Klaus Iohannis qi excesele corectitudinii politice ...............137Noua ofensivd a religiei,,corectitudinii politice"............. ...141Identitate qi interes na!ional.... ..........150Pecetea identit[Jii.. ...........154Eminescu qi flinla na{ionald.. ............159

211

Page 3: Marionete ale destinului - ale...Volumul Marionete ale destinului e tentativa de a combate acei termeni prin care ideile false pdtrund in g6ndire. Pozilia autorului nu e neutrd qi

IV. BisericaIerarhiavalorilor....... ........169Cregtinism qi corectitudine politic5............. .......175Neam gi mdntuire............... ...............181Realitatea concretl a p6inii spirituale.. ..............192

Join!5 qi putere... .............197Intruparea Domnului ........202Puterea invierii..... ............207

212

Nicolae Roeca - %-Ebztalioan*i &eGEr

La Edituna

Marius Visovan - CitindH eArticole dih anii 2012-X)11'

Alexandra Svet - Floarca&t

Coord. Gezarina Gondurdnsfi nlii inchi sorilor rcincrim@

Coord. Cezarina Gonduraclp28 de biografii exemplarc

Cezarina Condurache - Chiromdnegti - Eroi ai neam.*i-iErast Cilinescu - effiW

, Corneliu Zelea Godreanu -Alexandru Pantea - fuiffiPetru C. Baciu - lffiifii dMarius Vigovan - Marffisrtl:Aspazia Ofel Petescu -

Ioan Teodorescu - W, giinin gulagulsovlbfb

Bogdan Munbnu-Bogdan MunHnr - IDespre duhul,ffi{/&r

Coord. CezarfuraSdrbdtoarea Ahshfieliberare, in anfitibValeriu Gafuncu -lffil

Page 4: Marionete ale destinului - ale...Volumul Marionete ale destinului e tentativa de a combate acei termeni prin care ideile false pdtrund in g6ndire. Pozilia autorului nu e neutrd qi

Prefaflimpotriva toxinelor ideologice

A respira in secolul al XXI-lea e cum ai trdr intr-o cutiede rezonan\d, ale cdrei trepidaJii iJi tulbur[ mintea. Cutia e

dat[ de c6mpul propagandei ideologice, iar rezonanla vinedin incruci$area taberelor aflate in conflict. A tr[i cu speran{ac[ te poJi sustrage cdmpului e semn de naivitate cras[. Chiardacd nu ai deschide internetul gi chiar dacd nu fi-ai aruncaochii asupra canalelor de gtiri, valul de molestare alrezonan\eimediatice tot va veni peste tine: prin gura celor apropiali, ac[ror indiscrelie i1i va aduce in aten{ie ceea ce nu vroiai sd afli.$i astfel, scdpare din cutia de rezonanf5" nu existd.

Suntem purtdtorii fbrd voie ai unei cohorte de paruziliideologici, al cdror principal mijloc de rdsp6ndire e limba. Princuvinte ne apropiem de lume qi tot prin ele ne strdduim s-oinJelegem. Numai cd atunci c6nd cuvintele sunt alterate p6nd laa fl preschimbate in vectori ideologici, limba devine ea insdgi ounealtd de propagand[. Tot ce pofi face e sd-!i impui un regimde epurare a toxinelor ce vin dinspre limb[. C[ci majoritateainforma{iilor de care avem parte sunt noxe mediatice cu efectmalign. $i atunci nevoia de epurare a limbii de sub valul derezonantd plxrctard, devine imperioasS. Numai cI epurareacere drept condilie obligatorie o trdsdturd rard: autonomia degAndire, puterea de a judeca cu capul tdu trepida{iile pe carecutia de rezonan\d,{i le admintstreazdnecontenit. C61i pot faceasta?

Bogdan Munteanu e din categoria intelectualilor instare a epura limba de toxinele pe care ideologia le-a diseminat?n ea. Cu alte cuvinte, Bogdan Munteanu are autonomie deg0ndire. Dacd, l-aq numi analist sau comentator poiitic, nu

Page 5: Marionete ale destinului - ale...Volumul Marionete ale destinului e tentativa de a combate acei termeni prin care ideile false pdtrund in g6ndire. Pozilia autorului nu e neutrd qi

a$ face decdt si inqir cliqee moarte. Pe Bogdan Munteanupolitica nu-l preocupd ca scop in sine, ci doar ca simptom algradului de alterare la care a ajuns spiritul omenirii. Pentru el,ideologia e doar expresia unui impas, in nici tfi caz cauzalui.Cauza impasului e de gdsit in alt loc: in alterarea ideilor subavalansa toxinelor mediatice. De aceea, autorul e ca un sanitarfrdmAntat de gradul de contaminare a minlilor noastre cu ideifalse. Spiritual, il consider inrudit cu Friedrich Alfred SchmidNoerr (1877-1969), filosoful german a cdrui singurd t[lmdcirein limba rom0nd ii aparline chiar autorului acestei c6rli.

Volumul Marionete ale destinului e tentativa de acombate acei termeni prin care ideile false pdtrund in g6ndire.Pozilia autorului nu e neutrd qi nici dezinteresat6. Creqtinortodox, Bogdan Munteanu e un conservator cu convingeriferme, pozi\ie ce rdzbate de altfel cu toat[ limpezimea dinaceastd carte.

Existd un lucru pe care l-am inv6{at de la autor:dac[, intr-o polemicd., faci uz de categoriile de g6ndire aleadversarului, inseamnd. cd,, in plan interior, adversarul te-ainvins deja. Nu ai voie s5-{i exprimi gdndurile decdt in termenipe care ii consideri fldeli concepliei tale, aqa explic6ndu-seacribia cu care Bogdan Munteanu analizeazd. noliuni aparentbanale, ce {in de jargonul cutiei de rezonanld mediaticS:populism, democralie, secularizare, valori liberale, aldturi dea$gia alli termeni de molestarea cdrora nu scdpdm in nici ozi de peste an. Ce se ascunde in spatele lor qi c6td intenliede falsificare a esen{ei umane e pusd in aceste no{iuni? Iatdintrebdrile la care autorul r6spunde cu aplomb, pertinen{[ qisagacitate. Indiferent cd e vorba de Romdnia sau de Europa,de America lui Trump sau de etimologia cuvAntului neam)autorul disecd noliuni, precrzeazd" nuanle, lS.mureqte pozilii.$i mereu vorbeqte de pe pozi\ia cregtinului modern. Ceea ceinseamnd cd in gdndurile sale se vor reglsi numai cititoriiimpdrtdgind aceeaqi credin!5.

De c6te ori m-am comparat cu Bogdan Munteanu, m-am

binuit c5 su{dr de impostuimi sunt convingerile fap r

cum nu am nici tonul modtpoate pronunfa asupra tuxratingdndu-le, ag simli c6-mBogdan Munteanu nu e belintelectual cult gi onest- cande prlddtori, a cf,ror ideolopomenitS: le analizeaza ngascunde in spatel e lor. Citirde parazili lexicali cu canTr[im sub o epidemie de r

este un antidot impotriva lt

Page 6: Marionete ale destinului - ale...Volumul Marionete ale destinului e tentativa de a combate acei termeni prin care ideile false pdtrund in g6ndire. Pozilia autorului nu e neutrd qi

e Bosdan \lunteanui doar ca simptom alrl omenirii. Pentru el,nici un caz cauzalui.akerarea ideilor sub

ntronul e ca un sanitarn[ilor noasre cu ideidrich -{ltred Schmidrui singurd tdlm[cireri acestei cd4i.hn e tentativa de ae pirmnd in gdndire.ezinteresatd. Creqtinnsator cu convingerimta limpezimea din

m-iiat de la autor:riile de gdndire alerior. adversarul te-arile decat in termeniq a;a erplicdndu-seeaz6 noliuni aparentezonangd mediaticd:ri litrerale, al5turi denu scipdm in nici oI lor pi cAti inten{ieaceste noliuni? Iat[plomb. pertinen{d gifuia sau de Europa,ia cur anrului neam,e, limure;te pozilii.lui modern. Ceea ce

ryisi numai cititorii

kr\lunteanu, m-am

binuit c[ sufrr de imposturd cregtinS, pdnd intr-atdt de debileimi sunt convingerile fa\d de ale lui. Nu am consecvenla lui,cum nu am nici tonul moderat, de bldndefe senin6, cu care se

poate pronunla asupra unor teme atdt de graye, incdt eu unul,ating6ndu-le, ag sim{i cd-mi creqte tonul spre !6fnd belicoas[.Bogdan Munteanu nu e belicos, ranchiunos sau vanitos. E unintelectual cult qi onest, care are ghinionul de a tr[i intr-o lumede prdddtori, a cdror ideologie agresivd o combate dupl re{etapomenitd: le analizeazdno\iunlle spre aardta c6ti minciund se

ascunde in spatel e 1or. Citindu-I, scapi la rdndul tdu de cohortade parazi\i lexicali cu care c6mpul mediatic ne molipsegte.Trdim sub o epidemie de noJiuni m[sluite, iar cartea de fa\Ft

este un antidot impotriva 1or.

Sorin Lavric

Page 7: Marionete ale destinului - ale...Volumul Marionete ale destinului e tentativa de a combate acei termeni prin care ideile false pdtrund in g6ndire. Pozilia autorului nu e neutrd qi

I.

EUROPA

Page 8: Marionete ale destinului - ale...Volumul Marionete ale destinului e tentativa de a combate acei termeni prin care ideile false pdtrund in g6ndire. Pozilia autorului nu e neutrd qi

Eliberarea de sub ,,tirania valorilor":tentafia populismului

Optimismul cu care omenirea a intdmpinat intrarea intr-un nou mileniu s-a risipit, fbc6nd loc unei agitalii entropice.Viziunea unui viitor bazat pe progres liniar qi valori ra{ionales-a estompat qi {ine cu greu piept clocotului haotic al energiiloriralionale care rdbufnesc din addncuri. Am intrat intr-o nou[er[, numitd,,post-adeydr", in care atitudinile sunt dominatede emo{ii gi interpretdri subiective, iar nu de acurate}eainformaliilor. Criteriile care sunt la ordinea zllerpar a jine maidegrabd de sfera iralionalului, de penumbrele unei dimensiuniidentitare ocultatd in mod deliberat, consideratd fiind dreptdepdqitl, vetustd. C5lucrurile nu stau aqa qi cd aceasta e o parteconstifutiv[ esenlialE a condi{iei umane, ne-o demonstreazd,ascensiunea pe scena politicS din majoritatea\drllor europenea tendin{elor ,,populiste". Actualmente acestea sunt ,,peval" qi igi pun o amprentd importantd pe lupta politic[, fiindo contrareacJie la actualul proiect unionist european. Acesteconcep{ii pun pe primul plan principiul suveranit[{ii na}ionalein detrimentul unei construclii a cdrei geometrie e mereuajustatd din mers qi despre care nu qtim cum va ardta in final.

Cert este cd se infruntd dou[ principii: cel globalist, inparticular cel al unei Europe sub forma unui superstat federal,in care statele actuale ar trma sd devind simple regiuni, gi celal suveranitdtii absolute, al identitdlilor care se simt ameninJatede margul irezistibil al globahz[rii gi de o imigralie masiv6,aducitoare de instabilitate gi apliflcare a terorismului islamic.Aceastd confruntare e perceput[ drept o realitate de ordinprimordial, un criteriu suprem dincolo de veridicitatea adeseamai mult sau mai pulin par\ialda argumentelor aduse pro domo.

11

Page 9: Marionete ale destinului - ale...Volumul Marionete ale destinului e tentativa de a combate acei termeni prin care ideile false pdtrund in g6ndire. Pozilia autorului nu e neutrd qi

k

Iatd unul din factorii determinantri care face camilioanede oameni sA voteze lideri politici ca Trump, Le pen, Wilders,sau partide cu o atitudine net opusi actualului proiect european,cum sunt cele din tfui ca Fran{a, Olanda, Austria, Germania,Italia, Danemarca, etc, partide care sunt in plina ascensiune,sau chiar la guvernare, cum e cazul {[rilor est-europene din,,grupul de la Viqegrad".

Unde se afl5 Rom6nia in tot acest peisaj? Un r[spunspotrivit este dat de Sever Voinescu intr-un articol din ,,DilemaVeche": ,,Suntem mereu in urmd cu cAliva paqi. Decalajul istoricfald de Occident este endemic pentru noi. Toli istoricii ne spunasta. Romdnia trdieqte crizele - cel pulin pe cele culturale - lamult timp dupi ce ele au fost depdqite in Occident. La noi nu sepune, inc5, problema falsei Europe. Noi ne lupt5m, inc5, sd nedumirim care dintre noi e hoj qi care nu." Romdnia se giseqtede fapt, dupd cum lesne poate fi observat, intr-un cu totul altstadiu al conqtiinlei colective dec6t alte \dri. Acelaqi autorremarci ?ntr-un alt articol: ,,A mia oard dovedim cd binele ni-lfacem noi sau aijii, sau noi impreuni cu al1ii, sau allii impreun[cu noi - dar rdul ni-l facem intotdeauna noi, cu m6na noastrd.Dintre relele care macin6 Romdnia, cele produse autohton suntat6t de corozive qi de toxice, incdt cele care vin din afard", dinspiritul birocratic al Uniunii, par biete mdngdieri. inainte de arepro$a ceva Uniunii Europene, se cuvine sd ne reproqdm noudinqine mult mai multe, dac[ privim fllmul de zi cu zi al stricdriitdrii." Nimic nou, qtim asta din i990 incoace. Romdnia se afl[aqadar prinsi intre doui rele: cel neao$ autohton, ca moqtenireotrdvit5 a regimului comunist qi cel din afard,, cu impunereaagresivS a agendei corectitudinii politice, a relativismuluiaxiologic, a destructurlrii valorilor tradiliei. Nu vid insd de cenu le-am respinge pe am6ndoul gi de ce ar trebui s[*l alegem pecel mai mic dintre ele, aqa cum considerl mul{i (opiniile despreierarhizarea celor dou5 fiind, bineinJeles profund divizate).

Revenind aqadar ia termenul de ,,populism", care e inplin5 vogd in alte 1dri, ar trebui sd incepem prin a ne pune

urrebarea ce semnifici el cr.rii'l Dincolo de aceastA re

-globalizare", propulsati t

rsentimentelor care covirl3 argumenrului, mai erisdprofund, care determind macest curent antisistem can

Sintagma care o dereroltd impotriva ..iranitsi ..falselor valori''. dar siapare la mai mulli autori g

fiind fiiosofui Nicolai Hrtasupra pericolului de canfundamentate pe ..r-alori":uneia din ele, care exercitii..Fiat justitia, pereat mundacestui fenomen, de care ni

lreal) al corupliei nu este sCu alte cuvinte. in i

subiectiv. Ele devin tbsul p

nu se impun prin ele inseanumit[ agendd. Aceasta ede Carl Schmitt inrr-un tsub o circula{ie restransi,,,Die Tyrannei der l{brtcdevastatoare, demoldnd truman[ poate fi fundameraceastd no{iune denoti n

cuantificabil, negociabil,ei ca pe o sumd de miIn accepliunea sa, ..r'alortranscendentS, ideald in ssgi acceptate. Nu se aplici tadic[ ,,a fi valabil", ..a lflimba romdnd e o pura tau

12

Page 10: Marionete ale destinului - ale...Volumul Marionete ale destinului e tentativa de a combate acei termeni prin care ideile false pdtrund in g6ndire. Pozilia autorului nu e neutrd qi

c face ca milioane, Le Pen. Wilders,proiect european,ustria- Germania,plina ascensiune,est-europene din

:isa-i? Un rdspunsticol din..DilemaL Decalajul istoricI istoricii ne spun:ele culrurale - ladent. La noi nu septam. incd, sd nexninia se gdseqterf-un cu totul altri- Acelagi autorilim ca binele ni-luu altii impreundcu mana noastrS.use autohton suntrtn di.n afard, diniieri. lnainte de are reprosdm noulri cu zi al stricdrii. RomAnia se aflIl(xr- ca mogtenirer4 cu impunereaa relativismului

tiu vad insd de cexri s[-l alegem pe

f (opiniile despreund dir izate).ulism". care e inr prin a ne pune

intrebarea ce semnificl el cu adevdrat? Ce se ascunde in spatelelui? Dincolo de aceast[ rezisten{d colectivd la tot ce {ine de

,,globalizare", propulsatS mai muit de sfera emoliilor qi a

resentimentelor care cov6rqesc adesea logica uneori deficitarda argumentului, mai exist[ gi o altd cauzd, de un ordin maiprofund, care determin[ mai ales formele pe care le imbrac[acest curent antisistem care este numit,,populism".

Sintagma care o descrie cel mai acurat este aceea derevoltd impotriva ,,tiraniei valorilor". S-ar putea inlelege;i ,,falselor valori", dar sd rdm6nem la prima formulare. Eaapare la mai mul1i autori germani, primul care intrebuin{at-ofiind filosoful Nicolai Hartmann in ideea de a atrage atenliaasupra pericolului de care sunt pdndite chiar qi societ6lilefundamentate pe ,,valori": acela al absolutizdrii deliberate auneia din ele, care exercitd astfel o ,,tiranie" asupra celorlalte..,Fiat justitia, percat mundus" - poate fi o ilustrare perfect6 aacestui fenomen, de care nici Rom0nia confruntatd cuflagelul(real) al corup{iei nu este scutitd.

Cu alte cuvinte, in ierarhia valorilor intervine factorulsubiectiv. Ele devin fesul purtat de un anumit interes. Valorilenu se impun prin ele insele, ci sunt impuse de cineva cu oanumitd agendd. Aceasta este observalia fundamentalS ftcut6de Carl Schmitt intr-un eseu publicat in 1960 ini{ial doarsub o circulajie restrdns[, dar carc a devenit ulterior celebru:.,Die Tyrannei der Werte". Argumenta\ra autorului e unadevastatoare, demolAnd tot eqafodajul iluziei cd o societateumanl poate fi fundamentatd pe aie*errea ,,valori". ins[qiaceast[ no{iune denot[ un caracter mercantil, materialist,cuantificabil, negociabil, posibilitatea de a trata cuprinsulei ca pe o sumd de mdrfun, ierarhizate in mod arbitrar.In accepliunea sa, ,,valorile" nu au o existenld autonom[,transcendentd, ideal5 in sens platonic, ci sunt validate, impuse

;i acceptate. Nu se aplicd termenul de ,,sein" (a fi) ci ,,gelten",adic[,,a fi valabil",,,a le fi conferitl valoare" (ceea ce inlimba romdnS e o pur[ tautologie). ,,Specificul valorii constd

13

Page 11: Marionete ale destinului - ale...Volumul Marionete ale destinului e tentativa de a combate acei termeni prin care ideile false pdtrund in g6ndire. Pozilia autorului nu e neutrd qi

in aceea cd tn loc de existenld (Sein) ea are doar valabilitate(Geltung). Setarea ei nu inseamnd prin urmare nimic, dacd nueste impusd; validarea ei trebuie in permanenld actualizatddacd vrem ca ea sd nu se evapore inti-o opor"rld goald. Cinespune ,,yaloare ", vrea sd ti impund valabilitatea. Virtulile suntexercitate, normele aplicate, ordinele indeplinite, dar valorilesunt setate Si impuse. Cine afirmd valabilitatea lor trebuie sdle impund. Cine spune cd ele sunt valabile la modul intrinsec,fdrd ca aceastd calitate sd fie rezultatul acliunii umane, nttface decdt sd mintd. "

Astdzi auzim vorbindu-se in mod ubicuu de ,,valoridemocratice",,,valori europene" sau,,valori occidentale",dar semniflcd oare acest termen ceva de o naturi diferitddec6t a sugerat filosoful german? Bineinleles, acesta igiduce critica pdnd,la capdt. Dacd rerarhizarea valorilor e unasubiectivd, acest fapt devine legitimant pentru combaterea,,non-va1ori1or", merg6nd pdnl la eradicarea 1or. Se ajungeinevitabil la ciocnirea unor sisteme de valori diferite, fiecareabsolutizdndu-se pe sine qi incercdnd sd se impund in fa{aceluilalt. Se dezlinfuie astfel acel bellum omnium contraomnes, in numele unor viziuni diferite asupra lumii.

Pentru Carl Schmitt, stabilitatea unei societS{i nu poatefi datl de asemenea,,valori", ci doar de principiile de drept. Deo armlturd juridicd riguroasd, dar dezbrd,catd de orice conota{ii,,morale". Ceea ce nu inseamnd, cd.legile trebuie sd aib6 labazd,imoralitatea, ci doar cd ele ar trebui s5 dea dovad6, pe l6ngdclarrtate qi precizie, qi de o anumitd ,,neutralitate axiologic5",de a nu incerca sI impund o moral5 sau alta, ci s[ rdm0nd unsimplu cadru.

Desigur, in acest punct i se poate repro$a cunoscutuluiautor c[ este pdndit de ispita formalismului, precum qi faptul c[tdgdduieqte existenla oric[ror valori cu un caracter universal.Cd, totugi, o societate omeneascd nu poate fi imaginatd in lipsaacestora. Aceste observalii sunt intemeiate, dar trebuie spuscd Schmitt nu a intenlionat o tratarc exhaustiv[ a subiectului,

3. ;tn,(3:i:::-; --:: ;Iro(,r&r-r r oase3l: ci irlwr Gsr:en:ei lecie:ale p

sur;rltsmu1ui. tei:oinp.ie5.siaiiei surului gentrie iege tlind interoretatsc,rcu,nle trui Carl Sch.::'liute atunci cnnd gi-Lrrsrior carierE.

Ca dor ad6 ca id:;r acrualitate stA tapul:ice[:l de un alt autor gi4';.te '" tKlen-Cona 2(Ctlflte\tul zilelor noastsr

7.ti itologii. sociolozii g,

:]ttstituliei o consacrt.:nrre sacrosancld"- I

Lil sut'ogot rErsat:t rystt religioasa. sztnt im:n legarura cu \'^1TO 1

,:. I 5-l6t .. Prirt practia.';gtttura cu ciiri-stos.:ersoand. este -\tletfu'acestea unnandu-l pe (de Duhul Sdu. in schse modificd incontinuutp a2) ,,Dragostea dir,atraclia ^dintre

persaaodevdr In acest sens Fr,,iubeSte Si fd ce v'ei"abstracliuni de genulunui adevdr etem ;i ala condus, sprijinita pexcelenld materiald. labunurile suprente." (p

14

Page 12: Marionete ale destinului - ale...Volumul Marionete ale destinului e tentativa de a combate acei termeni prin care ideile false pdtrund in g6ndire. Pozilia autorului nu e neutrd qi

) ea ,:re ilc,eu valabilitate'in unnare nimic, dacd nu| prerniatl€tt1a achtalizatd34 ,tp.trertla goald. Cineilab i i i r are a. I Trrulile suntt indeplinite. dar valorilerlabiiirctrea lor. trebuie sdlabiie lo rnodul intrinsec,'tatui acyittttii umane, ru,t

mod ubicuu de ,,valoriru ".r alori occidentale",xa de o naturd diferitl

Bineinleles, acesta igirhizarea ralorilor e una[anr penuu combaterearadicarea lor. Se ajungeile r alori diferite, fiecared sa se impund in falabellum omnium contra

E asupra lumii.la unei societ[li nu poatebprincipiile de drept. Debrricata de orice conotaliiile trebuie sI aibl labazbsd dea dovad6, pe 16ng[

"neutral itate axioiogicd",sau alta, ci sd r5mdnS un

ate repro$a cunoscufuluinului. precum qi faptul cisu un caracter universal.pate fl imaginati in lipsameiate, dar trebuie spusexhaustivd a subiectului,

el concentrdndu-gi critica sa asupra acelor ,,valori artificiale"care a observat cd incearcd sd se impund in practica juridicda Germaniei federale postbelice. Dupd experienla na{ional-socialismului, tendinJa acestei practici a fost de a conferilegisla{iei statuiui german o aur[ de ,,moralitate", multe textede lege fiind interpretate (in mod exagerat) in aceast[ cheie.Scopurile lui Carl Schmitt au fost mai degrabd contextuale qi

limitate atunci c0nd qi-a scris eseul, qi totuqi, acesta a fbcutulterior canerd.

Ca dovadd cd ideile lui Schmitt nu qi-au pierdut defeldin actualitate st[ faptul c[ ele (inclusiv titlul!) au fost preluaterecent de un alt autor gefinan. In cartea sa ,,ZLtr Tyrannei derWert e " (Klett-C otta, 20 l0),^ Eberhard Straub le adapteazd" lacontextul zilelor noastre. ,,In absenla unei ideologii de stat,politologii, sociologii Si jurnaliqtii invocd valorile Si conferdconstituliei o consacrare de naturd civil-religioasd drept,,carte sacrosanctd". Valorile urmeazd sd serveascd dreptun surogat (Ersatz) pentru metafizicd Si dogmaticd filosoficdsau religioasd, sunt invocate in continuare ca atare Si pusein legdturd cu NATO qi UE drept ,,comunitdli de valori"".(p. 1 5 - 1 6) ,, Prin practicarea virtulilor, omul std in permanentdlegdturd cu Christos, stdpdnul istoriei. El este tnsd opersoand, este Adevdrul Si Viala. Oricine poate ajunge laacestea urmdndu-l pe Christos, prin trdirea virtulilor umplutede Duhul Sdu. in schimb, valorile sunt tributare vremii Sise modificd incontinuu tn urma metamorfozelor societdtrii."{p a2) ,,Dragostea dintre Dumnezeu Si om se bazeazd peatraclia

^dintre persoane, pentru cd dragostea provine din

adevdr In acest sens Fericitul Augustin ti indemna pe creqtini..iubeSte Si fd ce vrei" (...) dar aceasta nu are de a face cuabstracliuni de genul valorilor. Abia tndoiala in privinlaunui adevdr etern Si absolut sau tn privinla ideilor platonicea condus, sprijinitd pe acele valori a cdror naturd e prinercelenld materiald, la echivalarea acestora cu Binele Si cubunurile supreme." (p.71) ,,Teoria Si sistematica valorilor

,,-4#

'15

Page 13: Marionete ale destinului - ale...Volumul Marionete ale destinului e tentativa de a combate acei termeni prin care ideile false pdtrund in g6ndire. Pozilia autorului nu e neutrd qi

au constituit la Max Scheler un substitut al metafizicii Si alcredinlei intr-un adevdr personificat." (p.72) ,,Valorile nusunt neutre, cdci promotorii lor sunt partizani Si urmdrescdobdndirea supremaliei, o pretenlie care e cosmetizatd subasumarea unui pretins caracter obiectiv. (...) Lupta pentruexistenld a valorilor, cu variatele ei nuanldri, a condus la omoralizare a pielei, a politicii Si a rdzboiului, care in trecutera de neimaginat. Disputele moralizatoare se dovedesca fi dintre cele mai brutale, deoarece dreptatea tn propriacauzd justificd orice mijloc folosit pentru a se apdra in falapretenliilor injuste ale adversarului, care la rdndul sdu este lafel de convins de dreptatea scopurilor pe care le urmdreSte."(p.7a-7s)

Nu putem s[ nu recunoa$tem justelea observa{iilorcelor doi autori pe marginea,,tiraniei valorilor", mai ales dacdne uitdm la secolul trecut sau la cel actual, cu noua religiea corectitudinii politice. Acest exemplu era de neimaginatpe vremea lui Carl Schmitt, dar totuqi principiul i-a putut fianticipat de mintea sa pdtrunz[toare. Cdci el se incadreazdperfect ?n considera{iile sale, prin aqa-zisele ,,drepturi" aleminorit6lilor sexuale qi toate celelalte ,,dogme" aferente pecare le promoveaz[. Au acestea un caracter universal in spaliuqi timp,o valabilitate etem[? Sau intr[ mai degrabd in categoriaunor ,,valorr" impuse, in special in vremurile recente, in urmaunei propagande asidue, a aplicdrii consecvente a unei agendeparticulare, interesate qi precis conturate?

Avdnd in minte aceste lucruri, se poate afirma cd ceeace unii numesc ,,populism" nu reprezittd. agadar altcevadecAt o tentativd de eliberare de sub tirania unor ,,valori"dictate in mod apodictic (corectitudinea politicS) qi impusein detrimentul altora prin intermediul unei agende strdind deneamuri, traditrii qi credin{e. Iar subconqtientul acestei atitudiniprotestatare l-ar putea constitui o sete de transcendent, deautentic, de etem, caractertzatd adesea printr-o respingere maidegrab[ instinctivl a valorilor-surogat.

16