Coperta I: M arin Preda, fotografie-din. anul 1 947

a6;; rY: Marin Prcda,fotografie din anul 1941

DTP: Sorina Bela

Editura AIUS Printed este recunoscutd CNCS

@ STAN V. CRISTEA

Editura AIUS Craiova, 2019

Str. Paqcani nr. 9, 200151

TeL.0351.467 .471

e-mail: editura. aius@gmail'comwww.aius.ro

fficii Nafionale a Romaniei

usTEA, STAN V.Marin Preda : anii formdrii intelectuale z (1929-1948) / Stan V'

'-g,i.iz'i,rev. qi adiug" - Craiova: Aius' 2019

Con{ine bibliografieISBN 97 8-60 6-5 62-',7 96-3

821.135.1.09929

ISBN 97 8-6 06-5 62-7 9 6-3

MARII{ PREI)A"Anii formf,rii intelectuale

(1929-1948)

Edi,tia a doua, revilzutil pi adlugitl

STAN V. CRISTEA

@IEilJills

Craiova,20l

484 Fblciu 184Giurgiu 157, 204, 206, 207Gorj 288, 309,458Harghita ll1, 149, 151, 152, 153, 155,

156, 1s7, 158, 159, 16l, 162, 214,445,457

Hunedoara 98lalanttla202Ilfov 14, 134, 187, 191, 192, 195, 197,

205,208,4s8Mehedinli 139

Mureg 99Neam! 184, 186

Odorhei 99, 101, tlL, 154olt 46,169,403,428Orhei 56Pruhova206Putna 184

Rbmnicu Sdrat 145

Romanali 403,428SatuMarc202Sibiu 127

Someq 43Tdmava Mare 127, 130, 136, 168

Teleorman 43, 65, 67, 70, 72, 73, 74,

75,76,80, 81, 82, 83, 84, 92, 93,104, 111, 115, 144, 168, t73, 784,

l9l, 197, 205, 279, 283, 306, 311,312, 313, 314, 3r5, 316, 329, 330,

.,'.,,: i +r n+nl!€!$s**gElsi*gC+ee54!4q145r:::: :r''

331, 369, 386, 4ll, 413, 416, 418,420,442,450,453

Trei Scaune 145

Vaslui 134, 183

Y7a;ca 132, 168, 192, 193, 205, 207, 346Vrancea 169,200

Regiuni

Ardeal 30, 43, 99, 148, 166

Basarabia 56Dacia 116Moldova 148, 324, 387, 397Moldova de peste Prut 84; vezi ;i'.

BasarabiaMoldova de peste Prut: Basarabia

Oltenia 170

Sdtmar22l

Tnri

Bu7garia323Elvefia 290Franla 189Olanda 289Rusia 56Ungaria 58, 312Vietnam 34

Cuprins

Argument 5

Marin Preda. Anii formirii intelectuale (1929-1948) 13

Marin Preda, elev la Siliqtea-Gumeqti (1929-1937) 14

Marin Preda, normalist la Abrud (1937-1938) 85

Marin Preda, normalist la Cristur (1933-1940) I l0Marin Preda, normalist la BucureEti (1940-194I) 163

Marin Preda, ?n anii debutului literar (1941-1943) 225

Marin Preda, in anii serviciului militar (1943'1945) 31 1

Marin Preda, in anii afirmirii literare (1945-1948) 336

Bibliografie cronologicd selectivi 378

Marin Preda. Documente, facsimile qi fotografiiLista qi sursa documentelor, facsimilelor qi fotografiilorDocumente, facsimile qi fotografii, planqele I{LXXII

Mu{umiri

Indice de nume ............Indice de denumiri

439440

457

459480

Marin Preda, elev la Siliqtea-Gumeqti(1929-1937)

Perioada c6t Marin Preda a urmat cursurile $colii Primare din

Sili;tea-Gume;ti n-a ficut, p6"nd acum, obiectul niciunui studiu

aprofundat de istorie literard. Fac exceplie doar cercetdrile intreprinse de

Marian ciobanu, din volumele Marin Preda. Monografie sentimentald(ed. I, 19981 ; ed. all-4 20032) ;i Marin Preda ;i ai sdi (20143; este, de

fapt, o reluare revdzutd qi addugitd a lucrdrii anterioare), qi Dobre I'Burcea-,,Siliqtean", din volumul Marin Preda ;i universul Moromelilor

- adevdr, fi.cliune, mit (2006)4, dar sumare referiri la aceastd perioadd se

g[sesc gi in volumele despre viala lui Marin Preda, publicate de Emil

Manu (2003)5 Ei Rodica Potoceanu Matiq (2014 Ei 2015)6.

Studiul de fald porneqte de la confesiunile scriitorului insugi, pe cal.e

le regisim in eseurile: 'Bdtrbnal

invdldto{, Un invdldtor ciadaf gi

Stillpal de foc imaginure, publicate in revista ,,Luceafirul" (1971)' de

unde trec in volumul Imposibila tntoarcere (ed. I' 197110; ed. a II-a,

revdzutd;i addugitd, 19721\, iar de aici in romanul autobiografic Vialuca o prutld (ed.I, 197712; ed. aTI-a, 197913). Peste aceste confesiuni ;ievocdri suprapunem informaliile acumulate prin cercetdrile_.mai sus

citate qi prin propriile noastre investigalii, inclusiv de arhiv[l4, fbrd sieludSm gi alte elemente desprinse din opera predista sau din bibliografiade referinfd, de un real folos fiind qi interviurile publicate de Sorin

Predar5 ;i cuprinse apoi in volumul Moromelii. Ultimul capitol (ed. I,

201016; ed. a II-a, revdztttd Ei addugitd, ,013tt1.-)Marin Preda (n.5 august 1922, com. SiliEtea Gumeqti, jud. Teleorman

- m. 16 mai 1980, com. Mogoqoai4 jud. Ilfov)18 este al doilea copil' din a

doua cdsatorie a lui Tudor calsraEu (28 iulie 1884 - 18 noiembrie 1962:.fiul

lui NeacEu C. Ion qi al Petrei I. Ion, din Siliqtea-Gumeqti)le cu Joila Preda

(24 octombrie 1889 -9 mai1977; fiica lui StanB' Gdngoe 9i aMariei

\ fr*i;i, Stan V. Cristea, Marin Ptecla Pofitettntte oglinzi, Craiova, Ed.

Aius, 2015, p. 18-73 (Marin Preda, elev la Siligtea-GumeEti); idem, MarinPreda. Anii formdrii intelectuale, Craiova, Ed. Aius, 2016' p. 10-69 (Marin

Preda, elev la Siligtea-Gumeqtil 1929 -1937 ).

GAngoe, din cdtunul Burdeni, comuna Balaci)20, purtdnd numele defamilie al mamei. in fapt, Marin Preda s-a nbscut in ziua de 20 iulie 1922,in ziua de Sf. Prooroc Ilie Tesviteanu, dupi calendarul ortodox, dar va fiinregistrat oficial in zhta de 5 august 1922, fillird botezat a doua zi, 6august 1922, in zi de cruce rogie, Schimbarea la fa!6, nagi fiindu-iAlexandru St.R. Dicu qi sof,a sa llinca21.

Despre nagterea lui Marin Preda, sora sa mai mare, Ilinca, a povestitla un moment dat ,,Pe Marin al nostru - spune Ilinca -, mama l-a Jdcutin ziua de Sfdntul llie, tn plind secerd. Tata n-q avut timp sd treacd pe laPrimdrie sd-l declare. in ajun de <dezlegarea la pe$ter, pe 5 august,cdnd seJdcea tdrg tn Deal la noi, atunci s-a dus tata;i l-a declarat...Moa;a lui Marin afost Moisoaica, solia lui llie Cojocaru... acela de-imai zice Termenez."22 De asemenea, Ilinca a povestit gi despre o,,sperieturd" a fratelui sdu, pe c6nd era ,,mic, fn fa;d": ,,Cdnd era mic, tn

.faSd - spune Ilinca -, a qvut o sperieturd. Nu mai lin minte, tqtq squmama a pus lampa din cui pe masd, l6ngd locul unde era el. A urmdritce fac pdrinlii cu ochii bolbo;ali ;i nu ;tiu de ce s-a speriat, cd lipaintr-una. I-q descdntat... Degeaba! I-a pus .faqa tnaintea oilor ;i aucdlcqt-o. Degeaba! Ciobqnul satului, al lui Turcin, l-a lovit in frunte,u;urel, cu ciomagul de corn. Marin parcd s-a mai liniStit! Din cAnd incdnd, iar ,tipa ftrd rost ;i atunci noi ti puneam fa;a tn faya oilor, cd erahine sd treacd ele peste ea... U;or, u$or, q sr:dpat de sperieturd."23 Nupeste mult timp, insd, se va imbolndvi de friguri.

Tudor Cdldraqu, tatdl lui Marin Preda, zis qi Tudor al lui Neacgu allui Cdrstea Neac;u, ar fi trebuit sd se numeasci Tudor N. Ion, dar poartdacest nume ca pe o poreclS, datoritd faptului c5 fusese in armatd ,,cdldraqcu schimbul" inh-un regiment de Roqiori, qi participase la al doileaRdzboi balcanic, ?n 1913, in tatdl sdu ii cumpdrase un cal ar[ba;. Eraporeclit gi Palac (dupd numele unui arendas grec din imprejurinii,Patsakos, mare cdldre! Ei el) sau Palanghel (cdci se plimba fudul cdlarepc cal, sdlt6nd in qa precum Palakina, nevasta lui Patsakos).

Tudor CilSraqu a fost cdsdtorit intAi cu Rddila (din Tdtdrdqtii de Sus;cra o fatd frumoasd ;i instdritd, pe care o cunoscuse la unul din bilciuriledc aici; se cdsdtoriserd in 1911, dar aceasta a murit cdnd birbatul sdu erapc front, la Mdrdqti-Mirdqeqti, in Primul Rdzboi Mondial), iar JoilaPrcda a fost cisdtoritd, anterior, intAi cu Nicolae Preda (zis Torocea,mort de tAndr), apoi, nelegitim, cu Marin Dinicd (acesta, ajuns primar, oirrrproprietireste cu un lot de opt pogoane, cavdduvd de rdzboi). TudorCdliragu (Tudor Neacqu Cdldraqu, dupd cum este ?nscris in actul de

t5

16 ll nastere) s-a casdtorit fhri acte cu Joila Preda in 1921, cdsltoria lega16

ll ninaincheiatiabiala I iunie 1940.

ll vr*in preda a copilrrit intr-o familie numeroasd, alaturi de surorile

ll si cle fratii din cele doud c[s6torii ale pdrinlilor s5i. Din prima cdsitorie,ll f"Oor Citarasu avea trei bdieli: Ilie (i909-?), Ioan (1914-7942, mort pe

I frontul de Estj qi Gheorghe (1916-1992), adicd Paraschiv, Nild qi Achim

din romanul Morometii. iar Joi{a Preda avea doud fete: Maria

(1912-1996) Ei Ioana (1914-1998), adicdAlboaica gi Tita din roman (pe

Maria, din'prima cdsdtorie, iar pe loana, din cdsdtgria nelegitimi)'lmpreund, ii au pe Ilinca (1920-1995), pe Marin (1922-1980; viitorulprozator, adicd Niculae din roman) qi pe Alexandru (1926-2015; i se

,prrn.o Sae), care vor purta numele de familie al mamei' In romanul

Iiloromeyii, tatdl este prototipul lui Ilie lVloromete, iar mama este

prototipul Catrinei Moromete. in fine, dupd cum mdrfuriseqte in Viula

La o prudd,Marin Preda nu-i cunoscuse pe bunicii dinspre tatd, n-a qtiut

nici ium ii cheami, qi nu-i cunoscuse nici pe bunicii dinspre mam6, care

erau din alt sat, dar mama sa povestise lucruri deosebite despre ei.

casa familiei lui Tudor -calaruq.r

eta aqezalb la goseaua mare din

silftea-GumeEti, iar dup6 cum o descrie Marin Preda in cel de-al doilea

volum al romanului llioromeyii, ,,Cesa era veche dinainte de primul

rdzboi;i numai pridvorul, graidul ;ifdnarul eraufdcute mai de curdnd'

in pridvor era vdzut de -ibicei

Moromete, care pdrdsise prispa de

din-ainte de cel de-al doilea rdzboi ;i dormea acum aici ;i ridicase tn

acela;i timp de-a lungul prispei un parmaldc cu cdte-o floareromboidald tdiatd tn miilocul fiecdrei scdnduri. sub pridvor i;iconstruise o pivnild plind cu butoaie ;i putini in care intrai ridicdnd o

h.apd chiar de ldngipridvor, de pe prispd, cqre qcum era din scdnduri,

ca ;i du;um"ooo"r"io, doud oddi- dii cesd, altddotd din pdmdnt."2a

lnainte de rdzboi, cdnd veniserd perceptorul qi agentul de urmdrire

Jupuitu, insolili de geful postului de jandarmi, sa-i ia lucrurile din cas6

pentru cd Moromete nu pldtise fonciirea, ,,Odaia mare cu doud paturi

iargi, cu soba de cdrdmidit datd proaspdt cu vqr, cu icosna deasupra

qria"i clinspre tindd, cu cele doud ferestre mari, una spre bdtdturd"ldngd

patut tn care stdtea culcat Moromete qi una spre drum, sub c:are

tu ilti o masd acoperitd cu ct.fald brodatd qi pe care se aflau cdrlile luiNiculae qi l, cari se rndnca de Crdciun, Anul Nou ;i Pa;te, totul era

gol, nu se vedea nimic de pre! nicdieri, in afard de un gtergar nlare

Tnflorat cqre inc:adra icoana ;i de pdturile cu bdtdtura din betelii

colorate de cdrpe, care nu valorau nimic, erau bune de pus pe ios qi nu

pe pat.?'25 Desigur, la capdtul celuilalt pat era ,,lada bra;oveneascd", dar

,,covoarele de pe ladd, lucrurile din ea, cdt qi covoarele de pe pqturi ll17.fuseserd pitite de fete pe la vecini"z6. Din volumul lui Marian Ciobanu, llMarin Preda;i ai sdi (2014), afldm insd cL,bdtrdna casd mostenita de llGheorghe T. Cdldraqu (Achim din ,,Morome!ii"), ,,a rdtnas aceea;i ;i nu llSi-a schimbat locul ;i nici pozilia", deqi ,,i s-au adus imbundtdyiri de stai llsd n-o mai cuno;ti"t ,,e;e afost inlocuitd lemndria roasd de cari, prispei I

i s-a addugat un parmaldc dintr-un stejar pulin cam gdunos, dur destulde solid, de altfel, au fost ldrgite ferestrele <sd ,se vadd mai bine spre dldrumst, indreptali perelii ;i dali cu vor alb <sd nu mai rddd toli pro;tiisatului>, a inlocuit chiar ;i acoperi;ul prin care nu ploua deloc ;i nicin-avea curaj sit se uite vdntul in cdta vijelie se preschimba e1"27;

Gheorghe Cdl5raqu ,,aficut de toate", ,d6r n-a putut sd mute casa dinloc qi nici sd ldrgeascd bdtdtura", incdt ,,tot ca o casd de laSili;tea-Gume;ti ardta cocioaba in cqre si-a prdpddit copildria"2g,asemenea lui Marin Preda, De altfel, qi Ilinca vorbea, la un moment dat,de ,,case in care am trdit cu tolii ;i in care std acum Gheorghe,

.frate-meu vitreg"ze. Astdzi, insd, casa este intr-o totald degradare.Intr-o familie atdt de numeroasd, Marin Preda a avut parte de o

copildrie nefericitd, deqi, mai tdrziu, c6nd cineva ii pomenea de aceastdperspectivd, se infuria cumplit - dupd cum ne asigurd nepotul sdu defrate, Sorin Preda -, pe motiv cd orice copildrie este fericitd, cum era depdrere si Sae, fratele mai mic, eare avea, probabil, dreptate30. Vor fi fostin copildria lui Marin Preda suficient de multe episoade care s5-lcontrazicd, cu intdmplSri aidoma celor de care are parte orice copildintr-un sat de cdmpie qi dintr-o familie numeroas5, cum vor fi fost gi

altele despre care i-a fbcut pldcere sd-gi aminteascd, dar, despre toateastea stau mdrturie schifele, nuvelele ;i romanele lui.

Despre primul moment de tresdrire congtientd - cdnd incepe, de fapt,,,qyenturq constiinlei" sale - Marin Preda vorbegte in deschiderearomanului autobiografic Viala ca o pradd'. ,*4ventura constiinlei mele ainceput intr-o zi de iarnd cdnd o anumitd fntdmplare m-a /dcut sdtnleleg deodatd cd exist. Era multd lume tn casd, fiinle mari, asezate incerc pe scaune mici ;i care se uitau la mine cu priviri de recunoastere,dar parcd imi spuneau cu ostilitate, te vedem, e;ti de-al nostru, dsr ce

faci? Atunci am auzit o voce: <Ldsali-l ln pace! Na, md, ;i p-asta"> $icel ce rostise aceste cuvinte a luat de undeva de pe sobd o pdine m.are Sirotundd;i mi-a intins-o. Atunci mi-am dat seama cd lineam strdns cevain brale, tot o pdine, ;i cd asta erq cauza privirilor rele indreptateasupr& mea. Pusesem mdna pe pdinea de pe masd care era a tuturor ;inu msi vroiam sd dqu la nimeni din ea. Iar acel om, de cqre ascultau

lsll toti, tn loc sd mi-o ia cu for[a, cum furio;i se pare cd vroiau ceilalyi,

ll rai"'anau-*d sd scot rdcneie, imi mai ddduse uns: (Ia-o, md, ;i pe-asta!>

ll"por"a m-am Tezil dintr-un somn. M-cnn uitat la toli liniqtit qi am pus

ll "u*intn painea din brale pe masd. Nimeni nu mai m-a luat dupd aceea

ll t, ,"o-i, au inceput sd ripit clin ea ;i sd mdmdnce""3l

I p.itr 1981, ins-d, Ilinca I sora mai mare a prozatorului - iqi amintea, cu

mai rnulte amdnunte, secvenla respectiva: ,,Fitcuse mamo niqte pdine cum

nu des se obi;nuia in cctsa noastrd. o copsesg bine qi erafoarte albd ;ipufoasd. A venit cu pdinea qi a pus-o pe masd, deqi ar fi trebuit s-o mai

lase in vatrd sd ," ,d"uorri, ruptd fierbinte se incrudeazd qi fuimicatul tri

se face clecie tn gurd. Eu stqm mai mult la mama la vatrd tnainte de

masd. cdnd am titrat ti vdd pe toli cu privirile tndreptate spre Marinicd

care luase pdinea ;i cu amdndoud mdinile o strdngea la piept' Tata se

uita la el qi nu ziiea nimic. Ceitaltri se uitau cdnd la el, cdnd la tata.

Deodatd tata se ridicd de la masd, merge ;i mai ia o pdine din vatrd qi cu

emdndoud mdinile, peste masd, i-o tntinde lui Marin: <Na' Marinicd' ia-o

tatd ;i pe_asta!>

'ti-o

apropie de cealaltd. copilul s-a uitat cu uimire la

pdinea pe care o lirno in brale ;i a pus-o afoi liry\ti! ye-m.as("32

Acesta este momentul esenliaf al copildriei lui Marin Preda - qi el

s.arfiintAmplat,cumcredeallinca,pec6ndfrateleeimaimicaveacinci-qase urri -, moment care inglobe azd in sine o semnificalie cu

profunde reverberaJii in to{i anii c" \/ot urma, cu deosebire pentru primii

*ia*qcoal6'Dinacelmoment,pentrucopilulMarilPredacopilSriasereveleazdsub aura propriei sale existenle, intr-o relafie indestructibild cu

viala familiei sale, dar;i cu lumea satului, cu tot ce inseamna el, adica

cu oamenii lui Ei pove;iile lor, cu obiceiurile de peste an Ei cu muncile

cdmpului, cu intdmplAiile ;i evenimentele din sat, cu instituliile satului

(biserica, gco ula, ptimfuia: ,,aceste trei puncte de spliiilt ale satului") qi

oamenii din frunt"u 1or, cu ,poiana lui locan" Ei ,,pridvorul lwi

Moromete", sau ,poiana unde se iuca hora, duminica", acestea din utmifiind un fel de ,,agora", qi ele ii vor stdrni interesul 9i fascinalia lui Marin

Preda in toatd copildria sa Ei in adolescenld'

La 22 augusi tgZg, Marin Preda implineEte ;apte ani, drept pentru

care - pe baiarecensbmdntului qcolar - este inscris, la inceputul anului

qcolar igZO-1930, in clasa int6i, la gcoala Primard de Bdieli Ei Fete din

siliqtea-GumeEti, unde avea sa-l aibd. ca director pe inv6!6torul Ionel

Teodorescu (numit dupd pensionarea pe caz de boal6 a lui Constantin

Semenescu), iar ca invaldtor la clasd pe Athanase Penescu33. Cu toate

insistenlele acestuia, Tudor cdldraEu v a t6t6gilna indeajuns sd-qi trimit5

copilul ia cursuri, incdt situalia qcolard a copilului CilSraEu T. Marin,

cum fusese inscris ?n catalogui clasei qi in registrul matricol, nrezinta lllgabandonul ca atare, sub formula ,,repetent", dupd cum se consemneaza llin registrul rnatricol, respectiv sub num5rul matricular 23734 (foaia

llmatricold nu este insd semnatd de directorul qcolii). ll

Din pdcate - in aceste vremuri, cAnd se urmdreste cu obstinalie lldemolarea valorilor, iar Marin Preda este o lintd predilectd -, niqte I

tineri jurnaliqti au speculat aceastd situalie din scriptele scolare, subtitluri precum: Cel mai mare nuvelist romdn, repetent incd din clqsaintdi (a fost, insd, declarat ,,repetent" pentru cd a fost ,,absent" de laqcoal6, si nu pentru o situalie proastd la invS!6tur6, curn se inlelege laprima vedere din titlu)35 sau Scriitorul Marin Preda, un elevmediocru (degi s-a numdrat, cum se va vedea, incepdnd din clasa atreia, printre premianli)35. AEadar, fdtd sd fi avut ribdarea de averifica situalia qcolard pdnd in clasa a saptea, dacd nu cel pufin pdndin clasa a patra, jurnaliqtii respectivi au dat articolelor lor titluri carenll corespund nicicum cu realitatea, dacd, nu cumva sunt chiardenigratoare la adresa scriitorului.

invildtorul Athanase Penescu, in vdrsti de 2l de ani, eraoriginar dinsatul invecinat Rdca; ?gi luase diploma de invildtor cu un an inainte qi

flunclioneazd cinci ani la SiliEtea-Gumeqti, apoi se va tetrage in satul debaqtinS, unde va func{iona in perioada 1940-1970, tot aici infiinldndunul dintre cele mai bune muzee sdteqti din zon5. Deqi a incercat sd facdtotul pentru ca elevul sdu sd vind la qcoal5, pAnd la urmd insistenlele saleau fost in zadar, de aceea nici nu ;i-a putut face o idee despre elevulCdlira;u T. Marin: ,J,{u mi-am pututface o idee despre el ca elev... Eraun sfrijit d-acela... venea in cdma;d ;i in izmene, fncins la mijloc cu unhrdu de tei, cu traista de gdt;i descull, dar aSa veneau cu tolii... Cumlreceam mereu pe la poarta lor cdnd plecam acasd squ cdnd veneam delu Rdca, m-am simlit intr-un fel obligat, nu ;tiu cum sd zic altfel, ;i, casrt .fiu sigur cd vine la Scoald, aqa mi-a venit mie atunci, i-am opritinlr-o zi traistq, i-am luat-o de la gdt ;i i-am spus cd am s-o lin eu ca sdmd asigur cd o sd vind ;i a douq zi. N-a mai venit deloc! Md-sa, cdnd,rlrigam, imi spunea cd e dus, ba cu oile, ba cu caii. Pdnd la urmd l-amldsat fn pace, dar traistq am dus-o cu mine acasd. O mai am qi-acum. E1>aici pe undevo. I-am spus qi lui, n-a vntt sd creedd, dar arfi vrut sd ovuddl..."37 Cu fostul sdu elev, devenit scriitor, invS!5torul Athanasef )cnescu n-a stat de vorbd dec6t o singurd datd,Ia Piteqti, in 1973, cdnd

prozatorul s-a intdlnit cu cititorii sii din urbe; Marin Preda l-a invitatirtunci, insistent, sd-l viziteze, dar n-a fbcut-o niciodatS: ,,Cum sd mdlue:!? Ce sd-i spun? De ce sd-i incurc ileb g1ndirii?...", se intreba

20 ll singur, prin 1985, de parci ar fi incercat cumva sd ascundd o vind pe

ll "are

n-o avea38.

ll r-u incepuhrl verii lui 1930, cel care ar fi trebuit sd termine deja clasa

il intai arata cum il descrie un fost coleg de gcoald, poreclit Zdroncan: ',A4iJ

ll adrc aminte in niste izmene care abia ii acopereau genunchii, dar cam

I o;i u*ito* toli pi atunci, cu o traistd cle tort pe cqre o linea tot timpul de

gdt ;i care i se ltdlangdnea cdncl alerga dupd vite, ;i cu mucii la nas pe

Lare qi-i ;tergea cu pialele cdmd;ii. Era mic ;i sfrijit, pldrF:ldegrabd ;inu in'tra in jicurite-noc$tre -.", pe:ntru cd nu ficea fa[d!" '"3e ,(Zdroncan

se

numea, de fapt, Marin Cristesiu; era n6scut la 17 august 1923, fiind fiul

lrri Stancu cristescu, agricultor, qi al PSunei; a murit la 6 aprilie 1982, la

siliqtea-GurneEti). Dar, vara aceea a fost ultima lui vard de copil, inaintea

celor pe care le va petrece ca vacanle ale unui elev de ;coald'DascSlii din Siliqtea-Gumeqti nu vor renunla sd insiste pe ldngS Tudor

cdldraqu, iar in anul Ecolar 1930-1931 il vor inscrie din nou pe elevul

c6l6raquT. Marin in clasa I, respectiv in clasa I baieli, avandul ca ?nvd{ator

pe Ionel N. Teodorescu, pe care, de altfel, acesta il va avea ca dascdl in toate

ctasele primarea0. ,,Cdnd m-au dat la ;coald- se confeseazd Marin Preda in

convorbirile cu Florin Mugur - nu mai eram mic, aveam opt ani. Nu rni-a

pdrut nicioclaki rdu de aceastd intdrziere, nu-mi explic insd ezitarea'pdrinlilor

<Bd, tu n-ai sd incepi ;coala anu' dsta! D mi-a spus tntr-a zi tata.'De

cei, Se te.mea ca, aSa adormit cttm ardtam, sd nu rdntdn c?,ImvT repetent'

sd rddd lumea de noi? !'in minte bine cdnd s-au furtdmplat toate (tcestea'

Era un tnceput de sepiembrie, care aducea, nu qtiu de pe wtde' fnmze

moarte ;i peiumdtate galbene, prin ctn"te'"4l

Elevul calaruEu f. Marin va absenta uneori de la gcoa16, mai ales

iarna, neavdnd cu ce sd se-mbrace qi sa se-ncalle. C6nd era timpul bun,

era imbrlcat ,,c1) o cdmasd de tort ;i izmene tot de tort ;i incins cu"'

piedicadelacai,,_Spuneuncoleggiprietendincopjldrie,Milica'Ro;uot,

de la care aflarrr qi c6, prietenuiui sdu i se spunea Telerezu, fard

sd poald precizade unde venea poreclaa3' Iar pe vreme rea - dupd cum

iEi amintea un alt coleg, Costici Cocioali -, ,'cdnd pleca spre ;coald'prin uliyele satului pti de noroaie, cu o traistd ponositd, care-i atdrna'peste

umeri, lovindu-i genunchii in mers, traisld in care era un caiet'ponosit ;i un bol de mdmdtigd rece, pus de Joila pe f'Sd' pn care de-multe

ori, tmpieclic,indu-se prin noroaie, o pierdea, ;i' pdnd o gdsea'

cdinii utilei il ugurau de mdmdligd"aa.Totus.i,nup6reacSelevulCdldraquT.Marinsedescurcdbinecu

cartea" iar arnintirile Ilincdi, sora sa mai mare cu doi ani, par sd fie cu

totul reale: ,,Era moale rdu qi mult prea nepriceput' Sta tot timpul cu

abecedarul fn mdnd;i, cdnd ct'edeam ;i noi cd a tenminqt, venea la mine ll21sd-i ardt nu ;tiu ce. De socotit, socoteq mai u;or, der nu reugea deloc sd llse descurce cu cititul. Sta cu abecedarul in mdnd ;i nu reu;ea sa llpronunle cuvintele, i se impleticeau swb limbd, parci or"o u, glr"* llacolo, chiar qi cdnd da sd vorbeascd... Fratii dia mqi mori, mai mari, lldar mai pro;ti, fl luau in rds, ii spuneau cd degeaba se chinuie cd tot I

prost ca ei o sd ritmdnd, cd degeaba are voinld de carte, tot la oi o sdrdmdnd, pentru cd ce na;te din pisicd..., ;i e.l incepea sd pldngd, luacqrtea ;i se ducea departe in grddind, cdutdnd sit se descurcesingur..."*t (,,Eu invdyam mai bine ca Marin la ;coald.", i-a mirturisitllinca, cu ocazia unei vizite la Siliqtea-Gumeqti, Aurorei Cornu, peatunci so{ia fratelui sdu.a6).

Rezultatele la invildtur[ din clasa I, consemnate la sfhrqitul anuluiq;colar, in Matricula nr. 30, numdrul matricular 269, sunt totugi ale unuiolev silitor, adicd: media 6,75 la Limba romdnd (7 la Scriere qi exercifiigramaticale, 7 7a Citue,6 la Exercilii de memorie gi liberd reproducereqi 7 la Exerci{ii de intuilie) qi media 6 la Maternatici (Aritmetici qi(ieometrie), apoiT la Religie, 8 la CAnt, 8 la Educafie fizicd,8 la Lucrurnanual, 8 la Purtare qi 8 la Frecventare; are, asadar, media generald7,15, fiind clasificat al Xl-lea, intre cei 23 de elevi promovalia7 (foaiarrratricoli nu este insi semnatd de directorul qcolii). Aceste reztltate ilc<tntrazic pe scriitorul de mai tdrztu, care va spune, in Vialu ca o pradd,cit: ,,in primul an abia am trecut clasa ;i m-am trezit cu uimire citind'4g.l)c de altb parte, trecAnd clasa I, elelul Cdldraqu T. Marin trece gi unprag de viatd, acela care rnarcheaz\, ptima carte cititS, rnoment esenfialpc care nu-l va uita, dupd cum va mdrturisi, prin 1970, ?ntr-o discu{ieconsemnatd de revista qcoldreascd ,,Cutezdtoril": ,,Prima mea cartet'ililti a fost Ddnild Prepeleac, cu ilustralii. Trecusem clasa intdiltrimard ;i, cdnd am venit acasd Si m-am uitat in ea, mi-am dat seqmalri ,ylit,t sd citesc. N-am sd uit asta niciodatd."ae

Momentul de cumpdnd din viala eler,ului Cdldragu T. Marin, acelarlin clasa a II-a, adicd din anul qcolar 1931-1932,ilrememoreazi pesterrtri prozatorul insqi, ?n Viala ca o pradd'. ,J{-a; putea sd spun azi cuitlrtlorez faptul cd deqi am fost dat lq ;coald la opt ani, cu scopulntirturisit de tatdl meu sd invdy doar sd md iscdlesc ;i pe urmd,(ts(tnenea fralilor mai meri, sd ar pdmdntul qi sd cresc vite, totu;iirrlrenga .familie a renunlat mai pe urmd la aceastd idee. Fiindcd tn

l,rimul an abia am trecut clasa, n-aveam ochii chiar buni Si nu vedeamltittc ce se scria pe tqbld./ Atunci de ce m-au dat mai departe sd utmez ;it'ltt,tu e doua pe care abia qm trecut-o? Ulterior toli au spus cd fnvdyam

22ll t frn. Dar osta nu era adevdrat. Nutnai eu ;tiu ce-am putut trdi tn anul

ll ,rrndtor, la ce torturd amfost supus qi cum soarta mea s-a decis parcd

ll igrorar,lu-md pe mine. i)e la inceputul anului nu putusem sd tnvdl

ll il*ir, ,u or"oin nici cdrli."so Mama sa ii frcuse rost de cinci lei, s6-Ei

ll .rr-o"r" ..mdcar Citirea", dar aceasta costa - cum ii va spune

I itruaiato*i sdu - douizeci qi cinci de lei, aEa cd.,l-a rugat pe acesta si-icumpere un maculator, motivand astfel rugf,mintea: ,,sd am mdcar pe ce

scrii, cd de invdlat pot sd mai md tmprumut, dar de scris nu pot sd scriu

in caietele altorl"Sl.Rezultatele ta inv6!6turd din clasa a ll-a, consemnate la sfarqitul

anului Ecolar in Matricula nr. 31, numdrul matricular 253, sunt aproape

la acelagi nivel cu cele din anul precedent, adic'a: media 6,80 la Limba

romAna (7 la Scriere qi exerciiii gramaticale, T 1a citire, T la Exerci{ii de

memorie qi libera reproducere, 7 la Exercilii de compunere 9i 6 laExercilii de intuilie) ;i media 6 la Matematici (Aritmetici qi Geometrie),

apoi 6 ia Religie, 6 la Istorie, 6 la Geografi e, 7 la Caligrafie, 7 la Desen'

i h CAnt, B la Educali e frzicd, 8 la Lucru manual, 9 la Purtare qi 9 la

Frecventare; ceea ce insemna media generali 7,0452 (foaia makicold nu

este insd semnatd de directorul gcolii).clasa a III-a, urmatd in anul Ecolar 1932-1933, a fost insd momentul

cdnd elevul Cdldra;u T. Marin trece - ca sd spunem aqa - doud

,,praguri". despre care prozatod insuEi vorbeqte in Viala cu o pradd'

Sp* la un mbment dat'. ,,in iarna aceee hotdrdrea tatdlui meu de a nu

md mai ldsa sd md duc la ;coald a devenit, practic, un fapt' degi din

gurd nu md oprise: nu aveam cu ce md tncdlla' M-am dus doa-r cdnd am"putut

merge descull, ;i atunci am trdit acele ore de spaimd despre care-o*

po*"iit al cdrei motiv dqcd s-ar fi demdluit s-ar rt petrecut o

catistrffi. Constiinya mdsura proporliile dezastrului care ar fi urmat,

iar instinctele tremurau, ,, ti ;tie ce-a;i fi ajuns tn viald dacd jocul

tntdmptdrii, al cdrei erc)u eram, s-ar fi destrdmat qi eu a;i fi apdrut tn

ochii invdldtorului a$a cum eram ;i nu cum, -prin nu ;tiu ce mister'

credea el cd sunt. Adicd rlintre cei mai buni."53 $i explica mai departe:

anume c6, se apropia sfarqitul anului qi inv5litorul examina toati clasa,

,,sd vadd p" iori trece, pe cine premiazd ;i pe cine lasd repetent";

scotea cdti cinci sau qas- elevi la tabl6 qi ii asculta, iar pe cei care

d6deau impresia cd ,parcd nici nu trecuserd pe la ;coald", ii bdtea la

palmd ,,c.,-o nl,tia de iornfoarte agerd, de care tot unul dintre noifdcuse

rost,, ilfieodatb era intr-atdt de furios ,,tncdt uneori ti bdtea la palmd pe

toli cei care erTu sco;i odatd, de;i unii dintre ei protestau indignali cd

ar fi rdspuns bine la tntrebdrile puse"54. Sub aceastd amenintare a trdit

qi elevul Cdlaraqu T. Marin, insd deznoddmdntul a fost cu totul altfel, ba llZ:chiar unul neagteptat: ,,Prima zi a trecutJdrd sdfiu scos rri eu la examen. llA doua zi, vazdnd cum st&u lucrurile, in loc sd fug qi inddrdt sd nu na llmai uit, am venit totuqi la ;coald, deqi ;tiam ce ar puteq sd mi se llintdmple. Nu m-a scos nici in acea zi si nici in cele urmdtoqre. $i pentru llca aceastd tntdmplare sd Jie dusd pdnd la capdt, in nefirescul ei, la I

s/6r;itul anului m-am pomenit printre premianyL"ssAceste rezultate brure la invildturd sunt consemnate in Matricula nr.

32, numdrul matricular 143, adicd: media 8 la Limba romAn5 (8 laScriere qi exercilii gramaticale, 8 la Citire, 8 la Exercilii de memorie giliberd reproducere, 8 la Exercilii de compunere, 8 la Exercilii de intuitie)Ei media 8,66La Matematici (Aritmeticd gi Geometrie), apoi 8 la Religie,ll la Istorie, 8 la Geografie, 8 la $tiinfe fizico-naturale, 8 la Caligrafie, 8la Desen, 8 la CAnt, 7 la Educalie frzicd,8 la Lucru manual, 9 la Purtareqi 9 la Frecventare; ceea ce inseamni media generalS 8,2956. Esteclasificat al doilea, primii trei din clasS fiind: Ion T. Maria (cu media8,54), CelLraqu T. Marin (cu media 8,29) qi Constantin C. Nicolae (cumedia 8,13)s7 (foaia matricolS este semnatd de directorul qcolii,invdldtorul Ioan N, Teodorescu).

Remarcdm, de altfel, saltul din trimestrul al treilea, care tr-adeterminat pe invdfdtor sd nu-l mai examineze, dapd, cum procedase cuceilalli colegi, fiindcd avea acum trei medii de 10 (Exerci{ii de memorieqi liberd reproducere, Matematici, $tiinte {rzico-naturale), cinci medii de9 (Scriere qi exercilii gramaticale, Religie, Geografie, Purtare,Frecventare), qapte medii de 8 (Citire, Exercilii de compunere, Istorie,Caligrafie, Desen, Cint, Lucru manual) qi doar o singurd medie de 7(Educalie fizicd)58. Aqadar, cum va spune scriitorul de mai tdrziu, inVialu ca o pradd, incheie clasa a III-a intr-un mod surprinzdtor: ,,laffirqitul anului m-am pomenit printre premianti"Se.

Rezultate bune la invi!5tur6 obline elevul Cdldraqu T. Marin qi inclasa a fV-a, urmatl in anul qcolar 1933-1934, dupd cum suntconsefirnate in Matricula nr. 33, numdrul matricular 82, adicd: media 8

la Limba romAnd (8 la Scriere qi exercilii gramaticale,8 la Citire, 8 laExercilii de memorie qi liberi reproducere, 8 la Exercifii de compunere)qi media 9 la Matematici (AritmeticS qi Geometrie), apoi 8 la Religie, 8

la Istorie, 8 la Geografie, 8 la $tiinfe frzico-naturaie, B la Caligrafie, g laDesen, 8 la CAnt, 8 la Educalie ftzicd, T la Lucru manual, 8 la Purtare gi6 la Frecventare; ceea ce inseamnl media generald 8,0060 (foaiamatricolS este semnatd de directorul qcolii, invSlitorul Ioan N.Teodorescu). Este clasificat ;i de aceastd datd tot al doilea, mrmai cd