Colecfie coordonati de

LAVINIA BETEA RAPHAEL DARGENT

MARIAA\ITOAIEIA

PROCESUL REGINEI

Traducere din limba francezd de Ramona -Eliza DumitrescuPrefafi de Florin furcanu

Co"firBOOKS*2018**

Index

Tison (familia), paznicila Temple:

22,299,322

Torquemada (Tomas de)t 24

Toulan: 17,22,327,322

Tourzel (Louise Elisabeth de Croliducesi de): 16, 22, 1gO, lg5,202, 204, 209, 219, 220, 222,

228, 263, 269, 279, 279, 2gL,

293,290,293,294

Trinchard, dulgher: 351

Tronchet (Frangois-Denis): 3 1 0

Trongon-Ducoudray (Guillaume

Alexandre), avocat al MarieiAntoaneta: 2 2;343,346

Turgot (Etienne-Frangois): 98, 135,

736, L39,140, 176

Turgy: 17, 22, 299,301, 310

Vaudreuil (conte de): 100, IO2,179

Vergennes (Charles Gravie r de): 22,

IL9, I21, I23, 124, 135, 140 - 143,

r52, r53

Vergniaud (Pierre Victurnien):254,256,260,278-2gl

V6ri (abate de):84,132

Vermond (abate de): 19,40,4I,79,l15, r52

Victoire (Madame), fiica lui Lu-

dovic al XV-lea: 21, 48,70,113,202,216

Villars (ducesd de): 39

Villeroy (duce de), cipitan al Gir-zii lui Ludovic al XVI-lea: 153,

194

Voltaire (Frangois-Marie Arouet,

zis): 161

Zweig (Stefan):52,61

Cuprins

Prefapd

Cuvhnt-tnainte

Principalii protagonirti, martori gi/ sau complici

Prolog. De la un tribunal la altul. Acuzatd

Maria Anto aneta, ridicati-v d!

Prima parte

ACUZAREA

O regind tot mai nepopulard

(1770-1788)

Probanumerul I - O altdMedee?

Proba numirul 2 - O cdsdtorie funestdProba numerul 3 - Insolentd si mdndrd

Proba numlrul 4 - Nepdsdtoare gi superficiald

Proba numirul 5 - Legdturi primejdioase? . .

Proba numerul 6 - Austriaca . . .

Proba numirul 7 - Omul regelui

Proba numirul 8 - Afacerea Colierul.Proba numerul 9 - Doamna Deficit.

5

t319

23

JJ

35

52

66

82

95

110

126

t45159

Partea a douaARESTAREAintdmpldri fatale(1788-17e2)

Proba numirul l0 - Sldbiciunea regelui . . . . .

Proba numirul 11 - O regind curajoasd

Proba numirul 12 - Fuga

Proba numlrul 13 - Jocul dubluProba numirul 14 - Trddarea

Proba numirul 15 - InvaziaProba numirul 16 - Capitularea .

Partea a treiaCONDAMNAREAUn sfdr;it cumplit(1792-17e3)

Proba numirul 17 - inchisoarea Temple

Proba numirul 18 - Vdduva Capet

Proba numirul L9 - Anticamera mor[ii . . . .

Proba numirul 20 - Un proces politic

Epilog. Vinovatd sau inocentd?.O chestiune

de suveranitate .

Biblio gr afi e s ele ctiv d

Index

ISTORIE

;iffi$}:Abandonagi. Destinele unortined aneritxniin Rusia lui Sblin Tim Tzouliadis 39,90Adolf Hitler. O viati in imagini

Antoniu 9i Cleopatra. Adevirul din spatele celei maifumoase povqti de dnagoste din lumea anticd

Asminarea arhiducelui

Aflas istoric Duby. Toatd istoria lumiiin 300 de hirli

Aftila Hunul. Teoarea barbari 9i pnibugirea lmperiului Roman

Balcanii. O istorie despre diversitate gi armonie

Cdlitoria prin Eldorado. Zece ani de lagdre sovietice

Cdliul lui Hitler. Viala lui Heydrich

CIA 9i asasinarea celor doi Kennedy

ClA. Rizboiul secrel impotriva terorismului

Confesiunile unui fost islamist

Convercatii cu Stalin

Coreea de Nord. lntre fascinalie gi teroare

Crimeea gi noul imperiu rus

Cu Hitler p6nd la sfArgit. Memodile ordonanlei lui Hitler

De la SSI la SIE

Destin in bdtaia v6ntului. Jurnal

Destin detumat. O istorie a lumii prin ochii lslamului

Dezastul de la Cemobil

Dispiruti in Moscova

Doui surori. Din Norvegia in jihadul din Siria

Dragoste 9i revolulie

Maria J. Martinez Rubio 39,90t7r173

190

206

224

242

258272

285

287

303

317

334

3s3365369

Drumul din Kglima. Cilitorie pe urmele Gulagului

Duduia. Scrisori din exil ale Elenei Lupescu

Ecaterina cea Mare

Edit von Cohr. Agenti nazisti la Bucuregti

Ekaterinburg. Ultimele zile ale Romanovilor

El Narco. Cartelurile de droguri din Mexic

Evadare din lagirul 14. lncredibila odisee a unui omdin Coreea de Nord pdni in lumea liberd

Evita. Viala secreti a Evei Per6n

Fiica lui Stalin - Viala extraordinare a SvetlaneiAllilueva

Genghis-han gi nagterea lumii modeme

Grace de Monaco. Povestea unei pJin[ese

Harem. Lumea din spatele vdlului

Diana Preston

Greg King, Sue Woolmans

Christopher Kelly

Andrew Baruch Wachtel

Nikolai Vasilievici Sablin

Robert Gerwarth

Patrick Nolan

Mark Mazzefti

Maajid Nawaz

Milovan Djilas

Loretta Napoleoni

Agnia Gilgas

Heinz Linge

Florian Banu

Evghenia Ghinzburg

Tamim Ansary

Svetlana Aleksievici

Marguerite Harrison

Asne Seierstad

Florin furcanu, Enis Tulga

Nicolas Werth

Diana Mandache

Henri Troyat

Jacques Picard

Helen Rappaport

loan Grillo

illaine Harden

Nicholas Fraser,Marysa Navano

Rosemary Sullivan

Jack Weatherford

Jean des Cars

Alev Lytle Croutier

37,50

42,50

44,90

34,90

27,50

37,50

3S,90

34,90

34,90

34,90

19,90

27,50

39,90

29,99

39,90

34,90

39,90

33,62

34,90

39,90

27,50

24,90

34,90

34,90

10,00

34,90

34,90

27.50

29,90

39,90

39,90

24,90

34.90

Proba numlrul 1

O altd Medee?

Nu s-ar spune cd au vrut sd trimitd tn fafa aces-

tei frumoase donmne, Stiutd ca fiind o iubitoare de

viald, cel mai hidos dintre strigoi?

foneNN Wor,rceNc voN Gorrnr

O insuli pe Rin

E o masi mare, acoperiti cu o catifea stacojie, o masi ma-siv6, o masi grea, ca un obstacol carc face trecerea dificili,un obstacol care se ocolegte cu greutate. Dar cine a pus aicimasa asta nenorociti? Ce nepotrivire! Gregit sI nu credeli cdeste acolo din intdmplare. A trebuit mai mult de o ori ca sd fiepozifionatd exact; s:a mesurat gi iar s-a mdsurat, a fost impinsipulin spre dreapta, dar nu prea mult; acel coll tras un pic sprestdnga, dar doar cit trebuie; gi asta milimetru cu milimetru,grad cu grad; in fine, s-a fbcut astfel incdt aceasti masi, aceastdnenorociti de masi si fie agezati exact acolo unde e, in centrulacestei sili de protocol, ea insigi plasati exact in centrul aces-tui pavilion de lemn construit in centrul acestei mici insulepe RinI. Centrul s61ii, centrul pavilionului, centrul insulei: pescurt, aceasti masi este epicentrul, punctul cardinal unde se

I Este vorba despre lle aux Epis, situat[ la est de Strasbourg, zonilimitroft neutri in timpul Vechiului Regim (n. red.).

Repnair- D.tncrxt

joac[ totul. Dar sb nu ne lisim ingelafi: atita preocupare pen-

tru centru nu este geometrie, e diplomafie.

De cite reuniuni, disculii, negocieri a fost nevoie inainte ca

aceastl masi si fie pusi aici, intr-un final? Cifi birbali in can-

celariile lor au vorbit in van, gi-au tocit pana? De fapt, aceasti

masi este o frontier[; o frontieri imaginari, desigut dar este

frontiera dintre Franla gi Austria' Aplecafi-vi pentru a prM

sub masi, lisafi-vl in jos gi observafi: nu spuneli cd' nu e nimic

de vlzut; inseamni c[ nu inlelegeli nimic din aceasti sceni'

Face(i un efort gi vedeli-o, aceasti linie virtuali, aceasti linie

nescrisi, aceastd linie fictivi, dar atit de importantl pe plan

diplomatic. Este linia pe care va trebui s[ o treaci Maria An-

toaneta de Habsburg-Lorena, micula arhiducesi de Austria, al

15-lea copil gi ultima fiici a impiritesei Maria Tereza, blondi

gi fragedi copild de 14 ani, veniti aici, pe aceasti insul[ de pe

Rin, in acest col! verde, la cAliva paqi de Kehl 9i de unde se

z.6regte, in depirtare, ca un deget ridicat, flega catedralei din

Strasbourg, pentru a deveni, oficial, Delfinl a Franlei' Prin ur-

mnrc, ilccastii mas[, aceastd linie, nu e de ici, de colo.

Sala de protocol, savant decoratd, nu este o sali de banchet:

se spune c[ e o ,,sal[ de predare'i Ei bine, azi se pregitesc s5' pre-

dea un colet neobiqnuit. Am spus "savant

decoratf', dar printre

bogatele tapiserii care orneazi lnclperea gi pe care cardinalul

de Rohan a binevoit si le imprumute pentru aceasti ocazie, una

iese in evidenfS gifrizeaz| chiar prostul gust. Greu de omis, ea

reprezintdpovestea tragici a lui Iason 9i a Medeei. Existi totuqi

trimiteri mai potrivite la o nunti decdt aceasta, care vorbegte

despre fiul regelui din Iolcos care o negllieaz| pe Medeea dup[

clsltorie, iar femeia, nebuni de furie, iqi ucide propriii copii!

Contele de Starhemberg este gocat, aqa cum dupi el a fost 9i

Goethe, cind, student fiind la Strasbourg, a vizltat pavilionul'

Maria Antoaneta la fel de nefericitl ca Medeea?

Maria Antoaneta

Maria Antoaneta este acolo, impresionati - cel pufin -,aproape tremurdnd, privind cu ochii mari acest uimitor tablou.Tare ar vrea sd se joace cu guvifele sale blonde, si le infiqoarepe deget, ar wea sd-gi stringi in brafe cifelugul Mops, un carlinla care a trebuit s[ renunle, ar vrea sd se ascundi dupl contele

Starhemberg, insircinat cu tranzactia. Tare ar wea si mai fiepufin copil, dar nimic nu o mai permite, de acum inainte: des-

tinul ei este hotirit, iar coletul e chiar ea. In acest 7 mu 1770,

arhiducesa poartl o magnifici rochie de ceremonie adusi de laViena. Bijuteriile ii lumineazi chipul de un alb liptos, pirul de

un blond cendr6. in pofida ploii, mullimea a insofit-o pani a

trecut podul Kehl, apoi ea gi-a continuat drumul pind la insuladin apropiere. La bralul lui Starhemberg intri Maria Antoa-neta in vastul pavilion de lemn, pe partea austriaci. Traver-sind cabinetele austriece gi o mici anticameri, contele i-a datprinfesei ultimele sfaturi, apoi amdndoi au intrat, inconjurali de

doamna responsabili cu garderoba (dame d' atour) gi de doam-nele de onoare (dames d'honneur), in sala de protocol. in mij-loc, aqadar, masa-frontieri. Liniqtea e totali, niciun cuvAnt de

bun-venit, nicio prezentare, se privesc unul pe altul, interzigi,fbri si zimbeasci. Doar citeva capete se inclini pentru a se sa-

luta respectuos. De cealaltd parte a mesei, trei birbali stau in pi-cioare; unul, inalt gi uscat, aranjat, cu pirul pudrat, cu fala pliniqi agreabild, cu o sclipire malilioasi in ochi. Ceilalgi doi suntmai mdrunfi, aproape insignifianfi, avAnd un aer trist. Se pare

cd este vorba de contele de Noailles, insofit de cei doi comisariBouret gi Gerard. Maria Antoaneta se agafi de mAna lui Star-hemberg; nu vrea si ii dea drumul. Ea gtie bine ci aceasti strin-gere este ultima care o leagd de tara sa natali, de familia Sa, deprietenii de joacd gi de lipsa de griji. Contele simte aceasti mdnimici strdngand-o de asemenea pe a sa, dar el igi face doar dato-ria. O conduce pe prinfesi pdni la un jilf aflat sub un baldachin

37

RapneEr DancsNr

de brocart care troneazd.in partea din spate a inciperii: foto-liu diplomatic ce separi spafiul in doui pir{i identice, douipicioarer de partea francezil, alte doui picioare de partea aus-

triaci. Apoi di drumul mdinii fetei. Maria Antoaneta este sin-

guri acum. indati linigtea este intreruptd. Contele de Noailles

igi incepe discursul de bun-venit, apoi comisarul Bouret citegte

actul de cisdtorie. TAnira abia reugegte sd asculte; i se pare ciacest Bouret este foarte corpolent gi observi ci unul din nasturiivestei sale atirni intr-un fir, ceea ce o face si zAmbeasci. Oare

in{elege c6, la finalul lecturii, ea va fi frantttzoucl, gi nu austri-

acd? La st6nga, uga care di spre cabinetul francez este inci in-chis6. Va face ea gi ultimii paqi intru parafarea acordului sau se

va ridica gi va dispirea in fug6? Ar face cu dragi inimi aceasti

fest[, aceasti insolen{i, aceasti indrdzneali de gtrengirili, cuminci se simte. Ar putea-o tuli spre Schonbrunn cAt ai zice pegte;

gi ar fi chiar amuzant. Dar mama ei nu i-ar ierta-o. Ar fi maimult decAt un afront, ar fi un incident diplomatic. Or, aceasti

cisitorie cu Delfinul Fran{ei, cu acest Ludovic-August pe care

eanul-avlzut decdt intr-un tablou, este, in primul rAnd, un eve-

niment ce fine de relafiile internafionale. Astfel se marcheazd

alianla din 1756 dintre Fran{a qi Austria, alianfi incheiatd intreimpdriteasi, mama sa, qi regele Ludovic al XV-lea.

Fird a permite cea mai mic|ezltare,contele de Noailles preiaqtafeta de la Starhemberg gi ia mAna prinfesei, care se ridici gi

pigegte in direclia cea bun6. Doamnele austriece o salutd qi

apoi se indepirteazi. Iremediabilul s-a produs: se trece de cea-

lalti parte a mesei, uga francezi este deschisd. in spatele acestei

ugi, Maria Antoaneta descoperi o intreagi delegaJie, multe ti-nere gi un singur birbat. in centru, un chip mai virstnic gi maisever: cel al contesei de Noailles, doamna de onoare. Zimbetul

t Picior - unitate de misuri (n. tr.).

Maria Antoaneta

contesei este vizibil forlat, de circumstanf[, dar pufin conteazd,pentru ci nimic nu este natural in aceasti ceremonie. Ce poateface tdndra? AscultAndu-gi doar inima, pe de-a intregul domi-natd de emolie, se aruncd in brafele contesei gi izbucnegte in la-crimi. Surpriza odati depigiti, doamna de Noailles ii prezintiCasa regineil, ducesa de Villars, doamna responsabild cu gar-deroba, doamnele de onoare, ducesa de Picquigny, marchizade Duras, contesele de Mailly gi de Saulx-Tavannes, toate fostedoamne ale casei Mariei Leczinska, defuncta reginl a Fran[ei.In acest 7 mail770,pe aceasti insuli de pe Rin, iati ci destinulMariei Antoaneta este definitiv trasat.

Mica Antonia

Dar cum arati austriaca? Cel pulin are sdni? Asta il preocupipe Ludovic al XV-lea, care il intreabi pe comisarul Bouret, la in-toarcerea sa de la Strasbourg. Bouret nu gtie ce sd rispundi; defapt, el spune ci habar nu are, ci nu s-a uitat decdt la chipul ei qi

la ochii ei frumogi, insi deloc la pieptul ei. Ce idee! Nu e cel maiimportant gi ,,primul lucru care se priveqte la o femeie"2? Regele

Franfei, un diavol libertin, qtie despre ce vorbegte. Ieri doamnade Pompadosr, azi doamna du Barry au, cu siguranli, cu ce siil satisfaci. Dar o regini a Fran{ei se alege aga cum se alege ofavoritS?

Maria Antoaneta, ,,mica Antonid', cum o strigi mama sa,

este, oare, frumoasi? Aceasta este, pe scurt, preocuparea re-gelui. Cu ceva weme inainte, el l-a trimis la Vieha pe pictorul

t Casa reginei era o formd administrativi care cuprindea tot perso-nalul reginei, in perioada Vechiului Regim gi apoi in timpul Restauraliei(n. tr.).

2 Citat de Simone Bertidre, Marie-Antoinette I insoumise,in Les Reinesde France au temps des Bourbons, vol. IV dditions de Fallois, Le Liwe dePoche, 2003, p. 35.

39

40 Rl,pn-lf,r, Dancnwr

Ducreux pentru a face portretul arhiducesei. Nimeni nu poate

gti daci acel portret este unul flatant sau unul fidel, dar daci ar fis6 judecim doar dupi acest portret, e pulin si spunem ci MariaAntoaneta are tot ce ii trebuie ca si placi. Ludovic al XV-lea nuse ingali: portretul ii place mult. Ducreux infbligeazd,,intr-ade-vir, ceea ce tofi observatorii noteaz[: prinlesa are un chip de

un oval perfect, tenul de un alb strilucitor, pomefii ugor roz,ochii albaEtri, o guri mici in formi de inimi, fruntea inalt6,pirul bogat. Abatele de Vermond, preceptorul siu, ii mdrturi-sea ambasadorului Austriei la Paris, contele de Mercy-Argen-teau: ,,Se pot intAlni figuri mai frumoase, dar nu cred sd se

giseascd unele mai agreabile"l. Este destul de inalt6, are bralefrumoase, rotunde, mAini mici gi - spre satisfacfia bitrdnu-lui Ludovic al XV-lea - un bust destul de generos. infbggareaei este de-a dreptul fermecitoare, finuta semea![. Acesta este

un detaliu important; ceea ce va fi adesea luat drept expresie

a unui caracter orgolios qi distant, la micula Antonia este, de

fapt, doar postura ei corporali. Abatele de Vermond confirml:,,Dac6 mai cregte pufin, francezii nu vor mai avea nevoie de

alte indicii pentru a-gi recunoagte regina"2.

Dar trebuie si fii frumoasi pentru a fi o mare regini? |u-decata lui Ludovic al XV-lea nu trebuie si ne inducl in eroare;

aici nu este vorba despre frumusefe, ci despre capacitate. Este

micula Antonia la iniliimea a ceea ce se agteapti de la ea? Este

cea dintdi preocupare a mamei sale, impiriteasa Maria Tereza,

care se teme mai mult decAt de orice de sosirea la CurteaFranfei - o curte pe care ea, de fapt, o detestd, unde totul i se

pare exagerat, afectat, in critici ca gi in laude, o curte pe dea-

supra renumitd pentru moravurile ei laxe. Antonia este atdt de

t Citat de Andr6 Castelot, Marie-Antoinette, Flammarion,2006,p. L2.2 lbid. p. t3.

Maria Antoaneta 4l

naivi gi superficiali! Astfel, implriteasa gdsegte ci este urgentsi completeze educafia fiicei sale; desigur, aceasta vorbeEte ita-liana, gtie destul de bine sd danseze gi s6 cdnte la clavecin, dartrebuie, neapdrat, sl faci progrese in limba lui Molidre. Amba_sadorul Mercy-Argenteau este deci insircinat sd aducd un pre_ceptor din'Fran{a: va fi abatele de Vermond. O alegere proastipoate, pentru cd, dacd prin{esa face progrese la francezi qi inarta conversaliei - ea dobindegte astfel un redutabil sim{ al re-plicii! -, e departe de a fi asidui in alte domenii gi nu se poatespune ci abatele de Vermond reugegte sd ii forfeze firea leneqi.Drama este cd Maria Antoaneta nu iubegte lectura gi, de fapt, nucitegte ori citegte prea pufin gi nimic serios. Suntem obligafi siconstatim ci nu ii place efortul gi nu este capabild de sdrguinfiin ceea ce face. Vermond are, cu siguran{d, mult de furcd, cu oastfel de elevd, iar aprecierea sa este, ftri concesii, urmitoarea:

Pu(ini lene gi multd superficialitate mi-au ingreunateducafia doamnei arhiducese. [...] Ea md in(elegea cind iiprezentam idei simplificate; judecata ei era intotdeauna justi,dar nu puteam sd o obiqnuiesc si aprofundeze un subiect oa_

recare, degi sim{eam ci e capabili. Am crezut c6 nu i se puteatrezi spiritul dec6.t amuzind-ol.

Da, Maria Antoaneta este uguratici, aceasti trisituri de ca_racter nu o va pirisi niciodati, poate doar in cele mai negreore ale Revolufiei. $i aceasti lipsi de seriozitate o va costascump, presimte mama sa. Antonia nu este capabild sd optezepentru nimic gi nu ii plac decAt distracfiile. Nu se poate spuneci tdnira e proasti, dar, cel pu{in, e superficiali gi existl oarevreo piedici mai mare atunci cdnd egti destinat s6 domneqtipeste regatul Franfei? Nu existi o destinatie mai rea decat acest

t Citat de StefanZweig, Marie-Antoinette,Grasset, Le Livre de poche,1999,p. 14.

4342 Rlpnafr, DancnNr

regat, unde poporul este atat de excesiv, gata oricand si hu-

leasci ceea ce nu cu mult inainte ridica in slivi, unde Curtea de

la Versailles este incorsetati de eticheti 9i de tradifii, pervertiti

de spiritul flateriei, unde pe virtute se Pune at1t de pulin pre!

qi care este atAt de diferiti de cea de la Viena. E ca 9i cum ar ficondamnati inci de la inceput micula Antonia, care nu este

deloc formati gi a cirei educalie nu este incheiati! Si o trimifiastfel in Franla este ca gi cum ai arunca un miel fraged in mij-

locul lupilor: il vor devora dintr-o inghilituri! De altfel, Maria

Tereza, ca gi Vermond, nu pregeti si o pund in gardi pe td-

nira fati, si ii hrineasci neincrederea in fala unei liri pe care

o consider[ periculoasi. Acfionind astfel, implriteasa face o

gregeali: avertizdndu-gi in acest fel fiica, ea o impiedici de fapt

si se integrezepe deplin in lara gazdd. $i pentru ci ea nu este

dispusi si studieze decAt foarte pufin, 9i pentru ci este, ca-

tegoric, incdpi{Anati, ei nu insisti gi decid, solulie facili, dar

solulie grea de consecin(e, sl nu o educe, cu adevirat; se ia ho-

tirirea ca prinlesa si fie consiliati de mama sa, didiciti de

Vermond, supravegheati de Mercy; nimic, in fond, pentru a o

face sd infloreasci.inainte de asta, Maria Terezaa cerut date despre viitorul so!'

nepotul lui Ludovic al XV-lea, care, sperl ea, este mai pufin libi-

dinos dec6t bunicul lui. Acest Delfin fhri voie * fdrd voie, este

important gi trebuie insistat asupra acestui lucru - nu este deloc

pregitit, nici psihologic, nici moral, pentru a domni. Printr-un

fel de blestem familial - deja! - tatil siu, Louis-Ferdinand, a

murit in 1765, fratele siu mai mare, ducele de Burgundia, cu

un viitor atit de promifltor, a murit in 176I, celilalt frate al

siu, ducele de Aquitania, a dispirut in 1754, anul naqterii sale.

Pe scurt, tdnirul, despre care se spune ci este stingaci qi com-

plexat, este singur; cel mai mic dintre frafi, nerisfifat de naturi,

el este actorul in al doilea, al treilea rol impins ln fala scenei

Maria Antoaneta

pentru a-l inlocui pe junele-prim. Ambasadorul Mercy nu estebhnd in ceea ce il privegte pe tdndrul Ludovic-August ,,Naturapare a-i fi refuzat toate darurile domnului Delfin, prin pos-tura gi prin cuvintele sale, acest prin! nu anunli decdt un spiritfoarte limitat, multi stAngicie... gi niciun pic de sensibilitate"l.Maria Tereza a cerut un portret al t6nirului, iar Ludovical XV-lea a trimis la Viena trei stampe ce il reprezentau, pe fon-dul unei cAmpii, al unei clopotnile gi al unei mori, pe ,,mon-seniorul Delfin muncind'l Acela sd fie viitorul rege al Franfei,mdnind un cal de povari, inconjurat de frafii sii? TdndraAntoaneta nu a avut nimic de comentat gi l-a gisit pe tAnir pegustul siu. Logodna a fost deci anunlati gi, dupi etapa durelornegocieri, contractul de cdsitorie a fost redactat, locul in careavea si fie incredintati mireasa ales - o insuli pe Rin - gi de-taliile ceremoniei stabilite.

La 17 aprilie, Antonia, in prezenfa mamei sale, a fratelui sduIosif, a marchizului de Durfort, ambasador al Franfei, gi a tuturorministrilor, a renun{at public la succesiunea ereditard a Austriei.Pe 19,Ia sfhrgitul dup[-amiezii, toati Curtea de la Viena a mers laBiserica Augustinilor pentru a sirbitori cisdtoria prin procurl;arhiducele Ferdinand a jucat rolul Delfinului qi a ingenuncheatalituri de sora lui in fala altarului. in acele zile, festivitifile auajuns la apogeu, iar Antoaneta era sclipitoare. Dar, pe misurice se apropiaziua plecirii, tdndra a inceput sdrealizeze ce i se

intdmpla, iar ingrijorarea implritesei in privin{a viitorului s-adublat. Ceasul recomandirilor sosise.

Si vorbegti fanfuzegte, s[ gindegti nemlegte

La2l aprllie, Maria Terezaredacta pentru fiica sa un ,,regu-lament de citit in fiecare luni'. Dupi ce i-a cerut si fie vigilenti

' Stefan Zweig, Marie-Antoinette,pp. I2-I3.

R.npneEr, Dancnrqr

in privinfa rugdciunilor de dimineafi gi a celor de seard gi sidea dovadd de cel mai mare respect la intrarea in biseric[, ea i-a

cerut si o informeze mereu cu privire la cartea pe care o are la

slujbi gi, in privinla lecturilor, si nu citeasci ,,nicio carte, nici

chiar una oarecare, fbri a fi cerut in prealabil permisiunea con-

fesorului siu". Apoi urmau cAteva instrucfiuni speciale privindconduita sa la Curte, unde impiriteasa o sfttuia pe fiica sa sistea departe de diversele tabere gi s[ rimAni pe cont propriu:

Nu vi asumali si dali recomandiri; nu ascultali pe ni-meni, daci weli si fili linigtite. Nu fi1i curioasd; mi tem mult

de aceasta in ceea ce vd privegte. Evitali orice fel de familia-

ritate cu oamenii mirun{i. [...] Trebuie qi sd gtili si refuzali.

[...] ii veli trimite la [domnul gi doamna de Noailles] pe tolicei care vd vor vorbi despre interesele lor, spundndu-le cin-

stit ci, fiind domnia voastrd ingivl o striini, nu putefi siL vd

permiteli sd recomandali pe cineva regelui.

Maria Tereza se temea, de asemenea, de imprudenla gi chiar

de insolenfa Mariei Antoaneta: ,,Dafi rispunsuri agreabile tu-turor, cu gra{ie gi cu demnitate: o puteli face daci vrefi. Si nu

vi fie rugine si cerefi plrerea tuturor, dar nu faceli decdt duplcum vi dicteaz| mintea"l.

La 4 mai ii scrie iarigi fiicei sale, pe atunci in drum spre Stras-

bourg. Cu recomanddri gi mai clare gi, poate, mai politice. Cu

privire la Delfin: ,,Femeia fi este intru totul supusi solului siugi nu trebuie si aibl nicio alti preocupare in afari de aceea de

a-i pllcea gi de a-i face voild'2 - a-i face voile, altfel spus: si nupar| cd o intereseazi politica, s[ pari ci sti la locul ei. in ceea

ce il priveqte pe Ludovic alXVlea: ,,Iubi1i-I, fi1i supusi, incercafi

I Marie - Antoinette. Correspondance ( I 7 7 0- I 7 9 3 ), edilie ingrijitn qi

adnotati de Evelyne Lever, Tallandier, 2005, pp.4l-44.2 lbid,p.45.

Maria Antoaneta

sd ii ghicifi gdndurile, nu va fi niciodati indeajuns din clipain care nu vefi mai fi lingi mind't - incercali sd ti ghici{i gdn-durile, altfel spus: amestecali-vi totugi in chestiunile politice,figi un agent de informa{ii austriac. Chiar daci impirdteasa nuii incredinf eazdinc| nicio misiune politici fiicei sale - acestlucru se va intdmpla mai tArziu -, este clar ci in mintea ei acestmariaj trebuie si fie util. Util, desigur, strdngerii legiturilorfranco-austriece, dar util mai ales intereselor Vienei. De alt-fel, impiriteasa situeazd de la inceput coresponden{a cu fiicaei sub pecetea confidenliahtntii Si a secretului, pundndu-seea insdgi intr-un raport direct cu fiica sa, un raport de incre-dere, aproape un raport de supunere - a fetei - futa de mami..Mirturie sti gi aceastd aten{ionare formulati de Maria Tereza:

,,Rupeti-mi scrisorile, ceea ce imi va permite sd vd scriu maideschis; voi face la fel cu ale domniei voastre"2.

Aceastd cisitorie, evident, nu este una din dragoste - gi de ce

ar fi? Capetele incoronate gi odraslele lor nu se cisitoresc decAtclin interes dinastic sau politic. De multi weme, Austria luptaimpotriva Franfei. Cele doui firi erau ereditar inamice, cel pulinde pe wemea lui Francisc I. in timpul Rizboiului pentru succe-siunea la tronul Austriei, lntre I74l gi 1748, impdrlteasa Maria'Ibreza infruntase Fran{a, aliati cu Prusia lui Frederic al ll-lea.Pierduse atunci Silezia. Dar dupi rdzboi Ludovic al XV-lea,abandonat de regele Prusiei, se indreptase citre Viena. Aceastischimbare de alianle, niciodati infeleasd de citre popoare, mailles de citre francezi, rimagi funciar ostili Austriei, fusese pa-rafatd prin Tratatul de la Versailles de la I mai 1756. MiculaAntonia era simbolul acestei alian{e nepopulare. Sigur, puteaincepe dintr-o pozifie mai bund.

I ldem.2 Ibid.p.44.

45