Marea Neagra

download Marea Neagra

of 16

  • date post

    06-Nov-2015
  • Category

    Documents

  • view

    19
  • download

    0

Embed Size (px)

description

Marea neagra

Transcript of Marea Neagra

Marea Neagra

Marea NeagraUNIVERSITATEA DE VESTFACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIEDEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

Student: Moroanu Daniel Anul: IIISpecializarea: Geografia Turismului

Timioara,2014

Prof coord. Asistent drd. Andreea Arba CuprinsCaracteristici GeneraleDelimitarea in spaiu a Mrii NegreConsecinele aezrii geografice a Mrii NegreClimaCaracteristici hidrografice 5.1. Temperatura apei 5.2. Salinitatea 5.3. Sedimentele din Marea Neagr6. Flor i faun7. Rolul geopolitic al Mrii Negre8.Turismul 9. Potenialul socio-economic 9.1. Industrie 9.2. Activiti portuare10.Curioziti11. Concluzii 12. Bibliografie/Webografie

Caracteristici GeneraleMarea neagra este o mare semi-inchisa component a mrii Mediteranene de-al crui bazin principal se leaga mai multe stramtori si bazine:Bosfor, Dardanele m.Egee,Marmara Suprafata mrii este de 466.200 km2Adancimea maxima este de 2.245 m Adancimea medie este de 1.197mLungime 1.149 kmLime 630 kmTri riverane: Ucraina,Romania,Turcia,Bulgaria,Georgia,Rusia

Fig.1 Marea Neagra

Delimitarea in spaiu a Mrii Negre

Din punct de vedere geografic M. Neagra este asezat in partea estica a Europei Sud-Estice intr-o regiune in care platformele stabile strvechi intra in contact cu muntii tineri generati de orogeneza alpina In nord se afla o succesiune de campii si podisuri dezvoltate pe platforma europei orientale si pe platforma sciticIn sud se afla muntii Pontici cu altitudini moderate 1500-2000 m cu exceptia partii estice unde ating 3937 m.In est limita bazinului M. Negre este data de muii Caucazului cu altitudini maxime de 5642m (Elbrus)In vest limita bazinului este trasat pe marginea estica a podisurilor joase dezvoltate pe platforma moesica si scitica precum si pe orogenul Nord-dobrogean.

Fig 2. Harta fizic Marea Neagra Consecinele aezrii geografice a Mrii Negre

Aezarea latitudinal . Faptul c prin mijlocul Mrii Negre trece paralele de 43 lat N aeaz aceasta mare in centrul zonei temperate ceea ce are 2 implicaii eseniale: a.Prezena sezoanelor bine marcate in corcondan cu succesiunea solstiiilor si a echinociilor b.Receptia unei radiatii solare care variaza intre 130.000 si 150.000 cal/cm. Aceasta valoare medie anuala a radiatiei totale este mai mica fata de cea receptionata de marea Mediterana dar sufiecienta pentru a asigurarea energiei necesare dezvoltarii tuturor proceselor fizice chimice si biologice Aezarea longitudinal Situat intre 27 si 41 long.E plaseaza Marea neagra in calea maselor de aer afectate de principalii centrii barici:anticiclonul subtropical al Azorelor ,anticiclonul continental eurasiatic, ciclonii nord-atlantici si din bazinul Mrii mediteranene

Fig 3 Marea NeagrClimaAflandu-se in zona temperata M.Neagr este influenta de principalii centrii barici care guverneaza circulatia generala a atmosferei europei de sud-estVara: Temperatura aerului este relativ uniforma diferenierile facandu-se numai la nivelul zecimilor de grade.Precipitaiile sunt mai evident difereniate

Iarna Temperatura aerului este foarte difereniat minimele fiind de -0,7 in coltul nord-vestic iar maximele de 6,9 in sud-estu. Precipitaiile prezint o distribuie extrem de difereniat in cadrul bazinului intre sub 40mm in nord vest si pest 140mm in sud-est

StatiameteorologicaValori caracteristice (mb)Medie minimelorMedia multianualaMedia maximelorAmplitudinea absolutaSulina989,81016,41038,279,3Constanta987,31017,71036,969,3Mangalia992,91017,51034,746,8Tabel 1.Valori medii multianuale ale presiunii atmosferice (mb),inregistrate in sectorul litoralului romanesc al Marii Negre

Temperatura apei

Temperatura apelor la suprafata ca si temperatura aerului se caracterizeaza prin diferene marcante intre cele doua compartimente de vest si de est care se afla in partea centrala cu caracter de tranzitieCele mai mari diferente se inregistreaz iarna,cele din timpul verii fiind neinsemnate Toamna racirea apelor de la suprafata incepe din nord-vest (din golful Fidonisi) unde in luna septembrie se inregistreaza o medie de 18,4 spre coltul sud-estic unde media lunii sept este de 21.2 Caracterist pentru masa de apa din bazinul Marii Negre este faptul ca sub adancimea de 200 m temperatura apei ramane practic constanta (8-9C)

Fig 4. Marea Neagr

Salinitatea

Salinitatea medie anual la suprafaa variaz intre un minim de 14.5 in largul Deltei Dunrii i un maxim de 20,7 in partea centrala a bazinului.In faa gurilor Deltei Dunrii salinitatea scade de la 5-8 % datorita volumelor mari de apa fluvial.

Fig 5. Salinitatea din Marea NeagrSedimentele din Marea Neagr

Au origine terigena, biogena si autigena Sedimentele terigene sunt transportate de raurile si fluviile aferente Marii Negre precum si de vanturile puternice Sedimentele biogenice provin in special din fitoplacton productia de materie organica este de 812 milioane de t/anSedimentele autigene rezulta din procesele chimice desfasurate continuu .

Fig.6. Natura sedimentelor din Marea Neagr1 - nisip; 2 - mal; 3 - argila cenusie de adancime; 4 - mal argilos; 5 - mal intermediar; 6 - mal intermediar cu stratif de argila cenusie si nisip; 7 - mal calcaros; 8 - zone cu abundenta de sedimente recente; 9 - scoicarisuri; 10 - mal faseolinic; 11 - argila cenusie; 12 - argila cenusie cu statificari, 13 mal cu argila cenusie; 14 - mal calcaros; 15 - calcare din scoici pe mal nisipos si nisip malos

Flor i faun

De la o anumit adncime, apa mrii nu mai conine oxigen dect n cantiti neglijabile. Exist totui microorganisme care folosesc sulfat pentru oxidarea hranei i produc hidrogen sulfurat si dioxid de carbonBiologii se tem c Marea Neagr ar putea deveni o mare moart, sulfuroasNumrul delfinilor a sczut de la 1,5 milioane de exemplare, n anii 1950, pn la cteva zeci de mii de exemplare, n 2013

Foto 1 delfinFoto 2. Pisica de mareFoto 3. Meduz

Foto 4. Alge rosii

Foto 5. Iarba de mare

Foto 6. EutrofizareRolul geopolitic al Mrii Negre

Coasta Romaneasc a Mrii Negre ofer rii boastre iesire liber la oceanul planetar prin seria stramtorilor turcesti apoi marea Egee si Mediteran prin stramtoarea Gibraltar.Aceasta deschidere spre 71% din suprafata Terrei si spre trile riverane are consecine de valoarea inestimabila:a.Accesul la resursele nelimitate ale oceanuluib.O situaie geostrategic fericitac.Posibilitatea dezvoltrii oraselor costiere adevarate centre polizatoare pentru un numar din ce in ce mai mare de oameni d.posibilitatea dezvoltarii unei retele de transport lesnicios si ieftin

TurismulDin aproape 70.000 de locuri de cazare, cte ar avea staiunile Venus, Jupiter, Saturn i Olimp, astazi abia dac pot fi utilizate 20.000.Complexul Panoramic-Amfiteatru-Belvedere din staiunea Olimp este renumit pentru filmele romneti de excepie care s-au turnat aici. n anii 1970-1980 era plin de turiti strini, fericii c pot achita serviciile n propriile lor monede. Astzi, ns, jumtate din complex aproape c se prbuete, iar cealalt jumtate nu poate, sub nicio form, s fie folosit la capacitate maxim.Complexul desfaurat pe 59.000 de metri ptrai i cu 750 de camere mai poate fi admirat acum doar n filmele din perioada comunista. Atunci era mndria litoralului.Estimativ, n ultimii 18 ani, zona a pierdut 90% dintre turitii strini, alungai de vecintatea dezolant a construciilor abandonate.

Foto 7. Complexul Panoramic Belvedere. Industria i Activitile portuare Portul din Constana este cel mai mare port situat la Marea Neagr acoperind o suprafa total de 3.926 ha.n anul2008, Portul Constana a nregistrat un trafic de 61,9 milioane tone, din care 50,5 milioane tone transport maritim i 11,4 milioane tone transport fluvial.antierele navale existente n Constana, Midia i Mangalia

Foto 8. Santier naval ConstantaCurioziti

Marea Neagra este cea mai mare structura acvatica anoxica din lume? Termenul de anoxie semnifica un continut scazut de oxigen sau chiar o lipsa de oxigen si peste 90% din apa din Marea Neagra este lipsita de oxigen.Aceasta situatie se datoreaza faptului ca apa de la suprafata, care primeste oxigen din atmosfera, nu il poate transfera straturilor acvatice de adancime din cauza mai multor factori (cantitatea mare de sedimente din apa, densitatea crescutaLa adancimi de peste 200 de metri, apa Marii Negre nu mai contine oxigen iar temperatura apei inregistreaza o valoare constanta de 9 grade Celsius ? Din aceasta cauza, la adancimi mari, singurele specii existente sunt bacteriile anaerobeConcluzii Avem iesire la Marea Neagr dar nu stim sa valorificam acest lucru.Din totdeauna sa furat si se va fura si in continuare! Bibliografie/WebografieEmil Vespremeanu editura universitara Bucuresti 2005Ielenicz Mihai editura universitara Bucuresti 2006Lector dr. biolog DANA MALSCHI FACULTATEA DE STIINTA MEDIULUI, CURSUL 12/20.12.2006,UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI,CLUJ-NAPOCA;Conf. univ. dr. MARIUS SKOLKARAPORT DE CERCETAREnr. 880/2004, EVALUAREA BIODIVERSITATIIDOBROGEI, UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA;Prof. dr. CONSTANTIN PIRVU INDRUMAR PENTRU CUNOASTEREA NATURII, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI-1981;http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagrhttps://posturi.wordpress.com/2011/09/26/stiati-ca-marea-neagra/http://www.rasfoiesc.com/hobby/pescuit/FACTORII-DE-MEDIU-CARACTERISTI17.phphttps://ecomareaneagra.wordpress.com/ecosistemul/